FLORENTINA GĂLBINAŞU ELENA-LILIANA GĂLBINAŞU

VALERIA PÂRŞAN IOANA CHELARU

45
A
NE JUCĂM ŞI CORECTĂM VORBIREA

EL
GHID PENTRU DEZVOLTAREA ŞI CORECTAREA VORBIRII

AL
PENTRU CADRE DIDACTICE, PĂRINŢI ŞI COPII PREŞCOLARI

CAIETUL COPILULUI
R
PA
A
R
U
IT
ED
 Introducere

zs

45
Acest material reprezintă un instrument de lucru util pentru toţi copiii,
dar poate fi utilizat cu succes pentru corectarea greşelilor de pronunţie la copiii
cu tulburări de limbaj cuprinşi sau nu în programe logopedice de recuperare și

A
consolidare a limbajului.

EL
Cartea cuprinde:
Capitolul 1 – GHIDUL PENTRU EDUCATORI ȘI PĂRINȚI este
structurat în părţi teoretice şi părţi cu caracter practic, aplicativ, și cuprinde
referiri la:

• Formele de manifestare ale principalelor
tulburări de vorbire frecvente la copilul
preșcolar; această prezentare se constituie
într-un instrument de identificare a tulbu-
rărilor de pronunție;
R Jocurile și exercițiile sunt ordonate de la
• Sugestii și sfaturi utile, pentru educatori şi
PA
părinţi, privind modalităţile de intervenţie
în scopul corectării tulburărilor descrise;
• Exerciții prin poezii – structuri ritmate
pentru onomatopee, articulare, respirație,
AL
• Exerciţii şi jocuri concepute pe obiective
de stimulare şi corectare a limbajului, cu
aplicabilitate la nivelul întregii grupe,
sau exerciţii cu caracter individual, utile
pentru părinți în activitățile de acasă.
simplu la complex și au la bază obiectivele
psihopedagogice din programa școlară
specifică. Aceste jocuri și exerciții cuprind:
exerciţii de antrenament articulator, frămân-
tări de limbă, exerciţii-jocuri de antrenament

g
diferențiere fonematică, ritm și rimă; fonematic, exerciţii-jocuri pentru susţinerea
corectării pronunţiei sunetelor.
A

h
Capitolul 2 – CAIETUL COPILULUI conţine un set de fișe de lucru
R

cu caracter individual care se pot folosi cu succes atât în activitățile de grupă,

cât și acasă. Fișele urmăresc obiectivele jocurilor și exercițiilor din capitolul 1,
sunt atractive și construite pe principiul accesibilității și al facilitării. Materialul
U

imagistic folosit este adaptat la obiectivul principal al acestei lucrări: sprijinirea

corectării pronunției deficitare prin stimularea comunicării.
CI
IT

Anexa cu jetoane pentru jocuri și exerciții.

ED

5
 LUL 1
CAPITO
GHIDUL PENTRU EDUCATORI ŞI PĂRINŢI

45
1.1. Principalele tulburări de vorbire ale vârstei preşcolare
(Descriererea simptomelor)

A
În grădiniță pot să apară situații în care copiii prezintă probleme de comunicare datorate unor

cauze diverse:
– prelungirea pronunțării incorecte a
sunetelor după vârsta de 5 ani – copii care
nu pronunță toate sunetele sau le pronunță
EL
– probleme emoționale datorate mediului
familial sau procesului de adaptare la
mediul din grădiniță – copii care refuză

AL
incorect; să vorbească sau au probleme de fluență a
vorbirii (bâlbâială);
– întârzierea în debutul și elaborarea
limbajului – copii care, la intrarea în – malformații ale aparatului verbo-motor
grădiniță, au un vocabular foarte redus sau răspunzător de pronunție – copii care au
chiar inexistent;
R probleme de fonație a sunetelor datorate
deschizăturilor de văl palatin sau altor
– deficiențe ale analizatorului auditiv – copii
PA
tipuri de malformații.
care nu aud bine (hipoacuzii protezate sau
neprotezate);
Dacă nu se intervine asupra acestor tulburări, consecințele pot fi în plan

j
imediat (copilul poate avea comportamente inadecvate, manifestate prin lipsă
de implicare, timiditate excesivă, refuzul comunicării sau, dimpotrivă, prin
GE
A

hiperactivitate, agitație excesivă și nerespectarea regulilor), iar în perspectivă pot

apărea tulburări de învățare sau chiar de adaptare școlară.
R

g
h
Principalele tulburări manifestate în această etapă de dezvoltare sunt:
U

Tulburarea de pronunție;

IT

Întârzierea în dezvoltarea limbajului;



Tulburările de ritm și fluență;


ED

Tulburările de vorbire la copilul cu probleme de auz generate de


întârzierea în dezvoltarea limbajului.
CI

6
 Pentru copiii care au probleme de pronunţie se articulează corect, cu accent pe
sunetul afectat, silabisind cuvântul. Dacă copilul nu pronunţă corect, nu i se atrage
atenţia, ci doar i se oferă varianta corectă a sunetului. I se cere copilului să repete o
singură dată, fără a i se atrage atenţia că nu a pronunţat corect.

45
Material didactic: jetoane cu imagini, din carte

A
EL
Jocul/Exercițiul 7: Labirintul sunetelor

Scop: conștientizarea sunetului în cuvânt (poziția finală)

AL
– se vor împărţi, pe rând, cele 3 seturi de jetoane cu imagini;
– se pronunţă primul cuvânt şi se cere să se identifice și să se pronunțe ultimul sunet din
respectivul cuvânt (de exemplu, cuvântul MORCOV se termină cu sunetul V);
– fiecare copil va denumi imaginea pe care a primit-o;
– copilul care are o imagine a cărei denumire începe cu sunetul căutat (sunetul V) se va
R
ridica şi va denumi imaginea din jeton;
– se aşază jetoanele pe măsuță în ordinea denumirii și se formează un lanț de imagini.
PA
SET 1: MORCOV, VIOARĂ, AVION, NAS, SANIE, ELEFANT, TRICOU, UMĂR, RAC,
CAŞCAVAL, LUP, POM. (Se sugerează utilizarea formei articulate sau nearticulate a cuvintelor,
astfel încât să se construiască lanțul de cuvinte.)

SET 2: CAL, LEU, UŞĂ, ARAGAZ, ZIAR, RADIO, OAIE, EVANTAI, INDIAN, NAS, SAC,
A

CAIET.

SET 3: MĂR, RAC, COŞ, ŞURUB, BALON, NOD, DULAP, PERE, ELEFANT, TREI, INEL,
R

LALEA, ARDEI, INDIAN, NAS.

U

Material didactic: jetoane cu imagini, din carte

IT

Jocul 8: Asocierea sunet-literă

ED

Scop: asocierea complexului sonor cu simbolul grafic

Descrierea jocului/Activitatea:

Varianta 1:
– fiecare copil va primi un jeton cu o literă mare sau mică, de tipar;
21
 – se alege un sunet şi se pronunţă (de exemplu, sunetul D);
– copilul care a primit litera D va face un pas în faţă şi va spune un nume care începe cu
D – DAN;
– copilul care a primit litera mică d se aşază lângă cel cu litera D şi spune un cuvânt
(denumire) care începe cu d (de exemplu, dulap).

45
Varianta 2:
– copiii vor primi jetoane cu literă mare, literă mică şi imagini a căror denumire începe
cu diferite sunete;
– se alege un sunet şi se pronunţă (de ex., D);

A
– copilul care a primit litera D face un pas în faţă (sau se ridică în picioare), copilul care
a primit litera d vine lângă el (sau se ridică în picioare), copilul care are o imagine a

EL
cărei denumire începe cu sunetul respectiv se alătură (sau se ridică în picioare);
– copiii formează grupe de câte trei (literă mare, literă mică, imagine corespunzătoare)
în funcție de sunetele/literele căutate.

Material didactic: jetoane din carte

b) Exerciţii rimate pentru copii isteţi

AL
R
Poezii pentru onomatopee
PA
Se pot asocia cu mişcarea specifică. Raţa face: mac, mac, mac,
Gustă boabe dintr-un sac.
Șoricelul, chiț-chiț-chiț, Brosca şi ea, oac, oac, oac,
Nu se-oprește din sughiț. Toată ziua stă pe lac.
Măgărușul, i-ha, i-ha:
– Se răcește mămăliga!
A

Cățelușul, ham și ham:

– Multe oase-aș vrea să am! Ursul mormăie: „Morr, morr,
R

Pisicuța, miau, miau, miau: Azi măselele mă dor!”

– Eu la pândă o să stau. Şi albina, zum, zum, zum,

U

Îmi dă miere chiar acum.

IT

Bate vântul: vâjjj, vâjjj, vâjjj!

O gâscuţă cam grăsuţă
ED

Mama are-n geantă ruj.

Strigă tare: „Ga-ga-ga,
Motorul toarce: brummm, brummm!
O găluşcă aş mânca!”
Tata a pornit la drum.
Un brotac cam posac
Îi şopteşte: „Oac, oac, oac,
Mă cam plictisesc pe lac.”

22
 CAPITO
LUL 2
CAIETUL COPILULUI g

5
h

4
Fișele din acest capitol au caracter formativ: ele urmăresc formarea abilităților
de pronunție corectă, de analiză și sinteză fonematică a silabei și sunetului, de

CAI
corelație a sunetului cu semnul grafic, de sesizare a rimei, de diferențiere fonematică
a sunetelor cu zonă comună de articulare.

Obiective:
– analiza silabelor în cuvânt: copilul trebuie
să denumească imaginile, să despartă
cuvântul în silabe și să arate numărul de
EL
– discriminarea fonematică: copilul trebuie
să denumească imaginile, să caute și să
simbolizeze diferit, prin culoare, cuvinte

AL
silabe din care este format cuvântul;
– conștientizarea rimei: copilul trebuie
să pună în corespondență imaginile ale
căror denumiri rimează;
R după sunetul final care trebuie să
– conștientizarea vocalelor: copilul pune
PA
în corespondență imaginile și vocalele
cu care încep cuvintele ce denumesc
imaginile;
– analiza sunetului în cuvânt: copilul
trebuie să denumească imaginile, să
A
care încep cu sunetele din cerința fișei;
– labirintul sunetelor: copilul denumește
imaginile și le pune în corespondență
reprezinte sunetul inițial al următorului
cuvânt;
– corespondența dintre sunet și literă:
copilul asociază fiecare imagine cu
simbolul grafic corespunzător sunetului
cu care începe cuvântul ce denumește
imaginea.

caute și să simbolizeze prin culoare sau

gest grafic acele cuvinte care încep cu
R

sunetele din cerința fișei;

Materialul verbal și imagistic utilizat este specific pentru sunetele critice din punctul de vedere
U

al pronunţiei la această vârstă.

IT
ED

26
 Fişa 1
Obiectiv: conștientizarea silabei prin analiza ei în cuvânt
Cerință: denumește imaginile, desparte fiecare cuvânt în silabe și colorează atâtea căsuțe câte

45
silabe are cuvântul.

A
EL
AL
R
PA
A
R
U
IT
ED

27