Opt proceduri de infrigement în care

este vizată România, anunțate

astăzi de Comisia Europeană

ARTICOLE • 24 IANUARIE 2019 • REDACȚIA • 4720 VIZUALIZĂRI

România este vizată în opt decizii de nerespectare a normelor
Uniunii Europene, conform Pachetului de acțiuni publicat de
Comisia Europeană astăzi, care vizează domenii de la
transpunerea normelor privind achizițiile publice, datoria vamal ă,
performanța energetică a clădirilor, până la returnarea taxei auto.

1. România și alte 15 state membre UE (Bulgaria, Croația, Cipru,

Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia,
Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit) au
primit joi, 24 ianuarie, scrisori de notificare a întârzierii în
îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea
legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și
concesiunile.

Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și

Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în
legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de astăzi
sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie
pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme
cu directivele UE. Statele membre au acum la dispoziție două luni
pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz
contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.

2. Comisia a mai decis să deschidă procedurile UE de constatare

a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Croației, întrucât
niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte
privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea
nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale
cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a
elementelor acestora.
În temeiul acestei directive (Directiva 2010/31/UE), statele
membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de
performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure
certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite
inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat.
De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că,
până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu
consum de energie aproape zero”. Directiva impune, de
asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri
vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performan ță
energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu
privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere
stimulente pentru renovări. Comisia a atras atenția autorităților
naționale asupra transpunerii incorecte a acestei cerințe în 2015
și a trimis scrisori oficiale ambelor state membre în cursul anilor
2017 și 2018. Cu toate acestea, până în prezent, legislația statelor
membre cu privire la acest aspect nu a fost adusă în
conformitate cu directiva.

3. Tot joi, Comisia Europeană a luat decizii de constatare a

neîndeplinirii obligațiilor cu privire la 27 de state membre (toate
cu excepția Danemarcei)pentru a asigura punerea în aplicare
corespunzătoare a normelor UE privind serviciile și calific ările
profesionale. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea privind
piața unică din noiembrie 2018, cetățenii și întreprinderile se pot
bucura de multiplele beneficii ale pieței unice doar dacă normele
care au fost convenite de comun acord funcționează efectiv pe
teren.

4. România și Estonia au primit astăzi și scrisori de notificare a

întârzierii cu privire la deficiențele legate de transpunerea
normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și
electronice (Directiva 2012/19/UE). Deșeurile de echipamente
electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele,
frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu
cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la
peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt
gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca
probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor
de substanțe periculoase.
Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din
cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a
legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele
de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună
ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice
colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. Estonia și
România au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz
contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

5. România, alături de alte trei state membre (Cipru,

Franța și Irlanda), au primit avize motivate pentru neîndeplinirea
obligației de a notifica transpunerea integrală în legislația
națională a normelor UE privind drepturile la pensie suplimentar ă
(Directiva privind transferabilitatea pensiilor, Directiva
2014/50/UE).

Directiva prevede cerințe minime privind dobândirea și păstrarea

drepturilor la pensie suplimentară. Prezenta directivă este
importantă pentru promovarea mobilității forței de muncă prin
protejarea drepturilor la pensie suplimentară ale lucrătorilor
mobili. În aprilie 2014, statele membre au convenit să transpună
această directivă și să comunice Comisiei măsurile naționale de
transpunere până în mai 2018. Comisia a trimis deja acestor țări o
scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018. Toate cele 4 țări au
răspuns că procesul de transpunere era în curs de desfășurare.
Întrucât Comisia nu a primit încă nicio notificare cu privire la o
transpunere completă, ea a decis să trimită un aviz motivat. Dacă
statele membre nu iau măsuri în termen de două luni, cazul poate
fi trimis în fața Curții de Justiție a UE.

6. România a primit, astăzi, și o scrisoare de notificare a

întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește
conformitatea legislației naționale privind datoria vamală la Codul
vamal al Uniunii [Regulamentul (UE) nr. 952/2013].

Conform acestor norme, autoritățile vamale au la dispoziție trei

ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care
datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale,
autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica.
Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu
poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la
care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere
ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție
nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei
vamale definită în legislația vamală a UE. În cazul în care
România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate
transmite un aviz motivat autorităților române.

7. România a primit un aviz motivat pentru că nu asigură

rambursarea integrală și imediată a taxelor de înmatriculare a
vehiculelor de ocazie achiziționate din alte state membre. Curtea
de Justiție a UE a considerat că aceste taxe încalcă normele UE
(articolul 110 din TFUE). Normele românești privind restituirea
taxelor nu respectă principiile cooperării loiale, echivalenței și
efectivității. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni,
Comisia poate decide să trimită cazul în fața Curții de Justiție a
UE.

8. România a mai primit o scrisoare de notificare a întârzierii în

îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea
legislației naționale cu normele UE privind produsele biocide
[Regulamentul (UE) nr. 528/2012].

Regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la

solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul
regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să
publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților
competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat
cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale
pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul
Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România
nu este în măsură să proceseze astfel de cereri. Acest lucru a dus
la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru
autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în
prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor
prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să
trimită un aviz motivat.

Context:
Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii
obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea
în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce
le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează
diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a
asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul
cetățenilor și al întreprinderilor.