Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iii 29 NP 074 2014 PDF
Iii 29 NP 074 2014 PDF
CUPRINS
Capitolul 1. GENERALIT I
1.1 Scop i domeniu de aplicare
1.2 Categoriile de documentaii geotehnice
1.3 Verificarea documentaiilor geotehnice
1.4 Documente de referin
Capitolul 1. GENERALITI
1.1 Scop
i domeniul de aplicare
1.1.3 Documentaiile geotehnice se întocmesc atât pentru construcii noi, cât i pentru
construcii existente, în vederea obinerii autorizaiei de construire/desfiinare, precum i
pentru toate fazele de proiectare stabilite în condiiile legii.
De asemenea, documentaiile geotehnice se pot întocmi, dup caz, i în cadrul expertizelor
tehnice, inclusiv judiciare, al studiilor de impact, precum i al documentaiilor specifice
prevzute de lege în vederea emiterii acordurilor/avizelor de mediu.
1.4.2 Standarde
Nr.
Indicativ Denumire
crt.
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale. Anexa naional
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic Partea 1: Reguli
generale
4. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului. Anexa
naional
6. SR EN 1997-2/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnic. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului
7. SR EN ISO 22475-1:2007 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 1:
Principii tehnice pentru execuie
8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 2:
Criterii de calificare pentru firme i personal
9. SR CEN ISO/TS 22475-3:2009 Investigaii i încercri geotehnice. Metode de
prelevare i msurri ale apei subterane. Partea 3:
Evaluarea conformitii firmelor i personalului de
ctre o ter parte
10. STAS 1242/3 – 87 Teren de fundare. Cercetarea prin sondaje deschise
66
Nr.
Indicativ Denumire
crt.
11. STAS 1242/4 – 85 Teren de fundare. Cercetri geotehnice prin foraje
executate în pmânturi
12. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1: Identificare i
descriere
13. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 2: Principii pentru
o clasificare
14. SR EN ISO 14688- Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
2:2005/C91:2007 clasificarea pmânturilor. Partea 2: Principii pentru
o clasificare
15. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
Partea 2: Încercare de penetrare dinamic
16. SR EN ISO 22476- Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
2:2006/A1:2012 Partea 2: Încercare de penetrare dinamic
17. SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
Partea 3: Încercare de penetrare standard
18. SR EN ISO 22476- Cercetri i încercri geotehnice. Încercri pe teren.
3:2006/A1:2012 Partea 3: Încercare de penetrare standard
2.1.1 Studiul geotehnic preliminar (SGP) este documentaia geotehnic necesar pentru
faza preliminar de proiectare denumit Studiu de prefezabilitate (S.PF.), astfel cum este
definit aceasta în legislaia naional în vigoare.
2.1.2 Studiul geotehnic preliminar se întocmete, în principal, pe baza unor date tehnice
specifice amplasamentului i a unor date din arhive. Recomandri privind coninutul – cadru
al Studiului geotehic preliminar sunt prezentate în anexa B a prezentului normativ.
2.2.1 Studiul geotehnic (SG) reprezint documentaia tehnic obligatorie pentru proiectarea
oricrei construcii în fazele de proiectare Studiu de fezabilitate (S.F.) i Proiect tehnic
(P.Th.), inclusiv în etapa de Documentaie tehnic pentru autorizarea construciilor
(D.T.A.C.), astfel cum sunt acestea definite în legislaia naional în vigoare.
2.2.3 Studiul geotehnic face parte din Documentaia tehnic pentru autorizarea executrii
lucrrilor de construire (D.T.A.C.), astfel cum este definit aceasta în legislaia naional în
vigoare.
2.2.5 Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaboreaz pentru faza de Detalii de execuie
(D.E.), în cazul în care pentru aceast faz de proiectare sunt necesare elemente suplimentare
fa de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru fazele de Studiu de fezabilitate i de
Proiect tehnic (P.Th.).
2.2.7 În cazul în care proiectul se elaboreaz în faz unic (P.T. + D.E.), prevederile de la
pct. 2.2.3 i 2.2.4 rmân valabile i pentru Studiul geotehnic pentru proiectul în faz unic
(SG-U).
2.4.2 În cazul unei lucrri existente, Expertiza geotehnic se difereniaz dup cum
lucrarea este fr avarie sau cu avarie.
2.4.2.1 În cazul unei lucrri fr avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezint, de
regul, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrrii, cu luarea în considerare a
studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectrii, precum i a observaiilor fcute
pe parcursul execuiei i exploatrii.
2.4.2.2 În cazul unei lucrri care a suferit degradri, obiectivul principal al expertizei
geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale degradrilor produse i
propunerea unor lucrri de intervenie imediat, consolidare i reparaii.
3.3 Investigarea terenului de fundare se realizeaz prin uniti de profil, dotate corespunztor
din punct de vedere tehnic cu utilaje, aparatur i dispozitive specializate atestate, i încadrate
cu personal având o calificare adecvat în domeniul investigaiilor geotehnice.
3.5 Este indicat ca operatorii economici specializai i personalul care realizeaz investigarea
terenului de fundare s îndeplineasc condiiile stabilite prin specificaiile tehnice SR CEN
ISO/TS 22475-2 i SR CEN ISO/TS 22475-3.
3.6.5 În anexa H a prezentului normativ sunt date indicaii privind investigarea terenului de
fundare prin încercri în laboratorul geotehnic, cu precizarea parametrilor geotehnici de
determinat, în funcie de categoria geotehnic.
22
3.6.6 În anexa I a normativului este prezentat un model pentru „Fia sintetic a sondajului
geotehnic”.
71
Încadrarea preliminar a unei lucrri într-una din categoriile geotehnice trebuie s se fac, în
mod normal, înainte de investigarea terenului de fundare. Aceast încadrare poate fi ulterior
schimbat. Categoria poate fi verificat i, eventual, schimbat în fiecare faz a procesului de
proiectare i de execuie.
Diferitele aspecte ale proiectrii unei lucrri pot impune abordri care s corespund la
diferite categorii geotehnice. Nu este necesar s se trateze întreaga lucrare în concordan cu
exigenele categoriei celei mai ridicate.
Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare geotehnic
complex, sau atunci când proiectantul consider oportun acest lucru.
A1.2. Categoria geotehnic este asociat cu riscul geotehnic. Acesta este redus în cadrul
Categoriei geotehnice 1, moderat în cazul Categoriei geotehnice 2 i mare în cazul Categoriei
geotehnice 3.
Încadrarea unei lucrri într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizrii în
condiii de exigen corespunztoare a investigrii terenului de fundare i a proiectrii
infrastructurii folosind modele i metode de calcul perfecionate spre a se atinge un nivel de
siguran necesar pentru rezistena, stabilitatea i condiiile normale de exploatare a
construciei, în raport cu terenul de fundare.
Riscul geotehnic depinde de dou categorii de factori: pe de o parte factorii legai de teren,
dintre care cei mai importani sunt condiiile de teren i apa subteran, iar pe de alt parte
factorii legai de caracteristicile construciei respective i de vecintile acesteia.
Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Blocuri, bolovniuri i pietriuri, coninând mai puin de 40% nisip i mai puin de 30% argil, în
condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)
2 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, îndesate, în condiiile unei stratificaii practic
uniforme i orizontale
3 Pmânturi fine cu plasticitate redus (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase i prafuri, având
e<0.7 i ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
4 Pmânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase,
având e<1.0 i ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
5 Pmânturi fine cu plasticitate mare (IP>20%): argile nisipoase, argile prfoase i argile, având e<1.1 i
ICt0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
6 Roci stâncoase i semistâncoase în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
7 Umpluturi compactate realizate conform unor documentaii de execuie (caiete de sarcini) controlate
calitativ de uniti autorizate
8 Orice combinaie între stratificaiile precizate la pct. 1÷6
NOT: Se excepteaz de la încadrarea la pct. 4 i 5 pmânturile sensibile la umezire, identificate conform normativului
NP 125, iar la pct. 5 pmânturile argiloase cu umflri i contracii mari, identificate conform normativului NP 126.
Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, de îndesare medie, în condiiile unei stratificaii
practic uniforme i orizontale (având înclinarea mai mic de 10%)
2 Pmânturi fine cu plasticitate redus (IP<10%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase i prafuri, având
e<0.7 i 0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
3 Pmânturi fine cu plasticitate medie (10%<IP<20%): nisipuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase,
având e<1.0 i 0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
4 Pmânturi fine cu plasticitate mare (Ip !20%): argile nisipoase, argile prfoase i argile, având e<1.1 i
0.5<IC<0.75, în condiiile unei stratificaii practic uniforme i orizontale
5 Pmânturi loessoide aparinând grupei A de pmânturi sensibile la umezire definite conform
normativului NP 125
6 Umpluturi de provenien cunoscut, coninând materii organice sub 6%, realizate organizat, sau
având o vechime mai mare de 10-12 ani i necompactate iniial.
Nr.
Tipul de teren
crt.
1 Pmânturi nisipoase, inclusiv nisipuri prfoase, în stare afânat
2 Pmânturi nisipoase saturate susceptibile de lichefiere sub aciuni seismice
3 Pmânturi fine având Ic<0.5
4 Pmânturi loessoide aparinând grupei B de pmânturi sensibile la umezire definite conform
normativului NP 125
5 Pmânturi argiloase cu umflri i contracii mari, identificate conform normativului NP 126
6 Pmânturi cu coninut ridicat de materii organice (peste 6 %),
7 Terenuri în pant cu potenial de alunecare
8 Umpluturi din pmânt executate necontrolat cu o vechime sub 10 ani
9 Umpluturi din resturi menajere, indiferent de vechime
73
A.1.2.4 Vecintile
În tabelul A1.4 sunt date trei exemple, cu precizarea punctajelor atribuite celor patru factori
detaliai la pct. A.1.2.1, A.1.2.2, A.1.2.3 i A.1.2.4, în vederea definirii riscului geotehnic.
Diferiii factori se pot combina i în alte moduri, în afara situaiilor ilustrate în tabel. De
regul, factorul cel mai nefavorabil dintre cei enumerai determin nivelul riscului geotehnic
i, în mod corespunztor, încadrarea în categoria geotehnic cea mai mare.
Factorii de avut
Exemplu 1 Punctaj Exemplu 2 Punctaj Exemplu 3 Punctaj
în vedere
Terenuri Terenuri
Condiii de teren 2 Terenuri medii 3 6
bune dificile
Fr Cu epuizmente Cu epuizmente
Apa subteran 1 2 4
epuizmente normale excepionale
Clasificarea
construciei dup Deosebit,
Redus 2 Normal 3 5
categoria de excepional
importan
Vecinti Fr riscuri 1 Risc moderat 3 Risc major 4
Total punctaj 6 11 19
74
Categoria geotehnic 1 include doar lucrrile mici i relativ simple, pentru care este posibil s
se admit c exigenele fundamentale vor fi satisfcute folosind experiena dobândit i
investigaiile geotehnice calitative, iar pentru care riscurile pentru bunuri i persoane sunt
neglijabile.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiii de teren care, pe baza
experienei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât s se
poat utiliza metode de rutin în proiectarea i execuia lucrrilor.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente suficiente doar dac nu sunt excavaii sub
nivelul apei subterane.
Categoria geotehnic 2 include tipuri convenionale de lucrri i fundaii, fr riscuri majore
sau condiii de teren i de solicitare neobinuite sau excepional de dificile.
Proiectarea lucrrilor din Categoria geotehnic 3 se bazeaz pe date geotehnice obinute prin
încercri de laborator i de teren realizate prin metodologii de rutin i speciale i pe metode
perfecionate de calcul geotehnic.
Încadrarea în una din cele trei categorii geotehnice se face de ctre specialistul geotehnician
cu consultarea proiectantului structurii.
Atunci când se aleg locaiile punctelor de investigare, este indicat sa se in seama de
urmtoarele aspecte:
- punctele de investigare trebuie dispuse astfel încât s poat fi recunoscut stratificaia pe
amplasament;
- punctele de investigare pentru o lucrare trebuie s fie amplasate în puncte critice prin raport
cu forma, comportarea lucrrii i distribuia ateptat a încrcrilor (de exemplu la colurile
suprafeei de fundare);
- pentru structuri liniare (osele, ci ferate, autostrzi, canale de aduciune principale, etc.)
investigatiile prin foraje, anuri sunt precedate de o cartare detaliat pe o fâie de teren cu
limea de 100 m, putând fi extins pe întregul contur al zonei instabile afectate de alunecri
de teren. Punctele de investigare trebuie dispuse la distane adecvate prin raport cu axa
longitudinal a lucrrii, inând seama de limea total a lucrrii, cum ar fi ampriza unui
rambleu, a unui debleu sau a unei reele rutiere;
- pentru structuri pe sau în apropiere de un versant sau taluz (inclusiv excavaii) punctele de
investigare este necesar s fie dispuse astfel încât s se poat evalua stabilitatea taluzului sau
excavaiei;
- punctele de investigare trebuie s fie dispuse astfel încât s nu prezinte vreun risc pentru
construcie, pentru lucrrile de execuie sau pentru vecinti (de exemplu, ca urmare a
modificrilor pe care le pot provoca în condiiile de teren i de ap subteran);
- aria luat în considerare pentru investigaiile geotehnice va fi extins pân la o distan
dincolo de care se ateapt s nu se produc nici o influen duntoare asupra zonei
învecinate;
- pentru punctele de msurare piezometrice, este necesar s se considere posibilitatea utilizrii
echipamentului instalat în cursul investigrii terenului pentru o monitorizare continu în
timpul i dup perioada de execuie a lucrrilor.
1
Textul de mai jos, marcat cu bar lateral, reproduce, cu acordul Asociaiei de Standardizare din
România nr. LUC/13/163 din 13.11.2013, prevederile pct. B3 din standardul SR EN 1997-2:2007.
79
pentru construcii liniare (drumuri, ci ferate, canale, conducte, diguri, tuneluri, ziduri de
sprijin) distane între 20 m i 200 m;
pentru structuri speciale (de exemplu poduri, rezervoare, fundaii de maini) dou pân la
ase puncte de investigare pe fundaie;
pentru baraje i deversoare distane între 25 m i 75 m în lungul seciunilor relevante.
(4) Atunci când condiiile de la (5) la (8) i (13) sunt realizate pe straturi de roc rezistente,
adâncimea de investigare se poate reduce la za = 2 m, dar dac geologia nu este distinct cel
puin un foraj este necesar s fie efectuat pân la o adâncime de minimum za = 5 m. Dac un
strat stâncos este întâlnit la baza propus a structurii, aceasta se ia ca nivel de referin pentru
za. De altfel, za se raporteaz la formaiuni stâncoase.
(5) Pentru cldirile înalte i lucrrile de construcii inginereti este indicat s se utilizeze cea
mai mare dintre urmtoarele condiii (a se vedea figura E.1 a):
za t 6 m;
za t 3,0 bF.
în care bF este latura mic a fundaiei.
(6) Pentru fundaiile pe radier i cldirile cu mai multe elemente de fundare ale cror efecte în
straturile mai adânci se suprapun:
za t 1,5bB în care bB este latura mic a cldirii (a se vedea figura E.1 b).
80
a) fundaie b) structur
(7) La umpluturi i spturi, este indicat s se îndeplineasc cea mai mare dintre urmtoarele
condiii (a se vedea figura E.2):
a) umplutur b) excavaie
a) Pentru umpluturi:
b) Pentru spturi:
- za t 2,0 m
- za t 0,4h
(8) La structuri liniare este indicat s se ia valoarea cea mai mare din urmtoarele condiii
(a se vedea figura E.3):
a) drum b) tranee
Condiiile privind apa subteran descrise la (10) b) sunt de asemenea luate în considerare.
a) Când nivelurile suprafeei piezometrice i ale apei subterane sunt sub baza excavaiei, este
indicat s se adopte cea mai mare valoare din urmtoarele condiii:
82
- za t 0,4h
- za t (t + 2,0) m
în care
t este fia susinerii, i
h este adâncimea de excavare.
b) Când nivelul suprafeei piezometrice i ale apei subterane sunt deasupra bazei excavaiei,
este indicat s se adopte cea mai mare dintre urmtoarele condiii:
- za t (1,0H + 2,0) m
- za t (t + 2,0) m
în care
H este înlimea nivelului apei subterane deasupra bazei excavaiei; iar
t este fia susinerii.
za t t + 5 m.
Legend
1 apa subteran
(11) Pentru structuri de reinere a apei, este indicat ca za s fie specificat în funcie de nivelul
propus al apei, de condiiile hidrogeologice i de metoda de execuie.
(13) Pentru piloi (a se vedea figura E.7), se cer îndeplinite trei condiii:
za t 1,0bg
za t 5,0 m
za t 3DF
în care
DF este diametrul bazei pilotului;
bg este latura mic a dreptunghiului care circumscrie grupul de piloi care formeaz
fundaia la nivelul bazei pilotului.
Fa de prevederile i recomandrile prezentate la pct. E.1, care fac obiectul pct. B3 din
Anexa B a SR EN 1997-2, se fac urmtoarele recomandri suplimentare:
a. Pentru cldiri înalte i cldiri industriale, în vederea întocmirii studiilor geotehnice
pentru fazele de proiectare P.Th., D.T.A.C. i D.E., distanele pot fi micorate cu 50%.
b. Pentru baraje i deversoare, în funcie de stratificaia de pe amplasament, distanele
între punctele de investigare vor fi de minim 10 – 15 m.
c. Pentru constructii de importan deosebit sau excepional, la întocmirea studiilor
geotehnice pentru P.Th., D.T.A.C. i D.E. adâncimea forajelor geotehnice va depi
obligatoriu grosimea terenurilor dificile de fundare.
d. Dac la baza propus a structurii se întâlnesc roci stâncoase, adâncimile de investigare
vor depi cu 2 m zona de alteraie.
e. În cazul structurilor liniare (drumuri, ci ferate, piste de aviaie etc.) adâncimea de
investigare va depi grosimea terenurilor dificile.
f. Indiferent de tipul de construcie pentru care se investigheaz terenul, dac la
adâncimea de forare prevzut se întâlnesc terenuri slabe (dificile), cel puin un foraj
se va adânci pân la epuizarea acestora
g. Programul de investigare prestabilit (numrul de foraje, distana dintre acestea,
adâncimea) va trebui adaptat în mod obligatoriu la condiiile de teren, pentru a se evita
apariia unor situaii cum sunt cele din figurile E.8, E.9 i E.10.
Figura E.8 - Pentru pilele cu limea de 8,00 ale unui pod, o adâncime de
investigare za = 25m este insuficient
85
F.3 În cazul amplasamentelor cu potenial de alunecare sau pe care s-au produs alunecri,
numrul minim de foraje pentru obinerea unui profil geotehnic va fi de 3.
G.1 În afara lucrrilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de eantioane, care
sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se recomand utilizarea uneia
sau mai multor încercri pe teren, indicate în tabelul G.1. Metodele recomandate pentru
Categoria geotehnic 3 se utilizeaz, în cazul cercetrilor pentru aceast categorie, împreun
cu metodele indicate pentru Categoria geotehnic 2.
G.2 Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraiei
pentru proiectare ag 0,15 g, conform codului P 100-1, este obligatorie pentru Categoria
geotehnic 3 determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin
sondaje seismice (down-hole, up-hole sau cross-hole) pân la adâncimi de cel puin 30m.
Tabelul G.1 Încercri pe teren recomandate
H.1 În tabelul H.1 sunt prezentai parametrii geotehnici care trebuie determinai pentru
fiecare categorie geotehnic.
Categoria de
pmânt Categoria Categoria Categoria
(SR EN ISO geotehnic 1 geotehnic 2 geotehnic 3
14688-2)
Pmânturi - granulozitate - granulozitate - granulozitate
foarte grosiere - umiditate - umiditate
i grosiere - greutate specific
exceptând - compoziie mineralogic i
nisipurile grad de alterare1)
- parametrii rezistenei la
forfecare1)
Nisipuri - granulozitate - granulozitate - granulozitate
- umiditate - umiditate
- caracteristici de - caracteristicile de compactare
compactare (Proctor)1)
(Proctor)1) - greutate specific
- coeficientul de - coeficientul de permeabilitate1)
permeabilitate1) - greutatea volumic1)
- grad de îndesare1)
- parametrii rezistenei la
forfecare pe probe aduse la
porozitatea natural1)
- rezistena la lichefiere2)
- modulul dinamic de deformaie
transversal, G i fraciunea
din amortizarea critic, D4)
Pmânturi fine - granulozitate Aceleai ca la Aceleai ca la Categoria
- greutate volumic Categoria geotehnic geotehnic 2, precum i,
- umiditate 1, precum i, suplimentar:
- limite de suplimentar: - greutatea specific
plasticitate - modulul de - presiunea de preconsolidare
deformaie - coeficientul de consolidare
edometric primar
- parametrii - parametrii rezistenei la
rezistenei la forfecare exprimai în funcie
forfecare de eforturile efective i de
- caracteristicile de eforturile totale
compactare - coeficientul presiunii în stare
(Proctor)1) de repaus3)
- coeficientul de - modulul dinamic de deformaie
permeabilitate1) transversal, G i fraciunea
din amortizarea critic, D4)
88
Categoria de
pmânt Categoria Categoria Categoria
(SR EN ISO geotehnic 1 geotehnic 2 geotehnic 3
14688-2)
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
coninut în pmânturile fine pmânturile fine, precum i, suplimentar:
carbonat de precum i, - coninutul în CaCO3
calciu suplimentar: - umflarea liber 5)
(marnoase) - coninutul în - presiunea de umflare 5)
CaCO3
Pmânturi Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
sensibile la pmânturile fine i pmânturile fine, precum i, suplimentar:
umezire în mod precum i, - încercri în edometru pe probe
(PSU) suplimentar: suplimentar: la umiditatea natural i pe
- încercri în - încercri în probe inundate
edometru pe edometru pe probe - parametrii rezistenei la
probe la la umiditatea forfecare pe probe inundate
umiditatea natural i pe probe - încercri în triaxial cu umezire
natural i pe inundate i drum de efort impus 1)
probe inundate - parametrii
rezistenei la
forfecare pe probe
inundate
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
umflri i pmânturile fine pmânturile fine, precum i, suplimentar:
contracii mari precum i, - umflarea liber
(PUCM) suplimentar: - limita de contracie
- umflarea liber - presiunea de umflare
- limita de contracie - cldura maxim de umezire
- presiunea de umflare - curba de contracie
Pmânturi cu Aceleai ca la Aceleai ca la pmânturile fine,
coninut pmânturile fine, precum i, suplimentar:
ridicat de precum i, - coninutul în materii organice
materii suplimentar: - indicele de compresiune
organice --- - coninutul în materii - coeficientul de consolidare
(peste 6%) i organice secundar
consisten - coeficientul de
sczut (IC < consolidare primar
0,5)
Observaii:
1. Încercri care se execut în anumite situaii, cerute de specificul construciei.
2. Numai pentru nisipuri fine i nisipuri prfoase saturate pe amplasamente cuprinse în zonele seismice
având a g 0,15 g (conform codului P 100-1).
3. În cazul lucrrilor de susinere a spturilor cu adâncimea D > 6 m.
4. Numai pe amplasamente situate în zonele seismice având ag 0,15 g (conform codului P 100-1).
5. Când apare posibil decopertarea straturilor cu coninut în carbonat de calciu.
Unitatea executant ................................................ Anexa I
DESCRIEREA
w wL wP IP IC n e Sr k OBSERVATII
STRATULUI
GROSIMEA
Cu =
ADANCIMEA
DISTRIBUTIE PROCENTUALA d60/ M200-300 200 im3 c N
PROFIL LITOLOGIC
d10
ADANCIME
(TULBURATA /
Praf
Nisip
Argila
Pietris
Bolovanis
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
NOTA:
Prin sondaj se înelege sondaj deschis sau foraj
În funcie de necesitatea studiului geotehnic se completeaza coloanele corespunztoare altor tipuri de determinri i se fac precizri în coloana „Observaii”
În coloana „7” se recomand utilizarea unor semne convenionale pentru tipul probelor prelevate (aceste semne trebuie explicitate)
Întocmit, Verificat,
........................... …………
89