V{.

roe9Ooe.
-2.

0
o
c

c.
,..Nw.NNv.i... 0

0
0
0 0.
0
o
ORTHODOX! ROMAN 0
o

0
0
0, cl REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
r:
0A a.
-----
V Anul al VIII-lea, No, 8. O
0
0 O
0
0 ll . AUGUSTO. 0
fs,
O
31 0
8 411 0
V
C
TABELA MATERIE! -----h& 0
0
pagina
O I. &tic tiers Pastora le/ ...... . . 545
0
3 II. Raper/al Alesczicã des,ore facerea land? f i sciinfe.'e
naturaIe 557
III. Al treilea &scars at Siintulur Ian Chrisostom. 584
IV. Saint.: ci Religiunra 607
V. Predica ru.slitri de parochul loan Berariu . . bib
VI. Notice !stork( de G. Strati /at 6'4
0
00 VII. Sumarele Sea'intelor SaneuZui Shied 755 0
O
C 0
8
0 8
0
6 0
0
0
0 lip
0
0
0 O
6
0 33T2TOT_TP5TiSCI 8
0
+1 TIPOGRAFIA CJIi!TILOR BISERICESCI
9 O
0 Strada Pr!ncipatele-Unite No. 34.
O
0 .

0 O
0
G
188z1_ O
0
0
.' C
Ctin-77-0-60-615-6-75-6--C ocoo ,"=J)1.) 3 .+0-3":-C::S'.;
:7-0- 1) CS-6 OZ GO 1 3
0
0
Ili
I I
'
i
I 0
0
I I

0<>0 ,I r " 'I'll 1111 1,1 i.11111111 Iii L0<50 00 0

www.dacoromanica.ro
.1cri-ND-1E-
AM tn. BIJC1JRE5TY, AUGITS'al 1884. No. 8.

BISERICA ORTHODOXA ROMANA

BEIRA PERIODICA ECLESIASTICA.

APARE 0 DATA PE LUNA

Predioa Cuvintul"
H. Tim. 117. a.

OAIBIZEI
Ca mica lul Dumneleillmerltul Archlepiscop §I Mitropollt al Ungro-Valachlel 0
Primat al Romani&

Tuturor Preasancitilor FracT Episcopi, Preacu-

vioqilor Stareg, Egumeni qi Archimandrig, Preacu-
cernicilor Protoierei qi IereT, care sub ori ce titlu
pUstorescit turma cea cuventat6re incredintatk noun
de maT marele Pastorilor; §i tuturor iubitorilor de
Christos cetatenT al RomanieT, de orT ce tr4pth §i
conditiune, care fact' parte intre membrii Santa Bi-
serid, pe care Domnul §i. Mantuitorul Nostru IisuF
Christos q'a agonisit'o prin insu§Tscump sangele set,
charfi voun li pace de la Parintele luminilor, ears din
partea Smereniel Nostre Archipastoresc6 bine-cu-
ventare foi dorint6 de s'anntate, prosperitate §i man-
tuire in Domnul.
Santa Nostra Bisericii, conformandu-se ordinulul
ce a primit de la Intemeietorul el qi de la santii se):
Apostoli, Intote Vele se rogb, lui Dunmecleti pentru
pacea a tout lumea, pentru bung-starea santelor bise-
ricrin genere, qi maT cu s4mil pentru santa soborni-
that fi apostoldscd bisericei, cea de la margent pdnet
la margenile lumet. Asemine, se r6ga qi pomenefce
necontenit pre iubitori de Christos Imperaft, Regt, fi
Donna, pre can't Dumnecleg 1-a indreptat sa stapd-
neasca pe pltmgnt cu armaadeveruha, cu armabunel-
voin0.
Se rOga sa-'t incununeze Dumne6leii, set le,umbres-
di zapul in clioa de resboili , BEI le intaresctl bratul,

www.dacoromanica.ro
546 ENCICLICX PXSTORALi

sa le inalle drepta, sa le suslinet stapdnirea, sale stz-

puzzei tote ne'murile pagdne care voesca resbdie, set le
danteascd adelnca 59i statatore pace, sa graesca Dom-
nul, in ininzele lor, cele bone pentru biserica sa pi pen-
tru poporul sett ; pentru ca intru lin4tea for sa pe-
trecenz o viala lines pi fetra gdlceva, 'Mirth tdtd bunts
chregintitatea fi curatia.
Santa biserica se maT roe', sa pomenesca Duntnul
tote domnia 59i stapeinia, pre frafi nWri do din pa-
laturl 59i pre totes iubitorea de Christos dste. Ca pre
eel bun sa-1 petzesca intru bunetate, fi pre eel ret slt
1 facet bun's cu buntitatea sa.
Se rogh pentru cei ce ne ittbesca §i pentru cep ce ne
urescit, fi pentru cep ce ne -au poruncit 92.0116 nevred-
nicilor sa ne ruga'm pentru ddnet.
Se rdga set '0 aduc/i aminte Domnul Dumne(leit 59i
de tot poporul sett, 1i set verse peste toff mila cea bo-
gata, indeplinind tuturor cererile cele spre mantuire.
Se rSga sa isbavesca Domnul °rapt 59i gra in care
traim, fi tote orqele, cetalile 59i satele, de citona, ho-
lerlt, de jomete, de cutrenzur, de potoptt, de focu, de
sabie, de venire-asupra a altor neanzuzi 0 de resbo-
inl edit dintre not !
Eke o datorie, iubifilor meT fratT i fiT in Dorn-
nul, este o datorie religiosa i de consciinta, pentru
tot cei ce pcirta, numele de chre§tinti, sa imparts es-
ca qi sa propage in cuventil §i in fapta, prin suflet
si corpti, ai prin intrega viata, acest spire.' de pace,
de iubire i de ordine, care este temelia orT card so-
cietag, fail care nu puternti progresa in nimica,
farce, care nu putemii avea aice pe pamentri Did um-
bra, de fericire, i pe care nesocotindu-lt perdem chiar
viata spirituals, §i eterna fericire in Domnulii !
Nu dispefam de a fi bine intelell de buniT chreq-
tinT care mai porta pe fruntile for qi in inimile for
pecetea charulta santulta Duh,§i cu care s'aii man-
drit in tots timpiT scumpa nostra patrie. Este adev6-

www.dacoromanica.ro
 ENCICLICA PASTORATA t47
rat ca numerulh. asevioqilor qi derizetorilor a crescut
torte qi in acesth binecuventath thh, maT ales in a-
cest veach de materie qi coruptiune ; este adev6ratil
ca avem din nefericire multT de ceY ce pentru interese
lamescT ati parhsit calea adevauluT, s'at' dephrtatil
de la staululh. Domnului, qi se fact' unelte persecu-
torilor bisericeT ; este adev6rat ca nilte asemenT
chre§tinT mime cu numele, nu vorhsh audh de prin-
cipiile cele salutare, de institutiunile i educatiunea
bisericeT ; totuV Noi ne facemil santa datorie a pro-
voca pe totT credincioOT i necredincit*T, spiritua-
HO §i materialiO, dedaV bineluT comunt set' ego-
i§tY sh gandiscrt serio9, adum mai cu seams in
imprejurhrile delicate prin care trecemh, la calea
practica a vieteT. Sthruind in propoveduirea spiritului
de blandete, Nod( sperm ch, in veci nu se vor astupa
rontanele cele cu apt vie, din care s'at' adhpatil mo-
qii qi str6moqii nostri, §i nici se vor recomanda pen-
tru adrtpare §i recorire ni§te cisterne cu aph sththt6-
re qi corupth, improvisate de aceY ce n'ati imitath de
cats r6ulii de la str6inY ! Nu vom lauda 'noT inaltele
principiT ale santeT nostre religiunT ; Ele ail fort ad-
mirate, imbriitipiate qi ad orate de intrega lume phganil,
asupra chria s'tt fh'cuta marea fermentatiune evan-
gelich, care a data napere lumeT moderne,TumeTlu-
minate si civilisate la care ne -a invrednicit banal
Dumnecleti sii, luhm qi noT parte. Ele s'at' afirmatil
cu deosebire in tera nostrk", chiar de la intemeierea
chreOnetateT, in viata §i faptele glori6se a strhmo-
qilor no§trit §i mai ales a marilor nostri DomnY; ap,ia
ch istoriciT §i poetiT nostri panh asth(y, vorbind de
un Mircea eel mare, de Alexandra eel Banta., de Ste-
fan eel mare, de Neagoe Basarabil, de Michaill Bra-
vuld si de altiY, pe Tanga epitetele relative la patrio-
tismtil qi eroismul Tor, adaugh i pe acela de bunii
cre)stiMi; titlu mare, title glorios, pe care not in de-
cadenta moraih de asthc,IY, se pare ca ne ruOnhm a

www.dacoromanica.ro
5iA iNCICLICA PASTOR Atii.

ni-lii ins*, chiar atunci cand 'Id pronunthm pentru

aceia, Cu einfasti qi mandrie nationala l Si aceasta nu
este de cat o probit, dintre cele mai evidente, des-
pre independenta si dixinitatea adev6rului Evange-
lic. Phn 6 astacli stab. neperitore bisericile, monastirile
ridicate de aces glorioqiDomni, ca sit spuna neamu-
rilor, ca in trecutul nostru, nedeslipith a fost ore-
dinta de vitejie, religia de faptele cele marl, qi eroil
no§tri aparti ca eroi al chreqtinethtel chiar. De aceia
nos nu trebue sit urim adsth luminh evangelich a-
Vaal de bine-fadtore chiar atunci cand ea ne desco-
pere defectele 1
Mai este un p6catti mare, pecatti imitate in strei-
netate de tineretul nostru, acela de a vedea in bi-
serich o putere streinh de interesele natiuneir con-
trarh liberthtilor Statulul, qi care n'ar avea nimica
comunU cu nationalithtile.
Sunt in§elati tinerii noqtri, aced care credit aqa
in adstit privinth. Cad biserica ortodoxa in genere
este a§a de strins legate de diferitele nationali-
thti care 'I apartin, ca s'ar 'Area ca este mad cu to-
tul confundath in ele; aqa nos auslim in fie-care
minut vorbindu-se de biserica Grech, de biserica
Rush, de Biserica Romans, de cea Bulgara, de cea
Serbs, ca de nice biserica separate litre ele; adsth
separare de forma este anume in interesul fie-chria
din aceste nationalithti, este o separare qi nice cum
desbinare; citci o unitate dogmatich le 16gh pe tote
in unti tad indisolubild, lhsandu-le in acelakii timp
deplinh libertate in ceia ce privegce esteriorul qi ca-
racterul national.
0 asemine constitutiune a bisericel oriodoxe este
conforms principiului consacrat chiar prin dogma
Trinithtel : Unire, fara confundare sail amestecare,
fi imptircire lard desparlire sag desbinare.
Asemenea caracter distinctivil transpirh in intregh
viata bisericei, in relatiunile intime dintre pi stori li

www.dacoromanica.ro
 ENCICLICA PASTORATI 549

phstoriti, dintre scela si discipuli. Biserica ortodocsh

in genere qi biserica Romanh in parte nu are un der ab-
strasU din natiune si formand congregatiunT separate.
Clerulq nostru este eminaminte nationals i i caul-
teanti, legatd prin intregh viata sa cupoporulti; nicl
chiar Monachismul la not nu formelh, o casts a par-
te, care sa fie independenta, de nevoile si interesele
n6stre nationale. i apol, tine a facut cele maY mart
servicil Patriel, dach nu clerul in genere?
Ca al doilea pundit forte caracteristied Nol ye-
demti in tote q.ilele eh Biserica Ortodoesh Romanh
nu se serve§ce de dill de limba sanationala, pe care
tot-deauna o a conservatt. si cultivatti, in catti chiar
mail din reti-voitoriT ei sunt sniff a o recun6§ce si
numipaladiii al limber 5si nationalitlyer strabune.
In fine, Biserica Ortodocsh in genere, prin ur-
mare qi cea Romfinh, nu s'a constituitti nid-o-dath
Stahl in Stahl ; n'a impus nid-o-tath nimica socie-
thteT in mod despotic Ili arbitrar; a respectatA tot-.
deauna principal Evanghelicti : dart cele ce sunt ale
Cesarulur Cesarulur, si cele ce sunt the lur Dumne97eit
lu Dumneckti
i inch, a fost pururea in fruutea natiunel, pre-
email in 4ilele el de grbAtere, a§a si in timpiT de
restriqte qi cump era grele, nephrhsindu-'si nicT-o data
postal sea de santinelh, credinciesta.
Am crelutti de datoria mea iubitilor de a vdpune
In vedere aceste adev6ruri pentru a ridica prestigiul
santeT N6stre biserici gi al religiunel ce profeshm,
dach va fi prin putinth, phnh si in ochil qi in sufle-
tele qi conriintele -celor in inima carora lumina n'a
patruns inch, sau s'a Intunecat din rele pilde, sati
din nebhgArT de seams; convins find ca cu caul a-
deverulti se intunech cu atattl este datoria Nestra a
combate Intunericulti cu lumina Cruces.
Asa, bisericalul Iisus Christos nuse ASO de oath.
pentru pace, pentru dragostea reciproca, pentru or-

www.dacoromanica.ro
550 ENCICLICA PASTORAL'

dine, i priveqte neintelegerile, urile, desbinkile si

mad alesd luptele si resb6ele dintre noy, Ca ni§te
rn cal a mitil tt.
AdevdratiT fiT aT bisericeT se distingtt anume prin
caracterul de iubire:
Intru aceasta vor cundsce toft ca suntefi discipull
al mel, (pee Mantuitorul, de vefi avea dragoste intre
vol. (Ion 13, 35). i este prea adeveratti eh in pri,
mele secule, pe cand biserica era persecutatrt de
pAganY, dragostea reciproca intre fiil et era aceia
ce -'T strangea la unti loci spre a lupta cu puteri in-
trunite contra du§manului comunti ; dragostea le era
unicul scuff', unica arm4 de lupta, pentru ca, dupre
cum lice S-tul Apostol Pavelti, dragostea indelung
rabda 5si este bine facetOre, dragostga nu pizmuesce, nu
se ingdnfdza, nu se porta Cu necuvinta, nu cauta ale
sae, nu se intal'ila, nu gdndesce reuld , nu se bucurd
de nedreptate ci se bucurd de adeverd . Tote le sufere
tote le crede, tote le spera, tete le rabda; dragostea
nicl-o-data nu cade. (I. Cor. 13,4-8).
Urile si desbinArile, fie in biserica fie in Statii,
n'ati pututti sa aduert de cat rele asupra natiunet.
Nol avant' de fata Istoria PatrieT, n'avemti de cat
sit o deschiclemti, sa cetimi.i. 0 sit ne incredinfam ca
unirea dintre membrii Statulut a adus tot tot-dea-
una cea maY mare tarie Tad, a facut'o respectath
streinilor §i infrico§atg, du0nanilor; i t6te casurile
de decadenta §i umilire nationara n'avemti a le atri-
bui deck intrigilor streine prin care s'a isbutit, din
and in cand, a aduce desbinare in Statti.
Acum, avem iubitilor, probe Mite recente, ca Ho-
maniY prin unire qi patriotismd au capatatti dreptu-
rile lord recunoscute de Europa intreagg; tot ce au
astalf mare qi national; §i nu se va grtsi credemil.
Met o inima, atattt de neagea care se nege partea de
actiune a bisericet n afacerile n6stre nationale i nu

www.dacoromanica.ro
 ENCICLICA PASTORALA 551

se va ghsi nimene care s4 nu fi v6du.td tot-deauna pe

Pastors in capul tunnel t
DrepturT marl castigate sad recunoscute, anenin-
tari qi pericule inlaturate, fie pe terenul bisericescd,
fie pe celd nationald, nu le putem atribui de cat bu-
nei intelegerT dintre fill PatrieT!
Numatunirea face tdriea : si mai cuseamh la pop6-
Tele mid si in conditiuni geografice ca non, unirea
se p6te dice eh este singurul elemeutd al traiuluT
si prosperithteT lor. 0 de ar da Duruneded sh sar-
bhtorim vre-o-dath acea di fericith, atatd de multd
dorith, si ceruth de santa nostrh biserica, care se rogh
neincetatii pentru unirea tuturor, ca sa vedem pe fiii
Patriei units intr'un cugetii si inima, in fapte marl
si glori6se pentru scumpa nostrh ters !
Fath cu acestd principid salutard, fath, cu dorinta
cea purure ard6t6re a bisericeT de a vedea pe tots
fiiI eT si al patriel tot deauna intruniti sub acelaqi
stindard al binelzA COMUnit, Noll privim cu multh, du-
rere sufletesch la intrigile ce se desfhsurh asth-dl. gi
in care vor uniT sh taresch si biserica.
Datoria lush' ne impune ss veghemd si ss avishm.
ca nu cum-va r7 uld sh is proportiuni din causa ne-
qciintei si neesperientei celor multi, pe care sintem
datori a-I lumina in on -ce priviuth.
Nu este biserica §i nicT a fost vre-o-dath instru-
mentd politic-6 la dispositia cui-va. i3iserica ins t, nu
cats sh, se separe de natie. Biserica este a natiei, a
tuturor de o potrivh, §i datOre a bine-euventa Oa
calea cea buncl §i a desaproba si infera care perverse
fie ele -ors de uude.
Biserica din inhltimea spirituals la care se aflh
nu p6te avea interese mhrginite; §i de aceea ea nu
aprobh luptele si faptele partidelor politice, de eat
numal atunci eand este vorba de interese vitale, de e-
xistenta, gloria, si pacea-natiund. Ea nu are a se pre-
ocupa de greqeli treat6re ca valurile lumen, csci e

www.dacoromanica.ro
552 ENCICLICA PASTORAU

dath muritorulul sh, gresesch, si top 'si at gresgele

lor, dar ea privesce cu mardrie la fapte marl si glo-
ri6se, la fapte drepte si utile; le itjuth, be bine-cu-
vintezh, chci ele ti-nt de inima chiar a natiunei; ea
privesce cu groza la neintelegeri q,i desbinhri, la pe-
ricole nationale, la tote ce tinde a semAna vrajba intre
iubitorii de Dumnedet si denatie, si a desbina ele-
mentele vitale a le natiund : Ciedinta, Poporul, §i
Tronul Terei.
Cu atatti mai multti eh asemenea desbinhri nu
pot fi opera patriotismulul, de care top fiii eel mai
eminenti Ili Terei at datt probe in atatea rinduri,
punend mintea, cuventul si muuca lor in serviciul
bisericei, Poporului, Tronului, orl cared a sunat cea-
surl de primejdie, Ci numai opera unel or-bill mo-
mentane, a unor patimi trecet6re, pe care timpul §i
cugetarea nu va intardia de a le risipi din spiritele
cele luminate, ciici nu 'Ate dorul de putere pentra
care multi se lupth, sh se infigh, intr'atata in sufie-
tele lor, in catt nici lumina sh n'o mai \radii, nici
ratiunea sh n'o mai asculte, nici amorea de OA sh
nu'i mai invingh!
Romanul cu bun sinatt, priveste cu indiferenth
aceste arnbitiuni, aceste lupte pasionate pentru pu-
tere. El be arata zhdarnicia intr'un inteleptii pro-
verbil : Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor ; §i
in adevert °mulu cu minte, acel a care 'si urnahre-
sce adev6ratele interese si care doresce in ade-
v6r1t fericirea Wei sale, nu pofteste nici o (lath de
catti linistea qi stabilitatea, ca unica garantie pen-
tru prosperitate §i perfectionare in orb -ce privinth.
Asa dar cu multi mahnire vedemt a asthdi se
speculedh cestiunea relativh la dotatiunea Cor6nel; qi
voind a implica in certele lor Biserica, unit din el'
umbla sh '0 fact din credintele strAmoseri un taut
de bhtae pentru a aOta spiritele, pentru a provoca

www.dacoromanica.ro
 tNCICLICA PASTORALI,. 553

la desordine, nevrend sU 'si dea seam6, de toth r6u-

tatea fapteT.
Biserica nu p6te aproba nicT inteun chiptiluptele
de interese personale care fact reti tuturorti fiilor ei,
i mai ales acelor mai mid rare porta greutatea cli-
et 0 zaduful !
i in asemenea imprejuritri este datoria bisericeT
de a vorbi, pentru a se opune la acea ratkcire care
in dispretul adevdratelor interese ale PatrieT, tinde
sA, sape o prapastie intre domnie si t4r6,, tinde sg,
instreineze pe Poporti de Rege, pe Rege de Poporti,
Tinde sh", pue desbinarea intre biserica si Tront.
S'a clis a biserica este jefuita. De tine ? In
alte timpuri de restriste s'a jefuit si s'a micqorat bi-
serica, dar sub domnia AugustuluT si gloriosuluT
Nostru Rege, Biserica ca tote institutiunile cele de
vi6tA s'a marit si s'a intArit.
SA se tema dar, mei call cauth sh desbine popo-
rul si shill prov6ce la mijloce violente, ea, nu li se
splice cuvintele Proplietului : Opr4iva, rwinativd,
cad mainile vostre sunt pagarite cu sage, fi dege-
tele vostre cu nedreptate; buzele vostre vorbesc min-
ciunl, limba vostra spune nedreptate. Nimine nu stri-
ga dupa dreptate, nimine nu se judecd intr'adeverd ;
se incredd in deprtaciune fi vorbescd minciunl; con-
cepd reittate i nand nefericire. Clocescd out de ba-
siliscd 0 testi paza de paianjend; Cine mananca din
oule lor more, 59i de se caka vre-unul, ese din el vi-
pere. Lucrurile lor sunt lucrurile reutatel 0 fapta sil-
niciet este in maa lor. Calea plied nu o cunoscd, nu
este dreptate in pa59ii lord, §i sucescil cararile lor. (I-
saia 59, 3R). Malt departe, profetul domnului se
plange cum asemine 6menT amAgesctipe eel' mid la
sufletii : Se Oa clice, in poporul met nelegiuitf, care
se punt la panda, cum se pleca pasararif, a)9acla re-
ceaua, prind dmenI. Precum cupa paserarulza este
pli,ta de pasert arc 0 casele lor sunt pline de in5seld-

www.dacoromanica.ro
554 ENCICLICA PXSTORALL

ciune. Prin in9eldciune s'ag metrit si s'ait inavutit,

s'ad ingrapt, s'ati fetcut tart, ci trecit cu vederea fap-
tele celor rei, nu facii judecatet (drejtate) orfanulta
ca set prospereze, nid dreptatea saracilor nu o tacit'
(Ieremia 5, 26-29).
Et tin tare la in9eleiciune, 9i nu voescit st seintOr-
cet,7-am ascultatit fi i-am vorbescd dreptd.
Pana suiitoruluf o a prefacutu in minciund. Ei
lepetclard cuv8ntul Domnulul; ce intelepciune deci este
intr'dnel (Ieremia 8; 5, 6, 8, 9,)?
In fine profetul aseamiinh pe omeniY turburAtori
cu profetii Iul Baal
Veclut-am prostia fi in profetii Samaria; ad pro-
feta in numele ltA Baal, ci au- amdgit pe poporul
med Israil. 4)9i chiar 'intre profeta Ierusalimulta am
veclut ctt umblet cu minciunl si imputernicescd manile
reilor, aca cet nick unul nu se intOrce de la reutatea sa.
Asa (lice Domnul Dumnezeul o9tirilor : Nu asctl-
taft cuvintele profepilor care ye profetescii; acegia ye
ademinescilladeprteiciune, vorbind visitaa din inima
tor, 9i nu din gur a Domnulta. Eacet Eu sunt 'improtiva
celor ce profetescd visurl minciunose, (lice Domnul, si
be spunk si amagescd poporul cu minciunile for 9i cu
semetia lor; 9i tottt,,91 Ed nu 'i-am trimjs nick li-am
ordonat, si nick nu folosescu poporulut acestuia, Vice
Domnul.
Each cum cicittil debine caracteriz6z6 profefiii luY
Dumnezeu pe turbufatorii si profqii lui Baal, din
mijlocul poporuluT Iudcti.
Each ci in noulTestamentii cum se inarmeazh A-
postoliY DoninuluT contra aceloracY fat 1 invetAtorT,
each cum sunt eY demascacT, pentru ca poporul
cunosch, si sh se fer6sca de douciT. Au fost <,9i yrofept
mincinop in popord, dice S-tul Apostol Petra, pre-
cum 9i 'intre vol vor fi invdpettorl mincino9i, a caror
desfrenetet le vor urma multi, 9i din causa cetrora se

www.dacoromanica.ro
 ENCICLICA PASTORALX 555

va defaima calea adeverula Care cu cuvinte inchi-

puite vg vor precupeti pre va (2 Petru 2, 1-3).
Ace59tia umbldnd trupesce in pofte necurate, des-
pretuesca domnia; indrasneg aroganri fund, nu se cu-
tremura a vorbi reu de autoritatf.
Aceflia ca note dmen't fara de minte, nascuti spre
cotropire gi stricaciune, vorbesca de reit' de cele ce
nu intelega ci ademenesca sufletele cele nestatornice
(ibid. 2,10-15.)
Ace59tia sunt isvore fara de apa, nor cars se pOrta
de vifora, carora in veci se pastreza ceataintunerecu-
lui. Cad vorbind cuvinte ingtimfate ale deertaciund,
ademenesca pe altit prin fapte trupeo.d.
Fag aduindu-le lib ertatea, ef insw1 sunt sclav corup-
;hind. (ibid. 2,17-19).
Nol maY ales indemnhm pe toti oh reintre in el
insu§i, si pe acel chrorle au fost daft]. sa carmuiasca
Statul, sh-oi aduch aminte de chiar faptele tor, cAci
ne place sg, recunoscemii, arm ati fost nimine din
cei ce seen succedat la putere fare durere de Ora
sari streini de interesele el. Toti dupA, credintele qi
mijl6cele for s'ati cercatti a lucra pentru binele el.
Marturisim ca, precum ne am bucurat de impro-
prietArirea agricultorilor pe partite celor alte dome -
nil care apartinti natiunei, tote atata ne-am bucurat
i de infiintarea domeniulul Corona; caci numai in
aqa felu, mosiile Statulul nu se instreindza,, ci rgnifin
ale Ord qi ale natiunel.
Mai Inuit de cat atata, not sperhm a vedea in cu-
rind pe domeniile Coronei, atatea comuni modelti
si ferme modelizi,pe care intrega %era se va sili sa
le imiteze. i apol era qi un dreptii incontestabilti,
ca dup6 ce Domnul -Ord a devenit Rege pe o cale
glori6sit, §i Ora l'a incoronat, sa se dea acelel corone
regale mijlOce dea se representa cu toth demnitatea el.
De faptti Tera intrega trebue sá prim6sett cu bu-
curie o dotatiune pe care necesiNile chiar ale tim-

www.dacoromanica.ro
556 ENCICLICA PASTORALI

purilor o impunea, pentru a da tronulul Regal al Ro-

maniei splend6rea ce i se cuvine, fath, cu cele-lalte
tronurY din lume. Niel un om cu ratiune qi cu inim'a,
afara numaY cand ar fi orbit de patiml, nu vs: thg`d-
dui acest dreptti, adsta necesitate atat de simtith. A-
tat de sin** died, in cats sub un altti guvernt, qi
de la 1870 inch, se ceruse o dotatiune care s6, permith,
tronulul sh se arate in lume intre cele-lalte domnil in-
tr'un modti demnd de importanta sa; cu tote ca la acea
epoch eram departe de a fi dob'andit, izbanclele pe
care Domnul Puterilor ni le a trimis in urmA, -i cu
tote ca resursele Orel erati. =it mai restrinse, qi nu a-
yearn inch desvoltarea politicttli financiara de care
ne bucurhm astk-qi.
Ast-felti eh se p6te zice, ca top.' bathatiY noqtri
ceY mai eminentY, au recunoscut dreptatea causeY, qi
oil ce guvern era dator sa fact', acest act de dreptate.
Fath cu aceste juste aprecierl a biseried, Noll ru-
ghm pe fratiY notri EpiscopY qi pe totti clerul a lu-
mina, la ocasiuni, pe cei ce doresc a fi luminatY §i
ale artita ca,' adeve'rul mantuirel n6stre §i pe pament
qi in ceriti nu sta decatti in phstrarea armonieY in-
tre puterile care constituescti Statul §i Biserica n6s-
trh nationalh, ca fie care sa p6trt profita de timpti
spre a '0 indeplini sacrele datoril ce'ill privescti.
Ajunge Odd reutatea ei!
Nu trebue sh maY contribuim gi NoY a inmulti
A utatea.
Rugam dar pe toti fill spiritual) al Santa NOstre Bi-
said, A nu se increada lesne la tail duhul; eaci nu
tote duhurile sunt de la Dumneq.ett.
Charul Domnubit Nostru lisus Christos fi dragos-
tea 12g Dumnecleii of Tatalta 59i imparteqirea Satulut
Duh sa fie cu volt cu tofi.
Data in palatul Nostru Mitropolitan, in anul man-
tuirel una mie opt sate opt #1.eci qi patruLuna Tillie.
-I- CALINIC.

www.dacoromanica.ro
 In jurnalul Bisericesc literar Candela" No. 7, a.
l LI din CernhutT, este imprimat articulul de mg jos,
in care sa, arafa raportul scrierilor luT Moisi despre
facerea lumeY, i sciintele Naturale. Acest articul
fiind de mare insemnAtate, maT ales pentru timpul
present, credem a face un mare serviciii tutulor cle-
ricilor, a-1 reproduce in ac6sta revista.

Raportul mosaic despre facerea lumii i sciintele naturale.

Nu-1 carte atata de multu cernuta in sita criticel ome-
nesci ca sante scripture si cu deosebire ca raportul mo-
saica despre facerea lumii. De acesta din urma afirma cri-
tics necredinciosilor, cum ca eli stA in contradicere de-
plinA cu resultatele sciintelor naturale si cu deosebire cu
cele ale astronomiel, ale geologie si ale paleontologiei. Si
spre a popularise acesta afirmatiune, nu trece ant, in care
sä nu apara carti scrise in limbagiul poporuluY, cu scope,
de a combate autoritatea sante scripturY si invetaturele
crestinismului. Tote acestt scopu ilt urmaresce si presa
periodicA, beletristica si sciintifica, care confine intre al-
tele si articole, ce atinga biblia dea-dreptul, sustinendu, ca
credinta crestinului in cele ce-la invata biblia, nu se nnesce
cu resultatele sciintifice ale secolului nostru si cum-ca cre-
stinul trebue sa renunte on la credinta sa religiosa, ori la
adeverurile sciintelor de asta-41. Ba mat multi, in numele
sciintelor naturale (!) se pretinde de unit, ca sa se sterga
chiar din invetamantul tineretulul istoria biblica despre fa-
cerea lumii si a omului, despre raft si potopg etc., ca ni-
sce lucrurl fArA intelest. ca nisce minciuni. (I)
(1) Schleiden, fiber den Materialismus, p. R.

www.dacoromanica.ro
558 RAPORTUL MOSAIC

Contra invWturelor acestora biblice se indrepta mat

vertos polemica necredincTosilor, pentru ca se scie, ca cu
dinsele sta si pica si crestinismul. Si fiindd polemica pur
tata cu multa sofistica, ea a aflat si adepts numerosi, asa
ca pentru mulct a, devenitti, daca nu intrega biblia, celt
putind cartea cFaceriT) unt lucru, de care, se temd, sa-ld
mat iea in aperare si asa credinta in neadeverul el cdstiga
pre di ce merge tote mat multd terend. Sub astd-feld de
irnprejurarT, intrebarea despre referinta dintre biblia 5i
resultatele sciintelor naturale a devenitd o intrebare de cea
mai mare insemnatate. Si cine se incerca a aduce lumina
in intunericul necredintei ce sta sa se latesca tote mai
multu, acela intreprinde o fapta buna si chlard si cancld
intreprinderea nu T-ar -reusi dupa dorinta, am trebui totd
sa dicemt cu poetul: tamen est laudanda voluntas.
In cele urmitore ne vom ocupa si not cu intrebarea a-
cesta, §i vom demonstra, cum -ca contraclicerea dintre invd-
taturele bibliet si resultatele sigure ale sciintelor naturale
nu este reala, ci numai paruta. Altd-fel nici nu se pOte.
Este dory numai unul si acela-st D-4ed, care vorbesce ca
tra not atdtd in cartile biblice catu si in cele ale nature/.
Observam din capul loculul, cum -ca descoperirea su-
pra-naturala dumnec,lerasca nu tinde a ne inavuti cu sciinte
lumesci, ci a ne impartasi adev6rurI religiose morale, si
asa dar si biblia n'are a deslea problemele sciintelor na-
turale, ci a-lt conduce pe crestind la cunoscinta facet°.
rulul a tote, a lui Dumnecjet.
In privinta acesta scrie Nevman: (i) tTeologia si sciinta
naturalri se thisca in cloud campuri deosebite ; fia care in-
vata nedependinte una de alta si fara a se amesteca una
in drepturile celei-laltep.

(1) Die Thcologie and die Naturwissensehaft be wegen sick auf zwei
gesonderten Gebieten ; jede mag auf ihrem G-ebiete lehren, ohne
eine Einmischung der anderen beffirehten zu "carmen. Vortrage and
Reden, ubersetzt von G. Schundelen (K01n 1860), p. 276.

www.dacoromanica.ro
 itAPORTUL MOSAIdt 65S

tBiblia, observa si Kurtz, (i) I pastreza caracterul el

religiose cu aceea, ca nu se ocupa nici decum cu proble-
mele, a carora deslegare cade in sfera cercetarilor empi-
rice. Din acesta causa nicT nu pOte vre unt resultatt de
ale for veni in contraVicere cu biblia si a provoca veunil
conflictt cu adeverurile descopeririT. Descoperirea nu sta
nici pe partea Vulcanismulul nicT pe partea Neptunismu-
lui ; cad ea vorbesce numal de lucrurl, ce se tint de reli-
glune. Ea decide intre Neptunisti si VulcanistT tote atata,
pe caul nu alege nici intre Homeopati si Allopatt,
Dreptt ca vorbindi biblia de adeveruri religiase-morale,
de multe ori nu pate vorbi de dansele, fart ca sa nu atin-
ga in trecett si de obiectele nature/. Dart de aid nu re-
sulta, cum-ca ea cu acesta s'ar parasi terenul proprit si
s'ar iudesa in alt sciintelor naturale.
Daca Vice sere esemplu Ecclesiastul : (2) (Tote riurile
curgu in mare si marea nu se mai imple; la locul, de unde
all venitt riurile, acolo se intorct erlsrs, apol, Vicendt
asa, nu voiesce sa ne invete, cum se nasal aburiT maril si
se prefact eras/ in plaie, adapandt isvarele si riurile ci
voiesce numaT sa ne invete, ca tote in lume se schimba
dupa voia lu! D-det si se afla inteo circulatiune continua.
Ton asa nu se pate pretinde dela scriitoriT biblieT, ca eT,
vorbindi de referinte si fenomene naturale, sa se respice
in termeni sciintificT, dupa cum se respica invetatii din

(1) Kurtz. Bibel and Astronomie, p. 397! Die Bibel bewahrt darin
ihren religiosen Character, dass sie the und nirgends der menschli-
ellen Wissenschaft vorgyeitt, the und nirgends Prubleme behandelt, do-
yen IA sung der empirischen Forschung oblicgt. Darum kann auch
kein Resultat dieser mit der Bibel in Widerspruch gerathen, keins
einen bedrohlichen Conflict mit der geoffenbarten Wahrheit hervor-
rufen. Die Offenbarung Ifisst fur die Resultate derliaturforsehung
carte blanche. Sie steht weder auf der Seite des Vulkanismus noch
des Neptunismus; sie nimmt nur Partei in Dingen, die die Religion
betreffen. Sie entscheidet so wenig zwischen Neptunismus und Vulka-
nisrkus, wie zwischen Homoopathen und Alloiathen.
(2) Ecel. 1, 7.

www.dacoromanica.ro
ho kktORTUL MOSAIC

timpul nostru. In clioa de asta-c,IT bunA-Ora le este tuturora

cunoscut, cum -ca pamentul se invertesce impregiurul so
reluT, 0 cu tote aceste nimerui nu'T vine in minte, a se res-
pica in vie;a de tote qiiele alta-felnl de cata, ca sorele a-
pune qi !tsar; sorele s'a suits de o prajiml, etc. De ce sä
nu fiA decT ertata §i psalmistuluT a se respica tota aqa? De
ce sä nu cjica qi elti in mode poetics : SOrele e ca unit mi-
re, ce ese din camara sa de nunt6, se bucura ca unit vi-
teza, facendulT cursul s60. De la o margine a ceruluT
pleca §i drumul sets §i-111 incheia la cea-laltA margine a
luT.3 (1) Si cine sa -1 iea a nume de ret luT Iosua, data do-
rindu ferbinte, ca diva sa dureze, pgna cell va invinge
du§manii, respica acesta cuvintele : 'Sore opresce-te asu
pra GhibeonuluT, §i tu, luna, in valea Aiaonuluis, §i apol
implinindu-i-se dorinta prin atotil-putinta dumnecleTascg,
spune maT departe : eSi sorele se opri §i statu pana ce po-
porul isi resbuta asupra du§manilor seTD. (2)
De care parere va fi fostit Iosua §i contimpuranil lul in
privinta referinteT pamentului catre sore, noue ne e totti
atata, cad scriitoriuluT inspiratt nu-T e aminte a da deslu-
§iri astronomice, ci a ne spune numal, ca in urmA a tot-
putintei dumnecleesci a fostd clioa aceea de torn lunga.
Pentru aceea 41 imbraca elg spunerea in cuvinte intrebu-
intate in vieta de tote Vele, ca §i cum parnentul ar sta
loculul §i sorele s'ar inverti imprejurul luT.
In acesta intelesu poporalti vorbesce §i Moisi in cap. I.
alt (FaceriT, de sore 0 de lima ca de lumintitorii ceT mai
mad aT cerului in referinta catre cele-lalte stele nu pentru
ca ar fi elein adev6rti cele maT marT stele, ci pentru ca ni
se infati§acp ca cele mai marT, qi pentru ca §i asta-cli, ne-
vorbinda ca astronomiT, le numimu Inca a§a. A deduce
insd de aicT, ca dupa invetatura biblieT ar fi sorele §i luna
in adeverq cele maT marT stele, ar fi lucru tott a§a de rist,
ca §i arida am pretinde, ca, vorbinda Moisi de corpurile
(') Pol. 19, 5, 6.
(2) Iosua, 10, 12, 13.

www.dacoromanica.ro
 §TIINTELE NATURALE 561

ceresci, ca scriitoril inspiratti de D-deu sa se fi respicatu

in nisce termini, ce astronomic de asta-cli sa le afle corese.
In privinta acesta, unul din cell mai renumiti inv6tatori ac
bisericeT, fericitul ironimti, (lice urmatOrele: Multa in.
scripturis sanctis dicuntur juxta opinionem illius temporis,
quo gesta referuntur, et non juxta quod rei vei itas conti-
nebat,. (I) Era astronomul Keppler scrie : (2) tAstronomia
descopere causele lucrurilor naturale, ea arca amagirile

(1) In Ier. 28, 10, 11.

(2) Die Astronomic eroffnet die Ursachen der natolichen Dinge.
sic untersueht die optischen Tfiuschungen ex professo. Die heilige
Schrift, welche hohere Dinge Lehrt, bedient sich der gevohnlichen
Redeweise, um verstanden zu werden, und spricht nur ganz beilfiufig
von natfirliehen Dingen nach Massgabe wie sic erscheinen, als wo-
nach der menschliche Sprachgebrauch gebildet ist. Die Schrift wfirde
sich ebenso ausdrficken, wenn auch alle Menschen Einsicht in die
optischen Tfiuschungen hfitten. Dennauchwir Astronomen bilden ja
nicht in der Absicht die Astronomie aus urn den gewohnlichen
Sprachgebrauch zu verandern, sondern wir wollen die Pforten der
Wahrheit erJfnen, ohne jene anzutasten. Wir sagen wie das Yolk :
Die Plancten stehen still, gehen zurfick , , die Sonne gehe auf und
unter, sie steige zur Mitte des Himmels empor u. s. w. Dieses sagen
wir mit dem Volke so wie es unseren. Augen erscheint obgleich
1

nichts davon wahr ist, worfiber alle Astronomen einig sijid. Urn wie
viel weniger dfirfen wir von der gottlich inspirirten Schrift fordern,
dass sie mit Hintansetzung des gewohnlichen Sprachgebrauchs ihre
Worte nach dem Leisten der Naturwissenschaft abmesse und mit
dunklen und ungehorigen Redensarten tiber Dinge, welcIr die Fas-
sungskraft der zu Unterrichtenden ubersteigen, das einfaltige 'Volk
Gottes verwirre und Bich dadurch selbst den Weg zu ihrem eigentli-
chen and erhabenen Ziele versperre ? Gesetzt, ein Religionsstifter
wie Moyses wore bereits im Besitze aller neuern Erkenntnisse der
Astronomic und Geologic gewesen, was Witte es genutzt oder wiel-
mehr was hate es nicht geschadet, wenn er die Sprache des Coper-
nicus, Newton, Laplace, Werner, K. von Buch oder Sir Charles Lyell
geredet 'Atte? Er ware zweitausend Jahre lang gewiss missverstanden
und missachtet word.en und dies alles nur, um dem neunzehntei.
Jahrhundert einige Satisfaction zu gehen ; denn das zwanzigste Jahr.
hundert wfirde schon nicht mehr die Genugthuung des neunzehnten
empfunden haben. Ausland 1861, p. 410.
2

www.dacoromanica.ro
60 RAPORTUL MOSAICtif -

optice ex professo. Santa scripturA, care invatA lucrurl

mal inalte, intrebuinteaza modul deprinst alt vorbiril, spre
a fi priceputA, §i vorbesce de lucrurl naturale numai in
trectitt, dupe mesura, cum ni se part. Scripture le s'ar its-
pica totii inteacelA mode, dace ar si intelege toll omenii
amAgirile optice. Cad si nol astronomil nu cultivamt as-
tronomia cu scope, de a schimba modul deprinsA alt vor-
birii, ci spre a deschide portile adeveruluT. Noi clicernt ca
si poporul : planetele stall pe loch, merge inclarAtA ... ,
sal-6e apune si rsare, se stile spre arnecla-4i s. m. d. Ace-
ste le spunemt cu poporul asa, cum part ochilor nostri,
macar ca nu'sA. adeverate. Cu cats maT putint putemA
pretinde de la scriptura dumnecleTasca, ca lepalandu-se de
modul deprinsA alt vorbiriT, sa-sl rasore cuvintele dupe
calupul sciintelor naturale si sa conturbe numaT poporul
cu frase intuneeate despre lucrurl, ce nu le pOte pricepe,
zadarnicindu-s1 astb-felt numaT tinta sa adeverata si sub-
lime.,
Scopul bibliel nu este asa dara decatti descoperirea a-
deverurilor religiose-morale si conducerea omuluT la cu-
noscinta facetorulul nostru. (I) Peste acestt scopt nu trece
biblia nicI chlart atunci, cand, vorbesce- de lucrurl, ce se
tint de sciintele natural; cad ea amintesce de lucrurile a-
ceste nu pentru interesul for sciintifict naturals, ci pentru
insemnatatea for religiosa-morala.
Si in adevert, dace citimt cu luare a minte capitolul I
alt ,Face4,, in contra caruia se indrepta maT cu s6ma
naturalistil necredincTosi, aflame, ca tote, cate se cuprindt
in eltt, at insenmAtate religi6sa-morala. Moisi incepe car-
tea (FaceriT, cu cuvintele : tintru inceput a fAcutt D-clet
cerul §i pAmentul, Acestt adevert are insemnatate emi-
ninte teologica. Ceea ce urmeza acestel ptopositiuni, nu
servesce, decatt spre a o lamuri. Ornul privesce cerul
i'llA vede ornate cu sorele, cu luna si cu nenumertele
stele; ita vede acoperitt Gu norT, din care cade plOie pe

(1) Chrisost. Horn. III. in genes 4.

www.dacoromanica.ro
 §1 FM:MIELE NATURALg 663

parnentd ; si despre tote acestea iT spune biblia, cum-ca

D-dell este celt ce le-a facutd. Eld este celd ce a facutd ta,
ria cerului si a -prevequt-o cu apa necesaria pentru racori-
rea si fructificarea pamentuluT; elti este celu ce a facutu
sorele, luna si tote corpurile ceresci, ce lumineza parnentul.
Omul vede uscatul si mares, vede uscatul acoperitti cu
tot felul de erburT si de arborT, vede aerul, uscatul si apele
impoporate cu felq de felt de vietati. Si intrebandd: de
unde sa fie tote aceste ? II respunde biblia, ca D-det este
celu ce a fircutt, ca apele sa se stringy la unil loch si sa se
arate uscatul; eld este cell ce a dispusu, ca pamentul sa
resara tote felul de erba si de copacl si sa produca se-
minte dupa felul lor, ca sa se immultesca. D-ded este celu
ce a facutd multimea vietatilor ce traiesct si se misca in
apa, in aert si pe uscatd celt ce le-a bine-cuvantatu si
le-a dish crescetT si ye immultitT. Elh asa darn le-a data
putinta de a se immulti, si daca vietatile, ce traiescd asta-di,
nu suntt nemijlocitd facute de D-clet, totu-SI ele tote se
tragh de la cele ce -sit facute de D-clea la inceputt, si se
tragu anume in modul voinl si ordinat de dinsul.
Toth asa si omul, ffinta cea maT mareta dintre tote ffin-
tele parnentesci este facutti de Neu si asijderea bine-cu-
ventatt ca sa cresca, sa se immultesca si sa umple pamen-
tul. Asa darn totT omenii, cad ad trait). maT 'nainte, totT
call tra'Tescu si asta-dl pe pamentt, suntu fapturele lul
D-detr, fiindd-ca se tragic cu. totil de la aceea pareche de
()meal, ce era treats la inceputd de dinsul. In modal ace-
sta se specialiseza adeverul despre facerea lumir si se face
maT priceputti pentru totT omeniT, decata daca s'ar restran-
ge la propositiunea scurta si precisa: (Intru inceputd a
facutt D-det cerul si pame.ntul.,
Toth din cause religi6se-morale 19vata maT departe bi-
blia, ca creatiunea lumiT s'a faptuitu de D-clet in restimpu
de sese dile. Si cars vor fi fostu ore acele cause religiOse-
morale ? Respunsul ni-hl da versul 3 din cap. II alit (Fa-
cerit, : (Si D-let bine-cuventa ciiva a septea si o santi pre
ea ; ca intru acesta se repausa elti de tote lucrurile sale e. Acd-

www.dacoromanica.ro
864 RAPOkTVL MOSATC6

sta se dice asa, nu in intelesul ca si candu D-clet ar fi in-

cetatil a mal fi activt, cad dupd cuvintele Domnulur nos-
tru Isus Christost, (t) clti lucreza necontenitti, sustinendt.
si conducendU tote la tinta prefipta, ci numaT pentru-ca
elti a seversitt in timpti de 6 dile creatiunea universu-
lul in tote partile lul. Acestu*timpt de 6 Bile este si pen-
tru lucrarea omenesca mesura cea mai potrivita si pen-
tru aceea are si omul indrginesca activitatea la 6 dile,
era a 7 di sa o serbeze spre marirea luT Iehova, in semnt
de recunoscintd si multdmita pentru bine-facerile luT.
Din aceste se vede, ca biblia nu ese de felts din terenul
religiost, data specialisezd creatiunea lumii ; si chiarti unde
vorbesce de lucruri naturale, nu o face acesta din punctul
de vedere al-O. interesulul sciintificU naturale, ci numal din
puntul de vedere alt mom entelor religi6se, ce suntu imbi-
nate cu dtnsele. Adeverurile religiose suntu scopul desco-
peririT D-d.eesci; cele-lalte obiecte suntu numal mijlocu la
scopti. Pentru aceea amintesce ea dintre lucrarile lul D-c,let
maT alest acelea ce stall in ore care referinta cu omul.
De cera buns -ore vorbesce biblia numal cu privire la re-
ferinta lul catre pamentu. In carT referinte stab corpurile
cerescI intre olalta, orT de esistd in ele ore-care vegetatiune
si fiinte etc. de tote aceste nu ne spune ea nimica. Toth
in acestti chipt se caracterisezd istoria biblica si in privinta
desvoltdriT pannentulut, Totti ce ne spune Moisi si in pri-
vinta acesta, se marginesce numal la despdrtirea apelor de
pamentu, la crearea plantelor si a vietatilor. De launtrul
pamentului, de formatiunile muntilor, impartirea plantelor
si a animalelor, etc., nu amintesce Moisi nimica si nu a
mintesce anume din causa, ca n'ar fi, avutt cunoscinta de
tote aceste mdcart ca acesta o putemtl si admite, ci
din causa, pentru ca ele n'at insemnatate religiOsd si nid
nu caracterisezd positiunea morals a omuluT.
Botanicil si zoologiT se pott minuna, sett daca vor, potil
sa si ride de impartirea plantelor si a animalelor din tartea

(1) loan 5, 17.

www.dacoromanica.ro
 fii SCITNTELE NATUR ALE 566

(Facerii,, acesta insa nu atinge de felt autoritatea biblie'',

cad scriitorul n'a foga inspiratt de D-det, spre a scrie
unto opil botanict sail zoologicu, ci spre a ne des7operi, za
totil ce esista este facutt de Dumnedeil.
Torn asa potil dice si astronomic, ce le place de impar-
tirea biblica a corpurilor ceresci, acesta Lica nu atinge de
fell autoritatea santei scripture, did precum dice fericitul
Augustinil : Noi nu citimil zn evangelic, ca Domnul ar fi
spusil : Ed ye voiu trdmite voue pre Spiritul santil ca sa
ye invete pre volt cursul sorelui si all lune, asa darn ca
sä finat astronomi, si ca sa. fimil crestini buni. (1)
Vorbindil deci de referinta dintre biblie si sciintele na-
turale, este lucrul principalil, ca sa cunascemil marginele
dintre amendou6. Cad santa scripture spune adeveruri,
cu earl( n'az'i, nimica a face sciintele naturale si cu care n'ati
ele piei un amestec. Dip alta parte invata si sciintele natu-
rale adeveruri, cu earl dare era biblia a se ocupa si in pri-
vinta carora h'are nimica a spune. Acesta se intempla si a-
tuncia chiaril, candil vorbescU amendoue totti de unul si
acela-si obiectil. Biblia invata bund-era, ca D-det ne da
painea cea de tote dilele; vorbindil si sciintele naturale de
pane, ne invatA, cum incoltesce panea, cum resare, cum
cresce si cum se coce. Se pate deli dice, ca fiinclil una
adeVeratd, cea -lalta sa nu mai fie adeverata a Noi credemil,
cum-ca amandoue invetaturile alma in dreptul si la locul
lor. Propositiudea : Qui bene distinguit, bene judicats este
aid cu deosebire la loci. Cad ca on unde, asa si aid vor-
bindil de referinta dintre biblie si sciintele naturale, este
cunoscinta marginilor lor calea pacii.
Fie-ne aid ertat a atinge pe scurtil si problema sciinte-
lor naturale, pentru ca sa cunbscemil, pane unde- pott a-
junge cercetarile lor, adica peste care margine n'ati ele
voie nici dreptU a pasi. Se intelege, ca pasindil pe acestil
terenl, Msdrnil sa vorbesca barbati eruditi pe cAmpul sci-
intelor naturale si anume dintr'aceia ce in opurile for nu

(1) De act. c. Fel.,111anicti. I. 10.

www.dacoromanica.ro
566 RAPORTTJL MOSATCt

vadesct nicT unt interest apologetictt in favOrea biblieT si

a descopeririT.
Tinta cercetariT naturel este dui:A. Humboldt, (f) de a
cuprinde fenomenele lucrurilor corporale in conexul lor
generalu si a cunosce natura ca ceva intregu si pust in
miscare de puterT interne. Ea se ocupa deci cu lumea ye-
luta, cu fenomenele, ce be vedem, ce be auclim si be simtim.
Lucrurile si fenomenele naturel le constata, le asemend
si be ordineza sciintele naturale, spre a descoperi legile lor
si a reduce fenomenele complicate la principil si elemente
simple.
Nu-T nicT o indoia16, ca in privinta acesta sciintele natu-
rale all facutt progrese minunate. Inventiunile se imultesct
si cunoscinta sistemuluT naturel cresce pe 4i ce merge. (2)
Cu tote acestea nu afirrnamu, cum ca sciintele naturale
s'au apropiatt de tinta lor, adeca de cunoscinta deplina a
obiectelor materials si a fenomenelor lor, cu atatt mar
putint de cunoscinta tuturor puterilor active in uni-
verse. (3) Inventiunile bunA-ora, ce le-a facutti astronomia
cu ajutorul telescopulul si alti analiseT spectral; suntti de
bund sdma forte importante cu tote acestea cunoscinta in-
susielor fisice ale corpurilor ceresci este Inca forte neinsem-

(1) Cosmos I., p. 11.

(5) Card Wieseman, Reden und Vortriige libersetzt von Reusch,
pag. 332. Von den Tagen Newtons bis auf unsere Zeit hat man mehr
wissenschaftliche Entdeckungen gemacht und erne genauere und aus-
gedehntere Senntniss des ganzen Systems der Natur gewonnen, als
in Jahrhunderten der fruheren Zeit, ja man darf wohl sagen, als seit
dem ersten Beginne der Civilisation. Wenn wir Newtons grosse Ent-
deckungen ausnehmen, so konnen wir sogar sagen : In wenig mehr
als einem Menschenalter hat unser Jahrhundert grossere Entdeckun-
gen gemacht und das Geltiet der exacten Wissenschaften mehr, er-
weitert, als viele Menschenalter vorher,wenigstens seit dem Wiederauf-
leben der Wissenschaften.
(5) Wer verbUrgt uns, eerie Humboldt dass such nur die
Zahl der lebendigen, im Weltall wirkenden lirtifte bereits ergriindet
ist ? Cosmos I, 31.

www.dacoromanica.ro
 ST $C1INTELE NATURALE 567

_nata, ne mal vorbindq de istoria formai-A lor si a locuito-

rilor lor. (1)
Ce se atinge de cunoscinta pamentuluT si a launtruluT
lul, geologia a ajunsa multu maT departe, decatu astrono-
mia in directiunea eT. Cu tote acestea panl acum abia pate
a clecea,miia parte a parnentuluT e cercata cum se cuvi
ne. (2) Era catii de adancimea in pamentt, piny la care
ail putut ajimge geologil cu cercetarile lor, ea nu intrece
cu Mllittl 2000' sub nivelur mariT, asa darn maT putinu de
rhi mila si de.abia a io.000 parte din raga pamentului.

(1) Die Erfahrungen uber den Ban der Himmelscurper im Ein-

zelnen Bind unbedeutend und wegen mangelhafter, nur aus zu gros-
sen Entfernungen mit unzureichenden Hilfsmitteln noglicher Wahr-
nehmungen kaum geeignet, uns uber die physische Beschaffenheit
dieser Korper im Ganzen aufzuklaren, geschweige denn von ihrer
Bildungsgeschichte, ihren Entvickelungskatastrophen und ihren Be-
wohnern eine deutliche Vorstellung zu verschaffen.0 Burmeister,.
Geschichte der Schopfung p. 1.
(2) Drei Frinftel der gesammten Oberflache der Erdkugel aerie
Huxley bedeckt das Wasser und es hat sie auf dieselbe Weise be-
deckt, seitdem der Mensch seine Beobachtungen aufgezeichnet hat,
nicht zu reden von der ganz kurzen Periode, wahrend welcher er ge-
ologische Untersuchungen angestellt lat. So Bind also drei Fun iel
der Erdoberflache unseren Augen verschlossen. Lassen Sie uns nun
die zwei andern Funtfel betrachten, und sehen, in weichen Londern
eine Untersuchung, die den Namen einer geologischen Forschung
verdient, statt gefunden hat: Ein grosser Theil Frankreichs, Deutsch-
lands. Grossbritanniens und Irlands, Stucke von Spanien, Itlien
und Russland sind untersucht worden ; aber von der ganzen grossen
Masse Afrika's mit Ausnahme einiger Theile der Sudspitze wissen
wir fast gar nichts ; kleine Stucke von Indien ; doch nichts von dem
grosseren Theile des asiatisehen Continents ; Stucke von den nord-
amerikanischen Staaten and von Canada, aber von dem grosserert
Theile des nordamerikanischen Continents und in noch grosserem
Verhaltnisse von Sudamerika nichts ! Unter diesen Umstanden
ergibt sich, dass selbst bei jener unvollkommenen Kenntniss, die wir
haben ki nnen, nur etwa der zehntausendste Theil der zugunglichen
Theile der Erde gehorig untersuchtworden ist. Ueber unsere Kennt-
niss . . . p. 30.

www.dacoromanica.ro
568 RAPORTUL MOSAIC('

Ceea ce se afla mai jost, ne este ton atatd de cunoscutt

ca si launtrul celor-lalte planete ale sistemului solart. (i)
Sciintele naturale pott conchide cu lott dreptul din re-
masitele fosile ale plantelor si ale animalelor, cum a ele
at esistatt °data, darn nu pots demonstra, cum-ca at a-
junst cu cercetarile for la remasitele fosile cele mai adanci,
si cum-ca nisce descoperiri noun, ce se vor mai face in
locurT Inca necercate, nu vor duce la alte resultate. (2)
011 si cum, natura este pentru omt, in partea ei cea
mai mare, o carteincei si de si trebue s'o spunemt,
cum ca slat facutt progrese marl in citirea si explicarea
calif acesteia, totu-si nu negamt ca avemt Inaintea nos-
tra Inca forte multe lucrurl de 14muritt, dintre Carl era
vor remane forte multe pentru spiritul omenesct nisce se-
crete, asa ca cunoscinta exacta a cuprinsulul cartil aces-
teia va fi pentru dinsul unt idealt pururea nerealisatt. (3)
Geologia pe temeiul cercetarilor (acute si a cunoscinte-
lor castigate despre puterile si legile active in timpul nos-
tru se mar Incerca a descoperi si starea de mai Inainte a
pamentului precum si schimbarile, prin care a trecutu in
desvoltare -l; darn fiindt-ca cunoscinta staril de asta-c,li a
globului nostru e Inca nedeplin6, se Intelege, ca si conclu--
siunele, ce se fact la periOdele de mai 'nainte ale istoriel
parnentului, suntt in mare parte numai ipotese si combi-
natiuni fara probe. 'Geognosia adeverata, dice totli Hum-
boldt, (4) ne invata a cumisce coja paxnentului, cum este
ea in timpul nostru. Acesta e o sciinta asa de sigurii, pe

(1) Humboldt, Cosmos I., 166, 167. Reusch, Bibel and Natur, ,p.
37, 38.
(2) Mal pe largo despre acesta la Giittler, pag. 62, 66. Pfaff.
pag. 469 s. c. u.
(8) Erfahrungswissenschaften scrie Humboldt sind nie vol-
lendet. Die Fulle der sinnlichen Warhnehmungen ist nicht zu erscho-
pfen ; keine Generation wird rich je riihmen konnen, die Totalitat
der Erscheinungen zu uber sehen." Cosmos I, pag. 65.
(4) Essai geognostique sur le gisement des roches, pag. 5. (dupg,
Reusch, pag. 41).

www.dacoromanica.ro
 $1 CTINTELE NATURAT1 569

catt pote fi sciinta fisicala descriptive. De altA parte totil

ce privesce la starea de ma! 'nainte a planetuluT nostru,
este tote aa de nesiguril, ca Si modul cum s'a format at-
mosfera planetuluT.,
(NoT trebue s. concedema cu sinceritate scrie si
Buckland (r) cd Inca nu e timpti, a stabili in privinta
pamentuluT o teorie deplina si neschimbata , pentru cd
Inca nu curthscemd bate faptele sigure, pe carT sä putemu
basa cu succesu astil-felts de teoriA.,
De aid se face Invdderatil, de ce o ipotesl. o urmdza pe
alta, si de ce schimbarea teorielor geotogice a devenitil
proverbiald. De build same, ca-I prea multi dish, data a-
firma Lichtenberg, ca din cele so de ipotese despre for-
marea pdmentuluT, noud decimI se num6rd mar multi a
istoria spiritulur omenescil decatt la istoria pArnestitutuT, (2)
cu tote acestea nesiguranta sea mare i diverginta opin u-
nilor, ce domnesce asta-cli chiari. si in privinta multor ces
tiuni fundamental; tribue sa o admitemil Cu, totiT. (3)
(1) Buckland, Geologie und Mineralogie, d. v. Agassitz, p. 11. Wir-
mfissen aufrichtig gestehen, das die Zeit noch nicht da ist, eine voll-
kommene Theorie der Erde fest und unabanderlieh festzustellen, wei)
wir noch nicht alle die Thatsachen vor uns haben, auf welche eine
solche Theorie mit Erfolg gegrfindet werden kann."
(2) Lichtenberg, Geologische Phantasien im Gottinger Taschen-
buch, pag. 79 dupe Tholuk, vertu. Schr. II, 156.
(2) Fried. Pfaff se esprimit In precuventarea la opul seu : Allge-
meine. Geologic als exacte Wissenschaft, Leipzig 1875 In urinatorul
modu : Es ist gewiss eine nicht zu leugnende und auffallende That-
sache, class trotz der haufig sta,tt fehlender zwingender Beweise an-
geffihrten Uebereinstirnmung der Forscher" nicht eine einzige geolo-
gische Erscheinung angefuhrt uverden kann, vvelche nicht in der verschie-
densten und vvidersprechendsten Wcise erklart wink. Von der Gestalt
und Ternperatur der Erde an bis zu den noch vor unsern Augen
vor Bich gehenden Be wegungen der Erdrinde und den Wirkungen des
Wassers gibt es nicht eine einzige geologische Thatsache, caber tve/che
nicht die anmeichendsten Theorien aufgestellt vvurden und vverden, aber
keine, die nicht, sovvohl begrandet sie auch erschien, bezvvezfelt, dagegen
auch keine, die nicht, so schlecht sie cinch begrandetvvar, geglaubt wank.
In jedern der folgenden 16 Kapitellvird man Beweise far diese Satze
finden. Angesichts dieser Thatsachen clurfte-es eine wohl aufzuwei-
sende Frage sein : In wie welt kann die gegenwartige Geologie auf
den Na,uren einer exacten Wissenschaft Anspruch machen e"

www.dacoromanica.ro
570 RAPORTUL MOSATCtr

Pentru aceea si suntl naturalistil cei esactl forte mo-

destl in apretuirea celor ce le socotesce geologia si le da de
resultate sigure, si forte severT In dejudecarea ipoteselor,
ce se sustint in privinta periOdelor de maT inainte ale is-
torieT pamentulut (r)
Din cele aduse se vede, cum-ca si sciinta geologice este
Inca sciinta partiala, prin urmare si obiectiunile, ce st fact
pe basa el din partea unor geology contra adeverurilor
biblieT, suntt in partea for cea maT mare numai nisce corn-
binatiunT. Mai alest este datorinta imperatiya pentru cel
ce at misiunea a apera raportul mosaics despre facerea si
desvoltarea pamentuluT, ca sä deosibesca cu mare luare a-
minte ipotesele de adeverurT si nurnaY pe temeiul acestor
din urrna sa demonstre, cum c Intre biblie si geologie nu
esista contradicere. Pate ca diva de mane sa constate
neadeverul multor teorit geologice, si atuncea Intrebt, ce
se va alege din afirmarea de asta4T, ca intre adeverurile
santei scripture si cele geologice n'ar fi esistandt nicT o di-
verginta? Geologia este Inca sciinta tenera, si ar fi de si-
guru lucru pripitt , daca am privi tote axiomele eT actu-
ale de fapte reale si maT pe sust de tOta Indoela. Geologia
(1) Huxley, tber unsere Kenntniss etc. eerie : Die umsichtigsten
von den Mannern die Bich mit derartigen Unternehrnungen beschfif-
tigen, bestehen mit Recht auf der Behauptung, dass unsere geolo-
gische Urkunde noch sehr unvollkommen ist; denn, ich wiederhole
es, es, ist nach der Natur der Dinge durchaus unvermeidlich, dass
die Urkunde einen ha chst fragmentarischen und unvollkommenen
Charakter hat. Unglacklicher Weise hat man die-en Umstand bes-
tindig vergessen. Manner der Wissenschaft, gleich junger Frillen auf
einer frigehen Weide, sind geneigt, sich auf einem neuen Felde der
Forschung zu erlustigen, im kurzen Galop durchzugehen, ohne sich
urn Hecken und Graben im Mindesten en bekammern, die reele
Grenze ihrer Forschungen aus den Augen zu verlieren und die airs-
serordentliche Unvoilkommenheit lessen, was wirklich bekannt ist)
zu vergessen. Geologen haben sich eingebildet, dass sie uns sagen
kannten, was auf irgend einem Punkte der Erdoberfifiche zu einer
gegebenen Zeit vorging; sie haben ... eine Geschichte der Erdkugel
construirt, so voll von Fabeln Wund undern, als irgend eine andere
Geschichte des Alterthums.

www.dacoromanica.ro
 ii sCIINTELE" NATURAL E 571

Insa are viitort §i nol nu ne indoimt, cum ca cu catt va

progresa ea pe calea adeverului, cu atatu mai multi va si
fi in stare a rnarturisi de Dc,let si provedin0 lui19. natura.
Dara onl §i pana unde ar ajunge sciintele naturale in ur-
marirea istoriei, a formatiunii si a desvoltarei pamentulu
catty si a sistemului lumil, ele totu-T nu vor ajunge mai
departe deck panel la o substanta si la legile el. De unde-i
apoT substa,nia aceea, de unde-st puterile eT de sunta cle
fare inceputt, sat produsu-s'ad prin o causalitate afard de
densele? foseat legile natureT tott-d'auna active in felul
for de asta--di?... eca, aceste-st nisce intrebari, la. carT sci-
intele naturale nu-st competinti a respunde. Cad indata
ce ar respunde, ar si parasi campul cercetarilor empirice
si ar trece in cel al credintei, sat In cell alt speculati-
unef. (I) Naturalistul pole avea in privinta intrebarilor a-
mintite socotinte proprie, darn daca le are atunci nu le are
ca naturalistt, ci ca marturisitort alt credin-cei religiose
sat ca filosofti.
'Pentru geologie, dice 0. Frass trebue sa existe corpu-
rile simple ale planetului ; ele suntt punctul fix alt lul
Archimedes, de unde operezd ea mai departe. De incepu-
tul primt alt lucrurilor, geologia nu scie spune nimica
§i in tott cadul nu scie nimica mai de treba, decatt ceea
ce scie fie-care acum de de- multi, adica ca : (Intru ince-
putt a facutt D-clet cerul si pamentul., (2)
Era a argumenta ca ceea ce nu se pote nimici3. nu se
pate nicl crea, ca materia nu se pOte nimici, prin. urmare

(1) Ernst Commer, System der Philosophie II, scrie fn priviuia a-

cesta : W ihrend die Naturwissenschatt den Wechsel oder die Weran-
derangen innerhalb der Welt zu erkennen hat, fragen wir nach dem
Ursprung der Gesammtheit der Weltdinge. p. 23.
(2) Die einfachen B6rper des Planeten miissen der Geologie ge-
geben werden; das ist der fire Pullkt des Archimedes, von dem aus
sie weiter operirt. Ueber der ersten Anfang der dinge Weiss sie nichts
anderes, jedenfalls nichts Besseres zu sagen, als was Iedermann schon.
lange Weiss : Im Anfang schuf Gott Himmel and Erde. 0. Frass. Vor
der Siind fluth, p. VIII.

www.dacoromanica.ro
572 RAPORTUL IVIOSATett

nicl crea; ca ceea ce nu se pote crea, este fail inceputil,

ap-dare psi fara finitt, prin urmare eternt, acesta nu me-
rita alta combatere, decatt ceea ce a facueo Delitzsch (1);
olicendt : tnebunia ce s'a r6spicat0, nu se mai pote face,
ca sa nu se fi fostt respicatt ; ea este deci fara finitt, prin
urmare fara inceputa ergo eterna.,
La intrebarea despre origina materiel §i a legilor el,
n'are deci naturalistul nicl unto respunst (2). Aid este ho-
tarul, peste care cercetarea empirict nu va putea pa0 nicl
odata. Aid se sfermce sclinta (3) sitncepe religiunea. Nu-
(1) Was kein Ende hat, kann keinen Anfang haben, was nicht zer-
stoat, werden kann, kann auch nicht erschaffen werden; der Stoff kann
nicht zersturt, also, auch nicht erschaffen werden i er ist ohne Ende,
also auch ohne Anfang ; er ist ewig.Das ist eine Schlusskette, wie
wen ich sagen wollte : Ein einmal ausgesprochener Unsinn kann nicht
unausgesprochen gemaeht werden; der Unsinn ist also ohne Ends, also
auch ohne Anfang, ergo ewig. System der christl. Apolog., Leip.
1869, p. 82.
(2) Acesta o esprimg, yi Darvin, slicendu : Gibt es eine Thatsache,
oder nur den Schatten einer Thatsache, welche, den Glauben water-
sttitzte, dass unorganische Elements ohne irgend welche organische
Wesen und blos unter dem Einflusse bekannter-Krufte sin lebendi-
g.s Geschopf hervorbringen konnen ? Fur jetzt ist ein solches Resul-
tat fur uns absolut unbegreiflich. Man hat mich getadelt, das ich den
pentateuchischena Ausdruck von einer Urform, der zuerst ,idas Le-
ben eingehaucht wurde4, gebraucht habe ; er ist aber geeignet, das
Gestfindniss auszunprechen. dass wir uber den Ursprung des Lebens
ebenso wenig wissen, wie uber den Ursprung von Kraft und_Stoff. Du-
pa.: Karl Ernst v. Baer und der Darvinismus, v. Dr. C. Scheidema-
cher, 3 Art., Natur u. Offenb. 1877, p. 412.
(8) 0. L. Erdmann, slice in privinta acesta in prelegerea sa : Veber
das Verhultnisa der naturwissensehaftlichen Forschung zu.m religier
sen Glauben, amtlicher Bericht uber die 34. Versamrnlung dent-
seller Naturforscher und Aerzte in Karlsruhe, Sep+. 1858. Intre al-
tele p. 20 : Eine Grenze kann und darf die Naturwissenschaft ihrem
Wesen nach nicht tiberschreiten ich meine die Grenze, uber welche
hinaus keine sinnliche Erfahrung und kein auf sinnliche Erfahrung
gegrundeter Schluss nauglich ist .... Hier endet die Wissenschaft,
hier beginnt die Religion, sie allein Eat eine Antwort au{ jene Fragen,
-(Uebe;'Urspfung der Materie u. s. w.) indem sie uns den Glauben
lehrt an Gott den almuchtigen. Sclaiipfer Himmels und der Erden. p.
22. s. c. u. vesli Luthardt L p. 261, 262.

www.dacoromanica.ro
 it CITNTELE XATURALE tlz
mai religiunea are unt respunsu neresturnatt la intreba-
rea de maT suss, invetandt, cd. (D-det a facutt lumea,, si
in contra acestui adevert religiose nu se pOte obiecta ni-
mic din punctul de vedere alt sciintelor naturale,
'Se inseld dice Kurtz, (I) dacd isi inchipuiesce
cell ce arca natura sat daca voiesce chiar a convinge pre
altiT, cum -ca cercetdrile empirice Tar constrange, sd nege
invetatura bibliel despre facerea lumii; nu cercetarea em-
piricd, ci speculatiunea ports vina negdriT.,
In privinta inceputului materiel si a legilor eT n'avem
asa clan a ldmuri referinta dintre biblid si sciinte naturale,
ci numai in privinta desvoltdrei celor ce le-a creatti
Dard mai 'nainte de a trece la desfasurarea obiectului aces-
tuia, voimU sä atingernt macar pe scurtt si intelesul ade-
verului crestinesct despre facerea lumii prin Dumnedea.
(2) Creclendt crestinul in Dumnedet, Facetorul cerulul
si alt parnantului, se intelege, ca nu gandesce la Dumne-
deul Panteismulul, care ar esista in Iegile lumii si in spi-
t-. tul omenescu, asa ca tott ce ar vedea, sd-T fie insusi
Durnneclet. Nu gandesce nicl la D-deul DeismuluY, care
din momentul, ce ar fi creatt lumea, ar fi lase° in scirea
legilor, ce i le ar fi datt, fard a se mai interesa de dinsa,
ci gandesce la Dumnedeul cell adeveratt, la D-c,leul cell
ce a creattt, sustine si conduce tote. Acestt D-clet este din
eternal fiinta cea mai deplina, vieza prin sine si de sine in-
Oil, este nedependinte si nerndrginita ; este fiinta personals,
inzestratd cu inteligentd nefinitd, cu voie absoluta, asa ca
face tote, cite le voiesce, cum le voiesce, si pentru ca le vo-
lesce ; elti esista din eternti cu necesitate si nimerui, afard
de Jul, i se cuvine esistenta necesarie. Elti isi este sieiT sin-

(1 Es ist eine blosse Selbsttauschung, wenn ein Naturforscher sick

einbildet oder andern einreden will, die Ergebnisse seiner empiri-
schen Forschung hatten ihn zum Leugner der biblischen Lehre von
der Weltsch-pfung gemacht ; nicht die Empirie ist schuld daran, son -
dern die Speculation. Bibel and Astronomie pag. 12.
(', V. C. No. 8.

www.dacoromanica.ro
574 ) RAORTUL MOSAICt

guru de ajunst, este prin sine qi in sine insu-T si nu are tre-

buinta de niminT si de nimica. TotU ce esista afara de Dum-
neclet, esista numaT in urma unuT actu liberty alts vole lul
absolute, nu esista deci in urma unel necesitatT, ce ar fi e-
sistatt in Dutnne4et insu0 sad afara de d'ensul. Dumne-
det a pututu crea ceea ce a creatt, qi pentru ca a create
ceea ce a creatt, putea crea, in urma atott-putinteT §i a
vointei sale neatarnate, Vii. alta lume, alto -felts formate,
alts -felt organisata. Ceea ce a creatt insa, este dovada de
atohl-putinta, de intelepcTunea qi bunatatea lul nemargi-
nita. Fie-care obiectt, mare orl mica, fie-care sore qi fie-
care first de erba a inceputd sa esiste atuncea, acolo si
tocma ap, cum, unde si candU a voitu Dumneclet. Cad
atota-putinta lui iT este tote atatU de uqorti a crea orl untl
sistemt soraru orT untl fire de erba. Eta a pututu crea din
nimica acesta lume, precum o vedemU asta-dr deplinu
ordinate, deplinu organisata, deplinu desvoltata. Elu putea
crea si numai nisce elemente simple, care inzestrandu-le
cu legT qi puterT necesaril sa le lase dupa vointa sa, ea O.
se desvolte pe incetul, rand sa ajunga la starea determi-
nate a desvoltare lor. Si una qi alta T-a fostU luT Dumne-
clet. totu una de uqord, qi ceea ce a creatti, a aternatil nu-
maT de la intelepciunea qi vointa lul absolute.
Legile, ce suntti active in lume, sUntt legile luT si in lo-
cul lor, daca ar fi voitU, ar fi fostu ronduita alte legT. Cele
ce esista insa, esista nurnai prim atotil-putinca luT si. ele vor
rananea active pana atund, paha di !Ida i1 va .pldcea
Cad Dumnec,let pOte, daca voiesce, sa le schimbe sate sa
le suspende in ton momentul. Elu tote le vede, tote le
conduce si pentru tote ingrijesce. Atotu putinta, intelep-
ciunea qi bunatatea luT nemarginita este ceea ce a cream
tote din nimica qi sustine corpurile cereseT in cursul lor,
-ceea ce imbraca crinil campuluT si nutresce paserile ceru-
lul; fare scirea si voia luT Dumneclet nu pica nicT o pasere
pe parnentil qi nicT unti fire de Ora din capul omului.
Eca in cite -va trasurT icona luT Dumne4ea, care dupa
santa scripture si dupa invecdtura unanima a santilor pd-

www.dacoromanica.ro
 §t 511INTELE NATURALS 575

rintl si a invetatorilor bisericescT este Facetorul cerulul si

alit parnentuluT, alts v6c,lutelor tuturor si neveclutelor. (Sim.
v. N. C.) Si cine crede asa in D-c,lea, acela de sigurtz, ca nu
afla nicT o contradicere :intre itav6tatura bibliei si sciinta
nature!. Cad unul si aceea-s1 este autorul lor, Dumneslea.
Si daca totu-sT s'ar parea, ca am da aid de vr'o contracli-
cere, atund sa ne aducema aminte de ceea ce a observata
fericitul Augustina cu cuvintele : *Data se face vre o obiec-
tiune contra autoritatii S. Scripture, atund fie ea orT cata
de artificiosa, totusi e numaT paruta., (t) Si ce a observatti
par. Augustine, aceea a Intarit'o multi naturalist! vechT si
noT si cu deosebire cel ce atl facuta inventiunile cele maT
semnate pe eampul sciintelor naturale. Asa buna-óra Ro-
Inger, Baco de Verulam, Copernict, Keppler, Galilei, Cu-
vier, Ampere, Agasiz, etc. etc. (2)

(1) Ep. 149 ad Marcell. In privinta ac6sta eerie §i Euler in opul

sea : nRettung der gottlichen Offenbarung gegen die Einwurfe der
Freigeisteru, §§. 39, 40, 44. urnigtorele : Was die von den Freigei-
stern vorgebrachten Schwierigkeiten and scheinbaren Widerspruche
anbetrifft, welche sie in der heil. Schrift anzutreffen vorgaben, so wird
nicht undienlich sein, zuvorderst zu bemerken dass sich keine so fest
gegrundete Wissenschaft findet, gegen welche nicht ebenso wichtige
and noch wichtigere Einwurfe gemacht werden konnten. Jal es lessen
Bich darin solche scheinbare Widersprfiche ausfinden, welche dem er-
sten Anblick nach unloslich scheinen. Da man aber diese Wissen
schaften bis auf ihre ersten Grande untersuchen kann, so wird man
in den Stand gesetzt, dergleichen Schwierigkeiten vollig zu heben.
Wenn man aber noch nicht vermogend ware, dieses zu thun, so wur-
den doch diese Wissenschaften nichts von ihrer G-ewissheit verlieren.
Warum sollte denn der heil. Schrift durch tihnliche Einwendungen
sogleich alles Ansehen benommen werden ?" Compar. §i Hettinger,
die Dogmen des Christenthums. I. p. 197, s. c. u. uncle se aducu
forte multe de citate aceste.
(2) Vgli Reusch, Bibel and Natur, p. 50-63, unde sub titluh.
Naturwissenschaft and Glaube keine Gegenstze ", se In§irrt apr6pe
60 de Inv/4 mai insemnati din timpul mai vechilf §1 not; german;
trances; englez; italieni, din Europa §i din America, care toff tee-
0267 ca futre raportul mosaicil despre facerea lumii §i resultatele sci-
inielor naturale nu exists contraclicere.

www.dacoromanica.ro
518 RAPORTUL MOSAICt

Dupa ce am atinst pe scurtd partea generala a obiectu-

luT acestuia, trect la obiectiunile, ce se facts din partea na-
turalistilor necredincosi contra inv6taturilor biblieT despre
facerea lumiF si in specialty despre desvoltarea planetulul
nostru.
Dara spre a avea orientare maT buna, savemd sa pe-
treceind :
I. Obiectiunile din partea AstronomieT;
II. Obiectiunile din partea geologieT si
III. Obiectiunile din partea paleontologieT.

1_
Obieetittnile din partea Astronomid.
Este mar pe sus de tota indoiala, ca D-ded a voitt, cum
ca omul sag cunosca operele, si O. le cunosca, dupa Can
iT este luT de trebuinta, ca unel fiinte finite, ce este. Dintr'
insele sa cunosca elt apol puterea si intelepciunea Faceto-
ruluT, said maresca si sa-Id adoreze. Acesta este in ade-
verd ocupatiunea cea mar sublima a omuluT si semnul ca-
racteristidd alti fiintei lul. De aceea si aftamd unele conce-
pute despre marimea si constructiunea lumiT chiaru la po-
porele cele maT vechi ale OrientuluT, care fury desvoltate
cu timpul maT departe de Greci si de Romani. La Greci
Pitagora si Anaxagora ate combinatU, ca pamentul ar tre-
bui sa se rotesca in jurul osier sale, era sorele rad tinutd
eT de unit corpd maT mare decatd Peloponesul. MaT tardit
Philolat, Hipparchti i dupa densiT Ptolomed, Kepresentan-
tul vechiuluT sisternt, ce se formase despre universt, a
presimtitd chiard rotatiunea dubla a pamentuluT, (I) pre-
simtire ce a fostu adeverita in timpul mar not cu lu-
crarile luT Copernicti (2) (t 1543), Kepler (t 1630) Ga-
(1) Vesli : Baaders Lehre vom Weltgebfiude verglichen mit neueren
astronomischen Lehren, von Dr. A. B. Lutterbeck, Prof. an der Univ.
Giessen. Frankfurt 1866. Artie. in f6ia Natur and Offenbarung
1866, p, 557 s. c. u.
(2) Precum fie-care theorie none iii are nu numal adepIT dar §i
contrail; a§a §i noul sistemil astTonomieti alit lul Copernicu a avutti

www.dacoromanica.ro
 $1 ITINTEVE NATURALS 577

lilei (1) si Nevton (t 1727). In urma inventiunilor geniale ale

barbatilor acestora fu delaturat sistemul solard alit lul Pto-
lomeff §i inlocuitd cu cell ce porta numele lul Copernicti.
Acestti sistemt fu desvoltatu mai departe de Kant, Lapla-
ce, Herschel, Gauss §i Madller.
Nu intramd in desfalurarea sistemulur astronomicti de
asta-di cad acesta nu se tine de problema nostra, ci
trecemd deadreptul la obiectiunile, ce se fact pe basa lul
contra bibliel. Se Vice cum-ca in ochil luT Moisi pamentul
ar fi centrul universului si cum-ca miliOnele de corpurl
ceresci n'ar fi decatd nisce obiecte accidentale, nisce lu-
mine qi semne, ce-I servescti omulul de restimpuri, dile §i
ant Acesta este prea adeveratd si adaugamd Inca, cum-ca
Moisi nu s'ar fi fostti respicatti alt felt's chiar nicl in caVull
data ar fi fi avutti cunoscinta de tote ipotesele astrono-
mieT de asta-4 Moisi adica n'a scrist carte pentru astro-
nom; ci pentru unit poport intregd, ba pentru tote pop&
role pamentului, cad descoperirea, care se acupa cn cerul
Si cu pamentul in intelesul mai inaltt ald cuventului, este
destinata pentru tote poporele. De buna soma, ca pamen-
tul din punctul de vedere astronomicti este numal unit
planetd §i anume -and corpt dintre cele mai mid corpurT
ceresci, deci cu atata mai putin se pote eld considera de
centrul universului. Pentru Moisi insa elti este locul cell
mai principalt din universt, fiind-ca -1 terenul intreget is-
torii, ce se nareza in cartile cele sante §i la care raportul
despre facerea lumiT este numal tntroducere. Din punctul
de vedere religiose putemtt adtroga, ca pamentul este §i

pe rang , adoratori §i mulp contrari. Afirmarea unorainsg, cä Coper-

nicti ar fi avutu multe de suferitq din causa nouluT set sistemii nu-i
adevifiratg. (Vesli: Kurze Darstellungf der Geschichte der Astrono-
mie, von C. Dusing, Artilleriellajor a. D., publicatil In feia, Natal!
and Offenbarung, 1860, p. 424.
(1) Nu-i adev6ratti Did de Galilei, eit pentru teoriele sale ar fi
fostu aruncata In InchisOre, din care causa yi-ar § fostu perdutti ve-
derea ochilor. Vesh tote Dusing's kurze Darstellung der Astro-
nomie.
3

www.dacoromanica.ro
678 RAPORTU MOSAIC

pentru no! centrul universulul in intelesti maT inaltti, este

asa clic/6101u Iudea Universulul, fiindt-ca aid i-s'a desco-
perita Dumnec,lea omulu!, aid s'a pogoritu InsusT FiTul IuT
D ;1e0 si a plinit0 mantuirea nemuluT omenescti, mantuire
ce s'a intinsu asupra IntreguluT universe. Apo! pamentul
mg este si unicul corpg cerescil in sistemul nostru solaria,
care e aptu pentru desvoltarea vieteT, cum e aceea a
omuluT. Acesta o invata Insa-sT astronomia moderns, sus-
tinendU, ca tote corpurile ceresci, afara de planete, s'ar
afla Inca in o stare fluids-infocata si ar fi asa -darn nepo-
trivite pentru vieta organics. (t)
In geografia fisica birie-ca Palestina ocupa unu loco su-
bordinate intre alte terT, si Vitleemul unu loci Inca maT
neinsemnatu intre orasele pamentuluT, darn in istoria reli-
giundinsemna Palestina, leganul crestinismului, maT multi
decatt America, si Vitleemul, locul nasceriT MantuitoruluT
lumiT, maT multi decatt London, Paris, Viena si tote ora-
pie cele maT malt i asa si pamentul pote sa ocupe Intre
cele-l'alte corpurl ceresci in privinta marirni! unu loco for-
te neInsemnatO dar in raportul mosaict despre facerea
lumiT ele insemna maI multi decata on -care stea'ba maT
multi decat6 intregt sistemul nostru solart. Ceea ce stintU
stelele de sine si intre o-lalta, ceea ce silnta ele in spatitil
ceruluT, aceea o pOte cerceta astronomia in voia cea buns.
Pre scriitorul inspiratU nu-It intereseza nici sistemul luT
Ptolomet, nici' celu alt lul Copernicq, ci-lt intereseza nu-
maT o unica intrebare, si anume Intrebarea : ce aintO ste-
lele pentru °mu si anume pentru omul ca servo ale luT
bumnegeO, precum ilu numesce biblia. Si in privinta a-
cesta ne spune Moisi, ca stelele stintit ca sä lumineze in
Intunericul noptii, ca sa servesca de orientare caletorului
si corabierului si ca omul sa cunosca in acele lucrurl ma-
rete atotti-putinta, intelepciunea si bunatatea nemarginita
a Creatorului a tote, a lu! Dumnecia, sa-le maresca si sa-
i-se inchine lul. In acestg intelesu vorbesce Moisi ma!
Pfaf, p. 204, ibd. funk Vortrige, p. 30.

www.dacoromanica.ro
 SCUNTELE NATURALS 579

departe si de luminatorii cei marl al cerulul, de sore si

de luna, si amintesce si de cele-l-alte stele numaT in tre-
-catt. (SOrele si tuna, dice s. Ion gura de aura, se numesct
luminatorii ceT marl, nu cu privire la cantitatea lor, ci cu
privire la activitatea si puterea tor, cad daca Anta si alte
stele maT marl decatt luna,,totusT influenta lunel se simte
pe pamentt maT multt decatt influinta celor-l'alte stele
(afara de sore) si apol ea mai apare si simtdrilor mai
mare., (t)
In privinta acesta dice si Galilei : (2) tDaca ascrie Santa
Scripture de mar multe on Jul Dumnedet insusT niste a-
tribute ce nui se cuvint in realitate (parere de reu, manie,
etc.) si dace o face acesta numaT spre a se acomoda inte-
lesuluT poporalt, de ce sa au fi pututt ea ascrie, tool din
considerarea nesciinteT poporulul, soreluT si luneI vor-
bindt de dinsele, nisce atribute, ce diferesct de cele ce li-
se cuvint in realitate? Daca dice ea asa-darn de sore, cum-
ca sta loculul, era de pamentt, ca se misca, de aid nu re-
sultit nicT o scadere pentru autoritatea Santa Scripture,
pentru-ca ea respica numaT ceea ce se arata simturilor
multimeT.
Mal bine decatt cu aceste- doue autoritatT nu se pOte
combate obiectiurtea, cum ca biblia ar inveta sistemul
falst all Idl Ptolomet.
Ce se atiage de aceea, ca dupe biblia ar fi esistatt pa-
mentul inainte de ce ar fi existatt sorele, observamt ca cu
acesta adeveru all raportului mosaic consuna si astrono-
mia moderns, cad theoria Jul Kant-Laplace despre des-
voltarea corpurilor cerescl sustine in principit succesiunea
acesta, adeca maT anteit esistenta pamentului si apol a so-
reluT. (3) Dreptil ca si teoria acesta este Inca numaT o

(1) Horn. 6, in Gen.

(2)Naturforschung and Bibel in ihret Stellung zur Schdpfung von
Prof. Dr, a Schafer in Munster. Uti, interesanta recensiune a opulni
se afiti : Nat. and Off. 1878, p. 14, 18.
(a) Mai pe largii la Luellen, p. 56 s. c. u.

www.dacoromanica.ro
 586 R APORTUL MOSATC6

potesa si o ipotesa fard de temeia pentru crestinul credin-

ciosu cu atatU maT multi, cu catty Laplace singurt nu face
intr'insa loca lui D-deft. Mat departe se aduce Inainte,
cum-ca dupa raportutmosaica at fostu de trebuinta 5 Bile
pentru desvoltarea pamentului, era pentru tote stelele
cele-l'alte nurnar o unica di, pe arida astronomia ar fi a-
flatil tocma contrariul, si anume, ca corpurile cerescT s'ar
fi desvoltata din starea gazoticl, in care s'al't aflatil 'a In-
ceputO, in decursb de miliOne de an!, pant a ajunsa prin
indesirea si inchegarea materiel originale la starea for de
fats. Ce sa respundema la acesta obiectiune?
In cele slise amt atinsU, ca, de si srita insemnate in-
ventiunife, ce le-a fa'cuta astronomia in dilele nOstre cu a-
jutorula telescopulul si alts analise! spectrale, (I) totu-sl
tote, Cate le invata ea in privinta istorier formariT stelelor
si a catastrofelor, prin care aril fi trecutti ele in desvolta-
rea lor, nu santa decata nisce ipotese si combinatiuni, ca-
re cu grea se pout dovedi, parte din causa departarii de
tofu mare a corpurilor, parte din causa mipocelor Area
modest; de care dispune astronomia, spre a-sT intemeia
-combinatiunile de felul acesta pe fapte sigure ma! pe susa
de tots. indoiala. (2) Si data totu-sT i-ar succede Ore -candy
sciintei astronomice a se rtdica pans la trepta, incatt sä de-
monstre adeverul ipoteselor, ce le sustine in privinta stare
primitive a corpurilor cerescI si a desvoltaril for ulteriore,
atuncI crestinul nu ar avea dechta sa salute cu bucurie si
mangaiere acesta progresa ala spiritulul omenescal cad
ar avea motive mar multe, de a lauda si a multumi lul
D-deil care 1-a facuta pre oma partasa de bucuriile crea-
tiurliT Si a lucrarilor manelor sale.
PALA &Ida insa remftne obiectiunea de susu o ipotesa
neintemeiata, panIt atuncT decade si pentru nor datoria,
de a lamuri referinta dintre dansa si raportul mosaica.

(1 Comp. Natur and (Yffenb. 1868,154. Pfaff, die neuesten For-

zehungen etc. p. 1.
(2) Burmeister, Gesehiehte der Sellopfung p. 1.

www.dacoromanica.ro
 BSI SCIINTELE NATURALE 581

AicT observamt, numaT ca scopul it Moisi n'a fostO, de a

ne invata, cum s'au desvoltatt corpurile cerescrz ci Jul Y-a
fostt a minte numai a ropune adeverult nestramutatt,
ca D-clet n'a creatt numaT pamentul, ci i tote corpurile
ceresci, care prin atott-putinta luT at deyenitt in diva a
Matra lumiatoriT Omentulul si semne pentru restimpurT,
Bile si anT. In raportul mosaicd nu citimt, ca D-det ar fi
dish ; 'Si se faca luminatorl pe Intinsul-ceruluT, si sa des-
parta ci Citirnti eSa se faca luminatorT pe intinsul
ceruluT, ca sa desparta (liva de nOpteD, asa-dara ca corpu-
rile ceresci, care le-a facutt din nimica prin atott-puter-
nicul set cuventt, sa devina stele pentru parnentt. (t)
(1) Cu privire In obiectiunea naturistilor indusg mai susn, respun-
de teologul Kurtz In opul self : Bibel und Astronomie, p. 101 In ur-
mAtorul modu :Eben darum, weil die Beschreibung des vierten Tag-
werkes von Sonne and Mond sawohl vie von den Sternen sich aus-
schliesslich an das halt, was sie fur die Erde sind, und night im min-
derision darauf Bezug nimmt, was sie fur sich sein sollen, eben da-
ruin muss, es als eine ungehorige Folgerung bezeichnet werden, ivenn
man sich darauf steifen wollte, Sonne mid Mond sovohl wie der ge-
.S'ammte Fixsternhimmel seien erst am vierten Tage, d, h. nachdem
die Eide als Weltkorper vollig ausgebildet war, wirklich gesehaffen,
d. i. erst jetzt aus dem Nichts ins Dasein gerufen worden. wie die
Urkunde nichts darfiber aussagt, was diese Ilimmelskorper fur sich
sind, so sagt sie auch nichts daruber, warn und wie siezu dem go-
schaffen seien, Was sie ffir Bich sind. Zwar wird das vierte Tagewerk.
gerade wie alle anderen, durch das schopferische Gott sprach : es
werde eingefffihrt, aber es steht auch dabei, was und wozu die Sterne
werden sollen, ngmlich zu Leuchten, die da scheinen auf Erden.
Wenn sie das fruher nicht waren, sondern erst jetzt wurden, so is-
den Worten der Urkunde vollige Geniig geschehen L den dies jetzt
erst eintretende, erst jetzt regulirte und fixirte Werhfiltniss des Ster-
nenhimmels zur Erde ist ebensowold ein Act und Ergebniss schtipt
ferischer Thfitigkeit, wie die 1.egulirung des Verhfiltnisses zwischen
Licht and Finsterniss, zwischen Land und Meer. So heisst es auch
, Gott setzte sie in die Rakiah des Himmels4, ganz nattirlich
dean da die Rakiah den Erdhimmel bezeichnet, der erst am zvs eiteu
Tage gesehaffen war, so konnten die Sterne, Wenn sie arch vor dem
zweiten Tage schon da waren, noch nicht als die Rakiah stehend an-
gesehen erden, sondern konnten erst ihre Stellung an diesem Him-

www.dacoromanica.ro
582 RAPORTUL MOSAIC'

'Toth in felul acesta se resfrange maT departe si obiectiu-

nea, ca fara de sore riar fi cu putinta, ca s& fie fostil esis-
tatu lumina si schimbarea cpleT cu noptea in cele d'ant6h)
trel (Jule ale Faceril. Observarml, ca in cele d'antehtt trey
clue nicT nu este vorba de o schimbare a dile cu noptea,
dupa cum se intelege in timpul nostru, ci numai de des-
partire intre lumina si intunerict care le. numesce Dum-
neclet c,liva si noptea. (r) $i cum-ca lumina n'ar fi cu pu-
tinta fara de sore, acesta nu o potty afirma sciintele natu-
rale, cael noT scimt, ca lumina se produce si prin procese
chimice onT prin puterl electrice si ap-darn nu-T legata nu-

reel einnehmen, sobald sie fur die Erde etwas, zu sein anfingen.
Nieht minder leicht und ungezwungen erclart sich auch das Gott
machte Sonne, Mond und Sterne" im Vers 16 ; denn fur die Erde
richtete er sie erst jetzt zu1 und fur die Erde fingen sie erst jetzt an
vorhandien zir sein. Es ist aber keineswegs damit ausgeschlossen,
dass sie zu dem, 1,1 as sie fiir sich sind, schon fraher gemacht waren.
Es bleibt also unentschieden, ob Sonne, Mond und Sterne erst nach
der Erde erschaffen seien, oder ob sie zwar sehon vor der Erschaf-
Lung (?) der Erde in vollig ausgebildetem Zustande da waren, aber
erst jetzt ihre Bestimmung fur die Erde ihnen gegebenwurde, oder
endlich ob ihre Ausbildung mit der Erde gleichzeitig vorgegangen und
mit ihr gleichen Schritt gehalten, so dass also am wierten Tage erst
die Ausbildung beider so welt vorgeschritten war, dass sie-von jetzt
an in das ihnen bestimmte bleibende VerhAltniss zu einander treten
konnten." Acesta Were o exprimg §i Vosen, das Christenthum, p.
749. Reusch, profes. de teolOgia la Univers. Bonn in opul sett Bibel
und Natur pag. 142 este totu de acea socotintg. Asemenea §i Fr.
Reinhard : Der biblische Schopfungsbericht vor dem Tribunal der
Naturforscher, die grosse Frage unserer Tage. Art. in Rola Natur
und Off. 1882 p. 500.
In genere observamil, cg cu socotinta lui Kurtz, prof. de teol. din
Dorpat, consung mai tot' teologii bisericei apusene; ea se propune
§i In sc6le. Cu tate acestea ea nu-T decatil o opiniune teologicg, dark,
niei decum dogma bisericei. Teologil bisericei nostre catolice dreptu-
maritorie sfmtu multu mai riguro§i§imaT precauti in explicarea rapor-
tului mosaicri §i se retinu In esegesg de combingri de felul acesta.
Veal Macarie, Handbuch zum Stadium der christl. Orthodox.-dogm.
Theologie tradusg de Dr. Blumenthal, 1875, p. 84, 85.
(1) Fac. 1, 4, 5.

www.dacoromanica.ro
 fp SdINTELE NATURALE 583

mai decata de sore. Toth asa n'u potd ele demonstra, ca in

cele d'anteiq trei dile ale eFacerii, n'ar fi esistatu lumina
fare de sore, vi acesta cu atatd mat multu nu o pott de-
monSira, nindt-ca ele inse-s1 declare cu sinceritate, ca nu
cunoscu modul, in care-0 produce sorele lumina. (t) Apol
multi naturalist! intre car! si Humboldt, (2) all aflatt in lu-
mina nordica si in alte fenomene argumente, ca planetul
are afara de lumina ce o primesce de la sore, Inca si lumina
propria. Fiind deci chiarll dupe marturiile naturalistilor fe-
luritll isvorul luminel, intrebamd.: este intemeiata obiecti-
unea naturalistilor necredinciosi, ca inainte de desvoltarea
deplina a sistemulul nostru solart n'ar fi fostd cu putinta sa
esiste lumina? Daca a esistatu insa lumina pe pamentu si
inainte de facerea sorelui si cu dansa de buna same Si cal-
dura magnetismul si electricitatea, apol a pututt sa esiste
pe parnenfd si vegetatiunea, produsa de Dumnecled In
4iva, a treia. Dreptd ca asta-c,lr, pentru ca sa cresca si sa se
desvolte plantele, este de trebuinta lumina si caldura s6-
relui; dar dace lumina si caldura trebuinciosa pamentului
n'all fostd inainte de sore legate de sdre in felul de asta-di
atund si vegetatiunea n'a fosttl ca asta-di dependinte de
sore. (3)
(Va urma.)

(1 Koppe, Ges. Naturwiss.I. 85. Unii, precum Madler in op. Ges.

-Naturwiss. III. 563. Delitzsch, Genesis p. 98 susfnii, cA isverul
1.urainei nu-i Insult corpul aorelui, ci anti felu de gazu luminatoru
de case este inconjurat corpul sorelui numitrt fotosfera, in contrastu
cu atmosfera pamentului. Aeesta socotinig, s'a combatut apol pe to -,
me ul cercetgrilor facute cu ajutorul analisef spectrale. Kirchhoff §i
alp suslinii, ca sorele ar consta dintr'unii simbure vertosii Qri fluid;
care s'arti afla in b ferhinteltv extraordinarg, §i ar fi inconjurath de
unti gazil (fotosfera) infocatu, a crtrui temperaturii ar fi mai jost1 de-
catil cea a simburelui insuo. Vech Natur u. Off. 1867, 352.
2 Kosmos I. 207.
1, Pfaff, Schopfungsgeschichte, p. 623.

www.dacoromanica.ro
 AL TREILEADI S CURSt
at

Santului lOn Chrisostom

contra

Adversarilor vie01" monastdce

TRADIICTIUNE DE-PROTOSYNCELITL GRER.A SIM SAFFIRIN'

lirmare. 'POI No, eanul al VIII -lea peg. 343.

15. Acestt principiu demonstrata pena I evident6, s4

cercetama acutna in cart din aceste doue conditiunT -este
caderea mar facila : sat mai bine, nicl ca este aid trebu-
inta de cercetArT. Se pare ca ar fi lesne omulul care are o
sotia de a evita desordinile imoralitater, cad eta afla in
insasr conditiunea sa una sprijinti, si ea n'ar putea fi toto
asa in tote cele-l-alte casurl; si cu tote acestea, nor averna
sr deplangema multb mar multe caderl la persOneie .casa-
torite decatt la solitarl. Se veda multa maipuciril crestini
esindt din mOnastire,pentru ca sa intre in casatorie, de-
cata barbatt parasinda patula conjugal pentru culcusula
necurata Ala curtesanelorgr Dar deca caderile lore in nisce
lupte in cart le ar fi lesne de a triumfa sunta atata de dese-
la Omenii din lume, cumt se vora improtivi ei celort--
1-alte pasiuni a cArora tirania o sufera cu multi mar multii
decatt solitariTP-Faro indoela acestia din urma at de sus-
tinuta atacuri mar grele din partea potter, in urmarea in-
franarei in care traiesca: dera cele-l-alte patime cada mOr-
te la picOrele lore, in vreme ce navalescd cu furia preste
cer-l-alti Omeni si 'T restorna cu violenta. Pentru at, pre
una terama in care all de sustinutu una resbela mar ane-
voia de suferitu, solitaril rdmanu mar cu lesnire victoriost

www.dacoromanica.ro
ti
AL TRETLEA DISCURSt 585

decattl cu tote avantagiele ce inlesnescti acestora

lupta, este invederatii ca le ya fi cu muttii maT lesnd de a
remane neclatiti acolo unde voru avea slabe atacurT de
respinsti. Si inteadeverii, iubirea avutieloral dorinta de
pldceri, de putere si de alte bunuri ale lumei acesteia,
exerciteda mult6 maT putina stapanire preste densii decatu
preste omenii din lume. Ganda este vorba de lupta si- de
batalie in regula, privesce cine-va ca maT putint pericu-
lOsa, nu actiunea in care victimele cadii ford intrerupere
unele preste altefe, ci aceea in care ele nu cadU decatu in
micii numeric -si la rare intervale. Trebue in casult acesta
84 rationama tonl asta-feln. De sigurQ va fi cuT -va maT a-
nevoid de a invinge avaritia in mijlocult vartejului aface-
riloru decatt retrast in muntl. Nimica nu este mai putiml
dificilt, in casulg d'inteia, decata de a ceda omulii avari-
tiei; ceea ce vrea sa clicd a profesa un> felt de idolatrie.
De este avutt solitarul nu despretuesce pre rudele sere ;
elt le va Visa bucurost averea sa. Lumeanult, din contra,
nu numal ca le va despretui, der&ceva maT multi) le va
trata totii cu atata de putind dreptate cu cata, tratedd pr9
strains : unii felti de idolatrie mai criminald decata idola-
tria ordinarid.
Pentru _ce emu enumera not tote ispitele din care soli-
tarii esu invingetorl, pre a ciroril, lovire violenta lume-
niT n'ara Rute-o suporta ? Si tu nu te tenil,,qi tu nu te cu-
tremuri de a intra intr'una genii de viata in care este ci-
ne-va atata de degrabd sclavq alts fara-de-legei! SocotescT
tu de putinkimportanta crima idolatriei, o conditiune ca-
re ne pune maT pre joss de necredinciosT, o purtare care
ne smulge din serviciula lul Dumneclet; tote lucrurl la
cari vieta lumei acesteia ne expune maT de grabs decatu
vieta singuratica? Intelegi tu acuma catO de profunde erat
temerile nostre? _Decd ar fi vorba de temere, n'ar trebui
sa ne tememii pentru aceia cart fugu de regiunea tempes-
telort six se grabescu de a intra In portti (limant), ci pen-,
tru aceia, catT plutescu in voia vijelieT si a valuriloru. Peri-
tru acestia naufragiulp este cu multa mai putina dept

www.dacoromanica.ro
586 CONTRA ADVERSARII OR VIETEI MONASTICE
r

tatu, on pentru CA suntt incongiurati de mai marl peri-

cule, orl pentru CA nu at energia n.ecesaria pentru a le bi-
,rui. Derd acolo, nicl unt valu iateritatt o linisce perfecta;
si, din partea veslasilort pre cart furtuna i-ar putea isbi, o
atitudine. ferma si chotOrita. Deca not conducemt pre cre-
dinciosl la pustie, nu o facemt numal pentru ca ei sä se
imbrace cu unt sact, pentru ca sa se condamne acolo la
unt felt de robie, pentru ca sa se culce pre cenuse, dera
maT inainte de tote pentru ca sO evite vitiult si SA practice
virtutea.
El ce! tote personele cAsatorite trebue dera neapp-
ratt sa pera? Nu este acesta ceea-ce cpct et. Eti pre-
finchu ca ele nu se volni mantui decatt cu pretult celord
mai numerose silipte, si acesta din causa obstaculelort ce
se punt inaintea Lori : unt individii, libert de orl -ce Le-
gaturi, alerga mai rOpede decatt acela ale caruT membre
suntt incArcate de lanturi. Atuncl, aceste persOne vort
priimi fare indoiela o mai frumosa recompense si mai
stralucite cunune? Nici-de-cuma : jugult pre care Ild
porta, ele 1-at luatt de buna void, si erat Cu desavirsire
libere de a nu se insarcina cu d'ensult. Deca dere, ast-felt
precumt amt dernonstratu-o, not sunternt supt acelesi
obligatiuni ca si solitarii, sa alegemd calea cea mai lesni-
ciosa, sa atragernt intr'insa pre copiil nostri; sO. nu ne a
pucarnt a i lOsa naufragiului si a i prapastui, ca si cumt
amt fi inimicii lore de morte, in abisult reului. Altil de
art face-o, ar fi ceva mai putint revoltatort. Dera, sa vecli
parinti pre care experienta i-at invetatt desprevalOrea lu-
crurilord omenesci, si care at invetatti prin el insisT catt
suntt de red placerile ce .ele procure, mergendt cu nebu-
nia pana acolo incatt sa impinge pre copii for catre aceste
bucuril pre care etatea le va interc,lice pre viitort, si in
loci de a se socoti nefericiti ca ati petrecutt astt-felt vieta
lort, in momentult dd a trece pragult mortei, de a se in-
fatisa inaintea tribunalulul supremt si de a aucli acolo de-
cretult falal, precipitandu pre altult In calea perciard, nu
este acesta unt lucru ce le rapesce orl -ce dreptt de scu-

www.dacoromanica.ro
 AL TRElltA DISCURS 587

sa, de indulgenta si de iqrtare? ET nu vorti avea de a expia

numal greselele lora personale; eT vora expia maT multd
procedarile lora nedemne fats de copiil lora, on de vorti
fi fosto, orT de nu vorti fi fostd incununate de succesti.
16. Pate ca vol atl dori sa vedeti pre copiiT copiilor vos-
tri? Indrasniti vol sa formati o asemenea dorinta, vol care
nu meritati numele de parinti? Nu este nascerea care face
pre paternitate, si despre acesta Insasi parintii convinti,
and, copiil lora ajung8nd la culmea perversitatei, el ii
respinga si nu'l maT recunosca ca pre propril for copil,
fara ca sa'i mai plats iiitorce de la acesta Aid natura, nici
nascerea, nicl arT -ce artt fi. sa nu se impodobesca dar pa-
rintii cu un titlu de care, daca este sa ratiohamil exacta, el
se arata nedemni. SA dea paternitatel onorea ce i se dato-
-rese, si atuncl vora putea sa doresca de a vedea pre co-
piii copiilorti lord, atuncl numal 'T vorti vedea. Cad .fiii
lord vorti avea si eT odraslele lor, nascute 'nu din singe,
nici din vointa corporals, nicl din vointa omuluT, ci dela
insusi Dumneded., (loan., I, 13.) Acesti copil nu vorti face
nici din casatorie, nicl din banl, nici din orl-ce alta lucru unt
subiectu de munca pentru parintii for i el nu le vorti ad-uce
nicl o nelinisce, si, Ie vorti prOmite mad mIlta bucurie de-
catd nu le ar pr6cura paternitatea duo natura. El nu ati
fostd adusi pre lume si crescuti.in acelasT scope ca copiil
ordinarl; eT suntti reservati pentru 6 destinata cu multu mai
stralucitOre si cu multu mai frumosa; de aceea aduct eT
bucuria mare acelora ce 'Tad nascutt.
Afars de aceste consideratiuni, voiti observa unti lucru.
Nu me mina ca persona pentru care invierea viitOrie nu
este nici cumti una articulti de credinta, sa planga pentru
copiil lora: nu me mirti, dial de acesta, pentru-ca elle
nicl n'arti putea sa pretinda alte mangaieri. Dar noT care
privimti mOrtea ca pre unt somna, care suntemti de
multa timpa instruiti despre adeverula lucrurilort de
aicea de josh, fi-vomt noT scusabili, ca plangema pentru
copiil nostri, ca voima sa vedemt pre nepotil nostri si
sa-ilasama pre und. pamentu din care ne grabima de a.

www.dacoromanica.ro
588 CONTRA ADVERSARILOR VIETFI MONASTICE

esi si in care lacuinta nostra nu este decata o neintrerupta

suspinare? Supunu acesta reflexitme personelort deprinse
cu lucrurile spirituale. Celott ce vora iubi bunurile cor,
porale si vort fi prea lipip de vieta presental le voiU dice
ca nu se pOte sci inteuntl chip-u siguru, mat anteit, daca
se vora nasce copil din, copiil lore; alit doilea, daca nas-
cerea lor0 nu va fi unit subiectU de intristare; cad, daca
ea causecia bucurie, 'sI aduna cine-va tote atata intristare
din grijile, din superarile si din fricele ce eT i le aduct pre
fie-care di. CuT dera, veT intreba tu, sa lasamt domeniele,
nostre, casele nOstre, sclavil si banil nostri? Cad, aceea
este o grije a caret expresiune isbesce la fie-care momenta
urechiele mete. ET bine, lasa-le aceluia care mat a.nteiu tre-
buia sa le aiba in stapanire, si acesta, cu atatU mat mare
cuventt cu CAW, 3n mAnele sale ele volt fi preservate de
orT-ce fehl de periculu. AdiniOraoniT de pericule are fi a-
menintata, bunurile tale; vermil, timpulU, talcharii,
sitori7, invklic*r, unto viitorti nesigurU, nestabilitatea lucru-
Hort omenesci, mortea in fine art fi pututu despoia pre
fiiulq tea de aceste posesiunI si de aceste_ avutiT. Acuma
tesaurele sale suntt neajunse de tote aceste cause de per-
dere ; elt le at pusu intr'unq loch in care aceste cause nu
le voril putea atinge. Acesta loco este cerulu, care sdrobes-
ce orT-ce cursa, care intrece cu rodirea pam(.1.ntului cela
maT fertile, si care petmite personelor ce sl-at -stability
intr'ensult depositult avereT lore de a trage dintr'ensele
fructele -cele may abundante. Nu trebue dar sa to exprimi
ast-felt. Deca copilulb tea ar vol. sa trAiasca iii lume, a-
tuncT aT avea dreptula sa suspinT s i sa strigt: cVal! cuT sa
lasamt campiele nOstre, cut aurult nostru, cut cele-l-alte
bunurl ale nostre ?) Dar eca Ca averea nostra devine in a-
cesta stare de lucrurT atani-de considerabila- incata nu nu-
maT ca ea nu ni se va lua la esirea nostra dintr'acesta
vieta, dar Inca atuncea ne vomit bucura not de avanta-
giele eT.
Dorescl tu sa yelp, Inca dintr'acesta vieta, pre cine-va
dispunendu de bunurile Jul pamentesci ca unit adev6rata

www.dacoromanica.ro
 AL TREILEI DISCURS 589

stapant ; in privinta acesta unt, asemenea spectaclu ti-lt

va oferi solitarult maT de grab& decatt ()mutt din itu
CuT, to intrebt. vet atribui tu cu preferinta tittult de sta-
pant : aceluia care imparte sC respandesce bunurile sole in
tote libertateal set aceluia care, in economia sa, nu in-
drasnesce nici sa--se atinga de banult set, carelt ingrOpa
si se terne de a usa de densult ca si cumt n'ar fi alt set?
Aceluia care 'si arunca aurulti sea fora folost si fare scopt,
set aceluia care usedd de densult in modt convenabil?A-
celuia care s&n6na pre parnentt, set aceluia ce semena
in cert ? Aceluia care n'ar putea da tote cite poseda dupe
cumt i-ar placea, sat aceluia care este in privinta acesta
liberd de orT-ce felt de legaturi? La cite tributurT cultiva-
torul si traficantulu nu swat supusT, cite persone nul
inconjOra detate partite, reclaman.dt fie-care partea ce li
se cuvine! Pentru acela care are scopult de a's1 irnparti
bunurile saracilort, nimenea nu va veni sa-T vorbesca cu
unt tort de amenintare, si cu chipulu acesta, tilt va fi
intr'unt intelest multu mal legitimu, adeveratult stapant
alt avereT sale. tint omt se ruineda in mijlocult curte-
sanelort, alt meselort bogate, alt lingaitort si lingusitori-
lora ; 's1 vestejesce gloria sa, 'sT sacrifice mantuirea, devine
result acelora ce'la InconjOra; privi-lt-vel tu ca pre unt
stapand alt banitort pre cart at cheltuitt ?Si dice vet tu
contrariult despre acela care ar usa de bunurile stile intr'
unt chipt cu adeveratt wilt si gloriost, conformt cu bu-
na-vointa luT Dumnedet si cu o suverana intelepciune?.
N'at semenatt cu unt individt care art recunosce in elt
pre unt ornt care ar avea stapanire sa dispuna libert de
ceea ce poseda, si in acelasi timpt l'ar plange ca n'ar avea
acesta libera stapanire, candu 1t-ar vedea consacrandu'sT
averea sa in cheltueli necesarii? Inca ar trebui sa Compa-
ramt pre personele de care vorbirnd nu cu aceia care 'sT
risipesct averea lore, dare cu aceia care o cheltuescu pen-
tru propria lora nefericire. Dace, inteunt cast, intrebu-
intarea bunurilort nOstre ne da ma! multa stralucire, maT
multa imbelsugare de avere i siguranta; in cel-l-altq, ea

www.dacoromanica.ro
590 CONTRA ADVERSARILOR VIETE! MONASTICE

atrage asupra nOstra, pre langa rusine si ocara o sentinia

de condamnare.
17. Dar n'ar fi vremea, veT (lice tu, de a imbratisa la be-
tranete acestu mode de vieta, candy n'ar maT avea cine-va
sa se gandesca la casatorie si la copifi Si cine ne va asi-
gura, maT anteill, ca vornt ajunge la b etate inaintata ; alu
doilea, ca vormi remanea cu statornicie, presupunendU ca
amt ajunge la acea etate, in acelesi disposiciuni? Durata
viecei nostre nu este nicl curnq in manele nostre. Paul
nu ne permite de a nu a sci, cad elu au dis0 : ipiva Dom -
nuluT va veni ca unt flirt noptea.,- (I Tessal. V. 2.) Si apol
nici nu suntemu siguri ca sentimentele nostre vora fi totu-
d'a una acelesT, si pentru acesta inteleptula ne da acestu
avis intarc,lia ale intorce la DomnulO, si nu lasa din
di in di sä treca ;, (Eccli., V, 8 ;) acesta intardiere ar putea
atrage asupra to ruina si nefericirea in timpulu isbandirei.
fie altraminte, Si de n'aniU fi in acesta nesiguranta, Inca
n'ar trebui sa cinernt de r-ey pre copiii nostri si sa inchi-
demil ochiT asupra bunuriloru de car" vort putea fi ei lip-
sill. Ar fi lucru cu totuhl nebunescu, atunci anume candy
un0 teneru are trebuinta de sprijinire, si canda inimiculil
'In ataca maT cu violinta, de a-lt constringe cine-va sa se
incurce cu asa chipu in afacerile lumesci incan sa fie ex-
pusu la o neinlaturabila caclere. side a astepta ca deja sa
fi priimitu elu numerOse raniri si nicl o parte sa nu'TmaT fi
remas sanatosa inteensul, pentru ca sal acopere cu o cununa
pentru c.a sal scOle dela parne`nth pre care zace fara nicl o pu-
tere.De siguru asa, veT dice tu. Atunci lupta 'T -va fi facila,
co mbaterea 'i-va fi placuta, pentru ca pofta i se va fi stinsu.
Si ce lupta ar fi acolo candti n'ar maT fi adversary? Astt-
felt, acolo nu voru maT fi atuncl stralucite cunune. (Feri-
citil, este scrisu, acela care va fi purtatu jugulu din tinere-
tele sale; acela se va aseda in singuratate si va remanea in
tacere., (Thren., III, 27.) Da, acela va merita acclamatiunile,
felicitaxile si laudele, care va pune unt friu revoltelor na-
turei si care 'sT va conduce navisorea cu o many ferma-
prin toiulu furtunei. Sa nu maT insistarnil cu tote acestea

www.dacoromanica.ro
 AL TREILEA DISCURS 591

asupra acestuT subiecta ; admitt, daca tu o voiescl, ca-t,1 va

trebui sa susti atuncI una resbelu adeverata. Ah! decd ar
sta in puterea nostra de a determina timpula de resbelu,
amt face bine de sigura de a astepta acesta. epoca. Decd,
din contra, vieta nOstra intrega nu este decAta o lupta conti-
nua care incepe din copilarie, adeca dela alt ctecelea ant
aprOpe, etate in care incepemt a deveni responsabilT de
faptele nostre, dupa cuma o arata exemplula acelora co-
piT cari, pentru ca au luatU in bataie-de-joct pre Eliseia,
fury sfasiatT de ursi, decd lupta, dica, incependa -de la a-
cesta etate nu ne mar da pace si decd venturile de pre a-
tuncT ne isbesca cu furie, cu ce drepta to amested tu de 1
punT aceste limite? AO intelege limbagiulu tea deca ar sta
in puterea nOstra sä °prima pre diavolula de a ne ataca
si de a ne face resbelu. Dera fiind-ca nu la-veT putea im-
pedica de a 'si continua lovirile si asalturile sale, de vo-
iesci ca sa remana cine-va in nelucrare, sat maT bine ca
sa-I cedeze victoria fara a se bate, veT causa una red groz-
nica, veT desarma pre copilula tea in fata inimiculul fu-
riosa care lii urmaresce, $i 'la veT -cla asta-felt in manele
sale. 'Eta este tenert si fara putere : noue ratiune pentru a
'T asigura maT multi securitatea sa, si prin urmare pentru
a usa de precautiuni maT numerase. Ceea ce este maT con-
venabil in asemenea cast, este de a 's1 cauta linistea si
tranchilitatea, si nu de a se arunca in noianula afaceriloru,
de a se sbuciuma intro atmosfera de sgomott si turbu.
rare Der eca ca pre aceia carora lupta le oteresce cele
maT multe dificultaV, sag din causa etMei lor, sat din ca-
usa slabiciund lora, sat din causa neexperientei lora, sat
din causa omenilora in mijlocula carora traiesca, voi 'T
teratT in focula resbelului, Ca si c'anda eT deja art fi trium-
fatt contra obstaculelora. si art fi castigata -vigorea nece-
sara, si nu be permiteti de a se retrage la pustie si a se pre-
para acolo de lupta. Ce n'ar dice cine-va despre win prin-
cipe care ar ordona unul general invingetor in a suta de
lupte de a studia in repausa arta resbelulul, in vreme ce
in acelasi timpa art insarcina pre unu individa fara expe-

www.dacoromanica.ro
59 CONTRA ADVERSARILOR Vine ..MONAStICE

rienta de aceste lucruri si incapabil de a sustinea aspec-

tult inimiculuT, de a conduce anume pentru acesta motivt
bAtAlia ; nu 'T-ar impune elt o indatorire mat pre sust de
puterile stile si. nu-,1 ar radica inainte obstacule nevincibill ?
MaT pune afar de acesta ca casatoria odata contractatA,
nu maT are cine-va libertatea faptelorA sales ca trebue sä
traesca tots'-d'auna cu sotia sa si ca este expusb, deca ea
pretinde sa pac,lesca infrinarea, a cAdea in adulterit. La
ce sa mai vorbesct de cele-l-alte necesitati, de copiT, de
grijile casnice, lucrurT cart pott multi modifica sentimen-
tele n6stre si a arunca sufletult nostru intrio letargica in-
diferenta.
18. Asti -felii multi maT bine este a ne arma din tinere-
-tele nOstre, candt suntemt Inca liberI sl srarani pre fap-
tele nOstre ; propositiunT pre cart le vornt vedea demon -
srate independent de ratio namentele precedente, prin consi-
deratiunile ce vonit aduce Indata. Acela care asteptA o etate
inaintata pentru a imbrAtO acesta vietd de intelepciune,
nu se va ocupa atunci exclusive decAtt de a '0 expia gre-
Olele comise in decursult anilort ce at trecutu : intru a-
cesta '0-va cheltui tots zelult set, si Inca i se va intAmpla
ca nu va putea satisface acesteT datoriT si va duce cu sine
pArAsindt acesta lume pre unele din ranele see. Dera a-
cela care s'a preparatd de lupta din frageda versta, nu-0
intrebuintedA timpulU astd-felt ; elt nu are -nicl curnt de
a vindeca loviturile ce a priimitn, §i cu totult de la ince-
putu cuceresce canunT. Pe andt celt d'anteit are prea
din destult de a repara desastrele suferite, acesta din urrna
radial trofee de, la primula set past in cale, adauge vic-
toria la victoria asemenea unuT atlett dela jocurile olympice
care, din tineretea pen5, la betranetea sa, hu inceteza de
a'0 aucli numele set gloriost proclamatu prin vocea he-
roldulul, si more dupa ce de sute de orl i s'at ornate
fruntea cu cununa triumfala. Unde dorescl to sa-tT vedI pre
fiiult tea P Cu aceia car/ potu sa privesca cu fruntea senina
pre inlisT archanghelii, sat cu aceia carT remant confundatt
in multime §i can ocupd celt din urma range vort ajunge

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETa MONSTIct
.

eI deca vora trece preste tote obstaculele indicate mar

sus; daca mOrtea nu I -au 'Vita mar inainte de vreme;
daca n'aa fosta nicl cumt impedicati de gotia lora; daca
n'aa priimit prea numerose rane pentru ca timpult 1)&11-
netei sa le permits de a le vindeca, daca chotararea lora
s'aa mantinutu ferma si neclatita. ET bine, cu tote aceste
conditiuni, el nu vora ajunge a ocupa decata celu din urma
loca. Ore in aceste rangurl dorescl tu sa vecy pre fiiulk,
tea, sat printre aCeia ce vons straluci in capult falangei?
Cine vat fi aka de miserabil, vei respunde tu, pentru ca
sa cloresca pentru copiii seT pre cea d'anteia din aceste
destinate in locil de cea de a doua? Dar nor tineml la
societatea lora si voima ca sa-I averna cu noi. Si et do-
resca cu s;nceritate aceea ce si vol insive o doritl, ca pa-
rinti ; voiesca ca copiii vostri sa reintre in casa parintesca,
si sa recunOsca grijile ce v.aa costata in modula cell mai
excelinte ce le ar fi in puterea lora; dar O. nu o cetemt
dela densiT in acesta momenta. Ganda vol 'T trimitetr
inteuna oral pentru a 'sr face acolo educatiunea, 'I ti-
ned timpu Cala de indelungatt departati de patria lora;
canda trebuesca sa invete o arta mecanica, sau vre una
mestesuga din cele mal umili, vol nu hesitati de a le inter-
dice pragula lacuinteT vOstre, si de a'i obliga sa'si alba
mancarea si somnalt in casa invetatorului lora. N'ar fi
lucru nerationata, canda e vorba a'i forma nu intr'o dis-
ciplina omenesca, ci tntr'o filosofie ceresca, de a'T chiama
langa vol mal inainte de a fi obtinuta resultatele sperate?
Ce dark 1 se va permite aceluia care lnvata sa alerge pre o
funie intinsa de a remanea timpa indelungatt absinte dela
caminula domestics; si va voi cine-va sa transforme pre
parinti in g:aelii topiilora lora, canda acestia din urma
invata sa se ridice dupre pamenta la ceru? Unde se va
gasi o absurditate mar rea decatu acesta? Al cultivatoril,
atata de ayi,c,IT curna sunta de a culege fructele muncel
lora, nu astepta epoca perfectei coceri? Sa nu ne apu-
camt dar sa smulgemu pre copii nostri maT inainte de vre-
me din lacuinta singuratatei, sa Weptamt ca sa fie pe-
4

www.dacoromanica.ro
 9zi AL TREILE'AD1SCURg

trunsi de doctrina ce li se preda, si sä se desvolte in sufle-

tutu lort radacinile intelepciuna De ar trebui sa petrecd
clece an!, doue.cleci de an! intr'o monastire, sä nu ne in-
tristarM1 de acesta, nicT sa fimii nelinistiti : cu catu de mult
vorti remanea in gymnasilA, cu atatt ma! multt 'voru ca-
peta in vigore. Ar fi chiara de preferitt, daca gdsesct ca
este bine, sa nu fixecli nicT unti termenti, si sa priimescT
simplu pre acela in care fructele ce se spera 'sl. vort fi a-
tinsti complecta lor desvoltare : atund sa se intorne fiiulu
t6U dela singuretate, si nu ma! inainte. Cu prea `niultd grd-
bire, nu velreesi decat sa fad imposibila acesta desvoltare
complecta. Arborele cdruia se refusa sucurile nutritOre de
carT au trebuinta radecinele sale, nu va fi in nicT un timp de
nid o uti[itate. Sd, prevenimt acesta greseld resemnAndu-
ne la separatiune. Departe de a le grabi intorcerea, sä le
punemil din contra obstaculti daca el yoiescil sa vie, maT
inainte de timpti. Dupd cum cand vor veni intre noT cu
totul format! in virtute, vor procurayretiose avantage ta-
tdluT lor, mameT lor, familieT lo' - patrieT lor si natiuneT din
care eT facti parte; de asemenea, intorcendu-se intre nol
slab! si imperfectT, vor parea un obiect de batjocurd si de
ocard, si vor 11 de o potriva vetematorT celor-l-altl si lor
insi-le.' SA tie pdclim bine ca sä nu provocam un asemenea
trist resultat. Chid trdmitemu pre copiiT nostri departe de
no!, de ordinar noT nu consimtim ca sa 'I revedetn deck
dupa ce 'sl-au indeplinit ce le am insemnata ; daca el ar
reveni maT inainte de acesta epoca, noT am simti cu mult
mal putina bucurie de vederea lor deck mahnirea cand
tie gandim lainutilitatea calatoriel lor. Ohl -cat suntem de
nebunT punend atata de putin zel pentru lucrurile sufletu-
14 pre cand desfasurdm atat de mult pentru ale vieteT.
Not suferim cu o rabdare nealterabila departarea copiilor
nostri, dorim chiara ca ea sa se prelungescd de indata ce
trebue sa resulte dinteacesta vre-un avantagiu; dar aiej
cbgekrea 14 departarea for nu destepta in noT decata sla-
biciune si
;
lipsd de curagiu; sacrificarna din causa .imputi-
nareT de suflet avantagele cele maT pretiose, atunci cu tote

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETEI MONASTICE 696

acestea cand multe subiecte de mangaiere se oferesc ini-

mei nostre, nu numai daca considergm nobletea intre-
prindereT, siguranta succesulur si lipsa a orr-carur obstacula
Intru realisarea acestort sperante, dar daca consideramt
Inca separatiunea instal.
Nu este nici cum placut parintilor de a merge saisT vac,la
copiiT lor, cand eT sunt la o mare distanta, mai ales decd
parintii sunt InaintatT in etate; dar aicT vol puteti veni ca
sa'l vedeti cand voiti. Profitat,1 de acesta libertate cand nu
vor putea sa vie et la voT ; duceti-ve la densii; bucurati-ve
de presenta si de conversatiunea for : veil trage dintr'aces-
ta pre atata folds pre cata placere. Nu numaT vetT fi feri-
citT ca-T vedeti, dar vetT reveni acasa Inca si maT fericitT de
binele ce yeti fi castigat; si cate °data chiar vetT remanea
Tanga densiT, sedusi (castigati) de incantarile Line atat de
marl intelepciuni. AsteptatT pentru a'T chiema pena sa ca-
Fete puterT, si sa fie capabili de a fi utill apropelui: adu-
cetii cand vor putea sa servesca tuturora de lumina, si
and lumina va putea sa fie pusa in sfesnica. AtuncT veil
vedea ce va trebui sa cugetatl despre copii al carora parintT
sunteti, si despre copii acelora pre cari vol in acesta
momenta 'i socotitT fericiti. Atunci veil cunosce avanta-
gele filosofieT lor, cand el vor vindeca relele incurabill ale
fratilora lor, and vor fi proclamati sus de bine-facatorr,
ptotectort si mantuiforr al nefericitilor, cand vor fi trait ca
nisce ingeri pre parnent, cand vor servi de tinta tutor pri
virilor : in sal-sit, on -ce am putea dice nu este nimica in
comparatiune cu ceea ce experienta si insesT faptele ye in-
vata. ScitT vol ce aril fi trebuitu legislatoriT sa faca, daca ar
fi ascultat de ratiune; in loc de a conduce prin frica pre
tineril ajunsi la virilitate, sa se fi aplicat a'T forma si a'T fa-
soita in decursul primilor ani, si n'ar fi avut nici cum du-
pa acesta trebuinta de a usa de ameninta"ri. Dar iaca s-
cum ce se face : in decursult Mei medicula nu dice
nimica pacientulul si nu'l indica nici dna remediu pro -
priu a'hi usura; dar canda orl -ce speranta s'at perduta,
eca medicult ca ordona remedil preste remedil. Toc-
maT cand ne ama pervertitu legislatoril se gandescu ca
sa ne form*. Nu erau nict cum ast-fel principiele lui

www.dacoromanica.ro
569 AL TREILEA. prscuRs

Paul : elt voiesce ca de la inceput si din cet d'anteia ant,

invetatorit sa Invete pre copit virtutea, si sa inchida cu to
tul intrarea vitiilor in sufletul lor. Educatiunea cea mat
blind consista, nu Intru a 'Asa camp liber reuluT, cu gan-
dul ca sa se caute mat tardily mijlocele de a'l desradAcina,
ci intru a nu neglija nimica pentru a'I opri intrarea in ini-
ma nostrA. Pentru acesta ea nu me mArginesc intru a ye
da dor ca sa intorcett din acesta cale periculosA pre per-
sonele ce ar voi sA umble pre densa; ci voiesc Inca ca vot
SA veniti in ajutorul lor, sa mantuitt nava in pericul, si sa
'1 procuratt o navigatiune favorabila. Daca not cu totii am
imbratisa acest sentiment, daca mat Inainte de tote am in-
drepta pre copiit nostri catre virtute, daca am privi virtu-
tea ca pre singurul lucru necesart, si restul ca nefolositor,
am culege dinteacesta atatea de mart bunurt incat nu be
gs putea enumera fart a'rni atrage imputarea cA exagered.
Ce este mat mult, acela care, dorind ale cunOsce, va face
in privinta acesta experientA, ne va arata recunoscinta sa,
si o va mArturisi Inca mat via catre Domnul, vedend vieta
cerului domnind pre pAment, si doctrina fericiret viitore
si a invierei obtinend noue adesiunt, chiar din partea ne-
credinciosilor.
19. Cum ca acesta nu este emfasA, eat proba : cand not
vorbim celor necredinciost despre vieta ce o duc acesti
locuitort at singurAtAtet et la acesta nu gAsesc nimica de a
contradice, si tote silintele lor, ton argumentatiunea lor se
mArginescu Intru a ne obiecta micul numer at santilor. Ah
daca not am respandi acesta samenta in orase, daca acesta
regularitate de morala ar incepe sA capete acolo putere de
lege, daca not am instrui pre copiit nostri, mat pre sus de
tote, sA conserve amicitia lur Petru, daca not 'I am inveta
sciinta lucrurilor spirituale de preferinta si mat inainte de
ort-ce alta sciinta, tote causele de tristeta ar dispArea, o in-
finitate de rele ce desoleda vieta presenta s'tr isgoni, si a-
ceste incantari ale vietei viitore, adeca, lipsa de ori-ce du-
rere, de orl ce Intristare si de ori-ce subiect de lacrime, le
amt gusta cu totit Inca din acesta yield. Inchipui/i-ve cA

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARrLOR VIETE1 MONOSTICE 597

noT n'am mai fi posedati de pasiunea avutielor si a glorieT

desarte, ca nu ne amt mai teme de mOrte, ca am privi
saracia, ispite,le, nu ca pre un ret, ci ca pre un forte mare
bine ; ca am alunga diil inima nOstra ori-ce sentiment de
inimicitie si de ura, not n'am maT gasi nici in afara nicl in
launtrul nostril nicl un subiect de lupta si de chin, si con-
ditiunea ornenilor ar fi maT asemenea cu conditiunea feri-
citilor. Dar care om veT observa tu, a venit vre-odata
in privinta acesta la acest punct? Et intelegt necredin-
ta ta ; vol traiti in mijlocul oraselor, si nu aveti nici cum
de a face necontenit cu cartile nostre sante. Dacas vol att
cunosce si pre credinciosiT cart 'sl at fixatt lacuinta in pus-
tie, si pre barbatiT a caror istorie antica o nareda cartile
inspirate, ati sci ca solitaril, si mai inainte de densii apos-
tolii, si maT inainte de acestia dreptii de odiniOra, au pus
perfectly in practica acesta intelepciune.
Pentru a evita ori-ce discutiune, sa acordamt ca, fiul
tet nu va veni dupa aceste sante persOne decat in a
doua sat in a treia linie : conditiunea sa nu va fi pentru
acesta maT putin din cele maT avantagiose. El nu se va radiCa
la inaliim ea luT Petru slid a luT Paul; el nicl macar nu se
va apropia de densa ; urtneda ore sa dicem pentru acesta
ca trebue sag refusam onOrea de a-T urma la o ore -care
distanta? Eca cu tote acestea unde tinde limbagiul tea. A-
costa este ca si cum aT dice: pentru ca nu se pOte face
dintr'ensul o petra pretiOsa, el nu va fi decat fier ; el nu va
deveni, nicl argint; nic! aur. Pentru ce dar, in cele pamen-
tesci, nu ratione4i tu tot in felul acesta, si urmedT un ra-
tionament cu totul opus? Cand tramiti pre fiul tell sa stu-
dieze literele, tu nu te gand.esd de sigur sa'l vecIT radican-
du-se la culmea elociateT, si cu tote .acestea nu te apuci sa
'1 intorcl dela acesta carare (cariera), nu negleji nimica din
partea ta, si te aT crede satisfacut data copilul tet ar ob-
tine al cincilea sat al decelea rang printre oratoriT cu re-
nutzie. De sunt copiil vostri supt drapelele imperatului, vol
nu ye asteptap la aceea ca el sa ocupe pre data posturile

www.dacoromanica.ro
598 AL TREILEA DISCURS

(insarcinarile) cele mai inalte, si cu tote acestea nu le im-

punet,i sa lapede sabia, via de a numaT calca pragul pala-
telor : din contra, IT indemnati din tdta puterea vOstra a
nu renunta la acesta cariera, aspirand simplu de a 'T vedea
ocupand una din functiumile ordinare ale armatel. Deci
dar ce ratiune ye face cand nu vlati pUtet gandi la marl
resultate, cand e vorba chiar de resultat din destul de ne-
insemnate si a caror speranta nu vi se presinta decat a-
mestecata cu multa nesiguranta, ce ratiune ye face, clic, O.
nu ye dati inapoT dinaintea nicl unel silinte, dinaintea nici
tinuT saCrificig, in vreme ce suntetT atata de negligent) si
etata de putini la suflet cand este cestiunea de interesele
sufletului? Fara indoela ca vol doritl cu ardore sa reesiti
tnfr'un cast, si ca putin ve ingrijitT de a reesi in cela-l-alt.
Apoi, fiind-ca nu indrasniti sa o marturisit,T cu francheta,
alergatT la subterfugiT si la pretexte. Daca vol atT avea o
vointa ferma si sincera, nici unul din obstaculele ce adu-
cell inainte nu y'ar impedica. Este un lucru incontestabil :
ori-tine este in prada unel pasiuni adeverate, cand chiar
nu ar putea sa 'T satisfaca tote exigintele, nicl sa atinga
culmea cea maT elevata a dorintelor sale, va aspira tot-d'a-
una sa o satisfaca intro ore -care mesura, fie chiar cea maT
restransa. IndividiT dedati la yin si la beutura, pentru ca
nu vor avea la dispositiunea for un vin ales si delicios, nu
vor despretui pentru acesta vinul cel mai ordinar. Veti o-
feri ayarului nu petre pretiOse, nicl aur, ci numal argint,
el ye va areta pentru acesta o vie recunocinta. Atata de
mare este tirania unel dorinte ardinte, 'Inc& indupleca pre
on -tine este posedat de dansa, de a face totul, de a su-
porta totul pentru a ajunge ca sä o satisfaca. DecT, daca
vorbele vostre nu sunt un zadarnic subterfugig, ye trebue
sa le justificati printr'un concurs ,generos si. energic. Nu
este nici cum in caracterul personelor care doresc un lucru
de a'T impedica realisarea, ci de a intrebninta tote mij16-
cele pentru ca al realisecle. Atletii jocurilor olympice Kit
bine ca din, mul;imea concurentilor unul singur va lua cu-

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARTLOR VIETEI MONASTICE 599

nuna si el pentru acesta nu se dau marsputin la exercitiele

cele meal violinte si cele mai penibile. Este cu tote acestea
o mare diferenta intre densii si not. Fara a mai vorbi des-
pre scopul asemnat fie-careia din aceste lupte, pre and
acolo n'ar putea fi deck o singura cununa si un singur in-
vingkor, aid superioritatea sal inferioritatea meritulul nu
consista in aceea ca unul se retrage cu fruntea lucunu-
nata, si altul fara nicY o cununa, dar in aceea ca numele
nostru va fi proclamat intr'un, mod mai mutt sau maT pu-
tin stralucitor, asigurati fiind ca vom capqta in tot casul o
recompense.
In fine iol am voi dintrU inceput sa lucram serios la e-
ducatiunea copiilor nostri, si sal dam personelor doritore
de al firma in virtute, n'ar fi nici-de-cum lucru extraor-
dinar ca_psa ajunga el a obtine primul rang. De sigurrDum-
neclet nu ar fi de loc. nesensibil catre atata ferbintela si
zel; el 'sT-ar intinde propria sa mane, si ar ajuta la saver-
sirea statue. Dar cand acesta mane intervine, este imposi,
bil ca silin ele desfasurate sa remand fury resultat; este de
asemenea imposibil ca sa nu se radice cine-va la cel mai
inalt punct de splendore si de glorie, cand fapem si noT din
partea nostra aceea ce depinde de nor. Nisce femel au ob-
tinut dela Dumnectet ca sa le ajute in grijile ce ele aveu
de purtat pentru copii lor; cu atat maT mare cuvent vom
obtine noT, dace cu adeverat o voim, aceeasi favore. De si
numerose exernple yin in sprijinul celor ce et aduc ina-
inte, pentru a nu Area prelungi acest discurs, voiu lasa (la
o parte) pre tote cele-l-alte, si me voiu multumi de a IT
mentiona numai unul.
20. 0 femeie judana anume Anna, nascu un copil. Ea
nu se putea astepta s maT devie Inca mama ; cad nu ca-
pttase pre acest unic flu decat cu mare greutate si dupe
multe lacrime, pentru ca era sterga. De si a avut sa su-
porte vreme indelungata, din causa acesta, insultele rivalel
sale, .ea nu facu ceea ce faceti voi si, cand avu pre acest co-
pil, nu-I tinu langa ea decat pena ce 41 intarca. De indata

www.dacoromanica.ro
600 AL TREILEA DTSCURS

ce nu mai avu trebuinta de lapte, ea se duse pre data de

'I oferi lui Dumnedeq ; si de atunci nicT odata nu ceru ca el
sa se intorne in casa parintesca; ea 11 lass in templul Dom
nuluT inima sa de mama '1 impunea dorinta de a'l vedea,
ea nu'l chiema langa dansa; ci se suia cu tatal set pens la
templu, unde '1 lasase pre urma, pentru ca'I consacrase
DomnuluT. Dar acest copil deveni atat de insemnat si atat
de virtuos, trick Ebreii, departand de la dansii prin, enor-
mitatea reutatel lor, favorile divine, pea. inteatata incat
nu maT aver' vedenil nici oracule, Dumneclet se lass sa fie
induplecat prin nevinovatia acestul tener; restabili hicru-
rile cum eras ele maT inainte, si spiritul profetilor, de-una-
di disparut, Alcu sa se auda din nou oraculele lor. Kceste
favors, Samuel be obtinu mat inainte de a fi ajung la eta-
tea de barbat, si nefiind Inca decat un copil. 'Nu era nici
cum atunci vedenie manifests, nict cuvent insemnat., (J\
Reg., III, r.) Si Mite() asemenea stare de lucrurT comunica.
Domnul adesea planurile sale tenerului Samuel,
Ast-fel sunt aVantagiile alipite de sacrificiul bunurilor
nostre ce'l facem lul Dumnedet, de renuntarea ce se refe-
resce nu numai la posesiunile si averea nostra, cisi la pro..
pril nostri copil. Acesta renuntare ne este impusa relativ
de sufletul nostru; cu atat maT mare cuvent ne este ea
(impusa) relativ de tote cele-l-alte. Patriarchul Abraam nu
hesita inaintea unui sacrificit de acesta natura, si chiar
maT costator; pentru acosta, fiul set fu daruit si gloria sa
dinteacesta deveni Inca si maT mare. NoT nu posedamu nici
odata mai bine pre copiii nostri decat cand 'T delasam
Domnului. El este pentru densiT un protector mai putinte
decat n'arn fi noT Insine, cad el veghiazs asupra lor cu o
grije mai eficace. Nu vedetT vol in casa celor marl cam
ceva de asemenea ? Ast-fel servitoril cart acolo implinesc
vre tin oficiti inferior si carT reman cu parintiT lor au prea
putina stralucire si prea putina autoritate. Dar servitorii
pre can stapaniT 'T ate luat din familia lor si pre cars 'T in-
trebuinteda sat In serviciul personel lor, sat sa suprave-

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETELMONASTrCE 601

ghieze bunurile lor, se bucurd pre lAngd densii de o mai

mare favore si de un mai mare credit; si domnesce intre
densii si cei d'antei atata de mare distanta cata intre std.
On! si servitors. Daca Omenii trateza pre eel ce '1 servesc
cu atata buna-vointa si generositate, ce va face dar abisul
infinit a tOta bundtatea, Dumnedet insusl? Ldsati dar pre
copiil vostri sa se consacre serviciulul set, nu conducan-
du-I in templu cu Samuel, dar in cer thiar cu ingeriir cu
Archangelii. Intr'adever` de functiunile si ministeriul acestor
spirite fericite se vor impartasi persOnele can vor fi im-
bratisat regulele irTtelepciund crestine : nu este indoeld' .a-
supra acestul punct.
Adauga la acesta ca interesele-vOstre ca si ale lor, vor
fi cu mult mai bine ingrijite. Dupa cum unii omens at da-
torit numelui parintilor lor ore -cars favorl, de asemenea
pdrintii vor putea astepta favorl Inca si mai maxi prin me-
ritele copiilor lor. 'T1 voit areta aceste dote propositiunI
enuntate in Dumnecleescele Scripturi. Ezechia , persOna
de altrdminte forte insemnata prin pietatea si virtutea sa,
nu avu nicl cum in purtarea sa neimputabila un titlu sufi-
cient pentru a conjura periculul de care era amenintat ;
Si Dumneclet declard cal va mantui hi consideratiunea
virtutei mosului set, tVoit protege acest oras, dice el, si'l
voit mantui din causa mea si a lul David servitortlui
met.) (IV Reg., XIS, 34.) Paul, scriind lul Timoteiti, se ex-
prima in privinta parintilor precum urmezd : (El se Tor
mantui prin copiil ce vor riasce dacd vor fi statornic'I in
credinta, in dragoste, in sfintenie si in castitate. (I Timot.,
II, 15.) lob, a edruI dreptate, simplicitate si pietate o exaltd
Scriptura este laudata 'Inca si pentru ingrijirea sa cdtre co-
pill see. Ea nu consista intru ale aduna bane, nid intru a'I
inconjura de strahicire si de glprie. In ce dar consista ea?
Sa ascultam ceea ce dice Scriptura : tpilele de ospet ter-
minandu-se, Job chiamd langd densul pre copiil sei, pu-
rified, si, sculandu-se de dimineta forte, oferi un sacrificed
pentru fie-care dintre densii ; el junghid urr vitel pentru a

www.dacoromanica.ro
602 AL TRE1LtA DISCQRS

expia pecatul in fav6rea sufletelor lor. Cad Iob c,licea in i-

nima Sa Pote ca copiil mei vor fi conceput in mintea for
cugete ofensAtOre pentru Durnneclet., 'Job. I, 5.) Ce scusa
ne va rernanea noue a CAror temeritate merge atat de de-
parte? DacA un om care trAia maT inainte de gratie si de
lege, care nictodata nu priimise nici-unt fel de inveta-
rne'nt, veghia cu atata grije asupra copiilor seT incat tre-
mura pentru gresalele for secrete : cum ne vom apera, noT
cari traim supt gratie; cari om priimit invetamintele de la
dascali atat de num erosi, cari, suntem_inconjurati de e-
xample si de consilil, si carl cu tote acestea, departe de a
tremura pentru greselele nostre nesigure, despretuim gre-
selele nostre aretate, si cari, afara de acest dispret, alungAm
pre pers6nele ce ar voi sa le aduca rem edit? Tot o ase-
menea purtare, urcand pena la culme virtutea lul Abraam
facu, dupti cum dicem de curend, pre acest patriarch atat
de glorios.
21. Aceste numerOse exempla sa ne determine de a pre-
para Domilului ministri si servitorl incercati (probati).
DacA 6m eniX ce fotmeza pre atleti in diversele cetati, §at
cari dresecla pre soldatii unvv Principe in arta resbelului,
sunt pentru acesta recompensati cu stralucite' onorurl; la
ce recompensa vom trebui noT sa ne asteptam, noT cari
vom forma pentru Dumnedet Omeni plinT de grandOre si
de generositate, sat maT bine ingerl adeverati? Sa ne a-
plicam dar pune in stApAnirea acestor tesaure de pie-
tate care nu se trecU, care ne insotescu la esirea din acesta
lume si care sunt pentru noT de un avantagit nepretuit si
in acesta vieta si in cea-l-alta. Tesaurele parnentului nu
yin dupa noT; ele per din acesta lume, si adesea ne cau-
secla ruina nostra. Dar tesaurele de carl noT vorbim sunt
ale nostre inainte ca si dt.ipd mOrte, si ele umplu de sigu-
ranta pre ori-cine le posede. Ast-fel este legea ; acela care
pretuesce lucrurile pamentului maT pre sus de ale spiritu-
lui, va fi lipsit si de unele si de altele; acela care din con-
tra suspina dupa Thcrurile cerulul va capeta de o potrivb.

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARILOR VIETE1 MONASTICE 603

si pre ale parnentului. Acest limbagit, nu sunt et care '1

sin; ci acela care trebue sa'r asigurede executarea. cCau-
tati imperatia luT Dumnedet, clicea Domnul, si tote cele-
1-alte se vor adauge voue., (Matt,, VI, 33). Ce lucru de corn-
parat cu acesta onOre! Ocupati-ve de lucrurile spirituali,
ne dice el, si lasati-mi mie grijea despre tote cate ye pri-
vesce un tata plin de dragoste pentru copilul set, care, in-
sarcinanduse insusi cu tot ce privesce administrarea casel
si supraveghierea servitorilor, si cu tote afacerile de acest
fel, intetesce pre gul set de a se deda exclusiv la cultul
in;elepciunei, ecd Dunieded! Sa ascultamt vocea sa : sd
cautam imperatia ceresca, si vom vedea pre copiil nostri
radiind de glorie si vom iornpartasi si no' insine splendorea
lor, si, facend bunurile ceresci si viitore unicul object al
dragostel nostre, ne vom bucura chiar de bunurile viete
presente.
De altraminte ascultarea ye va procura o recompense
admirabild, in vreme ce inderetnicia si neascultarea ar a-
trage asupra vOstra o infricosabild pedepsd. Nu ve va .fi
permist ca sä punep tnainte cutare sat cutare scusd, si se
diceti ca nu at fost nimenea pentru a ye lumina. Mai in-
nainte chiar de a lua poi cuventul, acest pretext ye era ra-
dicat ; cad' natura at pus in noT o facultate cu ajutorul cd-
reia noT distingem cu perfectiune ceea ceeste bine de ceea
ce nu este, si ce e mai mutt preceptele acesteT fflosoki is-
besc pretutindenea ochii hostri, si relele de care lumea
este infectata sun; de ajuns prin ele singure pentru a in-
spira personelor ce sunt mai cu violenta inamorate de lu-
me, cugatarea de a se refugia in singuratate. Ast-fel, chiar
cand noT am .fi pddit tacerea, voi Inca n'ati fi fost pentru
acesta mai scusabili. Dar acum sunte;i mai putin, dupa
lungile discursurl ce ati audit, dupa exortarile intetitore ce
noT am tras, fie din Onsesi lucrurile, fie din sorgintea ence
si mai autorisata a Dumnedeescilor ScripturT. Presupu-
nend chiar ca copiii vostri nu s'ar perde la voi si ca ar a-
junge la ultimul rang in ordinea mantuirei, voi totusi nu

www.dacoromanica.ro
604 AL TRETLEA DISCURS

atl scapa de tot felul de suplicil, daca atl pune obstacul as-
piratiunilor lot Catre o vi4t6 mql perfecta, si daca 'T ail re-
tine pe pdment pre cand el s'ar sili ca sa sbore catre cer.
Dar fiind-ca niniica din tote acestea nu este admisibil, fi-
ind-ca eT punt expusi la o perdere irevocabila, si fiind-ca
este vorba de un pericul din cele mar grave, ce ieriare sa
speram, ce indulgenta sa pretindem daa pre langa res-
ponsabilitatea gresalelor nOstre personale , vom alatura
responsabilitatea infricosabila a greselelor ce vor comite
in urtna copiil nostri ? Din parte'ml, et nu cred ca el vor
fi atat de grew pedepsiti pentru gresalele in cad vorputea cd-
dea, cand vor fi fost impinsi in aceste abisurl, pre cat yeti fi
vor pentru ca atT pus in acesta trista necesitate. Mai
bine ar fi pentru acela care scandalisedd pre uh singur co-
pii ca sa se arunce in mare cu o petra de morn de gat;
judecati despre supliciile, despre chinurile reservate parin-
tilor atat de crudi, atat de barbarl incat scandalisedd pre
propriT for copii?
Bine voiesce dar to conjur, de pune un term en ori-carer
Improtivirl si. consimte a avea copii cu adeverat filosofi.
Nu'ml repeti explicatiunea ce mi-o dau multi pdrinti. Si
care este acesta explicatiune? (Este, aica el, pentru ca nor
vedem ca copiil nostri nu pute0 nicT cum ajunge scopul
ce'si propusese, pre care noT 'T am impedicat de a 'I ur-
mdri.t De ar fi fost prevederea to investita cu caracterul
certitudinei si nu cu un caracter simplu conjectural, pen-
tru ca multi dintre aceia pentru can se astepta cine-va sal
vacla cddend s'ad tinut tari ; de al rfi sciut acesta intr'un
mod sigur, totusi n'ar fi trebuit sä intord pre fiul tea de
la scopul set. Daca pre ore-care persOne supuse la caderi
dese le am face si noT insine sa cada, credl tu ca acesta
imprejurare este de ajuns pentru justificarea nostrd : si nu
va fi ea anume principalul motiv al condamnarei nOstre ?
Si pentru ce n'al lasat tu lenevirei fiiului te> plina respon-
sabilitate a Were sale; pentru ce al prevenit prin tine in-
sutT pecatul, si ai atras responsabilitatea asupra capului

www.dacoromanica.ro
 CONTRA ADVERSARIELOR VIETEI MONASTIQE 606

tet ? Ce clic? Tu nu trebuial nici chiar sa permiti caderea

acestuT copil; pentru ce dar n'ai Malt tot ce depindea de
tine pentru a o preveni? Tocmai,pentru ca cunosceal ca-
derea apropiata a fiului tet al meritat pedepsa cea maT
teribila. Nu, cand prevede cine-va asemenea lucrurl, se
chiama ca le provoca ; trebue din contra sa presinte o ma-
ny de ajutor, sd desfasure maT mult zel spre a comunica
aceluia dupre a caruia cadere se teme, o atitudine mai
fermi, on de are sä resiste, ori de nu are. Noi suntem o-
bligati tot-d'auna sa facem din partea nostri eeea ce este
posibil, chiar de nu ar culege aprOpe dintr'acesta nici un
fruct. Pentru ce dar acesta si in ce stop ? Pentru ca Dum-
nedet sa cera comet de sterilitatea resultatelor, nu none,
ci apropelui. Ast-fel adresa el vii imputari servitoruluT care
nu trasese nici un profit din talentul ce i se incredintase :
cAr fi trebuit, 'I dice el, sa fi dat acest argint banchierilor;
si la intornarea mea, as fi luat al met cu dobenda., (Mat.,
XXV, 27.)
SA punem dar in practice acesta lectiune a Domnulul,
spre a evita pedepsele sale. NoT nu'l vom insela dupd cum
inselam pre omeni, pre el care scrutdcla inimele care a-
duce tote lucrurile la lumina, si care ne face neincetat res-
ponsabili de mantuirea copiilor nostri. Dace servitorul ca-
re nu banul set ca sa producd fu atat de riguros pedepsit,
ce fel va fi punitiunea aceluea care impedeca pre cei-l-al; Y
de a face sä produca talentul ce li s'a incredintat ? De, am
reesi prin consiliele nostrde sa arancam pre copiiT nostri in
vertejul afacerilor lumel, sat de si, dupa ce vor fi sustinut
eT cu tarie aceste atacurT, cu tote acestea se vor retrage in
munti ; aceea numal ca nor vom fi voit a I impedica de
la acesta, vom suferi aceleasi pedepse. Dupe cum cand am
predica iubirea de intelepciune, de am convipge pre
cine-va sat nu, aceeasi recompense ne este asigurata, pen-
tru ca am facut tot ce a stat in puterea nostri, de ase-
menea orl-tine 's1 propune perderea aprOpelui de o im-
plinesce sat de nu o implinesce, este condamnat la acelasi

www.dacoromanica.ro
606 At TREILEA DiSCURS

suplicit ; cacl nu depinde de densul ca scopul set nu si'l

at executat. Prin urmare silintele nostre de ar fi si nepu-
tinci6se pentru resturnarea si distrugerea sentimentelor
copiilor vostri, yeti fi intru acesta pedepsitT tot atat cat si
personele ale cdror silinte 'sl-at ajuns resultatul lor.
sa ne petrundem bine de tote aceste consideratiuni, sä
lasam la o parte tote rationamentele zadarnice, sd aspirdm
a ne glorifica cu generositatea copiilor nostri, a construi
temple destinate de a purta pre Christos, a forma atletX ce-
resci, ale inlesni lupta, a'T reinsufleti, a cduta intru tote in-
teresut lor, spre a fi partasT cand:va cununilor lor. Dar
daca vol ye declaratX adversaril acestei opere, nu vet,T im-
pedica pre copiiT vostri, dacd hotararile lor sunt energice,
de a imbratisa si nevrend voT acesta fiTosofie, si de anT gus-
ta tote avantagiile ; vol nu vetT prepara pentru vol decat
muncT fard mesura, §i nu veil recunosce oportunitatea
consitielor nostre decat cand acesta mdrturire nu ye va mai
fi de nicl o utilitate.

,,,

www.dacoromanica.ro
 SC1INTA SI RELIGIIINEA

De un timp in cace sociali§tiT qi materiali§tiT, care

spre nenorocirea n6stra a inceputt a se afirma prin
unele organe de publicitate ineonsciente, se silescti
a face sa prinda §i la noT radacinT idea greqita ca ar
fi o Incompatibilitate intre sciinta qi religiune. A-
cesth cestiune a fost §i este desbAtuta Inca de pe la
Inceputul era crestine, qi totT scriitorii seriosi au con-
statat, din contra, ca fara religiune nu p6te exista
nick adev6rata sciinta.
Nu ne voin incerca shiacem polemica contrarilor.
religiuneT. Dar find a ixn carentil n.efavorabilil cle-
ruluT qi Inv6t6m.'entuluT religiosil a Inceput a se purta
prim unile din sferile politice, la not in t4r`d, credem
'a satisface pe onorabilii cetitorT publicand §i noT,
dupre Revista Teologied, urmatoriul articul estrasti
din cartea D-luT Philibert D'Assel intitulata: La de-
mocratic et ses conditions morales. (Redacliunead

RELIGIUNEA
Religiunea este principala Erma moraliti a societatilor.
Prin. unele parp" ale caracterulul ei, religiunea se apropie,
prin altele ea se indepartezil, de democraiie.
.grin principiul de egalitate ea se apropie. Inaintea lui
Dumne4eil toi oamenii sunt egali, dupa cum totT cetatenix
sunt egali Inaintea legeT.
Egalitatea religidsa a aratat dmenilor egalitatea civica. A-
ceste dot-16 egalitati sunt mama qi cu fiica. Legatura mater-
nitap nu e rupta,

www.dacoromanica.ro
608 SCIENTA BSI RELLG1UNEA

Religiunea e cu totul demoeratica, fiind ca ea este in vita,

intregimea aceeap pentru tots. ciinta, bogittias se impart in
fragntente neegale : vulgul nu p6te culege de cat parti f6rte
mid. Din .contra, religiunea nu 6 nici o avere materials, nici
o culture a spiritulni : ea este, in individ, o dispositiun,e a
sufletului, §i fie-care invetat sail ignorant, bogat sail sitrac,
Foote sa, o Bimtl, in acelao grad'.
Principiul religios insa se depart6,za de principiul demo-
cratic, pin caracterul superior al autoritatii sale. Pe tend
eetat6nul nu recun6qte alte legi, de cat acele primite §i no-
tate de el, cel credincios atarna de o Putere, care se esercita
in afara §i mai presus de el. El e adeveratul supus al unuf
monarch, al earui regat nu e din lumea adsta. Ori-ce reli-
giune se cuprinde in respectul unei autoritati superi6re ome-
nirei, in credinta unei doctrine suverane : in dinstainuirile
unei cunoseinti plina de inspiratiuni : ea se sprijina deei pe
o baza deosebita de aceea care sustine societatea eivila.
Supunerea e aceemi, fie legea divina sail omen6sca, ori-
gin& legel insa e cu totul alta qi principiul autoritatei sale,
nu are acelaO caracter in amindoue cazurile.
Intre aceste d.ou6 ordine, religios §i civil nu p6te esista,
nici un antagonism, fiind-ca aceste dou6 autoritati de origine
diferita, se esercita in domenii cu totul distincte. Societatea
sufletelor nu are nimic cotnun cu acea a intereselor soeiale :
ea nu pate lua na§tere din aceleai legi, precum nici seiintele
esperimentate nu pot sa'O ea origina din met6da geometrica.
TottiO unii democrats indrca, in mai multe tin, sa sapQ
edificiul religios pe care se sprijin societatile de atata secoli.
Du§mani a on -cares monarchic, ei nu vis6z1 de cat la res-
turnarea monarchies lui Dumnezeil §i la, suprimarea din lume
a tot ce nu e produsul direct a vointei poporului.
Cu -a,cest sistem, credinta publica, ar deveni o credinta
noun,, ce ar inloeui pe eea veche.
Un fel de morale de institutiune omen6sca ar lua locul
moralei religiose. Atunci nu ar esista alt cult de eat acel al
patriei, alte serbari de cat acele nationale.
AdmiOnd chiar ca s'ar putta isbuti, nu ar fi insa un ser-

www.dacoromanica.ro
 SCIINTA $t RELIGIUNEA 60§
r

viciti adus omenirei, ctutand al desbrilca de credintele reli-

gioase.
In adev6r religiunea este singura bazti solids si universal&
a moralec, cad' ea impuntnd omului eredinta in recompense
sari in pedepse viitare, pentru fapte pe care legile omenesti
nu pate st le atingt, ea cuprinde singura sanctiune real& a
actelor vointei. Legile omenesci nu loves° de cat greselile
deja comise, mai mult Inca faptele grave. Ele nu aii actiune
tad asupra tendintelor care conduc pe nesiratite la crime,
nici asupra culpabilitatil unei serif de intentiuni snit de fapte
care formezt o scars ale ctrei trepte conduc la gresala legalt.
Ele aunt deci represive, ear nu preventive. Este chiar de tre-
buintti ca in democratil, legile criminale st fie cat se pote de
putine, pentru et sub acest regimlibertateasa gasesch cat se
pate mai putine pedici. Cand legislatiunea penala este ne3u-
ficientt in intinderea si in scopul sLu, atimei consciinta are
un rarl cu mult mai. important.
E adeverat ce consciinta este regulatorul libertatei ofne-
nest; acel regulator ins& se sdruncinEt sail nu function6za
sand el nu este esercitat din copilarie si dud nu primeste o
directiune de mai sus.
In contra acestel opinium se pate aduce ca esemplu pe
unit indivic,li sail pe uncle societati inzestrate eu milt& mo-
ralitate, Insa fart vre 9 credintri, religiasa positive. Acestia
nu ascultt de cat consciinta lor. Insa ac6stit consciinta a Post
formate sub influenta principiilor respandite deja intr'u 'tune
socials mai vasty, care 'I ineunjord, din care of fac parte sail
alt exit, si care A fost inspirata numal de religiune. Mora li-
tatea, lor particular& as tine de acestrt moralitate generala
prin legtturi invisibile butt puternice.
Chiar Let' s'ar admits cy notiunea filosoficti, a binelur,
privity In esenta sa moralt, ar putea ajunge sit ruentima pe
oamenii luminati its calea datoriei, ceea ce uu vom discuta
aicea, un ast-fel 'de folos ar fi insy restrans tot-des -una pentru
clasa literatilor, a invetatilor, a filosofilor si a, discipulilor lor.
Care este insti, nuMerul filosofilor si care este mai cu gma
influenta lor intr'o societate democratic& ? Dumnecleil este
6
www.dacoromanica.ro
610 scnNTA BSI RELIGIUNEA

pentru multiml singurul filosof invetator i si Religiunea este

singura filosofie care o ati mai aprope.
Nu nurnaf ea religiunea este pentru popor singura bass
seriosa a, moraleT, dar ea este Inca cea mat inalta lumina,
caret destepta ideile. E de ajuns a esamina conditiunea de
tral a lucratorului sail a plugarului, care represinta tipul cc,
tatenilor, ce formeza majoritatea intr'o democratie. Individul
cu o profesiune lucriltare este sclavul muncei grele, care 'f
absarbe timpul si '1 micsor6za puterile. Mild se mantue zioa,
el se opreste sdrobit de ostenela, si se intOrce pentru odihna
la casa sa, data o are. Grijile c.e 'I suprind if yin de la mun-
ca sa, adese-eri de la interesele sale, ate o data chiar de la
vre-o meschina afacere publica, care aduce nelinistea in sa-
tul sal, care 'I preocupa faro insa a-I inalta, gAndirile sale.
Din scesta stare el nu pate esi. Din partea materials, este
expos indemnitirilor betiei, acest flagel a democratfilor pros-
pere, in care mijlOcele generale de trai permit kimenilor se
sc a in ea.
De o data apare religiunea : ea cuprinde pe acest individ,
it suite din mijlocul soli de esistenta '1 arata un traf mai bun
clue cat traiul present, arunca asupra cugetului Oa lumina
supranaturala a dogmelor sale, if destepta prin descrierea u-
nef lutni necunoscute, imaginatiunea adormitil, qr o miss
prin prestigiul sarbarilor si a ceremonielor sale severe sail
stralucitore. La munca neadormita, ea veghiaza pentru
nistc a lat, si if pane stavila in lucrarile suite a vietil sale, si
tot ea it cheama la piciarele altaruluf, it ind.6mna AA se rage-
si ss asculte cuventul lilt Dumnellet.. 0 esistenta nou6 se des-
chide pentru, el, un vii se ridica spre viitor, o filosofie vor-
beste sufletului, o poesie sopteste inimei sale.
De la religiune, de la credintele sale, de la cultul s6i1., ea
nastere' idialul eel maf inalt care, p6te lumina cugetul mun-
citoruluf, care it smulge de la placerile grosolane a simturi-
lor, precum ai de la realitatile vulgare a conditiunel sale de
muncA.
In aemocraiii influenta morals si spirituals a religiuner
este cu atilt mat salutara, cu cat saracul represinta tipul dom-

www.dacoromanica.ro
 SCIINTA $1 RELIGIUNSA 611

nitor a speciei omenesti, sta'panul societatii, si fiind ca el nu

p6te lua de aiurea moralitatea sar,\
Suveran colectiv, nerspunzator deci, poporul nu intal-
neste alte piedicY la vointele sale, de cat moderatiunea tai spi-
ritul dreptatii a indivizilor care '1 compun. : salvarea socie-
tatii este incredintata dreptatii consciintei lor. Daea poporul
divine materialist si atheii, societatea atunci Tin mainele u-
nui suveran materialist si atheti.
In Francia, in secolul al 18-lea, clasele luminate, care de.
rigeatt societatea, nu se sfieatt sa darame edificiul religios,
pentru a indrepta cate-va abusuri. Mode le si desfraut nimi-
cira in ourand aceste imprudente incercari. Increzatore in
durata influentei lor, aceste clase pretindeati sit substitue fi-
losofia In locul religiunei si sa guverneze ast-fel poporul des-
pre a cgrui credinta putin be pasa, fiind ca el nu lua parte
in chestiuni politice.
Astrisll insa, tocmai ca find cele mai luminate aceste clase
s'ail recunoscut gresala.
Ele v6c1 acuma neajunsul filosofiei pentru propria for mo-
ralisare, si mai cu s6mrt pentru moralisarea puternicului sta-
pan pe care democratia Fail suit la putere.
In lipsa desteptarii spiritului, pe care acest stilpan nu o
va putea castiga din causa conditiunei sale muncitore, ele
inteleg acuma nevoia de a impune pasiunilor lui fraul reli-
giund
Oamenii intelepti se inspaimantii, child gandesc ca vor &I-
dea in mainile unei democratic a tot puternica", in care mo-
rala nu ar a,vea alta parantie contra dorintelor de, tot felul,
de cat niste principii filra temeiti, puse de cei interesati.
Stavila care se ridica sati se coborit dupri vointa, nu mai
poate fi o stavila. In ordinea moralii, nu Bunt adev6rate sta-
vile de cat acelea care, stabilite de o autoritate superi6r6,1 nu
pot fi trecute de puterile care le ameninta sail cauta ale
inconjura.
Democratiile Infloritore, a caror spectacol ni'l arata istoria
fie in trecut sail in present, all fost tot-d'a-una societati reli-
gioase.

www.dacoromanica.ro
612 stntiTA ySI RtLiGIUNtA

Svitera s'a arittat in tot-d'a-una religiOsa paniti la fana-

tism ; fanatismul insa da nastere la lupte i persecutiunI In-
tre secte, insa aceste discordif neincetate intre credinciost,
dovedesc vig6rea convingerilor religi6se in popor. Daca insa,
iinistea publics a perdut, moravurile s'ati, pastrat si caracte-
rile nu s'ati. micsorat, in mijlocul conflictului acestor idei ri-
vale. De un secul Incoace, Svit,era a fost pusa in miscare
prin o suflare religiOsa, care a dat viata acestet midi natiuni
amenintata sa cada intr'un repaos sifit. Ea /Ate sa se trans-
forme, sresi dea guvernul in mainile unor cape fara credinta
psi fara respect pentru credit*, altora, transformarea insa nu
e Inca indeplinita. Ea pare din contra ca se opreste, schim-
bandu'st calea. Singura suprafata e atinsa ; Sviteranul insa
ramble legat de recta sa, cum e legat de muntii, de canto-
nul psi de patria sa.
In America, cea mai mare natiune demoeratica, _religiu-
nea e f6rte profund populata, prin emigrarea puritaniloi ea
a r6mas tot-d'a-una credinci6sa traditiunilor unei ast-fel de
origine. Religiunea, ca si in Roma, face parte din moravu-
rile publice, Intru atat insa, Intru cAt ac6sta participare e
compatibila cu sub-impartirea in secte.
Constitutiunea chiar e pusa sub patronagiul religiunek
In imprejuraxi grave a existentei nationalase ordona chiar
de catre guvern, inteun mod solemn, rugaciuni publice. Ju-
ramintele se fac Inaintea Bibliei. Calugari aunt atasett pe
langa flota 1i armata. Duminica repaosul e absolut, admi-
nistratiunile aunt inchise, populatiunea Intreaga merge la bi-
serica, pentru, ca sa asiste la oficitui si se is parte la intru-
nirile religiose. Luptatorif in timpul resbelului, se feriati a
se intalni In zioa Domnului". Nu credem ca armatele monar-
hillor, atat de crestine din Europa, all Impins atat de depar-
te respectul principiilor religiose.
Nicairl nice Intr'o Ora.
Siratimentul rel;gios nu e atat de puternic ca in America j,
si nu se poate gasi o alts democratie atat de intinsa, care se
fie, cu tote viciurile guvernulmt seti, atat de inflorita.
pupa an asa esemplu, nu e adev6rat a zice, ca link de-

www.dacoromanica.ro
 STIINTA I RELIGIUNEA 613
ti I

mocrati sin Europa, ca deprinderea religiuneT, distruge ini-

tiativa omuluT, si injose§te caracterul sin.
0 lege istorica necontestabila ne arata prosperitatea mo-
rala, §i credinta religioasa a pop6relor legate in orT ce epo-
a, prin a strinsit corelatiune.
Grecia qi Roma, inzestrate totusT cu religiuni putin mora-
lisatore, nu q'ati vq.ut decadenta de cat atunef cand orT ce
,sinatiment religion s'a stills in inima eetatenilor s6i. -Nu cu-
A6stem nici o societate prospers, care sa fi fost athea, nici
chiar vre-o socie ate care sa fie athea in intregime. Viitorul
nu ne va reserva spectacolul acestei surprinderi, probabili-
tatile realisaref sale sunt desmintite prin inv6taturile din
trecut.
Thies zice. (Le Consulat et l'Empire) Trebue o credin-
77

Oa religi6sa, trebue un cult la on-ce asociatiune omenesca.

Omul, aruncat in acest univers, fara a §ti de unde vine,
unde merge ; pentru ce sufere, pentru ce chiar esista ; ce
resplata sau ce,pedepsa vor primi turburarile indelungate
ale vietii sale ; Inconjurat de contrazicerile seT, car!
'i si un unit, ca este un Dumnezeu, autorul neinteles a tu-
turor lucrurilor ; altiT, eg, nu este ; ace§tia, binele i r6u1;
77

care trebue sii slujiased de regula purtaril sale ; cef-l'alt-T,

cti, nu esista nicr binele, niei r6u1; ca acestea sunt inventi-
77
urn interesate ale puternicilor de pe pament ; omul in mijlo-
cul acestor contradictiuni, simte 6 nevoie puternica, de a
'§I. face o credint L hotArita asupra acestor lucruri. AdeVe-
rata, sate falsa, sublima sau ridicula, el '.v1 face urea. Pretu-
tindem, in on -ce timp, In on -ce loc, in anticitate ca §i in
timpii moderns, in itrile civilizate ca §i in -pile selbatice, '1
77

77
vezi la pici6rele altarului, pe uniTi venerabili batranT, pe altiT
77
respmgatori §i setoqt de sange, and nu donane§te o ere-
dinta stabilita, mil de secte ca in America, mil de superstitif
rusin6se ca in China, turburt §i injosese spiritul omenesc,
77

Sau daca chiar in Francia, la 93, o sguduire trecatore

77

77an indreptat religiunea antics a -card, omul, chiar in mo-

mentul cand a facut juramentul de a nu mar crede in nimic
77 7

se desminte dupa cat-va timp, qi caul nechibzuit al ze4eT

www.dacoromanica.ro
614 sCIINTA $1 RELIGIUNEA

77
Raciuneiinaugurat pe treptele esafodulm dovedeste
//ea, acest juramant era pe dtt de zadarnic, pe atat de ne
crezut".
Intr'o democratie, religiunea esercitit o influentg, cu deo-
sebire salutara, ea aruncit un element ponderator in tendin-
tele sale, si represiv in abusurile sale. In mijlocul mobilitatiT
lucrdrilor omenesti, ea Inaltit principiul unet autoritati fixe
ett o ad.unaturA de credinti nediscutabile. Mai pe sus de re-
gulele dictate de vointa omulut, regule schimbittfte ; ea a',
OM, regulele vecinice ale morale. Ea opune in spirite, la exa-
geratiunile libertittii, suveranitatea puterit divine ; esceselor
egalitatii, deprinderea respectului ; in fine poftelor egoismu-
lui individual si abusulut puteref fart control, ea opune fra'ul
respunderei morale.
Nu s'a descoperit Inca o organisatiune socials care et nu
pung, in fag) pe eel tare cu eel slab, si care sit is celui intaiii
toatit partea sa de putere asupra celui a1 doilea, de care ar
putea abusa.
Pretutindeni unde exists puterea de a face, esistit si oare-
care facilitate de a abusa, pe care democratia luerezit a o re-
duce, pe care twit nu o p6te face sg, disparit. Perfectionarea
institutiunilor, on cat de intingi ar fi, ea nu p6te ins su-
prima rolul indivic,lilor, nicf substitui faptelor for personale,
lucrarea regulatit a unor masini sociale stabilite cu:chibzuinta.
0.mul va sta tot-d'a-una in viitor aka cum a fost in trecut,
mat mult sati mqi putin, la vointa unui alt om. Schimbarea
puterii nu impedicit escesile sale :- ea conduce din con-
trit pe ace cart all ajuns la ea sit se bucure de ceea ce se
petrece si se profite de clioa de azi, care nu va putea fi
maine.
Mai inainte, intre stapan, crtnd acesta era drept si supusul
ski, intre tiran si popor se inaltit un arbitru, care amenintrt
sate cauta se impace acesta era : preotul.
Acest preot, cite -o data chiar papa, era personificarea
dreptittii divine, care amintea celor tart datoriile dreptitte
omenesti.

www.dacoromanica.ro
 $CTINTA $i RELIGTUNEK 615

Din societatile nostre care.sati despartit cu desitversire or-

dinul civil de ordinul religios, preotul a disparut ea judec6-
tor. Daca preotul a disparut insa, Durnnecleit a r6mas vor-
bind. consciintei omenqta, ca Yin mijlocitor i ca un judeceto-
asedat intre rnajoritatile minority ile invinse, adica ca or
dinidra intre suveran i supusii

www.dacoromanica.ro
 Predia rostita de parochula. I6n Berariu. din
Stroesti, cu ocasiunea serbArd de 24 Tunic in cate-
drala vechd Mitropolii, Linde sunt depuse m6s-
tele S. M. M. Ion eel Not.
Suceva.
Ai totu poporuiU ciluta sit Jie atiugit
de Elu c11 putere eqia din Eli ML viu-
deca pre tett' (Luca cap. VT. 19).

lubitilorn Crqtinl!
In acesta locast dumnedeesca v'ati adunatt as-
tadi multiple milled, nu mime din locuri apropiete
ci chiar si din cele mai departate.
Ate sosita facenda asa calatorie numai pentru
Domnul si in numele Sf. I6n-Noula , aaruia
m6ite odihnesca
Sositat in fruntea n6stra, din noua Mitropolie la
acesta veche Mitropolie, i celt maT ales a inchi-
nAtora, prea bunula si prea vrednicula si neobo-
situ% nostru Arhipastoria, carele aprinst de focult
dragostd ceresti conduce turma cuventatore la li-
manula fericird, si carele nu perde nick una mo-
mentade a aduce biserica luT Christos si crestinata-
tea rasaritena la fl6re si valfa; Si carele astadi in
acesta didire veche radicata. de voevodula. Stefan in
atm% 1523, -- a bine-voita sa savarsesca Sf.

www.dacoromanica.ro
 PREDICA 617

turghie archier6sch, si EA reverse prin inanele sale

bine-euventAtare darulu Dumneclecscri preste via a-
csta care a sAdit'o drepta celut de sus.
De rtgaciunt, cant-art si laude resuna, acesti lo-
caltt Dumnecleescii. Buclele tuturorti soptescti dupa
pilda archiereului rugatorii, rugaciuni ferbinti elite
din adanculA inimet; = 6ra ochii vostri -vars6 la-
crimi de bucurie si multemire , si manele v6stre
darnice impArtescil daruri, jertfe si milostenie in
lauda acestei serbAtort mart, carea este mai alesA ho-
thrata pentru aletoria si Inchinarea la acestti loci
sfantii.
Cum ngvAlea poporultt odini6r6 pe cand chlca
Domnuli cu pici6rele sale pAmentulti Ierusalimulut,
ca sg, se atingg, de dens-ulbi si sa se vindece trupeste
si sufleteste prin puterea ce esia din Elti, ast-feln
ye grabitt si yoT la racla in carea odihnescit m6s-
tele unut sant mare, mini martini nebiruitt, ca atin-
gendu-ve de elti sa primiti vindecarea inimelorti
v6stre sdrobitc de necazurile lumeT si de poverele
et grele.
Fat6, cu eats, c elu si credintA, ce afatati pentru.
Domnulli li 8fintit sei, este blue sa, ne intretinem
putinii in folosulu cAletoriet si a inchindrei v6stre
la acest loc sfant.
Caletoria si inchinarea vostrh, in acestti locasti
Dunanecieescii si ra cinstitele moste a sfantului pur-
-Muli de chinurt 16n, doyedeste cg, credinta, drago-
stea si n.Adejdea, aceste trel virtuti de cApetenie- sunt
in inima vostra si ve infrumuset4z6 pre tott en mi-
mele celu dulce de crestinti bunti.
Domnulti 'nostru Is. Christos s'ai dusi cu trupuld

www.dacoromanica.ro
618 PREDICA

din lumea acesta dup6 ce ei-a plinit lucrul

dus dup6 ce a spAlat cu sAngele s6u cela slant
Qmenirea de p6cate qi fbra, de legs, s'a dusa §i s'a
inaltatu la eerie.' §i Ode de a drepta pArintelui ce-
reset de unde are sa vie qi sa judete, la a doua ve-
nire, viii i, mortil.
In urma lui ins6, a crescut §i s'a latit credinta sa
cea sfanta.
Din timpa in timpa a fostu intAritt, biserica lui
Christos prin vase alese prin sfintii mucenici, care
iI caqtigara, cununi de biruintA asupra cruclilorti pri-
gonitori necredincioqi, carii dupre cuventult Sf. Ion
gurg de aura: Prin vieta lore sfantg twin pilda lord
mantuit6re se sileau de a sarpi rb'facirea din radii-
cind, carii respingeau aqecl6mintele idoliloru, resbo-
iat reutatea" (1) §i curs-afau pamentula lui Dumne-
de& de stricaciunea cell cuprinsese. Carii nu i'ati
tanguita de slabiciunea trupesca, nici de :multimea
trebilorii? nici de tirania timpului, care se ft.ceaa
cu atAta mai ravnitora cu cat primejdiile II impre-
suraa mai multi" (2).
Pedepsele §i lanturile, temnitele qi muncele schin-
giuirile i mortea cea mai infloratare qi totil ce este
mai durerost, mai crAncenil qi mai grosava, nu'i a-
batu de la credinta cea adev4ratA. angele lora
as strigatu la ceriu qi din tote picaturele lor, s'ati
intarita §i s'ad inmultita cre§tinatatea, s'aa prema-
Tat qi s'ab. Witt" biserica lui Christos.
Pentru aceea lea impart4ita Domnulu darn ce-

(1) Ion guru de auru.

(2) Ion gurg, de aunt euvent LAII pag. 530 edit. Melehisedee,

www.dacoromanica.ro
 P11EDICX 619

reset imbelsugatti, din care priimimii si nor, atin-

gendu-ne de sfintitele for m6ste, vindicarea trupe-
scA si sufletescA.
Si din racla acesta ese putere vindeatore, putere
'minunatA si supra-firesa carea ne spalA si ne cur`A-
teste de patimi si Med, de lee, care vindech inimile
n6stre sdrobite si necajite, putere care aling si
durerile n6stre trupestr, care ne scapa de nenorocirr
si din necazurile cele mai grele.
Ce fericiti1 locasti Dumneeescii Ce orasti feri-
cit, ce loch vestit in crestinAtatea rasAritena (drept
credinci6sa) ! Ce Ora bine-cuventata care piistrezA,
in sinula ei acesta com60, de darurr nepretuite! Mi-
rele 1ui Christos unit suferitorii de chinurr grozave,
biruitorulti ispiteloru si alit amagirilorti lumei pline
de deserfaciuni, ostasulA luX Christos celti aprins de
oculh dragostei cele negrAite chtre Dunmesleti,
Aceia odihneste in acestA racla. sAnta. Mostele
cinstite asupra carora s'ati v611.ut dupre muncirea
Sfantului unh stfilpti de foal panA, la cah si carele
au fosth sfintite .de ingerr adunati in sobOxh si in
vestminte str6lucit6re, ele revarsg, de atuncr si
pAn6, asfacA timpb. de sese- vecuri intregi asupra tu-
turorti ceIoril ce vinh si.se apropie de densele cu
credinta, miros de buns mirezma si darh de vinde-
care.
Sfantulii martini Ion este scutulii. nostru, pe Elti
nn l'a putut invinge nici slAbi in credinta nemilo-
sii ski muncitori.
Ciuqimele cele mai mail, muncele cele- mar in-
grozitare si m6rtea cea mai cumplita! t6te le a in-
vinsti Sfantulti.

www.dacoromanica.ro
620 PREDICk

Ce pildA de virtute eroica creqtinese6 ! M61-

tele sale sfincite n'at putut sa le strivesca, nice s6, to
desfacA, nief sa le nimicescA, timpurile furtun6se §i
vitrige pentru strAmo§ii no§tri ce locuiat prize Ora
acesta qi cele invecinate.
Ele salt pAstratt. peste Ose vecurnungi spre fala
sfintei n6Stre biserici dreptt credinci6sa qi mai cinci-
sute de an in tera acesta qi mai alest lin °rap% a-
cesta bine-cuventatt.
Parintii, bunil qi strAbunii nostril tot aid at c416-
torit, tot la acest loci slant at nAzuitt. i s'at Mehl-
nat. Priimind putere §i dart ceresc prin sfantult
Ian, as inthreati ei in credinta lui Christos.
Tott a§a qi not tarsi am caletoritt §i ne inchi-
amt aide, nice not n'avemti sa remAnemd lipsiti, de
darult i puterea teat minunatit care se revars'a in
acesta loca t Dumnecleesc pentru ca dupe cuyinr
tele sfintei scripturi: bunt este Dommilti si darult
set M.I.6 de sfir0t qi pentru ca minunat este Elt in-
tru tots sfintii see" (1).
i none ne-a mijloci Sfautult dar cerescti qi man-
tuire de pecate, va mijloci celorti bolnavi fam'aduire,
celord necAjiti i impovhrati uprare, erb', bisericei lui
Christos ocrotire §i putere. Ca vi Donanulii, ne
intimpina mirele stn I6n clicendu-ne d'impreunA cu
Christos :
,Veniti la mine tots cei osteniti qi insarcinati qi
et ye voiti odihni pre voi, luati j ugulti met preste
voY, §i ve invatati dela mine cá sunt bland 0 sme-
.
(I) Pr. David.

www.dacoromanica.ro
 r.
PREDICA 621

rittt cu inima,§i yeti afla odihnA sufletelorti vdstre. (1)

5.Si in adev6r la tine altulil sti, alergamu not eel
osteniti qi insareinatt de necazurile i nevoile lu-
me§ti? Incotro sa apucamti cand ne apasa dureri
nesuferite? Incotro ne am duce mutandu-ne din lu-
mea acesta, data n'am fi paditu credinta in Dum-
necleti qi sfintii see, card §'ati versat sangele for pen -
trti Christos Cara' l'ati mArturisit pro Domnulu eu
cea mai wef mkturisire a sangelui lorit Carii T-ati
fost martorii de sange §i se facursa parta§i de cea maT
ferieit6, morte pentru Pala §i intgrirea eredintei
drepte, a chrora sange este dupit,euvintele Sfintel
Scripturi Samanta CreTtinilor." (2)
Din t6te unghiurile Veriq6rei n6stre §i mai depar-
te de preste hotarele ei calatoriati §i sa inchinati
prin sute de alai credincio§i la m44tele sfantului mu-
cenic 16n. i ca astach vorti cAlatori §i se vorb. In-
china ere§tinii evlavio0 in tot-d'auna, nepotii §i stra-
nepotii in §ir neintreruptti, §i sangele atestur mar-
tir va fi yi mai departe samanfa ma,n6sa pentru im-
multirea §i Inflorirea bisericei rasgritene.
Rugati-v6 dar §i inchinati-V6 sfantului cu credinta,
§i cu dragoste impreun.a eu nadejdea in mantairea
v6stra. tergeti lacrimele qi inAdu§iti suspinele
v6stre voi inehinatori fericiti, Elu va a0erne t6te
rugele inaintea ttonului vecinicului Dumnecled §i, va
impArta§i pe fie -care- din indurarea eelui- de sus ,
dupre rugticiunele, faptele qi credinta sa. Elu va o-
dihni qi va lini§ti pre tots eel osteniti 4i insareinati
de dureri qi am'araciuni.
(1) Mat. 11, i3.
(2) Ap. Pavelu.

www.dacoromanica.ro
 622 PREDICA

DupA pilda si invethtura ce ne o impArtAseste

prea sfintitulti nostru Archiereti, carele fericeste in
fie-carele anti acest locasti Dumnedeesc, .adstA Mi-
-
tropolie veche, cu sosirea, cu rugaciunele si cu in-
vetaturile sale bine-cuventAt6re, care priimeste si
le inaltA rugele n6stre ferbinti inaintea Sfantuluil6n,
mijlocindu-ne prin Elti dela Domnulg ajutor si man-
tuire. Sa nitincetati nisi vol de a creste si a v'e
lauda cu folosulti si ajutorulti acestel inchinAri la
sfintitele m6ste de aid in t6te locurile wide yeti a-
junge.-- Vestiti iubitilorg, copiilorti vostri minunile,
folosulti si ajutorulti ce nal aduce noud crestinilorg
drept credinciosi calatoria si inchinarea la acestti
loci' &ant.
Asta o certi de la tog incepend de la sArmanulti
nau,ncitorti pana la celtt mai maritg §i mai luminat
cresting, fip siguri ca Domnul si-a arAtatti minu-
nile sale intru Sfintii sei. Elg va rgsplati credinta
ce ati aratat'o fatA cu vasulti sei' ales insutitsi inmiit.
Intorcendu-v6 la vetrele vOstre, iacA ca duceti cu
vol darul si bine-cuventarea eel-4s* care ati pri-
imit'o aid; duceticu vol usurare trup4scA si suflet6--
scA. Dee-v6 Domnulti si in lumea cea-l-alts bu-
-nAtatile pe care dupA Sfanta ScripturA Ochiulti o-
mAlui nu le a vedut, urechia nu le a auditd, nicl la
.
imma omulul nu s'ati suitti. Acehtea le-a ptegh-
tit Dunanedeg pentru eel iubia" (1)
Sfinte mare mArturisitorule Ione ! tu carele esti
ocrotitorulti nostru, tu carele ne aperi si ne feresti
in dilele grele de nevoi, tu carele ne ai invred-

i (1) Cor. 2. 9r

www.dacoromanica.ro
 PREDICX 62g

nicitu a ajunge i a ne atinge de Sfinptele tale m6q-

te, ajuta tu bunule acestord evlavio0 InchinAtori
ca sk petr4c6, Vele viecd lorti intru mArirea Domnu-
id pentru carele aT mArturisitti, mijloceqte-ne tu de
la elii darulti s6u cell Slant, carele sA r6mhe cu noi,
acum §i tot-d'auna qi in yea

Amin.

www.dacoromanica.ro
 NOTITEISTORICE ')
(Vag No, 6 anul VIII pag. 450).

Puss, armasul e tras in Ora. Adam Banal si Preda Flori-

colul au nenorocirea a cadea en armele in mini, si se ritnesc
o mare parte de boeri din ,ambele parti.
Tara ajunsese a nu mai putea stferi pe Leon Voda sipe
grecii care se mai inmultise sub densul
Tad simpatiile terei sunt pentru Matheiu si pentru partida
sa care representa natiunea-aspritil, si care velend Sara stors:i
si sarrteita, s'a revoltat in contra stitrii lucrurilor ski a decis
sa n'o mai dea mai mult pe mAnit de strein si mai cu sdma
pe maul de greci, i sa _nu mai ingadue pe Radii XII ca sit
vie sit-i sugit din not.
InseriMiunea crueei despre care am vorbit mai sus preei-
skit data acesteT bittalii in modal urmetor :
In numele tatr,Iui si al fiului si al sfAntului duh. Adeca
ett robul lui Dumnedeil Io Leon voevod, feciorul lui Ste-
fan voevod ricat'am acestil cinstita cruse in. ntmele An-
], tului Gheorghe, pentru ca sit se pomen6sca de resboiul

)7
ce am avut intr'acest loc cu pribegii sand au venit de peste
77
munte asupra domniei mele, in anul 7139 (1631) in luna
August, Muck Milostivul Dumnedet, en rugaciunea san-
tail Gheorghe, supusui'att sub sabia domniel mele, si i'am
biruit, si eho au eq.ut in bataie zac sub ac6stiti movila iar 1

cruces s'a ridicat in luna lai Februarie in 20, anul 7140,

iar de la Christos 1632. (Va urma)

1) De d. G. Stratilat, Romania No. 82

www.dacoromanica.ro