Dreptul mediului, ianuarie 2018, colocviu

prof. univ. dr. ing. Laura Bouriaud

Partea de teorie (Suport de curs)

1. Principiile dreptului mediului

Principiile dreptului mediului
1. Fiecare persoana are dreptul la un mediu sanatos (art. 35 Const Rom)
2. Dreptul omului la viata
3. Dreptul omului la integritate si sanatate
Din acestea trei decurg principiile dreptului mediului:
a) principii de drept intern
b) principii de drept international, criteriul de departajare fiind care legislatie este implementata.
Principiul daunatorul plateste => necesar de dovedit legatura de cauzalitate intre poluator si efectul negativ
asupra mediului. In cazurile mai usoare acest lucru se stabileste pe baza expertizelor etice dar de cele mai
multe ori se ajunge in fata instantelor judecatoresti.
Principiul precautiei in luarea deciziei Principiul actiunii preventive similar cu cel anterior si o maturizare a
acestui principiu este conditionarea abtinerii autorizatiei de existent unui studio de impact= rolul de a evalua
riscurile.
Principiul retinerii poluantilor la sursa=prima sursa de poluare trebuie sa ia masuri. Principiul conservarii
biodiversitatii si a ecosistemelor specific biogeografic naturale.
Principiul utilizarii durabile a resurselor nat: apa sol padure aer=>utilizate durabil.
Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale => consacra trasatura de legislatie
transversală pe care o are dreptul mediului. Prioritatea normelor de mediu inaintea oricaror politici sectoriale.
Principii de drept international:
Principiul cooperării internaționale pentru protectia mediului=> conventiile internationale ce sunt
semnate si ratificate de Romania devin automat parte a dreptului national.

2. Mijloace de implementare a principiilor de dreptul mediului

Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale => consacra trasatura de legislatie
transversală pe care o are dreptul mediului.
Se pune in practica prin urmatoarele reguli asumate de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice în
politica sa de mediu:
1. politicile sectoriale (industriala, de dezvoltare rural, etc) trebuie sa includa prevederi de protectia mediului si
dezvoltare durabila;
2. conformarea cu acquisul comunitar de mediu
3. decuplarea degradarii mediului de creșterea economică – nu trebuie neaparat să fie corelate direct!
4. ocrotirea biodiversitatii
5. monitorizarea si diminuarea riscurilor schimbărilor climatice
6. managementul riscului si prevenirea dezastrelor provocate de inundații
7. creșterea conștientizării pub
Pentru punerea în practică a acestui princiiu a fost creat Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării
domeniului protecției mediului în politicile și strategiile de mediu.
Principiul acțiunii preventive In art. 3 OUG 195/2005
Evaluarea de mediu – rol esential

1
Se face pentru planuri si programe din domenii diferite: amenajarea teritoriului, transporturi, silvicultura, deseuri,
ape- acord, autorizatie de mediu si alte acte de reglementare. Evaluarea se face EX-ANTE – inainte de efectuarea
actiunii.
Orice agent economic are urmatoarele obligatii:
- sa limiteze producerea de desuri
- sa utilizeze eficient apa
- sa se asigure ca nu produce poluare semnificativa
- sa utilizeze cele mai bune tehnici disponibile!!!!
Evalurea riscului, cf OUG 195/2005, art. 2 pct. 32 este lucrarea elaborata de persoane atestate care au acest drept
pentru a evalua probabilitatea afectării negative a elementelor de mediu și riscurile de mediu asociate
desfășurării unei activități.
Prioritatea normelor de mediu inaintea oricaror politici sectoriale. Principii de drept international:
Principiul cooperării internaționale pentru protectia mediului=> conventiile internationale ce sunt semnate si
ratificate de Romania devin automat parte a dreptului national.

3. Dreptul omului la un mediu sănătos

Dreptul subiectiv la un mediu sanatos este prezent in Constitutia Romaniei precum si in legislatia de mediu.
OUG 195/2005
Art. 5. - Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând
în acest scop:
a) accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de
legislaţia în vigoare;
b) dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;
c) dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de
mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor
administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un
prejudiciu;
e) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
4. Proceduri de reglementare
Se supun reglementarii orice activitati cu potential de afectare a mediului, dupa cum sunt inscrise in listele
de activitati elaborate de minister. De asemeni, se supun reglementarii orice plan, program, sau proiect
inclusiv cele co-finantate de UE. Activitatile persoanelor fizice pot necesita indeplinirea unor proceduri de
reglementare. Autoritatea pentru protectia mediului (cu exceptia Garzii Nationale de Mediu, care
controleaza). Pentru activitati miniere care privesc extragerea a mai mult de 5 mil tone pe an sau care
afecteaza mai mult de 1000 ha, reglementarea apartine guvernului, prin hotarare de guvern se elibereaza
acordul de mediu sau se respinge solicitarea pentru autorizatia de mediu.
Acordul de mediu - un act administrativ prin care sunt stabilite conditiile si masurile pentru protectia
mediului in cazul realizarii unui proiect;
Auditul de mediu – o evaluare sistematica documentata periodica si obiectiva;
Autorizatia de mediu – apare la stabilirea conditiilor si parametrilor de functionare ai unei activitati;
Autorizatia integrata de mediu – acorda dreptul de a exploata o instalatie daca se respecta regulile de
control integrat al poluarii;
Avizul de mediu – in general confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau
programul supus avizarii;
Avizul Natura 2000 – evalueaza proiectul din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale
protejate Avizul de mediu pentru produse de protectia plantelor si autorizarea ingrasamintelor chimice.
2
Exemplu de legislație în domeniul procedurilor de reglementare (extras de pe sit-ul Ministerului Mediului
și Pădurilor, http://www.mmediu.ro/protectia_mediului/legislatie_orizontala.htm)
LEGISLAŢIA SPECIFICĂ în vigoare din domeniul protecţiei mediului pentru tipurile de documentaţii (RM,
RIM, BM, RA, RS, EA) pentru care se solicită înregistrarea este următoarea: Pentru Raport de mediu (RM):
HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe
Pentru Raport privind impactul asupra mediului (RIM):
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru Bilanţ de mediu (BM):
Ordinul MAPPM nr. 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu Pentru
Raport de amplasament (RA):
OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu modificările şi completările
ulterioare Ordinul MAPAM nr. 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea
procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu
Pentru Raport de securitate (RS):
HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase, cu modificările şi completările ulterioare
Pentru Evaluare adecvată (EA):
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011
Ordin MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor
potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
Solicitarile privind înscrierea în Registrul Naţional al persoanelor fizice şi juridice care elaborează Raportul
de mediu (RM), Raportul privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţul de mediu (BM), Raportul de
amplasament (BM), Raportul de securitate (RS) şi Studiul de evaluare adecvată (EA), se primesc la
registratura Ministerului Mediului şi Pădurilor, B-dul Libertăţii nr. 12, sector 5, Bucureşti.
In scopul obtinerii autorizatiei de mediu se elaboreaza Bilantul de Mediu – analiza tehnica, detaliata, si
complexa a conditiilor de desfasurare a activitatii, asupra efectelor negative, in vederea cuantificarii
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. Daca se identifica un impact semnificativ, bilantul de
mediu se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului
Taxele pentru elaborarea autorizatiilor, avizelor si acordurilor de mediu din suma carora 25% se pot
retine ca fond de stimulare al personalului iar 75% ajung in bugetul de stat, la fondul pentru mediu.
Daca evaluarea nu este corecta, autoritatea poate solicita refacerea raportului privind impactul asupra
mediului sau a bilantului de mediu. Pentru aceasta autoritatea competenta stabileste cu titularul
proprietatii stabileste programul de conformare. In cazul in care nu sunt respectate masurile prevazute in
acordul de mediu sau autorizatia de mediu, acestea, se suspenda dupa o notificare prealabila prin care se
acorda 60 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor dar
nu mai mult de 6 luni, pe perioada suspendarii desfasurarea activitatii este interzisa.
Dispozitia de suspendare a activitatii este executorie de plin dept. (nu e nevoie sa treaca prin fata unei
instante judecatoresti).
Clauzele referitoare la mediu din actele prevazute pentru autorizare au caracter public.
Titularul activitatii are obligatia de a informa autoritatile publice teritoriale competente cu privire la:
rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti reglementati; cu privire la accidente sau pericole de

3
 accidente; cu privire la modificarea oricaror conditii care au stat la baza emiterii actelor de reglementare;
interventia unor elemente noi necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. Valabilitatea actelor
de reglementare: avizul de mediu si acordul de mediu sunt valabile pe toata perioada planului,
programului sau proiectului. Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu sunt valabile 10 ani.
Prin exceptie, autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe perioada
programului de conformare si cel mult 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri. Daca
titlularul activitatii notifica existenta unor modificari sau a unor elemente noi, autoritatea decide dupa caz,
mentinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora autoritatea poate solicita
refacerea raportului privind impactul sau bilantul de mediu. Litigiile cu privire la emiterea, revizuirea,
suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza in instante de contencios
administrativ. Raportul de mediu, bilantul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate si
studiul de evaluare al riscului se realizeaza de catre persoane fizice si juridice autorizate. Pe cheltuiala
titularului planului, proiectului, sau activitatii. Raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor revine
autorului raportului, iar raspunderea pentru corectitudintea informatiilor revine titularului activitatilor.

5. Sediul reglementării în proceduri de reglementare (minim trei acte normative)

Sediul reglementării (acte normative din domeniul protecției atmosferei)

Exemple de alte acte normative care sunt din domeniul protectiei atmosferei:
Legea nr. 104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător
O. nr.462/01-07-1993 (M.A.P.P.M.)
ORDIN pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei şi Normelor metodologice
privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare –
H.G. nr.731/14-05-2004 HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei
L. nr.24/06-05-1994 LEGE pentru ratificarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor
climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992
Protocol/11-12-1997 PROTOCOLUL de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor
climatice, adoptat la 11 decembrie 1997
L. nr.3/02-02-2001 LEGE pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite
asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997
H.G. nr.321/14-04-2005 HOTĂRÂRE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental -

6. Avizul de mediu
Avizul de mediu – in general confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau
programul supus avizarii;
7. Bilanțul de mediu
In scopul obtinerii autorizatiei de mediu se elaboreaza Bilantul de Mediu – analiza tehnica, detaliata, si
complexa a conditiilor de desfasurare a activitatii, asupra efectelor negative, in vederea cuantificarii
impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. Daca se identifica un impact semnificativ, bilantul de
mediu se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului.
Daca evaluarea nu este corecta, autoritatea poate solicita refacerea raportului privind impactul asupra
mediului sau a bilantului de mediu. Pentru aceasta autoritatea competenta stabileste cu titularul
proprietatii stabileste programul de conformare. In cazul in care nu sunt respectate masurile prevazute in
acordul de mediu sau autorizatia de mediu, acestea, se suspenda dupa o notificare prealabila prin care se
acorda 60 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor dar
4
 nu mai mult de 6 luni, pe perioada suspendarii desfasurarea activitatii este interzisa. Dispozitia de
suspendare a activitatii este executorie de plin drept. (nu e nevoie sa treaca prin fata unei instante
judecatoresti).
8. Cand sunt necesare acordul si autorizatia de mediu?

9. Efectul suspendării sau anulării acordului sau avizului de mediu

10.Caractere ale răspunderii juridice în dreptul mediului

11.Fundamente juridice ale răspunderii pentru mediu

12.Tipuri de răspundere juridică în dreptul mediului

13.Răspunderea contravențională în dreptul mediului

Contraventia este o fapta ilicita care prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea.
Contraventiile sunt reflementate in:
- Legea mediului (195/2005);
- In legi speciale cu privire la protectia diferitilor factori de mediu (ape, sol, biodiversitate, deseuri;
Exista contraventii descrise in diferite acte normative care privesc indirect si protectia mediului.
Procedurile generale de constatare a contraventiilor sunt descrise in ordonanta de guvern 2/2001.
Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 2 ani de la data aplicarii sau de un
an de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti in caz de contestatii. Caracterul contraventional
poate fi inlaturat de instanta de judecata daca se constata legitima aparare, starea de necesitate,
constrangerea, iresponsabilitatea, betia involuntara completa, eroarea de fapt si infirmitatea.
Contraventiile se constata de catre anumite persoane care se numesc agenti constatatori si se inscriu intr-
un proces verbal. Impotriva acestuia se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau
comunicarii. Plangerile se solutioneaza de catre instanta de judecata in a carei raza a fost savarsita
contraventia. Raspunderea penala intervine atunci cand fapta savarsita este prevazuta ca infractiunem
este savarsita cu vinovatie si prezinta periol social.

14.Răspunderea penală în dreptul mediului

Apare în cazul săvârșirii unor fapte calificate drept infracțiuni.
Două categorii: Infractiuni cu privire la protectia naturii si a habitatelor si intractiuni cu privire la desfasurarea
unor activitati. Acestea la randul lor sunt infractiuni de poluare si infractiuni de neconformare care intervin atunci
cand faptuitorul a incalcat procedurile de minimizare a riscului sau atunci cand nu se supune obligatiei de a inceta
activitatea. Exemple de infractiuni din ordinanta 195/2005. Art. 98 are 4 alineate si clasifica drept infractiuni o
serie de actiuni, daca au fost de natura sa puna in pericol viata umana, animala, sau, vegetala. Infractiunea de
poluare accidentala apoi poluarea cu buna siinta prin evacuarea de deseuri sau substante periculoase. Provocarea
datorita nesupravegherii surselor de radiatii inonizante a contaminarii medului. Descarcarea intentionata de pe
nave in apa marii. Cel mai grav grad de poluare – provocarea de poluare prin evacuarea intentionata in apa marii
a unor deseuri periculoase. Infractiuni de protectia naturii. – pescuitul cu mijloace electrice, braconajul,
nerespectarea restrictiilor din ariile protejate. 30 Infractiuni de neconformare. Refuzul de a inceta desfasurarea
activitatii. Nerespectarea restrictiilor de utilizare a substantelor chimice in agricultura. Omisiunea de a raporta
despre orice accident major. Importul si exportul unor substante si deseuri periculoase. Tentativa la infractiunile
de mediu se pedepseste.
5
 Forme agravate ale infractiunilor de mediu:
1. Au pus in pericol sanatatea si integritatea unui numar mare de persoane,
2. Pagube materiale importante
3. S-au produs pagube importante economiei nationale Valoarea prejudiciului nu conditioneaza existenta
infractiunii ci doar regimul de sanctionare. Alineatul 98/99 se mai utilizeaza si termenul de infractiuni ecologice.
15.Starea apelor în România

16.Proprietatea asupra apei

Clasificare și proprietate
Art. 36 din Const. Rom.: Apele cu potential energetic, plajele, marea teritoriala sunt proprietate publica.
Clasificarea apelor:
Dpdv administrative: ape interne si ape international (conventii si tratate internationale), ape teritoriale.
Dupa asezare: ape de suprafata si ape subterane.
Dupa natura proprietatii: ape proprietate publica (cele definite in art. 36 CR precum si cele definite astfel
de Legea apelor- Apele de suprafata cu albiile lor minore care au lungimi mai mari de 5 km si cu bazine
hidrografice ce depasesc 10 km2; Apele subterane, malurile si cuvetele lacurilor, faleza si plaja marii,
marea teritoriala si fundul apelor maritime.
Apele cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazin mai mic de 10 km2 apartin proprietarilor terenului.
Izvoarele apartin proprietarului terenului(cf. Cod Civil) Indiferent de forma de proprietate, stabilirea
regimului de folosire a apei este un drept exclusiv al Guvernului.

17.Dreptul de folosință a apei

Folosinta apei: -libera pt baut adapat udat spalat si alte trebuinte gospodaresti daca se folosesc instalatii
cu capacitate mica (0,2 l/s) - necesita autorizatie: daca este utilizata industrial sau ca apa potabila pt
localitati -restrictii: este interzisa restrangerea utilizarii apei potabile pt. a folosi apa in alte scopuri.
18.Administrarea apelor
Administrarea apelor:
-Administratia Nationala Apele Romane prin administratii bazinale de apa. ANPR functioneaza cf. HG
1176/2005. -Rezervatia biosferei Delta Dunarii

19.Situația calității aerului

20.Protecția aerului în O 195/2005 privind protecția mediului

21.Tipuri de emisii atmosferice

22.Poluanții atmosferici

23.Sistemul național de evaluare a calității aerului

24.Reguli în privința emisiei de poluanți atmosferici

6
 25.Reprezentativitatea datelor prelevate în privința calității aerului

26.Obligații cu privire la protecția solurilor

27.Protecția calitativă și cantitativă a solurilor

28.Proprietatea asupra solurilor și subsolurilor

29.Protecția animalelor în general

Protectia animalelor – cuprinde cateva categorii de reglementari distincte:
1) Protectia animalelor in general
2) Protectia faunei cinegetice
3) Protectia animalelor tinute in captivitate
4) Protectia fondului piscicol
5) Protectia speciilor aflate pe cale de disparitie
6) Protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau experimentale
Legea 205/2004 – se adreseaza in primul rand detinatorilor de animale pentru a-i impiedica de a practica
asupra acestora cruzimi si rele tratamente (cruzimea asupra animalelor: uciderea voluntara; organizarea de lupte
intre animale; folosirea de animale vii pentru dresajul cainilor; practicarea tirului pe animale vii; abandonul
animalelor; despartirea puilor de mama, mai mult de 8 saptamani; maltratarea si schingiuriea; interventii
chirurgicale pentru modificarea aspectului)
Autoritatea publica de stat in domeniul protectiei animalelor este Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara,
cu directii judetene. Animalele salbatice pot fi detinute doar pe baza de autorizatie, emisa de aceste directii. In
cazul sanctiunilor, in plus de amenda aplicata, se procedeaza si la confiscarea animalelor. Exemple de infractiuni:
- Faptele de cruzime
- Folosirea animalelor pentru cersetorie
- Detinerea si comercializarea de animale salbatice fara autorizatie, cu exceptia gradinilor zoologice
Scopul legii:
1. Prevenirea difuzarii bolilor, cele transmisibile la animale care pot genera epizofii, transmiterii bolilor
transmisible de la animale la om.
2. Protectia animalelor salbatice si in special a celor din fauna cinegetica
30.Categorii de reglementări cu privire la protecția animalelor
31.Legea 407/2006: Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic

32.Impactul antropic asupra biodiversității

33.Arii naturale protejate – categorii

Categorii:
A. Vegetatia forestiera (paduri) -6,4 mil ha sau 27 % din suprafata Romaniei.
B. Vegetatia forestiera din afara fondului forestier (arbori care cresc compact in afara fondului forestier)
C. Pasunile impadurite
D. Pasuni si fanete
E. Terenuri degradate (2,17 mil ha-eroziune.alunecari)
F. Terenuri agricole
G. Perdele forestiere de protective
7
H. Suprafete cuprinse in ariile protejate in cadrul retelei Natura2000

34.Zonarea interna a ariilor naturale protejate

35.Administrarea ariei naturale protejate

36.Domenii de reglementare în protecția vegetației

Sediul reglementarii OUG 195/2005 (cap. 8 –Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate; Cap.11-
Ecosisteme terestre, art.69 obligatii ale detinatorilor de teren; Legea 46/2008- Codul silvic; Legea
100/2010 privind impadurirea terenurilor degradate; OG 247/2005 privind ariile natural protejate). Acte
cu privire la protectia plantelor, crearea perdelelor forestiere de protective, impaduriri, utilizarea
produselor fitocide etc.

37.Noțiunea de fond forestier și pădure

Fondul forestier reprezinta totalitatea padurilor si a terenurilor ce servesc legislatiei silvice indifferent de
forma de proprietate.

38.Proprietatea asupra fondului forestier

Proprietatea asupra terenurilor forestiere:
-proprietate asupra terenurilor forestiere:3,49 mil ha
-fond forestier gestionat de Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA
-unitati administrativ-teritoriale: 0,96 mil ha
-proprietati ale unitatilor de cult: 0,13 mil ha
-forme associative: ale composesoratelor, paduri graniceresti, obsti de mosneni in Tara Romaneasca si
obsti de razesi in Moldova 0,72 mil ha.
-persoane fizice: 1,18 mil ha sic ca 1,2 mil proprietari cu proprietati ce variaza de la 0,56 ha impartite in
mai multe locatii (90 % dintre proprietary pana la suprafete cv mai mai mari pana la 5000-7000 ha (aprox
250 proprietari in toata tara)

39.Administrarea fondului forestier

Este obligatorie administrarea padurilor private de catre ocolul silvic 9de stat – adică Romsilva, sau privat).
Administrarea fondului forestier: potrivit Codului Silvic administrarea padurilor se face prin Ocoale Silvice
indifferent de forma de proprietate; suprafata minima a unui Ocol Silvic este de 3000 ha la campie, 5000 la
deal si 7000 la munte.In present fondul silvic este administrat de Romsilva ( 3,49 paduri apartinand statului si
restul pana la 5 mil ha administrate prin contract)
Ocoalele silvice private adm cca 1,5 mil ha; sunt in nr de 124 localizate mai cu seama in Transilvania. Un ocol
silvic executa lucrarile de cultura si ingrijire a arboretelor. Se ocupa de amenajarea padurilor si marcheaza
arborii destinati taierii.Executa paza.
Amenajament-planificarea pe 10 ani a modului de recoltare a masei lemnoase pentru a asigura continuitatea
padurii. Ocoalele silvice sunt verificate de inspectorii silvici, garda de mediu, corpul de control al ministrului si
de structurile ierarhice superioare.

40.Răspunderea juridică în domeniul vegetației forestiere

8
 Regimul silvic reprezinta regimul juridic aplicabil intregului fond forestier indifferent de forma de
proprietate.

41.Regimul juridic al deșeurilor

Regimul juridic al deseurilor nu se aplica deseurilor radioactive, celor rezultate din exploatari miniere,
cadavrelor animaliere, dejectiilor si alte substante periculoase rezultate din agricultura. Pentru aceste deseuri
exista legislatie speciala.

42.Regimul juridic al substanțelor periculoase

Regimul substanțelor periculoase și deșeurilor Exista un numar foarte mare de acte normative care
reglementeaza gestionarea, fabricarea, introducerea pe piata, clasificarea, ambalarea, etichetarea,
transportul, manipularea si eliminarea substantelor. Orice substanta nou produsa trebuie analizata sub
aspectele efectelor nocive asupra sanatatii oamenilor si a mediului. Tipul acesta de informatii sunt
regasite in fisa tehnica de securitate pe care orice producator. Este obligat sa o trimita destinatarului.
Substante periculoase: sunt cele explozive, oxidante, inflamabile, corozive, toxice, nocive, iritante,
cancerigene, mutagene.
Pentru importul produselor periculoase trebuie sa existe certificatul de reabilitare (persoana juridica
importatoare sa fie abilitata pentru asa ceva)sa existe declaratia de conformitate cu normele UE
inscriptionata termen de valabilitate, operatorul are obligatia notificarii autoritatilor publice. Regimul
deseurilor este parte a acquisului comunitar.
Deseu este orice substanta, preparat sau obiect pe care detinatorul il arunca, are aintentia, sau are
obligatia de a-l arunca.
Mai multe detalii: Strategia nationala si planul national de gestionare a deseurilor.
Regimul juridic al deseurilor nu se aplica deseurilor radioactive, celor rezultate din exploatari miniere,
cadavrelor animaliere, dejectiilor si alte substante periculoase rezultate din agricultura. Pentru aceste
deseuri exista legislatie speciala.
Depozitarea deseurilor: necesită obținerea autorizatiei de mediu conform HG 349/2005 privind
depozitarea deseurilor.
43.Principii de gestionare
Principiile activitatilor substantelor periculoase:
- Principiul precautiei
- Principiul transparentei fata de consummator
-P. Securitatii operatiunilor de gestionare

44.Sancțiuni în domeniul deșeurilor și substanțelor periculoase

Partea de seminar (Aplicații practice)

Toate Intrebarile de la seminar

Cate trei cazuri de poluare accidentala a solurilor, apelor sau aerului
Cazuri de poluare accidentala a apelor si sanctiuni
1. S.C. Aurul S.A. Baia Mare -17 ianuarie 2001-cianuri

9
2. S.C. Metadet S.A. Falticeni- deseuri chimice (aceton-cianhidrina, sulfat de acetoncianhidrina) si azot- Agentia
pentru Protectia Mediului- Suceava cu o amenda de 15 milioane lei, cu un dosar penal si cu despagubirea
proprietarului celor 10 oi care au murit dupa ce au pascut iarba imbibata cu cianuri.

Proceduri de reglementare in cazul firmei Proton Codlea

10