TESTE ADMITERE

2018

I. Exerciții de creativitate
(Notă : Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, un text coerent,
adecvat temei din punct de vedere lexical.)

Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Lumea prin ochii unui computer.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Fulgul din palma mea a trăit doar o
clipă…
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Podul din casa bunicilor.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Cu ochii pe ceas.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Speranța unui fluture.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul O lume sub microscop.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Povestea unei seri.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul De ce vreau să zbor ?.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Știu ce vreau!
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul A fost odată un copac, care a căzut pe
gânduri….
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Învăț să privesc lumea.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Muzica preferată a străzii.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul La limita incredibilului.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Dialogul cărților din biblioteca ta.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Mirosurile copilăriei mele.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Jucăriile vorbesc doar noaptea.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Privesc într-un vis.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Cum să ascult tăcerea.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Sunt o stea căzătoare.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul O stea mă privește zâmbind.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul O zi din Jurnalul unei călătorii în deșert.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Speranța unui fluture.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Strada copilăriei.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Jocul ideilor într-un poem.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Fereastra spre necunoscut.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Cuvintele din privirea ta.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Zările cuvintelor uitate.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Călător în lumea viselor.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Președinte pentru o zi.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Am trăit în cea mai mică lume din univers.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Sunt o picătură de ploaie.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Călătoresc în urma unui vis imposibil.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Un zâmbet se privește în oglindă.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Îngerii cuvintelor.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Povestea unui fir de iarbă.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Întotdeauna se înţeleg bine cuvintele?.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Nostalgiile unei cești de cafea.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Romanul meu preferat povestit de o
pereche de ochelari.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Aș vrea să fiu peștișorul de aur.
Se urmărește capacitatea candidatului de a construi, creativ, un text coerent, adecvat
temei din punct de vedere lexical.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Memoriile unei foarfece.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Sunt un croitor de vise.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Balul cuvintelor de diferite origini.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Semnele timpului.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Lumea din anul 2120.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Provocările unei hărți.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul O poartă stelară, în camera mea.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Amintiri din cufărul bunicii.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Suferința unui roman necitit.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Buletin de știri de pe Planeta Alfa H 57.
Alcătuiți un text de 15-20 de rânduri, cu titlul Lumea fără minciuni.

II. Exerciţii gramaticale

Construiţi enunţuri corecte cu termenii egoist, benefic, obișnuit şi cu antonimele lor.

Indicați antonimele neologice ale ale următoarelor cuvinte: a interzice, a înrăutăți, a

porni, a se retrage, a dezgropa, a recunoaște.

Corectaţi, prin rescriere, greşelile de orice tip din enunţurile următoare:

Organizaţia naţiunilor unite trebuie să-şi sporească rolul internaţional.
 Suntem obligaţi să creem noi locuri de muncă.
Propunerea a fost unanim acceptată de către toţi.
S-a descoperit o importantă zonă petrolieră în Marea Neagră. A
fost o întâlnire inopinantă.
Se simţea frustat la vechiul loc de muncă.

Corectaţi, prin rescriere, orice eventuală greşeală din enunţurile:

Nu fii prost!
Fi-r-ar să fie!
Nu fireţi încrezuţi!
Fi deştept, ca fii tăi să se mândrească cu tine!
Fi-ţi drepţi şi cinstiţivă înaintaşii!.

Răspundeţi la întrebări şi formulaţi enunţuri cu fiecare din termeni:

Infatuat e totuna cu îngâmfat?
Fariseic e totuna cu făţarnic?
Încrezut e totuna cu infatuat?
Obraznic e totuna cu neastâmpărat?
Avar e totuna cu harpagon?
Târâie-brâu e totuna cu leneş?

Corectaţi, prin rescriere, orice eventuală greşeală din enunţurile:

El se sfiii de-atâta lume, dar eu nu mă sfii de lumea aceia.
Nu te sfii!
Pune-ţi ghetele iar voi puneţi schiurile la loc!
Mie teamă că vor colabora împreună.
Lua-ţi-i-i
După antichitate a urmat evul Mediu.

Pentru a demonstra polisemantismul următoarelor cuvinte: cale, a ţine, a prinde, a primi,

sec, caldă, rece, frunte, ocupaţie, folosiţi-le în câte trei enunţuri diferite.

Corectaţi, prin rescriere, orice eventuală greşeală din enunţurile:

Lea spus secretul destulora.
Părea un tip carismatic.
I s-a făcut o primire glacială.
I-am explicat subiectul unei surori ale mele,
Preşedintele a fost investit cu funcţia pe 29 martie.
Destulor oameni perceptele biblice li se par demne de urmat.
Folosiţi în enunţuri adecvate următoarele ortograme: alteori / alte ori, niciodată / nicio
dată / nici odată / nici o dată, de altfel / de alt fel, lei / le-i, odată cu / o dată cu.

Corectaţi, prin rescriere, orice eventuală greşeală din enunţurile:

Era şpicher la radio-difuziune.
Da-tu-mi-la unchiu-meu.
Ascultau ştirile la nişte tranzistori bulgăreşti.
Serveau oaspeţii cu şampanie din cristale de Boemia.
Aveau calorifere cu zece elemente.
Se înlocuiesc ţiglele în procent de 55 %.

Folosiţi în enunţuri adecvate următoarele perechi de termeni: a eluda – a elucida,

biografie – bibliografie, a evolua – a evalua, libret – livret, minier – miner, ingenuitate –
ingeniozitate, prestanţă – prestaţie, fortuit – fortificat.

Corectaţi, prin rescriere, orice eventuală greşeală din enunţurile:

În conceptul nostru, avem nevoie de o primenire a vieţii culturale.
Zăcămintele petroliere sunt aproape epuizante.
Reuniunile familiare trebuie îndesate.
Ai devenit un virtuos al pianului şi orgăi.
Nu pune-ţi mâna pe ştecher!
Spune-le să nu mai azvârle cu bulgări!

Daţi câte trei expresii formate cu verbele: a da, a lua, a (se) pune, a avea, a sta, a prinde.

Alegeţi cuvântul (paronimul) potrivit în următoarele contexte:

Biotopul/biotipul propriu acestor specii de plante este balta.
Fusese angajată ca damă de campanie/companie la acea familie.
În carbonifer/carbonier s-au format principalele zăcăminte de cărbuni.

Corectaţi greşelile de orice tip din enunţurile următoare :

Au venit ele înşişi să-i comunice vestea.
Acestea au fost problemele care le-a rezolvat.
Povestea mereu aceiaşi anecdotă.
Taceţi din gură!
Nu te sfi, te-ai comportat bine.
A revenit din nou a doua zi.
Alegeţi dintre cele două forme, pe cea corectă:
abominabil/abdominabil;
abortiv/avortiv;
(îşi) acordă/acordează (vioara);
adaus/adaos;
adăuga/ adăoga;
să aibă/să aibe;
aisberg/iceberg;
aldămas/adălmaş;
apartheid/aparthaid

Introduceţi substantivul seamă în 6 locuţiuni diferite; indicaţi felul fiecărei locuţiuni şi

structura ei.

Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: îndeletnicire; poznă; absorbit;

prilej; simpatie; înfăţişare; a mânui; tăcere; diletant.

Construiţi trei enunţuri în care verbul a aprinde să aibă sensuri diferite (inclusiv în
locuţiuni). Precizaţi aceste sensuri.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: lojă, lotcă, lujer, luntre,
macaz, machiaj, madrigal, magnet, maidan.

Scrieţi şase locuţiuni în componenţa cărora să intre substantivul nas; indicaţi felul acestor
locuţiuni, sensul lor şi elementele componente.

Alcătuiţi enunţuri cu următoarele cuvinte: abil – agil a declama – a reclama famat –

fanat migrenă – migraţie – emigrare.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: năpastă, necrolog,

neglijeu, noian, nou-născut, nuga, obadă, obicei, ocol.

Alcătuiţi propoziţii cu următoarele paronime:

adiţie – audiţie – audienţă – audiere
concesie – concesiune
transă – tranşă – branşă.

Precizaţi care este forma corectă din următoarele perechi:

peregrina/pelegrina
poliloghie/polologhie
 repaus/repaos
sangvin/sanguin/sanghin
sertar/saltar
stampilă/ştampilă
vistierie/visterie
ştart/start.

Alcătuiţi propoziţii cu câte două sensuri ale fiecăruia dintre cuvintele: port, carte, bob.

Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului bucate (nouă termeni), precizând structura fiecărui
termen şi modul de formare.

Completaţi comparaţiile idiomatice: alb ca ..., verde ca ..., negru ca ..., bun ca ..., sfios
ca...., greu ca ..., slab ca ..., învolburat ca ..., roşu ca ...

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: leoaică, leoarcă, leucemie, leuştean, leziune,

leghean, linearitate, litiază, litigios.

Indicaţi câte un sinonim neologic pentru cuvintele: alunecos, izbândă, îndoială, necioplit,
peşteră, săptămânal.

Daţi câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: bănuitor, bărbătesc, casnic, a
dărâma, a făgădui, gazdă, harnic, iad, a îmbunătăţi.

Alcătuiţi contexte potrivite din care să rezulte sensurile diferite ale formelor de plural de
la substantivele: bandă – bande, benzi; corn – corni, coarne, cornuri; bucată – bucate,
bucăţi; curent – curente, curenţi.

Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte: minciună, tărie, fericire, plăcere,
mărunt.

Scrieţi câte un antonim pentru următoarele cuvinte: minciună, fericire, sătul, mulţumire.

Scrieţi şase locuţiuni care să conţină cuvântul a vedea. Precizaţi felul fiecăreia şi sensul.
Cu fiecare dintre acestea construiţi câte un enunţ.

Explicaţi scrierea segmentelor: plânsu-i, trăieşte-ţi, schimb-a.

Corectaţi, prin rescriere, următoarele enunţuri:

 Într-o comunitate, trebuie să convieţuim în pace unii cu alţii
Am descoperit întruna din cărţi ceea ce căutam.
Martorul va tace şi de data aceasta.
Literatura nu trebuie să reflecteze foarte fidel realitatea.
Băieţii care i-a invitat au venit la timp.
Pentru mâine s-au anunţat scurte averse de ploaie.

Integrați următoarele perechi paronimice în contexte adecvate:

alienat/aliniat
stenic / astenic
bravadă / bravură

Integrați următoarele perechi paronimice în contexte adecvate:

emigra / imigra
elida / eluda
malţ / smalţ

Daţi câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte din fondul vechi al limbii:
amănunt, copilăresc, încordare, cinstit, citeţ, a prescurta, a folosi, a sfătui, a cere.

Alcătuiţi familia lexicală pentru vânt, indicând pentru fiecare termen şi felul elementelor
componente.

Explicaţi scrierea segmentului s-alerge-n.

Daţi câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: a cocli, încâlcit, înviorare,
luptător, negustor, neprevăzut, a pedepsi, răutăcios, a scoate.

Explicaţi scrierea segmentului uită-i-te-n.

Explicaţi scrierea segmentului să se-ntoarcă-n țară.

Scrieţi câte un termen din familia lexicală a următoarelor cuvinte din text: a peţi, des,
tare, drag, a alege.

Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următoarele paronime:

manej – menaj; penal – penar; a retrata – a retracta.
Daţi câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: a construi, îndeletnicire,
neschimbat, a omorî, a pârî, prilej, râs (< a râde), a seca, treptat.

Daţi câte un sinonim neologic pentru următoarele cuvinte: cumpănit, îndemânatic, a (se)
înveseli, necuviincios, a ocoli, pântece, prăpăstios, a sfătui, străveziu.

Indicați şase termeni din familia lexicală a cuvântului bătrân.

Alegeţi sensul corect asociat următoarelor neologisme:

specios – a) „înşelător”; b) „special”; salutar – a) „care merită să fie
salutat”; b) „salvator”; fortuit – a) „forţat”; b) „întâmplător”;
solicitudine – a) „cerere”; b) „atitudine plină de grijă faţă de
cineva”; mutual – a) „reciproc”; b) „pe tăcute”;
(atelier) lucrativ – a) „care aduce câştiguri (băneşti)”; b) „unde se
lucrează”; insurmontabil – a) „de netrecut”; b) „de neînţeles”;
(spirit, instinct) gregar – a) „de turmă”, b) „demagogic”; inopinat –
a) „foarte repede”; b) „neprevăzut, pe neaşteptate”

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: inactual, inadecvat, inaugura, incendia,

incestuous, inchizitorial, incipient, incluziune, inconvenient.

Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: plauzibil, antecesor, vreme, a
se înfiripa, secol, a ignora.

Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: a pricepe, obstinaţie, a
confirma, a exista.

Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului taină, precizând elementele componente ale

fiecărui termen.

Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului blând, precizând elementele componente ale

fiecărui termen.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: matematician, materialism, mântuire, meandre,

medalion, mediocru, mediteranean, megieş, melodios.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: memorial, memoriu, mensual, menţiona,

meridional, merituos, meseriaş, meteorit, miercuri.
Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului târziu (cinci termeni, cu precizarea structurii
fiecăruia).

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: muzician, naivitate, naufragiat, nazofaringian,

neant, neaoş, necondiţionat, necuviincios, neghiobie.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: negociere, neobişnuit, neuron, neutru, nobiliar,

noiembrie, norvegian, notoriu, notorietate.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: abis, abţibild, acoperiş,
accident, album, alcool, antipod, vrej, vreme.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: avangardă, avatar, aviz,
balustradă, bambus, bandaj, bandă, baraj, barem.

Daţi şase locuţiuni care să conţină cuvântul picior; arătaţi felul acestora, structura şi
introduceţi fiecare locuţiune în câte un enunţ.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: bas, blocnotes, bufet,
calcar, calcul, cămin, cerdac, chibrit, chilipir.

Alcătuiţi câte un enunţ cu fiecare dintre următoarele paronime:

poştal – poştar; regentă – regenţă; savoare – favoare.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: chipiu, chiştoc, cicatrice,
cifru, ciocănitoare, ciocolată, ciorchine, cireaşă, clin.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: cotidian, cozoroc, cratiţă,
cravată, crucifix, crustaceu, cupeu, curent, datină.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: dărab, debit, diagnostic,
dicton, diferend, divan, dobândă, dojană, donjon.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: dorinţă, dragoste, dulap,
echipaj, elan, elixir, elizee, evantai, exponent.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: trotuar, trunchiat, tumultuos, tuşieră, ucrainean,

uleios, unchiaş, uzual, valeriană.
Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: jargon, jerseu, joben,
jubileu, jumară, jurisconsult, labirint, laitmotiv, lance.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: precauţie, prejudicia, prelua, prepoziţional,

prestigios, pretorian, previziune, prietenesc, primejdie.

Indicați cinci derivate din familia cuvântului a vorbi.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: subîncrengătură, versiune, vestiar, viaduct,

viaţă, vicios, viespar, vieţui, vietate.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: otravă, pajişte, pajură,
paloş, pamflet, paradox, parapet, parastas, pardesiu.

Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte: porţiune, posterior, postmeridian, poştalion,

potenţial, praştie, preasfânt, preaviz, precaut.

Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: document, cerut, nelinişte,
cititor, a se acumula, uriaş, imprudent, a înainta, a refuza.

Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului negustor – şase termeni, cu explicarea modului de

formare şi a elementelor componente.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: gâde, ghem, ghemotoc,
ghid, ghidon, ghionoaie, ghiont, ghişeu, ghiveci.

Alcătuiţi trei enunţuri în care să utilizaţi trei valori diferite ale cuvântului braţ. Precizaţi,
de fiecare dată, sensul potrivit contextului respectiv.

Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: încredinţat, vreme,
plângere, trufie, a (se) făgădui, spurcăciune, îndatorire, smerit, gloată.

Indicaţi formele corecte de plural ale următoarelor substantive: giuvaier, glob, glonţ,
gulaş, guturai, halat, hamac, harem, heleşteu.

Scrieţi câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: puţin, apusean, intern, sleit,
realitate, libertate.
III. Alte tipuri de exerciţii

Se dă textul:
„Un sfânt de-al cărui chip te temi,
Abia te-aude când îl chemi;
Bătrân ca vremea, stâlp rămas,
Născut cu lumea într-un ceas,
El parcă-i viul parastas
Al altor vremi.” (G. Coşbuc, Poezii)

Arătaţi care este tema/ideea principală a texului. Faceţi un succint comentariu stilistic.

Se dă textul:
„Îndată ce sosise, Lăpuşneanul porunci să împle cu lemne toate cetăţile Moldaviei, afară
de Hotin, şi le arse, vrând să strice prin aceasta azilul nemulţămiţilor, carii de multe ori,
subt adăpostul zidurilor acestora, urzeau comploturi şi aţâţau revolte. Ca să sece influinţa
boierilor şi să stârpească cuiburile feudalităţii, îi despoia de averi sub feluri de pretexte,
lipsindu-i cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni şi corumpe pre
norod.” (C. Negruzzi, Alexandru Lăpuşneanul)

I. a) Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

b) Extrageţi arhaismele din textul de mai sus.
II. Dați câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: a sosi, a împle (a umple), a
strica, nemulțămit (nemulțumit), a ațâța, a alimenta.

Identificaţi nouă neologisme din text:

„Abia în singurătate şi linişte mi-am dat seama cât de adâncă fusese căderea, cât de
disproporţionate eforturile pentru rezultate mereu mai nesemnificative, cât de adevărat
avertismentul regretatului doctor Ion Ionescu, care, după ce-mi cercetase îndeaproape şi
până în străfunduri fiinţa, îmi spusese că organismul meu apare la analize mai vârstnic şi
mai consumat cu vreo zece ani decât în acte şi că procesul uzurii este ireversibil, orice aş
întreprinde.” (M. H. Simionescu, Toxicologia).

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului:

„Cu ideea că o să practici medicina într-un sat din creierul munţilor trebuie să te
obişnuieşti, să te-mpaci din liceu, ori măcar din primii ani de institut, altfel, hotărât, se
gândea el, ajuns acolo din dispoziţia cuiva, o să ai senzaţia, deloc agreabilă, că ţi-a căzut
cerul pe cap. Nimeni, hotărât, nimeni nu avea dreptul să dea o asemenea dispoziţie.”
(Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)
Identificați epitetele din versurile următoare, alegeți pe cel care vi se pare mai interesant
și explicați de ce l-ați preferat:
„...și-ntocmai cum cu razele ei albe luna / nu micșorează, ci tremurătoare / mărește și mai
tare taina nopții, / așa îmbogățesc și eu întunecata zare / cu largi fiori de sfânt mister”
(Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii).

Recunoașteți cărui stil îi aparține textul de mai jos și identificați trei particularități ale
acestuia:
„Art. 1. În România statul ocrotește căsătoria și familia; el sprijină prin mijloace
economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei.
Statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și
educația tinerei generații”. (Codul familiei).

Recunoașteți cărui stil îi aparține textul de mai jos și identificați trei particularități ale
acestuia.
„În general, curentul constă în deplasarea ordonată a sarcinilor electrice. Sarcinile
electrice care pot participa la crearea curentului electric sunt: electronii, protonii, unii ioni
negativi sau pozitivi, particule α și în general orice paticulă microscopică sau
macroscopică a cărui sarcină netă este diferită de zero.” (Victor Ciupină, Curentul
electric continuu...)

Se dă textul:
„De ce să-ntrebi viaţa ce-i?
Aşa se-ntreabă cei mişei.
Cei buni n-au vreme de gândit
La moarte şi la tânguit,
Căci plânsu-i de nebuni scornit
Şi de femei!

Trăieşte-ţi, doamnă, viaţa ta!

Şi-a morţii lege n-o căta!
Sunt crai ce schimb-a lumii sorţi,
Dar dacă mor, ce grijă porţi?
Mai simte-n urmă cineva
Că ei sunt morţi?” (G. Coşbuc, Poezii)

Extrageţi din textul de mai sus

 a) cuvintele derivate, arătând structura lor;
b) cuvintele cu altă valoare gramaticală decât cea obişnuită.

Se dă textul:
„Dar ştiu un lucru mai presus
De toate câte ţi le-am spus:
Credinţa-n zilele de-apoi
E singura tărie-n noi,
Că multe-s tari, cum credem noi,
Şi mâne nu-s!

Şi-oricât de amărâţi să fim,

Nu-i bine să ne dezlipim
De cel ce vieţile le-a dat!
O fi viaţa chin răbdat,
Dar una ştiu: ea ni s-a dat
Ca s-o trăim!” (G. Coşbuc, Poezii)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului. Comentaţi fragmentul dat din punct de
vedere stilistic.

Se dă textul:
„Ideea bătrânului era să-l trimită, pe rând, spre locurile în care barbaria fascistă se
întrecuse pe sine, ca să vadă, să priceapă şi să se cutremure. Cum în programul excursiei
nu figura o vizită la Lidice, iar tovarăşii lui de drum se gândeau mai mult la ce-ar putea să
vândă şi să cumpere, decât la ororile celui de-al doilea război mondial, el trebuise să
intervină insistent pe lângă organizatori ca să-i aprobe un program special, de numai
câteva ore.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Extrageţi din text:

a) trei derivate, arătând elementele componente;
b) două situaţii de schimbare a valorii gramaticale (cuvinte cu alte valori
gramaticale decât aceea obişnuită)
II. Identificaţi în textul dat şase neologisme.

Se dă textul :
„Noi de copii ne ştim, şi-am fost
Ca fraţii, ba mai bine.
Eu de-am avut un singur ban
L-am împărţit cu tine.
Şi tu cu gura foc prindeai
Să-mi dai ajutorare;
Să-ţi răsplătească Dumnezeu,
Că-i bun şi mare!” (G. Coşbuc, Poezii)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului. Comentaţi fragmentul dat din punct de
vedere stilistic.

Se dă textul:
„Iar Linii, de s-ar întâmpla
Să vă-ntâlniţi vreodată, Să-i
spui că-s sănătos şi-aş vrea
S-o aflu măritată.
Tu uită-i-te-n ochi să vezi
De-o doare ori n-o doare;
Iar dacă vei vedea-o stând
Nepăsătoare,
Să-i spui că m-ai lăsat rănit
Pe umedele paie.” (G. Coşbuc, Poezii)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Scria-n gazetă că s-a dat
Poruncă să se-ntoarcă-n ţară
Toţi cei plecaţi de astă-vară.
Şi rând pe rând veneau în sat
Şi ieri, şi astăzi, câte unul
Din cei care-au plecat.” (G. Coşbuc, Poezii)

Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte şi locuţiuni din text: gazetă, poruncă,
a se întoarce, rând pe rând.

Se dă textul:
„Şi dac-a fost peţită des,
E lucru tare cu-nţeles,
Dar dintr-al prinţilor şirag,
Câţi au trecut al casei prag,
De bună seamă cel mai drag
A fost ales.” (G. Coşbuc, Poezii)

Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: a peţi, des, drag, a alege.

Se dă textul:
„Se zvonise prin ziare
Că-n Irlanda e-ntr-un sat
Un bărbat grozav de tare.
Lordul John, prinzând de veste
Cine e şi de-unde este
Pleacă-n grabă ca să vadă
Dacă e adevărat.” (G. Coşbuc, Poezii)

I. Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: ziar, sat, tare, veste,
grabă, adevărat.
II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Ce urmă lasă şoimii-n zbor?
Ce urmă, peştii-n urma lor?
Să fii cât munţii de voinic,
Ori cât un pumn să fii de mic,
Cărarea mea şi-a tuturor
E tot nimic.

Că tot ce eşti şi tot ce poţi,

Părere-i tot, dacă socoţi –
De mori târziu, ori mori curând,
De mori sătul, ori mori flămând,
Totuna e! Şi rând pe rând
Ne ducem toţi!” (G. Coşbuc, Poezii)

Câteva dintre cuvintele din textul de mai sus se află într-o anumită relaţie semantică.
Precizaţi care sunt cuvintele respective şi care este acestă relaţie.

Se dă textul:
„De cum te zbuciumi, tu te stângi
Şi inima din noi o frângi –
Ne doare c-a fost scris aşa,
Ne dori mai rău cu jalea ta:
De-aceea, doamnă, te-am ruga
Să nu mai plângi.” (G. Coşbuc, Poezii)

Indicaţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text:

a se zbuciuma, a plânge, inimă, a frânge, jale, a ruga.

Se dă textul :
„Din faptul că e cineva mai puternic fiziceşte, mai inteligent şi mai îndrăzneţ, nu urmează
că are dreptul să răpească pe femeia care-i place, să se instaleze în casa pe care o vrea, să-
şi însuşească averea de care simte nevoie. Cine face aşa este pedepsit.” (N. Iorga, Sfaturi
pe întunerec)

Extrageţi din text:

a) derivatele, arătând structura fiecăruia;
b) neologismele.

Se dă textul:
„Aruncăm orice nu putem recunoaşte, orice ne stă în cale şi ne încurcă. Sunt extrem de
rare familiile care-şi formează o arhivă, din care urmaşii ar putea culege ce a fost şi în
sufletul acelora, duşi de mult sau mai de curând, ale căror chipuri, mai mult sau mai puţin
asemănătoare, se văd în urâte portrete pe păreţi sau în albumele cu legătura veche (…) în
care se înşiră fotografiile îngălbenite, care dau mai adesea numai stângacea pretenţie sau
timiditate a momentului în care au fost prinse victimele.” (N. Iorga, Sfaturi pe întunerec)

I. Extrageţi din textul de mai sus derivatele şi arătaţi structura acestora.

II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Sunt însă şi taine. Nu e om care să nu le aibă, nu e om care să nu se gândească uneori la
ce grozav ar fi dacă s-ar şti ce sentimente şi suferinţi pe care le-a ascuns cu eroism,
ţâşnind doar ele în clipe de desperare pe o hârtie care a plecat la alţii, care aveau sau
datoria de a distruge sau aceea de a păstra cea mai atentă discreţie.” (N. Iorga, Sfaturi pe
întunerec)

I. Extrageţi din textul de mai sus:

a) derivatele (precizaţi, pentru fiecare, elementele componente);
 b) neologismele.
II. Daţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: taină, uneori, grozav,
sentiment, eroism.

Se dă textul:
„E o lungă şi grea trudă să ajungi până la o comoară pe care nu ai de gând să le-o răpeşti.
Ei nu-şi dau seama că stăpânirea timp de un număr oarecare de ani este un titlu de drept,
că s-au dus vremurile când înaintea altui domn puteai să vii din nou cu pârile tale ori să te
găseşti târât la judecată de un adversar neastâmpărat.” (N. Iorga, Sfaturi pe întunerec)

I. Indicaţi câte trei termeni din familia lexicală a următoarelor cuvinte din text:
trudă, stăpânire, domn.
II. Precizaţi alte valori morfologice (decât în textul de mai sus) ale următoarelor
cuvinte: lung (o valoare), greu (două valori), oarecare (o valoare), înaintea (o valoare),
neastâmpărat (o valoare). Pentru fiecare valoare pe care o indicaţi, construiţi câte un
enunţ.

Se dă textul:
„Este plauzibil ca asemenea simboluri şi practici rituale să fi fost preluate de maiaşi de la
civilizaţiile antecesoare care şi-au exercitat aici influenţele în vremea când se înfiripa
tânăra lor viaţă spirituală şi materială, influenţe pe care le-au asimilat apoi în decursul
secolelor. Este o perspectivă ce nu poate fi ignorată.” (Mircea Gheorghe Andrieş, Ultimul
oraş al Atlantidei)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: plauzibil, antecesor,
vreme, a se înfiripa, secol, a ignora.

Se dă textul:
„Firesc ar fi fost ca navele să încerce să ajungă în golfurile prielnice debarcării aflate la
nu prea mare depărtare, fie pe ţărmul insulelor britanice megieşe, fie în golful Biscaya,
dar mai cu seamă în regiunile costiere ale Iberiei, bine cunoscute de negustorii atlanţi, ca
unii care călătoreau prin aceste regiuni unde – dacă-i dăm crezare lui Solon – îşi aveau
scale şi chiar colonii.” (Mircea Gheorghe Andrieş, Ultimul oraş al Atlantidei)

I. Extrageţi din text derivatele, arătând structura fiecăruia dintre acestea.

II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Nu pricepeam ce vroiau în fond de la mine, nu pricepeam obstinaţia lor ca eu să le
confirm ceva ce nu exista. Nu pricepeam cum era posibil să mi se întâmple ceea ce mi se
întâmpla şi, mai ales, de ce trebuia să mi se întâmple.” (H. Bădescu, Zborul gâştei
sălbatice)

I. Extrageţi neologismele din text.

II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: a pricepe, obstinaţie,
a confirma, a exista.

Se dă textul:
„Nu eşti eroic atunci când ridici pretenţia ta înaintea neputinţei de a te mulţămi a ţării tale
căzute în nenorocire. Oricât drept ai avea, nu se cuvine să-ţi apuci de gât maica ţară şi să-i
porunceşti a-ţi da ceea ce are în inima ei pentru tine, dar n-o îngăduie vremurile. Ci eroic
este să rabzi, cu gândul la ajutorul pe care i-l dai astfel.” (N. Iorga, Sfaturi pe întunerec)

I. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: neputinţă, a mulţămi,
nenorocire, a se cuveni, a apuca, a porunci, a îngădui, vreme, a răbda.
II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Un suflet omenesc e tânăr atunci când lumea, cu frumuseţile şi cu tainele ei, când
oamenii care-l înconjoară, orice sentimente ar avea faţă de dânsul, când el însuşi, cu tot ce
cuprinde şi cu tot ce ascunde, îi sunt un obiect de necontenită curiozitate, de
neastâmpărată dorinţă de a şti.” (N. Iorga, Sfaturi pe întunerec)

Extrageţi din textul de mai sus:

a) derivatele, arătând structura fiecăruia;
b) neologismele;

Se dă textul:
„Practicase de tânăr această experienţă şi îşi făcea un punct de mândrie din faptul că nu
ţinea seama, când e vorba de trecerea prin furcile spiritului critic, de persoane sau
instituţii. Dacă aşa stăteau lucrurile, cel dintâi care intra în maşina de scărmănat trebuia să
fie el. Sosise momentul să-şi judece situaţia şi să mai zâmbească încă o dată, acum cu
amărăciune.” (M. H. Simionescu, Redingota)

I. Extrageţi neologismele din textul de mai sus.

II. Scrieţi, din textul de mai sus:
a) derivatele;
 b) sinonime pentru urmatoarele cuvinte din text: mândrie, seama (în contextul a
ţine seama), a sosi, moment, a judeca, a zâmbi, amărăciune.

Se dă textul:
„Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viaţa şi mi-am crescut copiii şi
mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa; de aceea,
poate că mai ales de aceea, Ana îmi părea prea tânără, prea aşezată, oarecum prea blândă
la fire, şi-mi vine să râd când mi-o închipuiesc cârciumăriţă.” (I. Slavici, Moara cu noroc)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Îi părea un lucru nedrept să fie silit a se destăinui faţă cu un om pe care nu-l mai văzuse
niciodată în viaţa sa, când era de faţă şi Pintea, prietenul său, cu care se stricase tocmai
fiindcă-l lăsase în nedumerire asupra daraverilor sale cu Lică. Dar şi astă dată trebuia să
răspundă şi să spună adevărul, căci nu ştia ce va răspunde Lică la vremea lui.” (I. Slavici,
Moara cu noroc)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Precizaţi valorile morfologice ale verbului a fi din text.

Se dă textul:
„Bătrânul Pop fusese încăpăţânat şi stăruitor. Îşi pusese în minte să-l facă «domn», mai
ales că şcoala era acolea, la îndemână, în Năsăud, şi nu costa mai nimic. La început îi
păruse că şi băiatului îi place cartea şi că nici n-are să se oprească până nu va ajunge
avocat sau cel puţin protopop. Dar pe urmă, când a crescut mai mărişor, s-a înmuiat. Ar fi
fost mai bucuros să păzească vacile decât să-şi sfarme creierii cu sintaxa latinească.” (L.
Rebreanu, Catastrofa)

Extrageţi derivatele din textul de mai sus şi arătaţi structura fiecăruia.

Se dă textul:
„De când i-au căzut pentru întâia oară sub ochi exemplarele antedatate cu trei ani, e
convins că o puternică misivă spirituală a început în mai multe părţi ale lumii. Dar pentru
că nu poate citi mesagiile, întreabă la răstimpuri, cum a făcut şi cu dumneata, în ce an
suntem, sperând ca într-o bună zi să întâlnească pe cineva care cunoaşte codul şi-i poate
comunica mesagiile. Dacă-l întâlneşti, adăugă cu un zâmbet trist, să-i spui că a avut
dreptate.” (Mircea Eliade, Nuvele inedite)
Arătaţi care este tema/ideea principală a textului

Se dă textul:
„Nu încerc să vă povestesc ce mi s-a întâmplat, continuă Orobete, pentru că pare absurd,
cu totul neverosimil, şi n-o să mă credeţi. Să acceptăm ipoteza că am trăit o experienţă
bizară, paranormală, să-i spunem «extazică», dar pentru mine a fost hotărâtoare, pentru că
mi-a revelat posibilitatea ecuaţiei absolute. Dacă reuşim s-o descifrăm – nu vorbesc
numai de mine, vorbesc de toţi matematicienii lumii – dacă reuşim să rezolvăm această
ultimă ecuaţie, totul devine posibil!” (Mircea Eliade, Nuvele inedite)

I. Precizaţi sensul, în contextul de mai sus, al verbului a revela. Construiţi un enunţ în

care să utilizaţi paronimul acestuia; indicaţi şi sensul paronimului.
II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului

Se dă textul:
„Târziu, foarte târziu, prin 1970, pe când stăteam într-o seară pe banca din faţa ferestrei
dormitorului şi lăudam împreună sensibilitatea florilor de regina nopţii, ce tocmai
începeau să se deschidă în seara parfumată de iunie, mama s-a pomenit spunând din
senin, fără nici o legătură cu ce vorbisem până atunci…” (M. H. Simionescu,
Toxicologia)

Extrageţi din text:

a) derivatele, arătând structura acestora;
b) neologismele.

Se dă textul:
„De cum ieşeam pe uşă şi mă îndreptam spre gară, îmi impuneam să cred orbeşte în acea
metodă, păşind ca o somnambulă, abstrasă de la tot şi de la toate, iar în tren îmi repetam
de mii de ori câteva formule în stare să mă aducă mai aproape de credinţa jinduită. Am
luptat cu mine însămi întocmai cum lupţi cu o fiară, pentru că erau multe întâmplările ce-
mi stăteau împotrivă.” (M. H. Simionescu, Toxicologia)

a) Extrageţi din text derivatele şi arătaţi structura acestora;

b) Scrieţi trei neologisme din text.

Se dă textul:
„Dar întâmplarea îl obligase să-şi înceapă cariera de medic într-o sâmbătă dupăamiază, pe
la cinci, tocmai când şi-ar fi dorit să facă un duş rece (era în toiul verii) şi-apoi să se
prăbuşească într-un somn adânc. Atunci, când un medic de gardă îl anunţase, telefonic, că
a fost angajat, şi-n consecinţă trebuie să se prezinte imediat la spital, pentru a înlocui un
coleg, chemat la o şedinţă, reacţionase stupid, scuzându-se că nu-i pregătit, nu se simte în
stare, nu crede că va face faţă unor situaţii neprevăzute – încât celălalt îşi îngăduise să-i
dea peste nas.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Indicaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din text. Pentru fiecare dintre
ele mai daţi câte o valoare posibilă (în enunţuri adecvate).
II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: întâmplare, a obliga,
a se prăbuşi, adânc, a anunţa, consecinţă, imediat, neprevăzut, a(-şi) îngădui.

Se dă textul:
„Când pricepu sau i se păru lui că pricepe cu cine are de-a face, îşi zise că oamenii ăştia
nu merită să cheltuieşti prea multe mustrări de conştiinţă cu ei, şi, astfel, nu mai regretă că
apelase la persoane influente, care să gireze pentru el, iar unor adversari mai colţoşi le
scormonise biografia, în căutare de păcate mai vechi, pentru a-i sili să tacă o dată din
gură.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Extrageţi din textul de mai sus neologismele.

Se dă textul:
„Dacă nu şi dreptatea, măcar puterea era de partea lui, şi se gândi că ar fi o curată
neghiobie să nu profite de ea, dacă nu şi mai mult, dacă nu cumva un semn al neputinţei
(reţinuse remarca unui confrate mai în vârstă, după care numai cei lipsiţi de bărbăţie evită
să aibă de-a face cu puterea şi cu femeile frumoase, dar, cum n-ar fi spre lauda lor să se
recunoască inapţi, invocă principii care interzic să râvneşti, să profiţi, să necinsteşti vreo
profesionistă cu ifose de imaculată…)” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Arătaţi cum s-au format următoarele cuvinte din text (precizaţi procedeul şi, dacă e cazul,
structura): dreptate, neghiobie, neputinţă, confrate, profesionistă, imaculată.

Se dă textul:
„Câţiva medici mai în vârstă, asupra cărora planase, în urmă cu ani, bănuiala că ar face
parte dintr-o organizaţie secretă, se plânseseră la minister că sunt, în continuare,
suspectaţi, avertizând că în asemenea condiţii nu pot să-şi mai asume nici un fel de
răspunderi, nici profesionale, nici cetăţeneşti.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Precizaţi derivatele şi situaţiile de schimbare a valorii gramaticale din textul de mai sus.
II. Indicați câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: medic, bănuială, a se
plânge.
 Se dă textul:
„Nu mai era nici un secret că în ultimii doi ani profesorul intrase în posesia unor cărţi
străine de mare valoare, din care, pretindeau alţi profesori, se inspira nestingherit pentru
tot mai numeroasele comunicări ştiinţifice, însă, atâta vreme cât nimeni din lumea
medicală nu apucase măcar să răsfoiască respectivele cărţi, acuzaţiile erau rostite în
şoaptă, cu destulă teamă.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

a) Extrageţi din text cinci neologisme;

b) Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: secret, posesie, acuzaţie,
teamă.

Se dă textul:
„Doar ştia şi el că în cazul unor boli ascunse, incurabile, doctorii se feresc să-i spună
bolnavului adevărul, socotind că e mai înţelept să-i dea asigurări de viaţă lungă şi fericită,
care să-i însenineze ultimele clipe.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Precizaţi alte valori morfologice (decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
bolnav (o valoare), înţelept (două valori), lung (o valoare), fericit (două valori). Pentru
fiecare valoare pe care o indicaţi, construiţi câte un enunţ.

Se dă textul:
„Lucrul cel mai neplăcut, de care se plângeau mulţi medici, era că se obişnuiseră şi
bolnavii să umble cu memorii şi reclamaţii, ca şi când un for superior, printr-o decizie, ar
fi putut să le aline durerile şi să stabilească un diagnostic mai acceptabil, reclamaţii,
mereu reclamaţii, pe care doctorul Mihăilă se grăbea să le ia în considerare chiar şi-atunci
când se dovedeau neîntemeiate, motivând că nu adevărul sau minciuna contează, în
primul rând, ci faptul că un om a simţit nevoia să scrie o reclamaţie.” (Nicolae Ţic, Viaţă
de buzunar)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Când promisese că va rezolva situaţia doctorului Loghin în două, cel mult trei
săptămâni, bătrânul vorbise ca un părinte duios şi îngrijorat, gata să facă orice pentru
liniştea şi prosperitatea copiilor lui, şi mai puţin ca un om de acţiune, în stare să anuleze o
decizie ministerială.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Extrageţi din text:

 a) derivatele, arătând structura acestora;
b) neologismele.

Se dă textul:

„Ochii cei albăstrii ai copilului erau aşa de străluciţi, de un colorit atât de limpede şi
senin, încât păreau că privesc cu inocenţa, cu dulceaţa lor mai femeiască asupra
spectatorului. Cu toate că acel portret înfăţişa un chip îmbrăcat bărbăteşte, însă mânile
cele dulci, mici, albe, trăsăturile feţei de o paloare delicată, umedă, strălucită, moale,
ochii de o adâncime nespusă, fruntea uscată (…), părul undoind, cam prea lung, te-ar fi
făcut a crede că e chipul unei femei travestite.” (Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis)

Precizaţi alte valori morfologice (decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
albăstriu (o valoare), strălucit (o valoare), limpede (o valoare), senin (două valori),
delicat (o valoare), nespus (o valoare). Pentru fiecare valoare indicată, construiţi câte un
enunţ.

Se dă textul:
„Pentru prima oară îl întrista lipsa de dibăcie cu care doctorul Loghin încerca să afle cu
cine a mai vorbit şi ce promisiuni mai are, şi-atunci hotărî să nu-i mai spună nimic până
în clipa când totul va fi aranjat, dacă va fi.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

a) Precizaţi valoarea morfologică a verbului a fi din ultima propoziţie.

b) Extrageţi din text trei derivate şi două neologisme.

Se dă textul:
„Mihai de mult îşi dorise o asemenea înfruntare, care să limpezească nişte relaţii confuze,
apăsătoare, şi ţinu să-l asigure pe bătrân că se pricepe să rezolve astfel de situaţii în
termeni civilizaţi.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Precizaţi valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor cuvinte:
confuz (o valoare), apăsător (o valoare), bătrân (o valoare), civilizat (două valori). Pentru
fiecare valoare pe care o indicaţi, construiţi câte un enunţ.

Se dă textul:
„Ideea bătrânului era să-l trimită, pe rând, spre locurile în care barbaria fascistă se
întrecuse pe sine, ca să vadă, să priceapă şi să se cutremure. Cum în programul excursiei
nu figura o vizită la Lidice, iar tovarăşii lui de drum se gândeau mai mult la ce-ar putea să
vândă şi să cumpere, decât la ororile celui de-al doilea război mondial, el trebuise să
intervină insistent pe lângă organizatori ca să-i aprobe un program special, de numai
câteva ore.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Extrageţi din text:

a) trei derivate, arătând elementele componente;
b) două situaţii de schimbare a valorii gramaticale (cuvinte cu alte valori
gramaticale decât aceea obişnuită);
c) şase neologisme.
II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: a pricepe, a se
cutremura, excursie, a se gândi, a cumpăra, a aproba.

Se dă textul:
„Cel mai înţelept ar fi fost să nu mai caşte ochii la pustiul acela bântuit de îngeri vicleni,
ci s-o ia înapoi, pe unde veniseră, înainte ca zăpada spulberată să astupe urmele de roţi,
dar şoferul se gândea la apartamentul acela de lux, şi atunci, vrând să-şi convingă mai
tânărul tovarăş de drum, neumblat prin locuri străine, că au nimerit tocmai unde trebuia,
calculă kilometrajul, consultă o hartă şi conchise…” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Precizaţi valori morfologice (altele decât în textul de mai sus) ale următoarelor
cuvinte: înţelept (două valori), pustiu (o valoare), acela (o valoare), viclean (două
valori). Pentru fiecare valoare pe care o indicaţi, construiţi câte un enunţ.

Se dă textul:
„Convins că printre cei treizeci de excursionişti se vor găsi cel puţin doi sau trei care să-l
informeze pe bătrân despre isprăvile lui, hotărî să dea totul pe faţă, chiar din prima clipă,
şi să-şi pună atâta cenuşă pe cap încât bătrânul, în loc să-l certe, să se simtă obligat, ca un
părinte înţelegător, să-l îmbărbăteze cât de cât.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Căutaţi, în textul de mai sus:
a) două derivate (pentru acestea, arătaţi elementele componente);
b) patru situaţii de schimbare a valorii gramaticale;
c) trei neologisme.

Se dă textul:
„Vorbesc foarte serios, insistă Mihai, a şi semnat contract cu editura, şi se pare că alte
pretenţii nu mai are de la viaţă, decât să-şi vadă hârtiile tipărite. Totuşi, ai putea să-l
deranjezi câteva minute, ca să-ţi spună cum stai. Mi-e teamă că n-o să-ţi mai ardă de
plecat în Elveţia.” (Nicolae Ţic, Viaţă de buzunar)

Identificaţi neologismele din text.

Se dă textul:
„Când am ajuns la Mulgund, spre prânz, eram atât de istovită, atât de surescitată, că
şedinţa de hipnotism, în loc să mă culce în somn adânc, mi-a sporit vigilenţa şi m-a
aruncat într-un fel de râs isteric, cu hohote şi, probabil, cu răbufniri paradoxale. Doctorul,
dezarmat, a ţinut să-mi spună (…) că nu sunt potrivită pentru un asemenea tratament şi
m-a îndrumat la un vecin al lui, psihiatru.” (M. H. Simionescu, Toxicologia)

I. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: istovită, surescitată,
adânc, a sporit, vigilenţa, isteric.
II. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„L-am auzit tuşind dogit, l-am văzut părăsind virajele, vâslind, spre clăi, cred că ajunsese
un plafon de douăzeci de metri, dacă nu şi mai mult, am fost îndemnat să-l deturnez, să-i
atrag atenţia că plăcerea e o nesăbuinţă şi o poate plăti cu viaţa, însă prea era fericit, şi-
apoi mă temeam că un singur cuvânt al meu îi poate strecura în suflet îndoiala, tocmai
elementul de care n-avea nevoie atunci.” (M. H. Simionescu, Toxicologia)

Extrageţi neologismele din text.

Se dă textul:
„Documentele acestea sunt cerute de neliniştea obiectivă a cititorului, care ştie că în lume
s-au acumulat cantităţi uriaşe de informaţii şi fără ele e imprudent să mai înainteze (…).
Oricât de tare de cuget s-ar dovedi scriitorul, el nu poate să refuze acest serviciu destul de
servil. Dar, conştient de inconsecvenţa serviciului, îşi încarcă naraţia cu ce găseşte la
îndemână.” (M. H. Simionescu, Toxicologia)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: document, cerut,
nelinişte, cititor, a se acumula, uriaş, imprudent, a înainta, a refuza.

Se dă textul:
„Apa era mai rece si corpul său mai excitat şi mai aprins decât crezuse şi ca să nu leşine
ieşi imediat şi se întinse pe micul dig să se obişnuiască treptat cu frigul. Era, până la
răsăritul soarelui, ora cea mai neplăcută, fiindcă după aceea mlaştina se încălzea şi nu mai
simţea nimic.” (Marin Preda, Friguri)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Nu îndrăzni să rostească cuvântul şi lacrimi îi ţâşniră, calde, de sub pleoapele obosite,
reci pe măsură ce i se scurgeau pe obraji. S-ar fi putut crede că durerea îi sfredelea din
nou măruntaiele şi că prezenţa acelui mort făcea iarăşi să curgă izvoarele secate ale
lacrimilor. Nu era însă decât teama. Va fi el oare atât de pregătit ca să îl imite pe cel mort,
să recadă în vechiul făgaş al păcatului?” (Vintilă Horia, Cavalerul resemnării)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Nu-i plăcea războiul. I se părea nedrept să poruncească oamenilor. Îi era profund
neplăcut să se facă ascultat, pentru că prea multă prea multa vreme dăduse el însuşi
ascultare poruncilor bătrânului care se stinsese în braţele sale, în singurul gest de
afecţiune pe care i-l cunoscuse vreodată.” (Vintilă Horia, Cavalerul resemnării)

Extrageţi din text derivatele, arătând structura acestora, şi situaţiile de schimbare a valorii
gramaticale.

Se dă textul:
„Bătrânul, încredinţat că s-a întors roata şi i-a venit vremea, a ascultat plângerile şi ieşi
din găoacea cuminţeniei. Vechea trufie că ştie şi poate îl umplu iar. Şi, fără să mai cugete
cât şi cum, se făgădui pe loc să cureţe muntele de spurcăciuni. Vrăjitoria îi era ca o înaltă
boierie plină de îndatoriri. Închinarea smeritei gloate, căzută cu rugăciuni s-o ajute şi s-o
scape, îl învestea c-o autoritate de mult mocnită în el.” (Vasile Voiculescu, Ultimul
berevoi)

I. Extrageţi din textul de mai sus:

a) derivatele; arătaţi elementele componente ale fiecărui termen;
b) cuvintele formate prin schimbarea valorii gramaticale.
II. Scrieţi câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din text: încredinţat, vreme,
plângere, trufie, a (se) făgădui, spurcăciune, îndatorire, smerit, gloată.

Se dă textul:
„Venise poate clipa să se organizeze o nouă cruciadă şi bătrânul se gândea la acest lucru,
cu câteva luni înainte de moartea sa. Dacă un nou sol ar fi putut să ajungă la Veneţia, ar fi
furnizat ştiri despre trupele libere care aşteptau în pădure, dincolo de liniile turceşti, şi ar
fi putut convinge pe doge, pe papă, pe împărat şi pe rege să intervină împreună pentru a
salva creştinătatea ameninţată. Dacă Viena era asediată şi dacă ea ceda, tot Occidentul era
în primejdie, iar rezistenţa în pădure nu mai avea rost.” (Horia Vintilă, Cavalerul
resemnării)

I. Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

II. Extrageţi din textul de mai sus:
a) cinci neologisme;
b) două derivate, arătând, pentru fiecare, elementele componente;
c) o locuţiune.

Se dă textul:
„El nu se clintise şi ţara fusese cotropită, trecută prin foc, distrusă şi subjugată, în vreme
ce bătrânul, în acea fortăreaţă imensă şi absurdă, aştepta o lovitură fatală care nu venise.
Şi îi trăsese pe toţi după sine în cădere. Acum venise rândul lui să îi facă părtaşi pe toţi la
soarta sa blestemată. Trebuia să plece pentru a-i salva.” (Horia Vintilă, Cavalerul
resemnării)

Arătaţi care este tema/ideea principală a textului.

Se dă textul:
„Iar dacă acest ajutor, în care el credea prea puţin, căci se gândea că principii apuseni nu
realizau dimensiunile primejdiei, preocupaţi cum erau de certurile lor interne şi de
excesul bunăstării lor materiale, dacă acest ajutor nu sosea, el ar fi condus singur
războiul; ar fi atacat peste tot, în fiecare săptămână într-alt loc, ar fi otrăvit apele, ar fi dat
foc recoltelor, ar fi retezat podurile peste Dunăre, până ce turcii, istoviţi de o luptă
necurmată, sleiţi şi decimaţi, ar fi părăsit de bunăvoie ţara. Însă bătrânul se opusese, căci
nu voia să renunţe la mica realitate pe care o ţinea în mâinile sale, acea insulă de libertate
în care el încă purta coroană, acel castel clădit de strămoşii săi, acea biserică plină de
oseminte domneşti şi pe care fără îndoială că turcii ar fi pângărit-o.” (Horia Vintilă,
Cavalerul resemnării)

I. Extrageţi din text:

a) derivatele; arătaţi elementele componente ale fiecărui termen;
b) cuvintele compuse, arătând felul compunerii şi elementele componente;
II. Scrieţi câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text: puţin, apusean,
intern, sleit, realitate, libertate.