Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
à ê Æ k ê m .
EPOPEEA ROMÂNĂ
HOsrfílf
ÎNTREGIREA n ea m u lu i
(Rugust 1916 — Rprilie 1918)
DE
GENERALUL C. GĂVĂNESCUL
...Dacă duşmanul vostru va cere legăminte
ruşinoase delà voi. atunci mai bine muriţi
prin sabia lui. decât să fiţi privitori împilării
şi ticăloşiei Ţării voastre.
Domnul părinţilor voştrii se va îndură de
lacrămile slugilor sale şi va ridică pe cineva
dintre voi ea« ele va aşeză iarăşi pe urmaşii
noştrii în voinicia şi puterea de mai înainte.
(Test amen tu l lui Şt ef an -c el-M ar e şi Bun..
Domnul Moldovei, din Munţi şi până la Nis
tru şi al Bucovinei!.
(Din , , C ro n ica M o ld o v e i1*I
- 1 AŞI -
SERVICIUL GEOGRAFIC AL ARMATEI
1'JlS
JL •/ V
ÎNTREGIREA NEAMULUI
Rugust (1916 — Rprilie 1918)
DE
GENERALUL C. GĂVÂNESCUL
...Dacă duşmanul vostru va cer® leç am inte
ruşinoase delà voi, atunci mai bine muriţi
i»cin sabia lut. decât să fiţi privitori împilării
şi ticăloşiei Ţări i voastre.
Domnul părinţilor voştrii se va îndu ră de
I&crămile slugilor sale şi va ridica pe cineva
«Untre voi carele va aşeza iarăşi pe uvaaaşii
uoştrii în voinicia şi puterea de mai înaiate,
(Test amentul lu i Ştefan -cel-Mare ai Bun,
Demnul Moldovei, din Munţi şi p â n ă ’la Nis
tru şi al Hucovmei'.
(Din „Cronica M o ld o v e i“ )
I AŞ I
SERV ICIU L e i O t R A F i e AL ARM ATEI
;
! 1 » 1 I
j.
PREFAŢA
TABLA DE MATERII
Prefaţa . ........................................................................................III
Introducere . . . . . . . . . |1
PARTEA 1
A. Ofensiva. B. Defensiva. C. Retragerea.
A. Ofensiva, Organizarea armatei. în timp de pace şi în răs-
boiu, Declaraţia de răsboiu. Mobilizarea. Gruparea forţelor, Plannl
de campanie. Trecerea frontierei, Primele operaţiuni. Bulgaro-
Germanii atacă Turtucaia. Germano-Austro-Ungarii atacă în Tran
silvania. încercarea de trecere a Dunării de către armata română. r>
B. D efensiva. Luptele pe frontieră. Victoria delà Agaş şi
Goioasa. Victoriile dein Oituz şi Uz. Luptele delà Olt, Bran, Pre
deal, Buzău. Victoria delà Jiu 12-— 16 Octombrie. Pie'rderea liniei
Cernavodă-Constanţa . . . . . . .2 0
C. R etrag erea. Străpungerea frontierei la Jiu. Luptele delà Tg.-
Jiu, Cărbuneşti şi Filiaşi Retragerea armatei I pe stânga Oltului,
părăsindu-se Oltenia. Rezistenţa pe Olt. Situaţia generală amică şi
inimică la 10 Noembrie. Trecerea Oltului de către cavaleria ini
mică pela Drăganeşti. Trecerea Dunării de către Germano-Bulgaro-
Turci sub mareşalul Mackensen. Bătălia delà Argeş. Luptele delà
Piteşti, Titu, Ploeşti, Mizil, Buzău. Retragerea în Moldova. Sosirea
Ruşilor. Stabilirea frontului . . . . . . 89
PARTEA 11
D. Refacerea. E. Victoria.
D. R efacerea, Reorganizarea armatei Misiunea franceză. In
struire, încadrare, înarmare. Pregătirea pentru luptă şi pentru des-
robirea ţării şi a neamului. M„ S. Regele printre trupe, răsplătind
şi încurajând pe eroi. Bolile. M S Regina cu A. A. L. L. Princi
pesele Elisabeta şi Marioara ajută la ridicarea moralului şi la în
sănătoşire A. S. R. Principele Caro! supraveghează noua pregă
tire a armatei. Revoluţia rusească . . . . • <Sf
VIII
PARTEA III
F. Armistiţiul. G-. Paeea.
F. A rm istiţiul. Situaţia generală pe întregul front oriental.
Bolşevismul victorios în Rusia. Pace fără anexiuni şi fără contri-
buţiuni. Armistiţiul rusesc. Armistiţiul românesc. Ruşii încep a
părăsi, în massă, frontul moldovenesc. Românii ocupă întreg fron
tul Moldovei delà Hotin la Mare, Armatele ruseşti se opun auto
rităţilor româneşti şi ordinilor Marelui Comandament Român.
Luptele ou Ruşii la Galaţi, Fălticeni, Paşcani. Desarmarea Ruşilor
şi gonirea lor din ţară. Basarabia ne chiamă în ajutor în contra
Bolseviştilor şi apoi se uneşte cu Ţara Mumă. Plecarea misiunei
franceze şi a celorlalte misiuni streine aliate . . . . 133
G. P acea. Pacea semnată de România şi puterile centrale
ia Bucureşti . . , . . . . , . 154
Incheere . . . . . . . . 164
RĂSBOIUL NOSTRü
PENTRU
Î N TR E G I R E A NEAMULUI*)
INTRODUCERE
ROMÂNI,
ROMÂNI,
A. O fe n siv a . — B. D e fe n s iv a . — C. R e tr a g e r e a .
Cavalerie.
1 regiment Escortă Regală cu 4 escadroane,
unul de depozit şi 1 secţie mitraliere călăreaţă 4 esc»
11 regimente roşiori a câte 4 escadroane nor
male, 1 depozit şi una secţie mitralieră că
lăreaţă . . . . . . 4 4 esc.
10 regimente călăraşi a 4 escadroane, 1 de de
pozit şi 1 secţie mitralieră montată . 4 0 esc.
5 divizioane de tren, a câte 2 escadroane.
88 esc.
Artilerie.
1 regiment artilerie -călăreaţă a 6 baterii şi 1"
de depozit. . . . . ’ . 7 bat.
20 regimente artilerie de 0.75, a 6 baterii şi
1 de d e p o z i t .......................................... . 1 4 0 bat.
4 regimente artilerie de 0.75, a 6 baterii şi 1
baterie obuziere de 120 . . . ’ . 28 bat.
1 regiment artilerie de 0.75, a 6 baterii, 1 ba
terie cadre şi 1 secţie depozit . . . 7 bat.
5 regimente obuziere uşoare de 105, a 6 ba
terii şi 1 de depozit . . . . 35 bat.
1 regiment artilerie munte de 0.63 a 6 baterii
şi 1 de depozit . . . . . . 7 bat.
1 divizion artilerie munte de 0.75 a 4 baterii
şi 1 secţie de depozit . . 4 bat.
3 regimente artilerie grea, calibru 105, 120
şi 155 . . . . . • .2 4 bat.
252 bat.
Pe lângă aceste guri de foc se mai adaugă şi arti
leria cetăţii Bucureşti şi aceia a frontului întărit F. N. G.
care, cu începeţea anului 1915, se scoteâ din forturi şi
se pregăteâ a fi întrebuinţată pe front ca artilerie grea.
Trupe speciale de pioneri şi comunicaţii.
5 batalioane pioneri (pioneri, telegrafie, poduri).
1 batalion pioneri cetate a şase companii.
1 regiment căi ferate a şapte companii.
1 regiment pontonieri a şapte companii.
1 batalion specialităţi (t. f. f., aerostâţie, proectoare).
7
Moralul lor deşi eră tot aşâ de bun, tot aşâ de ridicat
ca şi în primele zile ale campaniei, mai ales după victo
riile zilelor precedente efectivul eră, însă, aşa de mic încât
moralul se putea uşor influenţă la cea mai mică înfrân
gere. Efectivul acestor trupe se ridică la 20 000 de oameni,
cu aproape 100 de tunuri şi cu vre-o 50 mitraliere.
Calibrul tunurilor eră de 63 mm., de 75 şi de 105. In
zilele de 2 şi 3 Noembrie mai sosesc ajutoare de
aproape 6.000 oameni cu 24 tunuri,— o parte din di
vizia 17 — cari, însă, sosesc pe rând; iar o parte din restul
diviziei, a sosit mult mai târziu după bătălie, din cauza
unor ciocniri de trenuri si deraieri, între Pitesti-Slatina
Cu alte cuvinte: cam 26 000 oameni obosiţi şi lipsiţi de
multe trebuiau să ţină piept unui duşman de 65 000
oameni, prevăzuţi cu de toate.
Inimicul începe atacurile în ultimele zile ale lunei
Octombrie. In ziua de 28 Octombrie, el atacă dealul
Moldovişul, la răsărit de Jiu, forţând trupele noastre, din
această parte, a se retrage spre vf. «Urma Boului». In
acelaş timp, de dreapta şi de stânga Jiului, artileria duş
mană băteă, zi şi noapte, poziţiile trupelor noastre, în
special eşirea defileului delà Bumbeşti.
In zilele următoare, de 29 şi 30 Octombrie, atacurile
inimicului îfiçep a se desenă: coloane numeroase coboară
munţii, pe toate potecile şi drumurile din dreapta şi stânga
Jiului, dar mai ales la răsărit de Jiu şi sub protecţia unui pu
ternic foc de artilerie, atacă poziţiile noastre delà poalele
munţilor. O coloană de câteva batalioane întoarce dreapta
întregului nostru front, coborînd dinspre «Urma Boului»
şi împinge, fără odihnă, puţinii noştrii ostaşi din această
parte. In ziua de 30 Octombrie, la centru, asupra satului
Sâmbotin, duşmanul a dat şeapte atacuri şi toate au fost
înnëcate în sângele lui. La Arsuri, atăcăm noi spatele şi
stânga inimicului şi îl respingem cu multe pierderi, pentru
el Nu putem, însă, merge mai departe, fiindcă coloane
multe duşmane se apropie.
In zilele de 31 Octombrie şi 1 Noembrie, lupte
desperate se dau la nord de oraşul Târgu-Jiu. Inimicul
fiiud copleşitor, trupele noastre istovite se retrag, în seara
de 1 Noembrie, Ia sud de Tg.-Jiu şi ocupă frontul:
Copăcioasa-Dăneşti-Cărbeşti, cu detaşamente la Novaci Ia
dreapta şi Şomăneşti la stânga. Ele erau niţel mai înviorate
prin sosirea primelor unităţi din divizia 17, debarcate
chiar în preajma câmpului de bătae. Aceste ajutoare erau,
însă, numai cele câteva picături de apă cu care se voi à
să se stingă un foc mare. Pe această poziţie trupele
noastre luptară, cu toată desnădejdea şi în ziua de 2, de 3
şi în ziua de 4 Noembrie, sperând în sosirea altor noui aju
toare, care să facă soarta să se întoarcă de partea noastră.
Un detaşament rupt din puţinele trupe delà Cerna a fost
îndreptat’, din seara de 2 Noembrie, prin Baia de Æramâ.
înspre dreapta duşmanului ; iar un. altul prin Băbeni-No-
vaci, spre aripa lui stângă. In zadar toate! Forţele inimice
erau prea multe şi prea bine aprovizionate cu de tot felul
de arme, iar ai noştrii nu aveau decât sufletul!
In ziua de 4 Noembrie, pe aceeaş poziţie delà sud
de Tg.-Jiu, lupta a ţinut din zori şi până către seară,
când ai noştri sfârşiţi de osteneală şi înjumătăţiţi la nu
măr, au început retragerea spre noui poziţiuni. Inimicul se
opreşte seara pe poziţiile ce le avusesem noi în cursul
zilei. In acest moment, cele două divizii de cavalerie ger
mane, 6 si 7, formând corpul de cavalerie Sehmetow,
sunt lăsate frâu liber, în unire cu automobilele blindate.
Ele se îndreaptă înspre interiorul Olteniei şi peste tot
duc, prin norul lor de patrule, pârjolul şi durerea.
Jalea se întinde încet-îneet în ţară şi pe măsură ce
duşmanul înaintează, ni se ia picătură cu picătură din viaţa
noastră,5 din
. tara
> noastră.
Retragerea generală se impuneâ.
Fată de această situatiune, s’au luat următoarele dis-
poziţiuni: a) Trupele delà Jiu să se retragă luptând şi să
se oprească pe poziţia delà nord de Filiaşi, poliţie întă
rită dinainte; b) Trupele delà Cerna să înceapă imediat
retragerea şi mergând zi şi noapte, pe la sudul căei ferate
Severin-Filiaşi, să ajungă în ziua de 6 Noembrie la Filiaşi,
la stânga trupelor delà Jiu ; c) detaşamentul de Dunăre să
înceapă retragerea cu dreapta, dinspre Hinova, şi strân-
gându se treptat-treptat, pe măsura retragerii grupului Cerna,
să se îndrepte spre Caracal, având a trece şi apoi a apără
Oltul la Stoeneşti. Retragerea, pentru toţi, trebuia să
înceapă ociată cu căderea serii de 4 — 5 Noembrie.
Interese superioare, însă, au cerut ca atât grupul delà
Cerna cât şi detaşamentul de Dunăre să fie sacrificate,
să rămână pe poziţiile ce ocupau şi să reziste până la
ultimul om Ele şi-au îndeplinit complect însărcinarea,
însă, au fost tăiate astfel de linia lor de retragere şi după
fapte cu adevărat eroice, executate în spatele trupelor
inimice, au fost nevoite a se preda la 23 Noembre, la
Isbiceni, pe Olt, în ziua căderii Bucureştilor. (Vezi.
planş'i No. 9).—
Poziţia delà Nord de Filiaşi nu a putut fi păstrată,
mai : Ies că inimicul eşind din zona muntoasă a dat dru
mul celor două divizii de cavalerie şi automobilelor blin
date, cari au inundat tot şesul dintre Tg.-Jiu şi T. Severin—
Filiaşi; iar noi nu dispuneam în Oltenia nici de cavaleiie
nici de automobile blindate să le facă faţă.
Trupele noastre istovite s ’au retras spre Craiova, pe
care au ocolit o pe la nord, şi se îndreaptă spre Slatina,
în direcţia generală a ajutoarelor ce fuseseră anunţate a
sosi din direcţia Piteşti, fără a lăsă în mâna inimicului
nici material, nici prizonieri.
In intervalul dintre-Craiova şi Slatina ele s’au oprit
pe toate poziţiile ce au întâlnit în cale şi au rezistat pas
cu pas maréi presiuni inimice, întârziindu-1 şi câştigând
astfel mult timp.
In acest timp, din direcţia Caracal, a sosit în ajutor
o divizie de cavalerie ce a mai dat puţin curaj şi
speranţă ostaşilor eroi, cari de mai bine de 12 zile luptau
fără încetare zi şi noapte,
. In sfârşit aceste trupe, cu totul obosite, se opresc
pe malul stâng al Oltului, N. şi S. de Slatina, pe poziţii
recunoscute şi întărite din vreme şi aci încercară să re
ziste cât mai mult duşmanului.
Corpul de Olt, ce luptă pe dreapta şi pe stânga O l
tului, în munţi, îşi retrage şi el pe malul stâng toate trupele
de pe malul drept şi astfel de la Călimăneşti până Ia
Sud de Slatina, Oltul eră bine păzit. Inimicul încercând
a trece prin mai multe locuri, în această zonă, în special
prin dreptul Drăgăşanilor şi lângă Slatina, a fost sân-
eros respins.
44
D. Refacerea. — E. Victoria.
UN REGIMENT INFANTERIE
La 14 August 1916 La 1 Iulie 1917
Arme pentru tot efectivul. Arme pentru tot efectivul.
Mitraliere: 6, 4, 2 sau chiar M itraliere: 24.
de loc.
Puşti
1 mitraliere,7 nici una. Puşti mitraliere, 96.
1)4
' E. Victoria
Armata II română pe frontul Moldovei până la 1 Iulie 1917, —
Situaţia pe frontul oriental şi în special pe frontul român. — Con
centrarea şi pregătirea pentru ofensivă. — Planul general. — Ofen
siva armatei II, victoria de la Mărăşti. — Pregătirea de ofensivă a
armatei l-a română, la Nămoloasa. — Oprirea ofensivei armatelor ro-
mâno-ruse de pe frontul român. — Ofensiva Germanilor pe frontul
Şiret—Tg. Ocna. — Bătălia delà Putu». Mărăşeştţ, MunceiuJ, Străjescu,
Doaga, Răzoare. — Luptele de la Oituz— Tg.-Oena. — Luptele de la D.
Porcului, D. Răchitaşului, D. Cocoşila, D Cireşoaia.— Atacul vânătorilor
de munte la Tg.-Ocna. — Victoria.
F. A rm istiţiu l — G. P a c e a
[
■ Dt sarmnrea Ruşilor şi gonirea lor din ţară — Basarabia ne chiămă în
ajutor în contra Bolseviştilor şi apoi se uneşte cu Ţara Mumă. — Ple
carea misiunei franceze şi a celorlalte misiuni streine aliate.
şi ai Eeîdmareşalului v. Mac
General (ss) Kellchevski
kensen ;
Comandantul armatei a 9-a rusă
(ss) von Morgen
Generalieutenant In numele Generalului Prezan:
General (ss) Lnpescu Al-
139
Bine-aţi veniţi
In ziua de I3 Ianuarie s'a petrecut un fapt mare şi drept :
Oştiie rtm ânesti -au intrat biruitoare in capitala B asarabiei, aducând
cu ele rânduială şi pace.
De luni de zile Basarabia a fost pe mana duşmanilor şi a
hoţilor, cari au batjocorit-o şi au prădat-o, după cum au vrut.
Era o jale şi o ruşine fără pereche, ce se petrecea în această
ţărişoară frumoasă şi bogată. îmbătaţi de democraţia rusească a
bolşevicilor, chiar şi fraţii noştri moldoveni şi-au pierdut capul
şi s ’au lăsat să fie întrebuinţaţi ca unelte oarbe de către streinii
fără suflet si tară omenie.
întâmplarea cu uciderea Ardelenilor, la 6 Ianuarie, este o
dovadă, că stările de aci erau din cale afară de rele şi că nu
numai viaţa şi averea singuraticilor oameni, dar însăşi viaţa ti
nerei republici naţionale eră în cea mai mare primejdie.
Puţinii oameni cu dragoste de ţară şi cu răspundere pentru
soarta ei trebuiau să aleagă între a vedea cum se prăpădeşte
ţara în mâinile anarhiei bolşeviste, care a cuprins şi oastea mol
dovenească, şi între a lua o hotărâre energică, de a chemă in
ţară oaste străină, care să scape totul de peire.
Dar unde se puteâ găsi o oaste străină, care să-şi facă de
bună voie din cap călindar, cum se zice, şi care să vie şi să se
amestece in anarhia rusească? Ucraina rugată să deâ ajutor, a
răspuns că n’are de unde, — alte state vecine nu sunt deocam
dată, aşa că vrând-nevrând, trebuia cerut ajutorul României.
147
G. P acea. 1918)
Popuius Romanus beneficii et inju-
riae menior esse sólet.
(Sal üst).
(Poporul Roman nu uită nici bine
facerile nici nedreptăţile).
157
I N C HE E R E
FERENC JÓZSEF-
DMÁNYEGYETEM
irténeti Intézet
Könyvtára________