CARTA ALBĂ

A BUNEI GUVERNĂRI

CONSOLIDAREA CREȘTERII GRADULUI DE TRANSPARENȚĂ,

INCLUSIV ÎN DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE

1. Propuneri referitoare la digitizarea serviciilor publice şi creşterea

numărului lor de utilizatori

1.1.Crearea unei structuri de tip CIO (Chief Information Officer)

guvernamental, care să fie subordonat Primului Ministru și să
coordoneze întregul proces de e-government al României.
1.2.Magistrală unică pentru servicii publice.
1.3.Evaluarea proiectelor în curs, găsirea unor soluții de simplificare și
bugetarea acestora, sau închiderea.
1.4.Crearea unui „commons” de resurse pentru sistemele digitale
implementate la nivel local (cloud, portal taxe locale, coaching online)
şi a unui centru de logistică și know-how digital pentru administrație.

2. Universalizarea și diversificarea plății electronice a taxelor

2.1.Modernizarea trezoreriei şi includerea unui cod de bare automat pe

orice document de la stat care include o plată.
2.2.Simplificarea sistemului ghiseul.ro prin eliminarea câmpurilor
redundante, evidenţierea metodei de plată fără autentificare şi
reducerea numărului de câmpuri obligatorii care trebuie completate.
2.3.Autorizarea altor actori să colecteze taxe contra comision pe baza
codului de bare (prin ATM sau alți operatori unde se pot plăti
electronic facturi).

2.4.Campanii de comunicare educative și exemplificatoare dedicate plății

electronice a taxelor.

1
3. Înlocuirea controalelor ad-hoc cu monitorizare sistematică pe bază de
indicatori, cu ajutorul societății civile

3.1.Sporirea controalelor în educaţie şi sănătate, în tandem cu activităţi de

watchdog din partea societăţii civile şi mecanisme interactive online.
3.2.HG cu standarde pentru raportul anual referitor la cum au fost folosiți
banii publici pentru atingerea obiectivelor (în funcţie de care se
stabileşte finanţarea viitoare).
3.3.Ținte de management pentru șefi, cu înlocuirea automată în caz de
non-conformitate.
3.4.Auditarea programelor finanţate din bani europeni încă de la început
de către stakeholders, ONG-uri de profil şi reprezentanți comunitari.
3.5.Stabilirea unui centru de coordonare ierarhic care să monitorizeze
strategia anticorupție cu autoritate mai mare.

4. Monitorizarea achizițiilor publice

4.1.Monitorizarea unor indicatori agregați, nu doar la nivel de contract și

pe tot parcursul implementării proiectului.
4.2.Monitorizarea unui indicator de conformitate administrativă precum
confruntarea execuției bugetare cu datele disponibile în SICAP.

5. Reducerea discreției administrative și debirocratizare

5.1.Simplificare legislativă.
5.2.Expertizarea anticorupţie a legislaţieiprin grup de lucru şi parteneriat
cu actorii sociali (CES).

6. Raționalizarea și predictibilizarea investițiilor publice

2
 6.1.Distribuirea de resurse bugetare pe bază de formulă, care să dea
predictibilitate şi alocare directă – nu prin intermediul consiliilor
judeţene ci prin organele şi organismele speciale de administrare.
6.2.Introducerea unui buget pe bază de performanţă(execuţii bugetare pe
bază de program şi îmbunătăţire a planificării strategice în ministere).

7. Consolidarea unei culturi a transparenței instituționale și a participării

societății civile în procesul decizional

7.1.Monitorizarea constantă a indicatorilor minimali ceruți de legislația în

vigoare.
7.2.Implementarea și monitorizarea aplicării Memorandumului privind
creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de
interes public, până la adoptarea HG de la punctul 3.2.
7.3.Programe de formare pentru personalul însărcinat cu furnizarea
accesului la informații de interes public și realizarea procedurii de
transparență decizională.
7.4.Campanie de informare în masă și susținerea proiectelor de educație
civică/juridică.
7.5.Verificarea respectării termenului limită de publicare a rapoartelor de
activitate și a calității datelor incluse de autorități și instituții.
7.6.Lărgirea spectrului de informaţii care trebuie publicate din oficiu, sub
sancţiunea nulităţii. Obligativitatea publicării trebuie extinsă şi pentru
proiecte aflate în lucru la comisiile organelor deliberative, pentru
circuitul intern urmat de acestea, pentru contractele de achiziţii
publice şi anexele acestora şi, în general, pentru orice informaţie care
nu are, conform legii, caracter secret sau confidenţial. În acest sens,
datele generate de activitatea instituţiilor publice trebuie mutate, din
mediul fizic (pe hârtie) închis, în mediul virtual deschis.
7.7.Stabilirea unui format standard pentru site-urile instituţiilor publice,
care să includă anumite rubrici obligatorii. De asemenea, în prezent,
fiecare UAT în parte este responsabil de găzduirea şi administrarea
propriului site, ceea ce înseamnă că fiecare îşi negociază contracte

3
 separate, folosind servere distincte. Aceasta atribuţie s-ar putea muta
către autorităţi regionale, care ar putea negocia un pachet comun de
servicii de găzduire şi administrare a site-urilor fiecărui UAT din
judeţul sau raionul respectiv, pe un server comun, ceea ce ar include
şi localităţile care, în prezent, nu au site, ar duce la scăderea
cheltuielilor fiecărei primării şi ar permite un schimb mai rapid şi mai
uşor de informaţii între UAT-uri şi un proces mai uşor de verificare a
publicării documentelor din oficiu.
7.8.Clarificarea denumirii exacte pe care să o aibă rapoartele de activitate
pentru fiecare categorie de instituţie şi stabilirea unor rubrici şi norme
clare şi obligatorii (cum ar fi un cuprins şi pagini numerotate).
7.9.Publicarea informaţiilor de interes public în format editabilși
reutilizabil (open data), pentru a permite efectuarea de studii şi
cercetări fără a fi nevoie de prelucrarea sau transcrierea de mână a
datelor.
7.10. Stabilirea perioadei de timp pe care un raport anual trebuie să o
acopere la intervalul ianuarie-decembrie inclusiv. Raportul este, în
fond, asupra activităţii instituţiei, nu a conducerii sale, deci nu trebuie
să prezinte realizări dintr-un anume mandat şi nici să omită vreun
interval de timp.
7.11. Şi în România şi în Republica Moldova trebuie să existe statistici
disponibile public despre aplicarea legilor privind liberul acces la
informaţii de interes public, o evidenţă centralizată şi publică a
cererilor pentru informaţii de interes public şi a petiţiilor înaintate
instituţiilor şi norme clare care să detalieze exact ce, cum şi când
trebuie publicat.
7.12. Stabilirea de reguli în privința existenței unei evidenţe şi a unei
arhive a tuturor rapoartelor de activitate publicate, inclusiv cele ale
instituţiilor desfiinţate sau reorganizate, şi un istoric al acestor
restructurări în format accesibil publicului larg.
7.13. Integrarea propunerilor anterioare într-un program mai amplu
de reformă administrativă. Design-ul instituţional trebuie regândit
astfel încât transparenţa să fie o parte a funcţionării de zi cu zi a

4
instituţiilor publice, nu o componentă separată, complementară
funcţionării normale dar, adesea, trecută pe plan secund sau ignorată
cu totul.