Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHETREAN A.
Universitatea Agrara de Stat din Moldova
Abstract. Se prezintă dinamica structurii arboretelor din cadrul Rezervației Peisagistice Saharna
pentru perioada anilor 2007-2016.
Key words: Ocolul Silvic Cinișeuți, dinamica structuraii arboretelor.
Introducere
Ariile protejate sunt de obicei zone foarte complexe care au nevoie de sisteme de
management complexe care să le permită să îndeplinească funcţii multiple. Acţiunile de
management trebuie să urmărească atingerea obiectivelor primare ale sitului, respectiv conservarea
biodiversității și a altor valori importante, şi în acelaşi timp să răspundă nevoilor şi intereselor
factorilor interesaţi. În acest context trebuie să ştim cât de bine sunt păstrate valorile ariei protejate şi
în ce măsură sunt atinse obiectivele sale; de aceea, trebuie să monitorizăm impacturile acţiunilor
noastre de management şi să utilizăm rezultatele monitorizării pentru îmbunătăţirea managementului
[3].
Pentru monitorizarea stării şi structurii arboretelor, dar şi în scopul coordonării direcţiilor
evoluării structurii componentelor fitocenotice spre structuri optime prin elaborarea planurilor
silvotehnice, este nevoie de a efectua periodic reamenajarea arboretelor din cadrul rezervaţiilor.
Rezervaţia Rezervația Peisagistică Saharna fost formată în baza Legea privind fondul ariilor
naturale protejate de Stat, adoptat de către Parlamentul Republicii Moldova (Legea 1538 XIII din 25
02 98) [4], cu suprafaţa de 674,0 ha.
Material şi metodă
Scopul actualei lucrări constă în analiza dinamicii structurii arboretelor din cadrul
Rezervaţiei Peisagistice Saharna, parte componentă a Ocolului Silvic Cinișeuți, în perioada 2006 -
2016.
Ca metodă de lucru s-a utilizat metodologia utilizată la lucrările de amenajarea pădurilor [5].
În vara anului 2016 au fost descrise arboretele, ca apoi să fie prelucrate cu ajutorul programei
„AS”. Analiza s-a efectuat în anul 2017 pentru perioada 2006 – 2016.
Rezultate şi discuţii
Suprafața Rezervației Peisagistice Saharna conform datelor lucrărilor de amenajare din 2016
a constituit 655,0 ha, cu o deferență de (– 19,0 ha) față de lege. Această situație se datorează
utilizării aerofotogramelor contemporane și precizării hotarelor cu cadastru raional.
În urma prelucrării descrierilor arboretelor din cadrul Rezervaţiei Peisagistice Saharna, şi
compararea rezultatelor cu structura arboretelor din cadrul rezervaţiei naturale din 2006 [1], s-a
înregistrat dinamica indicilor structurali a arboretelor din cadrul rezervaţiei care sunt prezentate în
tabelul 1.
Analizând tabelul 1. constatăm că:
1
- s-a modificat compoziţia arboretelor din cadrul rezervaţiei evoluând spre compoziţia-ţel,
de la 36GO6CA16FR13ST12SC3CŞ1JU12DT1DM în 2007 la
39GO17FR14ST13SC4CA1TE1JU10DT1DM în 2016.
În general suprafaţa acoperită cu pădure în urma tăierilor de regenerare s-a redus de la 607,7
ha la 592,1 ha. Se observă diminuarea unor specii şi grupe de specii din cadrul rezervaţiei ca:
carpenul (de la 33,57 ha la 25,07 ha), jugastru (de la 7,51 ha la 4,94 ha) diverse răşinoase ( de la
0,95 ha la 0,79 ha) și diverse tari (de la 72,38 ha la 58,96 ha).Ca factor pozitiv pentru perioada
analizată menționăm extinderea cvercineelor (de la 296,49 ha la 313,31 ha), frasinul (de la 97,71 ha
până la 100,40 ha). Dacă însumăm suprafaţa ocupată de tei (5,82 ha), care a fost separată la
amenajarea actuală, constatăm că a sporit suprafaţa ocupată de diversele moi de la 7,43 ha la 9,60
ha. De asemenea puțin a sporit consistența arboretelor de la 0,75 la 0,77, dar au mai fost înregistrate
14% din arborete cu consistența sub 0,6.
Ca factor negativ pentru perioada revizuită putem menţiona extinderea salcâmetelor (de la
72,09 ha până la 79,25 ha). S-a redus și clasa de producție medie pe rezervație de la 3,5 la 3,8. S-a
redus și creșterea curentă de la 3,5 m3/an/ha la 3,1 m3/an/ha.
Tabelul 2 - Tabelul comparativ al structurii arboretelor din cadrul Rezervaţiei Peisagistice Saharna
Indici de structură
Peri- Proveniența Vitalitatea Productivitatea Categ. consistența
oada
semințe plantații lăstar normală slabă mijlocie inferioară < 0,4 0,4 – 0,6 0,6
2007 13 5 82 88 12 55 45 1 17 82
2016 10 10 80 83 17 35 65 14 86
2
În tabelul 3. se prezintă evoluţia structurii fondului forestier după caracterul actual al tipului
de pădure.
- după provenienţă puțin s-a majorat proporţia cvercetelor provenite din semințe și plantaţii
de la 18 % la 20 %;
- s-a redus vitalitatea arboretelor normale de la 88% la 83%
- s-a redus proporţia arboretelor cu consistenţă redusă, de la 18% în 2007 la 14% în 2016.
Tabelul 3. - Evoluţia structurii fondului forestier după caracterul actual al tipului de pădure
Caracterul actual al tipului de pădure, ha
Perioada
Goruneto-
25,2 50,8 18,5 113,9 0,2 1 209,6
stejărete
Şleauri de deal
43,0 39,3 13,4 2,8 7,4 105,9
cu GO şi ST
TOTAL 318,6 109,4 13,4 23,9 128,0 14,4 1,2 608,9
% 52 18 2 4 21 3 0 100
Gorunete pure 29,5 17,5 1,1 4,2 1,1 9,5 0 62,9
Şleauri de deal
217,9 6,8 22,1 0,3 248,2
cu gorun
Goruneto-
2016
Anul Suprafaţa
Caracterul actual al tipului de pădure
estimat ha %
2007 9,4 4
Natural fundamental de productivitate inferioară
2016 8,3 3
2007 109,4 41
Natural fundamental subproductiv
2016 112,1 46
2007 3,3 1
Total derivat de productivitate mijlocie
2016 2,8 1
2007 Total derivat de productivitate inferioară 20,6 8
3
2016 16,2 7
2007 124,9 46
Artificial de productivitate inferioară
2016 103,7 43
2007 267,6 100
Total general
2016 243,0 100
Bibliografie