Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, 08, Nr. 08, August 1884
Biserica Orthodoxă Romană Jurnal Periodic Eclesiastic, 08, Nr. 08, August 1884
roe9Ooe.
-2.
0
o
c
c.
,..Nw.NNv.i... 0
0
0
0 0.
0
o
ORTHODOX! ROMAN 0
o
0
0
0, cl REVISTA PERIODICA ECLESIASTICA
r:
0A a.
-----
V Anul al VIII-lea, No, 8. O
0
0 O
0
0 ll . AUGUSTO. 0
fs,
O
31 0
8 411 0
V
C
TABELA MATERIE! -----h& 0
0
pagina
O I. &tic tiers Pastora le/ ...... . . 545
0
3 II. Raper/al Alesczicã des,ore facerea land? f i sciinfe.'e
naturaIe 557
III. Al treilea &scars at Siintulur Ian Chrisostom. 584
IV. Saint.: ci Religiunra 607
V. Predica ru.slitri de parochul loan Berariu . . bib
VI. Notice !stork( de G. Strati /at 6'4
0
00 VII. Sumarele Sea'intelor SaneuZui Shied 755 0
O
C 0
8
0 8
0
6 0
0
0
0 lip
0
0
0 O
6
0 33T2TOT_TP5TiSCI 8
0
+1 TIPOGRAFIA CJIi!TILOR BISERICESCI
9 O
0 Strada Pr!ncipatele-Unite No. 34.
O
0 .
0 O
0
G
188z1_ O
0
0
.' C
Ctin-77-0-60-615-6-75-6--C ocoo ,"=J)1.) 3 .+0-3":-C::S'.;
:7-0- 1) CS-6 OZ GO 1 3
0
0
Ili
I I
'
i
I 0
0
I I
www.dacoromanica.ro
.1cri-ND-1E-
AM tn. BIJC1JRE5TY, AUGITS'al 1884. No. 8.
OAIBIZEI
Ca mica lul Dumneleillmerltul Archlepiscop §I Mitropollt al Ungro-Valachlel 0
Primat al Romani&
www.dacoromanica.ro
546 ENCICLICX PXSTORALi
www.dacoromanica.ro
ENCICLICA PASTORATA t47
rat ca numerulh. asevioqilor qi derizetorilor a crescut
torte qi in acesth binecuventath thh, maT ales in a-
cest veach de materie qi coruptiune ; este adev6ratil
ca avem din nefericire multT de ceY ce pentru interese
lamescT ati parhsit calea adevauluT, s'at' dephrtatil
de la staululh. Domnului, qi se fact' unelte persecu-
torilor bisericeT ; este adev6rat ca nilte asemenT
chre§tinT mime cu numele, nu vorhsh audh de prin-
cipiile cele salutare, de institutiunile i educatiunea
bisericeT ; totuV Noi ne facemil santa datorie a pro-
voca pe totT credincioOT i necredincit*T, spiritua-
HO §i materialiO, dedaV bineluT comunt set' ego-
i§tY sh gandiscrt serio9, adum mai cu seams in
imprejurhrile delicate prin care trecemh, la calea
practica a vieteT. Sthruind in propoveduirea spiritului
de blandete, Nod( sperm ch, in veci nu se vor astupa
rontanele cele cu apt vie, din care s'at' adhpatil mo-
qii qi str6moqii nostri, §i nici se vor recomanda pen-
tru adrtpare §i recorire ni§te cisterne cu aph sththt6-
re qi corupth, improvisate de aceY ce n'ati imitath de
cats r6ulii de la str6inY ! Nu vom lauda 'noT inaltele
principiT ale santeT nostre religiunT ; Ele ail fort ad-
mirate, imbriitipiate qi ad orate de intrega lume phganil,
asupra chria s'tt fh'cuta marea fermentatiune evan-
gelich, care a data napere lumeT moderne,TumeTlu-
minate si civilisate la care ne -a invrednicit banal
Dumnecleti sii, luhm qi noT parte. Ele s'at' afirmatil
cu deosebire in tera nostrk", chiar de la intemeierea
chreOnetateT, in viata §i faptele glori6se a strhmo-
qilor no§trit §i mai ales a marilor nostri DomnY; ap,ia
ch istoriciT §i poetiT nostri panh asth(y, vorbind de
un Mircea eel mare, de Alexandra eel Banta., de Ste-
fan eel mare, de Neagoe Basarabil, de Michaill Bra-
vuld si de altiY, pe Tanga epitetele relative la patrio-
tismtil qi eroismul Tor, adaugh i pe acela de bunii
cre)stiMi; titlu mare, title glorios, pe care not in de-
cadenta moraih de asthc,IY, se pare ca ne ruOnhm a
www.dacoromanica.ro
5iA iNCICLICA PASTOR Atii.
www.dacoromanica.ro
ENCICLICA PASTORATI 549
www.dacoromanica.ro
550 ENCICLICA PASTORAL'
www.dacoromanica.ro
ENCICLICA PASTORALA 551
www.dacoromanica.ro
552 ENCICLICA PASTORAU
www.dacoromanica.ro
tNCICLICA PASTORALI,. 553
www.dacoromanica.ro
554 ENCICLICA PXSTORALL
www.dacoromanica.ro
ENCICLICA PASTORALX 555
www.dacoromanica.ro
556 ENCICLICA PASTORALI
www.dacoromanica.ro
In jurnalul Bisericesc literar Candela" No. 7, a.
l LI din CernhutT, este imprimat articulul de mg jos,
in care sa, arafa raportul scrierilor luT Moisi despre
facerea lumeY, i sciintele Naturale. Acest articul
fiind de mare insemnAtate, maT ales pentru timpul
present, credem a face un mare serviciii tutulor cle-
ricilor, a-1 reproduce in ac6sta revista.
www.dacoromanica.ro
558 RAPORTUL MOSAIC
(1) Die Thcologie and die Naturwissensehaft be wegen sick auf zwei
gesonderten Gebieten ; jede mag auf ihrem G-ebiete lehren, ohne
eine Einmischung der anderen beffirehten zu "carmen. Vortrage and
Reden, ubersetzt von G. Schundelen (K01n 1860), p. 276.
www.dacoromanica.ro
itAPORTUL MOSAIdt 65S
(1) Kurtz. Bibel and Astronomie, p. 397! Die Bibel bewahrt darin
ihren religiosen Character, dass sie the und nirgends der menschli-
ellen Wissenschaft vorgyeitt, the und nirgends Prubleme behandelt, do-
yen IA sung der empirischen Forschung oblicgt. Darum kann auch
kein Resultat dieser mit der Bibel in Widerspruch gerathen, keins
einen bedrohlichen Conflict mit der geoffenbarten Wahrheit hervor-
rufen. Die Offenbarung Ifisst fur die Resultate derliaturforsehung
carte blanche. Sie steht weder auf der Seite des Vulkanismus noch
des Neptunismus; sie nimmt nur Partei in Dingen, die die Religion
betreffen. Sie entscheidet so wenig zwischen Neptunismus und Vulka-
nisrkus, wie zwischen Homoopathen und Alloiathen.
(2) Ecel. 1, 7.
www.dacoromanica.ro
ho kktORTUL MOSAIC
www.dacoromanica.ro
§TIINTELE NATURALE 561
nichts davon wahr ist, worfiber alle Astronomen einig sijid. Urn wie
viel weniger dfirfen wir von der gottlich inspirirten Schrift fordern,
dass sie mit Hintansetzung des gewohnlichen Sprachgebrauchs ihre
Worte nach dem Leisten der Naturwissenschaft abmesse und mit
dunklen und ungehorigen Redensarten tiber Dinge, welcIr die Fas-
sungskraft der zu Unterrichtenden ubersteigen, das einfaltige 'Volk
Gottes verwirre und Bich dadurch selbst den Weg zu ihrem eigentli-
chen and erhabenen Ziele versperre ? Gesetzt, ein Religionsstifter
wie Moyses wore bereits im Besitze aller neuern Erkenntnisse der
Astronomic und Geologic gewesen, was Witte es genutzt oder wiel-
mehr was hate es nicht geschadet, wenn er die Sprache des Coper-
nicus, Newton, Laplace, Werner, K. von Buch oder Sir Charles Lyell
geredet 'Atte? Er ware zweitausend Jahre lang gewiss missverstanden
und missachtet word.en und dies alles nur, um dem neunzehntei.
Jahrhundert einige Satisfaction zu gehen ; denn das zwanzigste Jahr.
hundert wfirde schon nicht mehr die Genugthuung des neunzehnten
empfunden haben. Ausland 1861, p. 410.
2
www.dacoromanica.ro
60 RAPORTUL MOSAICtif -
www.dacoromanica.ro
§1 FM:MIELE NATURALg 663
www.dacoromanica.ro
864 RAPOkTVL MOSATC6
www.dacoromanica.ro
fii SCITNTELE NATUR ALE 566
www.dacoromanica.ro
566 RAPORTTJL MOSATCt
www.dacoromanica.ro
ST $C1INTELE NATURALE 567
www.dacoromanica.ro
568 RAPORTUL MOSAIC('
(1) Humboldt, Cosmos I., 166, 167. Reusch, Bibel and Natur, ,p.
37, 38.
(2) Mal pe largo despre acesta la Giittler, pag. 62, 66. Pfaff.
pag. 469 s. c. u.
(8) Erfahrungswissenschaften scrie Humboldt sind nie vol-
lendet. Die Fulle der sinnlichen Warhnehmungen ist nicht zu erscho-
pfen ; keine Generation wird rich je riihmen konnen, die Totalitat
der Erscheinungen zu uber sehen." Cosmos I, pag. 65.
(4) Essai geognostique sur le gisement des roches, pag. 5. (dupg,
Reusch, pag. 41).
www.dacoromanica.ro
$1 CTINTELE NATURAT1 569
www.dacoromanica.ro
570 RAPORTUL MOSATCtr
www.dacoromanica.ro
ii sCIINTELE" NATURAL E 571
www.dacoromanica.ro
572 RAPORTUL IVIOSATett
www.dacoromanica.ro
it CITNTELE XATURALE tlz
mai religiunea are unt respunsu neresturnatt la intreba-
rea de maT suss, invetandt, cd. (D-det a facutt lumea,, si
in contra acestui adevert religiose nu se pOte obiecta ni-
mic din punctul de vedere alt sciintelor naturale,
'Se inseld dice Kurtz, (I) dacd isi inchipuiesce
cell ce arca natura sat daca voiesce chiar a convinge pre
altiT, cum -ca cercetdrile empirice Tar constrange, sd nege
invetatura bibliel despre facerea lumii; nu cercetarea em-
piricd, ci speculatiunea ports vina negdriT.,
In privinta inceputului materiel si a legilor eT n'avem
asa clan a ldmuri referinta dintre biblid si sciinte naturale,
ci numai in privinta desvoltdrei celor ce le-a creatti
Dard mai 'nainte de a trece la desfasurarea obiectului aces-
tuia, voimU sä atingernt macar pe scurtt si intelesul ade-
verului crestinesct despre facerea lumii prin Dumnedea.
(2) Creclendt crestinul in Dumnedet, Facetorul cerulul
si alt parnantului, se intelege, ca nu gandesce la Dumne-
deul Panteismulul, care ar esista in Iegile lumii si in spi-
t-. tul omenescu, asa ca tott ce ar vedea, sd-T fie insusi
Durnneclet. Nu gandesce nicl la D-deul DeismuluY, care
din momentul, ce ar fi creatt lumea, ar fi lase° in scirea
legilor, ce i le ar fi datt, fard a se mai interesa de dinsa,
ci gandesce la Dumnedeul cell adeveratt, la D-c,leul cell
ce a creattt, sustine si conduce tote. Acestt D-clet este din
eternal fiinta cea mai deplina, vieza prin sine si de sine in-
Oil, este nedependinte si nerndrginita ; este fiinta personals,
inzestratd cu inteligentd nefinitd, cu voie absoluta, asa ca
face tote, cite le voiesce, cum le voiesce, si pentru ca le vo-
lesce ; elti esista din eternti cu necesitate si nimerui, afard
de Jul, i se cuvine esistenta necesarie. Elti isi este sieiT sin-
www.dacoromanica.ro
574 ) RAORTUL MOSAICt
www.dacoromanica.ro
§t 511INTELE NATURALS 575
www.dacoromanica.ro
518 RAPORTUL MOSAICt
1_
Obieetittnile din partea Astronomid.
Este mar pe sus de tota indoiala, ca D-ded a voitt, cum
ca omul sag cunosca operele, si O. le cunosca, dupa Can
iT este luT de trebuinta, ca unel fiinte finite, ce este. Dintr'
insele sa cunosca elt apol puterea si intelepciunea Faceto-
ruluT, said maresca si sa-Id adoreze. Acesta este in ade-
verd ocupatiunea cea mar sublima a omuluT si semnul ca-
racteristidd alti fiintei lul. De aceea si aftamd unele conce-
pute despre marimea si constructiunea lumiT chiaru la po-
porele cele maT vechi ale OrientuluT, care fury desvoltate
cu timpul maT departe de Greci si de Romani. La Greci
Pitagora si Anaxagora ate combinatU, ca pamentul ar tre-
bui sa se rotesca in jurul osier sale, era sorele rad tinutd
eT de unit corpd maT mare decatd Peloponesul. MaT tardit
Philolat, Hipparchti i dupa densiT Ptolomed, Kepresentan-
tul vechiuluT sisternt, ce se formase despre universt, a
presimtitd chiard rotatiunea dubla a pamentuluT, (I) pre-
simtire ce a fostu adeverita in timpul mar not cu lu-
crarile luT Copernicti (2) (t 1543), Kepler (t 1630) Ga-
(1) Vesli : Baaders Lehre vom Weltgebfiude verglichen mit neueren
astronomischen Lehren, von Dr. A. B. Lutterbeck, Prof. an der Univ.
Giessen. Frankfurt 1866. Artie. in f6ia Natur and Offenbarung
1866, p, 557 s. c. u.
(2) Precum fie-care theorie none iii are nu numal adepIT dar §i
contrail; a§a §i noul sistemil astTonomieti alit lul Copernicu a avutti
www.dacoromanica.ro
$1 ITINTEVE NATURALS 577
www.dacoromanica.ro
678 RAPORTU MOSAIC
www.dacoromanica.ro
SCUNTELE NATURALS 579
www.dacoromanica.ro
586 R APORTUL MOSATC6
www.dacoromanica.ro
BSI SCIINTELE NATURALE 581
www.dacoromanica.ro
582 RAPORTUL MOSAIC'
reel einnehmen, sobald sie fur die Erde etwas, zu sein anfingen.
Nieht minder leicht und ungezwungen erclart sich auch das Gott
machte Sonne, Mond und Sterne" im Vers 16 ; denn fur die Erde
richtete er sie erst jetzt zu1 und fur die Erde fingen sie erst jetzt an
vorhandien zir sein. Es ist aber keineswegs damit ausgeschlossen,
dass sie zu dem, 1,1 as sie fiir sich sind, schon fraher gemacht waren.
Es bleibt also unentschieden, ob Sonne, Mond und Sterne erst nach
der Erde erschaffen seien, oder ob sie zwar sehon vor der Erschaf-
Lung (?) der Erde in vollig ausgebildetem Zustande da waren, aber
erst jetzt ihre Bestimmung fur die Erde ihnen gegebenwurde, oder
endlich ob ihre Ausbildung mit der Erde gleichzeitig vorgegangen und
mit ihr gleichen Schritt gehalten, so dass also am wierten Tage erst
die Ausbildung beider so welt vorgeschritten war, dass sie-von jetzt
an in das ihnen bestimmte bleibende VerhAltniss zu einander treten
konnten." Acesta Were o exprimg §i Vosen, das Christenthum, p.
749. Reusch, profes. de teolOgia la Univers. Bonn in opul sett Bibel
und Natur pag. 142 este totu de acea socotintg. Asemenea §i Fr.
Reinhard : Der biblische Schopfungsbericht vor dem Tribunal der
Naturforscher, die grosse Frage unserer Tage. Art. in Rola Natur
und Off. 1882 p. 500.
In genere observamil, cg cu socotinta lui Kurtz, prof. de teol. din
Dorpat, consung mai tot' teologii bisericei apusene; ea se propune
§i In sc6le. Cu tate acestea ea nu-T decatil o opiniune teologicg, dark,
niei decum dogma bisericei. Teologil bisericei nostre catolice dreptu-
maritorie sfmtu multu mai riguro§i§imaT precauti in explicarea rapor-
tului mosaicri §i se retinu In esegesg de combingri de felul acesta.
Veal Macarie, Handbuch zum Stadium der christl. Orthodox.-dogm.
Theologie tradusg de Dr. Blumenthal, 1875, p. 84, 85.
(1) Fac. 1, 4, 5.
www.dacoromanica.ro
fp SdINTELE NATURALE 583
www.dacoromanica.ro
AL TREILEADI S CURSt
at
www.dacoromanica.ro
ti
AL TRETLEA DISCURSt 585
www.dacoromanica.ro
586 CONTRA ADVERSARII OR VIETEI MONASTICE
r
www.dacoromanica.ro
AL TRElltA DISCURS 587
www.dacoromanica.ro
588 CONTRA ADVERSARILOR VIETFI MONASTICE
www.dacoromanica.ro
AL TREILEI DISCURS 589
www.dacoromanica.ro
590 CONTRA ADVERSARILOR VIETE! MONASTICE
www.dacoromanica.ro
AL TREILEA DISCURS 591
www.dacoromanica.ro
59 CONTRA ADVERSARILOR Vine ..MONAStICE
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETa MONSTIct
.
www.dacoromanica.ro
9zi AL TREILE'AD1SCURg
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETEI MONASTICE 696
www.dacoromanica.ro
569 AL TREILEA. prscuRs
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARrLOR VIETE1 MONOSTICE 597
www.dacoromanica.ro
598 AL TREILEA DISCURS
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARTLOR VIETEI MONASTICE 599
www.dacoromanica.ro
600 AL TREILEA DTSCURS
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETELMONASTrCE 601
www.dacoromanica.ro
602 AL TRE1LtA DISCQRS
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARILOR VIETE1 MONASTICE 603
www.dacoromanica.ro
604 AL TRETLEA DISCURS
atl scapa de tot felul de suplicil, daca atl pune obstacul as-
piratiunilor lot Catre o vi4t6 mql perfecta, si daca 'T ail re-
tine pe pdment pre cand el s'ar sili ca sa sbore catre cer.
Dar fiind-ca niniica din tote acestea nu este admisibil, fi-
ind-ca eT punt expusi la o perdere irevocabila, si fiind-ca
este vorba de un pericul din cele mar grave, ce ieriare sa
speram, ce indulgenta sa pretindem daa pre langa res-
ponsabilitatea gresalelor nOstre personale , vom alatura
responsabilitatea infricosabila a greselelor ce vor comite
in urtna copiil nostri ? Din parte'ml, et nu cred ca el vor
fi atat de grew pedepsiti pentru gresalele in cad vorputea cd-
dea, cand vor fi fost impinsi in aceste abisurl, pre cat yeti fi
vor pentru ca atT pus in acesta trista necesitate. Mai
bine ar fi pentru acela care scandalisedd pre uh singur co-
pii ca sa se arunce in mare cu o petra de morn de gat;
judecati despre supliciile, despre chinurile reservate parin-
tilor atat de crudi, atat de barbarl incat scandalisedd pre
propriT for copii?
Bine voiesce dar to conjur, de pune un term en ori-carer
Improtivirl si. consimte a avea copii cu adeverat filosofi.
Nu'ml repeti explicatiunea ce mi-o dau multi pdrinti. Si
care este acesta explicatiune? (Este, aica el, pentru ca nor
vedem ca copiil nostri nu pute0 nicT cum ajunge scopul
ce'si propusese, pre care noT 'T am impedicat de a 'I ur-
mdri.t De ar fi fost prevederea to investita cu caracterul
certitudinei si nu cu un caracter simplu conjectural, pen-
tru ca multi dintre aceia pentru can se astepta cine-va sal
vacla cddend s'ad tinut tari ; de al rfi sciut acesta intr'un
mod sigur, totusi n'ar fi trebuit sä intord pre fiul tea de
la scopul set. Daca pre ore-care persOne supuse la caderi
dese le am face si noT insine sa cada, credl tu ca acesta
imprejurare este de ajuns pentru justificarea nostrd : si nu
va fi ea anume principalul motiv al condamnarei nOstre ?
Si pentru ce n'al lasat tu lenevirei fiiului te> plina respon-
sabilitate a Were sale; pentru ce al prevenit prin tine in-
sutT pecatul, si ai atras responsabilitatea asupra capului
www.dacoromanica.ro
CONTRA ADVERSARIELOR VIETEI MONASTIQE 606
www.dacoromanica.ro
606 At TREILEA DiSCURS
,,,
www.dacoromanica.ro
SC1INTA SI RELIGIIINEA
RELIGIUNEA
Religiunea este principala Erma moraliti a societatilor.
Prin. unele parp" ale caracterulul ei, religiunea se apropie,
prin altele ea se indepartezil, de democraiie.
.grin principiul de egalitate ea se apropie. Inaintea lui
Dumne4eil toi oamenii sunt egali, dupa cum totT cetatenix
sunt egali Inaintea legeT.
Egalitatea religidsa a aratat dmenilor egalitatea civica. A-
ceste dot-16 egalitati sunt mama qi cu fiica. Legatura mater-
nitap nu e rupta,
www.dacoromanica.ro
608 SCIENTA BSI RELLG1UNEA
www.dacoromanica.ro
SCIINTA $t RELIGIUNEA 60§
r
www.dacoromanica.ro
SCIINTA $1 RELIGIUNSA 611
www.dacoromanica.ro
612 stntiTA ySI RtLiGIUNtA
www.dacoromanica.ro
STIINTA I RELIGIUNEA 613
ti I
77
vezi la pici6rele altarului, pe uniTi venerabili batranT, pe altiT
77
respmgatori §i setoqt de sange, and nu donane§te o ere-
dinta stabilita, mil de secte ca in America, mil de superstitif
rusin6se ca in China, turburt §i injosese spiritul omenesc,
77
www.dacoromanica.ro
614 sCIINTA $1 RELIGIUNEA
77
Raciuneiinaugurat pe treptele esafodulm dovedeste
//ea, acest juramant era pe dtt de zadarnic, pe atat de ne
crezut".
Intr'o democratie, religiunea esercitit o influentg, cu deo-
sebire salutara, ea aruncit un element ponderator in tendin-
tele sale, si represiv in abusurile sale. In mijlocul mobilitatiT
lucrdrilor omenesti, ea Inaltit principiul unet autoritati fixe
ett o ad.unaturA de credinti nediscutabile. Mai pe sus de re-
gulele dictate de vointa omulut, regule schimbittfte ; ea a',
OM, regulele vecinice ale morale. Ea opune in spirite, la exa-
geratiunile libertittii, suveranitatea puterit divine ; esceselor
egalitatii, deprinderea respectului ; in fine poftelor egoismu-
lui individual si abusulut puteref fart control, ea opune fra'ul
respunderei morale.
Nu s'a descoperit Inca o organisatiune socials care et nu
pung, in fag) pe eel tare cu eel slab, si care sit is celui intaiii
toatit partea sa de putere asupra celui a1 doilea, de care ar
putea abusa.
Pretutindeni unde exists puterea de a face, esistit si oare-
care facilitate de a abusa, pe care democratia luerezit a o re-
duce, pe care twit nu o p6te face sg, disparit. Perfectionarea
institutiunilor, on cat de intingi ar fi, ea nu p6te ins su-
prima rolul indivic,lilor, nicf substitui faptelor for personale,
lucrarea regulatit a unor masini sociale stabilite cu:chibzuinta.
0.mul va sta tot-d'a-una in viitor aka cum a fost in trecut,
mat mult sati mqi putin, la vointa unui alt om. Schimbarea
puterii nu impedicit escesile sale :- ea conduce din con-
trit pe ace cart all ajuns la ea sit se bucure de ceea ce se
petrece si se profite de clioa de azi, care nu va putea fi
maine.
Mai inainte, intre stapan, crtnd acesta era drept si supusul
ski, intre tiran si popor se inaltit un arbitru, care amenintrt
sate cauta se impace acesta era : preotul.
Acest preot, cite -o data chiar papa, era personificarea
dreptittii divine, care amintea celor tart datoriile dreptitte
omenesti.
www.dacoromanica.ro
$CTINTA $i RELIGTUNEK 615
www.dacoromanica.ro
Predia rostita de parochula. I6n Berariu. din
Stroesti, cu ocasiunea serbArd de 24 Tunic in cate-
drala vechd Mitropolii, Linde sunt depuse m6s-
tele S. M. M. Ion eel Not.
Suceva.
Ai totu poporuiU ciluta sit Jie atiugit
de Elu c11 putere eqia din Eli ML viu-
deca pre tett' (Luca cap. VT. 19).
lubitilorn Crqtinl!
In acesta locast dumnedeesca v'ati adunatt as-
tadi multiple milled, nu mime din locuri apropiete
ci chiar si din cele mai departate.
Ate sosita facenda asa calatorie numai pentru
Domnul si in numele Sf. I6n-Noula , aaruia
m6ite odihnesca
Sositat in fruntea n6stra, din noua Mitropolie la
acesta veche Mitropolie, i celt maT ales a inchi-
nAtora, prea bunula si prea vrednicula si neobo-
situ% nostru Arhipastoria, carele aprinst de focult
dragostd ceresti conduce turma cuventatore la li-
manula fericird, si carele nu perde nick una mo-
mentade a aduce biserica luT Christos si crestinata-
tea rasaritena la fl6re si valfa; Si carele astadi in
acesta didire veche radicata. de voevodula. Stefan in
atm% 1523, -- a bine-voita sa savarsesca Sf.
www.dacoromanica.ro
PREDICA 617
www.dacoromanica.ro
618 PREDICA
www.dacoromanica.ro
P11EDICX 619
www.dacoromanica.ro
620 PREDICk
www.dacoromanica.ro
r.
PREDICA 621
www.dacoromanica.ro
622 PREDICA
i (1) Cor. 2. 9r
www.dacoromanica.ro
PREDICX 62g
Amin.
www.dacoromanica.ro
NOTITEISTORICE ')
(Vag No, 6 anul VIII pag. 450).
)7
ce am avut intr'acest loc cu pribegii sand au venit de peste
77
munte asupra domniei mele, in anul 7139 (1631) in luna
August, Muck Milostivul Dumnedet, en rugaciunea san-
tail Gheorghe, supusui'att sub sabia domniel mele, si i'am
biruit, si eho au eq.ut in bataie zac sub ac6stiti movila iar 1
www.dacoromanica.ro