Contractul de concesiune

Concesiunea este un contract prin care statul sau unităţile administrativ-teritoriale (concedentul)
cesionează (transmite)unui investitor (concesionarului persoană fizică sau juridică, inclusiv
străină), în schimbul unei redevenţe, dreptul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare,
valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta
servicii publice, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale care conform legislaţiei sunt scoase integral sau parţial din
circuitul civil, precum şi dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, inclusiv cele care
constituie monopolul statului, preluând gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi
răspunderea patrimonială. (art.1 Legea cu privire la concesiuni nr.534 din 1995 valabilă până la
17.02.2019)

Legea nr.121 din 05.07.2018 cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.309-320 din 17.08.2018, data intrării în vigoare
2019.

Art.3 stabilește

Contract de concesiune de lucrări – contract cu titlu oneros, încheiat în scris, prin care una sau
mai multe autorități contractante încredințează executarea lucrărilor unuia sau mai multor
operatori economici, precum și exploatarea bunurilor accesorii lucrărilor ce fac obiectul
concesiunii, în care contraprestația pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a
exploata lucrările ce fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respectiv însoțit de o plată;

Contract de concesiune de servicii – contract cu titlu oneros, încheiat în scris, prin care una sau
mai multe autorități contractante încredințează prestarea și gestionarea serviciilor, altele decît
executarea lucrărilor prevăzute la noțiunea „contract de concesiune de lucrări”, unuia sau mai
multor operatori economici, precum și exploatarea bunurilor accesorii serviciilor ce fac obiectul
concesiunii, în care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a
exploata serviciile ce fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respectiv însoțit de o plată;

Contract de concesiune mixt – contract care are ca obiect atât concesiunea de lucrări, cât și
concesiunea de servicii, având elemente pentru care se aplică dispozițiile prezentei legi, precum
și alte elemente pentru care se aplică dispozițiile altor acte normative, cu excepția Legii
nr.131/2015 privind achizițiile publice;

Natura juridică a contractului

De drept administrativ: Clauzele reglementare sunt stabilite unilateral de către concedent şi pot
fi modificate de către acesta în orice moment, de exemplu clauze referitoare la condiţiile de
exploatare a bunurilor concesionate.

De drept civil: Clauzele de natură contractuală sunt stabilite prin acordul de voinţă al părţilor.

Tipurile contractului de concesiune:

Concesiune de bunuri: Concesionarul obţine dreptul de a exploata bunuri publice (proprietate

de stat sau municipală), care sunt retrase integral sau parţial din circuitul civil.
Concesiune de activități economice: Concesionarul obţine dreptul de a desfăşura activităţi de
prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale, precum şi desfăşurarea
anumitor genuri de activitate care constituie monopolul statului.

Concesiunea de servicii publice: Concesionarul obţine dreptul de a presta servicii publice, care
presupune gestionarea serviciului public în funcţie de exigenţele interesului general.

Elementele contractului

Părțile contractului: Concedent - art.4 al Legii nr.534/1995: Guvernul, în cazul concesionării

terenurilor şi altor resurse naturale. În acest caz contractul de concesiune se va încheia între
concesionar şi organul central de specialitate al administraţiei publice autorizat de Guvern; şi a
doua categorie o reprezintă organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice
locale, în limitele competenţei lor, în cazul concesionării bunurilor întreprinderilor de stat
(municipale), a altor obiecte.

Legea nr.121/2018 - autoritate contractantă – autoritate publică; persoană juridică de drept

public; asociație a autorităților/persoanelor respective, membrii căreia desemnează din rândul
acestora, prin act juridic civil, o persoană juridică care să-i reprezinte în calitate de autoritate
contractantă unică în raport cu orice operator economic;

Concesionarul - pot fi persoane fizice şi juridice din Republica Moldova şi din alte state (art.4 al
Legii nr.534/1995).

Operator economic căruia i-a fost atribuită o concesiune, concomitent fiindu-i transferat riscul
de operare aferent contractului de concesiune (art.3 al Legii 121/2018).

Procedura de atribuire a concesiunii – ansamblu de reguli de organizare și de desfășurare a

concursului public și a dialogului competitiv în vederea atribuirii concesiunii;

Atribuirea unei concesiuni implică întotdeauna transferul riscului de operare către concesionar
în legătură cu executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor respective.

Riscul de operare este cel generat de evenimente, care nu se află sub controlul părților
contractului de concesiune, și/sau de fluctuațiile pieței. În aceste cazuri, concesionarului nu i se
garantează recuperarea investițiilor efectuate și a costurilor suportate în legătură cu executarea
lucrărilor și/sau prestarea serviciilor ce fac obiectul contractului de concesiune.

Riscul de operare poate consta:

a) fie în riscul de cerere – riscul privind cererea reală pentru lucrările sau serviciile ce fac
obiectul concesiunii;

b) fie în riscul de ofertă – riscul legat de furnizarea lucrărilor sau a serviciilor ce fac obiectul
concesiunii, în special riscul că furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii de piață;

c) fie în ambele riscuri – de cerere și de ofertă.

Subcontractant – art.34 al Legii nr.121/2018.

Obiectul contractului.
Obiectul juridici: gestiunea privată a unui serviciu public, a unui bun public sau executarea
unei activităţi publice de către o persoană particulară.

Obiectul material:

a) terenurile şi alte resurse naturale, prospectarea, explorarea şi valorificarea acestora;

b) bunurile mobile şi imobile ale domeniului public ori privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;

c) lucrările şi serviciile de interes public naţional sau local.

Bunuri accesorii lucrărilor și serviciilor ce fac obiectul concesiunii – bunuri mobile și

imobile, proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv cele
scoase, conform legislației, integral sau parțial, din circuitul civil, care sunt puse la dispoziția
concesionarului de către autoritățile contractante cu condiția ca acestea să fie necesare pentru
executarea lucrărilor și/sau prestarea serviciilor.

Termenul contractului poate fi stabilit de către concedent sau de către ambele părţi de comun
acord, dar nu poate depăşi perioada de 50 de ani.

Conform art.10 al Legii nr.121/2018 – durata maximă de 35 ani.

Forma - scrisă, care se încheie după aprobarea propunerilor de concesionare, stabilirea clauzelor
obligatorii ale contractului, confirmarea de către Guvern a listei obiectelor propuse spre
concesionare şi a clauzelor contractuale obligatorii, aprobarea lor de către Parlament şi
organizarea tenderelor internaţionale. Art.32 al Legii nr.121/2018 nu indică direct, dar se
subînțelege.

Prețul contractului - poartă denumirea de redevenţă şi se stabileşte în natură, în bani sau mixt,
sub formă de plăţi de o singură dată (bonus), chirie (rentă), plăţi pentru extracţia resurselor
naturale sau pentru fabricarea producţiei (royalty) - plăţi periodice pentru dreptul de explorare a
resurselor naturale, care se achită din momentul începerii extracţiei resurselor naturale sau
fabricării producţiei până la expirarea contractului de concesiune, sub formă de defalcări din
costul producţiei (în procente din volumul de desfacere (venit, beneficiu), sau sub formă de taxe
pe unitate de produs. (art.15 al Legii 534/1995).

Redevența concesiunii fie se stabilește în natură, în bani sau în ambele forme, cu modul de plată
într-o singură tranșă sau în plăți periodice pe toată durata contractului de concesiune, fie
reprezintă valoarea investițiilor necesare pentru realizarea îmbunătățirilor ce urmează a fi aduse
obiectului concesiunii și bunurilor accesorii lucrărilor și serviciilor ce fac obiectul concesiunii
(art.7 al legii nr.121/2018).

Etapele pentru încheierea contractului:

1. Elaborarea propunerilor de concesiune (art.12);

2. Fundamentarea deciziei de concesiune(art.13);

3. Studiul de fezabilitate (art.14);

 4. Studiul de oportunitate (art.15);

5. Publicarea listelor lucrărilor și serviciilor propuse (art.16);

6. Concursul public (art.18);

7. Dialogul competitiv (art.19);

8. Elaborarea documentației de atribuire (art.26-31)

9. Semnarea contractului de concesiune (art.32).

Încetarea raporturilor contractuale

Rezoluțiunea înainte de termen a contractului la cererea concedentului se permite în cazul:

a) survenirii unor evenimente sau depistării unor fapte care îi dau dreptul de a rezilia contractul;

b) încălcării clauzelor contractului de către concesionar;

c) lichidării concesionarului - persoană juridică sau decesului concesionarului - persoană fizică ce a

încheiat contractul;

d) falimentului întreprinderii concesionale;

e) pronunţării de către instanţa de judecată competentă a hotărârii privind nulitatea documentelor de

constituire a întreprinderii concesionale.

Art.35, alin.1 al Legii nr.121/2018 – încetarea prin rezoluțiune.