Aplicatii – Stagiu An II – semestru I - 2012

OBS: Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele

aspecte:

1. Studiu de caz privind TVA deductibila.

Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 20,000 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor
pentru furnizor este de 18,000 lei.
Furnizor:
=
4111 % 24,800

707 20,000

4427 4,800

=
607 371 18,000

2. Studiu de caz privind TVA colectata.

Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 20,000 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor
pentru furnizor este de 18,000 lei.
Client:
=
% 401 24,800

371 20,000

4426 4,800

3. Studiu de caz privind TVA de plata.

Se receptioneaza materii prime cu factura în valoare de 150.000 lei cu taxa pe valoarea
adaugata de 36.000 lei. Se livreaza produse reziduale în valoare de 350.000 lei cu taxa pe
valoarea adaugata de 84.000 lei.

Înregistrarea receptiei materiilor prime:

 = 401
% 186,000

301 150,000

4426 36,000

Livrarea si facturarea produselor:

=
411 % 434,000
703
350,000
4427
84,000
Soldarea la sfârsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata

= 4426
4427 36,000

= 4423
4427 48,000

Virarea la bugetul de stat a taxei pe valoarea aduagata:

= 512
4423 48,000

4. Studiu de caz privind TVA de recuperat.

Se receptioneaza materiale consumabile cu factura în valoare de 500,000 lei, cu taxa pe
valoarea adaugatade 120,000 lei.
Se factureaza clientilor serviciile prestate reprezentând:
- lucrari de reparatii 200,000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 48,000 lei;
- studii si cercetari 100,000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 24,000 lei;
Înregistrarea receptiei materialelor consumabile:

= 401
% 620,000

302 500,000

4426 120,000

Facturarea serviciilor:
 = %
4111 372,000
704
200,000
705
100,000
4427
72,000
Soldarea la sfârsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata:

= 4426
4427 72,000

= 4426
4424 48,000

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata de la bugetul statului conform decontului lunar:

=
512 4424 48,000

= 4424
4423 48,000

În cazul în care taxa pe valoarea adaugata de recuperat se compenseaza cu alte impozite si

taxe datoratebugetului statului de persoana impozabila, efectuata de organele fiscale din oficiu
sau, dupa caz la solicitareaexpresa a persoanei impozabile, inregistrarea va fi:

=
444 4424 48,000

5. Studiu de caz privind TVA neexigibila.

Societate de telefonie mobila trimite un mesaj prin care suntem informati de valoareafacturii
ce urmeaza sa fie emisa în valoare de 1,488 lei inclusiv tva. Pe baza acesteicomunicari se face
înregistrarea cheltuielilor fata de furnizorul de telefonie mobila. În luna urmatoare se primeste
factura de aceeasi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont current.
- comunicarea datoriei de plata:

= 408
% 1,488

626 1,200

4428 288

- primirea facturii de la furnizor:

= 401
408 1,488
 = 4428
4426 288
- achitarea datoriei prin cont current:

= 512
401 1,488

6. Studiu de caz privind regularizarea TVA.

Se considera situatia in care la sfârşitul lunii mai N, o societate prezintă următoarea situaţie
privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 12,500 u.m., TVA colectată 10,000 u.m; sa
se regularizeze TVA.
TVA de recuperat =12,500 u.m. – 10,00 u.m. = 2,500 u.m;
- Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel:

= 4426
% 12,500
4427
10,000
4424
2,500
- Recuperarea TVA:

=
512 4424 2,500

7. Studiu de caz privind prorata TVA.

În cursul unei luni au loc urmatoarele operatiuni:
- aprovizionarea cu marfuri: cost achizitie 500,000 lei, taxa pe valoarea adaugata înscrisa în
facturi 120,000 lei, adaos comercial calculat si înregistrat în contabilitate 60,000 lei, taxa pe
valoarea adaugata neexigibila aferentamarfurilor intrate în gestiune 120,000 lei;
-vânzari de marfuri cu amanuntul: pret desfacere cu amanuntul 100,000 lei, adaos comercial
aferent marfurilor livrate 62,000 lei, taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor livrate (care
cuprind si operatiuni scutite:vânzarea de manuale scolare si carti) 48,000 lei;
Prorata provizorie pentru anul în curs este de 85%.

- Receptia marfurilor:
 = 401
% 620,000

371 500,000

4426 120,000

= %
371 150,000
378
100,000

4428
50,000
- Vânzarea marfurilor:

= %
5311 310,000
707
250,000
4427
60,000
- Scoaterea din evidenta a marfurilor vândute:

= 371
% 310,000

607 200,000

378 62,000

4428 48,000
- Înregistrarea taxei pe valoarea adaugata nedeductibila:

= 4426
635 18,000
Taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor cu drept de deducere=
= 120,000 * 85% = 102,000 lei;
TVA aferenta operatiunilor fara drept de deducere:
120,000 – 102,000 = 18,000 lei;
8. Studiu de caz privind ajustarea TVA.
O persoana impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul Fiscal
achiziţionează o autoutilitară în Februarie 2009, în valoare de 240,000 lei, căreia i se stabileşte o
durată normală de utilizare de 4 ani (martie 2009 – februarie 2012), în vederea desfăşurării de
operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată în sumă de 10,000
lei. În luna ianuarie 2011, solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de
TVA, deci trebuie să efectueze ajustarea taxei deduse iniţial întrucât vadesfăşura operaţiuni pentru
care nu are drept de deducere a TVA (ulterior anulării înregistrării în scopuri deTVA va aplica
regimul special de scutire). Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată valoarea mijlocului fix
rămasă neamortizată (pentru perioada februarie 2011 – februarie 2012) astfel:
- amortizare lunară – 240,000 : 48 luni = 5,000 lei;
- valoarea rămasă neamortizată: 5,000 lei x 13 luni = 65,000 lei;
TVA deductibilă de ajustat – 65,000 lei x 24% = 15,600 lei;

Taxa pe valoarea adăugată rezultată în urma ajustării TVA deductibilă se declară în decontul
de TVA la rd. 28„Regularizări taxă dedusă”.
9. Studiu de caz privind decontarile cu personalul.
Sa se înregistreze operatiile privind decontarile cu personalul.1. Înregistram ridicarea de la
banca a numerarului pentru plata avansului.
- ridicarea de disponibil din contul de la banca:

= 5121
581 80,000

- depunerea numerarului în casierie:

= 581
5311 80,000

- Înregistram plata avansului;

= 5311
425 80,000

- Înregistrarea salariilor brute:

= 421
641 200,000

- Înregistrarea contributiei angajatorului:

= 4311
6451 39,500

= 4313
6453 14,000

= 4371
6452 5,000

- inregistram retinerile angajatilor:

= %
421 129,600
 425
80,000
444
15,000
4312
19,000
4372
2,000
4314
13,000
427
600

- Înregistram plata datoriilor la bugetul statului (angajator si angajat):

% = 5121
108,100

4311 39,500

4313 14,000

4371 5,000

444 15,000

4312 19,000

4372 2,000

4314 13,000

427 600

- Înregistram ridicarea de numerar pentru plata lichidarii:

- ridicarea de disponibil pentru contul de la banca:

= 5121
581 70,400

- depunerea numerarului în casierie:

= 581
5311 70,400

- plata lichidarii:

=
421 5311 70,400

10. Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.

 Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în sumade
50.000 lei, la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 50,000

- inregistram contributia unitatii:

=
6542 4371 1,250

- inregistram retinerile angajatilor:

= %
421 7,917
4312
4,167
4372
500
4314
3,250

11. Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.

O societate comerciala înregistreaza în luna mai exercitiul N salarii brute în suma de
150.000 lei. Sa se înregistreze constituirea contributiilor unitatii si plata acestora din contul
current la banca.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 150,000

- inregistram contributiile unitatii:

=
6451 4311 29,625

=
6453 4313 10,500

=
6452 4371 3,750

- inregistram plata datoriilor din contul current la banca.

= 5121
% 43,875

4311 29,625
 4313 10,500

4371 3,750

12. Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale.

Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma de
de 30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului ptr
ajutorul de somaj.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):
641 = 421 30000

- inregistram contributia unitatii:

=
6451 5311 5,925

- inregistram retinerile angajatilor:

= %
421 5,925
4312
2,375
4372
300
4314
3,250
13. Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de
angajator.
Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma
de 40,000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului ptr.
ajutorul de somaj.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 40,000

- inregistram contributia unitatii:

=
6453 4311 300

14. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj.

 Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma de
80,000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului de somaj.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 80,000

- inregistram contributia unitatii:

=
6453 4311 2,000

- inregistram retinerile angajatilor:

421 = % X
4372
800

15. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate.

Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma de
100,000 lei, precum si contributiile de asigurari pentru sanatate.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 100,000

- inregistram contributia unitatii:

=
6453 4313 7,000

- inregistram retinerile angajatilor:

421 = % X
4314
6,500

16. Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale.
Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma de
50,000 lei, precum si contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 50,000
 - inregistram contributia unitatii:

=
6453 4313 135

17. Studiu de caz privind contributiile de ITM.

Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata in suma de
50,000 lei, precum si contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale.
- inregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute):

=
641 421 50,000

- inregistram contributia unitatii:

=
6453 4313 375

18. Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii.

În baza hotarârii Adunarii generale a asociatilor se înregistreaza rambursarea catre asociati a
unei parti din capitalul social varsat de catre acestia în suma de 4.000.000 lei.

= 1021
456 4,000,000

19. Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului.

Intreprinderea OMEGA S.A. acorda prin virament un avans financiar de 200.000 lei din care
80.000 lei în contul curent al filialei.

% = 512
200,000

2675 120,000

4511 80,000

20. Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi.

- Debitori diversi:
 SC „ T ” înregistrează în baza unor titluri executorii,despăgubiri şi penalităţi cuvenite de la
SC „ V ” în valoare de 10.000 lei pe careapoi le încasează.

= 7581
461 10,000

5121 =
461 10,000

Creditori diversi:

SC „X” SA datorează şi achită SC „Electrica” daune învaloare de 20.000 lei, ca urmare a

sentinţei judecatoreşti rămasă definitivă,reprezentând contravaloarea unui stâlp de înaltă tensiune
dărâmat de macaraua întreprinderi.

6581 = 462
20,000

= 512
462 20,000

21. Studiu de caz privind deprecierea creantelor.

Societatea Alfa livreaza, in ianuarie 2011, catre clientul Beta productie proprie in valoare de
100.000 lei plus TVA, in urmatoarele conditii de plata: 50% la livrare si 50% in termen de 90
de zile de la livrare.
Inregistrari contabile:
4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite - 100.000 lei
4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 lei.
Clientul nu efectueaza nicio plata la termenele stabilite, iar societatea incepe procedura
recuperarii silite a creantei.
Pana la 31 decembrie 2011 societatea nu incaseaza nicio creanta de la client, se afla
inprocedura infatisarii in fata instantei de judecata, iar societatea apreciaza ca aceasta creanta
este nerecuperabila.
La data de 31 decembrie 2011, se efectueaza urmatoarele inregistrari:
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante =491
Ajustari pentru deprecierea creantelor client 124.000 lei.
In acelasi timp, se face inregistrarea trecerea din categoria de clienti in categoria de client
incerti:
4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 124.000 lei
22. Studiu de caz privind cheltuielile in avans.
Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma
de 400 lei:
471 Cheltuieli inregistrate in avans =5311Casa in lei 400 lei
23. Studiu de caz privind venituirile in avans.
Compania ABC Srl incaseaza prin banca in luna decembrie chiriile ptr spatii de birouri
aferente anului viitor in suma de 10.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a
ordinelor de plata.
Emiterea facturilor:
4111 Clienti=472 Venituri inregistrate in avans 10.000 lei
4111 Clienti=4427 TVA colectata 2,400 lei
Incasarea facturilor:
5121Conturi la banci in lei=4111Clienti 12,4000 lei
Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului inainte de intocmirea
situatiilorfinanciare anuale se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau
castigurile latente aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, prin
compararea valorilor contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare din
ultima zi aexercitului financiar.
Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:
Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:
- In cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar creste;
- In cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar scade.
Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii: In cazul
disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar scade;In cazul datoriilor, atunci cand
cursul valutar creste.
Diferentele favorabile de curs valutar se inregistreaza in creditul contului 765 Venituri din
diferente de curs valutar, iar diferentele nefavorabile de curs valutar, in debitul contului 665
Cheltuieli din diferente de curs valutar.

24. Studiu de caz privind obligatiile fiscale privind impunerea veniturilor din salarii.
Sa se efectueze inregistrarile contabile ptr impunerea veniturilor din salarii, ptr o suma
totatal bruta de 20,000 lei, reprezentand fond salarii brute.
 = 421
641 20,000
= 4372
421 100
= 4313
421 1,100
= 4312
421 2,100
= = 4314
6453 1,040
= = 4371
6452 100
= = 4311
6451 100
= = 4381
6453 2,100
= 447
635 150
= = 4314.1
6453 170
= = 4381.1
6453.1 50
= 444
421 3,200

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare
precedente.
O societate inregistreaza in anul 2009 o pierdere de 20 lei, iar in 2010 de 130 lei. Din
profiturilenete obtinute in anii precedenti (2000-2008) au fost constituite rezerve in sensul ca
profiturilenete nu s-au repartizat sub forma de dividende, ci sub forma de surse proprii pentru
finantare(contul 1068 avand sold creditor de 300 lei).
Intrucat societatea nu are posibilitatea de a-si recupera pierderile de 150 lei (2009 + 2010)
inurmatorii 5 ani si dorinta actionarilor ar fi sa obtina dividende cat mai repede posibil,
intrebareaeste daca din rezervele existente de 300 lei, obtinute din profiturile nete, pot fi
acoperitepierderile acumulate (din 2009, 2010 si eventual in 2011) ?
Daca da, atunci trebuie sau nu platit impozit pe profit de 16% la suma acoperita, daca deja s-
a platit impozitul la vremea respectiva (inainte de repartizarea profitului net pentru surse proprii
definantare)?
Care ar fi procedura si inregistrarile contabile, pentru ca organele fiscale sa nu gaseasca nimic
inneregula cu aceste operatiuni? Intrucat in anii 2000-2005 au fost inlesniri la impozitul pe
profitpentru investitii, ar fi mai corect sa fie acoperite pierderile din rezervele constituite din
profiturilenete ale anilor 2006-2008 (cand nu existau facilitati fiscale) sau exista o regula privind
ordinea(de ex. cleiologica) in care se utilizeaza rezervele pentru acoperire?
Se poate efectua operatiunea cu data de 31.12.2011 si bineinteles in raportul consiliului
deadministratie asupra situatiilor financiare ale anului 2011 s-ar cuprinde propunerea catre AGA
deacoperire a pierderilor din rezerve (in ipoteza ca AGA va si aproba acest lucru)?
 Deoarece nu s-a mentionat nicaieri despre valoarea pierderii fiscale, consideram ca diferenta
clara intre pierderea fiscala si cea contabila este bine cunoscuta, iar intrebarea se refera numai la
acoperirea pierderii contabile, fara referire la recuperarea pierderii fiscale.
Se mentioneaza recuperarea pierderilor in urmatorii 5 ani, conditie care exista numai
inreglementarea fiscala, nu si in cea contabila. Astfel, pierderea contabila poate fi acoperita
oricandin viitor fara limita, insa pierderea fiscala poate fi recuperata numai in urmatorii 5 ani (7
aniincepand cu 01/01/2012).
Informatii financiare:
Cont 1068 Alte rezerve = - 3.000.000 lei provenite din profituri nete ani 2000-2008
Cont 1171 Rezultat Reportat an 2009 = - 20 lei
Cont 1171 Rezultat Reportat an 2010 = - 130 lei
Potrivit prevederilor Legii Contabilitatii Republicate nr. 82 din 24 decembrie 1991 art. 19
alin.(4), pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat,
dinrezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor
sauasociatilor.
Aceleasi prevederi se regasesc si in Ordinul nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru
aprobareareglementarilor contabile conforme cu directivele europene la punctul 222 alineat (5)
cusublinierea ca ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea
adunariigenerale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratiei.
Astfel, pierderile contabile reportate pot fi acoperite din alte rezerve constituite din profituri
neteinregistrate in anii anteriori.
Reflectarea in contabilitate a operatiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectueaza
pebaza aprobarii acesteia de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor sau de
catreconsiliul de administratie, dupa caz.
a) Pierderile contabile din anii anteriori pot fi acoperite la finele anului 2011 pe baza
hotarariiadunarii generale a actionarilor sau asociatilor sau de catre consiliul de
administratie, dupa caz,deoarece rezultatele exercitiilor financiare precedente sunt
aprobate de catre Conducere.
1068 = 117Alte Rezerve Pierderi Reportate ani precedent
b) Pierderea contabila aferenta anului 2011 nu poate fi acoperita decat in anul 2012 la
dataaprobarii situatiilor financiare ale anului 2011 prin care conducerea ia la cunostinta
rezultatulanului si aproba acoperirea pierderii din alte rezerve.
117 = 121
Pierdere contabila reportata an 2011
Pierdere curenta an 2011
1068 = 117
 Alte Rezerve Pierdere contabila reportata an 2011.
Din punct de vedere al impozitarii rezervelor la momentul acoperirii pierderii, Codul Fiscala
duce precizari la art. 22 alineatul (5) astfel: reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei
care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau
anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii
provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii
contribuabilului sau oricarui alt motiv.
Pentru rezerve constituite din profituri nete nu se pune problema impozitarii la data
utilizariipentru acoperirea pierderii.
La alineatul 6 insa, se mentioneaza ca sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si
rezervereprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau
pentru acoperirea pierderilor.Norme metodologice enumera aceste rezerve ca provenind din:
a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize,
inconformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;
b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit
prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru
exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.
In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se
recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la
dataaplicarii facilitatii respective, potrivit legii.
26. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101.
27. Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase.
O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de 150 hectolitri. Concentraţia
alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar
cursul de schimb este 1 euro = 4,1 lei. Care este valoarea accizei?

Formula de calcul a accizei=cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.

Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4,1 lei/euro == 60,270 lei

28. Studiu de caz privind accizele la bere.

O societate comercială este agent economic mic producător independent de bere. El are la
începutul anului 2010 o capacitate de producţie de 80.000 hectolitri, iar în luna iunie pune în
funcţiune o nouă capacitate de producţie, ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000
hectolitri. În luna iunie produce o cantitate de 35.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de
80.000 hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei capacităţi
de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru grad Plato, pentru o capacitate
de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri. Numărul de grade Plato este 3, iar cursul de schimb
este 1 euro = 4,1 lei. Care va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna
iulie?

Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii următoare celei
în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie, urmând ca din luna următoare să
aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare în alta.

Acciza iunie = 35.000 x 3 x 0,38 x 4,1 = 163,590 lei.

Acciza iulie = 80.000 x 3 x 0,6 x 4,1 = 590,400lei.

29. Studiu de caz privind accizele la vin.

O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2007 o cantitate de 60.000 sticle
de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin
a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro =
4,1lei. Care este valoarea accizei?
Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle de vin spumos la un
litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.

Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată, cât şi pentru

cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza
este 0.
În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza, cu menţiunea că cuantumul acesteia este
acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl produs).
Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 10.000 x 42 x 4,1 = 1.722.000 lei.

30. Studiu de caz privind accizele la tutun.

Un agent economic produce în anul 2010, 20.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul
maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 13 lei/pachet. Acciza
reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete + 31%. Cursul de schimb este 1 euro = 4,1 lei. Să se
determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.

Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două componente, respectiv
acciza specifică şi acciza ad valorem.
A = A1 + A2, unde:
- A1 =acciza specifică;
- A2 = acciza ad valorem.
Vom determina mai întâi acciza specifică:
A1 = Q x K x Cs, unde:
- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;
- K = acciza unitară la 1000 ţigarete;
- Cs = cursul de schimb.
A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 4,1 = 9 397,2 lei.
A2 = Bi x 31%, unde:
- Bi = baza de impozitare.
Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul
declarat de producător.

Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu

amănuntul declarat x cantitatea = 13 x 10.000 = 130.000 lei.
Acciza ad valorem = 130.000 x 31% = 40 300 lei.
Acciza totală = 40 300 + 9 397,2 = 49 697,2 lei.

Începând cu anul 2010 acciza pentru ţigarete se determină după formula prezentată
anterior, dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1.000 ţigarete. Vom determina această limită
minimă impusă.

11x 4,1 x (20.000 x 20) / 1.000 = 18,040 lei.

Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii determinate prin însumarea
accizei specifice cu cea ad valorem, acciza va fi 49 697,2 lei.