vaTeriii an ani»

ionel bulboacă
i. eâi.ja-făs'ădaru
anton crişan
victor, ilieşiu
paul lucian
ion maxim
iosif morutan
ioi-‘u moldovan
c. munteanu
«Ionică oprea
jiu.;*:/
petre paseu
t. păcurariu
niihail pop
valentin raus

una din carenţele noastre

multiple
i. cârja-fă»ătlaru
A c tu a lita te a nu m a i p o a te fi u im ită pri'n nim ic.
N u m ai m iră pe nim eni nici ch iar a n u n ţu l c itit u n ­
deva, că în cu râ n d va fi o rie n ta t sp re M a rte în ­
tâ iu l tren a e ria n a c ţio n a t de c'nergia ato m ică.
T ră im tim p u rile tu tu r o r p o sib ilită ţilo r şi a tu ­
tu ro r ră s v ră tirilo r ce re b ra le cu d e te rm in a n te poli"
tice şi de n e a s tâ m p ă r diabolic.
A c e a sta ne pla'ce! Să nim icim p rin u rm a re , b ăieţi,
credinţr.lc a rtistic e şi să su fo că m în faşe v isele
a v o r to n e , ale u n o r im a g in a ţii d e d a te c re a ţiilo r
h iefabile. »
D a r m ai luăm p a rte la ceva: asistă m cu s tr â n ­
g ere de inim ă la o rg a n iz a re a ta c ită şi in c o n ştie n tă
a c a re n ţe lo r. C u v â n tu l de o rd in e: să sporim c a re n ­
ţele!
Şi cân d :>punem ac ea sta , ne g â n d im îh lo cu l
în tâ i la a sa sin a re a v ieţii c u ltu ra le în C lujul acela
care a fo st o d a tă ira d ia to r de v alo ri sp iritu a le .
C lu ju l literar, azi, e m o rt! O sp u n e m ta re ,
ch iar la o c ta v ă de d o riţi, ca să se au d ă. C lujul e u’n
stâ rv p e s te ca re p lu te sc c ro n c ă n in d d o a r ciorile
unui d estin stu p id şi n e m e rita t. Şi p e n tru pro sp e-
2

ra re a o p erei, o am en ii de bine ai zilei îşi dau, în

co n tin u a re , to a ta silin ţa p e n tru d e s ă v â rşire a o p e­
rei lor.
C o a liţia co n tin u ă! D aţi-v ă în lă tu ri şi n u vă
îm p o triv iţi!
Z a d a rn ic ă e tru d a vo astră!
*

N u avem , de doi ani a p ro a p e , o si'ngură re ­

v istă lite ra ră în A rd e al. N u avem o ed itu ră ca re
să tip ă re a s c ă în co n d iţii su p o rtab ile lu c ră rile n o a ­
stre. N u av em o p a g in ă de z ia r p e rm a n e n tă în ca re
să se fac loc, în p a rte , c rc a ţiilo r n o astre . A p o i 'nu
av em b ib lio teci în c ă lz ite , n u av em ca m e re în c ă lz ite ,
n u av em a te lie re de p ic tu ră , sa lo an e de m uzică,
c ă rţi, n o te , culori, etc. D a r m a i su m ar zis, a r fi să
d ec la ră m c ă n u avem ab so lu t nim ic în a fa ră de. c ă l­
d u ra en tu z ia sm u lu i n o stru . In s ă în c e t o p ie rd e m şi
p e ac esta şi m a ra sm u l co b o a ră, im placabil, ca o
p ră v ă lire de um b re, p e ste su fletele n o astre.
C irc u n sta n ţe le A rd e a lu lu i de a z i su fo că e la n u ­
rile c re a to a re şi a n u le a z ă o rice re v e n ire la o v ia ţă
lite r a r ă obiş'nuită în tr ’u n s ta t m o d ern .
L a C luj v ra ja a rtis tic ă n u m ai există, nu de alta,
d a r a c i se sting, le n t a rtiştii cu v â n tu lu i, o m o rîţi de
m iz e ria s u fle te a sc ă în c a re ago n izează.
I n sch im b: M e tro p o la se h u z u re şte . A re rev iste
lite r a r e şi de sp e c ia lita te ştiin ţific ă , tip ă re şte c ă rţi
in u tile (ro m a n e şi re p o rta je s tră in e de o n a iv ita te
u lu ito a re ), e d ite a z ă p e tin e rii sc riito ri (nu în s ă pe
cei- m a i re p re z e n ta tiv i) şi co n d eierii de ac o lD se
b u c u ră d e o s ip ta lita te a p e rm a n e n tă a unei p ag in i
c u ltu ra le la zeci de ziare.
C lu ju l tip ă re ş te şi el in te n s, colo sal de m ult,
cu râv'nă şi d e v o ta m e n t ac erb . T ip ă re şte afişe, m a ­
n ife ste şi p ro c la m ă ri to t a tâ t de in u tile p e n tru p r o ­
sp e rita te a d e m o craţiei tra n silv a n e ca şi a b e c e d a ru l
p e n tru d e s a x a tu l m in tal.
A d ică , se p o t fa c e d o u ă lu c ru ri: în m a jo rita te a
c a n tită ţii, h â r tia p o a te fT în tre b u in ţa tă la C luj şi
■r^-rtiru m a c u la tu ră p e stile n ţia lă . F iec are
c ră ş e l a rd e le a n p o a te tip ă ri, în p a rte , c â te o g az etă,
d a r ca să editezi p e n tru o p ro v in cie în tre a g ă o
s in g u ră re v istă lite ra ră , e im posibil.
N ici m ai m u lt, nici m a i p u ţin , trebue, şă c re şte m
strâ m b . D a c ă n u avem o v iziune p o litic ă în c re a ­
ţiile n o a s tre n u n i se p e rm ite u n loc în so c ie ta te a
n o u ă a R om âniei.
C â n d tre c p e s tr a d ă şi v ă d reîm p ro sp ă tate zilnic
g ard u rile , p e re ţii şi stâ lp ii de afişaj cu a lte tip ă ri­
tu ri, îm i zic cu tris te ţe : d a c ă h â rtia de afişaj a u'nei
sin g u re zile ni s’a r co n cesio n a n o u ă Ia u n p r e ţ ac-
cep ab il şi ni s’a r da a u to riz a ţia resp e ctiv ă, A rd e a -
Iul a r av e a o re v istă . S au: ia tă cum se c h e ltu ie şte
z a d a rn ic h â r tia la Cluj şi, adaug, la B ucu reşti, d u p ă
c« ră sfo ie sc u ltim ele n o u tă ţi literare, so site din ca­
p ita lă .
C a ie tu l de f a ţă e re z u lta tu l unei se lecţii a m a ­
te ria lu lu i lite r a r d isc u ta t în şe d in ţe le cen ac lu lu i no"
stru . E l d o v e d e tşe că în c ă 0 v ia ţă c u ltu ra lă m ai
p â lp â ie la Cluj şi din sp u za ei v a p u te a izbucni
m â in e fla c ă ra v ie ! a u n u i fo c im p re sio n an t.
C a ie tu l de f a ţă e în să şi sem nalul de alarm ă.
Cluj. 20 M artie 1946

cânt de primăvară
Cânt de prim ăvară
A pornit aseară
M'umnurâmd izvorul,
Petrecându-şi dorul
Tainelor căzute,
Svonuri nevăzute
Peste.a vieţii cale,
Iar apele sale
Se aud, grăind,
Jalnic lăcrimând,
L a vale pornind...
Razele de soaie
Mult strălucitoare
Mereu se ’miple>tesc.
Mugurii plesneisc 1
D esfăcând petale:
Bucurii şi jale.
V ântu’n crengi gemând
Clatină sunând
Floare de suspine,
Doru de mai bine:
Doinele ţăcerii
Cântă’n floare merii
Şi prin frunza verde
Cântecul se pierde.
ionel bulboaeâ
 3

fr a n g o is v illo n : ,
b a la d ă d e s p r e v illo n şi d e s p r e
m a r g o t c e a d o lo fa n ă

De ce pufniţi mereu că m i.s neghiob

De dragul ăstei târfe că m'aprind? '
In ea’s comori ce’s vrednice de jind
Şi pentru' ea mă,ncaer ca un orb.
De vine’n seri cu muşterii ce-mi pasă?
Le-aduc vin vechi cât inima le cere
Şi de se-aprind, ştiu când e clipa ca să
ies pe vreun sfert de oră în tăcere
Să tescuiască dragostea din plin
A c i’n ' bordelu’n care locuim.

Dar dacă târgul nu-i ca lumea şi '

Se’ntoarce seara fără o para
MUi scârbă ca de-un hovt... M ’aşi năpusti
Ca fiara cruntă, o aş sugruma,
C o r d e le r o c h ii şi scurteici apuc
Şi jur că mâine i-le-oi bea la han.
Turbată,, ea mă ’nhaţă de surtuc
Şi spumegând mă blestemă avan
Pân’o pleznesc sub nas cu pum nun plin
Aoi’n bordelutn care locuim.

A poi ne îm păcăm şuaprinşi de jind

N e’ncolăcim în liopţile târzii,
Ca un bondar îm i bâzâe geţnănd
Şi-m i şuşotă’n ureche porcării
Pân’ adormim, beţi tun, a vin duhnind...
S in z'ori, când f o a m e a 4 bate lobe’n burtă
IncălecânduAmă mă face turtă
Şi gem. sub ea ’nnecat, ne tăvălim
încolăciţi, de-mi face viaţa scurtă
A ci’n bordelu’n care locuim.

Vueşte vântul? Pâinea mi-se coace,

Îs haimana şi vezi, o târfă-m i place,
Luni trec, ani trec, noi trecem, ce-are-aface?
La. orice sac si veHecu-I găsim.
GrTce-dî dori băltoacele^s băltoace,
N ici cinste nu vrem, las’ să doarmă’n pace
A ci’n bordelu’n care locuim. '
tălm ăcire de f". păcurarii!

de dragu! aceleiaşi inutilităţi...

U n u l d in tre noi în tre ru p e d isc u ţia a lan d a la, pe
ca re o în tre ţin e a m î n t r ’u n colţ obscur al cârciu m ei
de sub re d a c ţia z ia ru lu i „ T rib u n a A rdealului*1.
—■ C o n d e ie ri r a ta ţi, discu ţiile n o a s tre ră m â n
m e re u f ă r ă cap şi co a d ă. .S ă în c h eie m o d a tă cu a-
c e a s tă a tm o sfe ră h ib rid ă şi in u tilă.
N ’a a p u c a t să-şi te rm in e ex p u n e rea, an tici-
p â n d u -i g â n d u rile şi te a m a de m âine. S d ro b ito are-
le arg u m e n te ale „ u tilită ţii in u tilu lu i" l’au ţin tu it
în co lţu l sp a ţia l u n d s-şi ru m eg a se n e lin iştito a re le
clip e de sin c erita te . R e fu z u l re c u n o a şte rii o ric ă re i
p re ju d ic ie ri în d estin u l p rin ca re re sp ira m cu to ţii,
n e m â n a să îm p lin im „ im p e ra tiv u l v rem ii 11 fă ră să
sim ţim p o v a ra id e ilo r p o triv ite , în c o n ju n c tu ra pe
c a re o tră ia m — — — — — — —

Şi so a rta a fă c u t să 'ne în tâ ln im iarăşi. D e d ata

a s ta în m u lţiţi cu f ra ţii de p e ste F eleac. P o p asu l
re v e n irii sp re n o rm al, d a c ă n u n e-a e tic h e ta t cu
„ u tilu l 11 airid şi sfâ işe to r de en tu sia sm , ex c la m aţia
lu i G o e th e : „ Ic h singe w ie der V o g sl sin g t 11 — va
şte rg e de d a ta a c e a sta tin e rilo r c o n d e ie ri din N o rd u l
A rd e alu lu i, stig m atu l n a ş te rii d e c o n ju n c tu ră , f i r
d re p tă ţin d u -i să sv â rle ia ră cu că ciu lile în lu n ă . . .
Şi a c e a sta n u m a i de d rag u l aceleaşi in u tilităţi-

mihaîl pop
 arta integrală
Dacă poezia e numai expresia unui joc art'istic, ea
nu interesează, nu câştigă aderenţe. Jocul, prin defini­
ţie, e simplu şi psihologic e explicat ca un divertis­
ment.
Spiritele m ature şi complexei resping expresia >,pu-
\) rismului“ ca o absurditate conta.gio.asa. Lipsa ideilor şi
a adâncimii sufleteşti nU-ii scuză pe aceşt'i am anţi ai
inutilităţii, şi aerul lor bastard provoacă o aversiune
intensă.
G atitudine cum e cea exclusiv estetică, nu poafe fi
m enţinută decât cu excluderea întregului conţinut de
umanitate, de idei, de sentimente. Ori ast'a ar fi toc­
mai neglijarea funcţiilor esenţiale ale artei care — în
plină criză de misticism a tenebrelor — se refugiază; în
jocuri puterile de imagini şi în complicaţii sinctacti-
ce.. Cei sentim entali şi simpli să nu se grăbească a-ŞÎ
consacra producţiile după aceste criterii negative. Ar
fi mai bine să continue sim plificarea până la absurd;
poate am crede că avem de a face cu herm etism ia.
modă.
Vrem să vestejim această idee a artei pure, a artei
detaşate de viaţă, printr'o lipsă de participare, prin
absenţa joricărui conţinuţi Deşi arta, ca realitate exprc-
>fsivă, depăşeşte viaţa, conturându-se cui o tehnică pro­
prii; (are stringenţa lucrurilor create pentru o eternitate
personală), ea este prinsă în tr‘un conţinut existenţial
care o fixează în sfera lucrurilor revelate şi - în posesia
înţelegerii omeneşti.
Am putea spune că arta (şi îndeosebi poezia) e eu
a tât mai p u ră cu cât e mai omenească (adică exprimă
cu mai multă adâncime aspiraţiile cele mal vitale şi
n a i caracteristice ale spiritului), prin urmare cu cât va
spune mai mult cu atât va fi mai aproape de ru­
găciune care e forma cea mai profundă a dorinţelor
omeneşti şi totodată form a celei mai chintesenţiate
poezii. Urm ează că actul uman, gestul cel mai interio­
rizat, cu semnificaţiile cele mai rădicate pentru com­
portam entul fiinţei, constitue substanţa cea mai adec­
vată a poeziei (şi a artei, în genere) Nu există fapte
pure (adică neumane), nici orientări fără semnificaţie.
Omul nu se consideră pe sine ceva ajuns, ceva Îm­
plinit, ci ceva în curs de realizare, o trecere spre alt­
ceva, un personaj nedesăvârşit) care se exercitează pen­
tru rolul lui adevărat, din viitor.
In acest rost esenţial, arta nu e —■ probabil — de­
cât construirea anticipată a unui domeniu de invulne-
rabilitate spirituală — liniştea în mijlocul furtunii —-
JJ* care g buinul cel mai preţios al omului superior. Aci
începe adevărata aria care spune ceva şi o a r e i m p r e ­
sionează; -— poate repetă cea mai umilă şi mai f r u m o a -
^ să rugăciune către Providenţă.
' Frum osul (înţeles în exclusivitatea lui tirşnică), ne
oboseşte în scurt timp, pentrucă în perceperea lui intră
o detaşare de pateticul vieţii adevărate, silită; el este
O neconcludent dacă nu e raportat la uman. Frumuseţea
naturii este numai un simbolism pentru arm onia câşti­
gată a sufletului. Nu putem vedea în artă altceva de­
cât un rezultat adm irabil al propriei noastre activităţi
spi ituale, alim entat de toate sensurile care oe afectează
j existenţa. De aceea milităm pentru o artă care să aco-
' pere toată întinderea si adâncimea vieţii.
_____________ __ paul lucian
m ie z o n o p tic ă
P e lângă-altar s’au afum at pereţii,
în ş iru iţi în străni, anahoreţii
Se u ită , cu p riv iri în ţe le n ite ,-
La sfin ţii mari, cu b ă rb ile ’m p le tite.
P saltirea_şi în fioară vechea-i harpă,
N ep ăsătoare dacă m intea-i stearpă
Sau su fletul uitat în carapace.
P e pleo ap e-i p a c e . . . g ân d u l se d e s f a c e __
D ar fruntea ‘nchină pieptului m etanie
Şi gândul se întoarce la pocanie
Purtând în el o umbră de prihană.

— Pe tine cine te-a adus în strană?

Parcă erai oier pe-un plai de carte.
Parcă-ţi făceai din fluierile sparte
C ondeie, călim ări şi plaivase.
Cin* te-a adus pe la iconostase
Cu gând să-ţi m ântui duhul de greşale?
C e-adâncă-i liniştea Sm ereniei Sale!
Şi p este toate visurile m ele
Se joacă ’ncet o sută de m ărgele
Şirag-şirag pe-Q sârmă ruginită.
ME-i capul greu, m î-e inim a ’m pietrită
Şi ochii asfinţiţi pe după pleoape.
Parcă-m i eşti, D oam ne, astăzi, m ai aproape!
valeriu ananiar
 s

o ra ş
Oraş în con deiat cu lumină
aspru havuz în m ierlele zorilor —
fantastic abajur solar coborît
în alb p este tristeţile am iezii.

In săli ca n işte cutii grele şi reci

inim i s’au alăturat tăcu te perle —
sub craniul acestei zile invers poposim
căzând în verticala visului apus.

D esch id e ochii în c a re ai je rtfit

plânsul sirenelor din c o a p sa fu m u rie — '
abia azi d eclinul tirsteţii
s’a în fip t ca o la n ce în p u p ila ta cenuşie.
paul lucian
go lanii
Cu mâinile în b u zu n a r privesc
O fru n ză care cade din castan,
Se b at în coate şi citesc
P reţul la fructe, târguesc
Trei m ere putrede, de-un ban.
t
Sub pod, la noapte, o fi răcoare,
Sunt desm ăţaţi, cu piepţii goi,
Păroşi; înghit întâi din soare
Şi ’m bucă mere, miezii moi.

Pe stradă-şi sv ântură p arfum ul

In galeş m ers o dom nişoară,
Ei se streco ară câte unul
Pe lângă ea şi’m p u t p arfum ul
Cu fum de cox şi de ţigară.

Unul tuşeşte şi se strânge

De piept, cu m â n ă ca de ciară
Şi scuipă ’n ceialaltă sânge.
— E toam nă, zice; poate-o ninge,
H aideţi ca să dorm im la gară.
valentin raus
p la je (in terlu d iu ).
M eduzele cerneau am intirea
nisipului1 în florit placid
dealungul coapselor striate de cetirea
dorinţelor prelungite în vid.

Atunci nem işcarea se în tâ m p la m o n o to n

doar mâinile m icşorau gesturi studiate
deasupra imensului ciclotron
ce divaga anteriorităţi vag refulate.

T otul se contopea însă analizat

* cu planul sinusoidic p ă s tra t sub travers,
întocm ind o h a r tă a viitorului — lichefiat
în trecut — la faptele diverse.
iorfiu moldovan
flori d e c e r
A deseori îm i p a re b o lta m a re
C re sc u tă din n a d ir p â n ă ’n zen it,
M ă v ăd a tu n c i un ciob de g ân d p ro p tit,
M ai dur u rc â n d az u ru ’n d e p ă rta re .

In c e a ţă ’nchis ,tâ n jin d d u p ă lum ină,

în c e rc să strâ n g din d e p ă rta te astre ,
In flo ri de cer, sc â n te ia v ieţii h o a s tre
B ru m a tă şi ră s f râ n tă ’n p a jişte a senină.

D a r cum vecia nu-i c le şta r de m u n te ,

L as v âsla re z e m a tă ’n ţă rm u l lunii
Şi-Ascult din n ou cum cresc m ai ta ri gorunii,
In b o lta m ea o p ac ă de sub fru n te .
(Ionică oprea
6

c â n t e c m a rin
Sufletul zburda \odinioară,
Copil de pescar printre crengi de mărgean
Şi jocuri de zâne. Iar spuma uşoară
Corabia de cântec ducea spre liman.
Năvodul odată de stele ’ncărcat
A zi frânt e de valuri şi zace’n ţărână
Pierdută-i cărarea spre magic palat
Din funduri de maret cu albă stăpână.
Catarguri şi pânze plutind peste abis
Cu tainică apă sunând sub lopată,
Ce drumuri deschideţi de floare şi vîj
In inima moartă pe ţărm uri uitată?
Qi stâncile arse comoara-mi ascund
In veci străjuită de colţi de balaur
Doar clopote sttinse vestesc în afund
Cetatea ’ngropată, cu turle de aur.
Luntraş de nălucă fugit din poveste
Mi-e sufletul navă cU pânzele rupte.
Şi trăznetul aprig căzufi-a fost peste
Catargul cel {mare în vifor şi lupte.
Indreaptă-te iarăşi corabie pustie
Prin glas de furtună, sub vitrege stele.
Mai crezi oare zâna regină să'nvie
Din apele moarte şi sfâncile grele ?
letiţia papu
în p ă d u re
S u n t a stă z i o a sp e te le tău , p ă d u r e !
P e lav iţi cu bu reţi cre scu ţi bu iăci,
S u b d eşi, să lb a te c i şi u m b roşi co p ac i
O dihna ta s ă vin ă s ă m ă fu re.

G on in d , c o n fraţi, sp re z ă ri m ai alb e, pure,

L a su b su o ri cu scrip cile de v raci,
V oi tiu ştiţi — o am en i inutili, să r a c i, —
C â t vis a sc u n d p o tecile cu m ure.

T e-o p reşti aici de arb o ri stră ju it.

E ş ti sin gu r p u ru re a nebiruit
Ş i ’n im nuri d e sfă ta t de sb u răto are.

Pădure: dom măreţ, neegalat,

De-un arhitect maestru înălţat
In inspirată zi de sărbătoare.
petre pasca
ră b o je ri d e s tih u ri
i
S tru n im viori şi a lă u te
P e n tru d o ru rile m ute.
N e în c e p c ie c u v â n tu l
Şi n e s a ltă ’n b ra ţe , v â n tu l.
H o d in im la cru c i de vis,
U n d e e d e s tin u l scris.
B râu î v ersu lu i se le ag ă
P e s te in im a în tre a g ă .
S b o a ră c â n te c u l p e cre ste
P e răb o j de ste a să ’n c re ste i
S lova g ân d u lu i c u ra t
I n c u v in te s tre c u ra t. .
A lto im p e tru n c h iu l firii
V o rb e le şi t r a n d a f i r ii. , .
victor ilieşitt
s fâ rş it
Ascult ciasul' singurătăţii
Ca şi pe-o taină pe care n’o mai pricep
Nici am intirile şi nici eu.
Brumiuirile, cărările, nu-lmi mai duc paşii
Iar cântecul nu mi-l mai vreau buzele.
Visele se opresc bolnave de vinul anilor
In cartea cu semnul singurătăţii Pe ca,re o caut
Şi’n care nu ştiu d acă 1 sunt eu ori rana
Mi-o simt pe urme de pagini.
Eu poate sunt stăpânul zădărniciilor
Pe care le-lam cules aşa cum culegi m arile taine
Din ierbi şi din palmele Domnului
Poate sunt grâul semănat, mu: de îngeri,
Ci de mâna blestemelor din care am crescut
Ca o nălucă peste macii holdei câmipene.
N u mai ştiu dacă ciasul singurătăţii
Pe care-1 ascult şi pe care nu-1 mai pricep
Nici am intirile şi nici eu.
CXpri-se-va s’asculte gongul ce bate’n mine,
Ca’n cerul hârbuit de zădărnicia stelelor.
iosif moruţan
 7

note
lite ra re
C O N S E C V E N Ţ A D -L U I V. IA N C U
D l. este t V. Ia n c u sem n ase m ai an ii tre c u ţi v es­
titu l m a n ife st dela Sibiu şi e ra a d e p tu l a rte i p u re
(fă c e a sau n u fa c p a r t e din C e rc u l literar?) T u n a ş i
fu lg e ra îm p o triv a „p ă şu n ism u lu i‘“ şi de p e p o ziţii
în a lte p riv ea d isp re ţu ito r la to t ce Uu e „ a rtă
m a jo ră “ . .
A stă zi, D -sa, lu c ru curios, fac e cro n ic ă d ra m a ­
tic ă la ziaru l P a tria , u n d e cârţtă o sa n ale pieselo r
slabe şi in te rp re tă rilo r m ediocre. O fa c e o are d in
p rie te n ie pe’n tru dl. B u tea n u , din a lte calcule, ori
fiin d ţă ră n is t, a d ev e n it p e ste n o a p te şi „p 㪠u n ist“?
N O U A F IL O L O G IE
D o m n u l p o e t V. C opilu C h e a tră şi-a d a t d e
c u râ n d c e rtific a tu l de ex p e rt m o rfo lo g ist în lim ba
ro m â n ă . D sa a in a u g u ra t u n n o u cod g ra m a tic a l în
v irtu te a c ă ru ia p a trim o n iu l a d je c tiv e lo r se sp o reşte
cu în c ă d o u ă: „ In ţa ra m e a R o m ân ia , ad je c tiv e ca
'p lin ătatea şi om enia, e tc .“
Să fim în să ju şti: cu c â t sp o reşte n u m ă ru l a d ­
je ctiv elo r p rin n o u a d e n u n ţa re p u b lic ă a d lu i V.
C c p ik r C h e a tr ă , cu a tâ t a fă c u t u n p as p ro g re siv
p o ez ia c o n te m p o ra n ă prfti „B u n ă d im in ea ţa, ţa r ă ‘“ a
n o u lu i filolog rom â’n. Sau, să n u fim p re a sev eri:
câ t su n t a d jec tiv e b u n ă ta te a şi om enia, ex a ct a tâ t
e poezie cpea ce co n sid eră astfe l a u to ru l la m e n ta ­
b ilei „B ună d im in eaţa, ţa,ră“ .
I c n C a ra ic n — „O m ul p ro fila t p e c e r“ . poem e.
D in tre p o eţii p rem iaţi de e d itu ra „ F o ru m “ în ­
reg istră m ca pe cel m ai in te re s a n t p e Io n C a ra io n , >
a că ru i „O m ‘p ro fila t pe. c e r“ are ceva din n e lin işte a
g ro te sc ă a veacului.
T re b u e să spu n em în să , că a c e st „om . . .“ d is­
p u n e—de—o—n io n slru tra să ' a p a ra tu ră p o e tic ă eu conl-
p lic a te re so rtu ri, ca re ne îm p ied e că , de m u lteo ri,
s ă 'i distingem a d e v ă ra te le p lăgi lirice, a s c u ’nse.
. N e re strâ n g e m d e o c a m d a tă la n o ta re a im p re ­
siei b ru te : u n lirism d isp a re n t î n t r ’o ju n g lă p e rife ­
ric ă de se n za ţii in c o n g ru e n te. O c a rte to tu şi in te re ­
sa n tă şi originală.
IO N A P O S T O L P O P E S C U : „ L IT E R A T U R A
A R D E L E A N Ă N O U Ă “ — F U N D A Ţ IA R E G E L E
M IH A I I. — C a rte a dlui Io n A p o sto l P o p esc u ev id en ­
ţia z ă cu ta le n t o sc h iţă m o n o g ra fic ă a lite ra tu rii a r ­
d elene, în c a re a u to ru l a în tre p rin s o in v e n ta rie re
am p lă şi a m ă n u n ţită a fen o m e n u lu i lite ra r d e d in ­
co ace de m u n ţi. O lu c ra re lă u d a b ilă c a re ne-a lip sit
p â n ă .a c u m .

V IR G IL P E T R IŞ IN : P o v este cu doi m o rţi. —

C o lec ţia S c riito rilo r R o m ân i din A rd e al. O p era r e ­
d u să a lu i V irgil P etrişin , e d ita tă de dl. I. C â rja-
F ă g ă d a ru re le v e a z ă scrisul un u i ta le n t a u te n tic , iz"
b u tit p rin m a n ie ra a rtis tic ă re m a rc a b ilă a fo rţe i su ­
g estiv e pe c a re a d at-o im aginilor. C itin d cele cinci
n uv ele al'e lui V. P „ o sta re de v ra jă m o rb id ă , in ­
explicabilă, p u n e stă p â n ire pe tin e şi te u rm ă re ş te
m u lt tim p.
j P re z e n ta re a b io -lite ra ră a dlui I. C â rja -F ă g ă d a ru
e i'nutil de lu n g ă şi pe to t a tâ t de o b o sito are.

D E S P R E C E R C U L L IT E R A R .
L a C luj, a lă tu re a de ce n ac lu l ce rcu lu i n o stru ,
m ai fiin ţe a z ă u n u l su b t n o m e n c la tu ra o fic ia lă „C er­
cul L ite ra r ” . N e m iră fa p tu l că de Unde la în c e p u t
b o v aric ii 'noştri lite ra ţi p u rta u la Sibiu d en u m irea
de isteţi, re c te „C ircu l Is te ţilo r" , azi şi-au in te r v e r tît
firm a.
D a, su n t şi lovinescieni şi ’nevoieşcien i d upă
^ cum tră ie şte L ov in escu sau N eg o iţescu în cen ­
tru l circului.
8

ŞASE ®POEŢI TINERI

M ai'garda Dorian, singura poetă dintre premiaţii editu-
rei Forum, ne înfăţişează în „Ierbur“ lirismul adoles­
cent ai primilor fiori carnali, în care deia Ca,mii Bat-
tazar l>a Arghezi se resfrâng numeroase ecouri.
Ben. Corlaciu * îmbiet cetitorilor în „M anifest liric1'
o poezie de esenţă rom antică ce nu-i streină, din pă­
cate, de dorinţa de „epatare“. M ihail Cosma dă dovadă
în „Pâinea pădurii" de o predilecţie pentpu verbalism
pe care m e tafo ra' nu o poate inverti totdeauna în rit--
mul de vrajă, dând o impresie de construcţie voită ce
stânjeneşte. Ion Cutova urzeşte în „Cerc vicios" un
lirism al tristeţilor organice sublimate în poeme ce dau
de multe ori impresia de nerealizat. Ion F runzetti do-
vedeştp în „M aree" aplecarea de a usca sevele lirice
prin teoretizare. N u e vorba de o luciditate de sens
rnairstrmeean, ci de o prioritate acordată conceptualis­
mului ai raportorilor teoretic© dintre lucruri. V icto r
Torytiopol în „C artea ou sânge, pâine şi cocs" împli­
neşte o poezie dinamică, ce-şi caută cu înfrigurare tâ l­
curile sociale, năzuind să se valorifice, dincolo de si­
m etrii form ale şi tehnică, prin sin ceritatea emoţiei.

te a tru şi m u z ic ă
P iesa dlui V. E ftim iu (desp re caro dom n citisem ,
î n tr ’o Isto rie lite ra ră , că este u n p o e t m e d io cru , p ro -
sa to r in e x iste n t şi d ra m a tu rg n ere u şit") s’a b u c u ra t
do o distribuţie, pe m ă su ra ei. Slabă piesa, sla b ă dis--
trib u ţia . . . . -

C O N C E R T U L IN R E .
S fo rţă rile su n t în to td e a u n a lău d ab ile, deşi u n eo ri
re z u lta tu l e nul. O a ta re u ria şa screm ere (p a rtu riu n t
m oM es) a fo st la C o n c e rtu l F ilarm o n icei A rd e a lu l,
câ'nd în p ro g ra m fig u ra şi C o n c ertu l în re m ajo r
p e n tru v io a ră şi o rc h e stră de B eethoven . S o listu l;
dl. AL F eie r, cu to a tă b u n ă o v in ţa dsale, de altfel
m e rito rie, n ’a p u tu t n a şte d e c â t u n şoarece . . .
O PERA.
P ro b le m a re p e rto riu lu i e dificilă. P u n ctu l de v e­
d ere treb u ie să fie cel estetic (să nu ne a u d ă *noul
p ă şu n ist V. Ian cu ). Scena oficială, tre c â n d p este
o rice a lte co n sid eren te, p ro m o v ea ză a rta şi ne în ­
treb ăm , ce c a u tă V ăduva v esela pe scen a in tâiei
n o a s tre " opere. D a c ă în s ă ştim , că şi dl. d irec to r
R â n ze scu fa c e grim ase în ea, a tu n c i n e d u m e rire a
scade. D l. d ire c to r ţin e n e a p ă ra t să joace şi d ân su l
(să fie a p la u d a t ad ică), şi cum p o sib ilită ţile dsale
de c re a ţie su n t lim ita te, a ră m a s la V ăd u v a veselă.
C R IT E R IU L P U B L IC U L U I
A rg u m en tu l fo rte , e publicul. P u b licu lu i îi p lace
si gata, D ire c ţia se co n fo rm ea ză . N ’ar m o n ta D o a m ­
ne fereşte, u n S h ak esp ea re ori u n W ag n er. In schim b
ne in to x ic ă cu div erse găini, cocoşi, v ăd u v e care-au
v ă z u t m o a rte a şi flu x u ri vesele.
M ai e în s ă în c ă ceva. L a S tra u ss şi Ib se n tr e ­
b uie m u n că, m u n c ă in te n să . E de p r e f e r a t sp ecta
colul de du zin ă. E l p la c e şi p u b lic u lu i şi n u cere
nici s fo rţă ri p rea m a ri (unde m ai p u i şi su ccesu l de
".asă!)

p la s tic e
Desi suntem încă departe de inflorescenţa culturală
a Clujului de odinioară,'viaţa, spirituală a capitalei A r­
dealului îşi caută neîncetat făgaşele de împlinire. Acea­
stă constatare se referă şi la domeniile plasticei. Căci
da.că contingenţele economic? ale ceasului pe careţi
trăim sunt’ puţin prielnice artelor plastice, nu e mat
puţin adevărat că o seamă de expoziţii încearcă repu­
nerea plasticei la locul de cinste pe care -1 ocupă odi­
nioară în viaţa oraşului nostru. Expoziţiile P. A bru.
dan_M. M akkai P. şi Constantinescu—Fiilop—Ince au
însemnat, fără îndoială, certe câştiguri în acest sens.
Aşteptam cu nădejde şi expoziţia C. M unteanu Dinu
Iţea—Loew, ce-şi va avea vernisajul în ziua de 7 Aprilie
Am vrea însă să subliniem o datorie deosebit de
im portantă pe care nu ştim dacă o îndeplinesc totdea­
una cronicarii gazetelor locale: aceea de a îndruma
gustul publicului spre arta adevărată, demascând pseu-
dopict’ura ce trăeşte o conjunctură întristătoare. Avem
prea mulţi negustori ce pervertesc gustul burghezului
onest cu mediocrele lor producte în serie, pentru a mai
avea nevoe de încetăţenirea farselor bucureştene ale
expoziţiilor din ganguri, cu minciuni convenţionale ce
amăgesc cu carnaUtafe ori indiciul nealterat de nicf
o boare de spirit1.
Tipografia N aţională S. A, Cl'uj