Etica occidentala

Articol principal: Etica �n Grecia antica.

Istoria eticii occidentale, ca de altfel ?i cea a filosofiei occidentale, �?i are
�nceputurile �n Grecia antica. Principalele nume men?ionate atunci c�nd se vorbe?te
de etica greceasca sunt Socrate, Platon, Aristotel. Chiar daca se poate urmari un
fir ro?u �n ideile celor trei filosofi men?iona?i, teoriile etice dezvoltate de cei
trei sunt destul de diferite �n esen?a.

Socrate nescriind nici o lucrare, fiind partizanul unei tradi?ii orale �n ceea ce
prive?te filosofia, principale sale idei etice sunt desprinse din dialogurile lui
Platon, �n special Euthyphron, Laches, Menon, acesta din urma urmarind sa raspunda
la �ntrebarea Ce este virtutea ?

Platon, a dezvoltat o teorie a formelor ?i s-a folosit de aceasta ca de o premisa

�n dezvoltarea teoriei asupra guvernarii, s-a �ndepartat �ntr-o mare masura de
discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor g�ndita de Platon,
iar propria sa viziune asupra eticii o exprima �n Etica nicomahica ?i �n Etica
eudemica.

Punctul comun �ntre eticile anterior men?ionate, care se regase?te �n mai toate
teoriile etice, inclusiv cele contemporane, �l reprezinta includerea �n discursul
filosofic a doua concepte: fericirea ?i virtutea. Corespondentele conceptelor �n
limba greaca sunt eudaimonia ?i aret�, dar ace?ti termeni erau folosi?i �ntr-un
sens aparte. Un individ putea fi �n aparen?a un eudaimon, av�nd o via?a lipsita de
griji (am spune astazi), dar acest lucru nu implica �n mod necesar ?i includerea
acestuia �n categoria daimonilor.

Binele, o alta constanta a filosofie occidentale, se �mplete?te cu virtutea ?i

eudaimonia, dar ?i cu ra?iunea. Bunaoara Socrate accentueaza ideea ca via?a morala
este o via?a virtuoasa. Prin cuvintele acestuia din dialogurile platonice putem
extinde acest mod de a percepe fericirea ?i asupra filosofiei lui Platon. Aristotel
subliniaza importan?a intelectului ?i implicit a ra?iunii, dar ?i nevoia unei
introspec?ii ra?ionale, care sa ofere un raspuns la principala �ntrebare a
filosofie grece?ti: Cum ar trebui sa traiasca un individ pentru a atinge eudaimonia
?

Un posibil raspuns poate fi identificat la �ntrebarea anterioara, el put�nd fi ?i o

concluzie a filosofie grece?ti, ?i anume urmarind binele suprem. Binele suprem ca ?
i teleologie nu �nseamna pur ?i simplu respectarea unor anumite reguli de
comportament - prin virtu?i, el are �n vedere o permanenta cautare prin intermediul
sinelui ?i prin intermediul faculta?ilor cu care a fost �nzestrat omul, iar
principala facultate a individului este ra?iunea.

Articol principal: Etica �n Evul Mediu.

Explozia g�ndirii ra?ionale �n Grecia antica a avut un ecou deosebit �n toata lumea
occidentala, influen?a acestui mod a imagina ?i explica lumea, ?i implicit omul, s-
a facut sim?ita chiar ?i �n teologie.

Scolastica ca ?i ?coala a filosofiei a fost influen?ata de demersul ra?ional ini?

iat �n Grecia antica, principalul obiectiv al acestei ?coli a fost acela de a
�mbina ra?iunea, denumita lumina naturala, ?i teologia. Explica?iile etice se
regasesc undeva la confluen?a celor doua mari ?coli: teologia ra?ionala - av�ndu-l
ca reprezentat pe Aristotel ?i teologia revelata, �n prim planul acesteia fiind
Toma d'Aquino. �ncercarea lui Toma d'Aquino de a media �ntre un mod de via?a ra?
ional ?i unul bazat pe credin?e religioase este evidenta �n principala lucrare a
acestuia Summa theologiae. Pentru Toma d'Aquino ra?iunea devine un deschizator de
drumuri pentru credin?a.

Istoria filosofiei �l prezinta ca parinte al scolasticii pe Sf�ntul Anselm,

recunoscut �n general ca fiind cel care a introdus argumentul ontologic al lui
Dumnezeu. Apel�nd la o argumentare ra?ionala prin apelul la axiome ?i concluzii ob?
inute din premise, Anselm a �ntarit ideea necesita?ii unei abordari deductive a
cunoa?terii, �n acest sens marturie stau cuvintele acestuia:

�Mi se pare o dovada de neglijen?a, daca, dupa ce am reu?it sa avem Credin?a, nu ne

dam silin?a sa �n?elegem ceea ce credem�
�Anselm - De ce s-a facut Dumnezeu om
Importan?a argumentarii logice �n problemele etice, analizate filosofic sau
teologic este subliniata ?i de William Ockham. Concluzia acestuia are �n vedere
localizarea sursei moralei �n �nsa?i voin?a divina. Aduc�nd �n discu?ie unul din
atributele lui Dumnezeu, ?i anume omnipoten?a, g�nditorului franciscan afirma ca
Dumnezeu poate face orice, �n afara de ceea ce este ilogic.

Articol principal: Etica �n perioada moderna.

Etica orientala
Tipuri de etici
Etica normativa
Etica normativa are �n vedere prescrierea de norme pentru comportamentul individual
al omului, dar ?i pentru organizarea morala a vie?ii sociale.

Etica descriptiva
Etica descriptiva prezinta modul �n care oamenii se comporta ?i / sau ce fel de
standarde morale adopta.

Etica explicativa
Etica aplicata sau etica profesionala
studiaza aspecte particulare ale problematizarii etice din perspectiva unor anumite
profesii

Articol principal: Etica aplicata.

Etica aplicata este formata dintr-un manunchi de discipline care �ncearca sa
analizeze filosofic cazuri, situa?ii, dileme relevante pentru lumea reala. Printre
aceste discipline se numara etica tehnologiei informa?iei, etica bunastarii
animalelor, etica �n afaceri, bioetica, etica medicala, etica mediului, etica
cercetarii ?tiin?ifice, etica �n politicile publice, etica rela?iilor interna?
ionale, etica mijloacelor de informare.

Cum importan?a economiei �n diagrama oricarei societa?i este �n continua cre?tere,

este absolut normal sa apara ?i accentuarea cercetarilor din domeniul eticii �n
afaceri. Acestea se concentreaza cu precadere asupra par?ilor implicate
(stakeholders) �n activita?ile economice desfa?urate �n interiorul unei pie?e. �n
categoria "par?ilor implicate" sunt incluse corpora?iile, clien?ii acestora,
furnizorii ?i distribuitorii lor, ac?ionarii, angaja?ii ?i nu �n ultimul r�nd
comunitatea. Raportarea corpora?iilor la par?ile implicate enumerate se face ?i
prin intermediul conceptului de responsabilitate sociala a corpora?iilor.