Sunteți pe pagina 1din 8

Mirela-Maria IONIȚĂ

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu


Facultatea de Științe Socio-Umane
Departamentul de Relații Internaționale, Stiințe Politice, Studii de Securitate
Specializarea Știinte Politice, Anul II

PROTESTE. O COMPARAȚIE ÎNTRE PROTESTELE


DIN ROMÂNIA DIN 1990 ȘI 2012

Title: PROTESTS. A COMPARISON BETWEEN THE PROTESTS IN


ROMANIA IN 1990 AND 2012
Abstract: What happened in the protests of 2012? Who are the people who attend at
this manifestation. Is important to know the reason for their participation,
and principally the themes that they support. If the manifestations take or
not to an positive result. For all this questions we well analyzed the protest
of 2012 and in comparison with the 1990.

Keywords: protest, Romania, Raed Arafat, comparison


Contact E-mail: ionitamirela29@gmail.com
details of the
authors:
Institutional Lucian Blaga University of Sibiu
affiliation of
the authors:
Institutions Adresa: Bd-ul Victoriei, Nr.10, Sibiu, 550024, România
address: Tel: +40 (269) 216 062; Fax: +40 (269) 217 887
Web: http://www.ulbsibiu.ro

Introducere
Pentru a înțelege ce sunt protestele, este important să observăm cum se manifestă
acestea în realitate, care sunt oamenii ce participă la o astfel de acțiune, dar și motivul
participării lor. Consider că, această temă este una amplă deoarece, în unele cazuri, deși
adunările au la bază o problemă comună, oamenii iși evidențiază și probleme particulare ce îi
nemulțumesc. Pentru a exemplifica mult mai bine aceste aspecte, am ales să vă prezint
protestele din România din 2012 în comparație cu cele din 1990.

Mișcări sociale. Proteste.


1
Mișcarea socială reprezintă un set particular, istoric, integrat și evolutiv de interacțiuni și
practici politice și o combinație anume între campanie și repertoriu la care se adaugă
dezirabilitate, unitate si determinare1.

Protestele sunt situri de contestare în care corpuri, simboluri, identități, practice și discursuri
sunt utilizate pentru a avansa sau preveni schimbări în relațiile instituționale ale puterii2.
Un protest poate genera alt protest fără să existe o relație între populațiile implicate.

Protestele din 1990

Evenimentele de masă ce au avut loc la Bucureşti între 22 aprilie şi 15 iunie 1990 sunt
cunoscute drept manifestaţiile din Piaţa Universităţii. Ceea ce a dus la apariția acestor
evenimente, a fost nemulțumirea oamenilor față de evoluția vieții politice din România post-
decembristă.
Manifestațiile au fost supranumite “Golaniada”, titlul provenind de la apelativul pe care îl
folosea Ion Iliescu atunci când se referea la protestatari. Demonstrațiile au început în data de
22 aprilie 1990 și s-au terminat la 13 iunie, ca urmare a intervenției minerilor și forțelor de
ordine.
Mai mult decât atât, încă din prima zi a manifestaţiei din Piaţa Universităţii şi până la finalul
acesteia, ca urmare a intervenţiei în forţă a autorităţilor, sute de mii de persoane au tranzitat
zona declarată „liberă de neocomunism – kilometrul zero al democraţiei”. Protestatarii și-au
afirmat nemulțumirile la balconul Universității, care s-a transformat într-o tribună a
democrației. Curățarea guvernului de nomenclaturişti, amânarea alegerilor, judecarea
vinovaţilor de crimele din decembrie 1989 au fost doar câteva din revendicările susţinute de
cei care au protestat în Piaţa Universităţii.
Partidele istorice pierd alegerile din cauza lipsei de electorat din generația de mijloc, fiind și
obstrucționate mediatic de FSN. La scrutinul din 20 mai, Ion Iliescu câștigă alegerile cu
85%din voturi.

Imaginea 1. Iqool.ro (22.01.2018)

Protestele din 2012


1
Ionel N. Sava, Mobilizare si protest. Introducere în sociologia mișcărilor sociale, Editura Univesității “Lucian
Blaga” Sibiu, Sibiu, 2013, p 41.
2
Ibidem, p. 61.
2
 Care a fost scânteia ce a dus la răbufnirea oamenilor?
Scânteia protestelor au fost evenimentele legate de Raed Arafat. Existând probleme în
sistemul sănătății, Traian Băsescu a avansat un proiect de reformă a sistemului de sănătate,
care presupunea intrarea unor firme private pe piața sistemului medical de urgență( SMURD).
Raed Arafat era împotriva acestui proiect.

Traian Băsescu intervenea telefonic într-o emisiune televizată în care era invitat subsecretarul
de stat Raed Arafat, pentru a discuta despre noua Lege a Sănătăţii. Băsescu îl acuza pe Arafat
că dezinformează populaţia şi că vrea scandal public. "Dacă nu găseşte înţelegere şi are altă
părere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine
credeţi că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea"3.
Raed Arafat demisionează din funcția de subsecretar de stat în Ministerul Sănătății în data de
10 ianuarie, de aici începând protestele de susținere pentru acesta și împotriva președintelui
Traian Băsescu.
Deși până la episodul cu Raed Arafat, românii au fost nevoiți să facă față crizei economice și
problemelor care au apărut din cauza acesteia, faptul că o persoană aflată în grațiile lor a fost
atacată, a dus la nemulțumire publică.

 Ce tip de persoane au participat?


Un lucru important prezent la protestele din 2012 a fost diversitatea uimitoare a persoanele
care au luat parte la aceste acțiuni. În Piața Universității au fost prezenți: muncitori,
funționari, șomeri, casnice, pensionari, studenți și elevi, intelectuali și ultrași etc.

 Ce teme au mai fost evidențiate atunci?


Pe lângă susținerea lui Raed Arafat, protestatarii au evidențiat și alte nemulțumiri precum:
Roșia Montană, legea Cojocaru, modificarea taxei auto, tăierea salariilor, recalcularea
pensiilor, proiectul legii sănătății, corupția politicienilor, aspect legate de legea educației.
Ținta comună a fost președintele de atunci, Traian Băsescu.

 Care au fost reacțiile părții adverse?


Pentru a subaprecia protestele, anumiți reprezentanți ai PDL i-au numit pe
manifestanți:”viermi”, “mahalaua violentă și ineptă, încolonată ca minerii odinioară”4 ,cuvinte
ce au dus la nemulțumiri mai mari. Traian Băsescu propune retragerea proiectului de lege
privind reforma sistemului de sănătate în 13 ianuarie. Raed Arafat este invitat să își ocupe din
nou funcția, invitația fiind acceptată în 17 ianuarie 2012. Iar in 6 februarie Emil Boc își dă
demisia.

 Cât au durat aceste proteste?


Din perspectiva duratei, protestele din 2012 se înscriu în rândul celor desfășurate pe un
interval îndelungat. După demisia lui Raed Arafat din 10 ianuarie, au început manifestările la
Târgu Mureș, Cluj și București și apoi în alte orașe până în 6 februarie. Protestele s-au
diminuat după demisia lui Emil Boc.

3
Manciu Andi, CRONOLOGIE: 2012, anul războiului politic. Declinul popularităţii lui Băsescu - vehiculul
electoral al USL, disponibil la http://www.mediafax.ro/politic/cronologie-2012-anul-razboiului-politic-declinul-
popularitatii-lui-basescu-vehiculul-electoral-al-usl-10414246, (28.12.2012).
4
Stoica , Augustin; Mihăilescu, Vintilă, Iarna vrajbei noastre: protestele din România, ianuarie-februarie 2012,
Editura Paideia, Bucuresti, 2012, p 48.

3
 Ce caracter au avut?
În ceea ce privește caracterul acestora, protestele din Piața Universității din ianuarie 2012 au
avut un caracter pașnic. Au fost episoade violente, reprezentate de confruntările dintre ultrași
(membrii unor echipe de fotbal) și jandarmi. Însă protestele se bazau pe non-violență, ținând
cont și de vârstă sau statut occupațional.

Imaginea 2. atitudini.wordpress.com (30.01.2012)

Imaginea 3. atitudini.wordpress.com (17.01.2012)

4
Proteste 1990 VS Proteste 2012

Trecuseră 22 de ani de la protestele din 1990 care au devenit un simbol pentru România și
consider că, este important să vezi cum, după atâta timp, oameni atât de diferiți luptă în
continuare, poate nu cu aceeași forță, dar cu același gând de a schimba ceva, luptă pentru un
viitor mai bun în țara lor.

(Tabel 1)
Asemănări 1990-2012
1. Incidentul din 1990 cu agresarea călugăriței si “episodul Raed Arafat” din 2012, au fost
văzute de unii ca o încălcare a unei limite de decență;
2. Ambele evenimente au avut ca loc de manifestare central Piața Universității, care a
devenit un loc simbolic;

3. Atât în 1990 cât și în 2012, manifestanții acuzau puterea că ignoră principiile


democratice;
4. În ambele cazuri, reprezentanții puterii i-au catalogat pe protestatari(“golani”-1990,
“viermi”, “ciumpalaci”-2012)

5. Ambele discursuri au avut ca temă centrală demisia puterii politice( Ion Iliescu-1990,
Traian Basescu-2012)

6. În ianuarie 2012 ca și in 1990, reprezentantii puterii identificau persoane suspecte printre


manifestanți(“legionari”-1990, “ultrași”-2012)

Tabel(2)
Deosebiri
Proteste 1990 Proteste 2012
1.Majoritatea cetățenilor erau de partea 1.Sprijinul pentru guvern si președintele de
puterii, Ion Iliescu câștigand; atunci,Traian Băsescu, avea cote foarte joase;
2.Numărul participanților a fost mai crescut și 2.Numărul participanților a fost mai scăzut,
s-au limitat doar la București și Timișoara; dar protestele au avut loc în 52 de orașe din
țară;
3.Piața Universității a fost mai omogenă în 3.Piața Universității a fost mai diversă, având
ceea ce privește vârsta protestatarilor(tineri tineri, tineri-adulți, muncitori, șomeri,
sau adulți-tineri) și nivelul de școlaritate și universitari, casnice etc.;
ocupație(absolvenți de învățământ superior/
intelectuali);
4.Au fost prezenți lideri asumați de 4.Protestatarii au fost “extrem de reticenți față
protestatari, existând o tribună publică, de orice ieșire din rând”;
balconul universității;

5
Imaginea 4. Managerleague.com (22.01.2018)

Imaginea 5. abc-prin-viata.blogspot.ro (22.01.2018)

Imaginea 6. Exclusivnews.ro (22.01.2018)

6
Concluzii

Protestele din 2012 au fost împotriva președintelui de atunci Traian Băsescu și al premierului
Emil Boc. Demisia lui Raed Arafat a fost văzută de români ca o lipsă de decență din partea
puterii. A reprezentat punctul care i-a făcut pe aceștia să se mobilizeze într-un moment în care
acest lucru nu părea a fi posibil, iar etichetele aduse de anumiți reprezențanți ai puterii
protestatarilor au amplificat manifestările.
Chiar dacă inițial acestea nu au fost luate în serios, faptul că protestatarii și-au ales ca loc
central de manifestare Piața Universității, unde în 1990 a avut loc cea mai mare demonstrație
anticomunistă din perioada de tranziție postdecembristă a României, i-a speriat pe
reprezentanții politici, mai ales că nu se așteptau ca atâtea persoane să îl susțină pe Raed
Arafat, fiind și de altă naționalitate.
O altă concluzie a comparațiilor celor două proteste din România, din 1990 și 2012 ,poate fi
aceea că, manifestanții din 1990, deși au protestat zile întregi împotriva lui Ion Iliescu și
considerau că acesta mima democrația, în final a câștigat cu 85%. Au avut loc multe episoade
violente între mineri și manifestanți, peste 500 de persoane fiind rănite, dar rezultatul final nu
a fost unul pozitiv,
Protestele din 2012, deși s-au realizat pe cale pașnică, fără multă violență dar cu și mai puțini
oameni față de protestele din 1990, au reușit să ajungă la un rezultat pozitiv.

7
Bibliografie:

Cărți:

1. Sava, Ionel Nicu, Mobilizare și protest. Introducere în sociologia mișcărilor sociale,


Editura Univesității “Lucian Blaga” Sibiu, Sibiu, 2013.
2. Stoica , Augustin; Mihăilescu, Vintilă, Iarna vrajbei noastre: protestele din România,
ianuarie-februarie 2012, Editura Paideia, Bucuresti, 2012.

Surse internet:

3. www.atitudini.wordpress.com
4. www.abc-prin-viata.blogspot.ro
5. www.exclusivnews.ro
6. www.managerleague.com
7. www.mediafax.ro
8. www. theophylepoliteia.wordpress.com

S-ar putea să vă placă și