Migratia

Monitor social NR.
11 DECEMBRIE 2011
MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ

DIN REPUBLICA MOLDOVA:
IMPLICAŢII ASUPRA SISTEMULUI
DE ASIGURĂRI SOCIALE Vasile Cantarji
PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Natalia Vladicescu
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
MONITOR SOCIAL
MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA
MOLDOVA: IMPLICAŢII ASUPRA SISTEMULUI
DE ASIGURĂRI SOCIALE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
Nr 11, 2011
Vasile Cantarji
Natalia Vladicescu
Chişinău 2011
MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 3

IMPLICAŢII ASUPRA SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG
IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiative
publice, care activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică,
guvernare, cercetare politică, planificare strategică şi management al
cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de platformă comună care reuneşte
tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre economia de piaţă
şi societatea deschisă în Republica Moldova. Institutul pentru Dezvoltare
şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al Fundaţiei
Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de
acţiune ale fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii demo-
cratice şi dezvoltarea unui spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii
politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării noastre, consolidarea societăţii
civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor unei societăţi
deschise, modernizate şi pro-europene.
str. Iacob Hâncu 10/1, Chişinău

MD-2005 Republica Moldova
373 / 22 221844 tel
373 / 22 245714 fax
office@viitorul.org
www.viitorul.org
Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică, social-democrată

germană scopurile căreia sunt promovarea principiilor şi fundamente-
lor democraţiei, a păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. FES îşi
îndeplineşte mandatul în spiritul democraţiei sociale, dedicîndu-se dezbat-
erii publice şi găsirii, într-un mod transparent, de soluţii social-democrate
la problemele actuale şi viitoare ale societăţii.
Cu Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea

în anul 1994 prin intermediul Biroului Regional de la Kiev, iar din octom-
brie 2002, la Chişinău activează un birou permanent al Fundaţiei.
Tel.: (373 22) 885830
E-mail: fes@fes.md
Monitorul Social apare cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert.

Coordonator de ediţie: Ghenadie Mocanu
Redactare: Tatiana Gamanji
Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul” şi

nici Consiliul Administrativ al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative
Sociale „Viitorul” nu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezen-
tate în cadrul acestei publicaţii.
Pentru mai multe informaţii asupra acestei publicaţii ori asupra abonamentului
de recepţionare a publicaţiilor editate de către IDIS, vă rugăm să contactaţi
direct Serviciul de Presă şi Comunicare Publică al IDIS „Viitorul”. Persoana de
contact: Laura Bohanţov - laura.bohantov@viitorul.org.
Adresa de contact:
Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2004, Republica Moldova
Telefon: (373-22) 21 09 32
Fax: (373-22) 24 57 14
www.viitorul.org
Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu
trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”.
„Monitorul Social” - ISSN 1857-408
4 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

SUMAR:
Context general.................................................................................................... 6
Specificul naţional din perspectiva migraţiei economice............................................ 7
Contingentul migraţional – perspective de reîntoarcere............................................. 8
Sistemul de protecţie socială din Republica Moldova în prezent: la ce poate
pretinde un „necontribuabil”................................................................................... 12
Pensiile de asigurări sociale de stat................................................................ 13
Alocaţii sociale............................................................................................. 15
Asistenţa socială şi ajutor social..................................................................... 17
Acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale...................................................... 19
Raportarea contingentului migraţional la sistemul de asigurări sociale: situaţia actuală.
în Republica Moldova........................................................................................... 20
Conexiunea la serviciile de protecţie socială în ţările gazdă............................... 24
Platforma de discuţii............................................................................................. 26
Vadim Pistrinciuc, viceministrul muncii protecţiei sociale şi familiei al R. Moldova.26
Ghenadie Creţu, coordonator de program în cadrul Organizaţiei
Internaţionale pentru Migraţie......................................................................... 26
Oleg Cernatînschi, originar din s.Bădiceni, raionul Soroca, actualmente
stabilit în Italia, oraşul Mestre......................................................................... 31
CONCLUZII.......................................................................................................... 32
RECOMANDĂRI................................................................................................... 34
Surse bibliografice................................................................................................ 35
Lista tabelelor....................................................................................................... 36
Lista figurilor......................................................................................................... 36

CONTEXT GENERAL
În prezent, majoritatea statelor lumii se populaţia inactivă (în cazul dat vârstnicii) asupra
confruntă cu grave provocări în domeniul pro- populaţiei economic active. La prima vedere lip-
tecţiei sociale a populaţiei social-vulnerabile. sesc semnele alarmante. În Republica Moldova în
În pofida continuării creşterii productivităţii ultimele două decenii coeficientul de dependenţă
muncii, ritmurile acestei sporiri nu sunt în a persoanelor vârstnice a rămas relativ constant.
consonanţă cu amploarea altor fenomene, pre- În cadrul recensământului din 1989, numărul
cum: îmbătrânirea demografică, creşterea ine- persoanelor de 60 ani şi peste care reveneau la o
galităţii în posedarea de resurse, exodul masiv sută persoane de 15-59 ani constituia 21.2, iar
al braţelor de muncă către statele mai dezvolta- în 2004 - 21.81. În anul 2011 acest indicator se
te. În statele Europei de Sud-Est şi al fostului plasează chiar la nivelul de 20.8.
lagăr sovietic, migraţia forţei de muncă ridică Această stagnare însă se datorează faptu-
noi provocări în faţa sistemelor de protecţie lui că în perioada vizată, vârsta aptă de muncă
socială. Eforturi pentru amortizarea impactu- a fost atinsă de generaţiile numeroase, născute
lui îmbătrânirii demografice asupra conexiunii în anii 70’-80’, în perioada celui de-al doilea
între productivitate şi protecţie socială sunt baby boom. Urmează ca o dată cu intrarea în
depuse de mult timp în ţările mai dezvoltate, vârsta aptă de muncă a generaţiilor născute în
existând practici pozitive de abordări şi soluţii, primii ani de independenţă lucrurile să ia un
care pot fi preluate şi adaptate. curs negativ accentuat. De exemplu, rata de
Noile state democratice, apărute ca en- dependenţă între populaţia 11-55 ani şi 56-81
tităţi pe harta lumii o dată cu dezmembrarea ani, acestea fiind generaţiile care vor avea vâr-
lagărului socialist şi a URSS se confruntă cu sta de 15-59 ani şi respectiv 60+ ani în anul
un complex de probleme cu totul specific. Pe- 2015, este deja de 21.9 persoane peste vârsta
rioada de tranziţie a dat curs unui puternic aptă de muncă la 100 persoane în vârstă aptă
trend descrescător al natalităţii. Acestui pro- de muncă, dacă ajustăm cifrele la ratele morta-
ces i se asociază un număr mare de populaţie lităţii. Deci, anual raportul între numărul per-
care atinge vârsta de pensionare, făcând parte soanelor în vârstă şi a celor cu vârsta aptă de
din generaţiile născute în primele decenii de muncă se va majora continuu.
după al doilea război mondial, în primul val În anul 2010, numărul mediu anual al po-
de baby boom din perioada sovietică. Metafo- pulaţiei economic active a constituit 1235,4 mii
ric vorbind, Republica Moldova îmbătrâneşte persoane, iar numărul populaţiei inactive 1733,3
mult prea repede comparativ cu ritmurile de persoane. Acest din urmă grup include 572,8 mii
dezvoltare economică. persoane aflate la pensia după limită de vârstă
Aceste procese acţionează în mod disonant, sau invaliditate. În acelaşi an se estimează că 311
deoarece vor duce la sporirea dramatică a gradu- mii cetăţeni ai ţării se află peste hotare la muncă
lui de dependenţă a persoanelor vârstnice, care sau în căutarea unui loc de muncă.
exprimă presiunea economică pe care o exercită
1 Calcule proprii, pe baza datelor Biroului Național de Statistică

SPECIFICUL NAŢIONAL DIN PERSPECTIVA
MIGRAŢIEI ECONOMICE
Dincolo de îmbătrânirea demografică, Repu- acest proces. Astfel, admitem o oarecare epuizare a
blica Moldova este afectată de un alt fenomen de potenţialului migrant (ne referim la numărul po-
proporţii, cu impact direct asupra raportului între pulaţiei care este disponibilă să plece peste hotare,
populaţia economic activă şi cea peste vârsta aptă din varii motive).
de muncă. Numărul mediu anual estimat al per-
soanelor plecate la muncă sau în căutare de locuri Figur 1. Persoane plecate la lucru sau în căutare
de muncă peste hotare în anul 2010 constituia 311 de lucru peste hotare, mii
mii persoane, deci unul din zece cetăţeni (12,6%)
cu vârsta de 15-59 ani se află peste hotare.
Tabelul 1. Populaţia de 15 ani şi peste după

participarea în activitatea economică
Populaţia economic activă, mii 1235,4

Populaţia ocupată, mii 1143,4
Populaţia subocupată, mii 106,3
Şomajul, mii 92,0 Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anul 2010
Populaţia economic inactivă, mii 1733,3
Dintre care peste vârsta aptă de muncă 572,8
Persoane descurajate, mii 30,0 În concluzie, considerăm că am atins punc-
Persoane plecate la lucru sau în căutare de lucru
311,0
peste hotare, mii tul în care putem vorbi de trecerea procesului mi-
Sursa: Forţa de muncă în Republica Moldova - ocu- graţional la o a doua fază, una staţionară, căreia
pare şi şomaj, Anul 2010 îi lipsesc trend-urile rapide de creştere, numărul
migranţilor rămâne per total stabil, dar şi tendin-
Procesul exodului forţei de muncă din Re- ţele de reîntoarcere a părţilor masive de migranţi
publica Moldova a început încă în primii ani ai nu se întrezăresc. O dată cu „stabilizarea” relati-
perioadei de independenţă, luând avânt în ul- vă a dimensiunii contingentului migrant atenţia
timii zece ani. Estimările Biroului Naţional de trebuie orientată către modificările structurale ale
Statistică indică o puternică creştere a numărului migraţiei. Dar, preocuparea centrală trebuie să vi-
persoanelor plecate peste hotare la muncă în anii zeze perspectivele de reîntoarcere ale migranţilor.
2000-2005, de la 138,3 mii în 2000 la 394,5 mii Totodată, este evident că indiferent de di-
în 2005. Estimarea pentru anul 2006 care indica o recţia pe care o va lua acest proces, fie reîntoarce-
cifră mult mai mică (310,1 mii), fapt explicat prin rea în masă a migranţilor, fie deopotrivă, stabilirea
unele modificări operate în definiţiile utilizate ai definitivă a acestora peste hotare, efectele vor avea
termenului de populaţie ocupată. Cert este că nu- impact mult prea mare ca să fie neglijate acum,
mărul celor plecaţi peste hotare nu a scăzut, ci s-a când este momentul critic pentru dezvoltarea me-
stabilizat la nivelul a 300 mii cetăţeni antrenaţi în canismelor menite să amortizeze impactul.

CONTINGENTUL MIGRAŢIONAL –
PERSPECTIVE DE REÎNTOARCERE
Marea provocare care se impune în faţa Tabelul 2. Distribuţia migranţilor după

statului ţine de viitorul procesului migraţio- perioada pentru care intenţionează să
nal, care, fără îndoială, indiferent de formele rămână peste hotare
pe care le va lua, va avea consecinţe negative pe
Mai puţin de 1 an 17,3%
termen mediu şi lung. 1-2 ani 18,3%
La moment există puţine instrumente 3-5 ani 22,5%
Mai mult de 5 ani 10,5%
pentru a prognoza comportamentul migran- S-a stabilit sau intenţionează să se stabilească peste hotare 2,9%
ţilor moldoveni pe termen lung. Întrebările Nu intenţionează să mai plece peste hotare 4,6%
Nu ştie 24,1%
privind când şi în ce formă acest proces va lua
Sursa: BNS, Migraţia forţei de muncă, Anul
sfârşit rămân deocamdată fără răspuns, lăsând
2008
loc doar pentru modele de prognoză bazate pe
asumarea anumitor parametri.
O altă dimensiune manifestată de migra-
Datele disponibile exprimă doar inten-
ţia forţei de muncă este durabilitatea acestu-
ţiile pe termen scurt al migranţilor. Acestea
ia. Dacă intenţiile de emigrare ale migranţilor
sugerează cel puţin faptul că marea parte a mi-
nu sunt clare, faptul că procesul îşi menţine
granţilor se deplasează către alte ţări pe peri-
amploarea deja mai bine de un deceniu ne dă
oade mai mari decât un an, deci nu poate fi
siguranţa că dimensiunea acestuia va rămâne
vorba despre păstrarea conexiunii (ca şi con-
solidă cel puţin pe termen mediu, fiind absenţi
tribuţii) la sistemul asigurărilor sociale de stat.
factorii sau semnele care ar impune/demonstra
În anul 2008 doar 17,3% migranţi, incluşi în
contrariul.
studiul Migraţia forţei de muncă, realizat de
Dincolo de specificul fiecărui stat, de-
Biroul Naţional de Statistică, intenţionau să
cizia de a emigra a cetăţenilor se bazează pe
plece peste hotare pentru o perioadă mai mică
o motivaţie similară. În majoritatea cazurilor
decât un an.
migraţia (inclusiv cea economică) poate fi ex-
Pe de altă parte, intenţii de stabilire defi-
plicată prin modelul „respingere-atracţie”, cu
nitivă peste hotare manifestă un număr foarte
condiţii economice, şomaj, presiunea demo-
mic de migranţi – 2,9%.
grafică („factori de respingere”) în ţările furni-
Aceste date sugerează că, cel puţin în
zoare pe de o parte, şi un nivel mai sporit al re-
anul 2008, contingentul migraţional nu este
munerării muncii, cererea de forţă de muncă şi
„pierdut” pentru RM din perspectiva demo-
reîntregirea familiilor („factorii de atracţie”) în
grafică (ei nu părăsesc definitiv ţara), însă este
ţările gazdă, pe de altă parte (Smith 1997). Însă
„deconectat” de la sistemul asigurărilor sociale,
teoriile tradiţionale privind migraţia forţei de
adică migranţii în mare parte nu sunt şi con-
muncă, bazate exclusiv pe factorii economici,
tribuabili.

utilizaţi ca determinante, sunt vulnerabile la de muncă către SUA şi ţările Europei de Nord
capitolul prognoze. Percepţia migranţilor (po- în anii 1860 – 1980. Aici se merită inclusă şi
tenţiali) privind diferenţa în nivelul de veni- Turcia, şi ea o direcţie importantă a emigră-
turi aşteptat, probabilitatea unei angajări peste rilor din Moldova în prezent, a fost secole la
hotare şi aşteptările privind calitatea vieţii în rând sursă de fluxuri migraţionale către Euro-
ţara de origine joacă un rol important în gene- pa de Vest, în special spre Republica Federativă
rarea migraţiei în multe cazuri, dar importanţa Germania.
acestuia este contopită în multitudinea altor Italia, a doua ţară de destinaţie (ca nu-
factori (Mansoor, 2007). Un exemplu elocvent măr) a emigranţilor moldoveni a cunoscut un
ar fi cazul Portugaliei de după al Doilea Război secol al emigrărilor. În imaginea ce urmează
Mondial. În anii 60’, emigraţia portughezilor a se desprind cu claritate trei valuri de emigrări,
avut un caracter tradiţional (motive economi- despărţite doar de războaiele mondiale, în pe-
ce ca factori determinanţi). Însă după doar un rioada cărora emigrările scădeau mult. Ultimul
deceniu, reîntregirea familiei a devenit o trăsă- val al emigrărilor ia amploare după al Doilea
tură nouă a procesului (Brettell 1986). Aseme- Război Mondial. Raportul pozitiv al emigra-
nea tendinţe pot fi deja observate şi în emigra- ţiei (diferenţa între numărul emigranţilor şi
ţia moldovenilor. S-a conturat, de asemenea, celor reveniţi din emigraţie) constituia în anii
în ultimii ani o tendinţă de emigrare a fami- 1948-1955 aprox. 150 mii persoane în mediu
liilor tinere în Canada, proces care este puţin pe an. Ulterior, creşterea calităţii vieţii şi ade-
studiat. Însă criteriile de selecţie a persoanelor rarea la UE au modificat caracterul procesului.
care emigrează accentuează faptul că sunt favo- Raportul pozitiv s-a redus de la 111 mii per-
rizate, de obicei, persoane bine instruite şi care soane în 1954 la 4.4 mii în 1974. În anii 70’
au un loc de muncă în Republica Moldova. tendinţele se modifică substanţial, când mulţi
Aşteptările privind evoluţia fenomenului italieni care munceau în ţările europene, se în-
emigraţiei în Moldova pot fi alimentate prin torc la patrie. În 1989, Italia înregistra deja un
analogia cu experienţa istorică a altor state. raport pozitiv al imigraţiei din ţările europene
Europa de Sud cunoaşte perioade de ample de 16 mii persoane pe an.
procese al emigrărilor în scop de muncă. Une- Volumul total al emigrărilor din Italia
le state, care astăzi sunt ţări de destinaţie pen- între anii 1876 şi începutul anilor 80’ ai sec.
tru mase de migranţi economici din Moldova, XX depăşeşte cifra de 26 milioane, cu un flux
începând cu secolul XIX, până în trecutul nu al revenirilor de 9 milioane între anii 1905 şi
prea îndepărtat, se caracterizau prin furnizări 1981. Conform estimărilor numărului popu-
de forţă de muncă pentru statele mai dezvolta- laţiei între recensăminte, emigraţia netă (pier-
te la acel moment. Ne referim în special la ţări deri de populaţie în urma migraţiei) în perioa-
precum Italia, Portugalia, Grecia, Spania care da 1861 şi 1981 constituie circa 8,3 milioane
au cunoscut ample valuri de emigrări a forţei (Birindelli 1984).

Figura V.F luxurile migraţionale ale italie- da de „tranziţie” a procesului a cuprins câteva
nilor în perioada 1876-1988 (mii) decenii, de la finele anilor 50’ până la anii 80’.
Prin analogie putem concluziona că,
după un deceniu de creştere rapidă a emigrări-
lor, dacă în anii următori Republica Moldova
va înregistra o dezvoltare economică şi a cali-
tăţii vieţii în ritmuri asemănătoare celor înre-
gistrate de Italia la mijlocul secolului trecut,
numărul populaţiei ţării care va munci peste
hotare se va menţine înalt cel puţin încă două
decenii. Și acesta este cel mai optimist scena-
riu. E posibil însă ca Republica Moldova să fie
Sursa: Federici (1979), Bonifazi şi Heins (1996)
în continuare neatractivă pentru migranţi da-
torită situaţiei economice şi condiţiilor de trai,
Cu certitudine este cazul să spunem că infrastructură etc. comparativ cu ţările în care
în acest secol al emigrărilor, factorii exogeni, migranţii la moment muncesc.
precum războaiele mondiale şi politica anti- Decizia individuală a fiecărui migrant de
migraţională a guvernului fascist din perioada a reveni sau a nu reveni în patrie se va baza pe
interbelică au fost în stare să impună reduceri mult mai mulţi factori decât decizia de a pleca.
şi stopări foarte bruşte a procesului. Însă, ime- Modelul „respingere-atracţie” este unul solid
diat după încetarea acestor acţiuni, procesul în explicarea generării migraţiei şi în procesul
emigrărilor îşi lua din nou amploarea. Și doar de reîntoarcere a migranţilor. Însă, „liberta-
creşterea economică şi a calităţii vieţii din anii tea” de alegere pentru un migrant în vârstă,
70’-80’ în timp foarte scurt au impus tranziţia la limita capacităţilor de muncă este mult mai
de la o ţară a emigrărilor către una a imigrări- restrânsă decât pentru unul tânăr, care urmea-
lor. ză abia să ia decizia de a pleca la muncă peste
În fine, „pierderile” din populaţie, cau- hotare. Diferenţa va consta în faptul că la faza
zate de migraţie egalează cu cifra estimată de finală a migraţiei în ecuaţie se impune ca şi un
8,3 milioane, ceea ce constituie 32 la sută din factor de primă importanţă atractivitatea sau
volumul total al emigrărilor estimat. Precizăm, deficienţa protecţiei sociale, pe care le pot oferi
cifrele vizează o perioadă de peste un secol, evi- ţările de origine şi cele gazdă. Plus la aceasta,
dent că condiţiile socio-politice au variat prea va conta mult şi faptul în ce măsură migran-
mult ca să ne putem aştepta ca şi în cazul Mol- tul va putea beneficia de o protecţie socială în
dovei migraţia netă va avea aceleaşi dimensi- aceste ţări reieşind din contextul în care acesta
uni. a fost conectat, deci a contribuit la sistem pe
Prin comparaţie, evoluţia procesului mi- durata vieţii sale economic active. Din aceas-
graţional este strict legată de dezvoltarea eco- tă perspectivă, ţara de origine este pusă într-o
nomică şi a calităţii vieţii în Republica Mol- situaţie defavorizată. Plecarea migranţilor la
dova şi poate fi prognozată doar în raport cu debutul vieţii sale economice şi revenirea aces-
aceasta. Însă, cum a fost în cazul Italiei, perioa- tora la limita incapacităţii de muncă (vârstă în-

aintată sau în incapacitate de muncă din cauza temului de protecţie socială din Moldova la
stării de sănătate) impune un pericol enorm în realităţile şi perspectivele procesului migraţi-
faţa sistemului de protecţie socială şi însăşi ca- onal;
pacitatea statului de a oferi protecţie tuturor 3) implicaţii urgente pentru „pregătirea”
cetăţenilor, şi nu doar migranţilor. sistemului protecţiei sociale pentru potenţia-
Problema dată necesită eforturi politi- lele provocări parvenite în urma revenirii mi-
ce pe măsură. Pe termen mediu şi lung statul granţilor în patrie sau deopotrivă, dacă balanţa
va trebui să facă faţă unor provocări imense, netă a emigraţiei va fi una negativă.
care necesită crearea mecanismelor de atenu- 4) nu în ultimul rând, aportul migranţi-
are a impactului dezastruos asupra sistemului lor la menţinerea stabilităţii economice în pre-
de protecţie socială. Amploarea unor asemenea zent prin volumul imens de remitenţe impune
mecanisme impune durată mare în implemen- extinderea principiului solidarităţii dincolo
tarea lor. Iată de ce suntem de părere că deja de concepţia sistemului de protecţie socială
în prezent, când fenomenul migraţiei încă nu prezent în Moldova. Abordările trebuie să se
prezintă semne de atenuare, sunt necesare: menţină în jurul principiului acordării protec-
1) eforturi de monitorizare şi prognozare ţiei sociale a cetăţenilor implicaţi în migraţie
pe termen mediu şi lung a evoluţiei procesului indiferent de faptul unde, până la urmă se vor
migraţional; stabili aceştia, se vor reîntoarce sau se vor sta-
2) evaluarea gradului de racordare a sis- bili în ţara gazdă.

SISTEMUL DE PROTECŢIE SOCIALĂ
DIN REPUBLICA MOLDOVA : CE POATE
PRETINDE UN „NECONTRIBUABIL”
Parcursul logic al abordării impune să ne neficiari (de pensii) la fiecare moment dat.
îndreptăm atenţia către actualul sistem de pro- Astfel de modele de sisteme sunt gestio-
tecţie socială. Să vedem în ce măsură acesta, nate de stat şi sunt perfect funcţionale în anu-
prin construcţia sa conceptuală, corespunde mite condiţii.
realităţilor, când peste 12% din populaţia aptă Ne dăm bine seama că orice factor cu
de muncă a ţării se află peste hotare, nu contri- impact asupra numărului de contribuabili şi
buie la fondul asigurărilor sociale, dar în viitor, mărimea contribuţiei acestora pe de o parte, şi
probabil vor necesita protecţie socială. numărul de beneficiari pe de altă parte, trebuie
Sistemul de protecţie socială al RM oferă luat în calcul în ecuaţiile care vizează viabilita-
dreptul la asigurări sociale persoanelor asigura- tea sistemului de protecţie socială, mai ales în
te, care se defineşte ca persoană fizică aptă de încercările de a prognoza soarta sistemului pe
muncă, cu domiciliul în Republica Moldova, viitor.
având obligaţia de a plăti contribuţii de asigu- Din perspectiva situaţiei demografice,
rări sociale în vederea beneficierii de dreptul modelul dat este perfect asigurat pentru sta-
pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea bilitate în cazul unei populaţii tinere sau cel
riscurilor sociale prevăzute de lege. puţin la o etapă iniţială de îmbătrânire, când
Unul din principiile organizării şi func- dimensiunile generaţiilor care intră pe piaţa
ţionării sistemului public de asigurări socia- muncii şi a celor care ies din aceasta sunt cel
le este principiul solidarităţii sociale, inter şi puţin egale. Astfel se explică viabilitatea mode-
intrageneraţii (Pay As YouGo), conform căru- lului dat în secolul XX, marcat prin creşterea
ia participanţii la sistemul public îşi asumă continuă a numărului populaţiei, cu ritmuri
conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de rapide ale natalităţii. În prezent, evoluţia pro-
dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlă- ceselor şi structurii demografice impun provo-
turarea riscurilor sociale prevăzute de lege (Le- cări majore în faţa sistemului „solidar”. Scăde-
gea privind sistemul public de asigurări sociale rea natalităţii şi creşterea duratei vieţii apropie
– nr. 489). Aşadar, să beneficieze de protec- gradul de dependenţă a persoanelor vârstnice
ţie în cadrul sistemului pot doar persoanele către valori critice. La etapa actuală viabilitatea
asigurate, adică contribuabili la fondul de sistemelor de pensii, în special în ţările fostului
protecţie socială. lagăr sovietic, este pusă în pericol, fiind impo-
Principiul de solidaritate între generaţii sibilă menţinerea acestora intacte pe viitorul
plasează sistemul de asigurări sociale în limi- apropiat.
tele raportului între contribuabili (persoane Pe lângă schimbarea raporturilor de or-
economic active, mai cu seamă ocupate) şi be- din demografic, există o serie de subtilităţi de

altă natură, care atentează la viabilitatea aces- cotizare confirmat” art. 12, alin. 1. Pensia mi-
tui model. Ne referim la cazurile diferitor ca- nimă „reprezintă suma acordată lunar persoa-
tegorii de pensionaţi care din varii motive nu nelor îndreptăţite în cazul în care cuantumul
s-au raportat „proporţional” la principiul soli- pensiei integrale, calculat în conformitate cu
darităţii, adică nu au contribuit deloc sau au prezenta lege, nu atinge această sumă. În toa-
contribuit doar parţial la asigurarea fondului te cazurile, pensia minimă depăşeşte cu 10 lei
de protecţie socială. minimul garantat prevăzut pentru categoria
respectivă de pensionari” art. 12, alin. 2.
Astfel, sunt posibile trei ipostaze diferite
Pensiile de asigurări din acest punct de vedere.
sociale de stat 1. Doar în cazul pensiilor pentru li-
mită de vârstă principiul solidarităţii este com-
plet şi proporţional respectat. Spunem propor-
Legea nr. 156-XIV „privind pensiile de ţional fiind că mărimea acesteia se stabileşte în
asigurări sociale de stat” prevede următoarele baza duratei şi mărimii contribuţiei la fondul
tipuri de pensii: asigurărilor sociale în durata perioadei econo-
a) pensie pentru limită de vârstă; mic active. La 1 ianuarie 2011, aceştia con-
b) pensie de invaliditate; stituiau 460,5 mii persoane, adică 73,4% din
c) pensie de urmaş. totalul beneficiarilor de pensii de stat. Ponde-
rea acestei categorii în totalul pensionarilor a
Art. 2 alin. 1 al acestei legi şi stabileşte rămas relativ constantă în ultimii ani.
că dreptul la pensie îl au asiguraţii domiciliaţi 2. În grupul de contribuţie „nepro-
în Republica Moldova, precum şi persoanele porţională” se înscriu „pensionarii de elită”,
care, la data stabilirii pensiei, nu au calitatea când mărimea pensiei este una mult mai mare
de asigurat, dar îndeplinesc condiţiile prevăzu- decât cea a majorităţii pensionarilor, fiind atri-
te de prezenta lege. buită după alte criterii decât cele aplicate în ca-
Asiguratul în sensul legii este o persoană zul „pensionării simple”. Acestea fiind persoa-
fizică, în vârsta aptă pentru muncă, domicilia- nele pensionate pentru vechime în muncă dar
tă în Republica Moldova, înregistrată în calita- şi după limita de vârstă din anumite categorii
te de contribuabil la fondul de asigurări sociale de angajaţi (deputaţi, membri ai guvernului,
pentru a beneficia de pensie proporţional con- funcţionari publici).
tribuţiilor achitate. 3. Altă categorie de cazuri, când
Sistemul este construit astfel încât să nu principiul solidarităţii nu este respectat pe de-
fie limitat de respectarea strictă a principiului plin, sunt pensiile de invaliditate şi cele de ur-
solidarităţii. Art. 12 ai legii se referă la mini- maş. Pensionarii de invaliditate au constituit
mul garantat şi pensia minimă – „Minimul ga- la 1.01.2011, 20,9% din totalul pensionarilor,
rantat pentru stabilirea pensiei reprezintă suma iar în perioada 2004-2010, ponderea lor încet
fixă garantată de stat persoanelor îndreptăţite, dar constant se majorează. Beneficiarii de pen-
care confirmă un stagiu de cotizare complet. În sii pentru pierderea întreţinătorului constituie
cazul stagiului de cotizare incomplet, minimul 3,7% din pensionari, iar pe parcursul anilor
garantat se stabileşte proporţional stagiului de ponderea lor deopotrivă se reduce. Pe parcursul
anilor, numărul acestora deopotrivă se reduce. sunt contribuabili la fondul asigurărilor soci-
În al treilea rând, trebuie să ne referim ale, iar din rândul acestora din urmă una din
şi la situaţii când persoana a atins vârsta de categoriile posibil cea mai numeroasă pe viitor
pensionare, neavând stagiul de cotizare com- vor deveni migranţii.
plet, şi nu va contribui în perspectivă la fondul Care fond însă, conform legislaţiei în vigoare,
de pensii de stat. Aceştia au dreptul la pensie preia o astfel de sarcină? Pe tăişul opus al sabiei
pentru limită de vârstă, cazând sub prevederi- rămâne protecţia socială a migranţilor care vor
le minimului garantat şi al pensiei minime. În reveni, în cazul în care aceştia nu-şi vor asigura
statistici ei se includ în grupul pensionarilor bătrâneţea din timpul activităţii lor pe piaţa
după criteriul de pensionare (vârstă, invalidi- muncii din ţările gazdă.
tate etc.). O specificaţie importantă, din perspectiva stu-
diului, este faptul că dacă „asiguratul îşi sta-
Tabelul 3. Numărul pensiilor bileşte domiciliul în străinătate nu i se acordă
(pensionarilor) pe categorii, stabilite în drept la pensie conform prezentei legi” (Legea
conformitate cu Legea privind pensiile de nr. 156, art. 36, alin. 1), persoana în cazul dat
asigurări sociale de stat încasează pensia stabilită pentru 6 luni antici-
2006 2007 2008 2009 2010
pat şi nimic mai mult.
Total 615172 613490 616122 619801 622796
Pentru Nr. 453793 452262 455229 457920 460501 Conform Legii nr. 489 privind sistemul
limita de
vârstă (în public de asigurări sociale, pe lângă categorii-
condiţii
generale şi le asigurate în mod obligatoriu, orice cetăţean
avantajoase) % 73,8% 73,7% 73,9% 73,9% 73,9%
care nu se regăseşte în rândul acestora, poa-
De Nr. 125676 126538 128145 130227 131348
invaliditate % 20,4% 20,6% 20,8% 21,0% 21,1% te contribui la sistemul asigurărilor sociale pe
Nr. 29779 28157 25884 24526 23399
De urmaş
% 4,8% 4,6% 4,2% 4,0% 3,8%
bază de contract individual cu sistemul pu-
Sursa: Raportul social anual 2010 al MMPSF blic de asigurări sociale. În acest caz, persoana
achită contribuţii de asigurări sociale de stat
De remarcat că adoptarea legii nr. 156 a racor- în formă fixă (în 2010 mărimea contribuţiei
dat legislaţia în domeniu la o respectare mai a constituit 4 044 lei anual), ceea ce acordă
strictă a principiului solidarităţii, deoarece plătitorului dreptul la pensie minimă şi la aju-
încălcarea acestuia creează inevitabil presiune tor de deces2. Acest mecanism oferă deschide-
asupra sistemului de pensii. Legea nr. 437 „cu re sistemului pentru orice cetăţean, inclusiv şi
privire la asigurarea cu pensii de stat în Re- pentru migranţi.
publica Moldova”, care reglementa sistemul de Comparativ cu dimensiunile contin-
asigurare cu pensii până la intrare în vigoare gentului migraţional, această „portiţă” nu
a legii nr. 156 (anul 1999), prevedea şi pensii este accesată de cetăţenii care muncesc pes-
sociale, la care aveau dreptul orice cetăţeni care te hotarele ţării. Pe parcursul anului 2010,
nu sunt şi asiguraţi. CNAS a înregistrat doar 1320 contracte in-
În iulie 2003 a luat sfârşit procesul de trecere a dividuale de asigurare3.
pensiilor sociale la alocaţii sociale.
La moment, fondul de pensii nu oferă pro-
2 Sursa: Raportul social anual 2010 al MMPSF
tecţie sub formă de pensii persoanelor care nu 3 Idem

Alocaţii sociale arilor de alocaţii – 3 194, sau 6% din total, iar
mărimea medie a alocaţiei în rândul lor, la fel,
este cea mai mică – 89.69 lei. Deci, la ziua de
O dată cu reformarea sistemului de pen- astăzi nu avem motive să vorbim despre o pre-
sii, pensiile sociale, acordate tuturor persoane- siune asupra bugetului, exercitată de mărimea
lor care ajunsese la vârsta de pensionare care nu alocaţiilor acordate pentru persoanele vârstni-
întrunesc condiţiile necesare pentru a beneficia ce care nu au fost contribuabili la sistemul asi-
de pensie pentru limită de vârstă, au trecut în gurărilor sociale.
categoria alocaţiilor sociale. Acestea sunt finan-
ţate din bugetul de stat şi nu se reglementează Tabelul 4. Numărul beneficiarilor şi mărimea
prin Legea privind pensiile de asigurări sociale medie a alocaţiilor sociale la 1.04.2010
Nr. Mărimea
de stat, ci prin Legea privind alocaţiile sociale de beneficiari medie (lei)
pentru persoane vârstnice 3194 89,69
stat pentru unele categorii de cetăţeni (nr. 499
pentru invalizi 4139 92,30
din 14.07.1999). pentru invalizi din copilărie 24183 252,83
pentru copii invalizi în vârstă de până la
Conform acesteia, beneficiari de alocaţii 18 ani 15216 259,77
pot fi persoanele care nu îndeplinesc condiţi- în cazul pierderii întreţinătorului 3529 115,79
Total 50261 221,72
ile pentru obţinerea dreptului la pensie con-
form Legii privind pensiile de asigurări sociale
Într-un final, cele relatate permit să anticipăm
de stat (definiţie identică pensiilor sociale din
următoarele tipuri de raportări ale migrantului
Legea cu privire la asigurarea cu pensii de stat
la sistemul de protecţie socială (redat în figu-
în Republica Moldova nr. 437). Începând cu
ra):
anul 2003, alocaţia pentru persoane vârstnice
1. migrantul a fost asigurat complet,
se stabileşte în cuantum de 50 lei, fiind supus
având contract individual şi beneficiind în fi-
indexării, în prezent constituind 89,71 lei.
nal de pensie în condiţiile prevăzute în legis-
Numărul beneficiarilor de alocaţii so-
laţie;
ciale a crescut în continuu în ultimii ani. În
2. migrantul a fost asigurat complet ca
anul 2005, alocaţiile sociale au fost achitate
şi agricultor, în cazul în care este deţinător de
45.3 mii persoane, iar suma totală a mijloace-
pământ agricol şi beneficiază în final de pen-
lor alocate în acest scop din bugetul de stat a
sie în condiţiile prevăzute în legislaţie pentru
constituit 4.8 mil. lei, suma medie per benefi-
agricultori;
ciar constituind 106 lei (cuantum pentru două
3. este asigurat (parţial), având ani de
luni în mediu).
cotizaţie fie înainte de emigrare sau între pe-
La 1 aprilie 2010, numărul beneficiari-
rioadele de emigrare, beneficiind de pensie în
lor a constituit 50 261 persoane, suma medie
limita stagiului de cotizare sau pensie minimă;
per beneficiar mărindu-se până la 221.72 lei,
4. nu se încadrează în niciuna din situaţi-
iar cheltuielile totale depăşesc 11 milioane lei
ile descrise anterior, nu poate beneficia de pen-
anual. La moment, persoanele vârstnice sunt
sie, ci doar de alocaţie socială pentru persoane
grupul cel mai mic numeric în rândul benefici-
vârstnice.

Figura 3. Opţiunile ipotetice de raportare între migranţi şi sistemul asigurărilor sociale
TIPUL
CONTRIBUŢIEI
FORMA DE
CONTRIBUIRE
FORMA DE
ASIGURARE
REZULTAT
Minimul de existenţă constituie în tri- Tabelul 5. Valorile pensiilor pentru limită

mestrul II 2011, 1502,8 lei. Mărimea aloca- de vârstă medie şi minimă şi valoarea medie
ţiei sociale este una mizeră, egalând cu 6% a alocaţiilor sociale pentru persoanele vârst-
din valoarea minimului de existenţă şi este pe nice la 01.01.2010
drept neglijabilă în asigurarea unui trai decent
Tip plată Mărime (lei) Faţă de
unei persoane în incapacitate de muncă. Nici minimum de
existenţă
pensiile ca mărime nu se apropie de valoarea Pensie medie, pentru limită
835,73 55,6%
de vârstă
minimului de existenţă. Pensia medie pentru
Pensie medie în agricultură,
597,53 39,8%
limită de vârstă constituie 55,6% din minimul pentru limită de vârstă
Pensie minimă pentru limită
de existenţă, celelalte categorii (pensia minimă de vârstă pentru lucrătorii în 529,37 35,2%
agricultură
şi pensiile în agricultură, atât medie cât şi mi- Pensie minimă pentru
nimă) nu constituie nici 40 la sută. limită de vârstă a celorlalţi 594,62 39,6%
beneficiari
Alocaţie socială pentru
89,69 6,0%
persoane vârstnice
Sursa: http://www.cnas.md/libview.
php?l=ro&idc=244&id=1018
Ajungem la concluzia că presiuni asupra fon-

dului de pensii pot fi produse doar în cazuri-
le când pensia „meritată” de cetăţean este mai
mică decât cea minimă şi se exprimă matema-
tic din diferenţa între aceste două valori.

Bugetul public al asigurărilor de stat poate fi Un cetăţean al Republicii Moldova poate
presat de ecuaţia între numărul şi mărimea beneficia de ajutor social în cadrul sistemului
alocaţiilor sociale. În cazul dat mărimea mică a de asistenţă socială. Conform Legii cu privire
alocaţiei exclude careva pericol serios de presi- la ajutorul social (Nr. 133 din 13.06.2008),
une asupra bugetului public al asigurărilor de printre categoriile care pot pretinde la ajutor
stat. social se numără şi persoanele care au atins vâr-
Se impune concluzia că la moment sis- sta necesară pentru stabilirea pensiei conform
temul de protecţie socială nu este vulnerabil legislaţiei.
în faţa eventualelor reveniri ale migranţilor, Mărimea ajutorului social acordat unei
însă aceştia din urmă nu vor putea benefi- persoane se stabileşte ca diferenţă între venitul
cia de protecţie socială în cadrul actualului lunar minim garantat al familiei şi venitul glo-
sistem. bal al acesteia. Mărimea venitului lunar minim
Revenind la eventualitatea unui număr garantat se stabileşte anual prin Legea buge-
mare de persoane care vor necesita protecţie tului de stat, şi constituie 575 lei în perioada
socială în afara limitelor contribuabilităţii, iulie – decembrie 2011.
provenit în rezultatul migraţiei, continuăm că- În cele din urmă, ajutorul social rămâne
utarea altor mecanisme prezente în Moldova, a fi unul din mecanismele existente, care oferă
care potenţial pot fi accesate. protecţie în afara limitelor de contribuabilita-
te, adică orice cetăţean, căruia nu îi este asigu-
rat un venit minim garantat poate beneficia de
Asistenţa socială şi ajutor social.
ajutor social Soarta „bătrâneţii” unui actual migrant
revenit după pierderea capacităţii de muncă, în
Lege nr. 133 din 12.06.2008 cu privire la ajutorul raport cu sistemul de protecţie socială existent
social în Moldova, poate avea următoarele circum-
De dreptul la ajutor social beneficiază familiile stanţe:
defavorizate în cazul în care toţi membrii adulţi 1. la atingerea vârstei de pensionare acesta
ai acesteia se încadrează în cel puţin una dintre
următoarele situaţii: va satisface condiţiile necesare pentru a
a) au atins vârsta necesară pentru stabilirea beneficia de o pensie pentru limita de
pensiei conform legislaţiei;
b) sunt persoane încadrate în diferite grade de vârstă;
invaliditate; 2. acesta nu va satisface decât parţial condi-
c) sunt şomeri înregistraţi la agenţia teritorială
pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază ţiile pentru a beneficia de pensie pentru
teritorială îşi au domiciliul şi care nu refuză un loc limită de vârstă, şi va beneficia de pensie
de muncă sau participarea la servicii de stimulare
a ocupării forţei de muncă oferite de agenţii; minimă;
d) îngrijesc un copil mai mic de 3 ani; 3. acesta nu va satisface decât parţial condi-
e) îngrijesc un membru/membri ai familiei
încadraţi în gradul I de invaliditate care necesită ţiile pentru a beneficia de pensie pentru
îngrijire conform concluziei Consiliului de limită de vârstă, şi va beneficia alocaţie
expertiză medicală a vitalităţii, îngrijesc un
copil/copii invalizi din aceeaşi familie sau o socială pentru persoanele vârstnice.
persoană în vârstă de peste 75 de ani din aceeaşi În oricare din circumstanţele descrise an-
familie conform concluziei Consiliului medical
consultativ. terior, un migrant revenit la bătrâneţe în Mol-

dova poate pretinde la ajutor social, în cadrul atestă pe de o parte o preocupare redusă a ti-
stabilit în Legea cu privire la ajutorul social. nerilor pentru perioada de pensionare, iar pe
Cu excepţia situaţiei descrise în punctul de altă parte, sistemul actual de pensii nu este
1, migranţii vor deveni: unul atractiv pentru contribuabili în condiţiile
1. „o povară” pentru fondul de pensii, asi- în care pensia medie nu acoperă nici minimul
gurărilor sociale sau de asistenţă socială, necesar pentru trai.
plăţile acordate acestora nefiind „justifi- - „Măcar pentru bătrâni să fie un număr
cate” prin contribuţii anterioare propor- mai mare de medicamente gratis în farmacii,
ţionale; să se achite din poliţe, să fie asigurări viabile.
2. o categorie vulnerabilă de rând cu alte Dar aşa: au muncit o viaţă, primesc o pensie de
pături defavorizate ale populaţiei, ţinând nimic, dacă nu am fi noi [migranţii] ar muri de
cont de faptul că plăţile de care vor putea foame”. (Migrant, 24 ani, Ucraina)
beneficia sunt foarte mici pentru a le asi- - „Iată nu ştiu pentru noi cine o să plă-
gura o viaţă decentă. Pensiile minime şi tească, că toţi muncim peste hotare, dar la
cele pentru agricultori nu constituie nici pensie ce o să facem?!” (Migrant, 29 ani, Italia,
în jumătate din minimul de existenţă, iar intenţionează să plece cu familia în Irlanda de-
mărimea alocaţiei sociale, în general este finitiv)
neglijabilă într-o asemenea comparaţie. - „Pensia eu mi-o fac singură. Le dau co-
Toate acestea sunt valide doar în situa- piilor să poată trăi şi la bătrâneţe o să aibă ei
ţia în care migrantul nu va putea beneficia de grijă de mine. De la stat poate de o bucăţică de
protecţie socială în ţara gazdă unde a activat pâine îmi vor da ei, dar aşa să trăieşti nu poţi”.
şi revine în Moldova la un moment dat. În- (Migrant, 48 ani, Italia)
săşi faptul că migrantul activează în altă ţară - „Părinţilor le vin facturi de peste 1000
impune eforturi de ai asigura protecţia socială lei. De unde să ia ei 1000 de lei, dacă pensia
necesară din fondurile de protecţie socială ale lor e de până la 600 lei. Să ucidă pe cineva, sau
ţării gazdă. ce să facă? Eu le dau bani. Eu nu-mi închipui
Numărul mic de solicitări pentru con- ce o să fac eu la bătrâneţe, mă gândesc la o
tracte individuale cu CNAS, cât şi volumul afacere ceva ca să stau liniştit”. (Migrant, 28
uriaş al salariilor achitate „în plic” ilustrează ani, Rusia)
o problemă în plus, şi anume atractivitatea Pe lângă aceasta, sistemul public de asi-
redusă a sistemului de pensii şi a celui de gurări sociale rămâne a fi unicul mod de pro-
asigurări sociale, în general. La moment, da- tecţie socială. Deşi reforma sistemului de pen-
torită cuantumului mic al pensiilor, cât şi din sii, introdusă legislativ în 1999 a creat posibili-
cauza informării insuficiente a migranţilor (şi tatea constituirii de fonduri nestatale de pensii,
a populaţiei în general) privind sistemul de nivelul scăzut de încredere şi de conştientizare
protecţie socială, solicitarea „de jos în sus”, de din partea populaţiei, insuficienţa facilităţilor
conectare benevolă la sistemul de protecţie so- fiscale pentru participarea la fonduri alterna-
cială din partea migranţilor lipseşte. tive au determinat stagnarea domeniului de
Studiile calitative realizate în domeniu protecţie socială asigurată prin fonduri private.

ACORDURI BILATERALE ÎN DOMENIUL
SECURITĂŢII SOCIALE
În vederea anticipării riscurilor impuse tribuţiilor de securitate socială într-un singur

de emigrările masive a forţei de muncă faţă de stat contractant – statul în care migrantul îşi
sistemul de protecţie socială, autorităţile Re- desfăşoară activitatea. La fel, Acordul stabileş-
publicii Moldova caută soluţii pentru preveni- te principiul exportului prestaţiilor, care pre-
rea crizelor în perspectiva revenirii migranţilor. supune dreptul migrantului de a beneficia de
În anii 90’ ai secolului trecut, sunt încheiate prestaţiile dobândite în statele în care a activat,
acorduri bilaterale cu câteva state din spaţiul pe teritoriul statului de domiciliu.
post-sovietic – Federaţia Rusă, Belarus, Ucrai- Hotărârea Guvernului nr. 1170 din
na, Uzbekistan şi Azerbaidjan, acorduri care 29.10.2007 listează 25 state cu care se inten-
conţin principiul teritorialităţii, potrivit căruia ţiona iniţierea negocierilor asupra proiectului
pensiile sunt stabilite şi achitate de către sta- Acordurilor interguvernamentale în domeniul
tul în care persoana domiciliază, indiferent de securităţii sociale, printre care principalele
contribuţia la sistemul asigurărilor sociale din destinaţii a migranţilor moldoveni în UE - Ita-
acest stat. Acest principiu pe care după sens îl lia, Spania, Portugalia, Cehia.
putem numi şi principiu „solidarităţii între sta- În perioada 2008-2010 au fost încheia-
te”, îşi avea menirea să reglementeze problema te acorduri cu Bulgaria, Portugalia, România,
maselor largi de persoane care „s-au pomenit” Luxemburg, au avut loc consultări cu alte tei
în ţara gazdă ca urmare a destrămării URSS. state, iar o serie de state şi-au exprimat dispo-
Evoluţiile ulterioare în spaţiul post-sovietic au nibilitatea de a reglementa cu RM relaţiile în
dus la învechirea şi neaplicabilitatea principii- domeniul securităţii sociale. La 26 octombrie
lor date, deoarece acestea nu se aliniază proce- a.c. a fost semnat acordul bilateral între Mol-
selor de mobilitate a forţei de muncă de după dova şi Portugalia.
destrămarea USSR. Aceasta a condiţionat Obiective în acest sens sunt stipulate şi
Moldova în demararea procesului de revizuire în Strategia Naţională de Dezvoltare a Repu-
a acordurilor date prin trecerea de la princi- blicii Moldova 2012-2020, în care se propune
piile teritorialităţii la cele ale contributivităţii. ca până în anul 2020 să fie încheiate asemenea
A fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. acorduri cu 12 state.
1170 din 29.10.2007 Acordul interguverna- În ecuaţiile de prognozare raportării în-
mental în domeniul securităţii sociale în baza tre procesul migraţional şi sistemul asigurărilor
Convenţiei Europene de Securitate Socială şi sociale şi de asistenţă socială pe termen mediu
în corespundere cu regulile generale stabilite şi lung trebuie să includem deci şi gradul de
în Regulamentul nr. 883/2004 privind coor- includere a migranţilor moldoveni în parame-
donarea sistemelor de securitate socială. Ca trii acordurilor bilaterale.
principiu de bază, Acordul impune plata con-
RAPORTAREA CONTINGENTULUI
MIGRAŢIONAL LA SISTEMUL
DE ASIGURĂRI SOCIALE: SITUAŢIA
ACTUALĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Din perspectiva abordării noastre trebu- Dacă, în ultimii 5 ani, statisticile arată
ie să analizăm complex caracteristicile acestui că contingentul migrant rămâne stabil ca şi di-
proces, atât în privinţa contingentului mi- mensiune, sub aspect structural acesta suferă
grant, cât şi din perspectiva conexiunii aces- anumite schimbări. Cea mai de valoare obser-
tora la piaţa muncii în Moldova, peste hotare, vaţie în acest sens ţine de modificarea structu-
dar şi a planurilor de viitor al migranţilor. rii pe vârste ale migranţilor, în direcţia îmbă-
Migraţia forţei de muncă încadrează în trânirii acestora. Evoluţia distribuţiei pe grupe
mod „selectiv” diferite grupuri demografice ale de vârstă ale migranţilor în anii 2000, 2005
populaţiei. Două treimi din migranţi (63,7%) şi 2010 arată ca structura unei populaţii rela-
sunt bărbaţi. Cel mai important din perspectiv „închise”, care rapid îmbătrâneşte pe sea-
tiva analizei noastre este că migraţia implică ma faptului că fluxul de generaţii tinere către
aproape exclusiv doar populaţia în vârsta aptă această populaţie este relativ modest. Dacă în
de muncă (15-56/62 ani), aproape nefiind anul 2000, persoanele de 15-24 ani constitu-
atestate cazuri de emigrare în scop de muncă iau 38% dintre migranţi, în 2005 aceştia con-
a persoanelor peste 65 ani, iar persoanele de stituie 30%, iar în 2010 - 22%. Comparativ cu
55-64 ani constituind doar 3,9% din totalul acest grup de vârstă, peroanele de vârstă medie
migranţilor. Vârsta medie în rândul migranţi- (aici avem în vedere grupurile de 25-34 şi 35-
lor constituie 35 ani, pentru comparaţie vârsta 44 ani) rămân relativ stabile. În schimb creşte
medie a populaţiei stabile ai RM din grupul de ponderea migranţilor de vârstă înaintată, a ce-
vârstă de 15-64 ani egalează cu 37 ani. lor de 45-54 ani, de la 9% în 2000 la 19% în
2010. Grupul celor de 55-64 ani, deşi a crescut
Figura 4. Structura pe sexe şi vârste ale şi el ca proporţie per total, rămâne unul ne-
contingentului migrant (2010) semnificativ ca mărime, această vârstă rămâne
deci vârsta la care migranţii în mod inevitabil
ies din procesul migraţional.
Migraţia este un proces dinamic, cu o
cotă importantă de migranţi care nu-şi rup in-
tegral conexiunea cu piaţa de muncă din Mol-
dova (ne referim aici atât la migranţii sezonieri
cât şi la cei ce deţin pământ agricol în proprie-
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anul 2010 tate, raportându-se la piaţa muncii ca agricul-
tori indiferent de cine de fapt prelucrează acest
pământ). Însă faptul că dinamica structurii de mai mici). Raportând acest statut la vârsta mi-
vârstă a contingentului este caracteristică pen- grantului obţinem o estimare a stagiului de
tru grupuri de populaţii „închise”, când intrări cotizare.
de persoane noi sunt tot mai puţine, iar iese
din grup (încetează să plece peste hotare) doar Tabelul 6.Situaţia ocupaţională până la
din cauza vârstei, ne va permite să tratăm con- plecare
tingentul migraţional ca un grup de tip închis.
15 - 24 25 - 34 35 - 44
Total 45+ ani
ani ani ani
Angajat 35,6% 17,9% 30,6% 45,1% 46,3%
Figura 5. Structura vârste ale contingentului
Șomer, în
migrant, anii 2000, 2005, 2010 căutare de 49,7% 59,1% 54,3% 43,8% 42,6%
lucru
Student 4,4% 14,6% 4,3% ,3% ,1%
Casnică 8,8% 5,9% 9,3% 9,9% 9,4%
Pensionar ,3% ,0% ,4% ,8%
Altele 1,3% 2,4% 1,5% ,6% ,9%
Urmează simularea numărului de ani în

care migranţii moldoveni rămân deconectaţi
de la sistemul de protecţie socială din Moldo-
va. Calculele ce urmează recomandăm să fie
Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Anul 2010 abordate doar ca unele demonstrative, şi nu
sunt estimări exacte din cauza multor compo-
Un al aspect important ţine de statutul nente necunoscute.
ocupaţional al migranţilor, de înainte de ple- Distribuţia migranţilor după statutul
carea din Moldova. Studiul Migraţia forţei de ocupaţional anterior plecării pe grupe de vâr-
muncă, realizat în cadrul Anchetei Forţei de stă este rezultată din studiul Migraţia forţei de
Muncă de BNS indică că din 318,3 mii mi- muncă, realizată de BNS în 2008. Calculele
granţi înregistraţi în trimestrul II ai anului includ anumite asumări de ordin matematic,
2008, doar 111,9 mii au avut un loc de muncă şi anume:
în Republica Moldova înainte de plecare, ceea 1. tratăm grupul de migranţi ca unul de tip
ce constituie 35,6% din total. Fiecare al doi- închis, când se înregistrează doar intrări.
lea migrant se afla în şomaj înainte de a pleca Să ne imaginăm că toţi migranţii care au
peste hotare – 49,7%. Deci, din cei peste 300 emigrat în anii 2000-2010 nu s-au mai
mii cetăţeni doar o treime au activat în câmpul reîntors acasă pe perioade de timp sufici-
muncii, achitând contribuţiile de asigurare so- ent de lungi pentru a se angaja temporar
cială, pe când în cazul şomerilor doar parţial, în Moldova;
studiul indicând media de 9 luni în care per- 2. toţi migranţii care au plecat în această
soana dată s-a aflat în căutarea de lucru. perioadă se vor reîntoarce acasă şi se vor
Convenţional, presupunem că toate angaja în anul 2030, iar anterior acestui
persoanele care au activat anterior plecării au an vor reveni doar cei ce ating vârsta de
activat oficial, şi a activat neîntrerupt până la pensionare;
momentul emigrării (scenariu cel mai pozitiv, 3. migranţii care conform studiului citat
intuim că o parte din ei au activat perioade anterior au fost angajaţi înainte de ple-
care au activat oficial în piaţa muncii din apropiată vârstei de pensionare.
RM întreaga perioadă, din momentul Vor avea un „avans de vârstă” pentru a se
împlinirii a 15 ani şi momentul plecării angaja oficial până la pensionare în Moldova
peste hotare – rezultând o medie de 23,5 doar migranţii care în 2010 au vârstă 15-24
ani; ani şi 25-34 ani, în mediu câte 20 şi 10 ani
4. migranţii care au fost şomeri înainte de respectiv.
plecare au activat oficial pe piaţa muncii
din RM întreaga perioadă între momen- Tabelul 7. Simularea stagiului de cotizare
tul împlinirii 15 ani şi şi-au întrerupt MAXIM de care vor dispune migranţii ac-
activitatea cu 9 luni înainte de plecare tuali la momentul revenirii şi pensionării
15 - 24 25 - 34 35 - 44 45+
peste hotare (termen mediu de aflare în Total
ani ani ani ani
şomaj conform studiului)– rezultând o Angajat 35,6% 17,9% 30,6% 45,1% 46,3%
Ani lucraţi înainte
medie de 17 ani; A de plecare 23,5 6,4 14,2 24,6 34,4
(media)
5. migranţii care au fost studenţi sau casni- Șomer, în căutare
49,7% 59,1% 54,3% 43,8% 42,6%
ce înainte de plecare nu activase pe piaţa de lucru
Ani lucraţi înainte
muncii din RM; B de plecare
(media) 22,8 5,7 13,5 23,9 33,7
6. stabilim anul 2030 ca punct final al pro- Student 4,4% 14,6% 4,3%
gnozei, prin analogia cu evoluţia feno- Ani lucraţi înainte
C de plecare 0 0 0 0 0
menului migraţional din Italia din seco- (media)
Casnică 8,8% 5,9% 9,3% 9,9% 9,4%
lul trecut, care a înregistrat o perioadă de Ani lucraţi înainte
D de plecare 0 0 0 0 0
peste 20 ani pentru a înceta. (media)
Ani care le vor
putea lucra
Vârsta de pensionare în sistemul de E
(după vârstă)
# ≈20 ≈10 0 0
după revenire în
pensii în vigoare egalează cu 57 de ani pen- 2030 studenţii şi
casnicele
tru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Perioa- Ani de cotizare pentru
cei angajaţi înainte de # 26,4 24,2 24,6 34,4
da minimă de asigurare şi respectiv, de plată a plecare (A+E)
contribuţiilor de asigurări sociale, este de cel Ani de cotizare pentru
cei ce au fost şomeri
# 25,7 23,5 23,9 33,7
puţin 15 ani pentru o pensie parţială sau de cel înainte de plecare
(B+E)
puţin 30,5 ani pentru pensie deplină. Valoarea Ani de cotizare pentru
cei ce au fost şomeri
stagiului total necesar pentru stabilirea pensiei înainte de plecare (C
# ≈20 ≈10 0 0
sau D +E)
pentru limită de vârstă se va majora până la 35
de ani către anul 2020, potrivit actelor norma- Sursa: Calcule proprii
tive deja adoptate.
Conform calculelor noastre un migrant Devine clar că practic nimeni dintre mi-
a „pierdut” în sensul conectării la sistemul asi- granţii ce se vor pensiona după anul 2030
gurărilor sociale în mediu 7,9 ani în perioada nu vor avea cei 35 ani de cotizare necesari
2000-2010, iar către anul 2030 „pierderea” va pentru o pensie pentru limită de vârstă de-
egala cu 27,9 ani. Având vârsta medie de 35 plină, iar un migrant actual care are vârstă
ani, către anul 2030 vârsta medie în rândul cuprinsă între 25-34 ani şi va reveni în anul
migranţilor actuali va fi de 55 ani, deci foarte 2030, chiar dacă imediat se angajează ă acti-

veze fără întrerupere până la atingerea vârstei sumasem anterior, toţi migranţii actuali, inclu-
de pensionare, nu va avea nici stagiul necesar siv şi grupele de vârstă tinere. Să ne imaginăm
pentru stabilirea pensiei minime. că aceasta se va întâmpla în anul 2030, când
Astfel, conform acestui scenariu, de al- revin restul migranţilor, care până atunci nu
tfel foarte optimist, migranţii actuali deşi vor vor atinge vârsta de 60 ani. Aceasta ar însemna
putea beneficia de o pensie pentru limită de revenirea a circa 240 mii, care anterior plecării
vârstă, vor beneficia de o pensie incompletă realizase un stagiu de cotizare între 6 şi 14 ani,
sau minimă, devenind, în rând cu agriculto- mai „au şansa” să realizeze 10-20 ani, cumu-
rii, o categorie defavorizată printre pensio- lativ până la vârsta de 60 ani având 24-26 ani
narii din Moldova. de „conexiune” la sistemul asigurărilor sociale.
Trebuie să ţinem cont de faptul că o parte Adică, în perioada 2030-2050, în Moldova se
din migranţii actuali vor atinge vârsta de pen- vor pensiona 240 mii foşti migranţi care vor
sionare până în anul 2030. De aceea trebuie să putea pretinde la o pensie în limitele stagiului
privim procesul ca unul dinamic, când în în- de cotizare 24-26 ani.
treaga perioadă 2011-2030, anual un anumit În toate cazurile, aceştia vor putea pre-
număr de migranţi va reveni din cauza vârstei tinde la pensie pentru limită de vârstă, odată
şi incapacităţii de muncă. ce art. 53, alin. 2 ai legii nr. 156 prevede un
Aceasta ar însemna revenirea a 12,2 mii stagiu minim de 20 ani. Riscul asociat în cazul
persoane în următorii cinci ani (2011-2015), dat va fi raportul între veniturile acestuia în
circa 2,5 mii anual, şi 58,2 mii în perioada Moldova şi costul vieţii la momentul stabilirii
2016-2025, adică 5-6 mii anual. Dintre aceste pensiei.
persoane, în valul din 2011-2015, circa 89% Pentru o parte din migranţi pensia se va
vor avea un stagiu de cotizare de 33-34 ani stabili pe baza salariilor primite de aceştia cu
realizat anterior plecării, conform calculelor mulţi ani în urmă. De exemplu, migrantului
şi asumărilor realizate mai sus, deci vor putea care va reveni la atingerea vârstei de pensionare
pretinde la o pensie deplină. în anii 2011-2015, pensia i se va stabili pe ve-
În ambele cazuri regăsim 9-10 la sută nitul asigurat până în anii 90’ inclusiv. Salariul
migranţi (cu statut de casnică anterior plecă- mediu în anul 1995 constituia 143,2 lei, iar
rii peste hotare) care cel mai probabil că nu în 2010 deja 2971,7 lei. La fel de mare este
vor avea stagiu de cotizare în Moldova, ceea ce şi discrepanţa între costul vieţii – în perioada
constituie circa 7 mii persoane. 2001-2010, minimul de existenţă aproape s-a
triplat, de la 468,7 lei la 1373,4 lei.
Tabelul 8. Migranţi reveniţi la atingerea În acelaşi timp, pronosticurile rezultate
vârstei de 60 ani ar fi unele optimiste. Este puţin probabil ca
Perioada când se vor
Migranţi în 2010 (mii) reîntoarce din cauza
migranţii care au activat anterior plecării peste
bătrâneţii hotare au fost plasaţi neîntrerupt şi oficial pe
15-24 ani 69,7
25-34 ani 102,2 2030 piaţa muncii, începând cu vârsta de 15 ani. La
35-44 ani 68,6
fel, este puţin probabil că toţi migranţii care
45-54 ani 58,2 2016-2025
55-64 ani 12,2 2011-2015 vor reveni la vârsta aptă de muncă se vor anga-
Sursa: BNS ja imediat, şi vor activa neîntrerupt şi oficial pe
Către anul 2030, vor reveni, după cum piaţa muncii din RM până la împlinirea vârstei
de pensionare. În plus, nu au fost luate în cal-
cul revenirile migranţilor din cauza pierderii Figura 6. Distribuţia migranţilor după sta-
capacităţii de muncă înainte de împlinirea vâr- tutul de şedere, pe grupe de ţări
stei de pensionare. De aceia stagiile de cotizare
reale vor fi mult mai mici decât cele estimate
pentru majoritatea migranţilor.
Conexiunea la serviciile
de protecţie socială în
ţările gazdă
Sursa: Migraţia forţei de muncă, BNS, 2008
La polul opus se află ţările gazdă şi per- Dar, datele aceluiaşi studiu indică faptul
spectivele de revenire a migranţilor. Fără în- că deţinerea unui permis de muncă, nici pe
doială, o parte de migranţi nu vor reveni ni- departe nu asigură conexiunea la sistemul de
ciodată în ţara de origine. Să ne amintim că protecţie socială în ţara gazdă. În mod expres
pierderile Italiei în acest sens au constituit cir- achită contribuţii la fondul de pensii în ţara
ca o treime din totalul italienilor implicaţi în gazdă doar 3,5% din migranţi, deci din tota-
procesul de emigrare. lul de 318,3 mii migranţi estimaţi în cadrul
În cazul migraţiei moldovenilor, acest studiului, vor putea pretinde la pensie în ţara
lucru nu poate fi prezis evident, însă semne gazdă doar 21-22 mii.
elocvente precum că o parte semnificativă de
migranţi ar avea intenţii de stabilire cu traiul Figura 7. Ponderea migranţilor care au parte
permanent peste hotare lipsesc. de anumite beneficii la locul de muncă în
Numărul migranţilor care în anul 2008 străinătate
se stabilise sau intenţionau să se stabilească
definitiv peste hotare constituia sub 3 la sută.
Mai mult chiar, doar 1,4% dintre ei se aflau în
ţara gazdă pe baza cetăţeniei dobândite în ţăra
dată, fără mari variaţii pe grupe de ţări.
Mai puţin de jumătate din migranţi de-
ţin un permis de muncă – deci potenţial pot fi
conectaţi la sistemul de protecţie socială în for- Angajaţi oficial la locul de muncă peste hotare
ma în care acest lucru este acordat de legisla- au fost doar 27,7% din migranţi, cu procent
ţia ţării gazdă. Din totalul migranţilor 41,6% minim în Rusia (23,3%), principala piaţă de
dispun de permis de reşedinţă şi de muncă, în absorbţie a forţei de muncă din Moldova –
statele UE 46,7%, în Rusia 40,6%. 61% din migranţi. Restul migranţilor activea-
ză neoficial, în baza înţelegerilor verbale cu an-
gajatorii, din care 22,8% angajaţi permanent şi

42,3% temporar.
Figura 8. Distribuţia migranţilor după ti- Până la urmă, deşi Guvernul Republicii Mol-
pul relaţiilor contractuale cu angajatorul în dova şi-a intensificat eforturile în vederea spri-
ţara gazdă, pe grupe de ţări jinirii cetăţenii moldoveni care muncesc peste
hotare, încheind, negociind o serie de tratate
bilaterale cu alte ţări, totuşi majoritatea mi-
granţilor moldoveni muncesc „la negru” şi
nu contribuie la sistemele de protecţie soci-
ală în ţările gazdă.
Sursa: Migraţia forţei de muncă, BNS, 2008

PLATFORMA DE DISCUŢII
Vadim Pistrinciuc, viceministrul economic şi social faţă de cetăţenii statului de

muncii protecţiei sociale şi familiei destinaţie, fiindu-le lezate drepturile de securi-
al R. Moldova tate socială.
Procesele migraţioniste au condus la
apariţia necesităţii stringente de încheiere a
În sistemul public de asigurări sociale se acordurilor bilaterale în domeniul securităţii
operează cu noţiunea de asigurat - respectiv sociale cu principalele state de destinaţie a lu-
persoană fizică aptă pentru muncă, cu domici- crătorilor migranţi.
liul sau reşedinţa în Republica Moldova, având În prezent Republica Moldova tinde să
obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări so- extindă numărul de state cu care va reglementa
ciale în vederea beneficierii de dreptul pentru relaţiile în domeniul asigurărilor sociale, fun-
prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor damentate pe noi principii, care să asigure un
sociale prevăzute de lege. Astfel nu se face o cadru de garanţii de securitate socială viitorilor
separare după statutul contribuabililor, respec- pensionari. Categoriile de beneficiari cuprinse
tiv a faptului dacă aceştia sunt imigranţi sau în Acord sunt:
emigranţi etc. • persoanele care sunt sau au fost asigu-
Cu regret, nu există studii comprehen- rate în conformitate cu legislaţia unuia dintre
sive privind conştientizarea de către cetăţenii statele parte la acord (angajaţii, lucrătorii inde-
Republicii Moldova, inclusiv a migranţilor, a pendenţi, muncitorii detaşaţi, personalul misi-
importanţei achitării contribuţiilor de asigu- unilor diplomatice şi posturilor consulare);
rări sociale şi, respectiv, privind corelaţia din- • membrii familiilor persoanelor sus
tre cuantumul contribuţiilor şi mărimea ulte- menţionate (protecţia lor este limitată la drep-
rioară a pensiei. turile care derivă din calitatea de membru al
În condiţiile amplificării mobilităţii for- familiei lucrătorului).
ţei de muncă între state, coordonarea sisteme- Până în prezent, au fost încheiate 7 acor-
lor de securitate socială a devenit o componen- duri bilaterale în domeniul securităţii sociale
tă importantă a politicii sociale promovate de între Republica Moldova şi următoarele sta-
stat. Efectele proceselor migraţioniste intervin te: Republica Bulgară, Republica Portugheză,
la întoarcerea în ţară a lucrătorilor migranţi şi România, Marele Ducat de Luxemburg, Re-
membrilor familiilor lor care au activat o pe- publica Austria, Republica Estonă şi Republi-
rioadă de timp în străinătate, fie la strămuta- ca Cehă. Totodată la momentul de faţă, Re-
rea pe teritoriul altor state, în ambele cazuri publica Moldova este în curs de negociere a
aceste persoane nefiind îndreptăţite la prestaţii acordurilor bilaterale în domeniul securităţii
de asigurări sociale. În aceste condiţii lucră- sociale cu Republica Polonă, Republica Unga-
torii migranţi şi membrii familiilor acestora, ră, Regatul Belgiei şi Republica Lituania. De
deseori sunt dezavantajaţi din punct de vedere asemenea, Republica Moldova intenţionează

să negocieze acorduri bilaterale în domeniul Procesele migraţionale afectează în mod
securităţii sociale Republica Turcia, Republica direct sustenabilitatea sistemului public de asi-
Italiană, Republica Letonă, Republica Elenă, gurări sociale. Pe măsură ce numărul migran-
ş.a. ţilor creşte, se reduce numărul contribuabi-
Cât priveşte migranţii moldoveni din lilor la acest sistem, respectiv, scad veniturile
ţările cu care Republica Moldova nu are încă din contribuţiile de asigurări sociale de stat,
încheiate astfel de acorduri, menţionăm că în în timp ce cheltuielile pentru plata pensiilor
conformitate cu legislaţia în vigoare, aceste sunt în continuă creştere. Menţionăm în acest
persoane pot fi asigurate benevol pe bază de context că numărul contribuabililor în siste-
contract individual încheiat cu Casa Naţiona- mul public de asigurări sociale a coborât până
lă de Asigurări Sociale, plătind contribuţii de la circa 860 mii în anul 2010, în timp ce nu-
asigurări sociale de stat în sumă de 4368 de lei mărul beneficiarilor de pensii a constituit în
pe an (în anul 2011), iar în cazul persoanelor acelaşi an 627 mii, astfel raportul fiind de 1,37
fizice proprietari sau arendaşi de terenuri agri- contribuabili la un pensionar. Totodată, pen-
cole, care prelucrează terenul în mod indivi- tru o funcţionare stabilă a sistemelor de pensii
dual – în sumă de 1080 de lei pe an (în anul de tip solidar, este necesară menţinerea rapor-
2011), dar nu mai puţin de 1/12 din sumele tului dintre numărul contribuabililor şi cel al
respective lunar, ceea ce constituie perioadă pensionarilor în jur de 4:1 – 5:1.
asigurată care se include în stagiul de cotizare
pentru stabilirea pensiei minime pentru limită Ghenadie Creţu, coordonator de
de vârstă şi a ajutorului de deces. Plătind con- program în cadrul Organizaţiei
tribuţii de asigurări sociale de stat în sumă de Internaţionale pentru Migraţie
39633 de lei pe an, dar nu mai puţin de 1/12
din această sumă lunar, plătitorului i se va lua De pericolul venirii bătrâneţilor şi a pro-
în calcul această sumă şi la determinarea ve- blemelor sociale legate de îmbătrânire cred că
nitului mediu lunar asigurat pentru stabilirea sunt conştienţi toţi cetăţenii Republicii Mol-
pensiei pentru limită de vârstă. dova. Ce întreprind ei pentru asta?- este altă
Conform legislaţiei în vigoare, dreptul la întrebare. Ei realizează mai multe lucruri pe
pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă care le putem numi ”strategii personale”. Me-
sunt îndeplinite cumulativ condiţiile privind rită de menţionat că nu tot ce câştigă migranţii
vârsta de pensionare (57 de ani la femei şi 62 este remis prin transferuri. În trecut, migranţii
de ani la bărbaţi) şi stagiul de cotizare (30 de moldoveni remiteau peste 80 la sută din sumele
ani şi 6 luni). Dacă la împlinirea vârstei de câştigate peste hotare. La moment, această rată
pensionare, nu este îndeplinită condiţia pri- a scăzut. Potrivit unor estimări a unui studiu
vind stagiul total de cotizare, dar confirmă un specializat, migranţii remit acasă jumătate din
stagiu de cotizare de cel puţin 15 de ani, per- banii economisiţi acolo. Ce se întâmplă cu cea-
soana asigurată are dreptul la o pensie parţială, laltă jumătate? Potrivit aceloraşi estimări, banii
calculată proporţional numărului de ani de co- sunt economisiţi acolo peste hotare, cu alte cu-
tizare. Dacă stagiul de cotizare este mai mic de vinte, fie remit şi fac economii aici în Republi-
15 ani, persoana respectivă poate beneficia de ca Moldova, fie îi economisesc acolo. Oamenii
alocaţie pentru persoanele vârstnice. ştiu că îi aşteaptă bătrâneţile şi încearcă să-şi
creeze o rezervă pentru perioadele mai dificile rită schimbării generaţiilor, sunt mai puţini
ale vieţii. Din banii remişi acasă, cu părere de copii născuţi după anul 90, adică mai puţină
rău, cea mai mare parte sunt cheltuiţi pentru populaţie aptă de muncă, în al doilea rând, nu-
consum - peste 80 la sută din remitenţe. Cele- mărul celor pensionaţi creşte şi, respectiv, cel
lalte 20 la sută, fie sunt investiţi în afaceri mici mai important, în curând ne vom pomeni cu
(o cotă mică), fie sunt investiţi în imobile sau valul de migranţi în vârstă care revin acasă. Un
revin cheltuielilor ce ţin de educaţia copiilor, proces natural de îmbătrânire, până la urmă.
de sănănătatea rudelor, în special fiind vorba Merită de menţionat că relativ puţini
despre părinţi. dintre migranţii noştri decid să se stabilească
Foarte puţini migranţi contribuie la fon- definitiv peste hotare, mai ales cei mai aproa-
dul de pensii din RM. Potrivit legii migraţiei pe de vârsta a treia. Cel mai probabil, aceştia
Forţei de muncă din RM, migranţii au posi- revin sau vor decide să revină în RM în cu-
bilitatea de a merge la Casa Naţională de Asi- rând. Acest lucru însemnând un val masiv de
gurări Sociale a Republicii Moldova pentru a migranţi - viitori pensionari. O parte revin cu
a înregistra contractul individual de muncă în economiile făcute, însă nu trebuie să uităm că
străinătate ��
la Casa Naţională de Asigurări So- o bună parte din bani au fost deja trimişi ru-
ciale şi să achite contribuţiile de asigurări so- delor pentru consum sau investiţii în imobile,
ciale pentru un an sau pentru perioada care vor astfel că sumele economisite cu care ei revin nu
lipsi. Vorbim de câteva modalităţi. Cea mai sunt atât de substanţiale.
importantă din punct de vedere legal, la mo- Persoanele de vârsta a treia, cei care şi-
ment, este ca persoana să-şi înregistreze con- au dedicat vârsta a doua lucrând peste hotare,
tractul individual de muncă în străinătate la se caracterizează prin faptul că au lucrat în
CNAS şi să achite contribuţia în funcţie de ve- perioada activă peste hotare pentru a asigura
nitul declarat. Migranţii nu au altă posibilitate o soartă mai bună copiilor. Or, o persoană de
de a-şi asigura pensia în R. Moldova. Foarte 45 ani nu pleacă din R. Moldova pentru a ve-
puţini migranţi aleg să-şi înregistreze contrac- dea Parisul şi a savura cappuccino pe Champs-
tele, vorbim de cifre de ordinul a câteva sute de Élysées. Ei toţi pleacă pentru anumite proiecte
oameni. Nici întrun an nu au făcut acest lucru personale, fie imobile, fie studiile copiilor sau
mai mult de o mie de persoane. organizarea de evenimente de familie. Mulţi
Problema este dublă: pe de o parte, po- dintre ei nu reuşesc să facă economii atât de
pulaţia nu are încredere în actualul sistem de mari. Situaţiile în care o persoană de vârsta a
pensii, cu părere de rău, această neîncredere se treia are economii substanțiale sunt rare din
răsfrânge asupra mai multor aspecte ale vieţii motivele care le-am menţionat mai sus. Peste
publice din RM, iar pe de altă parte nu sunt 10-15 ani, situaţia se va schimba, atunci când
suficient şi corect informaţi. generaţia a doua, fiind stabilită mai bine peste
Proiectul Strategiei de dezvoltare 2020, hotare va avea economii mai substanţiale. Dar,
prevede crearea unui sistem durabil, echitabil este o chestiune ce ţine de viitor.
şi sustenabil de asigurări cu pensii. Se aşteaptă Dacă e să revenim la economiile cu care
timpuri foarte grele pentru sistemul de pensii se întorc acasă definitiv migranţii de de vârsta
în următorii câţiva ani. În primul rând, dato- a treia în Moldova, atunci trebuie să facem un

calcul relativ simplu care va arăta cu aproxima- către Uniunea Europeană se caracterizează prin
ţie economiile cu care aceştia se întorc. Admi- următorii factori: este pe termen mai lung, iar
tem că aceştia au remis acasă/investit deja 80 la două treimi dintre persoane lucrează cu forme
sută din ce au câştigat. Din ce le rămâne, eco- legale. Cu alte cuvinte, devin îndreptăţiţi de a
nomisesc foarte puţin, nu mai mult de 5-10 obţine pensii în ţările de destinaţie. Cu unele
la sută din salariu. Trei ani, asta ar fi durata ţări, Guvernul a întreprins anumiţi paşi legaţi
medie a aflării în străinătate a unui migrant de negocierea şi încheierea acordurilor bilate-
în UE (36 de luni) astfel în cel mai bun caz rale de protecţie socială, şi anume Portugalia,
reuşind economii mici, de aproximativ trei mii Cehia, România, Bulgaria, Luxemburg, Esto-
euro. Lucru comun pentru o bună parte dintre nia şi Austria. Noi considerăm foarte impor-
aceşti migranţi. Astfel că 2-4 mii de euro ar fi tantă încheierea unor acorduri de acest fel, ur-
cifra medie a economiilor cu care persoanele mând ca eventual să fie negociate şi încheiate
în pragul pensionării revin - bani disponibili de asemenea cu Italia, Franţa, Spania, Grecia,
în cash. Aceşti bani nu le-ar ajunge pentru mai Marea Britanie, Polonia, Cipru etc. pentru a
mult de un an în cazul lipsei unor alte venituri acoperi un număr cât mai mare de beneficiari.
permanente. Este o estimare, dar este bazată pe Acesta este un pas important pentru a da posi-
nişte momente realiste. bilitatea cetăţenilor noştri să-şi repatrieze pen-
O altă posibilitate pe care o au migran- siile odată reveniţi aici. Nerealizarea acestui lu-
ţii moldoveni din ţările cu care Moldova a în- cru va genera anumite momente negative, căci
cheiat acorduri bilaterale de protecţie socială ei pe de o parte îşi pierd contribuţiile făcute
este de a-şi repatria pensiile odată cu revenirea acolo, iar pe de altă parte, nu au făcut nici o
acasă. Care este rata celor care o pot face la contribuţie la sistemul moldovenesc de pensii.
moment, în funcţie de ţara de destinaţie? Dacă Cei care au permis de şedere şi permis de
vorbim de Rusia nu trebuie să uităm de un muncă în statele UE, automat sunt conectaţi la
lucru important, mulţi dintre migranţii care sistemele locale de asigurări sociale. În Italia, în
pleacă la muncă în Fedferaţia Rusă pleacă la prezent deţin asemenea permise de şedere, apro-
munci sezoniere, recurgând la modalităţi de ximativ 120 mii de persoane, numărul total al
lucru neformale, astfel necontribuind la siste- moldovenilor fiind estimat la 200 mii persoane.
mul de pensii al Rusiei. Cu alte cuvinte, chiar Admitem că 2/3 dintre moldovenii aflaţi legal
dacă acordul cu Rusia ar funcţiona în condi- în Italia contribuie la fondul de pensii de acolo.
ţii perfecte, acesta s-ar răsfrânge asupra unor Alta este întrebarea: dacă ei contribuie dintr-un
cercuri restrânse de migranţi moldoveni. Pe salariu integral sau doar o parte a acestuia. De-
termen lung, poate anume migraţia către Fe- oarece există persoane care, deşi au contracte, li
deraţia Rusă ar putea cauza o serie de proble- se plăteşte o parte din salariu fără a fi declarat,
me deoarece anume migranţii moldoveni din adică practica „salariului în plic”. Exact aceeaşi
această ţară nu reuşesc să acumuleze sume prea problemă care există şi în Moldova. Dar, dat
mari de bani. Rata consumului sumelor par- fiind faptul că salariile minime acolo sunt mai
venite din remitenţe este şi mai mare în cazul mari, de cel puţin 600 euro, totuşi ei reuşesc
acestor persoane. să-şi acumuleze o contribuţie pentru pensii.
Pe de altă parte, migraţia forţei de muncă Nu trebuie de uitat de faptul că pentru a putea

beneficia de pensii este necesar de a contribui buit la sistemul public vor avea posibilitatea să-şi
un anumit număr de ani la fondul de pensii. procure contra unei anumite sume dreptul de a
În fiecare ţară acest lucru diferă: 5, 10 sau chiar participa şi beneficia de acest sistem. Dar nu poţi
20 sau mai mulţi ani. Puţini dintre moldoveni vorbi despre sistemele nonstatale de pensii fără
vor putea realiza acest lucru, dar numărul lor reformarea întregului sistem de pensii din ţară.
creşte an de an. Au trecut ani buni de când Acesta fiind un subiect foarte sensibil pentru fac-
primii moldoveni au plecat în Italia, unii au şi torii de decizie în ultimul deceniu.
cetăţenie acolo. Şi numărul celor care ar putea Un alt aspect foarte important, tangen-
beneficia de pensii va creşte în anii ce urmează. ţial legat de asigurările migranţilor cu pensii şi
Este un proces natural de regularizare ce are loc de modul cum aceştia îşi gestionează finanţele
acolo. Acordurile bilaterale de protecţie socială ţine de cunoştinţele sau deprinderile financiare
ar putea reduce numărul anilor de contribuţie limitate ale populaţiei, de capacităţile limitate
necesari pentru obţinerea pensiei. de a economisi şi de aşi face un plan financiar
Ce poate face statul: unu - încheierea de lungă durată, un buget familial. Mulţi sunt
unor acorduri bilateral de protecţie socială cu în stare să planifice pe termen scurt, unii pe
principalele ţări de destinaţie. Fondurile non- termen mediu pentru nişte proiecte mici, con-
statale de pensii ar fi o altă soluţie. În general, crete: reparaţia casei, organizarea unei nunţi,
noi putem vorbi despre atragerea resurselor fi- procurarea aparaturii electronice, dar plani-
nanciare ale migranţilor prin acest instrument. ficarea financiară pe temen lung este o parte
Mulţi economisesc peste hotare deoarece nu slabă a multora din cetăţenii moldoveni aflaţi
au încredere în sistemul financiar din Repu- fie în ţară sau în străinătate. Astfel trebuiesc
blica Moldova, în băncile de aici. Pe de altă întreprinse măsuri suplimentare de către bănci
parte, nu există nici produse sau servicii finan- sau stat pentru educarea financiară a populaţi-
ciare atractive şi diversificate pe care moldove- ei. Problema stilului de viaţă consumist nu o
nii aflaţi peste hotare le-ar putea achiziţiona au doar cei care lucrează aici, dar şi cei plecaţi
aici în Republica Moldova. Vorbim de inves- peste hotare. E nevoie şi de informare supli-
tirea în obligaţiuni, în fonduri nonstatale de mentară în cadrul unor campanii de informare
pensii, dar garantate de stat, în asigurările de care i-ar sensibiliza vizavi de viitorul fiecăru-
viaţă, cu posibilitatea cumulării contribuţiilor ia dintre ei şi de necesitatea de a-şi planifica
şi, eventual retragerea lor. Asta ar servi unui cu grijă finanţele. Dacă situaţia va rămâne în
scop dublu: soluţionarea problemei cu pensiile continuare aşa, aceasta va afecta nu doar pe
şi atragerea de remitenţe în sectorul produc- cei reveniţi, ci şi pe cei care au muncit aici. În
tiv. Fondurile acestea evident nu vor ţine banii primul rând, nivelul pensiilor faţă de coşul mi-
imobilizaţi, ci îi vor investi, inclusiv în calita- nim de consum va rămâne la fel de mic, poate
te de credite pe termen scurt, mediu sau lung chiar va scădea în anii viitori Deci, problema
băncilor în funcţie de priorităţi, bani care intră riscă să se acutizeze datorită faptului că pre-
în circuitul financiar. Aceste soluţii necesită a ţurile la bunurile de consum vor continua să
fi examinate atent şi implementate. crească, numărul celor care vor intra pe piaţa
Dacă vor fi create unele sisteme alternative muncii şi vor contribui la fondul de pensii va
nonstatale de pensii, migranţii care nu au contri- rămâne mic şi chiar va scădea în continuare. O

altă problemă ar fi disciplina fiscală a agenţilor Eu cu soţia, desigur, ne-am pus proble-
economici, fiind vorba de salariile în plic, şi ma asigurării pensiei la bătrâneţe. Din câte
contribuţiile limitate la sistemul public. cunosc, în Italia, persoanele pot beneficia de
Încrederea în sistemele publice de pensii pensie dacă au un stagiu de muncă de 35 ani,
este redusă. Este un lucru rău dar şi bun în ace- vârsta de pensionare urmează să fie de 67 de
laşi timp. Încrederea minimă impulsionează oa- ani, potrivitult ultimilor modificări care se
menii să-şi rezolve singuri problemele. La mo- intenţionează a fi făcute.
mentul actual, Guvernul încearcă să facă ceva, Desigur, intenţionăm să ieşim la pensie
fiind vorba despre acordurile bilaterale de pro- aici, în Italia, dar nu vom reuşi să acumulăm
tecţie socială. Este, de asemenea, foarte impor- un stagiu de muncă de 35 ani, deoarece am
tant ca cetăţenii să poată munci legal în ţara de început să lucrăm legal după vârsta de 30 ani.
destinaţie, doar atunci fiind în stare să-şi câştige În cazul în care situaţie de aici se va
dreptul la pensie, pe care să o poată repatria. înrăutăţi şi vom fi nevoiţi să ne întoarcem
acasă, vom primi în Moldova pensia la care am
contribuit aici. Avem un copil de 14 ani şi e
Oleg Cernatînschi, originar din s. posibil să ne petrecem bătrâneţile acolo unde
Bădiceni, raionul Soroca, actual se va afla copilul, în cazul în care acesta va de-
stabilit în Italia, oraşul Mestre cide să activeze la maturitate în altă ţară. Ast-
fel, că locul aflării noastre la vârsta a treia este
incert. Acasă e acolo unde îţi este bine şi sunt
Sunt plecat în Italia din anul 2000, dar createcondiţii bune de trai.
legal mă aflu acolo din anul 2003. Salariu me- Referitor la pensie cunosc că este posi-
diu lunar în această perioadă a fost de 1200- bil de achitat anual contribuţiile la fondul de
1300 euro. La moment, salariul brut constituie pensii din Moldova, astfel că la bătrâneţe să
aproximativ 2500 euro dintre care impozitele beneficiem de pensie din Moldova. Acest lu-
reţinute constituie aproximativ 950 euro. cru îl cunosc de la fiul secretarei de la primăria
De câţiva ani, migranţii din Italia nu reuşesc din satul meu de baştină. Suntem prieteni. El
să facă economii din salariu, fiind capabili conco- mi-a sugerat să achit aceste contribuţii, deoa-
mitent să-şi asigure şi traiul cotidian. Acest lucru rece el face acest lucru de mai mulţi ani fiindcă
se discută între moldovenii de aici de aproxima- munceşte în FederaţiaRusă. Dacă îmi amintesc
tiv doi ani, lucrurile devenind mai grave odată cu bine, această contribuţie constituie aproxima-
trecerea timpului. De doi ani a început un val al tiv 50 euro pe an. Tot mă gândeam să fac acest-
scumpirilor care devine tot mai intens. lucru, dar aşa şi nu l-am mai realizat. Nu am
Un cuplu, unde ambii lucrează, mai reuşit. Dar, pe de altă parte, mă gândesc: decât
reuşeşte să pună de o parte, în cel mai bun caz, să achit o contribuţie de 50 euro anual şi apoi
300 euro. Dar dacă mai trebuie să trimită bani să beneficiez de o pensie de 400 lei lunar, mai
acasă părinţilor sau copiilor, nu reuşesc să facă bine nu achit deloc. Şi mă întreb: cine ştie ce
deloc economii. Persoanelor care lucrează şi schimbări vor fi în Moldova până voi ajunge eu
trăiesc de uniisinguri, abia de le ajung banii de la vârsta de pensionare?
la salariu până la salariu.

CONCLUZII
Republica Moldova este una din ţările care persoana devine incapabilă pentru muncă,
lumii care se confruntă cu cel mai mare exod iar intrările în grup (emigrările noi) se diminu-
al forţei de muncă către alte ţări. Studiile în ează puternic.
domeniu estimează că circa 12% din popula- Pe lângă problemele de ordin demogra-
ţia aptă de muncă la moment activează peste fic, care implică presiune crescândă asupra
hotare. Procesul, în formele lui actuale, a luat sistemului de protecţie socială din Republi-
start imediat după destrămarea Uniunii So- ca Moldova, fenomenul migraţiei impune în
vietice, atingând dimensiuni uriaşe în primul viitorul apropiat noi provocări. În ce măsură
deceniu ai secolului XXI. Pe de altă parte, în migranţii sunt asiguraţi în sensul conexiunii la
ultimii cinci ani procesul a trecut într-o fază sistemul asigurărilor sociale şi vor putea bene-
staţionară, când numărul migranţilor rămâne ficia de protecţie socială pe viitor? Aceste între-
relativ stabil, ceea ce se explică prin doi factori: bări nu sunt elucidate în viziunile politice, iar
1) epuizarea potenţialului migrant – când flu- politici şi eforturi în acest sens trebuie adopta-
xurile de emigrare şi cele de reîntoarcere sunt te şi implementate din timp.
de dimensiuni per general egale, şi 2) criza Sistemul asigurărilor sociale din Moldo-
economică, cu care se confruntă Europa şi-a va este scutit aproape în totalitate de careva
lăsat şi ea amprenta, reducând din potenţialul plăţi oferite fără respectarea principiului soli-
de absorbţie a forţei de muncă străine în ţările darităţii, protecţie oferindu-se doar persoane-
de destinaţie ale migraţiei. În cel de-al doilea lor asigurate. Drept urmare, persoanele care la
caz, ne putem aştepta în viitorul apropiat la moment muncesc peste hotare la revenire vor
continuarea creşterii numărul emigrărilor. putea pretinde la pensii doar în baza stagiu-
În acelaşi timp, studiile asupra feno- lui de cotizare, sau, în cazul în care acesta este
menului demonstrează schimbări structurale prea mic, la o pensie minimă. Bugetul public
ale contingentului migrant. Acesta a suferit al asigurărilor sociale de stat poate fi ameninţat
o puternică îmbătrânire în decursul ultimilor în cazul în care numărul persoanelor care vor
zece ani, reducându-se semnificativ numărul pretinde la o pensie minimă, în lipsa stagiului
tinerilor în rândul migranţilor. Această obser- de cotizare necesar, va fi mare.
vaţie oferă un argument în plus pentru faptul În lipsa contribuţiei (stagiului de coti-
că procesul a atins o fază staţionară în evolu- zare) orice cetăţean poate beneficia de aloca-
ţia sa, pe viitor fiind puţin probabilă reluarea ţii sociale. Cheltuielile asociate acestor plăţi
ritmurilor de amplificare a procesului. Grupul teoretic au un potenţial de presiune asupra
migranţilor capătă tot mai mult caracteristicile bugetului de stat, fiind în acelaşi timp foar-
unui grup închis, când ieşirea din acest grup te mici pentru a prezenta un pericol real pen-
este determinată doar de atingerea vârstei la tru bugetul asigurărilor sociale, dar nici nu

asigură o protecţie adecvată beneficiarului. muncă în mare parte este plasată în limitele ra-
Posibilitatea de a contribui la fondul de portului între ofertele (muncă, venit, condiţii
protecţie socială, oferită de formatul contrac- de trai) din ţara de origine şi cea gazdă, în cel
telor individuale cu Casa Naţională de Asigu- mai optimal caz, dacă în viitorul apropiat Re-
rări Sociale nu este valorificată, în 2010 fiind publica Moldova va înregistra creştere econo-
înregistrate puţin peste o mie de astfel de con- mică şi ai calităţii vieţii foarte rapid, procesul
tracte. emigrărilor va continua din inerţie cel puţin
Un număr mare de migranţi reveniţi la încă două decenii. Asumarea acestui parame-
bătrâneţe, care nu vor putea beneficia de asis- tru ne arată că marea majoritate a migranţilor
tenţă în cadrul sistemului de protecţie socia- actuali nu se vor încadra complet în sistemul
lă, pot pretinde la ajutor social, conform legii de protecţie socială la bătrâneţe, beneficiind
cu privire la ajutor social. Ajutorul social este mai degrabă de pensii incomplete, minime sau
acordat în baza diferenţei între venitul global nu vor putea beneficia de pensii. Dar acest sce-
şi venitul lunar minim garantat. Sistemul de nariu este unul foarte optimist.
asistenţă socială în prezent se confruntă cu di- Soluţiile sunt în mare parte cunoscute,
ficultăţi în acordarea ajutorului social din ca- lipsind consecvenţa şi profunzimea în abordări
uza monitorizării lipsă a veniturilor provenite şi implementare. În Republica Moldova au
din remitenţe. Pe viitor migranţii reveniţi vor fost întreprinse acţiunile menite să conecteze
reprezenta un risc de presiune asupra sistemu- migranţii la sistemul de protecţie socială din
lui de asistenţă socială, în cazul în care nu vor ambele perspective posibile, şi anume:
fi încadraţi în cel de protecţie socială. 1. posibilitatea de a deveni contribuabil în
În pofida eforturilor depuse de autorităţi Moldova, prin încheierea contractelor
pentru a asigura, prin acorduri bilaterale, co- individuale.
nexiunea migranţilor la sistemele de protecţie 2. Acordurile bilaterale cu ţările de desti-
socială din ţările gazdă şi conectarea acestor naţie ale migranţilor din Moldova, care
sisteme între ambele state (furnizor şi recep- oferă mecanisme de a nu omite persoa-
tor), contingentul migraţional aproape în în- nele implicate în mobilitate pe piaţa
tregime rămâne deconectat de la serviciile de muncii între state.
protecţie socială din ţările gazdă. Numărul mi- O problemă rămâne nivelul scăzut de
granţilor care contribuie la fondul de pensii în informare/conştientizare şi de încredere a po-
ţara gazdă constituie doar 6 la sută. pulaţiei cu privire la sistemul de pensii şi cel
Reieşind din experienţa altor state, pen- al asigurărilor sociale în general. Aceasta din
tru care perioadele emigraţiilor au rămas în tre- urmă face ca conectările „benevole” la sistem
cut, ne putem aştepta atât la menţinerea pro- nu sunt efectuate, cât şi faptul că alternativele
cesului emigrărilor, dar şi la stoparea acestuia private ale asigurărilor sociale rămân subdez-
pe termen mediu. Odată ce migraţia forţei de voltate.

RECOMANDĂRI
Eforturile ulterioare pentru prevenirea crizelor cauzate de complexitatea fenomenului exo-
dului forţei de muncă din Moldova trebuie să vizeze următoarele:
Domeniu Acţiuni
- Studierea mai profundă a problematicii conectării migranţilor la sistemele de
protecţie socială din Moldova şi ţările gazdă;
- Cartografierea contingentului migrant atât din perspectiva raportării la sistemul
Cercetare
de protecţie socială din Moldova, cât şi la cele din ţările gazdă;
- Elaborarea prognozelor privind revenirea şi raportarea migranţilor la sistemele
de protecţie socială;
- Informarea migranţilor şi a populaţiei în general cu privire la principiile a
sistemului asigurărilor sociale de stat;
- Informarea populaţiei cu privire la contractele individuale cu Casa Naţională de
Asigurări Sociale;
Informare
- Informarea migranţilor cu privire la conţinutul şi prevederile acordurilor
bilaterale încheiate cu ţările gazdă;
- Informarea cu privire la riscurile aferente lipsei contribuţiei de asigurări sociale în
cazul pierderii capacităţii de muncă;
- Promovarea contractelor individuale cu Casa Naţională de Asigurări Sociale în
rândul migranţilor;
Promovare
- Promovarea activităţii economice după împlinirea vârstei de pensionare;
- Promovarea migraţiei ciclice, sezoniere;
- Reformarea sistemului de pensii în sensul amortizării efectelor îmbătrânirii
demografice, şi racordarea acestuia la condiţiile mobilităţii crescânde ai forţei de
muncă prin:
1. implementarea unui sistem cumulativ de pensii;
2. dezvoltarea fondurilor private;
3. introducerea fondurilor de pensii private obligatorii;
4. racordarea la principiul exportului prestaţiilor;
5. majorarea vârstei de pensionare;
Reforme 6. unificarea sistemului de pensii, reducerea decalajului între diferitele
categorii de pensionari;
7. recalcularea pensiilor în funcţie de continuarea activităţii de muncă
după ieşirea la pensie după limită de vârstă.
- Crearea sistemelor de monitorizare a procesului migraţional şi evidenţa gradului
de conectare a migranţilor la sistemele de protecţie socială din Moldova şi în
ţările de destinaţie;
- Identificarea unor mecanisme de obligativitate a migranţilor de a contribui
(minim) la sistemul de protecţie socială fie în ţara de origine, fie în ţara gazdă.
- Intensificarea eforturilor pentru adoptarea acordurilor bilaterale, dându-se
prioritate ţărilor după numărul migranţilor moldoveni care activează pe teritoriul
Eforturi politice
acestora (Federaţi Rusă, Italia);
- Acordarea priorităţii aspectelor legate de protecţie socială a migranţilor
moldoveni în cadrul acestor acorduri.

SURSE BIBLIOGRAFICE
1. Biroul Național de Statistică „Forţa ese Emigration After World War II”
de muncă în Republica Moldova - 7. Ministerul Muncii,Protecției Socia-
ocupare şi şomaj”, Anul 2010 le și a Familiei al republicii Moldo-
2. Biroul Național de Statistică „Migrația va „Raport social anual 2010”, Anul
forței de muncă în Republica Moldo- 2011
va - ocupare şi şomaj”, Anul 2010 8. Sainsus V. „Impactul îmbătrânirii de-
3. C. Bonifazi, F. Heins, S. Strozza, M. mografice asupra sistemului de pen-
Vitello „The Italian transition from sionare: subtilități și căi posibile de
an emigration to immigration coun- redresare”, 2010
try”, 2009
4. Cantarji V. „Sănătatea migranților
moldoveni: impactul situației social
economice”, 2010
5. Daniela Del Boca, Alessandra Ventu-
rini „Italian Migration”, 2003
6. Maria Ioannis B. Baganha „ Portugu-

LISTA TABELELOR
Tabelul 1. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea în activitatea economică.............
Tabelul 2. Distribuţia migranţilor după perioada pentru care intenţionează să rămână
peste hotare................................................................................................................... 7
Tabelul 3.Numărul pensiilor (pensionarilor) pe categorii, stabilite în conformitate cu
Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.............................................................. 8
Tabelul 4. Numărul beneficiarilor şi mărimea medie a alocaţiilor sociale la 1.04.2010........... 14
Tabelul 5.Valorile pensiilor pentru limită de vârstă medie şi minimă şi valoarea medie
a alocaţiilor sociale pentru persoanele vârstnice la 01.01.2010............................................ 15

Tabelul 6.Situaţia ocupaţională până la plecare............................................................... 21
Tabelul 7. Simularea stagiului de cotizare MAXIM de care vor dispune migranţii actuali
la momentul revenirii şi pensionării.................................................................................... 22
Tabelul 8.Migranţi reveniţi la atingerea vârstei de 60 ani................................................... 23
LISTA FIGURILOR
Figura 1. Persoane plecate la lucru sau în căutare de lucru peste hotare, mii...................... 7
Figura 2. Fluxurile migraţionale ale italienilor în perioada 1876-1988 (mii)............................. 10
Figura 3. Opţiunile ipotetice de raportare între migranţi şi sistemul asigurărilor sociale.......... 16
Figura 4. Structura pe sexe şi vârste ale contingentului migrant (2010)............................... 20
Figura 5. Structura vârste ale contingentului migrant, anii 2000, 2005, 2010....................... 21
Figura 6. Distribuţia migranţilor după statutul de şedere, pe grupe de ţări........................... 24
Figura 7. Ponderea migranţilor care au parte de anumite beneficii la locul
de muncă în străinătate.................................................................................................... 24
Figura 8. Distribuţia migranţilor după tipul relaţiilor contractuale cu angajatorul în ţara
gazdă, pe grupe de ţări................................................................................................... 25

NOTE

IDIS „Viitorul” reprezintă o instituţie de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, care
activează pe o serie de domenii legate de: analiză economică, guvernare, cercetare
politică, planificare strategică şi management al cunoştinţelor. IDIS activează în calitate de
platformă comună care reuneşte tineri intelectuali, preocupaţi de succesul tranziţiei spre
economia de piaţă şi societatea deschisă în Republica Moldova.
Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” este succesorul de drept al
Fundaţiei Viitorul, şi păstrează în linii mari tradiţiile, obiectivele şi principiile de acţiune ale
fundaţiei, printre care se numără: formarea de instituţii democratice şi dezvoltarea unui
spirit de responsabilitate efectivă printre oamenii politici, funcţionari publici şi cetăţenii ţării
noastre, consolidarea societăţii civile şi spiritului critic, promovarea libertăţilor şi valorilor
unei societăţi deschise, modernizate şi pro-europene.
Institutul pentru Dezvoltare str. Iacob Hîncu 10/1, Chişinău 373 / 22 221844 tel office@viitorul.org
şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” MD-2005 Republica Moldova 373 / 22 245714 fax www.viitorul.org

Migratia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Migratia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitor social NR.

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 3

str. Iacob Hâncu 10/1, Chişinău

Fundaţia Friedrich Ebert (FES) este o fundaţie politică, social-democrată

Cu Republica Moldova, Fundaţia Friedrich Ebert şi-a început colaborarea

Monitorul Social apare cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert.

Opiniile exprimate aparţin autorilor. Nici Administraţia IDIS „Viitorul” şi

„Monitorul Social” - ISSN 1857-408

4 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 5

6 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

Tabelul 1. Populaţia de 15 ani şi peste după

Populaţia economic activă, mii 1235,4

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 7

Marea provocare care se impune în faţa Tabelul 2. Distribuţia migranţilor după

8 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 9

10 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 11

12 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

14 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 15

Minimul de existenţă constituie în tri- Tabelul 5. Valorile pensiilor pentru limită

Ajungem la concluzia că presiuni asupra fon-

16 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 17

18 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

În vederea anticipării riscurilor impuse tribuţiilor de securitate socială într-un singur

Urmează simularea numărului de ani în

22 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

24 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

Sursa: Migraţia forţei de muncă, BNS, 2008

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 25

Vadim Pistrinciuc, viceministrul economic şi social faţă de cetăţenii statului de

26 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

28 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 29

30 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 31

32 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 33

34 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 35

Tabelul 1. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea în activitatea economică.............

Tabelul 2. Distribuţia migranţilor după perioada pentru care intenţionează să rămână

Tabelul 3.Numărul pensiilor (pensionarilor) pe categorii, stabilite în conformitate cu

Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.............................................................. 8

Tabelul 4. Numărul beneficiarilor şi mărimea medie a alocaţiilor sociale la 1.04.2010........... 14

a alocaţiilor sociale pentru persoanele vârstnice la 01.01.2010............................................ 15

la momentul revenirii şi pensionării.................................................................................... 22

Tabelul 8.Migranţi reveniţi la atingerea vârstei de 60 ani................................................... 23

Figura 2. Fluxurile migraţionale ale italienilor în perioada 1876-1988 (mii)............................. 10

Figura 3. Opţiunile ipotetice de raportare între migranţi şi sistemul asigurărilor sociale.......... 16

Figura 4. Structura pe sexe şi vârste ale contingentului migrant (2010)............................... 20

Figura 6. Distribuţia migranţilor după statutul de şedere, pe grupe de ţări........................... 24

Figura 7. Ponderea migranţilor care au parte de anumite beneficii la locul

Figura 8. Distribuţia migranţilor după tipul relaţiilor contractuale cu angajatorul în ţara

gazdă, pe grupe de ţări................................................................................................... 25

36 MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA:

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: 37

S-ar putea să vă placă și