DREPT CIVIL

CURS 1
NOTIUNEA DE DREPT CIVIL

Dreptul Civil este o ramura de drept ce cuprinde normele juridice care reglementeaza raporturi
patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoanele fizice si juridice aflate pe picior de egalitate juridica.

Norma juridica este o norma de conduita avand caracter general si abstract instituita de stat.
o Orice norma juridica impune un comportament pe care subiectele de drept trebuie sa il aiba;
o Statul=legiuitorul;

Obiectul de reglementare a unei norme juridice il reprezinta relatiile sociale reglementate de norma
juridica respectiva.
Institutia juridica/de drept cuprinde un ansamblu de norme juridice cu obiecte elementare
asemanatoare.
Ramura de drept cuprinde un ansamblu de institutii juridice cu obiect de reglementare asemanator.

o Totalitatea ramurilor de drept alcatuiesc sistemul de drept al unui stat;

Raporturile patrimoniale sunt raporturile juridice care pot fi evaluate pecuniar ( banesc).
Ex: raport juridic stabilit intre propietarul unui apartament si celelalte subiecte de drept;
Raport juridic este un raport social reglementat de o norma juridica.
o Intr-un raport juridic unele subiecte au drepturi si celelalte obligatii.
Ex: contract de imprumut;
o Toate subiectele raportului juridic au atat drepturi, cat ai obligatiil.
Ex: contract de vanzare-cumparare; obligatie corelativa unui drept.
In orice raport juridic fiecarui drept ce intra in raportul juridic ii corespunde o obligatie a celuilalt
subiect de drept.

Raporturile patrimoniale se impart in :- raporturi reale;

- raporturi obligationale;
Raporturile reale sunt cele care au in continutul lor un drept real.
Raporturile obligationale sunt cele care au in continutul lor un drept de creanta.
Drept real- drept subiectiv civil ce permite titularului sau sa exercite prerogativele prevazute de
lege asupra unui bun in mod direct, nemijlocit, fara ajutorul altei persoane.
- titularul lui are posibiltatea de a avea o anumita conduita care se raporteza la un anumit bun;
Ex: dreptul de propietate are posibilatea de a exercita anumite prerogative:sa posede, sa
foloseasca.

Drept de creanta-drept subiectiv civil in virtutea caruia titularul sau numit creditor poate pretinde
subiectului pasiv,debitor, sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva.
1
 - poate fi exercitat doar cu ajutorul debitorului;
Ex: contractul de imprumut
Raporturile nepatrimoniale sunt cele care nu pot fi evaluate in bani.
Ex : rap juridic ce are in continutul lui dreptul la viata

Raporturile nepatrimoniale se impart in :

1. Rap referitoare la existenta si integritatea rap de drept civil : dr la integritate.
2. Rap referitoare la identificarea subiectelor de drept civil.
(EX : dr la nume ; dr la domiciliu; dr la pseudonim.)
3. Rap juridice de creatie intelectuala= propietate industriala (bun incorporat)
( EX: - Dr de autor ; Dr de inventator; Dr asupra indicatorilor de provenienta;)

Persoana fizica este omul privit in mod individual.

Persoana juridica este un subiect colectiv de drept civil formata de regula prin asocierea mai
multor pers fizice avand 3 elemente esentiale :
- Patrimoniu propriu;
- Scop propriu;
- Organizare de sine statatoare;
-
Egalitatea juridica consta in faptul ca subiectele unui raport juridic civil de comun acord
stabilesc drepturi si obligatii civile in continutul acelui raport juridic.
Statul stabileste ce drepturi si obilgatii au cetatenii romani. (constitutional )
In civil pot fi si cetateni straini.
Egalitatea juridica nu se confunda cu egalitatea in fata legii civile, aceasta din urma consta ca
pers fizica/juridica sunt egale in privinta capacitatii de a dobani drepturi/obligatii civile.
( Art 2,3 ) ; Normele de dr civil se aplica si rap dintre pofesionisti precum si rap dintre
profesionisti si alte subiecte de drept civil. ( clienti)
Profesionistii sunt pers care exploateaza o intreprindere.Acesta consta in exercitarea sistematica
a unei activit organizate constand in productie,administratie,prestarea de servicii, instrainarea de
bunuri.

Rolul Dreptului Civil

Dat fiind faptul ca pozitia de egalitate juridica e caracteristica tuturor ramurilor de drept privat,
dr civil e comun fata de celelalte ramuri.
Normele de drept civil se aplica in domeniile in care celelalte ramuri de drept privat nu contin
norme proprii.
Criteriile de delimitare a DREPTULUI CIVIL de alte ramuri de drept :
1. Metoda de reglementare
2. Obiectul de reglementare
3. Calitatea subiectelor
4. Caracterul normelor
5. Sanctiuni
6. Principiile de drept

2
 1. Metoda de reglementare: metoda prin care legiuitorul influenteaza pozitia subiectelor unui
raport juridic.
2. Obiectul de reglementare: il constituie relatiile sociale reglementate de normele apartinand
unei ramuri de drept.
3. Calitatea subiectelor : sa fii om.

4. Caracterul normelor: in dr civil in fct de obligativitatea lor normele se impart in:

-Imperative ( oblig de la care partiile nu pot droga prin actele incheiate intre ele );
-Dispozitive ( nu au caracter obligatoriu,partile se pot abate ) ;

Imperative : - norme onerative ( impun o anumite conduita)

Ex: forma autentica pt contractele de donare (e intocmit de un functionar ce respecta formalit
impune de lege; sanctiune: nulitatea contractului) ;
- norme prohibitive ( interzic o anumita conduita)
Ex: norma juridica ce interzice instrainarea bunurilor propiet publica;

Dispozitive : - norme permisive

- norme supletive ( cele de la care partiile pot deroga dar devin obligatorii daca
partiile nu au dorit sa deroge de la ele )
Ex : oblig vanzatorului de a raspunde fata de cumparator de viciile ascunse;
In dreptul civil normele dispozitive sunt mai multe decat cele imperative.

5. Sanctiuni : sanctiunea juridica este urmarea negativa pe care o va suporta cel care incalca o
norma juridica. Sanctiuni : - comune;
-specifice;
Cele comune se intalnesc in mai multe ramuri de drept. Ex: nulitatea, plata de despagubiri;
Cele specifice se intalnesc doar in dreptul civil. Ex: nedeminitatii succesorale -> inlaturarea de
la mostenire a mosteitoriilor care savarsesc faptele prevazute de lege;

6. Principiile de drept
-reguli de drept aplicabile : a) principii fundamentale ale dreptului roman;
b) principii generale ale dreptului civil roman;
c) principii aplicabile unor institutii de drept civil roman;
a) principii fundamentale : reguli de drept aplicabile in intreg sist de drept roman;
b) principii generale:reguli de drept aplicabile tuturor insitit de drept civil roman;
c)principii aplicabile :reguli de drept aplicabile unor insitit de drept civil roman;

Principii generale: 1. Principiul propietatii

2. Principiul egalitatii in fata legii
3. Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale
4. Principiul ocrotirii si garantarii dreptului subictelor civile bunei-credinte.
Principiul propietatii : regula de drept potrivit careia legea garanteaza exercitarea dr de
propietate;

3
 Dreptul de propietate este posibilitatea propietarului de a poseda,a folosi si a dispune de bunul
sau in mod exclusiv, absolut si perpetu in limitele determinate de lege.

Atributele dreptului de propietate:

- posesiunea: consta in stapanirea materiala a bunului de catre propietar;
- dispozitia:
- folosinta : posibilitatea propietarului de a culege fructele produse de fructul sau; fructele
sunt: bunuri produse de un alt bun in mod periodic si fara consumarea subst acelui bun;

Fructele se impart in: - naturale ( produse fara interventia omului);

- industriale/artificiale ( cu interv omului);
- civile ( veniturile produse de un bun);

Bunul e un lucru succebtibil de apropiere ( care poate forma obiectul unui drept real) .
Dispozitia: -materiala (posibilitatea propietarului de a aduce modificari materiale bunului sau).
-juridica(posibilitatea de a instraina bunul sau de al greva/ipoteca cu o sarcina).

Caracteristicile juridice al dreptului de propietate:

1. Exclusiv
2. Absolut
3. Perpetu

1. Exclusiv: de regula doar propietarul exercita toate atributiile dreptului de propietate;

2. Absolut: propietarul poate face in principiu tot ce isi doreste cu bunul sau;
3. Perpetu: dreptul de propietate nu se stinge prin nefolosirea bunului;
- prin exceptie e posibil ca in situatia in care propietarul nu foloseste bunul, acesta sa fie
dobandit de alta persoana prin uzucapiune( neglijenta);
Dupa titularul lui propietate poate fi : -publica;
-privata;
Propietate publica=cea care apartine statului si unitatiilor administrative teritoriale asupra
termenului de interes sau uz public.
Regimul juridic al propietatii e diferit dupa cum propietatea e publica sau privata.

Bunurile propietate publica sunt : -inalienabile;

-insesizabile ( nu pot fi urmarite civil de catre creditor);
-imprescriptibile

Imprescriptibilitatea : -extinctiva ( bunul poate fi revendicat);

-achizitiva (bunul nu poate fi dobandit de alt prin uzucapiune);

Bunurile propietate privata sunt :-alienabile;

-sesizabile in principiu;
-imprescriptibile extinctive;

4
 -prescriptibile achizitiva= uzucapiune ( posibilit unei pers
fizice/juridice de a dobani drept real asupra unui bun corporal ca
urmare a posesiei lui in conditiile prevazute de lege) ;

Uzucapiunea tubulara=poate fi invocata de o persoana care a figurat inscrisa in Cartea Funciara cu

buna credinta ca titular a unui bun real daca a posedat bunul imobil respectiv cel putin 5 ani;posesia sa
fie utila;

Deosebiri drept real – drept creanta :

1. Drepturile reale pot fi exercitate fara ajutorul altei pers spre deosebire de dreptul de creanta;
2. Subiectul pasiv al dreptului real e nedeterminat fiind format din toate celelalte subiecte de drept
decat titularul;
-in cadrul raportului juridic obiectiv subiectul pasiv este determinat;
-obligatia corelativa unui drept real e intotdeauna o obligatie de a nu face;
-unui drept de creanta poate fi obligatia de a da,a face sau a nu face ceva;

Obligatia de a da=oblig de a constitui,transmite un drept real;

Obligatia de a face=oblig de a executa o anumita prestatie;
Obligatia de a nu face=oblig subiectului pasiv (debitor) de a se abtine de la savarsirea unei
anumite conduite;

Daca obligatia de a nu face e corelativa unui drept real are o sfera mai larga in obtinerea
subiectului pasiv de la savarsirea oricarui fapt de natura a incalca dreptul real corelativ.
Daca obligatia de a nu face e corelativ dreptului de creanta are un continut restrans constand in
abtinerea savarsirii unei fapte.

Titularul unui drept real are prerogativele urmaririi si preferintei.

-Prerogativa urmaririi: posibilitatea titularului dreptului real de a solicita restituirea bunului de la orice
persoana;
- Prerogativa preferintei: posibilitatea titularului dreptului real de a fi despagubit din valoarea acelui
bun ; ex:titularul dreptului de ipoteca=posibilit creditorului de a iesi la licitatie publica;

Drepturile reale sunt limitate ca nr fiind expres prevazute de lege, pe cand drepturile de creanta
sunt nelimitate pt ca persoanele pot da nastere la noi.

5
 CURS 2
PRINCIPIUL EGALITATII IN FATA LEGII CIVILE

Este regula de drept potrivit careia persoanele fizice de aceeasi varsta si persoanele juridice din
aceeasi categorie au o aceeasi capacitate civila. Capacitatea civila are doua componente: capacitate
civila de folosinta si capacitate civila de exercitiu.
Capacitatea civila de folosinta consta in posibilitatea unei persoane de a dobandi drepturi si
obligatii civile.
Capacitatea civila de exercitiu consta in posibilitatea unei pers de a exercita drepturile civile si
de a executa obligatiile civile. Acest principiu este consacrat de art 30 din Codul Civil.

D.p.d.v al capacitatii de exercitiu persoanele fizice se impart in 3 categorii:

*persoane fizice lipsite de capacitate de exercitiu (minorii pana la 14 ani si persoanele puse sub
interdictie)
* persoane fizice cu capacitate de exercitiu restransa (minorii 14-18 ani)
*persoane cu capacitate de exercitiu deplina (persoanele majore).

Principiul imbinarii intereselor individuale cu cele generale

Este regula de drept potrivit careia interesele private, individuale sunt ocrotite numai in masura
in care nu incalca un inters public. Se urmareste prin acest principiu realizarea unei armonii in
scocietate.
Art 14 –pers fizice drepturi, obligatii;
Art 187-persoanele juridice scop de activit in acord cu ordinea publica;

Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile

Regula de drept potrivit careia din momentul recunoasterii prin lege a unui drept subiectiv civil
titularul acestuia se bucura de dreptul de protectie juridica daca exercita dreptul in limitele determinate
de lege.

Principiul bunei-credinti/ocrotirii bunei credinte

Art 14 : regula de drept potrivit careia exercitarea drepturilor subiective civile si executarea
obligatiilor civile trebuie facuta fara intenita de a prejudicia alta persoana.
6
 NORMELE DE DREPT CIVIL
IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

Notiunea de izvor de drept civil are doua sensuri: un sens material si un sens formal.
-Sens material: prin izvor de drept civil intelegem conditiile materiale de existenta din momentul
aparitiei unei norme de drept civil (condit eco,istorice);
-Sens formal: prin izvor de drept civil intelgem formele de exprimare a normelor de drept civil
(normele care instituie un comportament). Al doilea sens ne intereseaza.
Potrivit Art 1 Alin 1 izvoarele Dr Civil sunt:legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
Ordinea pe care am mentionat-o nu e intamplatoare.
Art 1 stabileste o ordine a acestor izvoare in sensul ca : alin 2 : daca nu exista o dispozitie
legala aplicabila intr-un domeniu se vor aplica uzantele … daca nu exista o uzanta aplicabila se vor
aplica dispozitiile legale din domeniile asemanatoare … daca nu exista asemnea dispozitii se vor aplica
principiile generale ale dreptului.
Notiunea de LEGE are doua sensuri:
*unul restrans in care “legea” e actul Parlamentului
*un sens larg in care “legea” e sinonim cu actul normativ (act emis de o autoritate publica ce
contine o reglementare generala si abstracta intr-un anumit domeniu) .
Acte normative care constituie izvoare de drept civil sunt: legile constitutionale, legile organice,
legile ordinare, ordonantele de Guvern, actele normative emise in aplicare dispozitiilor din legi sau
ordonante de Guvern( hotarari de Guvern, ordine ale ministrilor, regulamente adoptate de autoritari
publice centrale si hotarari ale unor organe adminstrative locale: Consiliul Local, Consiliul General). In
acesta categorie a actelor normative intra Tratatele si Conventiile Internationale ratificate de Romania
care din momentul ratificarii fac parte din Dr Intern.
Ex: Conventia europeana a dr omului;
Pactul international cu privire la dr civile si politice;
Daca exista neconcordante intre un tratat international si o lege interna vor avea prioritate
dispoztiile tratatului cu exceptia cazului in care legea interna contine dispozitii mai favorabile.
(judecatorul va compara)
Art 5 din Codul Civil (exceptie) : dc exista neconordante intre dr comunitar si o lege interna se
vor aplica cu prioritate dispozitiile dr comunitar ( ansamblul comunicariilor date de UE).
UZANTELE
Art 1 : se impart in obiceiuri si uzuri profesionale
Obiceiul reprezinta o regula de conduita aplicata intre persoane si considerata obligatorie.

7
 Uzurile profesionale sunt regurile de conduita aplicabile intre membrii unei profesii precum si
intre membrii unei profesii si clientii lor.
Uzantele sunt izvoare de drept civil numai in doua cazuri:
- daca legea nu contine reglementari in acel domeniu;
-daca legea contine relgemntari ce trimit la uzantele existente.
Numai Uzantele conforme cu ordinea publica si bunele moravuri sunt izvoare de drept civil.
Sarcina probei unei uzante revine celui care afirma existenta uzantei cu exceptia cazului in care
uzantele sunt publicate in culegeri editate de organisme specializate in domeniul respectiv.

PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI

Aceste principii sunt reguli de drept aplicabile in toate ramurile de drept.

Problema altor izvoare de drept civil

Art 1 din Codul Civil : legea, uzantele si principiile generale ale dreptului.
Sunt posibile izvoare ale dreptului civil: doctrina sau stiinta dreptului, morala si jurisprudenta.
Doctrina-ansamblulul teoriilor,conceptiilor; nu e izvor de drept civil in sensul ca o conceptie
sau teorie despre interpretarea unei norme juridice nu e oblogatorie pt ceilalti .
Morala – norme de conduita cu caracter general si abstract considerate obligatorii de
majortatea membriilor unei societati.
Prin exceptie morala este izvor indirect de drept civil atunci cand o norma juridica face trimitere
la bunele moravuri= morala.
Jurisprudenta -totalitatea hotararilor judecatoresti; in principiu , nu este izovr de drept civil,
nefiind mentionata in Art 1 din Codul Civil printre izvoarele de drept civil.
Prin exceptie, este izvor de drept civil in urmat cazuri :
1. Decizile Curtii Constutionale prin care e declarata neconstitutionalitatea unei dispoztii dintr-o
lege sau ordonanta de guvern sunt obligatorii din momentul publicarii lor in Monitorul Oficial.
- deciziile Curtii Constitutionale prin care dispozitiile dintr-o lege sau ordonanta de guvern sunt
declarate constitutionale nu sunt izvoare de drept civil nefiind obligatorii;
- Curtea Constit este invesitita de o Instanta de Judecata cu solutionarea unei exceptii de
neconstitutionalitate invocata de o parte sau din oficiu de instanta exceptie de care depinde solutionarea
unui proces civil.
2. hotararile judecatoresti prin care se anuleaza un act administrativ cu caracter normativ sunt
obligatorii din momentul publicarii lor in Montiorul Oficial.

8
 Actul administrativ este un act admis de o adm publica in vederea executarii legii sau
ordonantelor de guvern, act ce da nastere, modica sau stinge raportul juridic.
Ordonantele de guvern sunt acte normative sunt acte emise de guvern care curpind o
reglemenatare primara ale rap juridice fiind date in baza unei legi de abilitare a guvernului de catre
Parlament de a emite ordonate in anumite domenii pe o perioada de timp.
Hotararea de guvern este un act administrativ emis de gurvern in aplicarea dispozitilor dintr-o
lege sau ordonanta de guvern, contine o reglementare secundara.
3. hotarariile pronuntate de ICCJ in recursurile in interesul legii. Obs : nu toate sunt izvoare de
drept. Recursul in interesul legii poate fi promovat de : procurorul general al Romaniei, colegiul
de conducere al Inaltei Curti,al unei curti de apel sau avocatul poporului atunci cand exista
hotarari judecatoresti care au solutionat diferit aceeasi problema de drept. Aceste hotarari devin
obligatorii din momentul publicarii lor din Monitorul Oficial al Romaniei.(cale de atac:
revizuire).

Hotararile prealabile pronuntate de ICCJ in Chestiunile de drept noi Potrivit Noului Cod de
Procedura Civila un complet de judecata al Tribunalului sau ICCJ pot solicita sa se pronunte printr-o
hotarare prealabila asupra unei chestiuni de drept noi cu privire la care ICCJ nu s-a mai pronuntat si
care nu formeaza…. In interesul legii numai daca in solutionarea acestei chestiuni de drept depinde
solutia ce se va da fondului cauzei.
Conditiile care trebuie indeplinite cumulativ pt pronuntarea unei hotarari prealabile de ICCJ
sunt:
-investirea ICCJ sa se faca de un complet de judecata al Tribunalului Curtii de Apel sau ICCJ;
-completul de judecata este organul colegial care solutioneaza cererile formulate pe parcusul unui
proces civil;
-completul de judecata sa judece o cauza in ultima instanta ( in apel sau in recurs);
-sa existe o chestiune de drept noua asupra careia ICCJ nu s-a pronuntat( o pb legata de interpretarea
unei norme juridice civile);
-acea chestiune de drept sa nu formeze obiectul unui recurs in interesul legii;
-de solutinarea de chestiuni noi sa depinda solutia ce va fi data fondului cauzei;
-hotararea prealabila devine obligatorie din momentul publicarii ei in M. Of. al Romaniei;
-jursiprudenta Curtii Europene a Drepturile Omului;( aceste hotarari sunt obligatorii pt statele
semnatare ale statelor Conventiilor Omului);
-jurisprudenta Curtii de Justitie a UE; (la Luxemburg); ( statele semnalare trebuie sa respecte );

9
 CURS 3
NORMA DE DREPT CIVIL

Clasificarea normelor de Drept Civil:

-3 criterii de clasificare;
1. Dupa criteriul caracterului normei de drept civil (criteriul obligativitatii normei) normele de
drept civil se impart in: norme dispozitive (partile pot deroga, nu au caracter obligatoriu de la inceput)
si norme imperative (partile nu pot deroga).
Norme dispozitive:
-permisive (permit o anumita conduita, ar putea sa lipseasca) ex: contractul de inchiriere
-supletive (n care devin obligatorii numai daca partiile nu au dorit sa deroge de la ele);
Norme imperative:
-onerative; ( ex: contractul de donatie)
-prohibitive- interzic o anumita conduita (ex: transmiterea dreptului de intretinere)
2. Dupa criteriul interesului ocrotit :
-normele de ordine publica; (cele care ocrotesc un interes public/general)
-normele de ordine privata;(ocrotesc un interes privat/individual)
Normele de ordine publica sunt intotdeauna norme imperative pt ca legea nu admite
niciodata partilor sa deroge de la ele, in schimb nu toate normele imperative sunt norme de ordine
publica pt ca este posibil ca printr-o norma imperativa legea sa ocroteasca un interes privat.
Ex: norma juridica potrivit careia un act juridic nu este valabil, este anulabil daca o parte a
fost constransa prin violenta sa il inchieie, este o norma imperativa, dar nu este o norma de ordine
publica;art 1216 din Codul Civil. Aceasta norma este imperativa pt ca in momentul derogarii actului
partiile nu pot deroga si nici ulterior cand violenta nu a incetat. De ordine privata pt ca ocroteste un
ordin de tip individual a.i. dupa incetarea violentei victima violentei poate confirma actului inlatrand
nulitatea relativa acestuia;
Nulitatea relativa consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca in momentul
incheierii lui partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes privat.
Nulitatea absoluta consta in inlaturarea efectelor unui act juridic civil daca in momentul
incheierii lui partile au incalcat o dispozitie legala ce ocroteste un interes public.
3. Dupa sfera de aplicare normele de drept civil se impart in:
-generale (sunt cele care se aplica in toate situatiile)

10
 -speciale (sunt normele care se aplica in cazurile expres prevazute in continutul sau)
Se considera ca norma speciala deroga de la cea generala deoarece:
-scoate anumite cazuri de sub relgmenetarea normei generale;
-impune o alta conduita decat cea prevazuta de norma generala;
-norma generala nu deroga de la cea speciala, nu pt ca nu ar stabili o alta conduita, ci pt ca
norma generala are in vedere toate celelalte cazuri decat cele prevazute de norma speciala, cazuri pe
care nu le-a scos de sub reglementarea normei speciale;
Consecinta este ca o norma generala ulterioara nu poate abroga implicit o norma speciala
anterioara, ci doar in mod expres.
Abrogarea consta in iesirea din vigoarea a unui act normativ ca urmare a aparitiei unui act
normativ ulterior care impune o alta conduita in acelasi domneniu.
Abrogarea poate fi :
-expresa (in actul normativ nou exista o dispozitie prin care se abroga actul normativ anterior);
-implicita (cand nu exista o asemenea dispozitie, in lipsa ei);

Norma speciala se aplica cu prioritate fata de norma generala in cazurile expres reglementate de
ea. Norma generala completeaza norma speciala In privina aspectelor nereglementate de norma
speciala. Ex: contractul de donatie (incheiat in forma autentica);

Aplicarea normelor de drept civil (3 aspecte) :

Se poate face :
1. Asupra persoanelor
2. In spatiu
3. In timp

1. Asupra persoanelor
Normele de drept civil se impart in : 1. Norme de drept civil aplicabile tuturor persoanelor
(fizice/juridice)
2. Norme juridice aplicabile pers fizice
3. Norme juridice aplicabile pers juridice

11
 2. Aplicarea in spatiu ( teritorialitatea legii civile)
In principiu actele normative emise de autoritati centrale se aplica pe intreg teritoriul tarii. Prin
exceptie exista acte normative aplicabile pe o anumita regiune din tara.
Pot exista acte normative emise de autoritatiile publice locale: se aplica doar in raza teritoriala a
autoritatii publice emitente.
Aspectul international al aplicarii legii civile are in vedere cazurile in care exista raporturi juridice
civile cu element de extraneitate (international).
Aspectul international al aplicarii legii civile romane formeaza raportul unei alte ramuri de drept
numita ramura de drept international privat.

Cu alte cuvinte este posibil prin aplicarea normelor conflictuale din dreptul international privat ca:
-o norma de drept civil roman sa se aplice pe teritoriul altui stat;
-o norma de drept civil strain sa se aplice pe teritoriul Romaniei;

Norma conflictuala este norma juridica ce stabileste care dintre sistemele de drept care au legatura
cu un anumit raport juridic se va aplica in privinta unui aspect legat de executarea obligatiilor civile ce
intra in continutul rap juridic.

3. In timp
E relgmenetata de art 6 din NCC potrivit alin. 1 legea civila se aplica cat timp este in
vigoare.potrivit Constitutiei Romaniei un act normativ intra in vigoare de la data prevazuta in
continutul sau, dar exista date normative care nu o are in continutul sau.Actul normativ va intra in
vigoare in termen de 3 zile de la data publicarii lui in M. Of. al Romaniei.
Aplicarea legii civile in timp este guveranta de doua principii: principiul neretroactivitatii legii
civile noi si principiul aplicarii imediate a legii civile noi (examinand art 6 din NCC alin 1 ).
Conflictul de legi civile in timp are in vedere situatiile in care un rap juridic are legatura cu cel
putin doua legi civile care s-au succedat in timp.
Obs : -cele doua legi civile sunt legi civile romane ;
-cele doua sau mai multe legi civile aflate in conflict nu se aplica concomitent ci succesiv;

Principiul neretroactivitatii legii civile noi

12
 -regula de drept potrivit careia legea civila nu se aplica situatiilor juridice nascute anterior intrarii
ei in vigoare.Acest principiu este consacrat in Constitutia Romaniei in Art.15 si in NCC in Art. 6 Alin.
1,2,3.
Ca urmare a consacrarii principiului neretroactivitatii legii civile noi in Constitutia Rom rezulta ca
orice dispozitie dintr-o lege civila noua care ar stabili ca acea lege civila se aplica si situatiilor juridice
nascute inainte de intrarea ei in vigoare este neconstitutionala, insa potrivit prezumtiei de
neconsitutionalitate o asemenea dispozitie va produce efecte juridice pana in momentul publicarii in M.
Of. a unei decizii a Curtii Constitutionale prin care acea dispozitie a fost declarata neconstitutionala.
Exceptia Retroactivitatii legii civile noi are in vedere situatiile in care o lege civila noua se aplica
situatiilor juridice anterioare.
Principiul aplicarii imediate a legii civile noi
-este prevazut in Art. 6 Alin. 5,6 din NCC ;
-este regula de drept potrivit careia legea civila se aplica situatiilor juridice nascute dupa intrarea ei
in vigoare precum si efectelor viitoare ale sit juridice anterioare.

De la acest principiu exista exceptia ultraactivitatii legii civile vechi potrivit careia legea civila
veche se aplica:
-efectelor viitoare produse de situatiile juridice anterioare;
-situatiilor juridice ulterioare;
Legea civila veche ultraactiveaza in doua cazuri:
a) cazul in care legea civila noua contine o dispozitie expresa care stipuleaza ultraactivitatea legii civile
vechi;
b) supravietuirea legii civile vechi: normelor civile supletive cuprinse in legea civila veche ;
Pt ca aceste norme supletive sunt incorporate prin vointa partilor in continutul unui act juridic civil
ele vor produce efecte nu numai cat timp este in vigoare legea civila veche, ci si dupa intrarea in
vigoare a legii civile noi, de vreme ce Art. 6 Alin. 2 din NCC prevede ca actele juridice civile vor
produce efectele juridice prevazute de legea in vigoare la data incheierii lor.

Situatii juridice in curs de desfasurare

-criteriul in functie de care o anumita situatie juridica este reglementat de legea civila veche sau
noua este criteriul efectelor juridice produse de situatia juridica respectiva in raport cu momentul
intrarii in vigoare a legii civile noi. Dupa acest criteriu distingem intre situatiile juridice sau faptele
trecute/anterioare/fapta praeterita.
-situatii juridice in curs de desfasurare: facta paendentia;
-fapte viitoare/ulterioare: facta futura;
13
 Situatiile juridice trecute sunt cele care s-au nascut si si-au produs toate efectele juridice inainte de
intrarea in vigoare a legii civile noi.
Situatiile nascute sub Imperiul legii civile vechi care nu si-au epuizat toate efectele legii civile.
Codul Civil face deosebire intre efectele juridice anterioare si cele ulterioare produse de situatiile
juridice in curs de desfasuare astfel efectele ant sunt guvernate de legea civila veche, iar efectele
ulterioare de legea civila noua.
Situatiile viitoare sunt cele care se nasc si isi produce efectele juridice dupa intrarea in vigoare a
legii civile noi sunt guvernate de legea civila noua.
In legatura cu ultraactivitatea: potrivit Art. 6 Alin.4 din Codul Civil prescriptiile,decaderiile, si
uzucapiuniile sunt reglementate de legea in vigoare la data inceperii lor.
Prescriptia extinctiva este o sanctiune de drept civil ce consta in stingerea dreptului material la
actiune neexercitat in termenul prevazut de lege.

Dreptul material la actiune ( 2500 alin 2) consta in posibilitatea unei persoane de a constrange o
alta persoana sa execute o prestatie , sa recunoasca o anumita situatie juridica, sa suporte o anumita
sanctiune civila. Ex: dreptul de propietate are in continutul lui un drept mat la actiune;posbilit propiet
de a actiona cand dreptul lui e contestat sau incalcat;a fost incalacat un drept subiectiv civil;
Decaderea (2545 ) consta in stingerea unui drept subiectiv civil sau in impiedicarea
incheierii/interzicerea unui act daca dreptul subiectiv nu a fost exercitat sau actul nu a fost incheiat in
termenul prevazut de lege.
Spre deosebire de prescriptia extinctiva decaderea duce la stingerea integului drept subiectiv civil,
nu numai a dreptului material la actiune.
Termenul de 3 ani in care propietarul unui bun mobil furat sau pierdut il poate revendica de la cel
care l-a dobandit cu titlu oneros de la hot sau gasitor cu buna credinta.
Titlu oneros=actele cu titlu oneros sunt cele in care o parte se obliga sa excute o prestatie in
schimbul unui perstatii promise de cealalta parte;
Termenul de 3 ani curge din momentul pierderii sau furtului bunului.
Uzucapiunea consta in dobandirea unui drept real ca urmare a posesiei exercitate in conditiile
legii asupra acelui bun.
Actul juridic civil este reglementat de legea in vigoare la data incheierii lui.Din acest motiv se
produc umatoarele consecinte:
-efectele juridice ale unui act juridic civil sunt doar cele prevazute de legea in vigoare la data
incheierii lui;
-daca potrivit legii vechi actul juridic este lovit de nulitate sau de alta cauza de ineficacitate el va
ramane nul sau ineficace si dupa intrarea in vigoarea a legii civile noi.

14
 -situatia inscrierilor in care funciara: inscirerea in Cartea Funciara e relegemenata de legea in
vigoare la data incherieii actului inscris;
Fata de Codul Civil, Cartea Funciara este un registru in care sunt inscrise imobilele si sunt trecute
drepturile reale asupra acestuia in principal.

CURS 4
INTERPRETAREA NORMELOR DE DREPT CIVIL

Interpretarea normelor de drept civil= operatiunea de lamurire a continutului si sensului

normelor de dr civil.
De regula interpretarea unor norme de drept civil se face cu scopul aplicarii ei la o anumita
situatie, la un anumit caz.
Prin exceptie interpretarea se face cu scopul exclusiv al cunoasterii acesteia.
Necesitatea interpretarii : interpretarea normelor de drept civil e impusa de :
1.aparitia unor cazuri noi in raport cu momentul intrarii in vigoare a unei norme de drept civil,
cazuri in care treb verificata aplicabilitatea normelor existente;
2.folosirea unor termeni generali in continutul normei de drept civil;
3.folosirea unor termeni juridici cu sens diferit de cel din limbajul obisnuit;
4.folosirea unor termeni neclari, imprecisi in continutul unor norme de drept civil;
5.necorelarea dintre diferite norme de drept civil;

Clasificarea intrerpretarii normelor de drept civil: -3 criterii;

* criteriul persoanei care face interpretarea: -interpretarea oficiala,jurisdicitonala si in
doctrina;
1. Interpretarea oficiala: art 9 alin 1 din NCC ; oficiala=cea realiz de autotritatea de stat care a
emis norma de drept civil interpretata;
Autoritatea de stat care a emis norma de dr civil o poate interpreta in continutul aceluiasi act
normativ sau in continutul unui act normativ ulterior. Conform art 9 alin 2 norma interperetativa
produce efecte doar pt viitor ( nu produce efecte pana la intrarea in vigoarea a normei interpretate).
2. Interpretarea jurisdicitionala
= realiz de un organ jurisdictional; organ jurisidictional=solutioneaza o cererea a persoanei
interesate cu respectarea unei proceduri prevazuta de lege; se intemeiaza pe principiul respectarii
dreptului de aparare a persoanei interesate si pe obligativitatea solutiei pronuntate in raport cu
persoanele interesate;
15
 Interpretarea judiciara e principala forma de interpretare jurisidictionala reprez interpredarea
data de instantele de judecata. Este obligatorie doar pt partile acelui proces.
Prin exceptie interpretarea judiciara devine obligatorie pt toate instantele de judecata in cazurile
in care jurisprudenta este izvor de drept civil.
Interpretarea jurisdictionala data de alt ogan de jurisdictie nu este obligatorie decat pt partile
participante la procedura desfasurata.

3. Interpretarea in doctrina
- realizata de specialisti, avocati;
- nu are putere obilgatorie;

4. Interpertarea gramaticala, sistematica, istorica, teleologica, logica, prin analogie.

*gramaticala=realizata cu aplicarea regulilor gramaticale;
*sistematica=realizata prin corelarea unei norme de dr civil cu alte norme de dr civil;
-in realizarea acestei interpretari va conta :
a) forta juridica a actului normativ in care este cuprinsa norma de dr civil interpretata;
b) felul actului normativ respectiv, in sensul de act normativ cu caracter general sau special;
c) felul normei de dr civil interp in sensul de a stabili dc e o norma generala sau speciala;
d) pozitia normei de dr civil interp in cadrul actului normativ (titlu,capitol,sectiune);
*istorica=tine seama de imprejurarile istorice existente in momentul intrarii in vigoare a normei
interpretate;
*teleologica=tine seama de scopul urmarit de legiuitor in momentul adoptarii normei
interpretate; -pt idenficarea acestui scop vor avea importanta motivele prezentate in preambulul actului
respectiv, precum si discutiile purtate in momentul adoptarii acelui act normativ;
*logica=realiz cu aplicarea regulilor logicii; aceste reguli se impart in doua categ: reguli de
interpretare logica si argumente de interpretare logica. Regulile sunt:
1. Exceptia e de stricta interpretare. Normele de dr civil care instituie exceptii de la o regula nu
pot fi interpretate si aplicate decat in cazurile expres prevazute in continutul lor.
2. Unde legea nu distinge nici cel care o interpreeazat nu trebuie sa distinga; -in cuprinsul
normei de dr civil interpretarea nu se face nicio distinctie nici cel care interpreteaza norma respectiva
nu va trebui sa o faca; regula va inceta sa se aplice atunci cand inceteaza scopul sau ratiunea avuta in
vedere de catre legiuitor la momentul adoptarii ei;

16
 3. Normele de dr civil trebuiesc interpretate in sensul aplicarii lo. Rregula ce poate fi aplicata
doar cand interpretarea unei norme de dr civil poate fi facuta in cel putin doua sensuri: un sens in care
se aplica acea norma la un caz concret si un sens in care acea norma nu se aplica acelui caz.
-argumentele sunt:
a) per a contrario: daca se afirma ceva se neaga contrariul; se mai num argum tertului exclus;
b) a fortiori ( cu atat mai mult) : o norma de dr civil se va aplica intr-un caz nereglementat
expres daca ratiunea urmarita de legiuitor in acel caz se regaseste mai mult decat in cazurile expres
reglementate;
c) reductio ad absurdum (reducere la absurd) : singura concluzie corecta este cea care trebuie
demonstrata fiindca in caz contrar s-ar ajunge la negarea premizelor/ipotezelor;
*Metoda analogiei : aplicarea unei norme de dr civil la alte cazuri decat cele expres
reglementate datorita asemanarii acestor cazuri cu cele expres reglementate;
-analogia legii: aplicarea unor norme juridice la alte cazuri;
-analogia dreptului: aplicarea unor principii de dr la alte cazuri decat cele avute in vedere;
Analogia nu e permisa in urmatoarele situatii:
1. In cazul normelor care instituie o exceptie (art 10 )
2. In cazul normelor care limiteaza excercitiul unor drepturi
3. In cazul normelor care instituie o sanctiune civila.

CURS 5
RAPORTUL JURIDIC CIVIL

Raportul juridic civil este o relatie sociala reglementata de o norma de drept civil.

Trasaturile raportului juridic civil:

1. Are caracter social- datorita caracterului social al relatiilor reglementate de normele de drept civil
2. Are caracter volitional- exprima vointa legiuitorului atunci cand raportul juridic civil se naste dintr-un
act juridic civil va avea un caracter dublu volitional,exprimand atat vointa legiuitorului cat si vointa
partilor actului juridic civil.
3. Pozitia de egalitate juridica a subiectelor unui raport juridic civil.

Izvoarele raportului juridic civil concret:

17
 Prin izvoarele raportului juridic civil concret se inteleg imprejurarile care dau nastere la
drepturi si obligatii civile in temeul legii.
Aceste izvoare se impart in evenimente naturale si fapte omenesti, dupa cum imprejurarile au
legatura cu vointa oamenilor.
Evenimentele naturale= imprejurarile independente de vointa oamenilor de care legea civila
leaga producerea unor efecte juridice.
Faptele omenesti= acele imprejurari a caror producere depinde de vointa oamenilor. La randul
lor acestea se impart in:
a) Acte juridice civile (=reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice)
b) Fapte juridice civile (=sunt actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice

Structura raportului juridic civil:

Raportul juridic civil este compus din:

1. Continut
2. Obiect
3. Subiecte

1. CONTINUT
Raportul juridic civil are o latura activa reprezentata de drepturile subiectve civile ce intra in
continutul sau si o latura pasiva, reprezentata de obligatiile civile ce intra in continutul sau.
Dupa complexitatea lor, distingem intre raporturi juridice civile simple si complexe.
Cele simple se caracterizeaza prin faptul ca un subiect al raportului are drepturi subiective civile,
iar celalalt obligatii civile.
In cadrul raporturilor juridice complexe fiecare subiect are atat drepturi, cat si obligatii civile.

 Dreptul subiectiv civil

Dreptul subiectiv civil consta in posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ de a
avea o anumita conduita,de a pretinde subiectului pasiv sa aiba o anumita conduita si de a recurge, la
nevoie, la forta coercitiva a statului.

Clasificare drepturilor subiective civile:

I. Dupa natura lor, drepturile subiective civile se impart in:
1. Drepturi patrimoniale
2. Drepturi nepatrimoniale
3.
II. Dupa criteriul opozabilitatilor, distingem drepturi subiective civile:
1. Absolute
2. Relative

18
 La aceleasi categorii se ajunge dupa aplicare crietriului exercitarii drepturilor fara / cu
ajutorul altei persoane. Alti autori considera ca la cele doua categorii de drepturi se ajunge prin
aplicarea criteriului determinarii subiectului pasiv.

Drepturile civile absolute sunt drepturile opozabile tuturor(drepturi in care obligatia corelativa
revine tuturor celorlalte subiecte de drept,decat subiectul activ). Alti autori definesc drepturile civile
abosolute prin exercitarea lor fara concursul altei persoane.
Drepturile civile absolute au urmatoarele caracteristici:
a) Subiectul pasiv este nedeterminat
b) Oblgatia subiectului pasiv este intotdeauna o obligatie de a nu face
c) Drepturile absolute sunt opozabile era omnes(tuturor,mai putiin subiectului activ)
d)
Drepturile civille relative sunt drepturile opozablie doar unui subiect
pasiv,determinat(drepturie care pot fi exercitate doar cu ajutorul altei persoane).
Drepturie subiective civile realative:
a) au subiectul pasiv determinat
b) obligatia subiectului pasiv poate fi obligatie de a da,a face sau a nu face
c) dreptul relativ este opozabil doar subiectului pasiv
Sunt drepturi absolute drepturile reale si drepturile nepatrimoniale. Sunt drepturi relative
drepturile de creanta.

III. Dupa corelatia(legatura dintre ele):

1. Drepturi principale
2. Drepturi accesorii
Drepturile principale sunt cele care au o existenta de sine statatoare(independenta),spre deosebire
de drepturile accesorii care depind de alte drepturi(in sensul ca regimul lor juridic este dependent de
regimul juridic al dreptului principal).
Aceasta clasificare este aplicabila drepturilor reale si drepturilor de creanta.
!Toate drepturile nepatrimoniale sunt drepturi principale.

Dreptrile reale principale(art.551,C.Civ) sunt :

1. Dreptul de proprietate(publica/privata)

2. Dezmembramintele dreptului de proprietate privata(dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de

abitatie, dreptul de superficie, dreptul de servitute)
Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt drepturi reale create prin desprinderea unor
atribute din continutul dreptului de proprietate.
-Dreptul de uzufruct=posibilitata uzufructarului de a folosi bunul altuia si de a-i culege toate
fructele,pastrandu-i nealterata substanta.
In principiu dreptul de uzufruct are ca obiect drepturi neconsumptibile (bunuri care nu se
consuma dupa prima folosire). Exceptie: cea a cvasiuzufructului(poate avea ca obiect bunuri
consumptibile => nu mai pot fi folosite a 2 a oara=> il consumi, il utilizezi=>uzufructarul obtine
proprietatea

19
 -Dreptul de uz=proprietatea uzuarului de a folosi bunul altuia si de a culege fructele naturale si
industriale necesare lui si familiei lui.
Fructele naturale sunt bunurile produse in mod periodic si fara consumarea substantei de un
alt bun,fara interventia omului.
Fructele industriale sunt cele produse cu interventia omului, iar fructele civile sunt veniturile
produse de un bun (arenzi,chirii,dobanzi,redevente).
-Dreptul de abitatie=dreptul de a locui in casa altuia
-Dreptul de superficie= posibilitatea superficiarului de a avea sau de a construi o casa (sau o
alta constructie) pe terenul altuia; in continutul dreptului de superficie intra dreptul de proprietate
asupra constructie si dreptul de folosinta asupra terenului aferent.
-Dreptul de servitute= este posibilitatea de a exercita anumite prerogative asupra bunului
altuia. NCC prevede ca servitutea este o sarcina ce apasa asupra unui bun imobil in favoarea
proprietarului unui imobil invecinat. Ex:seritutea de trecere?

3. Dreptul de administrare asupra bunurilor proprietate publica

Este conferit unei regii autonome, unui organ al administratiei centrale sau locale sau unei
institutii de interes public, national, judetean sau local. Exista doar asupra bunurilor proprietate publica.
Este conferita doar subiectelor de drept prevazute de lege(mai sus).
Dreptul de administrare este posibilitatea titularului de a folosi un bun proprietate publica,de
a-i culege fructele si de a dispune d.p.d.v. material de bun in limitele stabilite cu proprietarul.

4. Dreptul de concesiune
Este posibilitatea concesionarului de a exploata un bun sau un serviciu public in schimbul unei
sume de bani numita redeventa. Obiectul dreptului de concesiune este un bun proprietate publica sau un
serviciu public.

5. Dreptul de folosinta asupra bunurilor proprietate pubica sau privata ale statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale, drept constituit de regula cu titlu gratuit. ex: legea privind proprietatea publica
213/?
- e un drept real, nu de creanta; a nu se confunda cu dreptul de folosinta al chiriasului care e un
drept de creanta
Drepul de folosinta poate fi atribuit si catre persoanele juridice anexa,adica persoanele juridce
care isi desfasoara activitatea in subordinea altei persoane juridice.

Drepturile reale accesorii sunt:

1. Dreptul de ipoteca
2. Dreptul de gaj
3. Privilegiile
4. Dreptul de retentie

1. Dreptul de ipoteca - este posibilitatea titularului dreptului de a obtine vanzarea prin licitatie
publica a bunului ipotecat daca proprietarul nu-si executa de buna voie obligatia asumata.

20
 2. Dreptul de gaj este:
a)Posibilitatea titularului dreptului de a retine un bun mobil corporal predat,de regula,de
proprietarul acestuia.
b)Posibilitatea de a devenii proprietarul bunului in contul creantei in urma unei expertize a bunului
facuta de instanta
c)Posibilitatea de a obtine vanzarea prin licitatie publica a bunului si recuperarii creantei din
pret,cu preferinta fata de alti creditori.
*gajul poate avea ca obiect numai bunuri mobile

3. Privilegiile
Privilegiul consta in preferinta acordata de lege unor creditori in considerarea creantelor lor.
Privilegiul este un drept real ce consta in posibilitatea titularului sau de a obtine cu preferinta
exercitarea dreptului sau,posibilitate conferita de lege. Ex: privilegiul vanzatorului avand ca obiect
bunul mobil vandut pana la plata intregului pret.

4.Dreptul de retentie
Este posibilitatea retentorului de a refuza restituirea unui bun pana cand creditorul obligatiei de
restituire isi va executa:
a) Obligatia sa nascuta in cadrul aceluiasi raport juridic (raportul juridic in continutul caruia intra obligatia
de restituire bunului)
b) Creditorul isi va executa obligatia de a restitui retentorului cheltuielile necesare si utile facute cu bunul
in cauza.
Cheltuielile necesare sunt cele care impiedica fie stingerea unui drept, fie distrugerea unui bun.
Aceste cheltuieli sunt necesare pentru a impiedica producerea unui prejudiciu.
Cheltuielile utile sunt cheltuielile care duc la cresterea valorii unui bun.
Ex: s-a incheiat un contract de inchiriere,iar chiriasul a adus pe parcurs imbunatatiri care au
condus la cresterea valorii apartamentului,imbunatatiri facute cu acordul proprietarului,cheltuieli pe
care le poate recupera dupa inchirierea contractului;el poate retine locuinta pana la recuperarea
cheltuielilor.

IV.Dupa gradul de certitudine conferit de titularul dreptului, drepturile subiectiv

civile se impart in:
1. Drepturi pure si simple
-Sunt drepturile care pot fi exercitate din momentul nasterii lor (drepturile care confera maxima
certitudine titularului). Majoritatea drepturilor subiective civile fac parte din aceasta categorie.
1. Drepturi afectate de modalitati
-Sunt drepturile a caror existenta sau exercitare depinde de o imprejurare viitoare.
Modalitatile care pot afecta un drept subiectiv civil sunt:
 Termenul
 Conditia
 Sarcina
Termenul = o imprejurare viitoare si sigura ca realizare de care depinde execitarea drepturilor
subiective respective sau stingerea lor.
21
 Dupa efectele lor, termenul poate fi:
 Suspensiv-atunci cand amana exercitarea unui drept
 Extinctiv-cand amana stingerea unui drept
Conditia = o imprejurare viitoare si nesigura ca realizare de care depinde fie nasterea, fie
stingerea unui drept subiectiv civil.
Dupa efectele sale, conditia poate fi:
 Suspensiva-are ca efect nasterea unui drept subiectiv civil.
 Rezolutorie –are ca efect stingerea unui drept subiectiv civil
Sarcina = o obligatie ce revine gratificatului stabilita intr-un act cu titlu gratuit.
Actele cu titlu gratuit sunt cele prin care o persoana se obliga se execute o prestatie fara sa
urmareasca executarea altei prestatii in schimb. Ex: contractul de donatii
Drepturile afectate de o sarcina nu confera certitudine maxma titularului lor fiindca in cazul
neexecutarii sarcinii titularul va pierde dreptul respectiv ca urmare a revocarii actului cu titlu gratuit.

 Exercitarea drepturilor subiective civile

Principiile exercitarii unui drept subiectiv civil sunt:
1. Exercitarea dreptului cu respectarea legii si bunelor moravuri/moralei?
2. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor externe ale dreptului
3. Exercitarea dreptului cu respectarea limitelor interne ale dreptului
4. Exercitarea dreptului cu buna credinta

2. Limitele externe se impart in:

 Limite materiale
-sunt date de forma fizica a bunului;ex: limitele laterale ale unui teren,granitele
 Limite juridice
-sunt date de intinderea prerogativelor acelui drept

3. Limitele interne sunt date de scopul economic si social pentru care legea recunoaste
existenta unui drept.
Daca titularul(art.14 C.Civ) exercita un drept fie cu ntentia de a vatama alta persoana ,fie in
mod excesivsi nerezonabil,atunci este incalcat scopul economic si social avut in vedere de legiuitor in
momentul recunoasterii acelui drept.

4. Incalcarea oricarui principiu

mentionat atrage raspunderea titularului dreptului
Daca sunt respectate toate cele 4 principii, titularul dreptului nu va raspunde pentru niciun
prejudiciu eventual cauzat altei persoane fiindca va fi aplicabila regula: cine isi exercita un drept (in
limitele prevazute de lege), nu vatama pe altul.(latina)
Abuzul de drept presupune exercitarea unui drept subiectiv civil cu inacalcarea uuia din
ultimele 2 principii enuntate.

Elementele abuzului de drept sunt:

 Elementul subectiv-constand in exercitarea dreptului cu rea credinta.

22
  Elementul obiectiv-constand in exercitarea dreptului cu incalcarea scopului economic si social avut in
vedere in momentul recunoasterii dreptului.
Abuzul de drept este sanctionat cu obligarea titularului dreptului la plata de despagubiricatre
persoana vatamata. O alta sanctiune contestata de unii autori, dar recunoscta de Instana Suprema,este
lipsa ocrotirii juridice de catre stat a dreptului exercitat abuziv.Aceasta sanctiune este impusa de
aplicarea principiului potrivit caruia “nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia
unui drept”(latina).

 Obligatia civila este legatura de drept in virtutea careia subiectul pasiv trebuie sa execute o prestatie.
! Obligatia civila este indatorirea pe care subectul pasiv o are constand in a da, a face sau a nu
face ceva, indatorire care poate fi adusa la indeplinire prin forta coercitiva a statului.

Clasificare obligatiilor civile:

I. Dupa obiect, obligatiile civile se impart in:

1. Obligatii de a da,de a face si de a nu face.

a) obligatia de a da= obligatia de a constitui sau transmite un drept real;ex:obligatia
vanzatorului de a transmite cumparatorului dreptul de proprietate;
b) obligatia de a face= obligatia de a executa o anumita prestatie(mai putin o prestatie contand
in transmiterea sau constituirea unui drept real);ex:obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut
c) obligatia de a nu face= consta in abtinerea de la savarsirea unei anumite conduite;daca
obligatia de a nu face este corelativa unui drept absolut,atunci are un continut mai extins,constand in
abtinerea de la savarsirea oricarei fapte de natura a incalca acel drept;daca obligatia de a nu face este
corelativa unu drept dde creanta ,are un continut resstrans constand in interdictia de a savarsi o anumita
fapta(*cea pe care s-a obligat sa nu o savarseasca).

2. Obligatii pozitive si negative

a)obligatiile pozitive sunt cele care constau intr-o actiune,obligatii care presupun o fapta
comisive(ex:obligatia predarii bunului)
b)obligatiile negative sunt cele care constau intr-o inactiune(ex:obligatia de a nu face)
Importanta acestor prime 2 subclasificari constau in executarea slita a obligatiilor care va fi diferita in
functie de obiectul obligatiei.

3. Obligatii de rezultat si de mijloace

a)obligatiile de rezultat (obligatii determinate) sunt obligatiile in care subiectul pasiv isi asuma
realizarea unui anumit rezultat.
b)obligatiile de mijloace (obligatie de diligenta/de prudenta si diligenta-in doctrina) este
obligatia pe care subiectul pasiv si-o asuma de a depunde staruintele proprii in vederea realizarii unui
anumit rezultat.
Aceasta clasificare este importanta pt ca in cazul nerealizarii rezultatului, culpa subiectului
pasiv se prezuma daca obligatia sa este de rezultat.

II.Dupa sanctiunea lor

23
 Obligatiile perfecte - sunt cele care pot fi executate silit in urma intentarii unei actiuni in justitie; sunt
cele sanctionate prin actiuni civile
 Obigatii imperfecte – sunt cele sanctionate juridic, prin intermediul exceptiei
Daca o obligatie e imperfecta ea nu poate sa fie executata silit, dar,daca debitorul o executa de
buna voie, nu va mai putea cere restituirea prestatiei pe motiv ca obligatia era imperfecta.
Obligatia prescrisa este obligatie imperfecta (pt ca debitorul nu mai poate fi constrans sa-si execute
obligatia, ramane la latitudinea lui daca o executa sau nu).

III.Dupa opozabilitatea lor :

1. Obligatiile obisnuite –cele care revin doar subiectului pasiv;

2. Obligatiile opozabile si tertilor-propter scriptae rem-care se transmit tertilor care dobandesc

un drept real asupra unui bun obligatii strans legate de posesia exercitata asupra bunului (art
1811)-un bun care formeaza ob unui contract de locatiune e instrainat pana la indeplinirea
termenului locatiunii;

Contractual de locatiune-contractul prin care locatorul se oblige fata de locatar sa ii asigure

folosinta unui bun individual determinat in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii numita
chirie;(dr de creanta) daca bunul dat in locatiune e instrainat inainte de implinirea termenului locatiunii,
obligatia locatorului de a asig locatarului folosinta bunului pana la implinirea termenului se transmite
noului propietar numai daca :
-incetarea contractului de locatiune a fost prevazuta in cuprinsul contractului in cazul instrainarii
bunului;
-daca inscrisul care constata contractual de locatiune e incheiat fie in forma autentica= inscrisul
intocmit de un functionar public competent sa-l intocmeasca, fie sub forma unui inscris sub semnatura
private cu data certa=data certa este ceruta pt opozabilitatea fata de tert nu intre parti ; in momentul
inscrisului la o autoritate publica; in momentul in care inscrisul mentionat intr-un act intocmit de un
functionar public; din mom in care o pers care l-a scris/semnat a murit; in orice alte imprejurari care
asigura certitudinea datei inscrisului.
In cazul bunurilor mobile care formeaza obiectul locatiunii supuse unor formalitati de publicitate,
dreptul de folosinta a propietarului e opozabil noului prop numai daca s-au respectat formalitiile de
publicitate pt acel contract. ( ex: navele ) .
Daca obiectul locatiuni il formeaza un bun imobil care care are deschisa o carte funciara,
contractual de locatiune va fi opozabil noului propietar numai daca a fost notat in cartea funciara.
Formalitatea datei certe a inscrisului cu semnatura private e ceruta in cazul contractelor de locatiune
care au ca obiect bunuri mobile prin natura lor nesupuse unor formalit de publicitate (cand va conta si
daca locatarul se afla in posesia bunului la momentul instrainarii lui) si in cazul bunurilor imoblie care
nu au deschisa o carte funciara .

24
 3. Obligatiile reale-obligatiile propter rem - obligatii care revin detinatorului anumitor bunuri in
considerarea importantei bunurilor in principal.

CURS 6
2. OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Acesta este conduita partilor raportului juridic civil constand in actiuniile la care sunt indreptatite
partile sau inactiunile la care sunt tinute.
Se foloseste notiunea de obiect derivat al raportului juridic civil reprezentata de bunurile la care se
refera conduita partiilor.
Bunurile sunt lucrurile (art 535 )corporale sau incorporale care pot forma obiectul unui drept
patrimonial. Patrimonial constituie ansamblul/totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimonale
apartinand unei persoane.
Clasificarea bunurilor:
1. Dupa natura lor ( art 536) :
Bunuri imobile=prin natura lor sunt bunurile care nu se pot deplasa sub actiunea unei forte
exterioare decat pierzandu-si identitatea. Se subimpart in :
- bunuri imoblie prin natura lor = sunt terenurile, izvoarele si cursurile de apa, plantatiile prinse de
radacini, constructiile si alte lucrari fixate de sol cu character permanent, platofrme si alte insalatiile de
exploatare a rezervelor submarine, alte bunuri care in mod natural sau artificial sunt incorportate cu
caracter permanent in acestea .
- bunuri imobile prin destinatie=bunuri mobile prin natura lor,dar care potrivit vointei propietarului
unui bun mobil sunt folosite in mod stabilit si exclusiv devine bunului imobil.
- bunuri imobile prin determinarea legii=drepturile reale imobiliare.
Bunuri mobile :
- prin natura lor=toate celelalte bunuri cu exceptia celor declarate imobile, inclusiv undele
electromagnetice sau altele asimilate acestora,energia de orice fel, indiferent de sursa producerii ei.

25
In temeiul vointei partilor unui act juridic civil sunt considerate bunuri mobile avand in vedere ceea ce
ele vor deveni.
-prin anticipatie=bogatiile solului si subsolului,plantatiile prinse de radacini, fructele neculese
inca,constructiile daca formeaza obiectul unui act,iar partiile le considera bunuri mobile.
-prin determin legii=drepturile de creanta indiferent daca au ca obiect un bun mobil sau imobil prin
natura lui, drepturile reale imobiliare,drepturile de creatie intelectuala care sunt considerate
patrimoniale.
Sunt imp pt ca :
1.Posesia exercitata asupra bunurilor imobile prin natura lor da nastere unei prezumtii relative de
propietate. Posesia excercitata asupra bunurilor mobile prin natura lor dau nastere prezumtiei absolute
de propietate daca posesorul a dobandit cu bunacredinta posesia asupra acelui bun in urma incheierii
unui act translativ de propietate cu titlu oneros in care instrainator este un nepropietar.
2.Opozabilitatea fata de tert a actelor de instrainare –drepturile reale imobiliare trebuie inscris in Carte
Funciara pt a fi opozabile tertilor.
3.Forma actelor constitutive sau translative de dr reale imobiliare care este forma autentica,forma
ceruta ad validitate .

2. Dupa posibilitatea de a fi inlocuite unele cu altele in excecutarea unor obligatii pot fi :

-fungibile=cele determinabile dupa nr,greutate sau masura care pot fi inlocuite unele cu altele in
executare unei oblig.
-nefungibile;
Importanta clasificarii consta in valabilitatea platii. Daca bunul e nefungibil prin natura lui sau
vointa partiilor, plata nu poate avea ca obiect un alt bun.

3. Dupa criteriul determinarii lor /individualizarii lor:

-bunuri individual determinate/ bunuri de specie;=cele care se individualizeaza prin trasaturi
proprii;
-bunuri de gen;=cele care prezinta trasaturiile categoriei din care fac parte;
Prin exceptie, prin vointa partiilor un bun de gen poate fi considerat bun indvidual
determinat.
Bunurile de gen sunt bunurile care se determina dupa nr, greutate sau masura.
Aceast clasificare e importanta pt :
1.Momentul transiterii sau constituirii unui dr dreal.Daca bunul e determ indiv, dr real se
transmite,constituie in mom incheierii actului juridic civil . In cazul bunurilor de gen, dr real se
transmite in mom individualizarii bunului.(se realiz de regula prin predare).
26
2.In ceea ce priveste locul platii:
-Daca bunul e determinat individual,plata trebuie facuta la locul situarii bunului in momentul
incherii actului in lipsa unei stipulatii contrare.Daca bunul e de gen, plata trebuie facuta la domiciliul
sau sediul debitorului in lipsa unei stipulatii contrare(plata e cherabila).
-Daca obiectul platii e o suma de bani, plata trebuie facuta la domiciliu sau sediul debitorului in
lipsa unei stipulatii contrare.

4. Dupa cum duce la consumarea subst lui sau instrainarea lui :

Bunuri consumptibile=cele a caror folosire duce fie la consumarea subst, fie la instrainarea lor .
Bunuri neconsumptibile;
Contractul de imprumut : -daca e un bun consumptibil e contract de consum
-daca e neconsumptibil e contract de comodat/folosinta.

Dr de uzufruct. –in principu in constiutie bunurile necon numai prin exceptie uzufrcutul poate avea ca
obiect bunul ce devine cvasiuzufruct.

5. Dupa criteriul existentei lor materiale:

-Bunuri corporale-exista dpdv material;
-Bunuri incorporale-nu exista dpdv material;
Ex:drepturile reale sau de creanta a unui bun;
Imp: -prezumitia absoluta de prop =bunuri mobile corporale;

6. Dupa criteriul corelatiei dintre ele:

-Bunuri principale-existenta de sine statatoare,independenta;
-Bunuri accesorii –folosite in mod stabil si exclusiv intrebuintarii economice a altui bun;
In virtutatea legaturii de accesorietate in virtutea stabilita de catre proprietari a celor doua
bunuri principal se va transmite bunului accesoriu;
Intreruperea legaturilor de accesorietate se poate face prin vointa propietarului fara a prejudicia
drepturile dobandite de o terta persoana asupra bunului accesoriu.

27
 CURS 7
3. SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC CIVIL

Determinarea subiectelor raporturilor juridice civile

In cazul raporturilor juridice nepatrimoniale doar subiectul activ este determinat. Subiectul
pasiv este nedeterminat, fiind format din toate celelalte subiecte de drept decat subiectul active.
In raporturile juridice obligationale sunt determinate ambele subiecte:debitor,creditor.
In raporturile juridice reale, in cazul raporturilor juridice neopatrimoniale doar subiectul active
e determinat si cel pasiv nedeterminat.

Pluraritatea subiectelor raporturilor juridice civile

-complexe:
-pluraritatea active: cel putin doua pasive
-pluralitatea pasiva: cel putin doua subiecte pasive
-pluralitatea mixta: cel putin doua subiecte active si sub pasive

In cazul raporturilor nepatrimoniale exista o pluraritate de sub pasive.

Pluraritatea activa poate exista in cazul contractului.
Raporturile juridice reale : intotdeauna avem o pluaritate pasiva.
Pluraritatile active imbraca forma cotitularilor si unui drept real .
In cazul dreptului de propietate, pluraritatea activa imbraca forma proprietatii commune, fiind
de doua feluri :
28
-proprietatea comuna pe cote parti; Se caracteriz ca fiecare copropietar are o cota din dreptul de
proprietate asupra unui bun, unor bunuri sau unei universalitati de bunuri. Bunul care formeaza
obiectul proprietatii comune pe cote parti nu este impartit dpdv material intre copropietari.
-propritatea comuna in devalmasie; Se caracterizeaza prin faptul ca nici macar cota fiecarui propietar
din dreptul de proprietate nu este determinate, cu atat mai mult bunurile care formeaza proprietatea
comuna nu sunt impartite material intre copropietari. (ex: cazul sotiilor cu privire la bunurile dobandite
in timpul casatoriei in regimul proprietatii comune de bunuri)

Pluraritatea subiectelor in raporturile juridice obligationale

Dupa legatura dintre debitori distingem: obligatii
-Divizibile- sunt cele in care fiecare debitor poate fi constrans sa plateasca doar partea lui din datoria
totala ;
-solidare –cand oricare dintre debitori poate fi urmarit pt intreaga datorie; dupa plata intregii datorii
debitorul in cauza se va regresa impotriva celorlalti debitori pt plata acestora fara insa a beneficia de
solidariatea lor
-indivizibile –oricare din debitori poate fi urmarit pt plata intregii datorii ;
Dupa legatura dintre creditori distingem: creante
-divizibile- fiecare creditor nu poate pretinde decat partea lui din creanta totala;
-solidare- cand oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante,poate exercita intregul dr de
creanta
-indivizibile- oricare dintre creditori poate obtine plata intregii creante
Obligatiile divizibile si creantele divizibile constituie regula. Daca prin lege sau prin actul
juridic din care se naste obligatia/creanta divizibila nu se prevede altfel, se prezuma egalitatea intre
debitori si creditori.
Solidaritatea pasiva poate izvori din lege sau din conventia partilor. Asadar, pt ca o obligatie sa
fie solidara trebuie sa avem o norma speciala sau partile sa fi prevazut expres.
Solidaritatea activa izvoraste din conventia partilor, nu si dintr-o dispozitie legala.
Deosebirile intre obligatiile solidare si cele indivizibile sunt :
-obligatiile solidare pot izvori dintr-o dispozitie legala, in schimb cele indivizibile pot izvori din
natura obiectului obligatiei;
-ele au un izvor comun si anume conventia partilor;

29
 -solidaritatea nu se transmite mostenitorilor, spre deosebire de indivizibilitate; in momentul mortii unui
debitor persoana fizica, obligatia sa solidara se divide de drept intre mostenitorii sai. In schimb, in
cazul mortii debitorului, persoana fizica obligatia ramane indivizibila intre mostenitorii si codebitori in
viata sau codebitori existenti (pers juridice);
-in cazul obligatiilor solidare debitorul chemat in judecata sa execute intrega obligatie poate solicita
introducerea in proces a celorlalti codebitori pt ca prin aceeasi hotarare ceilalti codebitori sa fie
constransi sa-I plateasca partea lor din datorie. Aceasta posibilitate exista si in cazul obligatiilor
indivizibile, dar introducerea celorlalti codebitori in proces se face pt a asigura executarea efectiva a
intregii obligatii fata de reclamant;

Schimbarea subiectelor raporturilor juridice civile

In cazul raporturilor juridice nepatrimoniale schimbarea subiectului activ nu este posibila pt ca
dreptul nepatrimonial este strans legat de persoana titularului.
Nici schimbarea subiectului pasiv nu e posibil din moment ce subiectul pasiv e format din toate
celelalte subiecte de drept.
In cazul raporturilor juridice reale schimbarea subiectelor active se face prin transmiterea acelui
drept real, de regula prin incheierea unui act juridic civil.
Schimbarea subiectului pasiv nu e posibila pt ca subiectul pasiv este format din toate celelalte
subiecte de drept civil.
In cazul raporturilor juridice obligationale este posbila atat schimbarea subiectelor active
creditor, cat si cel pasiv debitor.
Schimbarea subiectelor active ale creditorului se poate realiza prin :
-Cesiunea de creanta- conventia prin care cedentul transmite cesionarului dreptul de creanta pe care il
are impotriva debitorului cedat. Nu este necesar acordul debitorului cedat pt validitatea cesiunii de
creanta. Insa pt opozabilitatea acesteia fata de debitorul cedat se cere fie notificarea acestuia
(comunicarea catre acesta a unei copii a inscrisului care constata acea cesiune de creanta), fie
acceptarea cesiunii de catre debitor.
-Cesiunea contractului- conventia prin care o parte contractanta transmite drepturile si obligatiile sale
contractuale unei altei persoane. Se poate realiz doar cu acordul celorlalte parti contractane, accord ce
poate fi exprimat anterior cesiunii, concomitant sau ulterior acesteia.
Novatia prin schimbare de creditor- consta in stingerea unei creante vechi si nasterea unei
creante noi cu un creditor diferit.
Subrogatia personala –modalitatea de transmitere legala sau conventionala a unei creante ca
urmare a platii facuta de un tert creditorului initial; se poate realiza printr-un contract incheiat intre
creditor si tertul care plateste sau debitor si tertul care plateste, dar si cu acordul creditorului.
30
 Propria-forma de executarea silita, creditorul numit propitor obtine executarea obligatiei
debitorului sau numit debitor propit de la debitorul acestuia din urma numit tert proprit. Ex: A
datoreaza lui B 1 000 lei , la randul lui B datoreaza lui C 3 000 lei. Prin intermediul propirii C va obtine
plata de la A cu privire la suma de 1 000 lei. In acest exemplu C este creditrul propitor B debitrul
proprit A tertul proprit.
*moartea creditorului -incetarea existentei creditorului pers juridica –
Publicitatea drepturilor faptelor si rap juridice este realizata in principal prin intermediul Cartii
Funciare.
Cartea funciara este un registru special in care sunt descries imobilele prin natural or si sunt
trecute dr reale imobiliare.
Art 886 : in cazurile prevazute de lege in Cartea Funciara vor fi notate drepturile, faptele sau
raporturile juridice care au legatura cu imobilele inscrise in Cartea Funciara.Mentiuniile din Cartea
Funciara pot fi facute sub forma:
1. Inscrierii definitive in principal in cazul dr reale imobiliare
2. Inscrieriile provizorii ce vizeaza mentionarea unor dr reale imobiliare afectate de un termen sau
de o conditie
3. Notarea/notariile ce vizeaza dr faptele si rap juridice mentionate expres in art 902,903 NCC.
In (3) : in temeiul art 902 din NCC sunt supuse notarii in carte funciara:
- Punerea sub interdictie sau ridicarea punerii sub interdictie a titularului unui drept real imobiliar
pers fizica ; punerea sub interdictie se face printr-o hotarare judecatoreasca atunci cand o persoana
fizica nu are discernamant datorita alienatiei sau debilitatii sale mintale.
- Cererea de declarere judecatoreasca a mortii, hotarare judecatoreasca de declarare a mortii,
anularea hotararii de declarare a mortii si rectificarea datei mortii trecuta in cuprinsul hotararii
judecatoresti de declarare a mortii.
- Calitatea de bun comun a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Conventia matrimoniala, modificarea acesteia, incetarea acesteia
- Calitatea de locuinta de familie a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Intentia de instrainare sau de grevare a unui bun imobil inscris in Cartea Funciara-propietarul unui
bun imobil trebuie sa noteze in Cartea Funciara intentia sa de instrainare sau ipotecare a unui bun
imobil inscris in Cartea Funciara si sa mentioneze cuantumul datoriei pe care doreste sa o
garanteze cu dreptul de ipoteca. Aceasta notare isi inceteaza efectele dupa implinirea unui termen
de 3 luni de la data inregistrarii cererii de notare a intentiei numai daca actul de instrainare sau
ipotecare nu s-a incheiat in acel interval de timp.Rangul unei inscrieri in Cartea Funciara este dat
de mometul inregistrarii cererii de inscriere sau de notare.
- Antecontractul avand ca obiect un bun imobil inscris in Cartea Funciara=conventia prin care
partile se obliga sa incheie un contract de vanzare cu privire la acel bun imobil. Trebuie sa se
indentifice bunul ce se va vinde si pretul=>elementele esentiale contractului de vanzare; numai
antecontractul prin care partile stabilesc un termen in care se va incheia contractul de vanzare
poate fi notat in Cartea Funciara. (promitent cumparator sau vanzatorul) . Cererea de notare a
antecontractului se poate face in maximum 6 luni de la implinirea termenului stabilit de parti pt
incheierea contractului de vanzare.
31
 - Notarea pactului de optiune privitor la un imobil inscris In Cartea Funiciara. Potrivit art 1278
pactul de optiunea este conventia prin care o parte sa oblige sa incheie un anumit contract, iar
cealalta parte isi rezerva dreptul de a opta in sensul incheierii sau neincheirii acelui contract.Este
valabil daca va contine elementele esentiale ale acelui contract. Contractul se va considera incheiat
din mom in care o parte contractanta primeste declaratia de acceptare a beneficiarului pactului de
optiune.
- Locatiunea si cesiunea de venituri inscris in Cartea Funciara.cesiunea de venituri=Transmiterea
unui bun de creanta aflat in legatura cu un bun imobil;
- Aportul folosintei unui bun imobil inscris in Cartea Funciara la consituirea unei societati
comerciale.
- Interdictia conventinala de instrainare sau de grevare a unui imobil inscris in Cartea Funciara
- Vanzarea unui bun imobil inscris in Cartea Funciara cu rezerva dr de propietate
- Sechestrul=masaura provizorie care consta in indisponibilitatea instrainarii unui bun ,urmarirea
silita a unui bun imobil inscris in cartea funciara sau a fructelor si productelor sale
- Dreptul unei parti de a revoca sau denunta unilateral un contract avand ca obiect un bun imobil
inscris in cartea funciara
- Actiunea de partaj referitoare la un bun imobil inscris in cartea funciara
- Actiunea prin care se urmareste fie desfiintarea, fie declararea inopozabilitatii unui act referitor la
un bun imobil inscris in cartea funciara
- Pactul comisoriu si declaratia de revolutiune sau … referitoare la un bun imobil inscris in cartea
funciara ; pactul comisoriu=clauza contractuala prin care partiile convin asupra rezolutiunii sau
rezilerii unui contract sinalarmatic? In cazul neexecutarii culpabile a unei obligatii contractuale;
contractual sinalarmatic=contractual care sa nastere la oblig civile pt toate partiile reciproce si
interdependente
Notariile enumerate au ca efect opozabilitatea fata de terti a notarilor facute cu exceptia cazului in
care tertii cunosc faptele notate pe alta cale.
Totusi cunoastere de catre tert a faptului ce urmeaza a fi notat nu va produce niciun effect daca
legea prevede expres ca opozabilitatea este asig numai prin notare.
Este posibila notarea in cartea funciara a altor fapte insa notarea nu va produce efectul
opozabilitatii fata de tert. Aceste fapte sunt:
-notarea incapacitatii titularului de dr real imobiliar, incapacitate de folosinta sau de exercitiu;
-restrangerile aduse prin lege capacitatii de folosinta sau de exercitiu a titularului unui dr real imobiliar;
-declaratia de utilitate publica facuta in vederea unui expropierii unui bun imobil public;
-art 903 : orice alte fapte prevazute expres de lege .

ACTUL JURIDIC CIVIL

32
 Notiunea de act juridic civil are 2 sensuri:
-operatiune juridica=negotium iuris; actul juridic civil este o manifestare de vointa facuta cu intentia
de a da nastere, de a modifica sau de a stinge dr sau obligatii civile;
-instrument de proba=instrumentum probationis;inscrisul care constata operatiunea juridica;

Clasificarea actelor juridice civile:

1. Dupa criteriul nr partiilor actului distingem :
-unilaterale: vointa unei sg parti;
-bilaterale: a doua parti;
-plurilaterale: cel putin trei parti;
Notiunea de parte a actului nu se confunda cu cea de persoana , fiind o parte toate persoanele
care au participat la incheierea actului si care au aceeasi pozitie in cadrul actului respectiv.
Aceasta impartirea a actelor juridice nu se confunda cu impartirea contractelor in contracte
unilaterale si bilaterale, impartire facuta dupa continutul lor. Astfel, contractele sunt unilaterale atunci
cand dau nastere la obligatii doar pt o parte contractanta. Cele bilateral sunt cele care dau nastere la
obligatii reciproce si interdependente pt toate partile contractante.
2. Dupa criteriul efectelor actele juridice pot fi :
-constitutive de dr =cele care dau nastere la dr noi;ex:dr de uzufrcut recunoastere;
-translative de dr =transmiterea unui dr subiectiv civil;
-declarative de dr=consolideaza un dr preexistent actului; ex:conventie de partaj incheiata in coprop
unui bun;
-modificative = modifica acte preexistente
-extinctive= pun capat unor actepreexistente
Clasificarea e importanta pt ca actele …. Produc efecte doar pt viitor in timp ce actele
declarative produc efecte si ptr trecut, efect retroactive.
Doar in cazul actelor constitutive si translative persoana in favoarea careia s-a constituit sau
transmis un drept va avea calitatea de successor a celeilalte parti in privinta acelui drept.

Schimbarea subiectului pasiv in raporturile juridice obligationale

-se poate face in mod direct prin preluarea datoriei novatia prin schimbare de debitor si cesiunea
contractului, proprire, mostenire si reorganizarea debitorului pers juridice.
In mod direct schimbare debitorului se poate face prin stipulatia pentru altul.
1.Preluarea datoriei: mijloc de schimbare a debitorului cu acordul creditorului .Se poate
realiza in doua forme:
33
-Fie printr-o conventie incheiata intre debitorul initial si noul debitor, conventie care va produce efecte
din momentul obtinerii acordului creditorului.
-Fie printr-o conventie incheiata intre creditor si noul debitor( nu se cere acordul debitorului intial).
2.Novatia prin schimbare de debitor:operatia juridical prin care partiile raportului juridic
initial convin ca sa se stinga o obligatie, iar in locul ei sa se nasca alta obligatie cu un nou debitor.
3.Cesiunea contractului: curs 7
4.Proprire: se schimba creditorul,dar si debitorul fiindca tertul proprit va treb sa plateasca unui
alt creditor decat cel initial, respective creditorului propritor.
Stipulatia pt altul este conventia prin care o parte numita promitent promite celeilalte parti
numita stipulant sa execute o prestatie in favoarea unei terte pers numita tert beneficiar. Ex:A
transmite lui B dr de prop in priv unui apartament, B promite sa il intretina pe C pana la moartea sa.

3. Dupa criteriul scopului urmarit de parti la incheierea actului distingem:

-acte cu titlu oneros=fiecare parte urmareste in mom incheierii actului ca in schimbul prestatiei sale sa
dobandeasca o alta prestatie (urmareste o contraprestatie);
Se impart in :
a)acte comutative=sunt cele in care intinderea dr si obligatiilor partiilor este determinata sau
determinabila in momentul incheierii actului. [Ex: contract de imprumut;contract de vanzare-
cumparare]
Intinderea unui drept sau obligatie este determinabila atunci cand in continutul actului este indicat
criteriul de determinare ulterioara a intinderii.
b)acte aleatorii=sunt actele in care cel putin pt o parte exista in momentul incheierii actului sansa unui
castig sau riscul unei pierderi.[ ex: contractul de intretinere]

-acte cu titlu gratuit=actele in care partea care executa o prestatie nu urmareste o contraprestatie;
Se impart in :
a)acte dezinteresate=actele cu titlu gratuit care nu duc la micsoararea patrimoniului unei parti; ex:
contractul de mandat;
Mandatul este contractul prin care mandatarul se obliga sa incheie unul sau mai multe acte
juridice fie in numele celeilalte parti numite mandant, e o regula, fie in nume propriu.]
b)liberalitati=actele cu titlu gratuit prin care patrimoniul unei parti se micsoareaza.
[ ex: cazul donatiei]

34
 4.Dupa criteriul formei lor distingem:
a)acte consensuale=actele pt care legea nu impune o anumita forma pt valabilitatea lor=actele care pot
fi incheiate in orice forma, inclusiv verbal; (potrivit principiul consensualismului [libertatii formei
actelor], partile pot incheia acte juridice valabile indiferent de forma acestora.
b)acte solemne=cele pt care legea impune o anumita forma pt valabilitatea lor. ex:contractul de
donatie;
c)acte reale=cele pt a caror valabilitate legea impune conditia predarii bunului care constituie obiectul
material al actului; ex:contractul de imprumut;
Importanta: este o clasificare imp in ceea ce priveste valabilitatea actului doarece legea impune o
anumita conditie pt valabilitatea actului. Daca nu se respecta=> nulitatea absoluta a actului.
5.Dupa criteriul importantei lor:
a)acte de conservare=actele prin care este impiedicata stingerea unui drept sau distrugerea unui bun;
ex: actul prin care partiile convin sa se repare o casa care ameninta cu demolarea;
b)acte de administrare=cele prin care se asigura o folosire normala (exploatare) a unui bun sau
patrimoniu;
-acte de adm rap la un bun-se asig fol normala a acelui bun;
-acte de adm rap la un patrimoniu-asig o fol normala a patrimoniului, dar in raport cu unul sau mai
multe bunuri din acel parimoniu pot fi acte de dispozitie ;
ex:se vinde un autotorism pt a plati datorii ;
In cazul gestiunii de afaceri, gerantul trebuie sa incheie un act de adm util pt patrimoniul geratului.
c)acte de dispozitie=actele prin care :
-se instraineaza un bun
-se greveaza cu o sarcina un bun

CURS 8
CONDITIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

-sunt elementele componente ale unui act juridic civil;

Clasificare:
1.Dupa criteriul aspectului la care se refera:

35
-fond-continutul actului, intriseci;
-forma-exteriorizarea vointei partiilor,modalitatea de extriorizare:verbala sau scrisa;

2.Dupa sanctiunea lor:

-conditii de validitate=lipsa lor atrage nulitatea actului;
-conditii de eficacitate=lipsa lor atrage ineficacitatea actului;=nu mai produce efecte juridice,din alte
motive decat nulitiatea; >doar fata de terti;>intre parti; Ex: inscrierea in cartea funciara e o cond de
ineficacitate;

3.Dupa obligativitatea acestora:

-conditii esentiale=sunt obligatorii, actul nu poate exista fara ele;
-conditii neesentiale=pot lipsi, caracter facultativ;

4.Dupa sfera lor de aplicare:

-conditii generale=tuturor actelor juridice civile;
-conditii speciale=aplicabile anumitor acte juridice civile;

Conditiile de fond ale AJC:

-capacitatea de a incheia acte juridice civile
-consimtamantul
-obiectul
-cauza

*CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTE JURIDICE CIVILE

=este posibilitatea unei persoane fizice/juridice de a dobandi drepturi si obligatii civile prin incheierea
de acte juridice civile;
Capacitatea de folosinta este o parte a capacitatii civile constand in posibilitatea de a dobani dr
si obligatii civile.
Capacitatea de exercitiu consta in posibilitatea unei persoane de a incheia singura acte juridice
civile.

36
 Capacitatea de a incheia acte juridice civile cuprinde o parte a capacitatii de folosinta si
capcitatea de exercitiu. Regula o reprezinta posibilitatea oricarei persoane de a incheia orice acte
juridice civile.
Exceptiile sunt situatiile in care fie o persoana nu poate incheia singura sau nici macar personal
acte juridice civile, fie situatiile in care o persoana nu poate incheia anumite acte juridice civile. Aceste
exceptii se numesc incapacitati.

* CONSIMTAMANTUL
=este o manifestare de vointa exteriorizata cu intentia de a produce efecte juridice;
Prin exceptie, in cazul actelor bilaterale si plurilaterale pt existenta consimatamntului se mai
cere conditia concordantei dintre manifestariile de vointa ale partiilor.
Poate fi:
-expres=rezulta nemijlocit,direct,neindoielnic;
-tacit=din faptele savarsite de o pers rezulta neinoielnic ca isi exprima vointa de a dobandi drepturi sau
obligatii civile;
Cazurile in care tacerea produce efectele consimtamantului sunt:
1.cand legea prevede astfel;
Ex:contractul de inchiriere dc dupa indeplin contractului chirasul continua locuiasca si locatorul
primeste chirie; tacita relocatiune
2.cand partiile stabilesc astfel;
3.cand uzantele sau practicile statornicite intre parti stabilesc astfel;

Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

Vointa juridica (cea exeriorizata) are doua componente:
-consimtamantul
-scopul
Vointa juridica este guvernata de doua principii:
-principiul libertatii de vointa=regula de drept potrivit careia persoanele pot incheia orice acte juridice
civile doresc . In temeiul acestui principiu:

37
1.o persoana poate incheia sau nu acte juridice civile.
2.daca se hotaraste sa incheie un anumit act persoana in cauza poate stabili singura sau prin acordul cu
celeilalte parti continutul actului.
3.persoana in cauza, singura sau cu acordul celeilalte parti, poate modifica sau pune capat actului
incheiat.
Limitele liberatii de vointa sunt stabilite de normele de ordine publica si bunele moravuri

-principiul vointei reale/interne=regula de drept potrvit careia daca exista neconcordanta intre vointa
reala a partilor actului si vointa exprimata in continutul actului are priopritate vointa reala.
Exceptii:
-Cazul simulatiei in care fata de terti va produce efecte actul public, desi acesta nu exprima vointa
reala a partilor.
-Cazul in care un act juridic civil cu o valoare mai mare de 250 lei nu poate fi probat cu martori.

CURS 9

Conditiile valabilitatii consimtamantului:

Trebuie intrunite cumulativ ->

1. Manifestarea de vointa sa fie exteriorizata;
-in cazul actelor bilaterale si plurilaterale este necesar ca manifestarea de vointa a unei parti sa
fie concordanta cu manifestarile de vointa ale celorlalte parti.

2. Consimtamantul sa provina de la o persoana cu discernamant;

-Discernamantul este posiblitatea unei persoane fizice de a-si da seama de consecintele faptelor
sale.
Exista : discernamant permanent sau temporar.
Legea prezuma: a)existenta discernamantului in cazul persoanelor majore;
b)lipsa discernamantului in cazul minorilor < 14 ani;
c)existenta unui discernamant in curs de formare (minorii > 14 ani);

*Prezumtii relative –rasturnate prin proba contrara;

Discernamantul nu se confunda cu cealalalta conditie de fond (capacitatea).
Discernamantul=o stare de fapt;
Capacitatea=stare de drept (se stabileste in baza normelor juridice);

**O persoana fizica cu capacitate deplina sa nu aiba discernamant;

38
 Lipsa discernamantului atrage nulitatea relativa (anularea actului juridic civil);
Art 1205 alin 2 „Daca ulterior incheierii unui act juridic civil, o parte (persoana fizica) a fost
pusa sub interdictie, actul va fi anulat daca in momentul incheierii lui existau cauzele punerii sub
interdictie si erau indeobste cunoscute”.

3. Consimtamantul sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice;

-sa aiba intentia sa se oblige;
Exista imprejurari in care o persoana fizica isi manifesta vointa, dar nu are intentia de a dobandi
drepturi sau obligatii civile.
a)simpla omisiune - ex: cumpărarea unui autoturism de la un prieten;
b)manifestarea de vointa data de debitor depinde de o imprejurare viitoare si nesigura ca
realizare, imprejurare a carei producere este influentata exclusiv de vointa debitorului; ex:
imprumutatul va restitui suma de doreste (exista o clauza) ; (numai daca va dori sa restituie-viitor-
imprejurare viitoare);

4. Consimt sa nu fie viciat;

Viciile de consimtamant sunt:
-eroarea -leziunea
-dolul -violenta

*EROAREA

A. Def: Eroarea consta in reprezentarea gresita de catre o parte in momentul incheirii unui act a
unei imprejurari.

B. Clasificarea:
1. Dupa consecintele erorii:
- esentiala - poate imbraca urmatoarele forme (art 1207) :
*asupra naturii sau obiectului actului incheiat (error in negotium)
*asupra obiectului prestatiei (error in corpore)
Atunci cand o parte crede ca obiectul unei prestatii esentiale este un anumit bun.
*error in substantiam: asupra calitatilor esentiale ale obiectului prestatiei (sau asupra unor alte
imprejurari referitoare la obiectul prestatiei);
*asupra identitatii unei parti a actului sau asupra unor calitati ale acestuia (error in personam);
-neesentiala-priveste imprejurarile mai putin importante pt parti la momentul incheierii actului;
Importanta:
Eroarea esentiala-sanctiunea=nulitatea relativa;
Neesentiala-actul ramane valabil;

2. Dupa natura imprejurarii gresit reprezentate:

-eroare de fapt-admisa de legiuitor in orice conditii;
=imprejurarea gresit reprezentata –de fapt;
-eroare de drept=reprez gresit existenta sau continutul unei norme juridice;
Norma juridica gresit reprezentata trebuie sa fie determinanta pt incheierea actului (in lipsa
acesteia nu s-ar fi incheiat actul).
39
 Norma sa nu fie accesibila sau previzibila.
Accesibila=sa nu poata fi cunoscuta de parti; (ex: sa nu fie o asig mijloace de publicitate)
Previzibila=sa nu fie clara; (pers fizice sa nu poata intelege consecintele nerespctarii conduitei
prescrise prin norma respectiva);

C. Structura erorii:
Un singur element (subiectiv) constand in reprezentarea gresita a unei imprejurari.
Nu presupune un element obiectiv (actiune sau inactiune).

1. Sa fie determinanta
-in lipsa erorii nu s-ar fi incheiat acel act;
2. Sa fie scuzabila -partea aflata in eroare nu poate sa cunoasca realitatea in ciuda diligentelor
rezonabile pe care le-ar fi facut;
-pot fi 2 situatii: -a facut aceste diligente=>eroare scuzabila;
-nu a facut, dar eroarea este scuzabila; imputabila: putea sa depuna
diligentele si sa afle;

3. Sa nu fie asumata de partea aflata in eroare –daca partea aflata in eroare si-a asumat riscul
sau, dupa imprejurari, trebuia sa-l asume, nu mai poate invoca nulitatea relativa;
Asumare: in mod expres; tacit;

4. In cazul actelor bilaterale sau plurilaterale – cealalta parte sau celelalte parti sa cunoasca
faptul ca imprejurarea gresit reprezentata era considerata esentiala de partea aflata in eroare –
nu se cere ca cealalta parte sa cunoasca existenta erorii, ci doar faptul ca o anumita imprejurare este
esentiala pt partea care a reprezentat-o gresit.

Ex: cumparatorul invoca eroarea-autotrismul-calitatea esentiala consumul sub 5 L

Daca nu exista calitate, dar vanzatorul a cunoscut ca acel cumparator urmareste calitatea=>
eroare;

D. Sanctiunea
Exista urmatoarele sanctiuni:
-nulitatea relativa a actului;
-plata unor daune interes (daunele interese vor fi egale cu intinderea prejudiciului dovedit de
partea aflata in eroare). Pot fi obtinute atat in cazul in care se cere anularea actului, si in cazul in care
partea aflata in eroare opteaza pt mentinerea actului –(daunele interese se vor scadea din prestatia
datorata de partea aflata in erorare);
-adaptarea actului;

Art 1213 : daca o parte poate cere anularea actului, cealalta parte poate executa actul sau poate
declara ca este de acord sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare, in termen de 3
luni de la data notificarii sau de la data primirii cererii de chemare in judecata.
Daca cealalta parte opteaza sa execute actul asa cum a fost inteles de partea aflata in eroare,
atunci dreptul de a cere anularea actului se stinge.
40
 * DOLUL

- consta in inducerea in eroare a unei parti prin folosirea de mijloace viclene (frauduloase), de natura sa
o determine sa incheie acel act;
!!-eroare provocata de cealalta parte;

A. Structura dolului
Doua elemente :
-subiectiv: reprezentarea gresita a unei imprejurari in momentul incheierii actului;
-obiectiv: mijloacele frauduloase folosite de o parte;
Aceste mijloace pot consta intr-o actiune (vanzatorul sa minta) fie intr-o inactiune, caz in care se
omite comunicarea unor informatii ce trebuiau furnizate in mod normal (dol prin reticenta);
!! Nu exista dol daca eroarea in care s-a aflat o parte a fost determinanta de neglijenta savarsita de
cealtalta parte.

B. Conditiile dolului
O singura conditie: se cere ca dolul sa provina de la cealalta parte.

Art 1214 asimileaza dolul savarsit de o parte situatiilor in care dolul este savarsit:
a) de reprezentantul unei parti=persoana care a primit imputernicirea sa incheie unul sau mai multe
acte juridice civile in numele altei persoane;
b) de gerantul unei parti=gerantul celeilalte parti (gestiunea de afaceri-administrarea bunurilor altei
persoane);
-daca incheie acte+dol=> anulate;
c) de prepusul unei parti= prepusul unei persoane- persoana care a primit inscarcinare din partea
altei persoane (concomitent), aceasta din urma avand posibilitatea de a supraveghea si controla
executarea insarcinarii date;
Raportul de prepusenie rezulta dintr-un contract de munca (regula).
Incheierea actului de catre prepus cu urmare a insarcinarii.
Prin exceptie, dolul poate fi savarsit de o terta persoana, situatie in care va atrage anularea actului
numai daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existenta dolului(complicitatea la dol).
NCC nu mai impune conditia caracterului determinant al dolului a.i. orice dol atrage sanctiuni
prevazute de lege.

C. Sanctiuni
1- anularea actului=nulitatea relativa;
2- plata de daune-interese :de autorul dolului (chiar daca e savarsit de un tert);
3- marirea sau micsoarea prestatiei unei parti:
- se va mari valoarea prestatiei unei parti in cazul prestatiei datorata de partea care a
savarsit dolul;
- se va micsora prestatia victimei dolului(de regula); marirea/micsoarea prestatiei este
posibila numai daca victima dolului nu a cerut anularea actului;

Doctrina: o sanctiune in plus: adaptarea contractului (Boroi)

41
 - Nu exista nicio forma care sa prevada aceasta posibilitate;
- Normele care reglementeaza dolul sunt norme speciale;
- Normele care reglmenteaza sanctiunile aplicabile dolului -caracter special - nu pot fi
interpretate extensiv (Nu analogia);

*VIOLENTA
Def: consta in amentintarea savarsita impotriva unei persoane cu un rau de natura sa ii provoace o
temere fara drept ce o determina sa incheie actul juridic civil;
A. Clasificare
1.Dupa natura valorii ocrotite:
-fizica=valoarea amenintata este viata, integritatea corporala sau bunurile unei persoane;
-psihica(morala)= valoarea amenintata: onoarea unei persoane;

2.Dupa criteriul sanctiunii:

-legitima(permisa de lege)=nu atrage sanctiune;
-nelegitima: interzisa de lege; poate duce la anularea actului sau plata unor daune-interese;
violenta savarsita prin exercitarea unui drept nu atrage anularea actului decat daca se urmeaza
dobandirea unui avantajexagerat si injust.
 scopul permis de legiuitor;
Temerea reverentiala=temerea izvorata din respectul de care se bucura o persoana;
-nu duce la anularea actului (pt ca nu exista nicio amenintare savarsita de acea
persoana );

B. Structura violentei
Exista 2 elemente:
-subiectiv :temerea provocata unei parti ca urmare a amenintarii;
-obiecitv:faptele de amenintare
Victima violentei poate fi in mod direct, nu numai o parte a actului, ci si o persoana apropiata,
precum sotul, sotia, ascendentii sau descendentii.

C. Conditiile violentei :
-violenta sa fie determinanta=conditia este indeplinita numai daca in absenta violentei actul nu
s-ar fi incheiat;
Aprecierea caracterului determinant se va face de instanta de judecata in functie de: starea
victimei, varsta, caracterul, sanatate, alte imprejurari de fapt.
-violenta sa fie nelegitima=sa fie interzisa de lege;
Legiuitorul asimileaza violentei situatia incheierii unui act ca urmare a starii de necesitate in
care s-a aflat o parte in momentul incheierii actului, stare de necesitate de care a profitat cealalta parte.

Stare de necesitate= reprez o imprejurare care produce un pericol grav actual sau iminenet cu
privire la viata , integritatea corporala sau bunurile unei persoane. [Incheierea contractului este situatia
in care ar preveni violenta.]

42
 Unii autori considera ca mai exista o conditie ceruta pt violenta, aceea ca violenta sa provina de
la o parte a actului. Din examinarea gramaticala a art 1216 din NCC reiese ca violenta poate fi
exercitata de o parte sau de un tert a.i. conditia mentionata nu este ceruta. [in schimb la dol se
mentioneaza in art 1216 si prin exceptie poate fi savarsit de un tert.]
In cazul in care violenta este savarsita de un tert poate duce la anularea actului numai daca
cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca existena violentei. Daca aceasta conditie nu e
dovedita, nu va duce la anularea actului, ci doar va obtine despagubiri.
Sanctiuni:
1. Nulitatea relativa a actului
2. Plata unor daune interese
3. Micsorarea prestatiei partii lezate cu valoarea daunelor interese sau marirea prestatiei
autorului violentei cu valoarea daunelor interese

*LEZIUNEA

= prejudiciul unei parti prin incheierea unui act juridic civil;

Structura leziunii
In cazul majorilor, leziunea contine doua elemente: un elemenet obiectiv si altul subiectiv.
Elementul obiectiv consta in disproportia mare/vadita dintre valorile prestatiilor partiilor. Daca leziunea
depaseste jumatate din valoarea prestatiei partii lezate atunci exista elementul obiectiv. Elementul
subiectiv consta in intentia unei parti de a profita de starea de nevoie, lipsa de cunostinte sau de
pregatire a celeilalte parti.
Obs : starea de nevoie nu se confunda cu starea de necesitate, fiindca starea de necesitate
prevede un pericol pt persoana sau bunuri, in schimb ce stare de nevoie nu prez un pericol grav.
In cazul minorilor, leziunea are doar un element obiectiv : elementul obiectiv exista atunci cand
obligatia minorului e excesiva in raport cu :
a)starea materiala a minorului;
b)avantajul pe care minorul le obtine prin incheierea actului;
c) ansamblul circumstantelor;

Domeniul de aplicare
In cazul minorilor, leziunea este aplicabila :
1. In cazul actelor de administare incheieate de minorul care a implinit varsta de 14 ani fara
incuvintarea prealabila a ocrotitorului sau legal
2. Actul sa fie sinalagmatic cu titlu oneros si comutativ

In cazul minorilor leziunea poate fi aplicata cand actul este sinalagmatic cu titlu oneros si
comutativ, nu conteaza dc actele au fost executate in intregime sau daca nu.
Leziunea nu este aplicabila actelor aleatorii si tranzatiei( este conventia prin care partiile unui
proces pun capat acelui proces prin concesii reciproce).
Actiunea in anularea a actului pt leziune se prescrie in termen de un an, iar exceptia prin care
este invocata leziunea este prescriptibila in acelasi termen.

Sanctiuni:
43
 1. Nulitatea relativa a actului
2. Plata unor daune interese
3. Marirea prestatiei unei parti care a profitat de leziune sau micsoararea prestatiei partii lezate cu
valoarea daunelor interese
4. Adaptarea actului in aceleasi conditii ca in cazul erorii –art 1213

*OBIECTUL ACTLUI JURIDIC CIVIL

= operatiunea juridica rezulata din drepturiile si obligatatiile contractuale stabilite de parti;

Este diferit obiectul actului juridic civil de obiectul obligatiei fiindca potrivit art 1226 din NCC,
obiectul obligatiei este prestatia la care s-a obligat debitorul.
Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat si licit.
Obiectul este ilicit atunci cand este prohibit de lege, de ordinea publica sau bunele moravuri.

Conditiile cerute de lege obiectului prestatiei se impart in:

- conditii generale = sunt:
a) obiectul sa fie determinat sau determinabil = daca obiectul prestatiei este un bun individual
determinat conditia este indeplinita; in schimb, daca obiectul prestatiei este un bun de gen trebuie
mentionat in cuprinsul actului cel putin un criteriu de determinare( cantitate, calitate, stabilirea unui
element al actului de un tert). Criteriul de determinare poate fi ales de parti nefiind limitat prin lege;
b) obiectul sa fie licit = atunci cand nu este interzis de lege si nici nu incalca ordinea publica sau
bunele moravuri;
c) obiectul sa fie posibil = obiectul prestatiei este valabil chiar daca este imposibil pt debitor in
momentul incheierii actului, dar devine posibil in momentul executarii prestatiei; imposibilitatea poate
fi relativa (atunci cand doar pt debitor prestatia este imposibila) sau absoluta (cand pt orice persoana
prestatia este imposibila); imposibilitatea poate fi materiala (din motive fizice prest e imposibila) sau
juridica (cand intinderea dr debitorului asupra unui bun il pune in imposibilitate sa execute prestatii);
d) obiectul sa existe = daca bunul corporal care constiutie obiectul prestatiei debitorului nu mai
exista in momentul incheierii actului, actul e lovit de nulitate absoluta; daca bunul corporal nu exista in
momentul incheierii actului dar urmeaza sa apara este un bun viitor- actul va fi valabil; nu se cere pt
validitatea unui act, translativ de drepturi ca instrainatorul sa fie titularul dreptului transmis in
momentul incheierii actului fiindca actul va fi valabil instrainatorul obligandu-se ( expres sau implicit)
sa dobandeasca acel drept si sa-l transmita dobanditorului sau sa obtina acordul tertului titular al acelui
drept; [ ( art 1683) - un asemenea contract e valabil chiar daca nu e propietar pt ca el se obliga la
acordul propietarului ]

44
 e)obiectul sa fie in circuitul civil = ob prestatiei e in circuitul civil atunci cand bunul poate fi
instrainat ( daca e alienabil). Prin exceptie, exista bunuri care sunt inalienabile si care pot forma
obiectul unor prestatii rezultate din anumite acte juridice civile;

-conditii speciale=sunt cele cerute pt obiectul prestatiei in cazul anumitor acte juridice civile, sunt:
a)prestatia sa constea intr-o fapta persoanala a celui care se obliga=aceasta conditie speciala este
ceruta in cazul obligatiilor strict persoanale sau „...persoane” adica acele obligatii nascute in
considerarea calitatiilor esentiale ale debitorului;
b)sa se obtina inaintea incheierii actului autorizatia sau acordul prevazut de lege = aceasta conditie
este impusa de lege in anumite cazuri; de exemplu: cazul desfasurarii unei activitatii autorizate in care
persoana care doreste sa incheie acte in cadrul acelei activitati trebuie sa obtina in prealabil autorizatia
administrativa ceruta de lege in lipsa careia actul e lovit de nulitate absoluta; nerespectarea oricarei
conditii referitoare la obiectul actului juridic civil sau prestatiei principale a actului atrage nulitatea
absoluta a actului.

*CAUZA/ SCOPUL ACTULUI JURIDIC CIVIL

= scopul urmarit de fiecare parte in momentul incheierii actului;

-scop mediat, scop imediat – nu se mai face diferente, ci stabileste importanta scopului urmarit de
fiecare parte;

Conditiile valabilitatii cauzei sunt:

-cauza sa existe = cond e indeplinita atunci cand fiecare parte a urmarit un scop prin incheierea
acelui act; nu va exista cauza daca partea nu a avut discernamant, dar in doctrina se considera ca
lipseste cauza si atunci cand este falsa (cand exista o neconcordanta intre scopul urmarit de o parte prin
incheierea actului si rezultatul obtinut prin incheierea actului; este falsa atunci cand exista o eroare
asupra scopului determinat urmarit de o parte) sau nereala;
-sa fie licita = sa fie permisa de lege; cauza e ilicita si atunci cand incheierea unui act e un mijloc pt
a eldua aplicarea unei norme imperative;
-sa fie morala=sa nu incalce bunele moravuri;
Caracterul ilicit sau imoral al scopului urmarit de o parte in momentul incheierii actului nu atrage
nulitatea actului decat daca cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca acest caracter.
Daca nu exista cauza, atunci actul e lovit de nulitatea relativa, in schimba atunci cand scopul e ilicit
sau imoral actul va fi lovit de nulitate absoluta.

Conditiile de forma ale actului juridic civil

-sunt acele formalitati cerute de lege pt valabilitatea unui act juridic civil sau pt eficacitatea actului
juridic civil referitoare la modalitatea de exeriorizarea a consimatamantului partilor;
Se impart in :
1. Forma ceruta pt valabilitatea actului juridic civil/ ad validitatem
2. Forma ceruta pt proba actului juridic civil/ad probationem
3. Forma ceruta pt opozabilitatea actului fata de tert

45
 CURS 10

Analiza conditiilor de forma:

- forma ceruta pentru validitatea unui act juridic civil = consta in formalitatile cerute de
lege pt ca actul juridic civil sa fie valabil. Prin exceptie, aceste formalitati pot fi impuse prin vointa
partilor printr-un antecontract incheiat de acestea. De regula, forma impusa de lege este forma
autentica. Prin exceptie, legiuitorul poate impune o alta forma decat cea autentica ceruta pentru
valabilitatea acelui act (ex: forma scrisa).

Caractere:
a)este incompatibila cu exprimarea tacita a consimtamantului;
b)nerespectarea acestei forme atrage nulitatea absoluta a actului;
c)este exclusiva pt ca legea sau partiile prin exceptie, impune sau impun o singura formalitatea
pt acel act juridic civil;

Conditii/cerinte:
1.Intreg actul sa imbrace forma ceruta de lege sau impusa de parti, prin exceptie;
2.Actele care modifica sau pun capat unor acte pt care legea sau partiile impun o anumita forma
trebuie incheiate in aceeasi forma.
3.Actele aflate in interdependenta cu un act pt care legea sau partiile impune,impun dupa caz o
anumita forma pt validitatea trebuie sa imbrace aceeasi forma.
Aplicatii:
Ex: actele translative sau constitutive de drepturi reale imobile ce urmeaza a fi inscrise in cartea
funciara trebuie incheiate in forma autentica; sau contractul de donatie, promisiunea de donatie, sau
contractul de intretinere treb incheiate in forma autentica pt a fi valabile;

-forma ceruta pt proba actului juridic civil = reprez o formalitatea impusa de lege fara
exceptii pt dovedirea actului juridic civil in cazul unui litigiu; Aceasta formalitatea este obligatorie
fiind impusa printr-o norma imperativa.

Aplicatii :
-actele juridice cu o valoare mai mare de 250 lei trebuie incheiate in forma scrisa. (art 309 din
NC de Procedura Civila);
-legea impune pt anumite acte juridice civile o forma ceruta ad probationes (forma scrisa); ex:
contractul de asigurare, contractul de depozit, contractul de tranzatie- contracte in care in mod expres,
prin conditii speciale legiuitorul impune forma scrisa pt proba lor indiferent de valoarea obiectului
acestora;
Sanctiunea nerespectarii unei asemenea forma este imposibilitatea probarii unui asemenea act in
cazul unui litigiu;

-forma ceruta pt opozabilitate fata de terti = formalitatea impusa de lege pt ca tertii sa

respecte drepturile partiilor nascute dintr-un act juridic civil;
46
 Aceasta forma este impusa numai pt anumite acte juridice civile care produce consecinte
importante fata de terti si fata de parti.
Sanctiunea nerespectarii acestei forme este inopozabilitatea actului fata de terti.( actul nu exista
pt terti)

Aplicatii :
-inscrierea in cartea funciara a actelor translative sau constitutive de drepturi reale imobiliare.
-notarea in cartea funciara a unor drepturi, situatii juridice sau acte prevazute de art 902 din
NCC;
-inscrierea in arhiva electoronica de garantii reale mobilare a garantiilor reale mobiliare, a dr
reale acesorii;
-notificarea cesiunii de creanta debitorului cedat sau acceptarea cesiunii de acesta;

MODALITATIILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

-sunt elemente facultative intr-un act juridic civil, de regula; ele pot lipsi dintr-un ajc;
-modalitati a.j.c. :termenul, conditia si sarcina.

TERMENUL
-este un eveniment viitor si sigur ca realizare care amana exercitarea unui drept si executarea
unei obligatii corelative sau stingerea unui dr sau a unei obligatii corelative.

Dupa criteriul efectelor, termenele sunt:

-suspensive- amana exercitarea unui dr si executarea unei obligatii corelative ( se suspenda);
-extinctive- are ca efect stingerea unui drept sau a unei obligatii corelative;

Dupa izvorul lor, termenele sunt :

-conventionale (constiuie regula)- sunt stabilite prin conventia partiilor;
-legale- sunt stabilite prin lege;
-jurisdictionale- sunt stabilite printr-un organ jurisdictional, de regula o instanta de judecata;

Dupa criteriul partii in favoarea careia e stabilit termenul, termen stabilit in fav:
-crediotrului;
-debitorului;
-atat a creditorului, cat si a debitorului;

Dupa criteriul cunoasterii de catre partii a intinderii termeului in momentul incheierii actlui:
-termene certe:intinderea e cunoscuta de parti in momentul incheierii actului;
-termene incerte:intinderea nu e cunoscuta de parti in mom incheirii actului;

Efectele termenului :
-efectele termenului suspensiv
*inainte/pendente termeni suspensiv :
1.creditorul nu poate executa silit obligatia debitorului;
47
 2.plata facuta de debitor de buna voie este valabila fiindca atat obligatia debitorului, cat si
dreptul de creanta s-au nascut din momentul incheirii actului;
3.creditorul poate incheia acte de conservare cu privire la dreptul sau;
4.niciunea dintre parti nu poate opune compensatia(este o modalitate de stingere a unei obligatii
atunci cand exista obligatii reciproce intre doua persoane fizice sau juridice avand ca obiect bunuri de
acelasi gen);
5.in actele translative de propietate inainte de implinirea termenului suspensiv, propietatea s-a
transmis, termenul suspensiv nu amana transmiterea propietatii;
6.in cazul actelor translative de propietate care au ca obiect derivat un bun individual determinat
si aceste peiere foruit inainte de implnirea termenului suspensiv stabilit de parti pt predarea bunului,
riscul contractului va fi suportat de debitorul obligatiei de predare;
7.termenul de prescriptie extinctiva nu incepe sa curga inaintea de implinirea termenului
suspensiv;
8.intentarea actiunii revocatorii este posibila inaintea implinirii temrenului suspensiv fiindca
lega nu impune condita caracterului exigibil al creantei creditorului reclamant;
Actiunea revocatorie = actiunea prin care un creditor chirografar urmareste declarea
inopozabilitatii unui ajc incheiat de debitorul lui cu fraudarea interesului creditorului( act prin care
debitorul a devenit insolvabil sau si-a marit starea de insolvabilitate);
9.actiunea oblica intentata de creditorul chirografar inaintea implinirii termenului suspensiv va
fi respinsa fiindca legea impune conditia caracterului exgibil al creantei creditorului reclamant.
Actiunea oblica=actiunea intentata de creditorul chirografar in numele debitorului sau, actiune
prin care acesta urmareste exercitarea unui drept al debitorului fata de o terta persoana atunci cand
debitorul refuza sau negilizeaza sa-l exercite prejudiciindu-l pe creditorul sau;

*Dupa implinirea termenului suspensiv plata efectuata poate fi pastrata, dar daca debitorul nu a
platit de buna voie poate fi executa silit obligatia acestuia.
-Poate fi opusa compensatia si se poate admite actiunea oblica.
-Termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga din momentul implinirii termenului
suspensiv.

-Efectele termenului extinctiv:

Pana la implinirea termenului extinctiv drepturile nascute pot fi exercitate, iar obligatii pot fi
executate silit.
Termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga din mom incheierii actului.
Poate fi admisa actiunea revocatorie sau cea oblica.
Dupa impinirea termenului extinctiv dr si obligatia corelativa a acestuia se sting a.i. :
a)orice plata efectuata ulterior implinirii termenului este nedatorata fiind supusa restituirii.
b)nu se poate cere executarea silita.
c)nu este admisibila actiunea revocatorie .
d)nu e admisibila actiunea oblica.
e)nu poate fi opusa compensatiei.

CONDITIA

48
 -este o imprejuarea viitoare si nesigura ca realizare care determina nasterea sau stingerea unui
drept si a obligatiei corelative a acestuia .

Dupa efecte distingem:

-conditia suspensiva=cea a carei realizare duce la nasterea unui drept si a obligatiei corelative
ei;
-conditia rezolutorie=duce la stingerea unui dr si a obligatiei corelative;

Dupa criteriul vointei partiilor in realizarea lor distingem:

-cond cazuale = sunt imprejurariile a caror realizarea depinde de o intamplare;
-cond mixte = sunt imprejurariile a caror realiz depinde de vointa unei parti si de vointa unui
tert determinat;
-cond potestative:
Conditii pur postestative –cele a caror realiz depinde exclusiv de vointa unei parti;
Conditii simple potestative –cele a caror realiz exclusiv atat de vointa unei parti, cat si de vointa
unei pers nedeterminate, cat si de o imprejurare exterioara;
Stipularea unei condtii pur potestative in favoarea debitorului atrage nulitatea obligatiei,iar
daca acea obligatie este esentiala potrivit vointei partiilor va atrage si nulitatea actului.

Efectele conditiei:
*Efectele conditiei suspensive:
Realizarea unei conditii suspensive produce efecte retroactive pana la momentul incheierii
actului.
Conditia suspensiva afecteaza existenta actului si nu numai executarea lui.

Inainte de realizarea conditiei suspensive:

1.plata facuta de debitor de buna voie e nedatorata fiind supusa restituirii;
2.nu se poate obtine executarea silita a obligatiei ;
3.nu poate fi opusa compensatiei;
4.nu se produce efectul translativ inca in cazul actelor transaltive de drept;
5.daca bunul nu a fost predat inca si acesta este un bun individual determinat, riscul contractului
va fi suportat de debitorul acestei obligatii;
6.actiunea revocatorie se va respinge;
7.actiunea oblica se va respinge;
8.termenul de prescriptie extinctiva nu incepe sa curga;
9.creditorul poate lua masuri de consevare a dr sau cum ar fi notarea in cartea funciara a dr real
imobiliar afectat de conditia suspensiva;

In cazul efectelor ulterioare:

-daca s-a realizat conditia suspensiva plata facuta de debitor devine valabila iar daca nu a fost
facuta se poate cere executarea silita a obligatiei; Prin exceptie, realizarea conditiei suspensive nu
produce efecte in privinta:
a) fructelor culese de instrainator pana la realizarea conditiei suspensive;
b) actele de administratie incheiate de debitor inainte de realizarea conditiei suspensive raman
valabile;
49
 c) termenul de prescriptie extinctiva nu incepe inca sa curga;
-daca nu se realiz conditia suspensiva:
a)plata facuta de debitor ramane nedatorata;
b)nu se poate cere executarea silita a oblig debitorului;
c)actele de instrainare a bunului, acte incheiate de debitor se consolideaza in timp ce actele
inchieate de creditor nu isi vor mai produce vreodata efectele;

CURS 11
-succesorii universali = persoanele fizice sau juridice care dobandesc intreg patrimoniul altei
persoane fizice sau juridice;
-succesorii cu titlu universal=persoanele fizice sau juridice care dobandesc o parte din
patrimoniul altei persoane fizice sau juridice; (art 1282)
-succesorii cu titlu particular=cei care dobandesc unul sau mai multe bunuri privit/privite in
mod individual; au calitatea de avand cauza in raport cu actele anterioare incheiate de autorul lor cu
privire la acelasi bun; ( ex: cumparatorul)

Pentru ca o persoana sa fie succesor cu titlu particular trebuie:

-Sa fi dobandit unul sau mai multe bunuri privit/privite in mod individual;
-Autorul dobanditorului sa fi incheiat anterior acte cu privire la acelasi bun;
-Aceste acte sa fi dat nastere la drepturi sau obligatii civile strans legate de bunul in cauza;
-Aceste acte sa fi indeplinit conditiile prevazute de lege pt opozabilitate fata de terti;

-creditorii chirografari=persoanele care nu au garantata creanta cu un anumit bun al

debitorului; se spune intreg patrimoniul debitorului formeaza garantia creditorului chirofragari; Se
considera ca au calitatea de avand cazue deoarce suporta consecintele actelor incheiate anterior de
debitor; includerea creditorilor chirografari in categoria avanzilor cauza este discutabila fiindca ei nu
dobandesc drepturi sau obligatii civile din actele incheiate de debitori.

Exceptiile de la principiul relativitatii efectelelor

-exceptii reale-in opiniile unor autori exista o singura exceptie reala, anume stipulatie pentru altul; in
opiniile alor autori exista doua exceptii reale: stipulatia pt altul + cazul actiuniilor directe;

50
 Exceptiile sunt situatiile in care fie prin vointa partilor, fie prin vointa legii, tertii dobandesc
drepturi subiective civile fara sa fie necesara manfiestarea lor de vointa;

Trebuie sa consideram ca exista doua exceptii reale.

1.Stipulatia pt altul=art 1284 pana la 1288: conventia prin care promitentul se obliga fata de
stipulant sa execute o prestatie in favoarea unei terte persoane numite tert beneficiar; Dreptul tertului
beneficiar se naste din momentul inchierii stipulatiei, dar este afectat de conditia rezolutorie a refuzului
lui de catre tert.
Acceptarea dreptului de catre tert produce doua consecinte juridice:
-consolidarea dreptului in patrimoniul tertului;
-pana in momentul comunicarii actului de acceptare, stipulatia pt altul poate fi revocata de
stiplant potrivit legii;

2.Actiuniile directe=sunt actiunile in justitie pe care legea le recunoaste unei terte persoane
prin care se urmareste executarea unei obligatii contractuale. Sunt exceptii reale fiindca tertii
dobandesc dreptul de a obtine executarea toatala sau partiala a unei obligatii contractuale in temeiul
legii.

Cele 3 actiuni directe sunt:

-actiunea intentata de locator impotriva sublocatarului avand ca obiect plata chiriei
datorata de sublocatar .
Contractul de sublocatiune=contractul prin care locatarul transmite total sau partial dreptul de
folosinta asupra bunului primit in locatiune unei alte persoane numita sublocatar. Pt admiterea actiunii
avand ca obiect plata chiriei de sublocatar trebuie:
a)locatarul sa nu fi platit chiria locatorului;
b)obligatia de plata a chiriei sublocatarului sa fie scadenta; (plata anticipata a chiriei de catre
sublocatar locatarului nu este opozabila locatorului)

- actiunea mandantului impotriva sub mandatarului – contractul prin care mandantul

il imputerniceste pe mandatar sa incheie unul sau mai multe acte juridice civile. Un asemenea contract
se bazeaza pe increderea partilor. Pt ca mandatul se intemeiaza pe relatiile de incredere dintre parti,
mandatarul nu poate transmite imputernicirea primita altei persoana, de regula.(nu isi poate substitui
persoana in executarea mandatului).

Exceptii : a) cand mandantul a consimtit la inlocuire

b) cand mandantul nu a fost de acord cu inlocuirea pt ca mandatarul nu l-a putut
anunta in prealabil de aparitia unor imprejurari care au facut imposibila executarea mandatului de
mandatar; actiunea directa recunoscuta de lege perimite mandantului sa il cheme in judecata pe
submandatar in vederea angajararii raspunderii acestuia.

- actiunea persoanelor care au incheiat un contract cu antreprenorul prin care s-au

obligat sa execute in tot sau in parte prestatia sau lucrarea care formeaza obiectul contractului
de antreprins. Aceasta actiune va fi intentata impotriva beneficiarului lucrarii pana la concurenta
pretului datorat de acesta antreprenorului.

51
 Contractul de antrepriza = contractul prin care antreprenorul se obliga fata de beneficiar sa
execute o prestatie in schimbul unui pret. (poate fi o suma de bani sau un alt bun) – contract de prestari
de servicii.
-exceptii aparente = sunt situatiile in care la prima vedere un tert dobandeste un drept
subiectiv civil fara sa fie necesar manifestarea sa de vointa;

Cele mai importante exceptii aparente sunt:

-promisiunea faptei altuia -> conventia prin care promitentul se obliga fata de cealalta parte
numita beneficarul promisiunii sa determine un tert sa incheie sau sa ratifice un anumit ajc;
E o excpetie aparenta pt ca se pare ca tertul ar dobandi din promisiunea faptei altuia obligatia de
a incheia sau ratifica un anumit act;In realitatea, tertul nu dobandeste nicio obligatie pastrand libertatea
de a incheia sau ratifica acel act. Promitentul promite aceiasi fapta aceea de a-l det pe tert sa incheie sau
ratifice actul. El nu promite fapta tertului de a incheia sau ratifica actul asa cum se pare la prima vedere
(? art1283)
Obligatia promitentului este obligatie de rezultat.Este posibil prin exceptie ca prin vointa
partiilor obligatia asumata de promitent sa fie o obligatie de mijloace sau de diligenta (trebuie sa rezulte
din contract).
-situatia avanzilor cauza - exceptie aparenta se pare ca avanzii cauza dobandesc drepturi si
obligatii civile din actele incheiate de autorii lor fara a fi necesara manifestarea lor de vointa. In
realitate, pt a dobandi calitatea de avanz cauza e necesara manifestarea vointei acelei persoane si drept
consecinta acea persoana va dobandi drepturile si obligatiile respective.
-reprezentarea – mijlocul juridic prin care o persoana numita reprezentant incheie un act
juridic civil in numele altei persoane numita reprezentat. Din actul astfel incheiat reprezentatul
dobandeste drepturile sau/si obligatii civile.
-cesiunea de creanta-se pare ca cesiunea de creanta este o exceptie de la prin relativit efectelor
pt ca debitorul trb sa isi execute obligatia fata de alt debitor, debitorul fiind tert fata de cesiunea de
creanta. Exceptia nu e reala pt ca debitorul nu a dobandit alta obligatie, ci aceasta exista dinaintea
cesiunii.
-cesiunea contractului-la fel in cazul cc in care cesionarul care are calitatea de tert fata de
contractul cedat nu dobandeste dr si oblig noi, ci este necesara vointa lui pt validitatea cesiunii.
-preluarea datoriei-in cazul preluarii datoriei se pare ca prin vointa vechiului debitor si a
noului debitor, creditorul ar dobandi un dr de creanta nou. Dar exceptia nu este reala fiindca preluarea
datoriei necesita acordul creditorului si oricum dreptul de creanta nu se naste ca efect al preluari
datoriei in patrimoniul creditorului, ci exista dinainte.
-simulatia-este operatia juridica prin care partiile incheie doua acte juridice civile: unul secret
pe care nu il doresc sa il dezvaluie tertiilor,care exprima vointa lor reala, si altul public pe care doresc
sa il dezvaluie tertiilor, dar care nu exprima vointa lor reala.
Simulatia e o exceptie aparenta de la principiul relativitatii fiindca se pare ca un tert ar dobandi
dr si/sau obilgstii civile din actele incheiate intre altii.(acte publice)
Simulatia nu e o excpetie reala fiindca actul public nu da nastere la dr sau obligatii civile pt
terti, ci doar este opozabil tertiilor in sensul ca tertii sunt tinuti sa respecte dr partiilor nascute din actul
public. Dar simulatia este o exceptie de la principiul opzailitatii ajc fiindca actul secret este inopozabil
tertiilor.
Existenta actului secret poate fi dezvaluita de parti sau de tertii care au aflat de el prin intentarea
actiunii in declararea simulatiei.
52
 Simulatia are 3 forme:
-simulatia prin fictivitatea actului public-actul public e nereal; in acest caz actul public poate
avea orice natura, iar actul secret consta doar in intelgerea partiilor ca actul public sa nu produca niciun
efect intre ele;
-simulatia prin deghicare-(toatala = partiile ascund tertiilor natura actului secret, cele doua acte
au naturi juridice diferite sau partiala = pp ca ambele acte sa aiba aceeasi ntura juridica si doar unele
clazuele ale actului secret sa fie ascunse tertiilor);
-simulatia prin interpunere de persoane-ambele acte au aceeasi natura juridica dar cel putin o
parte e diferita de la un act la celalalt;

Pt validitatea simulatiei se cere:

1.intentia partiilor de a simula-intentia partiilor de a incheia un ajc fara a-l dezvalui tertilor
2.actul secret sa fie incheiat anterior sau concomitent cu cel public
Art 1289-art 1294 (simulatia)
-e permisa de lege cu excpetia cazului in care partile urmaresc scopuri ilicite (incalcarea unor
norme imeperative, incalcarea drepturilor altor persoane).

53