Sunteți pe pagina 1din 4

Profesor MOCAN NICOLETA

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, jud. Bihor

Managementul conflictului şcolar- strategii de negociere

Doi elevi de clasa a III-a își agresează verbal și uneori chiar fizic pe unii elevi de
clasa a-II-a, invocând fel de fel de motive și jigniri, iar aceștia, în fiecare pauză se plâng
învățătorului de comportamentul celor doi colegi mai mari, deoarece ei învață în regim
simultan.
Pentru a rezolva acest conflict, în cadrul orei de consiliere şi orientare, am împărțit
clasa în cinci grupe de elevi. Fiecare grupă a avut ca sarcină identificarea argumentelor pro și
contra pentru una dintre următoarele modalități de abordare a conflictului (din perspectiva
elevilor):
a) Lăsăm conflictul să se rezolve de la sine, odată cu trecerea timpului (reconciliere).
Efecte posibile: Conflictul se aplanează dacă cele două părți fac efortul de a depăși
situația.
b) Întotdeauna conflictul e negativ, distructiv, de aceea trebuie să evităm orice formă de
conflict (evitarea).
Efecte posibile: Conflictul se estompa în timp dar starea de frustrare continua să
persiste.
c) Conflictul este semnul lipsei de autocontrol, de aceea trebuie să fim foarte atenți, să ne
controlăm pentru a nu provoca vreun conflict, iar dacă el s-a produs să reuşim să lăsăm
fiecare de la noi pentru a stinge acest conflict. (Compromis: acest tip de abordare a
conflictului presupune găsirea unei soluţii care oferă doar parţial satisfacţie celor două părţi.
Şi atitudinea cooperativă şi asertivitatea sunt moderate.)
Efecte posibile: Conflictul se diminua până la dispariție în momentul în care se caută
soluții pentru diminuarea lui.
d) În conflict, întotdeauna cineva pierde (Victorie-înfrângere).
d) Confruntarea cu o problemă neplăcută, de aceea mai bine evităm această problemă
( Reprimare).
Prin dezbatere ( metoda ”pro” sau ”contra” ) voi cere elevilor să-și precizeze poziția:
sunt vinovați elevii de clasa a III-a? De ce?
În finalul discuției voi cere elevilor în primul rând să identifice cauzele și
circumstanțele care au determinat acel tip de comportamnet și apoi să stabilească
verdictul : ”vinovat”/”nevinovat”.
Le –am cerut elevilor să analizeze ce a fost mai important pentru ei: să rămână în
relații bune cu cealaltă parte implicată sau să-și atingă scopurile.
Profesor MOCAN NICOLETA
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, jud. Bihor

Pe parcurs i-am ajutat să-și identifice stilul de abordare a conflictelor conform


diagramei:
 Dacă te retragi ( nu te interesează nici relațiile, nici scopurile), atunci procedezi ca
o țestoasă.
 Dacă forțezi, ținând mai mult să îți atingi scopurile decât să rămâii în relații bune
cu ceilalți, atunci procedezi ca rechinul.
Am prezentat apoi elevilor diferitele moduri de abordare de tip victorie/victorie (din
perspectiva profesorului):
Etapele specifice abordării victorie/victorie
Formularea problemei:
– Care este problema?
Doi elevi de clasa a III-a își agresează verbal pe elevii de clasa a-II-a, iar aceștia în
fiecare pauză se plâng învățătorului de comportamentul celor doi.
Identificarea părţilor implicate în conflict (direct şi indirect):
– Cine este implicat în conflict?
Doi elevi de clasa a III-a și de clasa a-II-a care nu se înțeleg și care au o problemă de
conduită.
Cunoaşterea nevoilor părţilor:
– Ce vor cei aflaţi în conflict?
Elevii de clasa a-III-a simt nevoia să se facă ,,remarcaţi” şi să arate că ei sunt ”mari,,
față de cei din cealaltă clasă, bravând prin comportamentul lor, încercând să atragă atenția
asupra lor.
Găsirea punctelor de întâlnire a nevoilor:
– Care sunt interesele comune? Există preferinţe care pot fi conciliate? Care sunt
valorile subsumate unei viziuni comune?
Găsirea unor soluţii alternative care să răspundă nevoilor celor implicate
Discuții cu elevii implicați în conflict, separate, apoi față în față, pentru confruntare.
Alegerea unei soluţii acceptate de părţi
– transformarea adversarului în partener, prin discuții are să atragă elevii înspre a
deveni amici nu dușmani sau adversari.
Transpunerea în practică a soluţiei alese
Profesor MOCAN NICOLETA
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, jud. Bihor

– Cine face? Ce face? Când face?

 Le-am oferit simboluri corespunzătoare stilului de abordare a situației cu care se


identifică. Prin urmare clasa a dezaprobat comportarea celor doi elevi de clasa a III-a,
determinându-i să-și ceară scuze pentru vorbele urâte adresate colegilor de clasa a-II-a, iar
aceștia au promis că pe viitor își vor controla fiecare cuvânt pe care îl vor adresa colegilor
pentru o bună colaborare între toți membrii clase, întrucât : ” Școala este un factor de cultură
și civilizație”.

La sfârșit, pentru a înțelege mai bine cum trebuie să de comporte unii față de alții, le
voi prezenta elevilor o diagramă – funcție de două dimensiuni : ”relații” și ”scopuri” :

Reconciliere Confruntare
(urs) (bufniță)

COMPROMIS

(VULPE)
A
R

Ț
E
L

I
I

Retragere ( Forțare
țestoasă) (rechin)

SCOPURI

În urma intervenției pe care am avut- o în cadrul derulării acestui conflict am


constatat că cel mai mare impact l-a avut asupra elevilor abordarea de tip deoarece aordarea
de tip VICTORIE-VICTORIE, a reușit să inducă fiecărui elev senzația că el este cel care a
avut dreptate și fiecare a ieșit victorios.
Cele două părți au ajuns la concluzia că lipsa de comunicare poate duce uneori la
conflicte - ceea ce s-a şi întâmplat dealtfel, şi că dialogul sincer şi deschis este cea mai bună
cale de a rezolvare a problemelor, eliminându-se în acest fel neajunsurile provocate de
cuvintele jignitoare adresate în trecut.
Profesor MOCAN NICOLETA
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Săcădat, jud. Bihor

Efecte posibile: Conflictul s-a stins într-un timp scurt deoarece ambele părţi au
competenţe şi cunoştinţe în domeniul rezolvării conflictelor.
Acum, copiii sunt mult mai apropiați unii faţă de alții, relaţia lor s-a consolidat,
comunică mai mult şi îşi împărtăşesc unul altuia impresii personale, au ajuns să se cunoască
mult mai bine.