MINISTERUL ~IS~~g~ CONSTRUC'f1ILOR ~:.

1--' • 1: ~ :' ....

..

ORDINUL

nr.622

din 23 octombrie 2003

pentru aprobarea reglementarii tehnice "NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA AUTOSTRAZILOREXTRAURBANE" (revizuire PD 162-1983)

Indieativ PD 162-2002

A t.JjY

Ineonfonnitate eu prevederile art. 38 alin. 2 din Legeanr. 10/1995, privind ealitatea in constructii, eu modificarile ulterioare,

in temeiul prevederilor art. 2 pet. 45 si Ie art. 5 alin. (4) din Hotararea .

Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea ~i functionarea Ministerului TransporturiIor, Constructiilor ~i Turismului,

avand in vedere avizul nr. 51 din 23 mai 2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate-CTS9, ministrul transporturilor, constructiilor §-i turismului,

emite urmatorul r

ORDIN:

Art. 1. Se aproba reglementarea tehnica> "NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA AUTOSTRAZILOR EXTRAURBANE" indicativ PD 162-2002,eIaborat de S.C. IPTANA S.A. si prevazut inanexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1.

Art. 3. Directia Generals Tehnica va aduee la indeplinire prevederile prezentului ordin.

1- , • ~ "_. ~- - ....

i~" -;._ ~ -_

~ ,,"_;:_--: ~- ",_,_: ," - . .-" ~

:.;

_' i

:,~ .. ". \J

-J .. u'

• ~ ... ~ .Ii

.': :J.

Anexa la ordinul MTCT nr. 622 din 23 octombrie 2003

NORMATIV

PRIVIND PROIECTAREA AUTOSTRAzILOR EXTRAURBANE

"

..

.Indicativ: PD 162-2002 Elaborator: S.C. IPTANA S.A.

CUPRINS

\ :1'

.

CAPITOLUL I. CAPITOLUL II. CAPITOLUL III. CAPITOLUL rv. CAPITOLUL v. CAPITOLULVI.

Prl lneinl rale 6

Ipll gene .

Elementele profllulul transversal tip 10

Elemente determlnante ale traseului 21

Amenaj area curbelor in plan ~i in spatlu 26

ProfIlullongitudinal 31

Reguli generale privind proiectareacomplexi

. in spatiu (plan-prof II) 35

CAPITOLUL VII. Aeeese pe autostrada 40

CAPITOLULVI~I. Masoripentru siguranta clrculattel , 42

CAPITOLUL IX. Intersectii ~i ramlflcatil co alte eii de

comunicatie 11 ··46

CAPITOLULX~ Seurgerea apelor ~ 53

CAPITOLUL XI. Dotiri ale autostrazilor 58

CAPITOLUL XII. Mareaje ~i semnaliziri 81

CAPITOLUL XIII Considerente de mediu 87

. ANEXE

. ANEXA 1. Profile tranversale ~ 95

ANEXA 2. Valori Iimita aleelementel~r geometrice pentru

.... III ~~ •

autostrazi .- .. " ~ I ••••• "' 95

ANEXA 3. Valorile deverului. ~ 100

ANEXA 4. Elementele clotoidelor (model) 101

ANEXA 5. Punete pe clotoide (model) 114

ANEXA 6. Racordari ell clotoide ~i arc de cere central (model) 115

ANEXA 7. Amenajarea curbelor in spatiu 117

ANEXA 8. Recordari eu cIotoide 123

ANEXA 9. Sectiuni de triere a circulatiei 125

BUlETIN TEHNIC RUT~E"R

anullll, nr. 1, ianuorie 2004

5

I·., 1- .

T-·

I

V~

_ :, _. -~_~ ._;

NORMATIV

PENTRU PROIECTAREA Indicativ: PD 162-2002

AUTOSTRAzILOR EXTRAURBANE

CAPITOLULI Principii generale

SECTIUNEAl

. ,

. Obiectsi domeniu deaplicare

Art. 1~ - (1) Prezentulnormativ stabileste regulile si conditiile eare se aplica la proiectarea autostrazilor noi din afara localitatilor,

(2) Normativul s-a intocmit in eonformitate eu prevederile Legii nr. 821 1998 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 43/1997, republicata, privind regimul drumurilor; Normelor tehnice privind proiectarea,construirea si modemizarea drumurilor aprobate prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 45/1998, a Standardelor pentru autostrada transeuropeana nord-sud - T.E.M.!2001 . si Acordul European asupra marilor drumuri de circulatie internationala (AGR).

...

SECTIUNEA a 2-a Prevederi generale

Art.2. Autostrazile sunt drumuri nationale de ili.are capacitate si viteza, rezervate exclusivcirculatiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietatile riverane si care:

a) cu exceptia punctelor singulare sau de titlu temporar, comports, pentru cele doua sensuri de circulatie, part,i carosabile distincte, (cu eel putin doua benzi de circulatie), separate una de alta printr-o banda de teren care nu este destinata circulatieisau, in mod exceptional, prin alte mijloace si au benzi de stationare de urgenta spre exterior;

b) nu intersecteaza la nivel nici un drum, nici 0 linie ferata sau de tramvai, nici 0 cale pentru circulatia pietonilor;

c) intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai dinspre dreapta si catre dreapta, fata desensul demers, in locurile special amenajate;

BUlETlNTEHNIC RUTIER

to

6

onullll, nr. 1, ianuarie 2004

..

(~

d) este in mod special sernnalizat ca fiind 0 autostrada.

Art.3.- (1) Pentru alegerea traseului pe care se va desfasura viitoarea autostrada trebuie sa se intocmeasca, in prealabil, un studiu teritorial de sistematizare a circulatiei, studiu de trafic prin care sa se stabileasca relatiile . prioritare de trafic si sa se tina seama de .Planul national de amenajare .

. Sectiunea Ciii de comunicatie". . . . .

. , , .

(2) In cazul cand din acest studiu rezultapentru 0 anumita directie ca,

dupa 0 perioada de 15 ani, intensitatea medie zilnica anuala va atinge 16.000 vehicule efective sau 20.000 autovehicule etalon '(autoturisme) potrivit Ordinului nr. 46/1998 al Ministerului Transportui.-ilor, este necesar un drum national de clasa tehnica I, respectiv 0 autostrada.

(3) Intensitatea orara de cal cuI precumsi echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitatii decirculatie se stabileste conform STAS 7348 si Normativului pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor pub lice - PD 189.

Art. 4. Autostrazile potfi: .

a) extraurbane, care leaga intre ele mari centre populate sau centre generatoare de trafic si de regula ocolesc localitatile;

b) urbane, in interiorul localitatilor .

.. Art. 5. - (1) Normativul seaplica numai la autostrazile extraurbane. (2) In localitatile care nu pot fiocolite, autostrazile se trateaza ca autostrazi urbane.

Art.6. Autostrazile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie marc ate corespunzator ~i dotate eu instalatii de semnalizare verticals, amplasate fielateral, fie deasupra cailor, astfel inciit sa fie perceptibile (prezenta semnului) de la'gel putin 300-500 m distanta; b) sa aiba montate garduri penttp a opri accesul oamenilor, vehiculelor ~i animalelor pe autostrada, in mod neeontrolat;

c) sa fie dotate ell retele proprii de telefonie si semnalizare - avertizare pentru comunicari urgente, in cazuri de accidente, blocari de circulatie, etc.;

d) sa fie dotate cu:centre de intretinere si coordonare, posturivamale· la frontiera, posturi de politie si posturi de prim ajutor;

e) la elaborarea documentatiilor, sa fie analizate locurile unde pot fi amplasate unitatile de deservire care apartin altor beneficiari (statii de benzina, unitati de reparatii si deservire auto, hoteluri, moteluri, etc.) si accesele acestora la autostrada;

f) zonele autostrazilor (Z A) (care cuprind ampriza, zonele de siguranta ~i de protectie) trebuie sa fie degajate de orice constructii supra-

BUlETIN TEHNIC RUTIER

anullll, nr. 1, ianuarie 2004

[.'_-.'

r~~~;ii

l- .:_ ~ ~ ~ - -

~ >_n:

7

f -

i -

l'

r ;

~ ...

terane. Toate constructiile noi din zonele autostrazilor, cu exceptia dotarilor indicate In aliniatele precedente, vorputea fi amplasate la distanta de minimum 50 m de la axul autostrazilor, In cazul

, - - -. .

constructiilor existente Ia distante mai mici, se va decide de la eaz la caz, in functie de importanta §i valoarea constructiilor, daca acesteatrebuie demolate sau vor putea fi mentinute en luarea masurilor necesarepentru ea accesulla autostrazi in aceste zone sa tie oprit;

g) to ate instalatiile (cabluri electrice, telecomunicatii, etc.), conducte si retele (gaze, apa, canal, etc.) vor fi amplasate in afara zonei de siguranta a autostrazii.Aceste instalatii nu vor putea fi amplasate pe podurile, viaductele si pasajele autostrazii §i .nici sub acestea. Daca aceste instalatii §i retelevor fi amplasate in zona de protectie a autostrazii, ele necesita avizulAdministratiei N ationale a .Drumurilor (AND). Fac exceptie instalatiile si retelele aferente exploatarii autostrazii,

Art. 7- (1) Traversarea autostrazilor de catre instalatiile aeriene se va face la inaltimea impusade Normele tehnice privind proiectareasiamplasarea constructiilor, instalatiilor si panourilor publici tare in zona drumurilor, pe poduri, viaducte si tuneluri rutiere, aprobate prin Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 57111997, ce se aplica instalatiilor respective stiind oa, pentru autostrada trebuie saramana un gabarit liber de 5,50 m.

(2) Subtraversarile de instalatii se vor realiza la minim 1,50 m fala de cote le superioare ale structurii rutiere luandu-se toate masurile de protectie

pentru autostrada si participantii latrafic. ;,

(3) Toate supratraversarile sau subtraversarile' se vor realizacu avizul Administratiei N ationale a Drumurilor. r

" - - ' .

Art. 8. Amplasarea autostrazilor in zona cailor ferate .se vor face in

confonnitate cu nonnele deaplicare a Ordonantei Guvemului 43/1997 ~i cu normele in vigoare pentru caile ferate.

Art. 9. In vederea micsorarii numarului de intersectii, se vor intocmi studii de sistematizare a retelelor de drumuri existente, prin care se vor asigura legaturi intre drumuri spre noduri sau la intersectii denivelate si dupa caz intreruperea sau desfiintarea celor de midi importanta,

Art. 10. In cadrul proiectarii se va urmari incadrarea optima in peisajul inconjurator prin masuri care sa asigure un aspect estetic si variatcare sa confere un confort optic ridicat. Aceasta se va realiza prin alegerea unor elemente geometriceadecvate, coordonarea plan-profil in lung, asigurarea vizibilitatii, plantatii de specii diferite, masuriantipoluante, antizgomot, etc.

8

BULETIN TEHNIC RUTIER

onullll, nr. 1, ianuorie 2004

, SECTIUNEA a~3 .. a ' Definltii' - terminologie

Art, 11. Terminologia utilizata in prezentulnormativ este ceastabilita in

SR4032-1: 2001. , ' ,,'"'

TEM2001

AGR,

Legea Dr. '82/1998

, .

'Ordinul,M. T.

nr. 43/1998 ,

Ordinul M.T. nr.45/1998

STAS 1848/5~1982'

STAS 2914 - 84 STAS 1848/7-1985 STAS 1848/1-1986

STAS't8~8/2-1986

STAS 1848/3-1986

STAS 1948/1-1991 SR 1848/4:1995

SR 1948/2: 1995 SR 4032-1:200.1 PD 189/2000

SECTIUNEAa 4-a,1. ' Referlnte

S\1ND1.RDELETE.¥~~i PRACTIClRECOMANDAtE"Editia a UI-a:4-6 decembrie 2001.

. .: .• '_ ' .. ; f j .:_ ~I,--'." - -: c,, .:\~.:; /- _ df '~, \" " .1 j -fi',- ,'; " {' --':~

,ACORDtJL EUROP'EAl'I'iasupraniatilotc{lrummi'

de circulatie intemationala (AGR)

de ap!Q9~~,(),'g .. }V~~43/1997, privind regimul

,,I":' J;.). . .. " --; ~ ".-,' .. .:"

drumunlor '

'.. ,1,1" •• _' !.

N orme privind incadrarea In eategorii a drumurilor -nationale - ,

'!' ,",

'.'i ~ -

Norme tehnice privindproiectarea, construirea $i . modemizarea drumurilor

Semnalizare rutiera. Indicatoare luminoase pentru circulatie.Conditii tehnice 'de calitate,

, , . ~

, Lucrari 'dedrumurf.' 'Terasamente.

. . ~. ". , -: .,. . - . ..~ -.' " ' : . .

Siguranta.circulatiei, Marcaje rutiere.

Sigurantacirculatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasar:~.'

Sigurahta circulatiei. Indicatoare rutiere. Prescriptii

'tchnice.

Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire

Lucrari de, drumuri. Stalpi de dirijare si parapete. Sigurantacirculatiei, Semafoare pentru dirijarea circulatiei. Arnplasare si functionare.

Parapete pentru poduri, "v

Lucrari de drumuri -:- Terminologie.

Normativ departamental pentru determinarea capacitatii de circulatie-a drumurilorpublice.

BULETIN TfHNIC RUTIER

arlUllII, nr. 1, ianuarie2004

r' :-. l:<

~.~ ~ r

L-.- n--

~ .. -

f~ ,

i ~_,.. -, - [." ~-

~ .r ,

;.-.

.. . --

~r _ -. : ~

I. - r ~

1::<·

1 ~r:_~<

;.r .

• _rr'

~ . _ c._

t- ~ .. -' •

AND 584-2002

N ormativ pentru deterrninarea trafieului de ealeul pentru proiectareadrumurilor din punet de vedere al capacitatii portante si al capacitatii deoirculatie,

Normativ privindconditiile de relief pentruproiectarea drumurilor ~i stabilirea capacitatii de circulatie

a acestora, " , \ .'.

AND 583 .. 2002

CAPITOLUL II

ELEMENTELE PROFILULUITRANSVERSAL TIP

--0

.' ,

SECTIUNEA 1

, . . ,

Norme generale

Art. 13. Profilul transversal al autostrazilor intr-o sectiune curenta in aliniament, este alcatuit conform Anexei 1 fig. 1 a) si I b )pentru autostrazi . in regiuni de ses ~i deal si eonformAnexei 1 fig. 2 pentru autostrazice se vor realiza in regiuni demunter- .

_ a) platforma notata ell "P" se mascara intre fetele glisierelor de

. ;, siguranta; In eazurile cand nu exista, sau situatia.nu impune nici in

viitor montarea de parapete de siguranta, latimea platformei se mascara intre muchiile superioare ale taluzurilor de umplutura ori . a santurilor sau rigolelor, denumite muchiile platfonnei;

b) caile de circulatie unidirectionale, notate "C", trebuie sa ofere 0 suprafata de rulare care sa permita-circulatia autovehiculelor in deplina siguranta siconfortcu vite.zaprev.~zuta. Panta transversals a cailor, tn .. aliniamente, va fi unica.de 2,5% spre dreapta fata de

. .'. ~ ." ." . ~ Ji.~ ; ,·c

sensul derners, iar panta patului drumuluide 4,0%;

c) benzile de ghidare, notate"G" suntamplasate de ambele parti ale cailor unidirectionale.In afara acestorasi au aceeasi structura rutiera ~i aceeasi panta transversals 'ca si calea de circulatie. Ele vor fi , ,-~ . colora te sau marcatecontrastant fatade culoarea cailorde circulatie . sprea asigura un ghidaj optic pentru conducatorii autovehiculelor; d) benzile de st~tionarede urgenta, notate "Su", au rolul de a pennite autovehiculelor ramase In pana sau soferilor aflati In dificultate sa stationeze in afara cailor decirculalie. Pe aceste benzi nu este

, - - - ,

permisa stationareaautovehiculelor in' stare de functionare normala,

sau parcarea lor Structura rutiera de pe benzile de stationare accidentala trebuie ~a permits stationarea vehiculelor grele si foarte

A -'0

10 BULETlN TEHNICtRUTJER onul lll, nr . .1., ianuarie 2004

. ..

grele.Tn aliniament panta transversala a benzilor de stationare accidentalaeste aceeasi cu acaii adiacente;

e) acostamentele.riotate "A" sunt cuprinse intre marginile benzilorde stationare accidentala si fetele glisierelor parapetelor de siguranta, sau muchiile platformei cand nu sunt necesare glisiere;

. f) fasia destinata amplasarii parapetelor de siguranta cu glisiere se noteaza "F". In eazul di intr -0 prima etapa nu se monteaza parapete de siguranta, insa acestea se prevad pentru viitor, fasia se construieste dela 'iuceput;

g) zona mediana, notata "M", include si benzile de ghidare adiacente, Partea centrals este inierbata si plantata eu arbusti in sir eontinuu sau in grupuri, ori este impermeabilizata ~i se amenajeaza in functie de situatia locals si de posibilitatile de rezolvare a scurgerii apelor. Pe zona mediana se monteaza ·parapete de siguranta cu glisiere pentru a se evita trecerea autovehieulelor de pe 0 eale pe ealea de sens contrar, precum !iii dispozitive speciale pentru evitarea efectului de orbire ·produs conducatorilor auto de farurile autovehieulelor care circula pe caleade sens contrar; zona mediana poate sa cuprinda si spatiul pentru largirea in viitor a autostrazii Latimea zoneimediane lara benzile de ghidare s-a notat cu "D" si va servi la amplasarea podurilor fala de axul autostrazii;

h) taluzurile, notate" T" au inclinarivariabile in functie de inaltimea terasamentelor si de natura pamantului din zona;

i) zona de siguranta, notata "Zg", se mascara catre exterior de labaza taluzului de umplutura sau de la creasta taluzului de sapatura. Cand fnsa la baza taluzului de umplutura sau creasta taluzului ill sapatura se prevad santuri de colectare sau de garda, zona de siguranta se masoara in exteriorul acestor sanniri. Acestea au llitimi de 1,5(}'5,OO m in conformitate eu prevederile Ordonaritei Guvernului nr. 43/1997. La Iimita zonei de siguranta se monteaza gardurile de protectie (I);

j) zonele de protectie(Zp) suntsuprafetelede teren situate de 0 parte si de alta a zonelor desiguranta, necesare protectieiautostrazii.Zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice sau fizice care le au in administraresau proprietate, eu obligatia ca acestea sa nu aduca prejudicii autostrazii sau derularii in siguranta a traficului. Aici orice .lucrare (constructii, imprejmuiri sau plantatii, etc.) se va realiza cu aprobarea administratorului autostrazii;

k) zona autostrazii (ZA) cuprinde ampriza, zonele desiguranta ~i zonele de protectie ale autostrazii, Distanta de la axul drumului la marginea . exterioara a zonei autostrazii este de 50 m.

Zona autostrazii trebuie inregistrata la forurile competente ca terenuri si zone neconstruibile inalte scopuri.

BUlETlN T.EHNIC RUTIER 11 onullll, nr. 1, ionvorie 2004

f: .. :.::., i'<,: [.".>

I. ,: .

1'>.:,'>·

f)~;~~:

r~~~-

, .'

'.

SECTIUNEA a 2-a

•

Profilul transversal tip curent in aliniamente cand autostrada se construieste etapizat

Art. 14. - (1) Construirea etapizata a autostrazii se hotara~te pe baza studiului de trafic si avolumuluilucrarilor; pe baza eficientei economice a lucrarilor,

(2) Cand autostrada se construieste etapizat intr-oprima etapa realizanduse numai 0 singura cale cu circulatie in ambelesensuri; (in etapa eu circulatia · bidirectionala nu se admit viteze mai mari de 100 km/h) profilul transversal, intr-o sectiune curenta inaliniament, este alcatuit conform Anexei 1 fig. Ib)

.. , . .

~i 2b) ~i are urmatoarele elemente:

a) platforma "P";

b) calea de circulatie "C", initial bidirectionala, are pantatransversala unica corespunzatoarecirculatiei insituatia finala;

c) benzi de ghidare, notate "G", ill conditiileArt. I3.lit.e;

d) benzi de stationare accidentala "Su" in conditiile Art. 13.lit.d. Se mentioneaza ca banda de station are construita in etapa Linspre viitoarea zona mediana (Su) urmeaza sa se dezafeeteze in etapa finala. Aceasta banda are paJta transversala egala cu a caii adiacente

in etapa initiala; .

e) acostarnente "A", fasiidestinate parapetelori.F'', taluzurilor "T" ~i zonelor de siguranta "Zs" sunt amenajate in aceleasi conditii ca in cazul autostrazilor definitive conform Art. 13.

Art. 15. - (1) Suprafetele de teren pentru amprizasi zonele de siguranta se expropiaza de la .inceput pentru profilul complet in solutia finala.iodata eu terenurile destinate viitoarelor noduri rutiere si cele necesare pentru dotari, (2)In perioada dintrecele doua etape de realizare a autostrazilor, terenurile expropiate, insa neocupate de constructiile primer etape, vor fi mentinute in

circuitul agricol. . ' ."

(3) In cazurile exceptionale cand terenurile destinate solutiei finale,

nodurilor acceselor si dotarilor nu se expropiaza initial, ele inclusiv zonele de protectie (zona, autostrazii) trebuie inregistrate ca terenuri si zone neconstruibile in alte scopuri.

(4) Lucrarile din etapa a II -a (profil complet de autostrada) trebuie sa afeeteze cat mai putin lucrarile executate in prima etapa,

(5) In acest sens, se recomanda ca in terenurile cu relief accidentat, lucrarile din prima etapasa fie realizate spre versant sau pe sensul de urcare. In aeest cazse voranaliza si solutii cu cai denivelate (Anexa I fig. 3).

Art. 16. Intersectiile cu calea ferata se vor realiza denivelat din prima etapa. Art. 17. Intersectiile cu aite drumuri se vor proiecta denivelat tinand seama de posibilitatea dezvoltarii ulterioare la 3 benzi de circulatie pe sens.

to

'2 BULETINTEHNIC RUTIER anul III, nr. 1, ianuarie 2004

SECTIUNEA a 3-a

. Profil transversal tip cu trei benzi de cireulatle pe sens

Art. 18 .. Pentrusituatia de perspectiva cand pentru fiecare cale unidirectionala va fi necesara sia treia banda, aceasta va avea latimea de 3,50 m indiferent de reliefulzonei pe care 0 strabate autostrada.

SECTIUNEA it 4 .. a

. . ,

Elementeale profllului transversal in situatllle particulate

Art. 19. in sectoarele de accessi pe zonele cudeclivitatimai mari 3% prelungite, benzile de stationare accidentala se inlocuiesc prin benzi suplimentare pentru accelerare, decelerare, sau benzi pentru vehicule lente avand la capete sectoare de patrundere sau desprindere in, ~i din fluxul de circulatie, precum ~i prin zone de racordare. Benzile suplimentare pentru accese vor avea 3,50 m iar cele pentru vehicule lenteminim 3,00 m latime. Structura rutierasi panta transversale (pe sectoarele din aliniament) trebuie sa fie identice cu cele ale cailor unidirectionale.

Art. 20. in curbe, panteletransversale ale cailor de circulatie si benzilor suplimentare se adopts potrivit planurilor de amenajare acurbelor in confonnitate cu prevederile Capitolului IV.

Art. 21. La sectoare de munte, cu relief foarte accidentat, in scopul reducerii volumului terasamentelor si lucrarilor de arta, caile unidirectionale potfi denivelate sau se poate proceda la proiectarea separataafiecarei cai (Anexa 1 fig. 3). Pe aceste sectoare nu exista banda mediana (M).

L·

SECPUNEA a 5-a

Profllul transversal al podurilor, viaductelor ~i pasajelor autosu;izii

Art. 22. - (1) Latimile podurilor, viaductelor ~i pasajelor autostrazii peste rauri, vai si peste aite cai de comunicatie, se stabilesc astfel incat initial cand autostrada are cate 2 benzi de circulatie pe sens, so. asigure inscrierea profilului curent (fig. 1). Aceste latimi vor asigura trecerea traficului ~i pentru perspectiva cand vor fi necesare cate trei benzi de circulatie pesens, cu mentiunea co. in aceasta ultima etapa se vor sup rima benzile de station are accidental! (fig. 2).

(2) Distanta intre axul autostrazii ~i fata parapetelor spre partea carosabila . va fi de D/2.

Art. 23. Racordarea muchiei platfonnei si a partii.carosabile de pe partea exterioara a autostrazii, cu lucrarea de arta (pod, viaduct, pasaj) se va face sub un unghi de 2,550 (sau cu lnclinarea de 1125).

Art. 24. La poduri foarte mari latimea se va stabili individual.prin proiect.

BULETIN TEHNIC RUTIER 13

anullll, nr. 1, ianuarie 2004 .

,. ..... :-

I:e._·

I .-

Autostrazi definitivecu doua cai unidirectionale a cite 3 benzi de circulatie

'" . " .

~

~-:

s'§

~1:~3=~ __ ~~.~~~5·~J~~·_I,~ __ ~ __ ~l~J5 1j .~

_~mm ,

--77 ••

Fig.1a. Autostrazi etapizate ell 0 slngura cale pentru circulatie bidireetionaHi

. - ."

_ & - _-~ _n __

Ii

" ~. !II~ ~----""lIIiiIiIiiiiliiii.iii """';';';';' _

iJ 4 --u-m----m------- -~--

~~i-~l=n~17-00~-~l=~~-_~~~1~D~!F~~-~l7~~~~J--a;~ W -1

---g.

Flg, lb. Autostrazidefi'!\tive en dona eai unidirectionale a cate doua benzi de clrculatie

11
5-- ~!~~

lo.i, J~" 3.75 " ! 3.15 jQl lo'~ " )./~
1100 D ~
Fig. 2 I I ~

-- -------------.---~-

..

SECTIUNEA a 6-a

. .

,....." ld

Pasaje peste autostrada

Art. 25. Pasaje1e de travers are a altor cai de comunicatie peste autostrada trebuie sa aiba lungimisi desehideri care sa permita inscrierea profilu1ui transversalal autostrazii cu latimea curenta siln plus sa permita amplasarea instalatiilor si conductelor paralele eu autostrada, precum si amplasarea in . viitor a inca doua benzi de circulatie, cand autostrada va avea trei benzi pe sens.

Art. 26 .. Se admite amplasarea un or pile ale pasajelor in zona mediana a autostrazii cu conditia ea acestea sa fie protejate corespunzator,

Art. ·27.· ina1limea libera sub pasaje trebuie sa fie de 5,50 m astfelincat sa permita ranforsarea ulterioara a structurii rutiere pentru ca in final inallimea libera sa fie minim 5,00 m.

Art. 28. fncazulin care se prevede cain zonele pasajelor sa seconstruiasca in viitor accese la autostrada, se vormajora lungimile lor astfel ineat sa se poata inscrie benzi1e suplimentare (accelerare, deccelerare, etc.) ale viitornlui nod rutier.

SECTIUNEA a 7-a

,

Thneluri

Art. 29. in cazul in care autostrada parcurge un teren foarteaeeidentat poate sa apara necesitatea adoptarii.pe traseu a unor tuneluri (fig. 3). Hotararea asupra adoptarii unor tuneluri sau a mentinerii traseului la suprafata terenului trebuie luata tinandu-se seama de urmatorii factori determinanti:

!II' -,

a) scurtarea apreciabila a lungimii traseului;

b) traversarea la suprafata a unor zone improprii din punet de vedere topogeohidrologic (relief foarte ~ceidentat sau prezentand instabilitatea terenului natufal pe mari suprafe]e, avalanse, caderi de stanci, etc.);

e) protectia mediului inconjurator sia peisajului;

d) buna comportare a tunelurilor in zone seismice;

e) evitarea unor zorie constrnite.

Art. 30 •. La proiectarea tunelurilor nu trebuie sase creeze discontinuitati in nivelul de serviciu sau a eonditiilor de securitate fata de eonditiile de

. , -. , . ,

circulatie de la suprafata.

Art. 31. Pentru fiecare cale sa se prevada cate un tunel separat. in cazul • etapizarii constructiei intr-o prima faza circulatia poate fi bidirectionala, Art. 32.Pentru protectia personalului de intretinere se prevad trotuare de min. 0,75 m latime, iar in tunelurilede peste 2 krn locuri destationare de 30 x 3m (la 1 km distants intre ele).

BULETIN TEHNIC RUTlfR 15 anul III, nr. 1, ionuorie 2004

r·' - ~ - , i>

I"~_: '"

1><

11~~/:

i:~:· .

r ~,~

j-",-'

.' ~ .. . .

~ .. ~ '-" ~

~(~

~ ~.~ ~~! .. ~: ~ ~~

<';1 . :j

-·T ,

025 1 O.2~
~.og 3.75 3.75 ~.O_g
I (.3.50) . (.1.50)
9:y ._ ... _-_j
~~~.-+-~~~~~~ 0.75

1,- _-",4.=75:.__-+ __ _;8:.::::.00=-.,. _ __j

. L-__ 1215 I

a) Pentru 0 singura eale ell 2 benzi, rara banda de stationare

b) Pentru 0 eale eu 2 benzi ~i banda de stationare

;
!
, I .,
LJ__ ±
0.25 0,25
L. . .I. 3.75 I ~.1!) 3.15 I J
I
1.00 (3.50) ( .50) (HOl 0.75
6.625 6.625 D.2!>

'jf

e) Pentru 0 eale ell ~ benzi, lara

banda de stationare

•

Fig. 3. Sectiuni prin tuneluri

Art. 33.- (1) La proiectarea tunelurilor lungi pentru aasiguraun tiraj de aer minimal declivitatea nu trebuie sa fie maimica de 10/0. Pentru a se evita constructia benzilor suplimentare pentru vehicule lente declivitatea maxima este de 3% eu reeomandarea ea diferenta fata de declivitatile care preced si succed tunelul sa nu depaseasca 3%.

(2) In tuneluri se va evita pe cat posibil folosirea declivitatilor maxime permise. Se va efectua evaluarea costurilor In cazulunor declivitati mai miei, tn comparatie eu economiile legate de benzile pentru vehieule lente.

16 BUlETlN TEHNIC RUTIER anullll, nr. 1, ianuarie 2004

Art. 34~ Reglementarea circulatiei in tunel se face in scopul evitarii scaderii nivelului de serviciu prin:

a) iluminarea semnalizarii verticale;

b) interzicerea Intrarii in tunel in momentul blocarii circulatiei prin prevederi de semnalizare adecvateinainte de tunel; :

c) in cazuri de blocaj prelungit, se va prevedea unsistem de transmitere . la nodurile rutiere cele mai apropiatea semnalizarii adecvate pentru inchiderea si devierea circulatiei pe alte rute;

d} la capetele tunelurilor unidirectionale se vor prevedea, daca este posibil, legaturi rutiereintre ele pentru a se putea dirija la nevoie ambele sensuri de circulatie printr-un singur tunel unidirectional eu semnalizarea necesara;

Art. 35. Reglementarea circulatiei' in tunel se face ~i in scopul evitarii situatiilor periculoase care s-ar putea ivi din .cauza prezentei anumitor

materiale prin: .

. a) prevederea.Tn tot lungul tunelului, de rigole pentru recuperarea rapida a lichidelor varsate pe sosea (debit recomandat 100 l/sec) si a Ie conduce prin sifoane lasistemuldedrenaj al tunelului; sau a Ie conduce prin puturi la recipiente avand eel putin 50 m' in vederea recuperarii lor;

b) instalarea unui sistern de alarma, in caz de incendiu, care sa se declanseze Ia 0 anumita temperatura;

c) instalarea unui sistern de detectie a gaze lor toxice si declansarea automata a ventilatiei (la tuneluri ,de peste 1000 m);

d) respectarea reglementarilor speciale ale organelor de resort in privinta circulatiei vehiculelor care ttatisporta materialepericuloase in sensu! dirijarii transporturilor pe rute ocolite, iar cand acest lucru . nueste posibil, acceptarea lor intunelurinumai in orele cu trafic scazut, ell Iimitarea vitezei lor la maxim 60 km/h si mentinerea distantei de eel putin 200 m de eelelalte vehicule.

Art .. 36. Prin proiect, trebuie sase prevada urmatoarele instalatii necesare pentruasigurarea unor conditii de circulatie normals:

a) instalatii pentruevacuarea apelor inelusiv statii de pompare;

b) centrala sau centru de coordonare pentru reglarea traficului si securitatea circulatiei eu sau rara televiziune in circuit inchis;

c) instalatii pentru pasageri, care pot fi: portale de control a gabaritului montate la capetele tunelurilor; panouri de semnalizare rutiera bine iluminate; locuri de intoarcere la tunelurile bidirectionale prin largire

BUlEllN TEHNIC RUTIER 17 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

i ". -_

t-"_ > i: --r

,.

- ~ -, .

i _ -,_

._-

I •. _

.~ - : -

::-,-j

- 'i,

i

sau Iegaturi intre tunelurileunidirectionale; aparatepentru comunicari de urgenta; aparate pentru perceperea emisiunilor radio;

d) echipamente de urgenta, care pot fi: instalatiede ventilatie cand tunelul are peste 300 m (SOO m pentru tuneluri unidirectionale) lungime si in caz de posibilitatese pot prevedea aerisiri verticaLe prin forare si tubulatura; instalatie de apa prin presiune pentru incendii; extinctoare portabile; - telefoane;

e) instalatii de iluminat In scopul evitarii caderii bruste a nivelului de luminanta la treeerea de la exterior in tunel si la iesirea din aeesta

- -

precum si asigurarea vizibilitatii la eel putin distanta de franare,

Pentru tunelurile considerate scurte, sub 200m lungime nu se iau masuri de iluminat artificial.

Art.37. (l) La proiectarea iluminatului tunelurilor de peste 200 m lungime trebuie sa.se tina seamade urmatoarele:

,

a) pentru zi, considerand luminanta din exterior .. ,L/' (situata la

distanta de franare de intrare in tunel), pentru primii 50-80 m din -tunel, luminanta vatrebui sa fie de 1:15 din Le. Aceastaluminanta va scadea progresiv la distantele de 40~60 m pana va ajunge la

- valoarea "Li" - luminanta de interior a carei valoare va trebui sa fie cuprinsa intre 3-5 cd/m! in functie de intensitatea traficului. Pe distanta de 50-80 m catre iesirea din tunel in zone cu ninsori - frecvente si in tunelurile bidirectionale luminanta va trebui

- crescutaprogresiv,

b) pentru noapte, se recomanda 0 luminanta slaba de 1 cd/m";

e) ca. surse luminoase se recomanda lampile cu descarcari In gaze (fluorescente sau cu vapori de sodiu de ll}alHi presiune). Tuburile fluorescente se utilizeaza pentrp iluminatul noctum in sectiunea curenta a tunelurilor lungi. Lampile ell vapori de sodiu de joasa presiune se folosesc la iluminatul cure nt, iar cele de inalta presiune acolo unde se cer nivele ridieate de flux lurninos;

d) instalatie proprie de energiecare sa intre automat in functiune in caz de intrerupere a eurentului electric de la reteaua publica (instalatie de avarie);

e) canal tehnicpentru instalatii in perspectiva,

Art. 38. In tunelurile cu lungimi mai marl de 1000 m, imbraeamintea rutiera va consta din beton de eiment, din motivde protectie impotriva incendiilor.

Art. 39. Se recomanda ca zidurile tunelurilor sa aiba culoare luminoasa, iar suprafata acestora sa nu fie inflamabila si sa fie usor de curatat.

Art. 41. Se recomandaca instalatiile de cabluri sa nu fie aparente.

It

1 8 BULETIN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

Art. 42. - (1) In general, tunelurile mai scurte de 200 m care strabat masive formate din roci dure, .foarte dure $i nedegradabile, pot ramane necaptusite insatrebuie sa Ii se prevada portale la intraresi iesire,

(2) La tunelurile mai lungi de 200 m, indiferentde roca strabatuta, se prevad . captuseli de protectie sau rezistenta In functie de natura geohidrotehnica a masivelor strabatute, astfel incat sa se asigure securitatea deplina a autostrazii.

.' Art. 43. in zonele unde caile autostrazii sunt amplasate pe versanti din roci friabile unde se pot produce frecvente desprinderi de pietre (stanci) care pot periclita circulatia, se vor lua masuri de siguranta prin:

a) executarea de semitunehiri -sau copertine(polate) fieacoperite cu straturi suficient de groase de pamant pentru protectie, fie foarte inclinate pentru deviereapietrelor catrevale. Sistemele constructive se vor stabili de la caz la caz prin proiect;

b) semnalizarea corespunzatoarea zonei.

SECTIUNEA a8-a

Profiluri transversale pc caile de acces la autostrazl

Art. 4~;"A.ccesele (intrarile ~i iesirile) laautostrazi sunt-alcatuite din bretele si bucIe avand cai pentru circulatia unidirectionala sau bidirectionala .. Bretelele si buclele pot avea una sau doua benzi de circulatie si pe sectoarele in aliniament sunt alcatuite conform fig. 4.

I

lt11f)lf'l """"'C'U cicid

I ill

4.00

6.00";'7.50

a) Cu 0 singura banda de circulatie

If') If') ",.

n.I 1"0. ,...

do ci

II I I

9.00-10.50

r--------------------------~

b) Cu doua benzi de circulatie Fig. 4. Bretele ~i bucle

BULETiN TEHNIC RUTIER 19 anullll, nr. 1, ianuorie 2004

e '

".

~ - .'

j' -, ~ .-

:. .:'.

i ..

i' . i. --

, .

. '_ -:. ~ i

'I

.~ ... ~.' \:;~~:r

--"__"'1

"_ ~ _:

- ~ .- - ~!

- 1

.' -:

- _;

1

,-

_'-- __ .- oJ

Art. 45. Se recomanda ca sectiunile transversale pentru pasaje si poduri situate pe caile de acces la autostrazi cu 0 banda sidoua benzi, sa fie cele din fig.5.

b) Bretele ell doua benzi de circulatie

Fig. 5. Sectiunl transversale pe podurile depe bretele

Art. 46. Gabaritele de hisectitinile pentru diumuri~i poduri se vor ma-

jora cu supralargirile necesare curbelor de acces. .

'y SECTIUNEA a 9-a

, "-

Structuri rutiere

Art. 47. Pe caile de circulatie, benzile de ghidare, benzile de accelerare sau deccelerare, benzile pentru vehicule lente si bretelele la accesele autostrazilor, se vor adopt a structuri rutiere pentru traficul de perspective de 15 ani de la dareainfunctiune. Osia standard va fi de 115 kN.

" ~ -;, . - . .

Art. 48. Pentru benzile de sthtionare accidentalastructurile rutiere trebuie

~ - ' .

sa aiba imbracemintcImpermeabila care se dimensioneaza pentru a permite

stationarea vehiculelor grele si foarte .grele si circulatia temporara si accidentala de pe autostrada (lucrari de reparatii, blocaje de circulatie, etc.), adoptandu-se in anumite situatii (eu acordul beneficiarului) structura rutiera de pepartea carosabila (pentru a nu se produce degradari in cazul unor dirijari speciale acirculatiei) ..

1.00

04.00 .. 11

LOO

I

a) Bretele ell 0 singura banda de circulatie

1.00

J.50 + .'

J.~ ... II

. ,

,

. ,

.1 -";

. - :

._ ..

20 BULETIN TEHNICRUTIER· anul HI, nr. 1, ianuarie 2004

1.00

Art. 49. Pentruspatiile de parcare ~i spatiilepentru servicii se recomanda structuri rutiererigide.

Art. 50. La proiectarea strueturilor rutiere se vor respecta prescriptiile din reglementarile tehniee in vigoare.

SECTIUNEAa lO~a 'Ierasamente .

. .

. Art. 51. Terasamentele se vor proiecta si se vorexecuta in conformitate

eu prevederile normativelor in vigoare. Pentru zonele de sessialbiile majore ale raurilor sau oriunde terenul are inclinari transversale mici autostrada

. " .

trebuie sa fie in ramblee cu inaltimea de 1.20 - I.50m. In zone le de debleu,

in functie de situatia localataluzurile trebuie saaiba inclinarea.de 1/8-1/10 pentru a evitainzapezireaautostraziipriuiviscolire (in regiunile ouastfel de probleme).

CAPITOLUL III

ELEMENTE DETERMINANTE ALE TRASEULUI

, SECTIUNEA 1

•

Viteza deproiectare

Art. 52. - (1) Viteza de proieetare este elementul principal in functie de care se determinatoate elementele geometriee in plan §i spatiu ale traseului,

(2)Viteza de proiectare este definita ca fiind vitezaconstanta eea mai mare cu care un autoturismpoate parcurge IIjl;.deplinii securitate si confort untronson de autostrada in conditii.climatice foarte bune (timp useat rara vantsau eu vant de intensitate mica ~i vizibilitate buna),ea depinzand doar

de elementele geometriee ale traseului. " ,

(3) Viteza de proiectare este fixata in functie de relieful strabatut de autostrada. Ea se poate modifica pe diferite tronsoane de autostrada potrivit modificarii conditiilor de relief. Este recornandabil, sa nu se opereze modificari dese ale vitezei de proiectare pentru a nu se afecta omogenitatea

. traseului. Se recomanda ca diferenta vitezelor de proiectare intre doua sectoare succesive sa nu fie mai mare de 20 kmlh.

(4 )Avand in vedereinsa earacteristicile autovehiculelor modeme care i~i pot modi fica repede vitezele de circulatie infunctie de elementele geometrice ale traseului, curbele se pot amenaja pentru viteze mai mario

BUlETlN TEHNIC RUTIER 21 onullll, nr. 1., ianuarie '2004

1."0"_->

I'

r, .,-

! .

. _'.i

, I

Y, "J

,. J

• I

. .'

. C)

"', -:

".: 'i

" .."]

. !

• ~ T i

Art. 53. Potrivit Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 sunt

. fixate trei viteze de baza pentru autostrazi si anume:

a) in regiune se ses '120 kmlh

b) in regiune de deal 100 kmlh

c) 'In regiune de, munte 80 km/h

Art. 54. Regiunile mentionate la Art. 53 se definese astfel:

a) in regiuni de ses se cuprind zonele de ses propriu-zis, podisurile, • depresiunile intramontane ~i albiile majore ale raurilor;

b) in regiunide dealse cuprind zonele de deal si versantii vailor eu inclinari, pana la 20 - 22P;

c) in regiuni de munte se includ si vaile avand versantii ell inclinari mai mari de 22°,. zonele aceidentate ~ii defileele raurilor,

Art. 55. in prezentul rionnativ s-a considerat di vitezele stabilite prin lege sunt minime si in consecinta se prezinta §i elementele pentru viteze de 140 kmlh ell care autovehiculele moderne pot circula. Aceste viteze de baza se pot adopta in regiunile de ses, deoarece nu conduc la cheltuieli suplimentare.

-1

SEClIUNE~.a!-.a Elemente geometrice ale autostrazii

. Art. 56. Elementele geometrice ale autostrazii sunt determinate in functie de relieful regiunii, respeetiv deviteza de baza, Aceste elemente sunt cuprinse in anexele 2 §i 3.

Art. 57. Razele minime pentru raeordarea curbelor in plan orizontal pentru fiecare viteza de proieetare si panta transversals maxima de 7%, sunt:

",

.1

. '~'I

"
Viteza de proiectare (kmlh) 140 .. 120 100 80
Raza minima (m) 1000 650 450 240 . .

Art. 5S. Lungimea curbelor de trecere (progresiva) de la aliniament la

arcul de cere ell raze minime, se poate caleula eu relatiile:

v3 Rgi

a) L >-(1--).

a Rj v2,

(II!.l)

unde:

V = viteza de proieetare (mls)

g = acceleratia gravitationala (9,8 m/s'')

22 BULETIN TEHNIC RUTIER onul IU, nr. 1 r ionuorie 2004

R :::; raza arcului de .. cerc(m) .... ,

'; :::; panta transversala a profilului suprainaltat (70/0)

j :::; variatia acceleratiei centrifugeinunitatea de timp, dar nu mai mare de

0,5 m/s'. ' .

Rezulta:

·57

,140·' 120 -, 100

80

. Viteza deproiectare (kmlh)

Viteza de proiectare (m/see)

38 .. 9. 33,3.,. . 27,8 22.2

.

R (raza arcului de cere) (m) .

. :._.

1000 ~:" 650,,;. ' .. 450240

" " ~ ...

~. .' ~.

L 2::. v3 (1- Rgi) !(iD) .: · ~

a • 2"

~ R_.~_. V __ .· ... ~_,:, , __ ~, __ ~ ~ ..

" 61

.' 65

. ,,'

(1112)

,.;.

unde:

Sh= iQaltar.ea, marginii s~prainalt~te, (m)", 'i , .

Panta marginii. care se 'suprainaliii sA nu fie mai mare CU, 0,5%. fata de

panta axului. .

M =Pc (i-p) "

in care:

Pc = partea.cerosabila a.unei ca. , 7,50m

i = suprainaltarea (70/0) .' ; . . .

p = convertire (2,5%) (in originea curbei progresive profilul esteconvertit)

!lit = 7,50 (0,07 - 0,025) = O,34'm; . . '

1 .;~. f

G· L .= 0,34 =68m'

b .0,005

V3

)L -~-

c c - 47Rj.

(IiI.3)

unde

. I = coeficient de proportionalitate reprezentand variatia acceleratiei

normale in unitatea de timp, in m/s', . .

La autostrazi se admite j = O,2~ + 0,5

f_ • ,~

BULETIN TEHNICRUllER 23 . aoul'UI, nr .. 1, ianuarie 2004

Viteza (km/h) 140 , 120 100 80
Raza minima (m) 1000 650 450 240
lei (j = 0,2, mls3) 292 283 236 227
• ". 3 195 189 158 151
Lc2 G = 0,3, mls ) "' •..• .,t- •. -, .
Lc3 (j = 0,4, mls3) 146 141 '"" " 118 114,
L:4 (j = 0,5, mls3) 117 113 95 "" 9f d) Criteriulde confortoptic

" Acesta este indeplinit dacaf arcul de racordare progresiva conduce .la 0 rotire, a sectorului de traseu vizibil, deminim 30 (Circa 1118 radiani) care .permite perceperea curburii.de catre.utilizator a unui traseu fluent,

" Introducand aceasta valoare in relatia clotoidei:

:_.. ,

L A2 "1

(l,=-=-=- (IlI.4)

" 2R 2R2 18

..

:--] und~: = unghiul format de tangenta 'la clotoida eli sensul pozitiv al axei

"'~."j absciselor, rezulta:

" _""j

. - i

" ,

::;:j

• 'A .. 'V .~ !

, ,

A2 R L=->-

R 9

" (111.5)

Studiile efectuate arata di 0 deplasare a cerculuiI/1R= 0,50 + 2,00 asigura atenuarea curburiiin perspectiva si decia confortului optic.

Din relatik clotoidei pentru /1R "" " "

. L2

~R = -- rezulta: 24R

L >.J24RxM pentru IlR = 1,00 m

L;::: .J24R

(III.7)

Viteza (kmIh) " 140 120 100 80
Raza minima (m) 1000 650 450 240
L~ .J24R (dR = 1,00) 155 125 104 76 24 BUlETIN TEHNIC' RUTIER anullII. nr. 1. ianuarie 2004

Se propun urmatoarele lungimi pentru curbele progresive (clotoide, tabelull):

Tabelull'

Viteza (kmlh) 140 120 100 80
"
, .
L (m) (j = 0,4 mls3) 140 1'£J0 \_~ 120 120
L exceptional (Ill). 100 100
~
' .. , . ., Art. 59. Intervalul de yariatie a valorilor razelor curbelor arc de cere intre care acestea se racordeazacu aliniamentele prin intermediul unor arce de clotoida iar profilele transversale au inclinare catre interiorulcurbelor mai mare dec at inclinarea din aliniament (dever pozitiv suprainaltat) sunt prezentate in tabelul 2.

Tabelul2

Viteza de proiectare(kmIh) 140 -" , 120 '100 80
Raza minima (m) 1000 650 450 240
(i = 7%)
Raza maxima (m) 3100 2300 1600 1100.
(i= 2,5%) '0

II

·x

Fig. 6. Elementele geometrice ale clotoidei

BULEfIN TEHNIC RLTTIER 25 anullll, nr. 1, ianuarie 200.4

L:::::· ~ l,.,".:'~~

1"" , ',., ",..""

\

i ,_

! .

_,-,. uy ·1

_">

"

_·.-i

~ -. '1

•. ,_j

_¥;

.- ... "

Art. 60. Racordarile eu arc de cere si profil convertit se realizeaza cu respectarea elementelor prevazute in tabelul 3.

Tabelul3

Viteza de proiectare ".
140 120 100 80
(km/h)
Raza minima (m) 3101 2301 , 1601 1101
Raza maxima (m) 4500 3500 2500 2000
.... t<-

Art. 61. Racordarile ell arc de cere si profilul eu dever negativ (din aliniament) se vor realiza eu respectarea valorilor prevazute in tabelul4.

Tabelul4

Viteza de proiectare (km/h) 140 120 100 80
Raze mai mari de (m) 4500 3500 2500 2000 Razelepentru racordarea curbelor in plan orizontal se masoara din axul autostrazii,

CAPITOLUL IV AMENAJAREA CURBELORIN 'PLAN

. ~IiN SPATIU

SECTIUNEA 1

,

Generalititi

,

Art. 62. Pentru asigurarea securitatii vehieulelor si a confortului la pareurgerea portiunilor de traseu in curbe, acestea se amenajeaza in-plan orizontal prin lucrari pentru asigurarea vizibilitatii si recordari progresive (dupa caz) iar in spatiu prin inclinari corespunzatoare ale profilului transversal.

. SECTIUNEA a2-a .

,

Vizibilitatea

Art. 63. - (1) Vizibilitatea se asigura in plan in functie de viteza de proiectare, prin degajarea spatiului din interiorul curbelor de orice obstaeole

26 BUlETlN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ionuarie 2004

ca: damburi de pamant sau roca, cladiri, garduri, eopaei, piantatii, stalpi, etc., iar in profil longitudinal prin racordari vertieale eu raze adeevate. Vizibilitatea trebuie asigurata si pentru zonele de aecese la nodurile rutiere si spatiile pentru servicii,

(2) Vizibilitatea suprafetei caiidata la pet. 9 din anexa 2se asigura la distante mai mari dedit distantele de franare pentru vitezele de circulatie respective.

(3) in eazul cand se construieste la inceput 0 prima cale a autostrazii, pentru a se crea posibilitati de depasire, trebuie sa se asigure vizibilitatea pe distantele de la pet. IOdin anexa 2.

c,

~ECTIUNEA a 3-a

,

Amenajarea curbelor izolate

Art. 64. Racordarile inplan ale aliniamentelor se realizeaza prineurbe formate. din:

a) aree de cere (c) cand acestea au raze mai mari decat limitele inferioare - inclusiv - pentru intervale de variatie indicate la pet, 6 din anexa 2;

b) arce de cere (c) eli raze situate in intervale Ie de la pet. 2 din anexa 2 avand la eapete aree de clotoida.Tln caz particular 11 constituie racordarea directa a aliniamentelor eli doua arce de clotoida egale care se intalnesc pe bisectoarea unghiului aliniamentelor. Pentru acest caz se pune conditia ea atfit raze le de curbura in punctul de intalnire dit si lungimile clotoidelor sa fie egale cu cele indicate la punctele 4 si 5 din Anexa 2.

Art. 65. Amenajarea in spatiu a suprafetei caii in curbe consta in asigurarea unor inclinari transversale corespunzatoare fiecarei situatii, in functie de marimea razelor curbelor arc de cere, inclinari indicate in anexa 3. Variatia inclinarii transversale in lungul autostrazii se realizeaza suecesiv prin rotirea profile1or in jurul marginii benzilor de ghidare dinspre zona mediana a cailor unidirectionale sau in jurul axului fiecarei cai, in situatia cailor independente.

Art. 66. (1) in aliniamente inclinarea profilului transversal deniimita pe scurt dever este catre dreapta In sensul de mers .~i are in modcurent valoarea de 20/0 - 2,5%. Deverul din aliniament nu primeste semn algebric.

(2) In curbe deverul primeste un semn algebric: + (plus) cand inclinarea este catre interiorul curbei si ~ (minus) cand inclinarea este catre exterior. (3) In curbele eu raze mai mari dedit cele date la pet, 8 din anexa 2 nu se fac amenajari speciale mentinandu-se profilul din aliniament astfel incat deverurile pe cele doua cai ale autostrazii au semne contrarii.

BUlETlN TEHNIC RUTtER 27 onullll, nr. 1, ionuorie 2004

- -

I -_

I .

I.

• J .. ,

. ::j

-I

. ;

• -. 'r "'''; .

- u - ~

(4) in curbele cu raze mai mici decat eele de la pet, 8 din anexa 2inclinarile ambelor cai ale autostrazii sunt catre interior. Daca raza curbei este situata in intervalul de la pet, 6 din anexa 2, deverul va fi pozitiv si cu valoarea din aliniament, pe ambele dii (convertire). Cand raza este situata in intervalul de la pet. 2 din aceeasi anexa valoarea deverului este mai mare, (suprainaltare) si este indicata in anexa 3 .

Art. 67. Amenajarea in spatiu a curbelor se face conform desenelor din ' fig.28, 29 si 30 din anexa 7.

Art. 68. (1) Rotirea succesiva a profilului transversal pentru realizarea convertirii se face in afara tangentelor curbei circulare pe aliniamente sau pe curbele vecine, daca acestea'nu se amenajeaza, pedistanta Ie data la pet. 7 din anexa 2 ~i numai pe calea dinspre exteriorul curbei, Deverurile pozitive de pe ambele cai (convertirea) se mentin pe toata lungimea curbei (intre tangente) dupa carepe calea exterioara se revine la situatia din aliniament.

(2) Lungimea I pentru convertire rezulta din necesitatea de a nu creste

" e .

declivitatea pe partea exterioara apartii carosabile cu mai mult de 0,5%.

Art. 69. Pentru a se putea realiza suprainaltarea, trebuie facuta in prealabil convertireaca la punctul anterior cu mentiunea di lungimea de convertire Ie se amplaseaza in afaratangentelor clotoidelor (Oi.Oe )de racordare. Rotirea profilelor transversale de la situatia de convertire la ceade suprainaltare si invers, se face pe lungitnile L ale clotoidelor date la pet. 4 din anexa 2, profilele suprainaltate mentinandu-sepe toata lungimea arcului de cere central. in cazul particular, cand intreaga curb a este fermata din doua aree de clotoida, care au lungimile LJ egale eu cele indicatela pet. 5 din anexa 2, distanta pe care se face rotirea profilelor este egala cu L indicata la pet. 4 din anexa 2.' Pe diferenta dintrecele doua lungimi (L I-L) se mentine deverul suprainaltat.

SECTIUNEA a 3-a Supralargirl in curbe

Art. 70. La autostrazi nu sunt necesare supralargiri in curbe,

SECTIUNEA a 4-a Amenajarea curbelor succesive

Art. 71. Cand distanta dintre doua curbe sueeesive de acelasi sens masurata intre tangentele arcelor de cere de raza R 1-2 este mai mica decat raza cea mai mare, iar raportul dintre raza cea mai mare si cea mai mica este cuprins intre 1 ... 1,5 cele doua .curbe se vor inlocui printr-una singura,

28 BUlETIN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

Art. 72. (l) Distants dintredoua curbe suecesive, dupa .indspliuirea obligatiei de la Art. 71. indiferent de sensullor, trebuie sa permita amenaiaeile, eu sau lara aree de clotoida, Curbele se considera izolate, amenajandu-se separat, daca distantaintre tangentelede iesire (Tel' Oel)~i respectiv intrare (Ti2' Oi.) este mai mare de 3 Ie' sau succesive daca aceasta distants este mai mica de 3 l, (Ie = lungimeape.care se realizeaza convertirea profilului transversal de la dever negativ la dever pozitiv avand aceeasi valoare ca in aliniament.Anexa 2, pet. 7).

(2) Cand una dintre curbele succesive are raza mai mare decat cele indicate la pet. 8 din anexa 2 ~i nuse amenajeaza, putand avea deverpozitiv sau negativ.ea se consideraechjvalenta ell aliniamentul putand primiconvertirea celei de a doua curbe indiferent de semnul deverului.

(3}Distantele minime care trebuie saexiste .intre douacurbe succesive pentru a se putea introduce racordarea in plan si amenajarea-in spatiu sunt

C) prezentate in col. 4 tabelul 5 .. ~

Tabelul5 .

r.

Lungimea
minima a
alinlamentelor
"3 Curba 1 Curba 2 lotre tangentele
~ de iesire ~i intrare
U (Tel. Gel ~i Tiz•
Oh) .
Modul de amenajare Sensul Modul de,
,-
amenajare
1 Neamenajata (dever Indiferent ' Neamenajata Tel +Th=O
negativ =::-p)
2 Neamenajata (dever Indiferent Convertire Tel +Th=Ol)
negativ = -p)
,
3 Neamenajata (dever Indiferent Clotoida Tel +Oh=O')
negativ = -p) (suprainaltare = i)
4 Convertire Acelasi sens Convertire Te; +Th=O
Sens contrar Tel +Th£fe
5 Convertire Acelasi' sens Clotoida Tel +Oh=O
Sens contrar (supralnaltare =i) Tel + Oh= lc
6 Clotoida Indiferent Clotoida Gel +Dh=O
(suprainaltare i I) (suprainrutare h) Nota: II Convertirea se realizeaza pe lungimea amplasata in, afara tangentei fie pe aliniament, fie pe curb a care nu se amenajeaza; fie partial pe aliniament si partial pe curba care nu se amenajeaza.

BUlETlN TEHNIC RUTIER

anullll, nr, 1, ianuarie 2004

1.'-.· ,

29

C<·.

)

'- i

•• ~ - -.1 ", .

. ~ , ~. :

'.'. c.1

Art, '73. Spatiul dintre dona curbe succesive se amenajeaza dupa cum urmeaza:

ca} cand una dintre curbe nu se amenajeaza, cea dea doua curba se amenajeaza ca si cand ar fi izolatapotrivit Sectiunii a 3-a (art. 63-68); b}'cand ambele curbesunt convertitesi au acelasi sens, profilul convertit de Ia finele primei curbe se mentine in continuare pana Ia inceputul . celei dea doua curbe;

c) cand ambele eurbe sunt convertite ~i au sensuri contrare rotirea profilului pentru inversarea semnului deverului se face pe aliniamentul situat intre finele primeieurbe siinceputul eelei de a doua eurbe. La mijlocul distanteiexista un profil eu dever nul ( orizontal);

d) cand o.curbaeste convertita iar altasuprainaltata ~i au acelasi sens, rotirea profilului pentru trecerea de laconvertire la suprainaltare se face de la finele primei eurbe pfma la finele clotoidei (intre cele . doua curbe are de cere);

e}dind 0 curba este convertita iar alta suprainaltata §i au sensuri contrare, rotirea profilului pentrn schimbareasensului deverului . se face liniar intre eele doua curbe, pe aliniament, la mijloeul distantei trecandu-se printr-un profil orizontal, iar in continuare marirea valorii deverului panala realizarea suprainaltarii se face pe lungimea clotoidei;

f) edna ambele curbe sunt suprainaltate ~i au acelasi sens, rotirea profilului pentru modificarea (marirea sau micsorarea) deverului

(~ se face intre cele doua curbe arc de cere, de la inceputul clotoidei primeieurbe la finele c1otoidei celei de a doua curbe;

, g) cand ambel.eeurbe sunt suprainaltate si au sensuri contrare, rotirea profilului pentrumodificarea valoriisi sensului deverului se faee ea la lit. f) intre eele doua curbe arc de cerceu mentiunea cii profilul orizontal trebuie sa fie amplasatintr-una dintre eele trei pozitii: in punctul comunal originilor clotoidelor eelor doua curbe cand nu

.' exists aliniament intre c1otoide; in aliniamentul dintreclotoidele celor doua curbe; in originea uneia dintre clotoide.. unde trebuie

}.. mutat.jn eazul cand rotirea direct proportionala eu distanta eade pe aceasta clotoida.

h) in cazul particularcand racordarea aliniamenteloreste realizata rara arc de cere central ci direct prin doua arce de clotoida eu lungimea L I '(pet, 5 din anexa 2) amenajarea se face pe lungimea L (pet. 4

Anexa 2).· .

Art. 74. In anexa 7 se prezintaexemple de amenajarea curbelor.

BULETIN TEHNICRUTIER

3n .;;..;:.=:..:..::...:..~.;;.;::..;...;.;.._,;,;;;;.;...._----......_--~--------

dnul111, nr. 1, ianuarie 2004

·,

SECTIUNEA a 5-a

, .

Amenaj area suprafetelor celorlalte benzi ale autostrazll

dinafara ciilor

Art. 75. Suprafeteleimbracamintilor, in aliniament, pe benzile de ghidare, pe benzile de accelerare si deccelerare vor avea aceleasi inclinari cu ale

cailor, de care sunt alaturate. .

Art. 76. Benzile de stationare si benzile pentru vehicule lente dinspre interiorul curbelor i~i mentin panta transversals din aliniamentiar celedinspre exteriorul curbelor avand raze sub cele de lapct. 8 din anexa2 se convertesc pe aceleasidistante ca si profilele cailor si diman convertite pe toata lungimea de amenajare a suprafetei-caii (chiar daca banda de circulatie adiacenta se suprainalta). in cazul curbelor neamenajate,benzile de stationare dinspre exteriorul curbelor i~i mentin profilul din aliniament.

Art. 77. Acostamentul dindreaptabenzii de stationare se roteste impreuna cu aceasta.

CAPITOLUL V PROFILUL LONGITUDINAL

SECTIUNEA 1

Date de proiectare

Art. 78. Profilurile longitudinale se pot face pe marginile dinspre zona . medians a benzilor de ghidare, sau pe axul autostrazii sau pe axul caii unidirectionale,

Art. 79. Declivitatile longitudinale ~i razele minime pentru racordarile verticale, vor fi cele din tabelul 6.

Tabelul6

Viteza de proiectare, 140 120 100 80
(kmlh) .
Declivitatea maxima, (%) 4 5 6 6 (7)* .
Racordari concave: 6000 4200 3000 2000
1. Raze minime, (m)
Racordari convexe: 18000 10000 6000 3000
2. Razeminime, (m) .) Declivitatea de 7% se va adopta in situatii deosebite.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 31 anullll, nr. 1 ( ianuorie 2004

,_n"

l:-.>

; :

t ,

1,'-'

i

'I': - ~~:'-

-_"-'"

.: ~ ~ ~ l ~ "' ~ ,- 1-<

rOO' :_

r- ::~

, __

'.,1

/_-j

- -,

- _I

-oj

_'_ 1

!

, -:

Art. 80. (1) Linia rosie la autostrazi se aseaza in general intr-un mic rambleu deoareee profilul longitudinal trebuie sa apara adaptat la caracteristicile generale ale terenu1ui. Recomandarea devine mai evidenta in zone le deses, in albiile majore ale raurilor si, in general, in eazurile in care terenul prezinta pante transversale mici, in vederea descarcarii drenurilor transversale de aeostament. In acest scop, patu1 autostrazii, in zona taluzelor, trebuie sa fiecu minim O,2~ m deasupra terenului inconjurator,

(2) Adoptarea unui debleu, complica evaeuarea apelor de suprafata, izoleaza autostradade peisaj si 0 expune eu usurinta inzapezirii. _

(3 ) Adoptarea declivitatilor minime conduce 1a scurgerea lenta a apelor de pe partea carosabila ~i la 7Viteze mai mari poteonducela pierderea progresiva a aderentei pneu-imbracaminte, ajungand pana 1a fenomenul de acvaplanare,

(4) Acvaplanarea poate aparea incepand cu 0 viteza de 70 kmJh si 0

grosimea stratului de apa de eca. 10 mm. -

(5) La viteza de -100 km/h acvaplanareaeste posibila pentru ogrosime a peliculei de apa de ditiva milimetri, iar pentru viteza de 120kmlh, fenomenul se manifesta pentru 0 grosime a peliculei de apa de 1,3 mm.

(6) Pentru reducerea grosimii pelieulei de apa se recomanda ea pe sectoarele cu deverulpub 1%, declivitatea sa fie deordinul 0,5-10/0.

(7) Se recomanda ea declivitatile adoptate sa fie sub cele maxime, deoarece chiar 0 tampa de 4% influenteaza putemic scaderea vitezei de

eirculatie a autocamioanelor. -

"

(8) In .tabelul 7 se prezinta vitezele de regim pentru autovehieulegrele,

in functie de marimea rampei.

Tabelul7

Rampe, % 0 2 4 6 7
Viteza autovehiculelor 76-80 47-48 25-28 18-20 15
grele, kinIh Art. 81. Pe sectoarele eu declivitati prelungite a carer medie ponderata este de peste 5%, dupa fieeare diferenta de nivel de 75-90 m, pe caile unidirectionale care urea se prevad intervale de odihna de minimum 150 m lungime (masurata intre punctele de tangenta ale racordarilor verticale) pe care dec1ivitatea nu trebuie sa depaseasca 2%. In aceasta zona pe .sectoarele ell banda pentru vehicule lente, se vor realiza alveole pentru stationare in afara benzii a 3-a (avand 0 lungime de 50 rn si latime minima de 3 m).

, i

,

32 BUlETlN TEHNIC RUTfER ooullll, nr. 1 t ionuorie 2004

Art. 82. (IjPe sectoarele cu declivitati prelungite care depasesc 3% pe calea unidirectionala care urea, Ia autostrazile cucate doua benzi pe fiecare cale unidirectionala, pentru circulatia vehiculelor grele se prevad benzi suplimentare de minim 3,00 m Ia!ime paralele si adiacente eu benzile din dreapta sensului de urcare, avand aceeasi structura rutiera eu a cailor de circulatie si care inlocuiesc benzile de stationare accidentala.

(2) La caile eu mai mult de doua benzi de circulatie pe sens nu se prevad benzi pentruvehieule lente.

(3) Benzile pentru vehicule lente incep dupa ee s-au pareurs lungimile Z, (tabe18)din punctulde tangenta al declivitatii de 3%depe curba deracordare verticals concava si se term ina in punctulde tangenta al declivitatii limits de 3% de pe curba de racordare verticalaconvexa.

(4) Dacalungimea rampelor depaseste eu mai putin de 100 mL , se renunta

. . e .

la prevederea benzii pentru vehiculelente.

(5) Inainte de banda pentru vehicule lente, in cuprinsullungimii Le, se amenajeaza banda de desprinderedin flux de 75 m lungime, precedata de panade racordare de 75m lungime,

(6) Dupa banda pentru vehicule lente urmeazaobanda de accelerare La (calculata eu relatia VII. 1 ) urmata de banda de patrundere ·in flux de 150 m lungime ~i pana de racordare de 75 m lungime (vezi fig. 7).

(7) LungimileL, ~i La sunt prezentate .in tabelul nr. 8

. Tabelul8

.,

,5 C:'C g_:§- :g Lungimi (La) eu declivitati sub 3%
..... _ Cd
.... o '"0 E
;g. ~ p,. ~ .. tooJ ..c urmand rampelor ~ 3
Q) -'E
.t: ~ ~ --;} >- ::I
;:.- c: s._ ,-.. .....l~ Vol " Palier
]~~ ~ CJl ~ -a~~ Pante
~.~ e] ~u ~ e 0%
~~- £ ~ 8.8.~ '5 ~.~~- Rampa
a'3 I-< '6b~ ~ . .. 2%
ta ._ u ~
>:.8"3-: .!:: 0..::3 2%
0 ::3Si 3%
d ~ u .
.. > .!:i '0 ....:I~I-<
> . u 0 I-<
3,0 37 600 385 ' 340 325 320
3,5 33 500 ·410 360 340 330
4,0 28 400 430 385 360 350
..
4,5 25 350 445 395 370 360
5,0 22 300 455 400 380 370
5,5 21 275 460 405 385 370
6,0 20 250 460 410 385 375
6,5 18 225 470 415 390 380
7,0 15 200 475 420 395 385 BULETIN TEHNIC RUTIER· 33 anullll, nr, 1, ianuarie 2004

1'>:--: l <c·' 1>--

- .-

!" __ ". ! .. -

! .:",

.. -

·. :",

Nota:

, VL = vehicule lente L, =lungime critica

La = lungime de accelerare

(8) Pentru situatii intermediare se interpoleaza linear.

(9) In figura 7 este indicat modul de amenajare al.benzilor pentru vehicule lente.

, ' ,

"

I

,

, , , ,

• ,

: V~dere in pion ci coii infompo

Bando de sloliotlOte occidentolo

Art. 83. (1) Pe sectoareprelungite, (>1 km) a caror deelivitate medie ponderata este de peste 4%, pe ealea unidirectionalacare coboara, in functie de conditiile locale de relief si teren liber, se vor amenaja benzi de circulatie pentru scoaterea din trafica autovehiculelorcu defectiuni '(defectarea sistemelor de franare, etc.) $i Indreptareaaceetora catre un opritor (gramezi debalastetc.) .

(2) Desprinderea se varealiza cu curbe cu raze maripentru a se evita rastumarea autovehiculelor necontrolabile.

(3) Acestebenzi, mafara platformei autostrazii vor fi suprainaltate si vor ave a parapeti grei pe exteriorul curbei de iesirespre dreapta.

34 BULETIN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ionuarie 2004

CAPITOLUL VI

Reguli generale privind proiectarea complexa

in spatiu (plan-profil) .

SECTIUNEA 1 Reguli generale

Art. 84. - (1) La proiectarea traseelor de autostrazi, de regula se adopts elemente geometrice cat mai largi. Elementele limita se adopta numai pe tronsoane scurte, cand alteelemente ar conduee la lucrari oneroase, Se va urmari sa se adopte regulile si elementele geometrice pentru asigurarea

confortului optic. .

(2) Prin confort optic se intelege combinarea judicioasa aelementelor geometrice ale traseului intre ele, In plan, in profillongitudinal ~i in profil transversal si eu mediul inconjurator, astfelincat sa asigure perceperea de catre utilizator, de la 0 distants suficienta, a platformei caii, alurii si continuitatii traseului care urmeaza a fi parcurs, ceea ce permiteefectuarea din timp, fluent si in siguranta, a manevrelor de conducere necesare. In caz contrar, al nesigurarii continuitatii caii in campul optic al utilizatorului, discontinuitatile, franturile traseului siingustsrileplatfonnei.igenereaza un mod necoerent de conducere si dec! lipsade siguranta,

(3) Criteriul de confort optic este indeplinit daca arcul de racordare progresiva conduce la 0 rotire, a sectorului de traseu vizibil, de minim 3° (circa 1/18 radiani) care permiteperceperea curburii de catre utilizator, conferind traseului uncaracter fluent, odihnitor (lungimea c1otoidei trebuie sa fie mai mare ca RJ9).Deplasarea cercului spre interior, in cazul racordarilor progresive (c1otoide),M. =0,5-2 m asigura atenuarea curburii in perspective si deci eonfort optic.

(4) Pentru asigurarea confortului optic, la proiectarea liniei rosii se recomanda utilizarea razelor mari pentru racordarile vertic ale, evitarea declivitatilor prelun~ite si evitarea schimbarilor dese de declivitati (tabel 9).

Art. 85. (1) In verlerea asigurarii unor conditii cat mai bune de circulatie cu confort si vitezele prevazute, este de dorit ca traseul unei autostrazi sa fie eonstruit intr-o succesiune de curbe de sens contrar. In acest scop distantele dintre originile curbelor succesive ar trebui sa fie micsorate cat mai mult, chiar pana la limite minime, indicate in art. 72. prin alegerea de distante

• potrivite rntre varfurile de unghi, alegerea razelor astfel ea sa rezulte lungimi mari ale curbelor. In masura posibilitatilor curbele succesive in acelasi sens, despartite de un aliniament eu lungimea chiar mai mare decat eea indicata in tabelul 5, vor fi inlocuite printr-o siriguracurba sau daca acest lucru nu este

BULETIN TEHNIC RUTIER 35 onol.lll, nr. I, ianuarie 2004

"

l- "._,'r l .~ ,'-.

t- _ .. - p

I'"

i ,-~:

. ~ - '

posibil vor fi racordate printr-un arc de clotoida care sa asigure variatia curburii intre.valorile razelor lor.

(2) Se recomanda ca lungimea cumulate a aliniamentelor sa nu depaseasca 25% din lungimea autostrazii, urmarindu-se repartizarea lor pe intregul traseu. Daca nu se poate evita un aliniament lung, se recomanda directionarea lui spre un punet eare sa inchida perspectiva.

Tabelul9

Elementele geometrice, viteza 140 120 100 80
de proiectare (kmlh)
Pasul de proiectare, m :'"
-minim 450 375 300 250
=maxim 7000· 6000 5000 3800
m%·
1 . 65.000 50.000. 35.000 25.000
2 60.000 44.500 30.000 20.000
Raze de racordare 3 46.500 36.500 26.500 17.500
. convexa minima, in 4 37.500 30.000 22.500 15.500
functie de m(%) = d1 5 31.000 25.000 ·19.200 13.500
± d2, pentru 6 -27.000 21.500 -16.800- 12.000
asigurarea confortului 7 19.000 14.500 10.500
optic
8 13.000 9.500
9 8.500
10 8.000 Art. 86. In traversarea unor intinse zone impadurite se alege un traseu cu sinuozitate mai mare.

Art. 87. La intrarea si la iesirea din paduri sau debleuri lungi si adanci se recomanda prevederea unor eurbe pentru evitarea efeetului de ruptura, Art. 88. in activitatea de proieetare a autostrazilor trebuie sa se evite:

a)deformarea in perspectivaa eurbelor in plan eare sunt combinate cu varfuri de ramp a, fapt ee lipseste utilizatorul de posibilitatea apreeierii traseului (fig.Ba). Cand eurba in plan incepe in imediata apropiere a varfului de rampa se ajunge si la mascarea complete a curbei (fig. Sb);

b) aparitia unor puncte de inflexiune in perspectiva ca urmare a combinarii unor eurbe de lungimi diferite in plan si profil in lung. Disparitia traseuluiin perspectiva si reaparitia aeestuia dupa 0 anumita distanta (fig. 8c; 8d) este periculoasa deoareee pe langa dificultatile pentruaprecierea distantelor creaza impresia ea vehiculele care se deplaseaza in sens contrar, circula pe aceeasi

36 BUlETlN TEHNIC RUTIER anullll, nr. I, ianuorie 2004

cale unidirectionala eu observatorul. Situatia este mai dificila in cazul

, ,

unei succesiuni de curbe verticalc in profilul longitudinal (fig. 11 e).

Art. 89. Pentru atenuarea sau eliminarea solutiilor defectuoasc, datorate

,

necorelarii traseului in plan eu profilul longitudinal,se recomanda:

Pla.n

:t.-

Profil longitudino.l

Tl

a)

b)

a, b) Solutii deevitat privind traseulin plan si in profillongitudinal

Plan

P,...ofil longitudinat

Perspec tivc

e) Lipsa corelarii traseului in plan eu pro filu 1 longitudinal

Fig. 8. Solutil de evitat

BUlETIN TEHNIC RUTIER

onullll, nr. 1, ionuorie 2004

, . ,- ~ ..

37

Plo.n

.Tro.sev in per spec tlvo ~~~

\

_____ J\ _

d) Solutie periculoasapentru siguranta circulatiei pe autostrada

Plan

-----_

Pr-of'it lOr"'lgitudir'lo'l

e) Solutie deosebit de periculoasa

Fig. 8. Solutll de evitat

38 BULETIN TEHNIC RUTIER anullll, or. 1, ianuarie 2004

Pion

Profil longitudinal

Protil longitudinal

a) Introducerea unei curbe de racordare progresiva in plan

b) Sinuozitati diferite pe cele doua planuri

Pion

Profil longitudinal

c )Suprapunerea totals a curbelor in plan eu racordarile concave in profil longitudinal

Fig. 9

a) coincidenta.Tn cat mai mare masura, a racordarilor in plan si in profil1ongitudinal (fig. 9a; 9c) sau evitarea sinuozitatii traseului eel putin in unul din planuri(fig. 9b);

b) punetele de inflexiune ale curbelor in plan nu trebuie sa fie amplasate in varfurile rarnpelor;

BUlETIN TEHNIC RUTIER 39 onullll,nr. 1, ionuorie 2004

i-,"', I" ,-

l·:· ," .

. _ r

1 . , "

I. _"

\. _.:._ T ~_~

! -

r <>~

r'>:

~ n -:- , - r ~ _ " ,. _

I.'" I' •

!~:,,~~~

..

., ,

i' .' , .

;

~j

.. '

'"

. -;

~ . J

. . ~

c) pe cat posibil trebuie sa se evite adoptarea elementelor geometrice minime pentru curbele din cele doua planuri. Sevor evita racordarile aliniamentelor paralele sau aproape paralele prin curbe scurte de sens contrar;

d) la unghiuri mici intrealiniamente se vor introduce curbe cu raze cat mai mari (se recomandaca lungimea curbelor sa fie 2,0 - 2,5V) .

CAPITOLUL VII ACCESE FE AUTOSTRADA

SECTIUNEAl Date-generate

Art. 90. Prin acces se intelege 0 intrare sauo iesire pe si-de pe autostrada. Art. 91. Accesele se fac catre nodurile rutiere ~i la spatiile destinate dotarilor autostrazii.

Art. 92. Aeeesele (fig . .10) se fae numai dinspre sau spre dreapta. Ele eonstau din benzi suplimentare de 3,50 m latime cu aceeasi structura rutiera eua cailor autostrazii, paralele si alaturate de acestea, eu care se racordeaza prin seetoare in forma de pane triunghiulare de 75 m lungime. Sectorul de acces inclusiv panele de racordare, inlocuiesc pe lungimile respective benzile de .stationare accidentala,

. '

Sectiune de 7:;.00 75.00

, r' deceleror~. S~ctlu~e de rpono del

. .' "es1re din flux I . rocordcre

___ ____'~!2Iili~~'='_'_ =- __ ~L ~ != __ ~.".... __

--

-

,_'_

-

--

--

- -

- - _._ - - - :::::....:;7"'- - - - =-:;:r- - .,..- - - -=.::;:..:.:=,..::::;-----

-

lSO.OOm J_ 75.00 J

·.:::,_;;;...--~Sectiune de pcHrunder, -Pnno de

in flux rocordore

Fig. 10. Accese pe autostrada

40 BULETIN TEHNIC RUTIER

.. ,...,r.,ro.. ~

.Art, 93. Intrarile pe autostrada constau din sectoare de accelerare pe care vehiculele care Yin de pe bretelele laterale i~i sporesc viteza, d4Rij,_c.~re urmeaza sectorul.depatrundere influxpe carevehiculeledeja accelerate la 0,75 - 0,85 din viteza de proiectare.jntra in fluxul.decirculatie al benzii din dreapta sensului de mers. In medie viteza de patrundere in flux va fi de 80 km/h, urmand ca in functie de conditiile de traficde pe autostrada, autovehiculele, sa-simareasca viteza la viteza maxima admisa,

Art.94.Ie~irile de pe autostrada constau din sectoare de .desprindere din flux pe care vehiculele ies din fluxul de circulatie al benzii din dreapta caii cu 0,75-0,85 din viteza deproiectare, dupa care urmeaza sectorul pentru deccelerare pe care vehioulele i~i reduc viteza pentru a putea intra pe bretele

oo~ci. '

Art. 95. Sectoarele de accelerare ~i deccelerare pot, ti in totalitate sau numai pe 0 parte din lungimea Ioralaturate de benzile d~ circulatie din dreapta ale autostrazilor sau pot avea partial traseele bretelelor'sau buclelor de acces. , Art. 96. Sectoarele depatrundere au lungimea de 150 .m, iar cele de

desprindere din flux 75 m. Acestea, precum ~i panele de racordare se fac

numai alaturate de benzile din dreapta cailor, .

Art. 97. (1) Lungimilesectoarelor pentru accelerare si pentru deccelerare (tabelullO) se determina in functie de vitezele de la capetele Ior, admlt§.ndu.:.se oaccelerare uniforma de 0,6 - 0,8m/sec2 si 0. decelerare uniforma de 1,5 m/sec-. (2) In prezentul normativ, lungimile sectoarelor de accelerare si decelerare s-au calculat cu relatiile:

. ,

La'= Vl-V12

3,62 X2a(1 + gi ) 100

(VII.2)

(VII. I)

V I si V 2 sunt vitezele initialesi finale lacapetele sectoarelor, in km/h a si d sunt acceleratia si deceleratia (a = 0,8 m/s')

(d = 1,5 m/s') g -:. acceleratia gravitatii = 9,81 m/82

i = declivitatea in %

valorile s-au rotunjit din 5 in 5 m.

BULETIN TEHNIC RUTIER 41 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

~ -

. ,

· .'

<:, ~>H l

~

" - ._-~

. ,

. ",·1

- •• J

'. I

-. ~J

. . ;

('

• • T -". ~

· .,

- - :

TabelullO

, .
Declivitati Lungimi in.m ale sectoarelor de accelerate ~i decelerare, pe
, in,% i autostrada, viteza fiind 80 kmIh
Sector de, Sectoare deaccelerare, viteza Sectoare de decelerate, viteza
accelerate la inceput in kmlh fiind: la sfiir~it in km/h fiind:
" decelerare
30 40 50 ,60 30 .. 40 50 60
0 265 ,.230. 190 135 140 125 100 70
-1 240 ,210. 170 125 1~5 135 110 80
-. -2 2Z0 195- 155 115 175 155 125 90
0
~a -3 205 180 145 105 .200 175 140 100
1-0
0
,D -4 190 165 135 100 235 205 165 120
8
_. -5 175 ' . 155 125 90 275 240 195 140
-6 ·i65 145· 120.,; 85 345 300 245 ' , 175
+1 295 255 210 150 130 110 90 65
; +2 330 290 235 170' 120 105 ' 85 60
........
~ +3 ' . 375 330 '265 190 ,. 110 95 75 75
B +4 435 380 310 220 roo 90 '. 70 50
::s
'-" ,
+5 520 455 370 265 95 85 65 50
~ -~ ~ '.
i.r,'· ,-" 645 455
+6 560 330 90 80 65 45 - ,

, "

.. '

1 'I • I

Nota':' Este :'recomandabiUi evitarea sectoarelor de accelerare pe rampe si a sectoarelor de decelerare pe pante, cand aceste declivitati au valorimai mari de 4%.

Art. 98. Portiunile din sectoarele de accelerare sau decelerare situate in buclelesau bretelele acceselor se amenajeaza pentruviteza de proiectare de

la capatul opus autostrazii, . ,

C~ITOLUL VITI

MASURI PENTRUl SIGURANTA CIRCULATIEI

. ~ ~ ,._.-

SECTIUNEA 1

,

Prevederi generale

Art. 99. Autostrazile suntcai rutiere .amenajate pentru circulatia cu viteze mari in deplinasiguranta si confort. Pentru sporirea sigurantei circulatiei sunt necesare urmatoarele.masuri:

a) respectarea specificatiilor privind planeitatea, rugozitate, inclinarea profilelor transversale, etc. cu completarea unde este cazul a

.42 BULETIN TEHNIC RlJiIER anullll, nr. 1, ianuarie 2004

"

prevederilor standardelor, normativelor si prescriptiilor pentru diferitele tipuri de Imbracaminti;

b) semnalizarea rutiera orizontala, prin marcajecsi verticala, prin indicatoare de circulatiemari.vizibile, amplasate lateral si deasupra pe portale sau console conf.·STAS 1848;

c) interzicerea montarii de panouri pentru reclame sau anunturi, altele decat semnalizarea rutiera, pentru a seevita distragerea atentiei participantilor la trafic;

d) evitarea efectului de orbire, provocat de farurile autovehieulelor care circula noaptea din sensuri contrare, prin nlantatii sau dispozitive speciale impotriva orbirii,

Art. 100. Evitarea efectului de orbire se poate faee prin prevederea de:

a) plantatii de arbusti In randuri sau In grupuri, avand cirea 1,50 m inaltime si eoroana situata la 0,50 m de la nivelul terenului; latimea maxima a plantatiilor va fi de 1,00 - 1,50 m; solutia plantatiei in grupuri este preferata deoarece nu favorizeaza inzapezirea si

somnolenta conducatorilor auto; .

b) dispozitive simple construite pe principiul jaluzelelor din fasii de tabla sau plastic montate vertical pe axa autostrazii la distante adeevate stabilite prin proiect functie de situatia In plan si in lung a traseului, putand fi perpendiculare pe axa autostrazii sau avand anumite inclinari fata de aeeasta. Panourile vor avea 1,30 - 1,50 m inaltime si se vor monta independent sau pe parapetele metaliee de pe zona medianatfig, 11).

Art. 101. In zonele acceselor, a lucrarilor de arta importante, precum §i in tunele trebuie prevazute retele de iluminat care sa marcheze acestepuncte.

Art.l02. Pentru a impiedica aparitia circulatiei necontrolate de animale sau de oameni, trebuie Luate masuri.de construirea de imprejrnuiri (garduri inalte de 1,50 - 2,60 m) paralele en autostrada la limita zonei de .siguranta si pentru canalizarea fluxurilor in puncte un de aeestea traverseaza autostrada denivelat. In paduri unde nu este indicat sa se impiedice circulatia animalelor salbatice, in special noaptea, se vor prevede garduri laterale (2,60 mjsi treeeri pe sub autostrada (podete-pasaje) destinate animalelor, cu recomandareade a se Iua masuri de impiedicarea stagnarii apei la aceste

· treceri.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 43 anullll,nr. 1, ionuarie 2004

~ . '!

. ,

_.- :1

.~.' •.

.~

j ,:jj

__ T. ~. _~ __ ~

pl!l I A-.;
Q
[ .soo l -4xBOO.-3Z0t 0
lp ~
2000 2000
•

Lis" 6300,.,

<:) Q It'I

3000

Fig. 11. Panouri antiorblre.;

SECTIUNEA a 2-a Parapete de siguranta

Art. 103. (1) Este obligatorie amplasarea de parapete de siguranta Cll glisiere pe zona medi ana , pentru a impiedica trecereaaccidentala a unor vehiculede pe 0 calepe calea de sens opus.

(2) Glisierele sunt continui, fnsa din 5 in 5 km trebuie sa poata fi demontate pe cate 160 m pentru a permite, in cazuri exceptionale, dirijarea ambelor sensuri de circulatie pe 0 singura cale, sau apermite intoarcerea vehiculelor de interventie, pompieri, militari, etc.

Art. 104. Acolo unde situatia topografica impune masuri de siguranta suplimentare este necesara amplasarea de parapete pe partile laterale ale platformei autostrazii.

BULETIN TEHNIC RUTIER

anullll, nr. 1 r ianuarie 2004

Art. 105 .. -'- (1) Situatiile in care amplasarea parapetelor desiguranta

laterale este obligatorie sunt: ..

a) Iocuri cuvizibilitate insuficienta;

b) la noduri rutiere;

c) pe poduri, pasaj e, viaducte, tunelurisipe distante de eel putin 10m la capeteleacestor lucrari de arta (SR1948-2);'

d) pe sectoarele situate la mai putin de 10 m de un curs de apa sau lac;

e) pe seetoarele paralele, la mai putin de 10m de 0 cale ferata, in . aeeste eazuri se va analiza posibilitateaamplasarii autostrazii la distanta mai mare de 10 m (masurataintre muchiile platformelor celor doua cai) pentru eventuale dublari de eale ferata sau sporirea numarului benzilor de circulatie ale autostrazii;

f) in vecinatatea santurilor pereate;

g) pe ziduri de sprijin, de rambleupentru a evita caderea autovehiculelor;

h) in dreptul zidurilor desprijin de debleu, sau a unor obstacole (stalpi), pentru a evita coliziunea Iaterala a autovehieulelor de aeestea;

i) in tunele unde este necesara protejarea personalului insarcinat cu intretinerea;

j) pe ramblee eu taluze avand inclinarea> 2:3 eu inaltime maimare de 2 ill, masurata in dreptul muchiei platformei;

k) catre aval, pe versantii eu inclinarea mai mare de 1 :5.

(2) in situatii considerate deosebit de periculoaseglisierele pot fi dublate. '(3) Tipurile de parapet si asezarea acestora in aliniamente sau curbe,in zona mediana saupe partile laterale ale platfonnei autostrazii se vor detalia in cadrul unui normativce urmeaza a se intocmi.

Art. 106 .. (1) Lungimile pe care se amplaseaza parapetele vor depasi lungimile pe care acestea sunt necesare datorita situatiei topografice a terenului, cu cate 10m la fiecare 'capat,

(2) In situatiile cand intre cele dona tronsoane pe care sunt necesare parapete, distanta este mai mica de 50 m parapetele nu se intrerup pe aceasta distants .

•

(3) Parapetele se amplaseaza in profil transversal intotdeauna in afara

latimii platfonnei, pe Ia~ii destinate acestui scop de 0,75 m Hitime conform figurii 1.

Art .. 107. Parapetul de siguranta are Inaltimea cuprinsa intre 60-115 em, iar spatiul liber intre terenul natural si partea inferioara aglisierelormaxi. mum 30-40 cm.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 45 anul III, nr. 1, ianuarie 2004

i>~"> r ,. ~

F.:~ ~~ L:":'~ .:

1-:':",

, -'

,~ - r_

)- : .

", . .. ~j

"_-.- .. -'

SECTIUNEA a 3-a Stalpi de dirijare

Art. 108. (l). Stalpii de dirijare se amplaseaza pe partea exterioaraa cailor pe seetoarele care nu au parapete. .

(2) Stalpii de dirijare se amplaseaza in profil transversal la 25 em de muehia din dreapta platformei.

Art. 109. - (1) Distantele dintre stalpii de dirijare "d" sunt prevazute in

functie de situatia geometrica In plan a traseului, astfel:

a) aliniamerite si In eurbe avand R > 1100 m la d = 100 m;

b) In eurbe eu raza intre 650 si llOO mla d = 75 m;

c) incurbe eu raze euprinse intre 240-650 m la d = 50 m;

(2) Cand situatiile de traseu determina schimbari dese ale distantelor intre stalpii de dirijare se va adopta distanta corespunzatoare situatiei predominante.

,~

CAPITOLUL IX

INTERSEC ... TII ~I RAMlFICATII CU ALTE CAl DE COMUNICATIE

,

~ ..

e

I

SECTIUNEA 1

,.

Date generale

Art. 110. Intersectiile autostrazilor eu alte dii de comunicatie terestra: cai ferate, aite autostrazi, drumuri de oriee clasa sau eategorie, se fae numai denivelat astfel .incat fluxurile de circulatie de pe a&tostrazi sa nu fie in niei un feI stanjenite.

Art. 111. Accesele pe autostrazi sefae prin puncte special amenajate denumite noduri de circulatie, noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt intersectii denivelate intre doua artere, prevazute eu drumuri de legatura care permit trecerea rara confliete a curentilor detrafie de pe 0 artera pe cealalta, Nodurile rutiere potfi complete asigurand relatii intre toate sensurile din intersectie, sau pot fi partiale asigurandrelatii numai pe anumite sensuri.

1

~'.

SECTIUNEA a 2-a

,

Tipuri de noduri rutiere Art. 112. Nodurile rutiere sunt de tipurile:

a) noduri de tip A la intersectiile sau ramificatiile dintre autostrazi;

46 BULETINTEHNIC RUTIER . onul lll, nr.l r ionucrie 2004

b) noduri de tip B la intersectiile sau ramificatiile dintre autostrazi ~i drumuri din alteclase.

Art. 113. N odurile rutiere pot ave a omultitudine de forme depinzand de complexitatea situatiei si topografia locala. Ele fae obiectele unor studii si

proiecte speciale. .

Art. 114. Relatiile dintre. diversele sensuri din nodurile rutiere se

" ..

realizeaza prin bretele unidirectionale sau bidirectionale avand profilele transversale conform fig. 7.

Art. 115. La toate tipurile de noduri aeeesele se proiecteaza conform prevederilor capitolului 4.

Art. 116. (1) Nodurilede tip A intre douaautostrazi se trateaza functie de volumul .traficului, dupa cum urmeaza:

a) In cazurile cand volumele de trafic pe relatiile dintre cele doua artere sunt mai reduse se admite ca nodurile sa fie cu un singur pasaj si cu bretele in forma de trifoi cu patru foi (fig. 12) pe care viteza fluxului de circulatie poata sa scada laminimum 30 km/h;

b) in cazurile cand volumele de trafic pe relatiile dintre cele doua artere sunt foarte mari nu se admite redueerea sub 80 kmlh a vitezei pe fluxurile de circulatie. In aceste cazuri sunt necesare maimulte pasaje, sau pasaje sup~apuse conform exemplelor din fig. 12a; 12c; 12d.

(2) Forma nodurilor variaza si in functie de unghiurile de intersectie, situatia topografica, etc ..

Art. 117. N odurile de tip B se trateaza in functie de .irnportantadrumurilor din intersectie, de situatia topograficade sistemul de taxare, etc. Accesele la autostrazi se realizeaza eu respectarea prevederilor dincap, 9 in timp ce pe drumurile din clase §i eategorii inferioare se poateadmite sau nu (dupa caz) ca fluxurile de circulatie sa se intersecteze. Lanodurile deacest tip se admit si bretelecu circulatie bidirectionala, conform exemplelor din fig. 13.

Art. 118. Intersectiile bretelelor si buclelor eu drumurile de clasa sau categorie inferioaraautostrazii se trateaza in conformitate ell prevederile normativului C173 pentru amenajarea laacelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din afara localitatilor,

BULETIN TEHNIC RUTIER 47 anullll, nr. 1, ionuarie 2004

!~. " '> l "'.,;::-,

-~. - J

IT

a) Doua pasaje separate

b) Un singur pasaj si benzi suplimentare de circulatie

..

c) Doua pasaje suprapuse

d) Trei pasaje suprapuse

Fig. 12. Noduri de tip A (Cu puncte sunt notate accesele)

48

BUlETIN TEHNIC RUTIER

onullll, nr. 1 i ionuorie 2004

a)

c)

b)

d)

e)

Fig. 13. Noduri de tip B

(Cu puncte sunt notate accesele la autostrazi)

BUlETlN TEHNIC RUTIER 49 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

r ,

I .. -

;, ~ ~ : -: ....

--:J _ _':. ~

• ~ i

, ,

"' ' ._.' :.J' __ "~" ~" ..... -' .• -' ,._~.

SECTIUNEA a 3-a

,

Amenajarea acceselor la nodurile rutiere

Art. 119. La nodurile rutiere se asigura vizibilitatea prin amenajari adecvate, degajainente, etc .

. Art. 120. Razele minime ale buclelor sibretelelor la noduri sunt in functie de viteza de circulatie-admisa. Curbele vor fi amenajate conform STAS 863 (raze, curbe progresive, etc.),

Art. 121. Declivitatile adoptate pe buc1e si bretele sunt: maxim 7% la . urcare si maxim 8% la coborare.

Art. 122. Razele minime de racordare verticals a declivitatilor.pe bucle

. si bretele sunt:' .

a) 800 m la racordari convexe;

b) 400 ill la racordari concave.

Art. 123. Amenajarea curbelor pe buclele si bretelele nodurilor se face cu elemente admise pentru categoria drumurilor din ramificatie cu mentiunea . ca din jocul pantelor transversale (respecti v micsorarea lor) poate rezulta necesitatea maririi anumitor raze pentru a permite viteza admisa pe bretele.

Art. 124. La proiectarea nodurilor rutiere se vor urmari: a) simplitatea schemelor;

. b) uniformitatea, respectiv prevederea in masuraposibilului pe 0 lungime cat mai mare de autostrada a unor scheme de noduri similare;

c) regularitatea, respectiv micsorarea intervalului de variatie a elementelor nodurilor (raze, declivitati) pe sectoare de autostrada cat mai lungi,

Art. 125.Principiile care trebuie avute in vedere la proiectarea nodurilor de circulatie, sunt urmatoarele:

a) 10 cazul nodurilorde tip B, de regula. autostrada trebuie sa ramana la nivelul terenului, pentru aasigurafluenta traseului autostrazii si . a se evita volume mari de lucrari;

b) In cazul intersectiei autostrazii cu un drum cu patru benzi, poate fi mai economics mentinerea drumului inpozitiaexistenta, la nivelul terenului (rara a deranja circulatia pe drulTI pe timpul executiei autostrazii) si realizarea autostrazii sus;

. c) trebuie sa seevite,pe cat posibil, sectiunile de triere, (Anexa 9) punctele de iesire de pe autostrada trebuie sa preceada pe cele de intrare. In caz contrar, trebuie sa se prevada.o banda suplimentara a autostraziiintre punctul de acces si eel de iesire. Lungimea sectiunii

50 BUlETIN TEHNIC RUTIER anullll, nr. 1 J ianuarie 2004

.,

de triere (L; fig. 15), este un element esential pentru siguranta circulatiei si determinarea ei este dependenta de: numarul de vehicule etalon turisme, ce tree prin sectiunea de triere, numarul de benz! si calitatea fluxului ce exprima atat vitezacat si siguranta circulatiei;

d) tipul de nod trebuie ales, pentru fiecare eaz, in functie de valoarea curentilor de trafic;

e) pentru ca separarea curentilor de circul atie (fig. 14; fig. 15) sa nu conduca la reducerea substantials a vitezei de circulatie, curentul de circulatie eel mai important trebuie mentinut pedirectia generals a caii, eel secundar urmand a fi deviat spre dreapta, numarul de benzi de circulatie trebuie sa devina egal eu eel al curentilor de . circulatie.

,

f) In eazul convergentei curentilor de circulatie, este necesara mentinereape 0 distants suficienta, a nurnarului de benzide circulatie care converg.;

g) in cadrul unui .nod sa existe, pentru drumul de clasa tehnica superioara, cate unsingur punct de divergenta §i de convergenta sau sa se grupeze punctele de divergent a si de convergenta astfel ca influenta lor, asupra curentilor de circulatie principali, sa fie minima.

Art. 126. Distanta recomandabila intre doua noduri este de 10-30 km.

Ca exceptie, inapropierea marilor localitati, sau In regiuni cu localitati numeroase, se poate reduce distanta, dar nu se poate cobori sub un minim de 2 Ian.

Fig. 14. Sectiune de triere cu trecerede ambele parti

BUlETIN T£HNIC RUTIER 51 onul III, nr..'l , ionuorie 2004

~ " .: .. .

j_. '-"_

~ . -

.• d)

.• !

'j

--i

- ~ - ,

• ~ • ~ j

-_ .' .:

- -,

Fig. 15. Sectiune de triere en treeere pe 0 singurii parte

-,

-,

a)

b)

c)

Fig. 16. Sectiune de triere la noduri de clrculatie

52 BULETIN TEHNIC RUTIER onul tll, nr. 1, iariuarie 2004

CAPITOLULX SCURGEREA 'APELOR

...

SECTIUNEA 1

, -- .

. ,. Generalltati

. Art. 127. (1) In vederea mentinerii in buna stare. a. elementelor constructive ale autostrazii, (in special a terasamentelor .$1 structurilor ruti ere) , se vor elabora studii ~i proiecte destinate sa indice solutiile constructive pentru mdepartarea diverselor categoriideape de laautostrada .

(2) Studiile geohidrologice determina-regimul apelor subterane care afecteaza terenul pe care este s~t\rata autost,"a:~ ~i insa§i corpul autostrazii si stabileste masurile de Iuat pentru'V'6a,ace·asta actiune sa fie cat mai redusa, Scurgerea apelor din precipitatii care actioneaza direct asupra corpului autostrazii se rezolva prin proiectul de terasamente care prevede masuri pentru facilitarea acestei scurgeri astfel"iridat Apa' siffle itidepartatacat mai rapid, de corpul autostrazii si structura rutiera, Pentru scurgerea apelortrebuie sa se prevada rigole.isanturi de garda, drenuri, etc.

Art. 128. Podetele vor avea lumina minima de 2,00 m ~i maltime suficienta

pentrua putea fi curatite.;,;·. '.:

Art. 129. (1) Apele pluyiale.aferente platfonnei autostrazii, colectate de santuri, inainte de varsarea !~emisari vortrece prin decantoare pentruparti solide (fig. 17a) si separat~~re 'de grasimi, (fig. 17b), v.or devenidestul de curate.si nu vor influenta negativcalitatea apelor existenteIn vaile

.intersectate. . .

(2) Pentruzonele unde nu exists posibilitati de descarcarea apelor intrun emisar, .aoestea vorfidirijate, dupa decantare si degresare, pe terenul din zona, prin intermediul unorbazine de.dispersare, (fig: 17c), pentru a se evita

erodaree-terenului. " '.

'Ari~' i30. Prezentul nprmat1~r:{~~e 'l?re~j.z~~i. irt special peiitru evacuarea apei de pe zona mediana §i platforma.·;··

SECTIUNEA a 4-a

•

Zona mediani

Art. 131. Zona mediana a autostrazii poate fitratata prin impenneabilizare

sao inierbare. .

Art. 132. Zona mediana impermeabilizata impiedica infiltrarea apei, deci exclude posibilitatea innoroirii ei si pennite scurgerea apei rara antrenarea

particulelor de pamant. .

BUlEllN TEHNIC RUTIER 53 anulll~ nr.l, ionuarie 2004

i • : : ~ ·l~·~~":: .~ 1- - ~-

I'·· _.

r .-_

1''"'-'-

i. - .

, .. '

[ .

..

Figo'17a. Bazin deeantor pirti solide

'J

.. ".j

,--,I

" -:

-1

• '_1

• u j

. 1

A

-T

a:CfUC~'-'

!

-, '_ ~.!

-:.' ,I

- - - ~

Fig. 17b. Separator de grasimi

54

BULETIN TEHNIC RUTIER

anullll, nr. 1, ianuarie 2004

VEDERE IN PLAN

")/

Nota .

.. Bazin.ul de dispersie se apliea atunci cand apa epuratA se descarcli pe teren natural

Fig. 17c. Bazin de dlspersle

BULETlN TEHNIC RUTIER 55 anullll, nr. 1. ionvorie 2004

· .. ... . .. ----~ ••. -..-->-.. ....• -

"··1

- ,

-,

, -,

.. j

,-,

- -,

--~

"

, .,

Art. 133. Aceasta solutie se aplica astfel:

a) in aliniament, sub forma de acoperis eu panta de 2,5% catrecaile unidirectionale (fig. nr. 18);

,.-...----- 0 ------,

Ponou ont,orbire

l

on

....

I o ...,

-~

!

I

- <!em belOn o"oll~

- 12cm OCjfo:t)Ole "01"..* slobililClle eu cimcnl

- lundot~ bokI~t

- slrol cIe'_

Fig. 18. Exemplu de amenajare a zonei mediane tmpermeabfla

b) in curbe eu inclinarea transversale unica se executa rigola pavata la partea din aval conf. dispozitiei din fig. 17 (cuevacuare transversals sau canalizare),

D

pX

oq'~~ale naturale 1;tobililOle

Oren IO"giluClin(l1

NOTA: Ccmine1e se cMploseozo de regula din 501'1\ .1'1 SOm

Fig. 19. Sectiune transversala in dreptul unui camin de scurgere

56

BULETIN TEHNIC RUTIER

anullll, nr. 1, ianuarie 2004

--- •• ~c-'~

:i ~J

',.' ., .

._; ~ .• : '. ·c: • '. "

T.' ," _ ." ~

Art. 134. (1) Zona mediana inierbata ~i plantata eu arbusti, fig. 20 (se aplica numai in aliniament, in zonele eu ramblee inalte unde drenurile longitudinale pot fi evacuate transversaljpermite infi1trarea partiala a apei si scurgerea superficiala a surplusului de apa,

(2) In cazulin care nu este admisa scurgerea apei pe partile carosabile adiacente, in zona mediana amenajata cu pante catre.ax, trebuierealizata 0 rigola pavata pentru colectarea si dirijarea surplusului de apa in lung si descarcarea transversala a aeesteia, prin guride scurgere.

o

NOTA: (voc;uareo ope1or coleclole de dr • ..,.,1 10"qil.,d'l'Iol " YO foCI 10 ,el mo; oprop'cl podel din lona Ii 10· mOllimum 200 m

Fig. 20a. Zona median a inierbata (permite infiltrarea parpala aapei ,i scurgerea apei in lung pe zona mediani)

o

NOTA; ("acuo'eo ope1or colaclote de dr.",,1 lonqilu<!,nol Ie vo Ieee 10 ""I mo. oo'opiol pode! di" 10(>0 si 10 mo.imum 200 m

Fig. 20b. Zona mediana inierbata (permite infiltrarea partiala a apei ,i descarcarea surplusului de api pe partile carosabile)

BUlETlN TEHNIC RUTIER

57

anullll, nr. 1, ianuarie 2004

1 ' - _ •

, .. t"

! ~ •

~ .' ~ .'

- ,

, "

Art. 135. Sectoarele cu declivitati longitudinale sub 0,2%-0,3% in special in intervalele dintre curbe undeamenajarea acestora impune schimbarea sensului inclinariitransversale cu trecerea prin profile orizontale si incurbele concave de racordare in profillongitudinal trebuie studiata scurgerea apelor in fiecare punet in mod foarte amanuntit datorita efectului apei asupra stabilitatiiconstructiei cat si preintarnpinareaefcctului de acvaplanare pe care 11 poate produce si care diminueaza mult siguranta circulatiei pe timp · de ploaie.

CAPITOLUL XI 'Do,rARI ALE AUTOSTRAzILOR

SECTIUNEA 1

. '

Tipuri

Art 136. - (I) Dotarile autostrazii pot f grupate in urmatoarele tipuri, in

functiede caracteristicile functionale ale spatiului:

a) parcari si spatii pentru servicii (P si S);

b) statii de taxare si puncte de control trecere frontiera (ST ~i PCTF);

c) Centre de Intretineresi Coordonare (CIC), centre de IntretinererCl) si puncte de sprijin pentru intretinere.

(2) Dotarile de tipul a si bvor fi accesibile pentru utilizatori doar de pe autostrada.

(3) Pentru personalul angajat la obiectivele respective, pentru aprovizionare si pentru comerc i anti , se recomanda sa 'JSe asigure si cai directe (controlate) din dreptul localitatilor apropiate (utilizand reteaua publica existenta), '"'"

(4) Dotarile . trebuie sa fie accesibile.persoanelor handicapate in conformitate cu reglementarile in vigoare.

SECTIUNEA a 2-a Parcari ~i spatii pentru servicii

Art. 137. Dotarile comune sunt urmatoarele: a1-b€nzi--de-,accelerare-~Ldecelerare;

b) semne si marcaje rutiere;

c) sistem de canalizare menajera si pluviala;

d) energia electrica si gospodarie de apa potabila;

58 BULETIN TEHNIC RUTIER anulll1, nr. 1, ianuorie 2004

e) .sistem de iluminare exterioara;

f) telefon;

g) spatii pentru parcari autoturisme.. autocamioane (cu exceptia parcarilor de scurta durata) 9i autobuze; .

h) parcare exterioaralegata cu sistemul de drumuri obisnuite

(recomandarepentru spatii pentru.servicii); i) spatii de protectie si de agrement; jjirnprejmuire;

k) we Public;

Art. 138. - (1) Parcarea (fig. 21) este 6 zona de odihna separate fizic de autostrada in care spatiile pentru parcare trebuie sa aiba protectie de minim 10m latime fata de marginea autostrazii.

(2) Fiecare parcare trebuie prevazuta cu benzi de accelerare ~i decelerare, semnale si marcaje rutiere.

(3) Dimensiunile parcarii se vor proiecta in functie de traficul estimat §i vor avea suprafata de minimum 5000 mp.

Art. 139. In proiectele pentru autostrada vor fi cuprinse numai spatiile de serviciu convenite cu beneficiarul printema de proiectare.

Art. 140. (1) Spatiile pentru servicii vor fiprevazute in plus, fata de parcari, cu statie de alimentare cu carburanti (benzinarie), Iubrifianti §i service auto, motel si restaurant pentru utilizatori, spatii comerciale si pentru servicii de turism.

(2) Combinatia de servicii va depinde de proiectul de constructie pentru sectiunea de autostrada respectiva ..

Art. 141. Tipurile de spatii pentru serviciivor fi urmatoarele:

a) spatiu pentru servicii tip S,; jf .

b) spatiu pentru servicii tip S2;

c) spatiu pentru servicii tip S3'

Art. 142. Spatiupentru servicii tip S, (fig. 22) va avea urmatoarele combinatii de servicii:

•

a) statie de alimentare eu carburanti si spatiu comercial ;

b) snack-bar.

Art. 143. Spatiu pentru servicii tip S2 (fig. 23) va avea urmatoarele

combinatii de servicii:

a) statie de alimentare cu carburanti;

b) spatii comerciale;

c) restaurant;

d) autoservice.

SUlETlN TEHNIC RUTIER 59 onullll, nr. 1, ionuorie 2004

~ " ".~'

;< ,.' :,. ,,)::

I"· - I .... ~

l- c,' I"~~:~ ~ f,~:": :

1"-" "

I·· ,"

I,·"

[. "c·

i i·

L . -

I

r

! .

t-

0-
0
Q o:r
;:I C
5.. ~
~
;:I Z
;"1" -I
m
~ ~
,
is" Z
;:I R
c:; §
0
::::!.
(1)
8 m
::0
.r:.. LEGENDA

1. we public

2. Statie epurare

3. Statie pornpe apeuzate

4. Separator

S. Rezervor apa + statie pompe

6. Parcare autoturisme

7. Parcare autobuze 8, Spatii agrement"

9. Spatii protectie

10. Imprejrnuire '

11. Post transformare aerian "

__ -_"_-_-_o-'-_- __ -_-_"_-_-_"-=-=--.:_:.- __ -,. _

------------~-----------------------.------.------~-~---------------------.~-.-.---------~--.-------------------~----------

----------_._--_.:.._---------------

Fig. 21. Parcare de scurta durata

'0

LEGENDA

1. we public

2. Statie epurare mecano-biologica

3. Statie pompeape uzate

4. Static tratare apa

5. Parcaje autoturisme

6. Parcare autobuze 7.Parcare camioane

8. Spatii protectie

9. Snack-bar

10. Static alimentare carburan]i + spatiu comercial

II. Posttransformare aerian

12. Rezervor combustibil

13. Pompe combustibil

14. Centrala termica

15. Gospodarie combustibil pentru centrala termica

16. Separator grasimi 17 .. Post transformare 18.lmprejmuire

--' ----

- -- - _. - - - - - - - _ -'--- -.--

~.,:.._-----

_._. __ - - _._ -- _. -.- -.,,-. - --

--'~@~n=::r'=:/;=:~;:::~i::::::=/::-={~=:::::::~:t:~}::~::(:~}:::~:r:~c~::<~::r:~::\~k::~·/:~::t~:n~:~::::~:::9~:-----

~~.~~V\N~ c=:

Fig. 22. Parcare pentru servlell tip 81

. "

..... --;.-.~'-~~'·;.:·~,-c-----c~~c·~-:'~ .. -;-'-···---··-'::~;:~\;.:::';":"::i-'-~-~-~~:-:'.:.:;.'-'~.'~~'-,'~~~.:,-.·:rT~,0.':~;~7~:::':';?;,;~;,:;:'\,:r.~·,T~?:',:·:·::: .. :,,:,,~~(:?:"-;7

, " J;' ">',1, ',' ,'I -' !

~'·.':,L .. >-.,_~~_~\,~ . .!..,'.".~,.~ __ ., , __ .,,--

'.- L,'\' ,.(

_._',_ . ....:._ ......

: ',"0,'.

·····"····-"·····,·,···w·

LEGENDA

1. Statie alimentare carburanti

2. Auto service

3. Restaurant

4. Rezervor apa + statie pompe

5. Statie tratare apa

6. Separator grasimi

7.Statie de epurare mecano-biologica 8. Statie pompe ape uzate

' ..

9. Post transformare

10. Parcajeautoturisme

11. Parcaje autobuze

12. Parcaje camioane

13. Spatii protectie

14. Centrala termica

15. Gospodarie combustibil pentru centrala termica

16. lmprejmuire

·17. Cladire socials + comer!

Fig. 23. Spatlu pentru servicii tip 82

LEGENDA

10. Statie pompe ape uzate

11. Post transfonnare

12. Parcaje autoturisme

13. Parcajeautobuze

14. Parcaje camioane

15. Spatii protectie

16. Centrala termica

17 . Gospodarie combustibil pentru central a termica

18. Imprejmuire

1. Statie alimentare carburan]i + spatiu comercial

2. CHid ire socials + comert

3. Auto-service

4. Motel + restaurant

5. Rezervor apa + statie pompare

6. Statie tratare apa

7. Separator grasimi

8. Parcare motel

9. Static de epurare

-- __ -- -- -- -- -- __ -- -- -- -- --.-- _._ . __ -._ -- -- --

_._ -- __ -- -- -_. -- _- -- -- -- __ . - __ - . - --._ -- __ --

. . -

Fig. 24. Spapu pentru servlell tip S3

_,

- _' ~

: __ ~-:-i

~ . - .~

.. ". -:I

.1

\ ' .. j

>.'j::_O'- __ ',_-,=.,,"...:_ '_."~_'-'_ .. -, .. ..... '.}

~A ,·"~i

-'>1

:_:\

-_-'J ·,-1 -i

.-' "'

- i

Art. 144. Spatiu pentru servicii tip S3 (fig.24) va avea urmatoarele

combinatii de servicii:

a) statie de alimentarecu carburanti;

b) spatii comerciale;

c) motel ~i restaurant;

d) auto service.

Art. 145. (1) Constructiiledin spatiile pentru servicii trebuie sa fie

prevazut cu urmatoarele:

a) instalatii de incalzire, electrice, etc.;

b) rezervoare de combustibil pentru centrala termica;

c) instalatii de ventilatii si climatizare.

(2) Se recornanda ca spatiile comerciale sa fie amplasate inainte de punctul de alimentare cu carburanti (in sensul de parcurgere al spatiului). .

(3) Se recomanda ca motelul sa aibaparcaj propriu.

Art 146. Criteriile dedimensionare pentru parcarisi spatii pentru servicii

_,

·1

u ,-,'

>.'~

•. ". I

- .;

',_ ]

sunt:

a) traficul mediu zilnic, anual;

b) components traficului; c) tipul serviciilor oferite;

d) distantele pana la aite servicii similare;

e) valorificarea avantajelor oferitede mediul ambiant.

. Art. 147. (1) Distanta de amp lasare a parcarilor sau a spatiilor pentru servicii fata de nodurile rutiere va fide minimum 2,0 km~in c. azul in care nu

. .

poate fi respectata aceasta distanta, spatiile pentru servicii potfi amp las ate

si adiacent nodurilor rutiere cu conditia ca iesirea ~i intrarea in autostrada sa se faca in punctele comune pentru ambele functionalitati,

(2) Distanta de arnplasare una fata de .alta a parcarilor se recomanda a fi de 5-15 Ian functie de conditiile locale.

(3) Distantele de amplasare dintre spatiile pentru servicii se recomanda a fi cele din schema din fig. 25.

(4) Amplasarea parcarilor si a spatiilor pentru servicii, se recomanda a se face altemativ .

Art. 148. Alegereaamplasamentului parcarilor sau al spatiilor pentru

servicii se va face prin luarea in considerare a urmatorilor factori: ajtopografia terenului;

b) traseul in plan si profil longitudinal;

c) apropierea fata de localitati;

d) valorificarea punctelor de atractie turistica .

-!

.)

. -,

. i

• • T

.... ;

. . ]

64 BUlETlN TEHNIC RUTtER anul III, nr. 1, ianuarie 2004

p

,(ml.10 ... 25P P -.0 ---------- 6-._ ... -S1

/('71·120 .... 100

p-. 0-)('-·

p

•

Km!)(J ..... 150 p-O---,-----~-fl---.s,

t J P

P-.o-~"- ~-9-tt-l-· .53

p~

on

Km )1) .•. SO

.6

p--~-------------

___ 81

LEGENDA

p . = parcll.ri

.0 ::bar

= restaurant

::: motel sau hotel

.:;: punct sanitar

= stll~ie benzina

= stalie sendee

i 1.

.-

t: ~ .-

I;~::::

r·:-·~ " .. -.

1:-_: •.

~ • f -

~ _-" : -,

~ ,-- ." L ,--

~ - ,., ,..

I" ~ _ .. I" r.-_'" 1- r • ,- -

~ - ""

t- r_, ~

f:-· -

! . ~

I' .>.

Notl: 1-·

Spatiile cu dotari se prevad perechi cile unul pentru

P fiecare sens de eirculatie sail pe osingura parte

a ,,·and capacitatedubla eu nod. rutier

Fig. '25

Art. 149. (1) In functie de topografia terenului, parcarile si spatiile pentru servicii se vor amplasa perechi (stanga-dreapta), astfel incat sa nu fie necesara travers area 1a nivel a cailor de circulatie. In mod exceptional, se poate admite o decalare a amplasamentelor de pe 0 parte fatade alta, cu 0 distants ce se recomanda sa nu fie mai mare de 2,0 km .

. (2) In cazul parcarilor, topografia denivelata.a terenului poate fi folosita 'in mod favorabilla crearea unor spatii speciale sau a unei ambiante deosebite, departe de traficul de pe autostrada.

(3) In ceea ce priveste spatiile pentru servicii, alegerea amplasamentelor se va face astfel incat sa se .reduca la maximum lucrarile de terasamente.

BULETINJEHNIC RUTIER 65 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

c,

d_

. '

_- ~ -_)

,

~ -- -.~

_" 1

-····1

.. ,

.:""~c:1 ~ .~ ~ :;

. -. - . ~

. : - ~ . i

- - . ~<!

'.!

Art. 150. (1) Distanta necesara pentru oprire trebuie sa fie intotdeauna

. asigurata, mai ales in apropierea punctelor de intrare ~i iesire de pe autostrada.

Se recomanda ca spatiile pentru servicii sa nu fie amplasate imediat dupa 0 curba cu raza minima convexa si niei in imediata apropiere a curbei orizontale ell raza minima.

(2) Se recomanda evitarea amplasamentelor pe autostrada in zonele eu

declivitate mai mare de 4%. ·

Art. 151. (I) Apropierea fa:ta de localitati trebuie avut in vedere mai ales din ratiuni economice si in special in cazul spatiilor pentruservicii. Se va urmari oamplasare optima fata de retelelede alimentare eu apa.~i canalizare, retele electrice, retele telefonice, retele de drumuri obisnuite etc.

(2) Racordurile curetelele mentionate vor fipreferate intotdeauna fata . deconstruirea sistemelor independente.

Art. 152. (1) Amplasamentele parcarilor siale spatiilor pentru servicii se vor face luand in considerare si existenta in zona a obiectivelor turistice . (2) Amplasarea acestor spatii trebuie lacota astfel incat sa se evite deteriorarea valorilor peisagistice sauistoriee, dar, in acelasi timp, sa permits utilizatorului sa se bucure de atractiile arnplasamentului.

Art, 153. Proiectarea parcarilor si a spatiilor pentru servicii va tine seama·

de urmatoarele consideratii:

a) distribuirea spatiilor de-a lungul autostrazii;

b) amp I asamentul ales; .

c) executia etapizata atat a autostraziicat ~i a spatiilorpentru servicii.

Art. 154 . .;_ (1) Dimensionarea capacitatii spatiilorpentru servicii depind de:

a) volumul de trafic (traficul mediu zilnic anual, tipul si fluctuatiile de

trafic);

b) componenta traficului;

c) tipurile de servicii oferite;

d) distantade la aIte servicii similare.

(2) Dimensionarea capacitatiispatiilor va tine seama de spatiile de pe autostrazi care intra in tara, cat si de standardele ~i nonnativele In vigoare.

Art. 155. Parcarile si spatiile pentru servicii trebuie prevazute ell benzi deaccelerare si deccelerare proiectate conform Capitolului VII.

Art. 156. (1) La proiectare se vor respecta urmatoarele reguli privind circulatia ~i distribuirea amplasamentelor in interiorul parcarilor si spatiilor pentru servicii :

a) circulatia trebuie sa se desfasoare In acelasi sens cu partea de autostrada la care este conectata;

66 BUlETlN TEHNIC RUTIER anullll, nr; 1, ianuarie 2004

A. '. L-

b) drumurile internesi parcarile autovehiculelor grelese vor amplasa .

in spatele cladirilor, pentru ca acestea'sa poata fi vazute, .

(2) Spatiile de parcare interioare trebuie sa fie amplasate In imediata apropiere a spatiilor de agrement (care sunt echipate cu banci, mese, rantani cu apapotabila, copertine, etc.) pentru a reduce distanta de circulatie pietonala .Iaminimumsi a permite parasireaautovehiculului nesupravegheat.

(3) Parcarile pentru autobuze se vor amplasa in apropierea spatiilor de agrement si vor fi orientate astfel incat sa asigure protectie maxima pentru pasageri. (4) Drumurile de acces la.spatiu si drumurile Cll circulatieinterna vor fi cu sens unic si vor avea minimum 6 m.latime, incluzand marcajele laterale si acostamentele,

(5) Parcarile si spatiile pentru serviciitrebuie sa fie separate de autostrada . printr-o zona intermediara de protectie de. minim! 0 m latime, sau in cazuri

exceptionale de 7,50 m. .

(6) Drumurile interne, vor fi proiectate astfel incdt sa se evite crearea unor intersectii periculoase.

. (7) Se.recomanda legarea spatiilor pentru servieii la reteaua de drumuri obisnuite pentru a permite accesul personalului angajat.

(8) Zonele utilizate pentru dotari.iparcaje, etc. se separa intre eleprin spatii verzi (de protectie).

Art. 157. (1) Proiectarea sistemelor electrice trebuie sa ia ln considerare nece. simple parcarii simple sau spatiilor pentru servicii la darea in functiune a obiectivului. (2) Aceste sisteme vor fi instalate conform normativelor si standardelor in vigoare.

(3) Benzile de acceleraresi decelerare, intersectiile drumurilor interne, statiile de alimentare cu carburantisi suprafetele de parcare trebuie sa fie iluminatepentru a asigura maximum desiguranta pentru trafic.

( 4) Proiectarea instalatiei de iluminat se va face astfel incat sa se evite orbirea soferilor aflati pe autostrada .:

Art. 158. Deasupra semnelor de avertizare aflatede-a lungul autostrazii pre cum si in parcarile si in spatiile pentru servicii trebuie sa existe marcaje rutiere ~i semnalizari eu urmatoarele scopuri:

a) reducerea vitezei;

. b) semnalizarea din timp a intersectiilor;

c) sa evite oprirea in afara zonelor special desemnate pentru parcare;

d) sa atraga atentia asupra diferitelor servicii oferite in zona.

Art. 159. (1) Parcarile si spatiile pentru servicii trebuie sa fie prevazute atat eu un sistem intern de fumizare a apei potabile, catsi cu sisteme interne de canalizare menajera si pluviala, Aceste sisteme vor fi racordate de preferinta la retelele pub lice.

BUtETIN TEHNIC RUTIER 67 cnul lll, nr. 1, ianuarie 2004 .:

j:"-_

j-.

(2) In scopul economisirii apei potabile este recomandabil sa se proiecteze un sistem independent de distribuire a apei pentru scopuri industriale (spalare, irigare, We) alimentat din surse.alternativetputuri, ape curgatoare, lacuri; rezervoare, etc.).

(3) In eazurile in care intreaga alimentare eu apa trebuie facuta dintr-un sistem independent este recomandabil sa se proieeteze doua retele separate de distributie, astfel incatsa fie necesara numai epurarea apei potabile.

(4) Parcarile si spatiile pentru servieii trebuiesa fie prevazute cu sisteme de canalizare pentru evaeuarea apelor menajere ~i pluviale. Acolo unde nu este posibila racordarea la retelele publiee decanalizare toata apa impura va trebui tratata inainte de devers are in emisari.

Art. 160. (1) Vegetatia trebuiesa fie specifica locului unde suntamplasate parcarile sau spatiilepentruservicii,

(2) Spatiile pentru recreere si asistenta tehnica, statiile de alimentare cu carburanti si spatiile deparcare vor fi. separate de zone verzi.

(3) Parcarile VOT fi aranjate astfelincat sa fie umbrite de copaci sau de arbusti. Intreaga zona ce separa spatiul de autostrada trebuie sa fie plantata, preferabil cu plante care necesita ingrijire redusa, dar a carer densitate poate sa eonstituie 0 protectie .impotriva vehiculelor care ruleaza pe autostradasi

pot deveni un perieol pentru pietonii care circula pe alei, .

. (4) In vecinatatea intrarii san iesirii din spatiile pentru odihna si servicii plantele trebuie sa fie de inaltime limitata, astfel ineat sa nu dauneze

vizibilitatii soferului. . .

Art. 161. (1) In eazuri exceptionale, daca se considers ea este necesara 0 tree ere in zonele opuse ale autostrazii se vor amenaja treceri pietonale fie peste, fie pe subautostrada.

(2) In aceste cazuri se recomanda montarea unui gard pe banda mediana a autostrazii pentru a preveni travers area acesteia de catre pietoni.

(3) In cazul pasajelor pietonalede subtraversare acestea trebuiesafie prevazute cu sisteme.de iluminat si de drenare .

. Art. 162. (1) Spatiilepentru servicii amplasateinzone de interesdeosebit, care au spatiu adecvat si nivele de trafic pe autostrada suficient de mari pot fi prevazute eu centre de informare.

(2) In interiorul cladirilorse va prevedea un birou care poate furniza toate informatiile necesare.

,

Art. 163. (1) Este recomandabil ca dotarile sanitare sa fie construite pentru

utilizari .specifice, in functie de diferite criterii si In functie de amplasarea acestora in interiorul cladirii,

(2) Dotarile sanitare vor fi prevazute de preferinta eu obiecte sanitare nedetasabile cu control automat, usor de curatat, cu conducte de evacuare

68 BUlETIN TEHNIC RUTIER anullll, nr. 1, ianuarie 2004

A \:_jJ

mai mari decat cele obisnuite ~i mai usor de inspectat, eu pardoseli proieetate pentru a fi curatate usor cujet de apasau eu spumasi eu scurgere directa la . canalizare.

(3) Acolo unde dotarile sanitare sunt amplasate in interiorul cladirilor (statie de alimentare eu carburanti, service, snaek-bar,cafenea, etc.jacestea pot fi prevazute cu oglinzi, uscatoare electrice de maini, prosoape,dispozitive . pentru hartie, 0 camera pentru materiale de curatare si intretinere si 0 incapere pentru personalul de intretinere.

(4) Se recomanda ocamera special echipata pentru copii, cu dotari de dirnensiuni mici, 0 masa pentru inIa~at bebelusii precum si alte dotari necesare

ingrijiri nou-nascutilor, .

(5) In spatiile pentru servicii dotatespecial pentru servirea vehiculelor grele, dotarile sanitare vor.fi amplasate in cladiri speciale langa zona de par .. care si vor avea mai multe utilitati, ca de 'exemplu: dusuri, garderobe, etc.

(6) In parcarile unde dotarile sanitare vor fi aproape intotdeauna nesupravegheate, va fi necesar sa se adopte eehipamente eu constructie foarte simpla, proieetate astfel ineRt sa se previna distrugerea; se va acorda atentie deosebita proiectarii gurilor de scurgere, astfel ineat sa se elimine pericolul infundarii lor.

SECTIUNEA a 3-a Spatii de taxare

Art. 164. (1) In cazul prevederiiincasarii unei taxe, autostrada va fi prevazuta eu spatiide colectare adecvate (fig. 26a).·

(2) Numarul si tipurile de spatii si constructiile aferente depind de sistemul

de colectare adoptat. . :\

(3) Principalii parametri care caracterizeaza tipurile de sisteme de colectare a taxelor sunt amplasamentul statiei §?metoda de colectare.

Art. 165. (l) Din punct de vedere al amplasamentelor se pot distinge trei situatii diferite:

,

a) puncte de colectare amplasate in toate nodurile rutiere care leaga

autostrada lasistemul rutier obisnuit (sistem inchis); in acest caz taxa vafi proportionala eu lungimea calatoriei;

b) perceperea taxeila un numar restrans de puncte de colectare de-a lungul autostrazii (circuit deschis); in. acest caz taxa nu se bazeaza pe lungimea calatoriei ci pe 0 distanta medie calculata;

c) colectarea la punctele de control trecere frontiera; in acest caz statiile de taxare sunt amplasate numai la frontiera si taxa este calculata ca o suma unica.

(2) Metoda de colectare a taxei va depinde si de sistemul de plata (cash, autorizatie, tichet platit anterior, cont curent, etc.).

BUlETlN TEHNIC RUTIER 69 onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

I~:"· :" ..

I~,' h

i-' _ ..

1 .

;

..... _-- ._

- ___

LEGENDA

8. Cladire tehniea

9. Gospodarie combustibil

10. Gospodarie apa (put forat + rezervor + static pompe)

11. Statie epurare mecano-biologica

12. Statie pompare ape uzate

13. Static pompare ape pluviale (de la tunel)

14. Imprejmuire

15. Post transformare aerian

1. Cladire de serviciu

2. Cabine de taxare (eu vedere in ambele parti)

3. Spatii protectie

4. Copertina metalica

5. Tunel

6. Bariere

7. Rampa aeces

Fig. 26a. Statle tax are ell 5 eabine

LEGENDA

I. Parapet

2. Cabine de taxare

3. Dispozitiv deprotectie

4. Tunel

5. Bariere

6. Scara

Fig. 26b. Insula statiei de taxare

",".-, -',-_1

.. ...

- c ~

" ',I

~- -. .~

Art. 166. (1) Dupa stabilirea metodei de colectarea taxei, statiile de

taxare vor fiproiectate in functie de:

a) numarul si dimensiunile benzilor statiilor de taxare (din trafic);

b )dimensiunile zonei statiei de taxare; , ,

c) dimensiunile cladirilor si constructiilor.auxiliare;

d) sistemul de colectare a taxei. ,

Art. 167. (1) Numarul benzilor statiei de taxare se va determina in functie . de numarul maxim de vehicule calculat pe baza traficului estimat.

(2) Cifrele de trafic care vor fi folosite ca baza decalcul trebuie sa aiba In vedere volumulla 50 de ore 'de varf considerate intre eel de-al 5-lea ~i al 10-lea an de operare.

(3) Numarul si lungimea benzilor de taxare trebuie sa fie suficiente ca sa asigure taxarea volumului detrafic astfel incat coada de asteptare sa nu depaseasca 500 m lungime, §i rara asteptare exagerata .

. (4) Se recornanda prevederea unor benzi speciale pentru traficul de , marfuri.

,:_.,.(5)La statiile de taxare cu volume mad de trafic este recomandat sa se prevada 'posibilitatea folosirii unui anumit numar necesar de benzicentrale cu'sensuri reversibile, astfel incat sa faca fata fluctuatiilor ciclice de traficsi sa sereduca costurile de constructie.

, (6) Toate statiile de taxare trebuie sa aiba celputin 0 banda larga pe sens, rezervata vehiculelor agabaritice si echipamentului de deszapezire.

,:(7) Benzile de taxare trebuie sa aiba de la 3,00 m pana 1a 3,50 m latime. ,'(8) Se vor instal a dispozitive de numarare automata a autcvehiculelor . (9) Benzile trebuie sa .fie separate intre e1e de 0 insula de cca. 2,0 m

latime ~i cca. 30,0 m lungime (fig. 26b). 'J! •

Art. 168. Insula de separare a benzilor va coniine:

a) cabine pentru personalul care colecteaza taxa;

b) garduri de protectie a cabinelorsi a personalului;

c) bariere de tree ere pentru inchiderca benzilor;

d) echipament legat la sistemul deeolectare a taxelor (sistem de taxare automat, panou de afisare a taxelor, dispozitive automate de c1asificare a vehiculelor, etc.).

Art. 169. Statiade taxare va fi protejata de un acoperis (copertina) ell 0 inaltime de trecere de 5,5 m.

. ' ,

Art. 170."P~ acoperis deasupra fiecarei benzi vor fi instalate semafoare,

indicand daca bandaeste in lucru.

Art. 171. Cabinele de taxare vor fi proiectate astfel incat sa asigure personalului conditii optime de lucru. Aceste cabine trebuie sa aiba aer

72 BUkETIN~EHN\C RUTIER anti I' lit nr, 1, ianuarie 2004

conditionat, sa fie protejate impotriva zgomotului si sa aiba un telefon care face legatura eu centrul de coordonare al statiei de taxare.

Art. 172. Se recomanda amplasareastatiilor de taxare in locuri deschise, astfel incat sa se evite acumularea gaze lor toxiee deesapament,

Art. 173. (1) Sub statia de taxare seva prevedea un tunel eu sectiunea de minim 2 x 2 m pentrurnontarca sistemelor de cabluri de alimentare, conductelor de termoficare, etc.

(2) In statiile de taxare de mare capacitate este nevoie de un tune 1 de dimensiuni suficiente pentru a pennite personalului de colectare a taxelor sa aiba acces la cabinele de taxare in siguranta,

Art. 174. (1) Zona de tax are a statiei de tax are consta intr-o largire a partii carosabile a autostrazii (sistem deschis) sau a unui nod rutier (sistem inchis) necesara cuprinderii traficului de asteptare,

(2) Lungimea zonei de taxare va fi eel putin egala cu lungimea cozii de autovehicule estimata,

(3) In continuare va fi prevazuta 0 zona cu latime variabila si lungime suficienta pentru a permite ghidarea in siguranta a traficului si utilizarea tuturor benzilor statiei de taxare.

(4) Din motive de siguranta nu este recomandabila amplasarea zonei de taxare la capatul unei portiuni de coborare a autostrazii .

. (5) Trebuie acordata 0 atentie deosebita la proiectarea pantelor de seurgere si a sistemului de canalizare pluviala in scopul evitarii acumularilor de apa

pe carosabil. .

(6) Indicatoarele pentru statia de taxare trebuie sa fie montateinainte de aceasta ~i luminate conform cerintelor prezentate in Capito luI XII.

Art. 175. Ca cerinta minimal a sediul statiei detaxare va fi proiectat pentru

a cuprinde urmatoarele dotari ~i sisteme: ")1 .

a) vestiare pentru personalul statiei, prevazute cu dusuri sitoalete;

b) biroul sefului de statieconectat cu birourile autoritatilor competente si cu reteaua de telefonie publica;

c) magazia pentru materiale de taxare (tichete, imprimate, etc.);

d) 0 camera de valori continand un safe pentru depozitarea taxelor si a obiectelor de valoare; in statiile cu volum ridicat de trafic, aceasta camera va fi construita cu pereti grosi din beton armat;

e) camera pentru echiparnentul de primire si inregistrare a datelor privind colectarea taxei de la personalul de taxare ~i de la masinile automate;

f) camera pentru central a termica si aer conditionat;

g) camera pentru tabloul electric, acumulatori si generator.

BULETIN TEHNIC RUTIER 73 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

L .

,

. -..;

1 "

"""

1 - ~

-", "j

".[

"--I

• ~- ~ 1

C" J "_ - I - -,

- .~"~

SECTIUNEA a 4-a

,

Puncte control trecere frontiera

Art. 176. Punctul de control la trecerea frontierei este situat la sau In apropierea frontierei dintre tari si este destinat serviciilor de trecere frontiera. Este echipat eu cladirile si instalatiile necesareefectuarii diferitelor tipuri de control, cum ar fi: pasapoarte, varna, verificarea sanitara si fitosanitara a

pasagerilor si a vehieulelor care tree frontiera. ·

Art. 177. in functie de metoda de constructie, tehnologie si organizarea controlului de frontiers, punctele decontrol trecere frontiera amplasate dea lungulautostrszii pot fi de doua tipuri:

a) tipul combinat cu cladirioficiale si instalatii unice pentru ambele tari necesare pentru efectuarea controalelor de frontiera, arnplasate fie pe linia de frontiera, daca zona este potrivita, fie pe teritoriul uneia dintre tari;

b) tipul separat, unde toate cladirile si instalatiile necesare sunt " construite separat pentru fiecare tara.

Art. 178. Tipul combinat de punct de control trecere frontiera prezinta " avantaje deoarece necesita mai purine constructii si costuri de intretinere mai mici decat tipul separat ~i de asemenea reduce timpulde trecere a frontierei,

Art. 179. Amplasarea punctului de frontiers depinde de traseulautostrazii si de posibilitatile oferite de aceasta calatorilor ee tree frontiera. Amplasamentul optim pentruconstruirea punctului, tipul acestuia si organizarealui trebuie sa fie stabilite in urma unei intelegeri intre autoritatile competente ale tarilor mvecinate .

•

Art. 180. Amplasarea trebuie sa tina cont de urmatoarele:

a) geografia zonei undese construiestepunctul de frontiers care trebuie sa fie departe de zonele populate si sa nu aiba legaturi cu reteaua de drumuri locale. Acolo unde, este necesarvor fi prevazute treceri cumentiunea "interzis" si care vor fi folosite numai de catre personalul punctului de frontiera ~i de vehiculele oficiale;

b) caracteristicile solului;

c) tipul terenului care trebuie ales cat mai plat sau usor denivelat, in" timp ce terenul accidentat poate sa duca la cheltuieli mai mari de amenarare;

d) distanta dintre punctul de frontiera §i eel mai apropiat nod rutier al autostrazii, care nu trebuie, in conditii normale, sa fie mai mica de 3000 metri;

e) distanta pana la spatiile pentru servicii (restaurante, moteluri, statii service, etc.), care nu trebuie sa fie la mai putin de 3000 m fata de punctul de frontiera.

74 BULETIN TEHNIC RUTtER anullll, nr. 1, ianuorie 2004

Art. 181. Dimensiunile si forma punctului de frontiera depind de estimarile de trafic, care trebuie sa fie catmai realist posibil. Daca estimarea este prea mareaceasta va duce la cheltuieli exagerate. Pe de alta parte daca estimarea este prea midi, nu va exista niciodata 0 capacitate suficienta pentru a efectua controalele necesare In mod 'eficient.

Art. 182. Suprafata punctului de frontiera trebuie sa aiba aprox. 800 m lungime si cca. 300-350 m latime, Aceste suprafete pot fi reduse In special in zone le montane ~i deluroase, unde se estimeaza siun trafic mai scazut . Acolo unde este posibil trebuie sa fie prevazuta o zona de rezerva amplasata in exterior, astfel incat dificultatile ce pot aparea datorita cresteriineasteptate a traficului, chiar si pentru 0 perioada scurta de timp, sa fie usor rezolvate.

Art. 183. Structura si forma punctului de frontiera trebuie sa permita separarea traficului de pasageri de traficul de marfuri, inainte de intrarea la instalatiile un de se realizeaza controalele.

, - - .

Art. 184. Pentru a permite soferilor sa se incadreze pe banda necesara cu

viteza pe care trebuie sa 0 aiba la apropierea de punctul de frontiera, se vor monta indicatoare reflectorizante si lumini de avertizare si indrumare.

Art.18S. Numarul benzilor de trafic in zona de control este determinat in functie de marimea si structura traficului, dar nu trebuie sa fie mai mic de 3 benzipe fiecare sens, pentru traficul de pasageri, de exemplu:

a) banda din dreapta trebuie sa fie destinata autobuzelor si autovehiculelor de pasageri ell remorci pentru bagaj e sau marta;

b) benzile centrale si din stanga trebuie sa fie destinateautoturismelor.

Art. 186. Benzile trebuie sa fie clar delimitate cu marcaje orizontale. Art. 187. (l) Se recomanda dispunerea cladirilor $i instalatiilor astfel incat timpul de tree ere a frontierei decatre calatori sa fie cat mai redus.

(2) Cladirilesi instalatiile la punctul de frontiera trebuie sa corespunda diferitelor tipuri de control trecere frontiers (pasaport, varna, sanitare, etc.) precumsiserviciilor administrative. Nu este .recomandabil ca in spatiile pentru punctele de frontiera sa fie amplasate spatii din alta categorie (parcari, spatii pentru servicii, statii de alirnentare cu combustibil, restaurante, baze de intretinere, etc.) pentru a nu se stanjeni operatiile vamale.

Art. 188. Spatiile Decesare punctului de controlla trecerea frontierei pot fi organizate astfel:

a) cladiri si constructii pentru verificarea pasapoartelor si controlul

varnal;

b) cladiri $i constructii pentru alte forme de control;

c) constructii pentru transporturi;

d) servicii diverse;

e) dotari cu caracter tehnic si social.

BUlETIN TEHNIC RUTIER 75 onullll, nr. 1, ionuarie 2004

I.

r·-

["

~ . ~

t _--_

i .. ;

-I

.'

~_ " . J~

Art. 189. Cladirile si constructiile pentru verificarea pasapoartelor si

controlul varnal sunt urmatoarele: ajcladire principala;

b} pavilion de control;

c) platforme pentru verificarea docurnentelor;

d) copertine;

e) cladiri pentru controlul varnal special;

f) rampe pentru controlul autocamioanelor pe platforme deschise;

g) constructii pentru controlul si blocarea circulatiei pe teritoriul de serviciu;

h) constructii pentru telecomunicatii.

Art. 190. Cladirile si constructiile pentru alte forme de control sunt urmatoarele:

a) statie de control sanitar;

b) static de control a incarcarii pe osie cu cantar automat electronic.

Art. 191 •. Constructiile pentru transporturi pot fi: a} intrari si iesiri pentru rnijloacele de transport;

b) platforme de asteptare pentru autovehicule;

c) drumuri de legatura;

d) accese la diferite obiecte de serviciu, lateral fata de fluxul principal;

e) trotuare;

f) parcaje;

g) sistern de semnalizare pentru dirijarea circulatiei;

h) platforme pentru transbordarea marfurilor din autocamioane;

i) post dispecer. _.

Art. 192. Serviciile diverse sunt urmatoarele: )f

a) informatii ~i servicii turistice; ,

b) schimb valutar;

c) posta;

d) punct medical;

e) reprezentantele organizatiilor de transporturi;

f) bufet sau bar de zi;

g) magazin cuscutire de taxe vamale;

h) grup sanitar.

Art. 193. Dotarile cu caracter tehnic si social sunt urmatoarele

a) post trafo;

b) grup electrogen de interventie;

c) instalatie de 'incalzire;

76 BULETIN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

••

d) garaje;

e) cladire sociala;

f) amenajari sportive pentru personal;

g) instalatii de iluminat.

SECTIUNEA a 5-a

, . .

Centre de intretinere ~i coordonare (CIC), centre de intretinere (CI)~i puncte de sprijin

Art. 194. (1) Distributia pe autostrada si amplasamentul centrelor de intretinere si coordonare trebuie sa fie facuta in concordanta cuplanurile de dezvoltare a retelei rutiere din zona.

, .

(2) Organizarea functionala a centrului de intretinere si coordonare, CI si a punetelor de sprijin se va .stabili impreuna eu beneficiarul.

(3) Structura si organizarea centruluitrebuie sa serveasca scopului principal de asigurare a sigurantei circulatiei pe autostrada, in orice situatie,

. . Art. 195. Principalele functii ale centrului de intretineresi coordonare (fig. 27) sunt urmatoarele:

a) coordonarea activitatii de exploatare a autostrazii;

b) toate operatiunile de curatarede pe autostrada propriu-zisa ~i din zona autostrazii, inclusiv curatarea periodica a santurilor, curatarea podurilor, cladirilor, parcarilor si spatiilor de serviciu, statiilor de taxare, etc.;

c) toate operatiunile de curatire si inlocuire a marcajelor, dispozitivelor de siguranta (garduri, parapeti, etc.), a sistemelor de iluminat, a sistemelor de telecomunicatii etc.;

d) toate reparatiilesi inlocuirile necesare ca urmare a deteriorarilor cauzate de accidente;

e) reparatii locale ale imbracamintii rutiere;

f) operatiuni de taiere si curatare a pomiIor, precumsi ingrijirea spatiilor verzi;

g) toate operatiunile specifice perioadei de iarna, de indepartare a

zapezii si a ghetii. .

Art. 196. Centrele de intretinere si coordonare vor fi organizate, in

principiu, astfel:

a) sectorul pentru reparatii;

b) sectorul pentru depozi tare;

c) sectorul administrativ;

d) sectorul de locuinte al bazei;

e) utilitati si constructii aferente acestora

BUlfllN TEHNIC RUTIER 77 onul lll, nr. 1, ianuarie 2004 .

;.: .~

l/·

f"';

;:-_.

I,' "

.-

1-" •

. 1- - 1-'.·:

i·

.,

.,

>! '~"i '01 :. oi

·.1 0"

... j.

,,""

c"J ,oj

', :;:-j

:c:j

. ~ i

- -. ,I • J.

: ~.~!

- -j

'~ ":

." ,

-,

: •

• 1

: : : : : : : :': : :-;-7~yF;tl. ~_ . ::: : : : : : : : .: _.,- .v.: J{t.0)~ .. ',- ,','.-. -.'

::::::::::: :~:.t!::::::: :@::':::::

.. .. . .. .. . .. . .. .. .. .. .. .. . .

:::::::::: :.<:> > >::: <::: .1 -~:l

.. .. .. .. .. .. .. .. . ~ '.. .. . .. .. .. .. .. .. .. . . .. .. .. .. .. . , .. '

.. ," ..

. .. . ..: .

LEGENDA

1. Cladire operationala

2. Atelier intretinere

3, Magazie materiale antiderapante

4. Statie alimentare carburanti (cabine, pompe distributie + rezervoare carburanti)

5. Separator grasimi

6. Rezervor apa + static pompare

7. Put forat

8. Rampa spalare

9. Platforma namol

10. Decantor separator de namol.si ulei + statie pompare spalare

11. Post transformare aerian

. 12. Statie epurare mecano-biologica

13. Statie.pornpe ape uzate

14. Platforme parcare

15. Rezervoare carburant pentru centrala terrnica

16. Imprejmuire si porti

Fig. 27. Centru de intretinere ~i coordonare

78

BULETIN TEHNIC RUT\ER .

anul III, nrc 1, ianuarie 200.4

••

Art. 197. Sectorulpentru reparatii cuprinde:

a) ateliere;

b) garaje;

c) statie de spalare cu rampa; djremiza utilaje;

. e) centrala termica; .. f) parcaj e.

Art. 198. Sectorul pentru depozitare cuprinde:

a) depozit de materiale;

b) depozit de saresi fondanti chimici; c). rezervor de sub stante chirnice lichide;

d) platforma de depozitare a materialelor antiderapante;

e) statie de alimentare cu carburanti si lubrefianti.

Art. 199. Sectorul administrativ cuprinde:

a) cladire social administrativa si dispecerat;

b) laboratorul rutier;

c) grup de poarta siimprejmuire.

Art. 200. Sectorul de Iecuinte al bazei cuprinde:

a) cladire pentru locuit;

b) cladire pentiu gospodarie;

c) loc de odihna,

Art. 201. Utilitatile si constructiile aferente acestora sunt urmatoarele:

a) gospodarie apa potabila;

b) canalizare menajera ~i pluviala;

c) instalatii electrice si de ihiminat perimetral;

d) centrala termica si gospodarie de combustibil,

Art. 202. La unele dintre aceste spatii se prevad si posturi medicale de prim ajutor cu caracter de functionare permanents ~i (sau) posturi de politie, Acestea au legatura eu instalatiile de sernnalizare-avertizare (telefonie) de pe autostrada.

Art. 203~ Toate cladirile, magaziile ~i atelierele centrului de intretinere si coordonare trebuie sa fie direetconectate la ambele parti carosabile ale autostrazii. De aceea se recomanda amplasarea acestor centre in noduri rutiere sau in apropierea lor:

Art. 204. (1) Pentru operatiunile de iarna in punetele critice sau in zonele autostrazii in care se considera necesar (ex.: zona montana), se pot infiinta puncte de sprijin separate (fig.28), dotate cu personal, utilaje pentru deszapezire ~i solventi chimici, mijloace de' comunicatiecu centrul de intretinere.

(2) Daca este necesar, astfel depuncte mai pot fi amenajate si pentru alte activitati in afara activitatilor de iama,

, ,

(3) Amplasarea punctelor de sprijin seva face pe acelasi principiu descris

in art. 194.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 79 anulltl, nr.l, ianuarie 200A

I .'.

F,- '.,A_ .

.~. - .

1··,- .~

1- .~-

l. - ....

~ 0,

j ~.,

t·, ~ ., ~

Ir,.,",..,':'

r-: .. ~~ I·" ;" r ,> ~,,~

.--""i

_ J

· ... . ~ .. .. ..

• + • + + • •

• • • + • • •

.., .

Q) 0 (3)

.. ..

.. ..

.. .. ..

+ ... +- .. ..... ...

... .. ..

®

®

®

LEGENDA·

1. Cladire operationala

2. Magazie material antiderapant

3. Rezervor apa + statie pompare

4. Depozit materiale interventie

5. Statie epurare

6. Statie aliment are eu combustibil

7. Centrals termica + rezervor combustibil

8. Static pompe ape uzate

9. Separator degrasimi

10. Parcaj utilaje de .interventie

11. Post transformare aerian

12. imprejmuire si porti

Fig. 28. Punet sprijin CI

80

BULETIN TEHNIC RUTIER .

onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

CAPITOLULXII MARCAJE ~I SEMNALIZARI

SECTIUNEA 1

•

Prevederi generale

Art. 205. Marcajele si semnele autostrazii includ marcajele (semnele orizontale) si semnele verticale, semnele si marcajele suplimentare. Acestea se vor realiza in concordanta cu prevederile STAS 1848/1 .. 7. cat si a

reglementarilor internationale indomeniu. .

Art. 206. Simbolurile si literele utilizatetrebuie sa fie identice eu cele prescrise, exceptand, diferentele de marime, conform formei ~i dimensionarii semnului sau mareajului.

Art. 207. Proportionalitatea dintre simbolurile si euloarea zonelor, si dintre litere ~i fond trebuie sa fie pastrate 'constant pentru toate semnele sau mareajele de acelasi fel, indiferentde dimensiune.

Art. 208. Semnele ~i marcajele rutiere trebuie sa fie vizibile de la distanta

~i safie intelibigile. .J(. .

Art. 209. Aeeste mareaje si semne trebuie sa fie instalate astfel ineat

conducatorul auto sapoata actiona prompt. .

Art. 210. Esteimportant saseevite utilizarea exagerata a sistemelorde semnalizare, exemplu prin adunarea unui numar de semne lara 0 distants adecvata de amplasare.

Art. 211. Culorile utilizate pentru semnalizarea si marcajele autostrazii trebuie fie rosu, albastru, verde, galben, maron, alb ~i negru.

Art. 212. Se recomanda ca marcajele autostrazii sa fie reflectorizante. Art. 213.Seinnalizarea autostrazii, ori decate ori semnele nu sunt luminateprin transparenta sau prin iluminarea externa, trebuie sa fie reflectorizanta,

SECTIUNEA a 2-a Marcajele autostrazll

Art. 214. Marcajele trebuie sa fie facute atat pentru autostrada cat· ~i pentru anexele (zone de servire, noduri rutiere, benzinarii, etc.) de pe

autostrada. .

Art. 215. Marcajele autostrazii trebuie sa fie rezistente la derapare atat I in conditii de umezeala cat si in conditii uscate.

Art. 216. Marcajele permanente ale autostrazii vor avea culoarea alb. Art. 217. Marcajele autostrazii trebuie sa fiearmonizate eu semnele de pe autostrada astfel incat sa le stabilizeze si sa le intareasca semnificatia,

BULETIN TEHNIC RUTIER 81 anullll, nr. 1, ianuarie 2004

r~~

I •

r .... ·

r - .' .~ , ..

I.' '. l .".:

1 .'

Art. 218. (1) Liniile continue de marcare se vor folosi unde depasirea este interzisa.

Aceste linii vor avea 'hitimea minima de 12,5 ern.

(2) Liniile intrerupte marcheaza limite le benzilor de circulatie. Acestea vor avea latimea minima de 12, 5 em,

Art. 219. (l) Partea carosabila a autostrazii trebuie sa fie marcata prin benzi continue de eel putin 15 em latime.

(2) lntre benzile eurente ale autostrazii si benzile de accelerare - deccelerare, trebuie sa se utilizeze 0 linie intrerupta,

Art. 220. (1) Pentru sprij inirea mareajelor obisnuite ale autostrazii pot fi utilizati si butonii reflectorizanti (oehi de pisica).

(2) Culoarea "ochilor de pisica'tamplasati pe benzile longitudinaleeste alba. "Ochii de pisica" ee marcheaza marginea soselei sau exprima alte functii (ex. avertizarea in eaz de formare a ghetii) ar puteafi de diferite eulori, cum ar fi maron (pe marginea din stanga a soselei), verde sau albastra .

. SECTIUNEA a 3-a

,

Semnalizarea autostrazii

Art. 221. Semnalizarea autostrazii poate fi impartita In urmatoarele

categorii:

a) semne de avertizare;

b) semnele de reglernentare;

c) semne de informare,

Art. 222. (I) Dinpunct de vedere al perceptiei semnele de pe autostrada trebuie sa atraga atentia.si sa fie distinse usor,

(2) Dimensiunile semnelortrebuie sa fie astfel incat sa fie usor vizibile de la distanta si sa poata fi usor interpreta:te de catre conducatorii ee se apropie cu 0 viteza egala cu viteza maxima permisa pe portiunea de drum luata in considerare.

Art. 223. (l) Semnele trebuie sa cuprinda doar informatii esentiale si semnificatia lor trebuie sa fie clara dintr-o privire, astfel incat atentia soferului sa nu fie abatuta de la trafic. 0 reeeptivitate buna depinde, in principal, de lungimea mesajului, dedimensiunea si tipul caracterelor folosite .

(2) Semnele aflatepe autostrada trebuie sa fievizibile de la 0 distanta de eel putin 150 lTI.

Art. 224. Alfabetul folosit este eel latin.

Art. 225. Este bine ca semnele de pe autostrada sa nu contina mai mult de 4 - 5 randuri de text.

82 BULETIN TEHN1C RUT1ER onul lll, nr. 1, ianuarie2004

Art. ,226. Utilizarea cuvintelor trebuie evitata Infavoarea simbolurilor ,intemationale, inteligibile pentru soferii de diverse nationalitati,

Art. 227. Culoarea fondului semnelor informative trebuie sa fie deculoare

verde, exceptie facand urmatoarele cazuri: .

'a) semnalizarile pentru directii fondul trebuie sa fie albastru;

b) semnele turistice vor avea un fond galben; ,

'c) panourile suplimentare trebuie sa aiba fondul alb.

Art. 228. (1) Semnele informative, vor avea dimensiuni normale (minime) asa cum este redat intabelul 1;1 si VOT fi imprimate cu.informatii inteligibile

ale mesajului. "

(2) La celemaiimportanteie~iTisaunodurirutiereeualtealltostrazi.se

recomanda utilizarea unor dimensiunimaimari (marite), '

Tabelul 11

Pi \8

, Dimensiunile minimeale semnelerInformative

1
, Dimensi uni 'fl Nonnale (rnj. Mant~(.m)
Latime 3,00 400
, ,., .
1,50 2,00
Inaitime ~,25 3,00
3,00 , 4,00 , Art. 229. (1) Semnelede pe autostrada pot fisuplimentate eu panouri

aditionale rectangulare amplasate mai jos de semn.

(2) Ina1timea panourilor aditionale trebuie sa aiba 0, 50 m. ,.,

(3) Insemnarile de pe panourile aditionale trebuie sa aiba 0, 25 m inaltime. Art. 230. (1) Semnele de pe autostrada trebuie sa fie amplasate pepartea

dreapta a platformei.

(2) Semnele de pe autostrada trebuie sa fie amplasate astfel incat sa nu obstructioneze traficul pe autostrada.' ,

. ,.

Art. 231. Inaltimile diferitelor semne de aceeasi eategorie trebuie sa fie

egale.

Art. 232. (1) Panourile de pe portale vor fi montate deasupracarosabilului si vor indica conducatorilor banda ce va fi utilizata conform destinatiei acestora.

(2) Destinatia trebuie sa fie indicata deasupra fiecarei benzi, insotita de 0

sageata amplasata deasupra mijlocului benzii. '

(3) Panourile trebuie sa aiba forma rectangulara si sa nu depaseasca 1,50 m inaltime,

BUl£TIN TEHN1C RUTIER 83 onullll, nr. 1, ianuarie 2004

:i

-

• _ r~

" - . ~

. ~ ,

Art. 233. (1) Amplasarea semnelor de identificarea locului pot fi utilizate la frontiers sau sa indice numele locurilor de interes deosebit, cum ar fi raurile, tunelele, podurile, monumentele istorice, etc.

(2) Aceste semne pot fi 'dreptunghiulare sidimensiuniledepind de

lungimeamesajului. '.

Art. 234. (1) Inceputul ~i sfarsitul autostrazii trebuie sa fie indicat prin "lnceputul autostrazii" si "Sfflr~itul autostrazii".

(2) Atat semnelede "Inceputul autostrazii' ~i de "Sfarsitul autostrazii" trebuie sa aiba forma dreptunghiularabaza de 1,70 m si 3,00 m inaltime. (3) Trebuie sa aiba fondul verde, simbolul autostrazii - alb. "Sfarsitul autostrazii' se marcheazacu 0 banda rosie,

Art. 235. (1) Semnele ce indica distanta parcursa trebuie sa fie instalate pe zona mediana. In cazul unei singure dii cu dublu sens, aceste semne vor fi instal ate pe partea dreapta.

(2) Partea semnului indicand kilometrajul trebuie sa aiba fond alb cu

caractere negre.. .

Art. 236. Trebuie sa existe semne care sa indice apropierea nodurilor

sau a zonelor de servicii si distanta, . ,

(2) Partea semnalizarii indicand urmatoarea iesire trebuie sa aiba un fond verde cu caractere albe.

Art. 237. Panouri indicand apropierea spatiilor de serviciu, inceputul si sfarsitul benzii suplimentare (pentru vehicule lente), semne privind sfarsitul zonei de repaos, zenei de service, de frontiera, a punctului de verificare san de taxare, etc. sunt de asemeneanecesare.

Art. 238. Panourile reflectorizante trebuie sa fie inlocuite cu semnale Iuminoase In toate eazurileunde, datoritaconditiilor sau amplasarii, acestea nu pot fivizibilede catre utilizatori.

Art. 239. Marcarea si semnalizarea autostrazii va face obieetul unei parti a proiectului ~i va fi avizata de administratorul autostrazii ~i de organele de politie rutiera,

Art. 240. (I) Platforma autostrazii si a bretelelor de 13. noduri trebuiesa fie prevazute en stalpide dirijare (in afara zonelor cu parapete) eu zone refleetorizante.

(2) Stalpii pentru dirijare trebuie sa fie de 1,00 m inaltimepeste nivelul solului.

(3) Stalpii trebuie sa fie albi.

(4) Stalpii trebuie sa fie usori si sanu provoaee pagube vehiculelor daca Ii lovesc.

8A BULETIN TEHNIC RUTIER anullll, nr. 1, ianuarie 2004

(5) Stalpii trebuie amplasati pe margineaacostamentelor (unde nu sunt parapete).

Art. 241. Dispozitive reflectorizante sau echivalente trebuie sa fie instalate pe stalpiide dirijare sau parapetelemontate.peambele parti ale autostrazii astfelincat conducatorul auto sa le poata diferentia,

Art. 242. (1) Sistemele de telefonie in caz de urgentf propuse trebuie sa fie potrivite pentru transmiterea de informatii dintre punctele prestabilite la intervale regulate de-a Iungul autostrazii §i centrul de operare (ceata, polei, trafic, accidente, etc.).

(2) Este necesar pentru personalul de asistenta incaz de urgenta sa aiba capacitateade a comunica intre posturile telefonice sicentrul de operare astfel incat sa fiecapabil sa indeplineasca pasii necesari in cazuri de urgenta .. (3) Utilizarea echipamentului ~i intretinerea sa trebuie sa fie simpla si usor intelcasa de catre utilizator,

Art. 243. (1) Posturile telefonice trebuie sa fie amplasate la aproximativ 2 km distants de-a lungul autostrazii, sa fie amp las ate pe ambele parti ale autostrazii si sa fie coneetate Ia centrul de operare.

(2) Comunicatia dintre posturi §i centrul de operare trebuie sa se faca prin radio sau eabluri.

. (3) Posturile trebuie sa fie prevazute eu butoane de seninalizare pentru comunicarea in dona sensuri. Fiecare post trebuie sa aiba minimum 2 butoane de semnalizare, unul cu simbolul utilizat in cazul in care este ceruta asistenta medicala si alt simbol, in cazul in care este cerut serviciului mecanic pentru vehicule deteriorate.

(4) Posturile de comunicatie trebuie sa fie usor recunoscute caforma si sa atraga atentia utilizatorului.

(5) Formasi dimensiunile posturilor de comunicare trebuie sa fie uniforms de-a lungul intregii autostrazi,

(6) Trebuisa fie 0 lumina care salumineze noaptea partea interioara a postului de comunicare pentru a identifica butoanele de semnalizare.

(7) Posturile de comunicare trebuie sa fie usor aecesibile si sigure,

(8) Instalarea punctelor de cornunicare pe benzile de accelerare si de . deccelerare trebuie sa fie evitate.

(9) Posturile de comunicare nu se vor instala pe poduri.

U Olin tunele, posturile telefonice trebuie sa fie instalate in nise si indi-

cate clar de semnale luminoase Ia odistanta de minimum 150m. .

Art. 244. Centrul de operare prevazut al autostrazii trebuie sa fie operational 24 ore/ zi,

BU[ETJN TEHNIC RUTIER 85 anullll, nr.l , ianuarie 2004

o

,

-···.·-1

r·" I

<;

,- ,

J

• ,".1

~ -. !

Art. 245. Centrultrebuie sa fie capabil sa:

a) identifice imediat amplasarea masinii .care solicita ajutor; , b) confirrne receptionarea mesajului;

c) dezvoltarea operatiuriilor carenecesita trimiterea asistentei necesare.

Art. 246. Centrul de operare trebuie sa fie legat direct cu:

a) statia de ambulanta;

b) statia de pompieri;

c) statia de politie;

d) centrelede intretinere a zonate;

e) statia de asistenta mecanica;

f) reteaua de telefoanepublice.

Art. 247. intre vehiculele de patrulare sicentrul de operare trebuie sa existe un sistem de comunicatie radio.

. . ,

4,

86 BULETIN TEHNIC RUTIER onullll, nr. 1, ianuarie 2004

11 I

. CAPITOLUL XIII CONSIDERENTE DE MEDIU

SECTIUNEAl

,

Domeniul de apllcare

Art. 248. Autostrada trebuie sa prezinte aspect estetic si sa reduca, pe dit posibil, orice forma de poluare a mediului inconjurator, La intocmirea studiilor de mediu sevor avea in vedere atat prevederile Legii nr, ·137/1995 cat ~i reglementarile europene in domeniu.

""' \,J

SECTIUNEA a 2-a

• ,- L

Evaluarea Impactului asupra Mediului (ElM)

. Art. 249. (l)Anterior efectuarii unei Evaluari a Impactului asupra Mediului Inconjuratcr pentru proiectul in cauza, este necesara 0 Evaluare Strategies realizata lanivel de program strategic, astfel incat sa se stabileasca politica de management a sectorului de drum/transport respectiv. Pe masura ce aceasta evaluare coordoneaza reteaua transportldrumcu planurile deurbanism si amenajarea teritoriului, face posibila reducereaimpacturilor negative asupra mediului, detectand in faza incipienta, potentialeconflicte §i realizand eficient §i din acest punct de vedere, un sistem de autostrazi.· , ,

(2) Recomandarile referitoare 1a evaluarea acesteistrategii suntprevazute in documentul UN/EeE - "Strategii ~i Sisteme de Evaluare a Impactului asupraMediului inconjurator" (Seria 4, Geneva, 1991).

Art. 250. 'Evaluarea Impactului asupra Mediului (ElM) va identifica, descrie si evalua,' intr-unmod corespunzator; pentrufiecare caz in parte, efectele directe si indirecte ale proiectului, asupra urmatorilor factori:

a) fiinte umane, fauna si flora;

'b) sol, apa, aer, clima si peisaj; '.

c) valori materiale si monumente culturale;

. d) interactiunea dintre factorii mentionati 1a prime le trei subpuncte.

Art. 251. ElM va contribui la evitarea intarzierilor costisitoare in cadrul procesului de executie, va permite 0 mai buna integrare a proiectului in mediul inconjurator si va explica tuturor partilor implicate, conditiile amplasamentului propus pentru construirea autostrazii .

. Art. 252~ EIMva lua in considerare impacturile care apar in perioada de , executie a autostrazii, cum ar fi 'amplasarea gropilor de imprumut sau administrarea deseurilor,

Art. 263. Raportul si continutul ElM este reglementat prin Directiva Consiliului Europei 97/111EC din 3 martie 1997, care imbunatateste Directiva

BUlETlN TEHNIC RUTIER 87 anullll, nr. 1, ianuarie 2004 .

f,-"'t ~.~~

'-'- . t- -; ,

: __ n

. --

,.

i'

: -

.. '

- .," ~

, ',·1

j

>i - . 1

u- "'j

. - ~

. -, ~

. !

- ,.,

~ -:·i

""'1

-_' Ai

-". j

~~ ~:: J

- .,-;

~

~,;)-,'

:_~::i . ", ':·i

85/337/EEC referitoare la studierea efectelor proiectelorpublice ~i private

asupra mediului. " . 'Ie""

Art. 254. Instrumentele folosite in general in scopul ElM sunt listele de verificare, matrice si grafice de interactiune, hartile, metode de anticipare si evaluare. De asemenea, pentru a vizualiza schimbarile, se mai pot folosi planuri de perspectiva, fotomontaje.Jrnagini video si machete.

Art; '255~ (1) ElM trebuie sa se bazeze pe combinarea cu succes a · metodelor descriptivecalitative si cantitative.

(2) Tehnicile de evaluare cantitative au ca scop cuantificatea proiectului.

Analizele pe mai multe criterii evalueaza indeplinirea fiecarui obiectiv trasat ca expresie cuantificatasi clasifica alternativele proiectului pentru fiecare dintre acestea. .Clasificarile sunt prezentate ca atare, sau pe categorii de importanta. Sunt frecvent folosite analizele pe mai multe criterii rara 0 combinare explicita, bazate adesea pe 0 comparare empirica a unor serii de

impacturi disparate. . '

SECTIUNEA a 3-a Incadrareai;' mediul inconjurator

Art. 256. Amenajarea traseului autostrazii trebuie sa corespunda , pe cat posibil, criteriilor obiective de estetica, universale, atat din punct de vedere al observatorului din afara, dit si al utilizatorului.

Art. 257. Evaluarea peisajului, tinand seama de aspectele: geografic (in special geomorfologic), arheologic si istorico-cultural, uman, ecologic, permite evaluarea peisajului din punct de vedere natural §-i cultural in care se va incadra viitoarea autostrada in tennenii caracterului global al acesteia, principalelor caracteristici si elemente legate deom si ai relatiei omului cu

acestea. ,

Art. 258. (1) Peisagistica si amenajarea traseului autostrazii prezinta de asemenea 0 importanta deosebita .

(2) Din acest motiv, traseul trebuie amenajat astfel incat toate caracteristicile dominante sa confinne alegerea sensurilor de catre conducatorul auto, tara a-l incurca,

. (3) Traseul autostrazii trebuie sa of ere 0 succesiune de motive peisagistice variate si placute, evitandu-se .anonotonia vizuala "care provoaca plictiseala, (4) Acolo unde este posibiI, efectele vizuale nedorite ale peisajului inconjurator pot fi imbunatatite sau corectatecu ajutorul unor masuri corespunzatoare de amenajare peisagistica,

(5) Traseul trebuie sa evite, acolo unde este posibil, centrele urbane intens populate.

88 BUlETlN TEHNIC RUTtER anullll, nr. 1, ianuorie 2004 '

~ ~]

Art. 259. Instalarea de panouri publici tare de-a lungul autostrazii este

intJ~zisa. ,." '

Art. 260. La Incadrarea autostrazii in contextul mediului inconjurator, ' trebuie evitata orice afectare posibila din punctde vedere al structurii istorice, sociale, .culturale sau de natura peisagistica specifica zonei. Dacaeste posibil, partile componente ale autostrazii (deblee; ramblee, poduri, viaducte si pasaje) trebuie sa fieproiectate arhitectural, astfeL incat sa intregeasca mediul , inconjurator,

Art. 261. Sistemul natural de scurgere existent inaintea constructiei trebuie mentinut prin executia de podete, poduri §i drenuri, dupa cum este necesar.

Art. 262. (I) Trebuie evitata pe catposibil devierea cursurilor de apape durata executiei.

, '

(2) Apele deviate datorita traseului autostrazii, sau colectate drenuri

subterane trebuie sa fie transportate si barate corespunzator, evitandu-se astfel

daunele cauzate de eroziune.' "

Art. 263. Trebuie avute in vedere modificarile in structura agricola a micilor proprietati divizate ca urrnare a exproprierilor in vederea constructiei autostrazii, in vederea prevenirii procesului de eroziune, oriee defrisare trebuie compensata prin replantare de arbori. insamantarea cu iarba a taluzelor rambleelor §i debleelor, precum §i asigurarea scurgerii corespunzatoare a apelor pluviale sunt de asemenea necesare.

SECTIUNEA a 4-a Masuri de prevenire a zgomotului

Art. 264. (1 ) Auto s trada trebuie sa fie amplasata cat mai departe posibil de cladiri in zonele urbane, si In orice caz, suficient de departe, pentru a evita producerea unuinivel dezgomot mai ridicat dedit eel permis de

legislatia in vigoare. '

(2) Limitele de zgomot precum si metodologiile de masurare sunt indicate de catre standardele in vigoare,

Art. 265. Proiectarea profilului longitudinal, alegerea tipului de nod rutier, sistemele de informare si management legate de trafic conduc la reducerea impactului negativ al zgomotului asupra mediului. Declivitatile mari pe tronsoane lungi trebuie evitate.

Art. 266. Trebuie evitata prevederea unor lucrari pe versantii dealurilor. Art. 267. Activitatile legate de executie trebuie organizate astfel incat sa se reduce la minimum poluarea prin zgomot.

BUlETlN TEHNIC RUTtER 89 anul III, nr. 1, ianuarie 2004

[ . .i: : :.

L'_,,_·· ....

1-,-

:~ ~ _" .. '

Art. 268. Poluarea fonica din zonele rezidentiale din preajma autostrazilor

poate fi redusa prin prevederea de:

a) taluzuri de rambleu.si pante acoperite eu sol organic;

b) ecrane, bariere ~i praguri de atenuare a zgomotelor;

c) plantatii (ell un efect protector contra zgomotului) care sa diminueze

disconfortul cauzat de zgomotul traficului; , ' -

d) combinatii de rambleuri si plantatii;

e) acoperirea carosabilului;

f) introducerea limitelor de viteza Ia vehiculele comerciale; .

g) proiectarea imbracamintii rutiere in scopul reducerii zgomotului produs de pneuri;

_ h) izolarea fatadelor,

SECTIUNEA a 5-a

,

Masuri de reducere a poluarli

Art. 269. In vederea reducerii poluarii aerului se impun 0 serie de masuri: a) trebuie sa se acorde 0 atentie deosebita evitarii tuturor .situatiilor in care apar congestionari repetate ale traficului;

b) proiectarea profilului longitudinal, alegerea tipuhii de nod rutier, sisternelede informaresi management legate de trafie (exploatarea drumu lid), , si plantatiile constituie factori care eontribuie la reducerea impactului negativ asupra calitatii aeruIui;

c) activitatile de constructie trebuie organizate astfel incat sa se reduca la minimum poluarea atmosferica produsa de aeestea.

Art. 270. Protectiaresurselor de apa (deseori folosite ea surse de apa potabila), in care se descarca si apa poluata seurs{ de pe autostrada, trebuie sa se facacu ajutorul unor sisteme de drenare eficiente sicorespunzatoare, Art. 271. (1) Plantarea zonelor adiaeente autostraziicontribuie Iii protectia florei si faunei existente.si poateoferi habitate suplimentare ~i cai de migratie pentru fauna locala,

(2) Impaetul constructiei asupra florei si faunei sunt deosebit de importante si necesita 0 atentie specials inca din faza de proiectare.

SECTIUNEA a 6-a

,

Masuri de protectie impotriva vlbratiilor

Art. 272. Inca din faza de proiectare trebuieavut in vedere ea autostrada trebuie sa fie amplasata cat mai departe de zonele construite. Daca este neaparata nevoie sa se afle in apropierea unor cladiri eu 0 stabilitate limitata,

90 BUlETIN TEHN!C RUTI ER anullll, nr. 1, ianuarie 2004

sau ~are contin instrumente de precizie, se recomanda adoptarea urmatoarelor .

. masuri: .

a) evitarea fundarii caii rutiere si a structurilor sale pe acelasi strat de roca pe care se reazema si fundatiile cladirilor;

b )prevederea de imbracaminti rutiere flexibile, nurigide, .

Art. 273. Pentru a reduce vibratiile, este necesar sa se previna defonnarea suprafetei de rulare. Acest lucru necesita:

a) protectia eficientaimpotriva inghetului;

b) drenarea eficienta a apelor de suprafata si subterane. .

Art. 274. Activitatile de constructiein faza de executie trebuie sa fie

, , ..,

organizate astfel incat sa se reduca la minimum efeetele vibratiilor produse de acestea.

Art. 275. Pentru a reduce vibratiile, in faza de exploatare a autostrazii, este necesar sa se revina deformarea suprafetei de rulare, prin urmatoarele masuri:

a) protectia eficienta impotriva inghetului;

b) drenarea eficienta a. apelor de suprafata ~i subterane; .

c) repararea periodica sau inlocuirea suprafetei de rulare, atunci cand apar deformari.

SECTIUNEA a 7-a

•

Protectla taluzelor ~i plantatii in zonele mediane

Art. 276. (1) Taluzele rambleelor si debleelor trebuie sa fie protejate

impotriva efeetului agentilor atmosferiei prin urmatoarele masuri: . a} semanarea unui amestec de specii de iarba;

b) plantarea unor specii de arbusti corespunzatoare; e) plantarea un or speeii de arbori corespunzatoare,

(2) Problema intretinerii vegetatiei trebuie avuta in vedere inca din

momentul proiectarii, "

Art. 277. (1) Pentru a asigura 0 buna inradacinare a diferitelor tipuri de plante, se recomanda creareaunui strat de pamant vegetalpe taluzuri, avand urmatoarele grosimi:

a) 15-20 em pentru iarba;.

b) 30-40 em pentru cazurile speciale (de exemplu, acolo unde 0 parte din rambleu este cedat agriculturii);

c) 50-60 em pentru arbusti.

(2) Acest pamant vegetal trebuie sa fie chimic neutru In natura, si sa aiba un continut suficient de materie organica si agenti nutritivi; zonele trebuie sa fie curatate de pietre, rnoloz, radacini si buruieni.

BUlETlN TEHNIC RUTIER 91 onul lll, nr. ·1, ianuarie 2004

" . .if:~:/ i'!'i'}-:~'''7

..

r R._

, .

I. R"

~ ,..... - -

-

, "_

~~;,;:~

• ~ ._:'-'.! - .~ ,-:

.' ~ . - ~ - " ~"~

. ", -.~

• ,," ..• _,i

, -.·;i

: _- I . -',

(3) Pe taluzele debleelor, acolo unde este di ficil sa se aplice un nou strat de parnant vegetal, suprafata se poate amenaja pentru plantatii, recurgandu-se la anumite tehnici de corectare a caracteristicilor fizice si organice, cum ar fi:

a) insarnantarea eu plante leguminoase: acestespecii au proprietati de .fixarc a azotului si pot transfera nitrati in sol, facandu-l astfel potrivit pentru recoltele viitoare;

b) utilizarca de ingrasaminte organice sichimice;

c) folosirea de geotextile sau alte mijloace auxiliarein vederea pastrarii unui strat vegetal fertil, pana cand aceastasarcina va fi preluata de

catre plante, .

Art. 278. Aeoperirea cu iarba a taluzurilor se va obtine prin insamantarea . unui amestec de specii diferite, tinandu-se cont de factorii locali, de mediu, botanici si antropici.

Art. 279. In cazul diad conditiile geopedologicesi botaniee permit plantarea de arbusti pe taluze, se vor planta specii care vor asigura 0 protectie de durata impotriva eroziunii si sa consolidezestraturile mai adanci de pamant.

Art. 280. In vedereaasigurarii unci consolidari eficiente perrnanente pentru zonele predispuse la alunecari, de pe taluzele mari si pe deblee de la partea superioara a tunelelor, este necesar sa se recurga la tehnici de reimpadurire, utilizand trei specii; indiferent de contributia la stabilizarea suprafetelortaluzelor; acestea vor servi la restabilirea peisajului afectat de

lucrarile de constructie. .

Art. 281. (1) Principalul scop al .zonei verzi mediene este aeela de a constitui un ecran de protectie impotriva luminii puternice provocate de farurile autovehieulelor.

(2) Speciile de arbusti amplasati In zona medians trebuie sa fie caracterizati printr-o evolutie viguroasa si sa creases echilibrat, atat deasupra cat si sub nivelulsolului, cresterea sa fie moderata in inaltime (pentru a

I .

evita "efeetu] de zid suparator pentru participantii la .trafie) cat si in latime

(pentru a evita diminuarea vizibilitatii pe ealea derulare) .

(3) Mai mult, din cauza dificultatilor inintretinerea "gardului viu" in zona mediana, este important ea speciile de arbusti sa fie foarte rezistente la atacul parazitilor, agentilor atmosferici si solventilor folositi in timpul iernii, si in nici un eaz nu trebuie sa prezinte un perieol pentru participantii la trafic; prin urmare, gardul viu trebuie sa fie protejat printr-o Imprejmuirc solida, si sa aiba dimensiunilimitate.

92 BUlETIN TEHNIC RUTIER onul lll, nr. 1, ianuarie 2004

il

(4) De asemenea se vor folosi numai specii care rezista la poluarea din

zon~, rara efecte negative asupra cre~terii.· ..

(5) in functie de latimea zonei mediene, arbustii se pot plantain randuri sau ingrupuri.

(6) in ambelecazuri, se va evita monotonia prin schimbareaspeciilor acolo unde este posibil,

SECTIUNEA a 8-a

.

A ~}

Informarea publica, consultare ~i participare

Art. 282. Comunicarea si informarea publica trebuie asigurata in decursul procesului de proiectare, in conditiile in care implicarea publica este parte integranta din Evaluarea lmpactului asupraMediului inconjurator.

Art. 283. Comunicarea eu partile interesate se poate materializa prin: a) deschiderea de birouri de informatii (raspandirea publicade materiale si documente informative);

b) culegere de date (comunicareacu localnicii si cu grupurile de interese):

c) consultare (oferirea oportunitatii pentru persoanele interesate de a pune intrebari, iar pentru colectivul de proiectare de a obtine opinii

referitoare la alternativele de proiectare); . .

d) participare (dialog intre partileinteresate inainte de luarea deciziilor importante referitoare la proiect).

Art. 284. Tehnicile de consultare implies expunerea de informatii, buletine, rapoarte, foi volante informative, sondaje, "audieri publice" sau intalniri publice.vdiscutii ell anumite grupuri specifiee sau individuale, inspectiisi metode de evaluare rapide, cum ar fi interviurile de pres a, examinarea observatiilor,

Art. 285. Comunicareaeu publieul trebuie de asemenea sa eontinue si dupa faza de executie.

SECTIUNEA a 9-a

..

Monitorizarea

Art. 286. Este posibila distingerea a doua tipuri principale de monitorizare,

$1 anume:

a) monitorizarea de baza, in seopul procurarii de date necesare in obtinerea informatiilor despre starea actuala a mediului inconjurator si tendintele de schirnbare ale acestuia, rara a se avea in vedere impacturile in viitor ale autostrazii;

I.

BULETIN TEHNICRUTIER 93 anul III, nr. 1, ianuarie 2004

::c .

[ .

i

, .

,. j ••

?J

~ 'I .: ~ 1

,- . --',~

- -_-'

- <j : - -oj

- "

- ,

-.-_' !

- b) monitorizareaimpactului, ca de exemplu: determinarea impactnrilor actuale ale executiei si exploatarii autostrazii.

Art. 287. Monitorizarea post-executie trebuie sa satisfaca eel putin unul sau mai multe din urrnatoarele obiective;

a) analizareasi Imbunatatirea metodelor deevaluare, In special a celor legate de anticiparea irnpacturilor asupramediului;

b) asigurarea de agentii ale autostrazii care sa monitorizeze eficienta • masurilor de protectie a mediului;

c) saindeplineasca 0 necesitate politics (de strategie), in vederea sigurantei ca efectele construirii autostrazii asupra societatii sunt bine intelese si controlate sica acestea sunt comunicate corect publicului;

djidentificarca posibilelor tendinte in dezvoltarea conditiilor de mediu.

--I _

.1

i -I

94 BULETIN TEHNIC RUTIER anullll, nr. I, ianuarie 2004

Anexa 1

lA) Profil transversal complet

j - .. I
".. ......
~ .. _
-" , s.
_. I
A
G uo

~.,

,-

P ; platfonna

C ; cai ale autostrazii compuse din benzi de circulajie unidirectionale in situatia definitiva sau bidirectionale cand autostrada se executa etapizat

G ~ bcnzi de gh idare

So ; bcnzi de stationare de urgen!3 A ~ acostamente

F ~ ta~ie destinata parapetului !'vi ~ zona mediana

0; liilimea zonei mediane miisuratii la limita glisierelor spre partea carosabila (inclusiv parapetii, exclusiv benzile de ghidare)

R ; rigola sau san] colector

S, = sant de gardli

Z' = limita zonei (gard) de siguranta T = taluze

Z. = zona de siguranta Amp ~ arnpriza lucriiri lor Z, = zona de protectie

( ~ ampriza - zonele de siguranta + zone le de protectie

Fig. l a. Autostriizi in regiuni de ses si deal

Anexa 1

IB)Profil transversal etapizat

'.sa

'.59

!lit up--t

14 . ,..fAr-

. r 1.50 sa

rAI-. M

~l

1

F, )4

lj! 1

'_0_'

>.50 _.,...,-..

If

Fig. t b. Autostrazl in regiuni de ses ~i deal

Anexa 1

2A) Profil transversal complet

1.50 .-----.

ZONA Ot:

SlCURANT.

l

IA

j

Fig. 2a. Autostraz] in regiuni de ses ~i deal

Zp

~

t

1.50 .---.

ZONA I)(

5 .. "' .... ".

~

I

!.s $ANT

2B) ProfiI transversal etapizat

P •.

::~ :.::

....

R ..... ,"",

'.00

'.00

I_I)(

srAT'1OiNM[

DE URCEIi4& I

III

I

I ....j. .E ......

ETAPA I

II

. I I

'"f§;,tr -- i-·r

t3.50 '.00

Amp

,.

Z.

Fig. 2b. Autostrazi in regiuni de ses ~i deal

Anexa 1

Z.

lin pt./iOl ",$In """ f/A./'_ .. )~

ZONA DE I SICIJIW(I'

12.00

'.GO ...

. ....

, '-'

i

So_.. I L

Slolionore :II

de IoIf'geftlo t

t. -

.. . .... n "'in.l~ SO
I;' I I I
1
! i
~ Ii
f
.I /.~,. .... ~' ..•.
..... " .... ~ {}

.. -t .. ' ~.:

;~. _ __.;.. _." ~ ... ;; .. c:..:.' - - -c_ i-_ ':J

~rc- - - - ~_?'".¥ - - - - --

/ I I ... .;«

. I_-~""-' ·11

r;;:~-- a

!

~I

L._J

ZA

I.DO I ..

.>. ...

Anexa 1

7.~

n 2." .. 17S ......... 50

I . I

I

Porte cOrosobilo

I

!

~ ' ...... 1.}." ..

. ... ~ ... ...........

, ..•.•..

... ~ ....

I

---------.l...r;

LJ

Fig. 3. Ciii unldirectionale la nivele diferite (regiune de munte)

lm ..... 5m $In pl.tl,~

I ZONAl)[

_I.

J

I

.r":

L.

NOTA:

(k f'e.JyIo M WG teO'ilO ift pt"imo -'GPO' coleo dinsawe "...,1Oft1.

ZA

Q
::I
s, I:P
-~ C
:::J m
:'"
~ Z
- ;Tl
o·
::I I
8 z
.., r;
iii' :;00
N C
8 ::!
rn
::.. :;00
-o
"'..J ,

·s

0 I 2 .3 4 5 6 7
Razelc limita ale curbelor arc de cere .=
peste ale carer valori, acestea se Se recomandaca razele curbelor sa nu
g racordcaza direct la aliniamente, iar m 4.501 3501 2501 2()()t depaseasca 10.000 m
profilele transversale i!?i pastreaza Lungimea minima a curbelor va fi 2,5 V si -
deverul di n aliniament. exceptional 2 V
Distantele minime de vizibilitatc a
9 suprafetci caii unidirectionale;
- recomandabile (contort optic) m 450 375 300 230
- minime m .325 200 130 100
Distantele minime de vizibilitate penrru .. ,
dcpasire in cazurile cand intr-o prima
10 ctapa sc construieste numai 0 singura • In etapa cu circulatie bidirectionala nu se
calc II autostrazii: _. admit viteze mairnaride 100 kmlh
- millime m * * 600 325
*, Valoarea de 7% se va adopta in mod
11 Declivitati longitudinalc maxime % 4 5 6 6 (7)* exceptional
Se recomanda sa nu se adopte valori pentru
dec1ivitiiti sub 0.2%-0.3%
,
Declivitati maxime admisc in zone ell e
in situati! speciale declivitatilepot fi
12 reliefplat la rampele podurilor ~i % 2 2,5 3.5 3.5
pasajclor majorate ell acordul AND
Linia de cea mai mare panta admisa (P.
".~j-" d'
13 panta oblica) . % 8.32 8.60 9.25. 10.0 P:7·r+. -
- la poduri si pasajc serecomanda irk· 7.50 7.50 7.50 7.50 i = panta transversala .
. d= declivitatea "'0
<XI
0 D:I
.:3 C
s, ~
-
:3 Z
'"' -I
- m
:s:::
c)" Z
:I n
c ;>0
c ~
...
iii" m
I'\) :;IIJ
0
0
b. 0 1 2 3 4 5 6 7
Razele curbelor verticale pentru Racordarea declivitatilor succesive este
14 racordarea declivitatilor d. si d~ obligatorie cflnd m = d. + d2 > 0,5%.
succesive Se recomanda:
Concave - sa se aleaga raze de curbeverticale
a) - mlnJme m 6.000 4.100 3.000 2.000 ClI valori care sa conduca la lungimi
de rucordare de 2-2,5 V (exprirnata in
m).
- en raportul lntre razele curbelor
Convexe 18.000 10.000 verticale.din profilul in lung ~i razele
- minime m 6.000 3.000 curbelor orizontale sa fie Ril ~ 6
h) ~
R
- sa se evite coincidentele intre bisectoarele
Pusul de proiectare -, curbelor orizontale si punctele de tangen~'
15 - minim rn 350 250 200 150 ale curbelor de racordare verticala ~i
schimbarea declivitatilor in punctele de
tangents ale curbelor in plan.
Latimt in traseul curent
a, platforma P m 26.00 26.00 26.00 23.50 - . in cazul executiei etapizate platforma
b. caiteunidirectionatc C m 7.50 7.50 7.50 7.00 are 14.00 In latime in zona de ses ~i .
c. benzile de circulatie m 3.75 3.75 3.75 3.50 deal (col.3 ... 5) si 13.50 m in zone de
d. benzile de ghidare G m 0.50 0.50 0.50 0.25 . munte (col. 6) ~i nu are zona
c. benzile de stationare accidentale Su m 2.50 2.50 2.50 2.50 medians.
16 f. ucostamente A m 0.50 0.50 0.50 0.50 - Platforma se masoara intre fetele
g. ta~ia pentru parapet F m 0.75 0.75 0.75 0.75 glisierelorparapetelor sau tntre
h. banda medians H m 4 4 4 3 muchiile terasamentelor cand nu
i. benzi de uccelerare decelerare, pentru exista parapete,
desprinderesi patrundere in flux m 3.50 3.50 3.50 3.50 - Fa~ia destinate parapetelor nu se
j. benzisuplimentare pentru vehicule include in latimea platfonnei.
lenre, minim m 3.00 3.00 3.00 3.00 t 1·

C
:l
5.... ."
, C
:l §
:'" Z
-':I
s: m
:l :I:
e Z
c (')
....
i' ~
IV
8 ffi
b>. hi
'0
-o •

-

() I .2 3 4 5 6 7
17 U'itimi de poduri, pasaje, viaducte m 2x12 2x12 2x12 2xl2 Pe poduri foarte mari latirriea se stabileste
individual prin proiect
a) Razelecurbelor la buclele ~i bretelele acccselelor la dotan. potrivit vitezei de bazii
admise pe aceste accese (de regula 40 kill/b).
b) Declivitatile maxime la bucle si bretele 7% la ureare; 8% la coborare, (in uliniament).
Elementele geometrice ale bretelelor ~i c) Razele minime alecurbelor verticale pentru racordarea declivitatilor:800 m la recordari
convexe si 400 m la racordarile concave.
18 buclelor nu depind de viteza de baza a d) Latimea platfonnci masu~ta intre fetele glisierelor parapetelor:
autostrazii 6 m pentru bucle sibretele unidirectionale - .
Elc sc amellajeaza conf.ST AS 863·85: ·
· 9 m pentru buclesi bretele bidirectionale
e) Uitimc(i'partii carosabile:
· 4 m pentru bucle si bretele unidirectionale (in aliniament)
7 m pentru bucle $i bretele bidirectionale (in aliniament) _-
-