Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea PDF
Evaluarea PDF
E ceva ce nu ştiu
Dar se presupune că ar trebui să ştiu.
Nu ştiu ce nu ştiu,
Dar ar trebui să ştiu
Şi mă simt prost
Nu numai pentru că nu ştiu
Ci şi pentru că nu ştiu ce nu ştiu.
Aşadar, mă prefac că ştiu.
Dar mă scoate din fire
Că nu ştiu ce trebuie să mă prefac că ştiu.
Deci mă prefac că ştiu totul.
Mi se pare că tu ştii ce ar trebui să ştiu eu.
Dar nu poţi să-mi spui ce anume
Pentru că nu ştii ce ştiu.
S-ar putea să ştii ce nu ştiu eu
Dar nu şi că nu ştiu.
Iar eu nu ştiu să-ţi spun. Va trebui deci să-mi spui
TOTUL.
(Noduri - R.D. Laing)
DE CE
EVALUĂM?
CUM CE
EVALUĂM? EVALUĂM?
EVALUARE
CÂND CUI ÎI
EVALUĂM? FOLOSEŞTE?
PE CINE
EVALUĂM?
Definiție
MĂSURAREA
- presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a Măsurarea presupune o determinare obiectivă prin
cunoaşte efectele acţiunii instructiv- educative şi a surprinderea riguroasă a unor achiziţii şi nu implică
obţine date în perspectiva unui scop determinat. emiterea unor judecăţi de valoare.
APRECIEREA
- aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de judecată de valoare a rezultatelor constatate,
prin compararea acestora cu scopurile urmărite .Ea presupune şi semnificaţia unui rezultat observabil sau
măsurabil într-un cadru de referinţă axiologic
DECIZIA
- reprezintă operaţia de evaluare care asigură prelungirea aprecierii într-o notă şcolară, caracterizare,
hotărâre, recomandare,etc. cu valoare de prognoză pedagogică.
• Cele trei operaţii se justifică numai împreună. Ele se află într-o strânsă
• interdependenţă.
• Evaluare înseamnă: măsurare + apreciere + decizie.
• Modernizarea sistemului de evaluare implică modernizarea acestor trei
• operaţii. „Împreună ele presupun un sistem de concepţii, de tehnici de
• măsurare, de criterii de apreciere obiectivă şi coerentă, de standarde în
• vederea adoptării unor decizii de calitate” (I.T. Radu, 1999).
• Una fără alta, aceste trei operaţii nu se justifică.
• Aceste 3 momente sunt strâns relaționate între ele, fapt ce reiese și din etapizarea
procesului evaluării, propusă de Tyler:
• • definirea obiectivelor procesului de învățământ.
• • crearea situațiilor de învățare care să permită elevilor achiziționarea
comportamentelor preconizate prin obiective.
• • selectarea metodelor și instrumentelor de evaluare necesare.
• • desfășurarea procesului de măsurare a cunoștințelor achiziționate.
• • evaluarea și interpretarea datelor obținute.
• • concluzii și aprecieri diagnostice și prognostice.
Sisteme de notare/apreciere
a. Evaluare normativă
Caracteristici
performanţa este raportată la norma de grup, la grupul de referinţă/de
apartenenţă (media clasei); performanţa este relativă în funcţie de media grupului
face comparaţie între cursanţi, îi ierarhizează (stabileşte poziţia unui individ în
cadrul grupului)
b. Evaluare criterială
Caracteristici
performanţa este raportată la un criteriu absolut, la un standard; performanţa
este absolută, nu relativă;
evaluează
Sarcini succesul absolut în instruire.
de lucru:
1. Apreciaţi dacă tradiţia premierii elevilor din învăţământul preuniversitar este în
acord sau în dezacord cu evoluţiile din domeniul modernizării evaluării şcolare.
2. Stabiliţi dacă această practică se corelează cu evaluarea criterială sau cu
evaluarea normativă. Motivaţi răspunsul.
Aplicaţie
Vă propun un joc. Două persoane: elevul şi profesorul se aşază
spate în spate. Profesorul dă indicaţii elevului cu privire la un desen pe care
trebuie să îl efectueze, fiind permisă doar comunicarea unidirecţională.
Profesorul nu poate vedea desenul elevului şi nici elevul nu poate pune
întrebări.
Sarcini de lucru:
1. Ce credeţi că se va întâmpla cu elevul?
2. Ce credeţi că gândeşte profesorul?
3. Credeţi că activitatea poate fi dusă la sfârşit cu succes ? Motivaţi
răspunsul.
Evaluarea tradiţională
Tradițional
Modern
Asemănări
Metode şi instrumente de evaluare
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia cadrul didactic
„oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de
formare a diferitelor capacităţi testate prin utilizarea unei diversităţi de instrumente
adecvate scopului urmărit".
Instrumentul de evaluare reprezintă un element constitutiv al metodei,
prin intermediul căruia elevul ia la cunoştinţă sarcina de evaluare. El este cel „care
pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât şi demersul iniţiat pentru a atinge
scopul propus".
Atenție!
Nu confundăm metoda de evaluare cu instrumentul de evaluare.
De exemplu: Metoda este verificarea/proba scrisă, iar instrumentul
acesteia este testul de evaluare.
Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere aprecia că:
„O evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată
cu ajutorul unui instrument unic şi universal. Trebuie să ne orientăm
ferm spre o abordare multidimensională (...)"
Reflecţie
„În ultima clasă din şcoala primară, soarta m-a adus în faţa unei învăţătoare
puţin obişnuite cu metodele de predare clasice…..În numai un an, doamna Folichet a pus
la punct ortografia mea comică, fără a cere mai multă muncă. Ea a fost cea care mi-a
insuflat un delicios respect pentru mine însumi…După primele săptămâni, în care ne-a
măsurat amploarea lacunelor, ne-a ţinut următorul discurs:
-De acum înainte, veţi da de două ori aceeaşi dictare. Prima dată am să vă cer
să faceţi cât mai multe greşeli cu putinţă de ortografie, de conjugare şi de gramatică. A
doua oară să faceţi cât mai puţine.Împotriva oricăror aşteptări, încercând să fac multe
greşeli am învăţat să fac mai puţine. .. Metoda contradictărilor le-a venit de hac lipsurilor
mele. Ca să comiţi greşeli, trebuie să-ţi pui întrebări asupra regulii, deci să o stăpâneşti şi
să dovedeşti, oarecum, o vigilenţă gramaticală…”
( Fragment din romanul „Fiecare femeie este un roman” de Alexandre Jardin, Editura
Humanitas, Bucureşti 2009) pag 81-82 )
jocul didactic,
exerciţiul,
conversaţia,
observarea (ce face copilul, cum face, cum participă, cum reacţionează, ce
relaţii stabileşte, cum comunică, cum vorbeşte cu alţii – colegi, cadru didactic,
adulţi, cum se comportă în diverse situaţii, cum utilizează materialele),
fişe individuale/teste,
analiza produselor activităţii (desene, colaje, aplicaţii, construcţii din diverse
materiale,povestioare compuse, fotografii, albume/cărţulii elaborate, litere, cifre
scrise, propoziţii alcătuite),
Portofoliul (include produse ale copilului realizate în timp, date despre copil,
notiţe ale observărilor, fişa de evaluare a copilului, fişe individuale/teste,
înregistrări video/audio, conversaţii ale copilului)
O metodă de evaluare a activităţii şi a produselor copiilor este Turul galeriei..
De exemplu: aria Construcţii – copiii descriu construcţia executată, cîte etaje are (dacă
este cazul), materialele folosite (cărămizi,cuburi, piramide), de ce culoare/formă/mărime
sînt acestea. Pot fi adresate şi întrebări suplimentare: Cum aţi
lucrat: individual, in perechi, in grup mic? Cum v-aţi simţit atunci cind aţi finalizat
construcţia? etc. Astfel, prin rotaţie, copiii din fiecare arie/centru prezintă produsul obţinut.
La sfîrşit, educatoarea va aprecia activitatea tuturor copiilor.
.
Pentru realizarea observaţiei sistematice, se pot folosi instrumente
simple:
grile de evaluare;
fişe de observare;
liste de control – verificare;
scări descriptive (descriptori de performanţă).
Clasa______________ Numele
elevului_______________________
Data ______________ Locul (în clasă, în curtea
școlii)___________
Incidentul / evenimentul observat
……………………………………………………………………………
……………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………
…………………………………………………………
Interpretare
……………………………………………………………………………
……………………………………………
……………………………………………………………………………
…
Listă de control
3 Îi contrazice în permanență pe
ceilalți membri ai grupului
4 Nu colaborează cu ceilalți
membri ai grupului
Proiectul
Proiectul reprezintă o metodă complexă de evaluare care plasează
elevul într-o situaţie autentică de cercetare şi acţiune, facilitează achiziţionarea
unor metode de muncă specifice, tehnici de elaborare şi de execuţie a unor lucrări
ştiinţifice, practice, stimulează creativitatea, cultivă gândirea proiectivă, încrederea
în forţele proprii.
Proiectul poate fi realizat ca sarcină individuală, dar realizarea de
proiecte colective, pe grupe de elevi, are un mai mare impact asupra elevilor.
De ce să utilizaţi proiectul?
• Este folositor atunci când iniţiativa şi creativitatea trebuie să fie testate sau
stimulate.
• Poate furniza feed-back asupra unei game largi a deprinderilor (ex. culegerea de
date, analiza, prezentarea) şi de asemenea, asupra unor calităţi personale (ex.
deprinderea de a lucra individual şi în grup, încrederea în sine, atitudinea,
abilitatea de a comunica în scris etc.)
Care sunt paşii în derularea unui proiect?
1) alegerea temei;
2) stabilirea obiectivelor;
3) planificarea activităţilor:
distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului (în cazul unui proiect care se
realizează în grup);
identificarea surselor de informare;
stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;
stabilirea unui calendar al desfăşurării activităţilor (analiza şi distribuirea
realistă a timpului necesar);
alegerea metodelor ce vor fi folosite.
4) cercetarea sau investigarea propriu-zisă (care se derulează, de regulă, pe o
perioadă mai mare de timp);
5) realizarea produselor finale (dispozitive, aparate, articole etc.);
6) prezentarea rezultatelor şi valorificarea produsului proiectului (publicare, afişare,
includerea în portofoliu etc.);
7) evaluarea cercetării/activităţilor derulate (individual sau în grup, de către cadrul
didactic sau de către potenţiali beneficiari ai proiectului/produselor realizate).
Dimensiunile evaluării prin proiect vizează:
• procesul (modul cum a lucrat) – Este tipul de evaluare cu rol de
prevenire, în viitor, a factorilor de blocaj, de evidenţiere a punctelor forte
ale modului de lucru;
• produsul (rezultatele, proiectul în sine) – ceea ce au acumulat elevii în
termeni de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi.
De ce să utilizăm portofoliul?
• elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu pas,
propriul progres;
• elevii şi învățătorii pot comunica (oral sau în scris) despre calităţile, defectele şi
ariile de îmbunătăţire a activităţilor;
• elevii, învățătorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot
realiza, despre atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi
făcut în viitor;
• factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine
mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă.
Exemplu. Să presupunem că dorim să utilizăm portofoliul pentru
evaluarea sumativă (semestrială) la Limba și Literatura română în
învățământul primar, pentru elevii unei clase a III-a. În acest sens,
propunem elevilor realizarea unui portofoliu individual (fără contribuții
directe sau indirecte ale părinților, familiei, colegilor) în care trebuie să
includă:
O compunere de maxim 2 pagini pe tema Duminica în parc.
Trei fișe de lectură pentru trei povestiri scrise de autorii cu care elevii fac
cunoștință prin intermediul textelor din manual (fiecare fișă de lectură trebuie
să aibă minumum o pagină).
O scurtă biografie a unui autor despre care elevii vor învăța în acel semestru
(o fotografie însoțită de o jumătate de pagină cu informații biografice).
O analiză gramaticală a unui text dat, în care elevul să utilizeze toate
elementele de gramatică parcurse anterior (textul poate fi diferit pentru fiecare
elev, dar sarcinile trebuie alese în așa fel încât să fie comparabile).
Piesa din portofoliu Punctaj Calificativ Punctaj
Compunerea 30 puncte Foarte bine 86-100 puncte
Bine 61-85 puncte
Trei fișe de lectură Suficient 41-60 puncte
pentru trei povestiri 30 puncte Insuficient 10-40 puncte
O scurtă biografie
a unui scriitor 10 puncte
O analiză gramaticală
a unui text dat 30 puncte
Itemi Itemi
Itemi
semiobiectivi; subiectivi.
obiectivi;
Itemi de
Cu alegere completare Itemi de tip
duală (completează rezolvare
A/F afirmaţia de probleme
Da/Nu următoare……)
Corect/Incorect
Itemi cu răspuns Itemi de tip eseu
Cu alegere scurt (un cuvânt) structurat
multiplă
Premisă/ listă
de varinte Întrebări
structurate Itemi de tip eseu
de răspunsuri liber
Citeşte cu
atenţie textul
De tip pereche următor, apoi
premise/ răspunde
răspunsuri cerinţelor:
(Coloane)
Exemple de itemi obiectivi
A. Itemi cu alegere duală
1. Adjectivul determină un substantiv.
Da
Nu
B. Itemi obiectivi de tip pereche
2. Alege din coloana B, adjective potrivite substantivelor din coloana A.
A B
frig tânără
pădure roşie
fustă cumplit
vară secetoasă
răutăcioasă
C. Itemi obiectivi cu alegere multiplă.
3. Găsim adjective numai în varianta:
a. prieten, animal, verde, palid, trei, scafandru;
b. grea, alb, mare, dulce, nou, măreaţă;
c. galben, înalt, merge, copac, iute, scai;
Exemple de itemi semiobiectivi
A. Itemi semiobiectivi cu răspuns scurt/de completare
1.Completează spaţiile punctate:
•Adjectivul este partea de vorbire care arată ................................. .
•Adjectivul are acelaşi gen şi număr cu ......................................... .
•Adjectivul devine altă parte de vorbire atunci când determină un ..............................
Conţinuturile învăţării
- Personajul literar - trăsături fizice, trăsături morale;
- Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a / va; n-ai / nai;
ce-l / cel; nu-l / n-o / nu-i; n-am / n-are / n-aţi / n-au etc.;
- Scrierea funcţională (cu scop practic,informativ). Invitaţia.
Am aflat
Cum elaborăm un
test de evaluare?
Pașii de urmat în elaborarea și aplicarea unui
test de evaluare:
Pasul 1: Operaționalizez obiectivele de referință/competențele
specifice;
Pasul 2: Construiesc itemii, având grijă ca testul să fie împărțit în
2 (partea I și partea a II-a), în funcție de gradul de dificultate (de la
ușor la greu); Este recomandat să am un număr impar de itemi,
pentru a evalua mai ușor!
Pasul 3: Elaborez descriptorii de performanță pentru fiecare item,
dar și pentru fiecare calificativ în parte;
Pasul 4: Realizez baremul de notare și modalitatea de stabilire a
calificativului final.
Pasul 5: Completez matricea de specificații.
Pasul 6: După operația de decizie, interpretez rezultatele,
completând fișa de înregistrare a rezultatelor, în care specific
procentele calificativelor obținute de elevi, greșelile frecvente, dar
și măsurile de recuperare și ameliorare, urmând ca ulterior, să
aplic o fișă de ameliorare-dezvoltare.
Obiectivele de evaluare sunt obiectivele care au un grad de specificitate
care permite o măsurare educațională caracterizată printr-un grad de obiectivitare
ridicat.
descriptorii de performanță,
matricea de specificaţie,
baremul de corectare şi
schema de notare.
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ
OBIECTIVE DE
REFERINŢĂ
DESCRIPTORI
ITEMI DE
DE
EVALUARE
PERFORMANŢĂ
Competenţe / Itemi Descriptori de performanţă
obiective FB B S
vizate
Total
Exemplu de matrice de specificație:
ITEMUL CALIFICATIV
FINAL
Rezolvă 3– 4 itemi cu FB, restul itemilor cu B, sau orice FOARTE BINE
combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1 – 2 itemi cu FB, 1-3 itemi cu B, restul itemilor cu S, BINE
sau orice combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1 item cu FB, 1-2 itemi cu B, restul itemilor cu S, sau SUFICIENT
orice combinaţie apropiată acesteia.
Rezolvă 1-2 itemi cu B, 1-2 itemi cu S, restul itemilor cu I, sau INSUFICIENT
orice combinaţie apropiată acesteia.
Aplicație: Pornind de la cuvântul ”EVALUATOR”, realizați un cvintet.
EVALUATOR