Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”: clădirea impunătoare de la baza

dealului Copou este elementul dominant al Pieței Mihai Eminescu. Locul este cunoscut în
rândul ieșenilor drept La Fundație, deoarece această clădire a adăpostit iniţial sediul
Fundației ,,Regele Ferdinand I Întregitorul” și biblioteca acesteia. De-a lungul timpului
Instituția Bibliotecii a funcționat în mai multe clădiri. Fondată în 1835 ca Bibliotecă a
Academiei Mihăilene, devine Bibliotecă Universitară în 1860, apoi Centrală și Publică și din
nou Universitară din 1916. După cel de-al Doilea Război Mondial, Biblioteca se mută în
sediul actual și fuzionează cu cea a fundaţiei (1950), rezultând Biblioteca Centrală
Universitară „Mihai Eminescu” din Iași.

Realizată între 1930-1934 după planurile arhitectului Constantin Jotzu, a fost construită în
semn de recunoștinţă pentru rolul vital pe care l-a avut Iașul în rezistenţa naţională din
Primul Război Mondial. Stilul neoclasic se observă prin fațadă executată în piatră masivă
de Ruse, presărată cu medalioane ce reprezintă personalităţi marcante ale culturii
naţionale, impresionante coloane ionice, pilaștrii neodorici și mici frontoane triunghiulare.
Între coloane, se dorea amplasarea statuilor unor domnitori ai Moldovei, dar greutatea
acestora a determinat mutarea lor în vecinătate, rezultând Grupul Statuar al Voievozilor.
Clădirea este străjuită de statuia marelui poet Mihai Eminescu adusă din fața Universității,
ce înlocuiește monumentul Marii Uniri din 1918, distrus în al Doilea Război Mondial.

În interior, vizitatorul se lasă învăluit de frumusețea decorațiunilor lucrate în marmură de

Carrara și mozaic veneţian ce reprezintă diferite efigii ale României. Statuia regelui
Ferdinand I tronează în capătul scărilor monumentale, amintindu-ne de rolul său esențial în
apărarea României și în întregirea teritoriului național în perioada 1916-1918 cât s-a mutat
la Iași. Scările conduc spre cele mai importante încăperi: Aula, renumită pentru acustica
deosebită și balconul regal, sala B.P. Hașdeu cu balconul spre Piaţa Mihai Eminescu și
Cupola, un fost observator care oferă o vedere panoramică excepţională. Celelalte încăperi
sunt rezervate lecturii și depozitării inestimabilului tezaur de 2 milioane de volume, alcătuit
din manuscrise și cărţi vechi și rare, unele purtând semnături ilustre, precum Evanghelia cu
învățătura de Coresi.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” este și un centru activ de informare și

educaţie ce organizează evenimente, concerte caritabile, seri de poezie, expoziții dar și un
excelent tur ghidat gratuit al clădirii. Spaţiile de la parter sunt administrate tot de instituţii
culturale, precum Sala de lectură a Centrului Cultural German, British Council, Galeriile
Regale de Artă sau Cafeneaua Sage.

Regele Ferdinand la Iași și realizarea Marii Uniri

Casa Regală și guvernul român s-au refugiat la Iași în urma cuceririi Bucureștiului de către
forțele germane în 1916. Regele Ferdinand I, deși profund afectat de moartea la doar trei
ani a principelui Mircea de febră tifoidă, desfășoară de la Iași o activitate neobosită de
recâștigare a teritoriilor pierdute. În același timp, în 1918, se concentrează pe menținerea
unei legături constante cu reprezentanții românilor din provinciile istorice, contribuind,
împreună cu Regina Maria, la realizarea Marii Uniri din 1918 a provinciilor Basarabia – 27
martie, Bucovina – 28 noiembrie și Transilvania – 1 decembrie. Pe timpul șederii la Iași,
reședinţa regelui Ferdinand I a fost actualul Muzeu al Unirii.