1. Intensitatea procesului epidemic poate fi determinată ca “sporadică”, “epidemică” şi 8.

Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:

“pandemică” în funcţie de: a) !imediat la suspecţia maladiei contagioase;
a) gravitatea manifestării bolii; b) după stabilirea diagnosticului definitiv;
b) viteza de răspândire a maladiilor; c) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.
c) !numărul bolnavilor.
9. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:
2. Durata în timp a focarului epidemic corespunde perioadei: a) !este obligatorie conform indicaţiilor clinice;
a) până la momentul spitalizării; b) nu este obligatorie;
b) !durata maximă a perioadei de incubaţie din momentul dezinfecţiei terminale; c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.
c) până la însănătoşirea bolnavului, dacă el a fost tratat în condiţii de
ambulator.
10. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:
a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi morbiditatea totală a populaţiei;
3. Verigă a procesului epidemic este:
b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţie în
a) agentul cauzal al maladiilor infecţioase; integritate;
b) !mecanismul de transmitere al agenţilor patogeni; c) !morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi morbiditatea în populaţia care este
c) apa, aerul, solul. supusă măsurilor.

4. Antroponoze sunt: 11. În combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au măsurile ce ţin de:
a) !febra tifoidă, rubeola; a) sursa de agenţi patogeni;
b) difteria, listerioza; b) !mecanismul de transmitere;
c) HVD, legioneloza. c) formarea ireceptivităţii populaţiei.
5. Ţânţarii pot fi vectori transmitători la: 12. Cale de transmitere a maladiilor infecţioase este:
a) malarie, pestă; a) !totalitatea elementelor (obiectelor) mediului ambiant care asigură
b) encefalită de căpuşă, tifos exantematic; transmiterea agentului cauzal de la sursa de infecţii la populaţia receptivă;
c) !febră galbenă, febra Denge. b) procesul de diseminare a infecţiei;
c) trecerea agentului patogen dintr-un organism în altul prin intermediul
6. Surse de agenţi patogeni la zooantroponoze servesc: factorilor de transmitere.
a) omul;
b) !animalele; 13.CM Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
c) solul şi apa. a) !pestă;
b) !tularemie;
7. Surse de agenţi patogeni pentru sapronoze sunt: c) !rabie;
a) animalele; d) salmoneloză;
b) !solul şi apa; e) antrax.
c) omul.
14.CM Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:
f) !purtătorii sănătoşi;
g) !păsările;
h) ţânţarii;
i) !rozătoarele;
j) laptele şi produsele lactate.
 22. Dezinfecţia curentă în cazul dizenteriei se efectuează:
15. CM Măsuri antiepidemice direcţionate asupra sursei de agenţi patogeni: m) de 3 ori/zi;
k) !deratizarea; n) de 6–10 ori/zi;
l) dezinfecţia; o) ! pe măsura eliminării agentului patogen.
m) sterilizarea
n) ! izolarea; 23. Dezinsecţia are importanţă majoră în cazul:
o) dezinsecţia. a) dizenteriei;
b) febrei tifoide;
16.CM Anamneza epidemiologică este colectată de: c) !tifosului exantematic,
p) !medicul de familie;
q) !medicul ce a suspectat boala la pacient; 24. CM Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată:
r) !medicul epidemiolog; a) în focar după depistarea bolnavului;
s) medicul bacteriolog care efectuează investigaţiile bacteriologice şi serologice; b) !în focar după spitalizarea bolnavului;
t) !medicul infecţionist ce consultă pacientul. c) în focar după însănătoşirea bolnavului;
d) în focarul de rujeolă după 5 zile de boală a pacientului;
17.CM Factori naturali, ce favorizează declanşarea procesului epidemiologic în populaţie, pot fi: e) !în cazul reprofilării unui staţionar de maladii infecţioase în unul de profil terapeutic.
u) densitatea înaltă a populaţiei ţării;
v) genul populaţiei receptive; 25. CM Selectaţi măsurile antiepidemice, care sunt efectuate de forţele medicale:
w) !landşaftul teritoriului; f) decontaminarea apei potabile;
x) !temperatura şi umiditatea aerului; g) !vaccinarea populaţiei;
y) !presiunea atmosferică. h) eutanazierea animalelor vagabonde;
i) îngroparea deşeurilor radioactive;
18. Cloramina se utilizează sub formă de: j) !activităţi de educaţie pentru sănătate.
a) pulbere;
26. Vaccinarea în mod planificat în Republica Moldova se efectuează contra:
b) !soluţie;
c) emulsie a) tusei convulsive, gripei;
b) difteriei, febrei tifoide;
19. Sterilizarea are drept scop: c) !tetanosului, parotiditei epidemice.
d) înlăturarea microflorei patogene;
27. Vaccinul viu este utilizat în imunoprofilaxia:
e) nimicirea agenţilor patogeni;
f) !nimicirea microflorei. d) difteriei;
e) !poliomielitei;
20. Clorura de var (standard) conţine clor activ: f) tetanosului.
g) 16,0 %;
28. Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului epidemic al:
h) !25,0 %;
i) 33,0 %. g) tuberculozei;
h) !HVB;
21. Dezinfecţia terminală e necesar a fi efectuată în focarul de: i) febrei tifoide.
j) rujeolă;
29. Vaccinările contra difteriei se efectuează cu:
k) !difterie;
l) parotidită epidemică. j) vaccin viu;
k) !anatoxină;
l) vaccin corpuscular inactivat
30. Chimioprofilaxia este utilizată în prevenţia: x) tuberculozei;
m) tetanosului; y) !tetanosului.
n) botulismului;
o) !malariei. 37. Vaccinarea după indicaţii epidemiologice se efectuează contra:
a)! leptospirozei;
31. Vaccinarea şi revaccinarea contra poliomielitei prevede: b) iersiniozei;
p) 4 administrări de vaccin; c) botulismului;
q) 5 administrări de vaccin; d)! tularemiei;
e)! pestei.
r) !6 administrări de vaccin.
38. Forma nosologică:
32.CM În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:
1) gripa D a) antibiotice;
a) !tuberculozei;
2) malaria; C b) imunoglobulină;
b) !tetanosului;
3) HVA; B c) clorochină;
c) parotiditei epidemice;
4) holera; A d) interferon.
d) febrei tifoide;
e) rujeolei. 39. Indicele sezonalităţii reprezintă raportul numărului de cazuri în lunile de majorare a morbidităţii
la:
33. CM Nu pot fi folosite vaccinurile: a) numărul de cazuri în celelalte luni ale anului;
f) !ce nu posedă proprietăţi fizice caracteristice; b) !numărul anual de cazuri;
g) !cu deteriorări ale fiolelor; c) indicele morbidităţii anuale.
h) !ce au fost transportate la un regim de temperatură neadecvat;
i) !cu termenul de păstrare expirat; 40. Ce determină metoda de analiză corelaţională :
j) vaccinul poliomielitic ce s-a păstrat în congelator. a) !legătura dintre fenomene;
b) diferenţa veridică dintre indicii statistici;
34. CM Vaccinările antirabice necondiţionate sunt indicate după muşcătură de: c) veridicitatea indicilor statistici.
k) !un animal sălbatic;
l) !un animal necunoscut; 41. Care dintre indicii enumeraţi este indice extensiv:
m) un câine care s-a îmbolnăvit de rabie peste 20 de zile de la momentul muşcăturii; d) 10 cazuri;
n) un animal care se află sub supraveghere; e) !10 %;
o) !un animal care a fost imediat omorât. f) 10 %ooo.

35. CM Contra căror infecţii vaccinurile asigură o imunitate protectivă de durată: 42. Studiile epidemiologice observaţionale includ:
p) !contra rujeolei; a) !studiile descriptive;
q) leptospirozei; b) !studiile analitice;
r) antirabiei; c) studiile experimentale;
s) !tularemiei; d) modelarea procesului epidemic.
t) holerei.
43. Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă este:
36. CM Imunoglobulinele pot fi utilizate în profilaxia: a) bolnavul;
u) !rabiei; b) purtătorul acut;
v) !rujeolei; c) !purtătorul cronic.
w) difteriei;
44. Măsurile antiepidemice de bază la febra tifoidă ţin de: g) !prin contact habitual;
d) sursa de agenţi patogeni; h) parenteral;
e) !mecanismul de transmitere; i) !pe cale alimentară;
f) receptivitatea populaţiei. j) !prin intermediul factorilor mecanici (muşte).

45. Spitalizarea bolnavilor cu febră tifoidă se efectuează:

g) după indicaţii epidemiologice; 53. Măsurile profilactice de bază în dizenterie sunt:
h) !obligatoriu toţi bolnavii; k) depistarea şi sanarea sursei de infecţie;
i) după indicaţii clinice. l) !întreruperea căilor de transmitere a infecţiei;
m) imunizarea contingentelor receptive de populaţie;
46. Durata supravegherii medicale a persoanelor contacte la dizenterie: n) diagnosticul de laborator;
j) 4 zile; o) măsuri de educaţie pentru sănătate.
k) !7 zile;
l) 14 zile. 54. Bolnavul cu HVA prezintă pericol major în perioada:
a) de incubaţie;
47. Supravegherea medicală a persoanelor contacte cu bolnavul de dizenterie se efectuează timp de: b) !prodromă;
a)!7 zile;
c) icterică.
b) 14 zile;
c) 21 zile.
48. Sursa principală de infecţie în salmoneloze este: 55. Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos practic nu evoluează în forme cronice?
a) omul; a) !HVA;
b)! animalul b) HVB;
c) solul
c) HVC.
49. Factori de transmitere a salmonelelor sunt:
56. Care dintre hepatitele virale enumerate mai jos afectează copiii în vârstă de 4–15 ani?
m) muştele, aerul; a)! HVA;
n) !ouăle de găină, carnea; b) HVB;
o) apa, insectele hematofage. c) HVE şi HVC.

50. Măsura de bază în profilaxia poliomielitei este: 57. Vaccinarea contra HVB se efectuează:
a)depistarea şi izolarea sursei; d) !0; 2; 4 şi 6 luni;
b)dezinfecţia şi măsurile sanitaro-igienice;
e) 0; 2 şi 6 luni;
c) !vaccinoprevenţia.
f) 3; 4; 5 şi 6 luni.
51. Corecte pentru febra tifoidă sunt afirmaţiile:
58. Virusul HVA face parte din familia:
a) pericol prezintă animalele bolnave şi purtătoare;
g) !picornoviruşilor (Picornoviridae);
b) omul prezintă pericol deja în perioada de prodromă;
h) rabdoviruşilor (Rhabdoviridae);
c) !hemocultura este una dintre metodele de confirmare precoce a diagnosticului;
i) hepadnoviruşilor (Hepadnaviridae).
d) !este caracteristic portajul cronic;
e) !vaccinarea se efectuează după indicaţii epidemiologice. 59. Portajul de HbsAg se consideră cronic, dacă antigenemia continuă:
j) până la 3 luni;
52. Transmiterea shigelelor se realizează: k) până la 6 luni;
f) !pe cale hidrică; l) !mai mult de 6 luni.
 67. O contagiozitate mai înaltă este caracteristică:
60. Factorii de transmitere a HVB: m) !rujeolei;
a) !sângele; n) difteriei;
b) !saliva; o) tuberculozei.
c) apa, produsele alimentare;
d) !sperma şi secreţiile vaginale; 68. Bolnavul cu parotidită epidemică se izolează la domiciliu timp de:
e) lichidul amniotic. p) 4 zile;
q) 6 zile;
61. Mecanismul de transmitere în HVB: r) !9 zile.
f) contact;
g) !vertical; 69. Sunt contagioşi bolnavii cu:
h) transmisiv; a) leptospiroză;
i) !sexual; b) ascaridoză;
j) !parenteral. c) !varicelă.

62. Impactul socio-economic al HVB este determinat de: 70. Testarea cutanată cu tuberculină:
k) !cronicizarea; d) !permite cu o precizie relativă de a stabili diagnosticul de infecţie
l) predominarea formelor asimptomatice şi fruste ale infecţiei; tuberculoasă latentă;
m) !dezvolatrea cancerului primar al ficatului; e) permite de a stabili diagnostucul de tuberculoză ca boală;
n) !dezvoltarea cirozei hepatice; f) nu are importanţă clinico-epidemiologică.
o) letalitatea înaltă a nou-născuţilor.
71. Pentru investigaţii bacteriologice la bolnavii cu difterie se recoltează:
63. Titrul protectiv de anticorpi la difterie e de: a) !frotiu din cavitatea nazală;
a) 0,001 UA/ml; b) !frotiu din faringe;
b) 0,003 UA/ml; c) spută;
c) !0,03 UA/ml. d) urină;
e) mase fecale.
64. Vaccinarea contra difteriei se efectuează:
d) cu vaccin; 72. Corecte pentru tusea convulsivă sunt afirmaţiile:
e) !cu anatoxină; f) vaccinurile sunt neeficace;
f) cu ser. g) !afectează preponderent copiii de vârstă fragedă;
h) !se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;
65. Perioada de incubaţie la tusea convulsivă: i) izolării pe un termen de 20–25 zile sunt supuşi toţi bolnavii;
g) !3–14 zile; j) !sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.
h) 7–21 zile;
i) 14–28 zile. 73. Corecte pentru scarlatină sunt afirmaţiile:
k) !este o antroponoză;
66. Vaccinarea contra tusei convulsive se efectuează cu: l) !vaccinoprevenţia lipseşte;
j) vaccin viu; m) are o sezonalitate de vară-toamnă;
k) anatoxină; n) !convalescenţii prezintă pericol epidemiologic;
l) !vaccin corpuscular inactivat. o) dezinfecţia chimică este obligatorie.
74. Corecte pentru rujeolă sunt afirmaţiile: 80. În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:
p) !morbiditatea este dependentă de vaccinoprevenţie; g) peste fiecare 2 ore de lucru;
q) !bolnavul prezintă pericol deja în perioada de prodromă; h) !după fiecare schimb de lucru;
r) purtătorii sunt o sursă secundară de infecţie; i) după fiecare zi de lucru.
s) !agentul patogen se păstrează mai bine la temperaturi joase;
t) dezinfecţia chimică este obligatorie. 81. Perioada de incubaţie în infecţia HIV/SIDA:
a) 2–4 săptămâni;
75. Infecţia şi perioada de contagiozitate: b) 10–20 săptămâni;
1) difterie; B c) !2–10 ani.
2) rujeolă; A
3) tuse convulsivă; C 82. Bolnavii cu HIV/SIDA sunt supuşi supravegherei medicale:
a) perioada prodromală – 4 zile de erupţie; d) 2 ani;
b) de la câteva zile la 4 luni; e) 10 ani;
c) perioada catarală – 4 săptămâni. f) !toată viaţa.

76. Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi: 83. Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:
a) !bolnavul cu boala Brill; a) porcinele;
b) purtătorii de Borrelia recurrentis; b) !vitele mari şi mici cornute;
c) numai bolnavii cu tifos exantematic în perioada de incubaţie. c) şobolanii, şoarecii.

77. Vectori de transmitere al tifosului recurent sunt: 84. În profilaxia de urgenţă a antraxului prioritate se acordă:
a) păduchii pubieni; d) !antibioticoprofilaxiei;
b) !păduchii vestimentari; e) vaccinului;
c) căpuşele; f) anatoxinei.
d) ţânţarii;
85. Măsura de bază în prevenţia leptospirozei este:
e) puricii.
g) vaccinarea planificată;
78. Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor nosocomiale în staţionare e necesară: h) !deratizarea;
a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane personalu- i) izolarea persoanelor bolnave.
lui medical;
86. În profilaxia specifică a tetanosului se utilizează:
b) !micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive;
c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare. j) vaccin viu atenuat;
k) vaccin corpuscular inactivat;
79. Pentru infecţiile nosocomiale este corectă afirmaţia: l) !anatoxină.
d) infectarea pacientului la domiciliu;
87. Carantina ca măsură antiepidemică în caz de apariţie a bolilor convenţionale este stabilită de: a)
e) !infectarea pacientului în staţionar sau policlinică şi a personalului medical în timpul
serviciul curativ;
îndeplinirii funcţiunilor sale;
b) serviciul igienic-epidemiologic;
f) infectarea pacientului în urma administrării vaccinurilor.
c) !organele administraţiei locale.
88. Infecţii convenţionale sunt:
a) pesta, encefalita de căpuşă;
b) holera, malaria;
c) !febra galbenă, pesta.
89. Infecţii convenţionale sunt: 96. Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:
d) !pesta, febra galbenă; a) supravegherea bolnavilor cronici
e) holera, encefalita de căpuşă; b) metoda pasivă de depistare a bolnavilor;
f) rabia, tetanosul. c) !promovarea sănătăţii.

90. Perioada de incubaţie la holeră: 97. Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se realizează prin:
g) !de la câteva ore până la 5 zile; d) profilaxia de urgenţă;
h) de la câteva ore până la 7 zile; e) !profilaxia primară;
i) 1–6 zile. f) ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.

91. Infecţii convenţionale sunt: 98. . Forma nosologică: Factori de transmitere:

a) !pesta; 1) salmoneloza; c a) apa;
b) !holera; 2) bruceloza; b b) laptele;
c) gripa; 3) leptospiroza; a c) ouăle;
d) malaria; 4) febra galbenă; d d) ţânţarii.
e) !febra galbenă.
99. Forma nosologică:
92. Observaţia este: 1) infecţia HIV/SIDA; c
a) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie îndreptate 2) hepatita virală D; a
la izolarea totală a focarului epidemic şi lichidarea morbidităţii infecţioase; BDA; b
b) supravegherea medicală continuă asupra persoanelor civile, precum şi din efectivul militar, 3) bolile transmisive (malaria); c
care au fost în zona de aplicare a armei biologice;
c) !un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-profilactice îndreptate la prevenirea Principala măsură antiepidemică:
răspândirii bolilor infecţioase, atât în interiorul focarului, cât şi în afara lui. a) vaccinoprevenţia;
b) măsuri de ordin sanitaro-igienic;
93. Calamităţile sociale includ: c) informatizarea populaţiei, conştientizarea populaţiei;
d) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ; d) dezinsecţia.
e) !războaie, foamete, acte de terorism, bioterorism;
f) alcoolism şi narcomanie, inundaţii, alunecări de teren, furtuni. 100. Răspândirea geografică: Forma nosologică:
1) febra Q; b a) Africa şi America de Sud;
94. Efectuarea vaccinărilor în zona de calamitate se realizează în: 2) febra galbenă; a b) se întâlneşte în R. Moldova;
g) !condiţii strict aseptice; 3) gripa. c c) are răspândire globală.
h) condiţii obişnuite;
i) condiţiile vor depinde de infecţie.

95. Selectaţi măsurile necesare în cazul pericolului aplicării armei biologice:

j) !efectuarea sistematică a complexului de măsuri sanitaro-igienice şi
antiepidemice;
k) utilizarea mijloacelor individuale şi colective de protecţie;
l) identificarea germenilor infecţioşi la pestă, holeră, antrax şi toxi-
nul botulinic.