'

,
DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I -.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

2 LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI
.r`
1

PARTEA II .

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V
www.dacoromanica.ro
DICTIONAR ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
CARTEA ROMANEASCA"

111
www.dacoromanica.ro
DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
IICARTEA ROMANEASCA"

PARTEA

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

1.-AUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURErl

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

Moi

EDITURA CAR,TEA ROMANEASCA" S.A.- BLICURqTI

BULEVARDUL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V
www.dacoromanica.ro
TOATE DREPTURILE DE REPRODUCERS RE ERVATE LA _CARTEA ROMANEASCA"

VI.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA EDITURII

Putina vreme dupa infiintarea societatii Cartea Romaneasca", Consiliul ei de

administratie s'a gindit la editarea unui Dicfionar enciclopedic al limbii romdne,
care sa poata fi la indemfila oricui. Eram singura Cara, chiar fata de vecinii de la
sud, care nu poseda o enciclopedie cit de mica. Mai ales dupa alipirea la Ve-
chiul Regat a celorlalte provincii, un dictionar enciclopedic care sa cuprinda pe
linga cuvintele usuale, tot ce represinta trecut istoric, geografia tarii ca si amintirea
energiilor etnice, ar fi adus cea mai serioasa contribujie la apropierea sufle-
teasel intre toti cei cuprinsi in granitele largite.
Dorinta Consiliului de administratie a devenit acum fapt implinit, iar Cartea
Romaneasca" aduce dar neamului cel dintiiu Dictionar ilustrat al limbii romdne.
Inceput in Februarie 1926, in zilele gloriosului Ferdinand I, incoronat la
Alba-Iulia ca Rege al tuturor Romanilor, Dictionarul a fost ispravit in al doilea an
de Domnie al M. S. Regelui Carol al II-lea. Cu toata silinta depusa, tiparirea Dic-
tionarului a tinut aproape ,case ani, ceea ce dovedeste cit de man au fost greutatile
de biruit, greutati de redactare ca si de tehnica, marite prin inasprirea sal-if eco-
nomice generale. In sfirsit valurile au fost razbite. Am ajuns la limanul dorit.
Am avut deosebitul noroc ca redactarea sa cads pe miini destoinice, incercati
specialisti fie-care in ramura lui. D-1 1.-Aurel Candrea, profesor la Universitatea
din Bucuresti, este un lexicograf si filolog cu reputatie bine stabilita. D-1 prof. G.
Adamescu, membru corespondent al Academiei Romane, este cunoscut prin lucra-
rile sale bibliografice.
Le raminem recunoscatori pentru rivna depusa, ca si pentru munca grea sa-
virsita, spre a duce la bun sfirsit o opera atit de anevoios de indeplinit. Lor le
revine meritul intreg de a fi stint sä inchege o lucrare care va insemna, credem, un
punct luminos in evolutia culturii nationale.
La rindul nostru nu am ocolit nici un sacrificiu, pentru ca tehnica tiparirii
sä corespunda cuprinsului, iar dictionarul roma'nesc sa nu fie mai prejos de acele
dictionare strain, cu care erau obisnuiti majoritatea carturarilor nostri. Tragem
nadejde ca aprecierea cititorilor nu ne va fi defavorabila in aceasta privinta.
Cele II milioane si mai bine de litere, cuprinse in dictionar, sint citete, dare ;
materialul intrebuintat a fost fabricat anume pentru aceasta lucrare.
Nu am facut nici o economie la cheltuiala mare pentru ilustratii, anume de-
senate pentru. Dictionar, cele mai multe dupa izvoarele, nepublicate unele, din
bogata colectiune a Academiei Romane.
Diclionarul ilustrat al limbii romdne este format din trei parti :
i. Dicjionarul limbii, cu cuvintele cele mai intrebuintate in ouprinsul Ro-
Malliel.
2. Locutiuni, maxime, proverbe straine si romdne.
3. Geografia si datele istorice referitoare in special la toate provinciile ro-
m'anesti, cit si sumare biografii a oamenilor de seams. In 'intreaga aceasta parte
VII
www.dacoromanica.ro
nu s'au pierdut din vedere Cara si neamul, ci s'a insistat cu deosebire asupra a tot
ce poate sa ne intereseze pe noi. Nu s'a trecut cu vederea nici personalitatile mi-
noritarilor din Romania de azi.
Ca prinos adus Academiei Romane, am adaugat lista membrilor ei activi si
corespondenti.

Textul e lamurit prin numeroase ilustratiuni de tot soiul.

Dictionarul cuprinde
Peste 7.000 de gravuri in text, mult mai numeroase. decit in dictionarele si-
milare straine.
83 tablouri enciclopedice, mai toate referitoare la Romania.
120 harti geografice in text (intre altele fie-care judet din Romania).
Peste r.000 portrete ale personagiilor celebre straine, dar mai ales romane.
10 harti in culori (continentele si Romania).
13 planse in culori (tablouri vestite ale pictorilor roman, decoratiile roma-
nesti, etc.).
Incheind cu bine aceasta opera, adusa drept prinos neamului si tarii, nu ne
putem opri sa nu multumim celor can ne-au dat o mina de ajutor, pentru a birui
multe din piedicele ivite in cale.
D-lui Prof. univ. I. Bianu, presedintele Academiei Romane, u raminem recu-
noscatori pentru ca ne-a pus la indemina, cu toata insufletirea, bogatele colectiuni
de stampe ale inaltei institutiuni de cultura nationala, spre a folosi pentru figu-
rile trebuitoare.
Din primele momente consiliul de administratie al Creditului industrial"
ne-a sprijinit in chip deosebit, ceea ce ne-a marit curajul de a incerca o intreprin-
dere costisitoare de editura.
Multumim si D-lui lng. Dan Costinescu, directorul fabricei de hirtie Letea",
pentru grija ce §i-a dat-o ca vagoanele de hirtie, necesara pentru tipa'rirea dictio-
narului, sa fie de calitate superioara si uniforma.
Nu putem uita nici echipa de lucratori si pe conducatorii for priceputi, can au
contribuit, prin zelul lor, ca dictionarul sa apara in conditiuni tehnice demne de
o institutie romaneasca, aratind astfel ca sint legati si sufleteste de ea.
Ne-am pus toata straduinta ca sa implinim cum se cuvine o lucrare de a carei
insemnatate in evolutia noastra culturala ne-am dat seams, de indata ce am pasit
la implinirea dorintei exprimata de Consiliul nostru de administratie.
Fats de tars, gindul nostru a fost curat, incercind, cu marl sacrificii, sa um-
plem un gol simtit in literatura noastra. Pe cititori u rugam sä fie ingaduitori
cu lipsurile inerente unei asemenea lucrari, iar de sprijinul ce-1 vom gasi la ei,
atirna indreptarea din viitor.
CARTEA ROMANEASCA.

VIII
www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Dictionarul de fate' se datoreste staruintelor depuse pe linga mine de sim-
paticii conducatori ai Institutului de culture' nationala Cartea Romaneascg.". Dace'
lucrarea ce si-au propus se' harazeasca neamului e izbutita, si daca umple in sfirsit
golul simtit pin' acum de lipsa unui bun lexic romanesc, Domniilor-lor trebue sa
li se adreseze toate multumirile ; dacel, din potrivg., lucrarea mea nu corespunde
asteptarilor publicului caruia i se adreseazg., vina n'o poarta Domniile-lor, ci sme-
ritul scriitor al acestor rinduri, care poate n'a fost destul de pregatit pentru indepli-
nirea frumoasei misiuni ce i s'a incredintat. 0 singura scuze." ar putea-o invoca autorul,
pentru micsorarea vinei lui, anume a a facut tot ce e omeneste posibil, jertfindu-si
o bung. parte a vietii, muncind ani indelungati cite 16 ore pe zi, ca sa adune intfun
manunchiu florile razletite pe ici pe colo ale graiului romanesc, pe care se' -1 puns
cu drag la indemina ori-cui, ca sa-i poata sluji de pada si indrumare, de dascal
si sfatuitor in toate imprejurarile. Recunosc, din capul locului, ca mare mi-a fost
indrazneala de a lua asupra-mi un om singur, supus ca on -care altul slabiciu-
nilor infaptuirea unui astfel de ideal. Dar, Dumnezeu mi-e martor, nu mi-am
precupeDit nici timpul nici sanatatea, ca se' pot duce la bun sfirsit greaua intre-
prindere ce luasem asupra-rai. Caci precum zice diaconal Coresi, in epilogul
Psaltirii lui din 1570, deaca vazui ca mai toate limbile au cuvintul lu Dumnezeu
in limba lor, numai noi, Rumeinii, n'avem", constatind, cu durere, ca toate nea-
murile din jurul nostru, Sirbii, Bulgarii, Cehii, Polonii, Rush si Ungurii, ca sä nu
vorbesc de popoarele din Apus, an de mult la indemina admirabile dictionare
rationale, de care pot fi mindri, numai noi, Romanii, nu, am cedat in cele din urma
staruintelor Carpi Romanesti" si m'am pus cu rivna pe munca. Ce e dreptul, lu-
crarea aceasta ar fi putut-o face altii mai tineri si mai priceputi, poate, decit mine,
si golul acesta ar fi putut fi umplut mai de mult, dar... n'au facut-o. 5i-au dat
seama, probabil, mai bine decit mine, de greutatile intreprinderii si mai ales de
munca istovitoare ce urma s'o depuna. Se vede ca cunosteau aforismul vestitului
filolog Scaliger (1540 -1609) ca mai ward poate fi socotitel pentru cineva osinda
de a munci toatcl viafa la ocnd decit aceea de a face un dicfionar ", sau, poate, jura-
rnintul lexicografului Giuseppe Rigutini (1830 -1903) care, in al sau Vocabo-
lario italiano della lingua parlata" (Firenze, 1893), strecurase, printre rinduri, la
pag. 1284, ca si strigatul innabusit de durere al omului supus unor cazne grozave :
non voglio pift comporre vocabolarj finche campo !" (n'am se' mai fac dictionare
cit oiu trai !). De altfel, stiam mai de mult, din experienta, ce insemneaza sg. to
inhami la o astfel de lucrare. tncepusem adica, acum 25 de ani, colegul meu Ov.
Densusianu si cu mine, alcatuirea unui Dictionar general al limbii romane", in
editura casei Socec. Tiparisem litera A intr'o fascicula de aproape 200 de pagini,
dar redactarea si publicatiunea s'au oprit aci. imprejurari independente de vointa
noastra ne-au silit se' renuntam la continuarea lucrarii. Tin, cu acest prilej, si
atrag atentiunea ca litera A a prezentului Dictionar e in mare parte reproducerea
sus-zisei publicatiuni, datorite colaborarii cu Ov. Densusianu. Planul, in trasaturi
TX

www.dacoromanica.ro
generale, conceput de amindoi, a ramas aproape acela§i in restul lucrarii. Mate-
rialul str'ins pentru continuarea Dictionarului Si redactiunea de la BZ sint insi
in intregime opera subsemnatului ; cad zecile de mii de fie cu extrase din lec-
turi, facute mai 'nainte, pentru alcatuirea Dictionarului general", daca n'au servit
de dultuialci ianicerilor", ca sarmana biblioteca a tatalui lui Costache Negruzzi,
au slujit, in timpul ocupatiunii, la aprinsul pipelor §i la Intretinerea focului din
apartamentul meu, in care se landau du§manii.
M'am pus deci pe munca... munca titanica.', de care numai cei ce s'au inde-
letnicit cu acest gen de lucrari i§i pot da seama. Trebuiau extrase citatele din sute
si sute de volume, in parte necercetate. Noroc ca cele mai multe le citisem mai
de mult §i subliniasem in ele cuvintele ce ma interesau. Extragerea acestor cuvinte
pe fie §i copierea intregei fraze din care faceau parte e meritul sotiei mele. Para
ajutorul inteligent pe care mi 1-a dat in tot cursul lucrarii, niciodata Dictionarul
acesta n'ar fi vazut lumina zilei. Patru sute douazeci §i cinci de mii de fi§e, scrise
de mina ei, clasate in ordine alfabetica §i a§ezate in 140 de cutii de cite 3o de cm.
lungime e materialul pe care mi 1-a pus la indemina §i pentru care-i slut adinc
recimoscator. Trei ani §i mai bine a durat scrierea fi§elor, §i de trei on pe atitia
ani de munca gra ragaz i-am consacrat redactarii Dictionarului. In sfir§it, in ziva
de 4 Octombrie a. c., data memorabila de acum inainte pentru mine, rabdarea
mea, puss la grea incercare, a fost recompensata : ultimul articol al Dictionarului,
cuvintul Zuzuit zuzuit dulce la urec'hile mele fu redactat §i cele din arms
foi de manuscris le expediam tipografiei cu traditionala subscriptie Sfir§it ! ! in-!

sotita de zeci de puncte de exclamatie. Nona ani din viata mea, noul ani de muncit
silnica, de 'infrigurare, de nopti intregi de meditare, de renuntare la tot ce-i e in-
gaduit ori-cui sa guste din agrementele existentei, iata ce reprezinta acest Dic-
tionar. Daca totu§i lucrarea mea e departe de a fi desavir§ita, rog pe cititor s'o
judece cu ingaduinta §i cu duhul blindetei §i sa n'o condamne pentru lipsurile §i
scaderile ce va constata, caci fi voi in0vd sinteti oameni cu inimd de cdrind ca 0:
noi, fi cu fire neprecepdtoare de toate", cum se exprima, in graiu-i naiv, diaconul
Coresi, in Predoslovia Evangheliei cu invatatura" din 1580.
PLANUI, DICTIONARULUI.
Lucrarea mea, dupa cum se anunta prin titlu, cuprinde repertoriul aproape
complet al cuvintelor disparute din graiu §i acelea care se intrebuinteaza astazi.
Din limb a v e c h e am dat, pe linga cuvintele curente care circulau in
graiu §i pe acelea care se refereau la sta'rile de lucruri din trecut, la denmitati, anga-
rale, obiceiuri, etc. §i unora din ace§ti termeni le-am dat adesea, dupA importanta
lor, o atentiune deosebita. Materialul a fost cules din textele biserice§ti sail din
scrierile cu cuprins religios, din pravile §i din cronici, din tot felul de documente
(hrisoave, zapise, hotamicii), etc. Am lasat afara numai acele turcisme care n'au.
fost niciodata cunoscute de marea mass a populatiunii §i care se intilnesc numai
sporadic la cronicari. De asemenea n'am mentionat unele derivate fanteziste ale
Mitropolitului Dosoftei sau ale lui Dimitrie Cantemir, si nici acele slavisme faa
importanta care se intilnesc cite o singura data in textele biserice§ti. Atit cu pri-
vire la limba din trecut.
Altfel stau lucrurile cu privire la limb a de as t a z i. In aceasta intra :
.r° cuvintele ba§tina§e comune mai tuturor Romanilor de dincoace de Dunare ;
20 cuvintele care circula numai intro parte a teritoriului tarii ; 3° neologismele
curente, cele mai multe de origin franceza, cunoscute de mai toti oamenii culti ; 4°'
termenii tehnici, introdu0 treptat, de la o vreme incoace, privitori la toate ramurile
§tfintei §i, in genere, la toate manifestatiunile activitaDii omene§ti. Acestor patru
categorii de cuvinte le-am consacrat o atentiune speciala in redactarea Dictionarului.
In ce prive§te prima categorie, adica cuvint el e ba§tina§e comnne
tuturor RomAnilor de dincoace de Dunare, tratarea for in Dictionar s'a facut pe
larg, ilustrindu-se fie-care nuanta de inteles cu cite unul sau mai multe citate
din scriitori. Unele din ele, in special cele privitoare la istoria noastra, la a§e-
zamintele din trecut, la viata §i indeletnicirile taranului, la datine §i credinte, la.
X
www.dacoromanica.ro
literatura populara, etc., sint adesea adevarate articole de enciclopedie (Pr alun,
babi, balada, balaur, bane, basm, boier, elaie strigoiu, vircolac, zinc, zmeu).
Acestea §i altele justifica pe deplin titlul de encidopedic" pe care 1-am dat Dic-
tionarului. Toate locutiunile §i proverbele curente, cu explicatiunile lor, precedate
totdeauna de semnul 0, spre a fi gasite la prima ochire, an fost incorporate la
locul cuvenit. Am socotit ea trebuesc deschise larg porta pentru aceste expre-
siuni caracteristice, care oglindesc a§a de fidel modul de gindire §i intreaga psiho-
logie a poporului. Cred astfel ca n'am lasat de o parte nimic din ceea ce trebuia
pentru a scoate la iveala vitalitatea acestor termeni curat romane§ti, mo§teniti
din generatie in generatie, de atitea veacuri, §i pe care neologismele cauta sa-i
cotropeasca. Ace§ti termeni constitue miezul limbii noastre. Yn jurul lor au venit
sä se grupeze treptat cuvintele patrunse mai tirziu in graiu. Potrivit imprejurarilor,
sau mai bine supunindu-se necesitatilor, aceste cuvinte §i-au largit cu timpul
intrebuintarea, altoindu-se cu sensuri noua, rezultat inerent al progresului §i al
cerintelor culturii.
Nu tot astfel stau lucrurile cu termenii din a doua categorie, p r o v i n c i a-
lismele intrebuintate numai id, colo de Romanii de dincoace sau de dincolo
de Carpaji, din. Muntenia sau din Moldova, din Oltenia sau din Dobrogea, de la
munte sau de la §es. Pe acestea le-am trecut in Dictionar precedate de semnul 0,
cu indicatia regiunii unde circula. Recunosc ca insemnarile de Ban. Bucov Maram, etc.,
facute de mine, spre a arata partea tarii unde se and ace§ti termeni, prezinta
citeodata ceva arbitrar. Nu totdeauna un cuvint insotit de ex. de indicatia Ban.
circula numai in Banat. Dese on intrebuintarea lui radiaza si mai departe, in
partea apusana a Olteniei sau la N. de Mure§, in Cri§ana sau in coltul de S.-V.
al Ardealului. Neavind la indemina mijloacele de control, nici mult a§teptatul
Atlas linguistic al graiului romanesc, am fost nevoit sa ma multumesc cu izvoarele
de care dispuneam. Aceasta in ce prive§te extensiunea teritoriala a cuvintului.
Mai grea a fost bask in foarte multe cazuri, redarea sensului exact al cutarui sau cu-
tarui cuvint intrebuintat numai in cite un colti§or oare-care al tarii. Nu odata mi s'a
intimplat ca raspunsurile ce mi s'au dat cu privire la intelesul unui cuvint safie diame-
tral opuse intre ele sau sa fie ap, de vagi, a§a de neintelese, incit lamurirea ce mi se
dedea echivala cu zero. Nici revistele, nici diferite alte publicatiuni care inre-
gistreaza forme dialectale, cu explicatiunile lor, nu mi-au fost in multe cazuri
de folos ; ba, din potriva, ma incurcau mai mult. Iata citeva exemple de felul cum
sint explicate unele cuvinte in diferite publicatiuni :
Padina, care circula in Oltenia, Banat §i in Muntii Sucevei, e explicat astfel :
a) Loc potriva sub deal; poalele unei coaste" (Boeeann, Glosar de cuvinte din Mehedinti, p. 17).
b) Groapa, crov" (Mehedinti Noua Revised romand, VIII, p. 87).
c) Fata dealului" (Banat ibid., p. 194).
d) Pajiste, loc neted $i cu iarbA" (Muntii Sucevei ezdtoarea, III, 84).

Smida, termen cunoscut in Moldova, Bucovina, Transilvania, Banat, etc. e de-

finit in urrnatoarele chipuri :
a) Desis de spini, rugi si tufe de alun" (Bihor Convorbiri iiterare, XX, 1017).
b) Locul uncle a mamas taietura de padure" (Muntii Sucevei ezcitoarea, II, 43) si cam tot
astfel in Bucovina loc unde se groeste mina cazatura de padure si copaci putregaiti" (Stefanelli, Do-
cumente, p. 4) si in Moldova I:Mule cazuta la pamint, copac peste copac, si care a inceput a putrezi
si a o cuprinde smeura si murele" (5ezeitoarea, V, 574).
c) Morin= de butuci si crengi, aruncate peste olalta in desordine" (Transilvania Papa,
Glosar, s. v.).
d) Padure de brazi mici" (Transilvania nada, Monogralia comunei Rdsinariu, p. 14r).
Zapodie, termen frecuent in topografie :
a) RupturA de deal" (Chiriteseu, Grdnicerul, glos.).
b) Bata intinsa pe deal mare sau rnic" (C. Cannel* in Uricariul, I, 228).
c) O poienitA in mijlocul unei pAduri" (I. Bogdan, Documentele lui tef an cel Mare, I, 337) si
boltiturA, adincAturA mare in coasta unui deal" (Id. ibid.).
d) Vale" (Biblia de la 1688, Ierem. XLVIII, 8 si tot astfel in Codicele Todorescu, I14r, edit.
1440anu, p. 228).

XI
www.dacoromanica.ro
 late. felul de informatiuni pe care le-am avut cu privire la sute §i sute de cu-
vinte dialectale. Nu e deci exclus ca on -cita bunavointa as fi pus ca sa me re-
gasesc in acest dedal de sensuri §i, adesea, de forme stilcite sa se fi strecurat
ici §i colo cite o interpretare inexacta. Acestea vor disparea, nadajduesc, in editia
viitoare, cu ajutorul binevoitorilor cititori, cari, in interesul superior al §tiintei,
ma vor informa Si ma vor indruma pe calea cea buns.
Neologismele curente, totdeauna precedate de semnul *, au fost ex-
plicate sau prin cuvintele curat romane§ti care le corespund, sau, in lipsa acestora,
printr'o definitie scurta, dar cit se poate de Clara. Citate din autori s'au dat numai
la o parte restrinsa din acestea. M'am ferit de a introduce in Dictionar acele f or-
matiuni de cuvinte recente, cum sint, d. ex. a conferen0a a Linea o conferenta"
(de ce nu atunci §i a discursa a face un discurs" ?), a concerta a da un concert",
etc. etc., create, de ieri de alaltaieri, de cite tin gazetar francez §i adoptate cu
prea multa grabs §i u§urinta de presa noastra. De asemenea cuvinte nu se simtea
nevoie §i n'au ce club, in limbs. Am insemnat totdeauna cu o acele cuvinte sau
expresiuni care se abat de la firea limbii noastre, pe care vulgul le-a stilcit, §i care,
prin urmare, trebue evitate. De asemenea, am insotit de semnul e acele cuvinte
sau sensuri, care se intrebuinteaza rar sau apar numai in operele unora din lite-
ratii no§tri de frunte §i sint mai toate creatiuni proprii ale acestora.
Dintre termenii t e h n i c i, introdu§i de putina vreme in limbs, mai
toDi din frantuze§te, am menjionat numai o parte relativ restrinsa, precedindu-i
§i pe ace§tia de semnul *, care indica originea for recenta. M'am multumit sa
aleg, din mule de cuvinte, intrebuintate numai de speciali§tii fie-carei arte sau
§tiinte, numai pe acelea pe care cititorul le poate intilni citeodata in lecturile cu-
rente, iar nu in scrierile speciale. E poate o masura arbitrara, dar n'am putut face
altfel. Dace: as fi procedat altminteri, a§ fi incarcat Dictionarul cu un balast de
mii de cuvinte pe care cititorul n'ar fi avut, poate, niciodata prilejul sa le caute.
Dar, cu modul acesta, la intrebarea naiva ce mi s'a pus de atitea on : cite cuvinte
are DicOonarul dumitale", as fi putut raspunde cu mindrie : cincizeci de mii" on
§aizeci de mii", in loc de aproape patruzeci de mii, cit cuprinde Si cit trebue sa
cuprincla in realitate. Ca §i cum valoarea unui dicDionar trebue judecata dupa
numarul de cuvinte in§irate !
De asemenea, nu s'au trecut in Dictionar, pentru economic de spatiu, sub-
stantivele verbale derivate din infinitive, ca ajutare, cciptuire, cunoa#ere, incdrcare,
inverzire, etc., al caror inteles e numai acjiunea exprimata de verb, fara alt sens
complementar. Acelea insa care, pe linga intelesul abstract de faptul de a . . . .",
au ce.patat §i alte sensuri accesorii, ca d. ex. clddire, lucrare, mincare, vedere, etc.,
le-am inregistrat regulat la locul lor. Ca sa nu incarc iara§i prea molt Dictionarul
cu in§irarea tuturor cuvintelor compuse cu ne-, care exprima o notiune contrarie
sau negativa, ca n e cqezat, n e fdcut, n e pricepere, n e cuviincios, etc., am aratat
la pag. 828 felul cum am procedat.
Dupe: aceste lamuriri indispensabile cu privire la alegerea cuvintelor intro-
duse in Dictionar, sa aratam acum modul in care a fost tratat fie-care articol in
parte.
Sensurile fie-carui cuvint sint despartite prin 11 §i precedate de cite o cifra
inchisa in cerc 0 0 0 . . Am inceput, nu cu intelesul cel mai comun pe care-1
are, ci cu cel mai vechiu, din care s'au desvoltat treptat celelalte. Am cautat,
in felul acesta, sa stabilesc, pe cit posibil, inlantuirea logics intre sensurile derivate
§i cel primitiv. i de oare ce, cum remarca foarte judicios Voltaire un dictionnaire
sans citation est un squelette", fie-care definitie sau lamurire a unui sens este ur-
mata de unul sau mai multe citate din scrieri, care yin sa ateste intrebuintarea cu-
vintului §i sa completeze adesea definitia data. Am cautat totdeauna, din zecile
de exemple ce aveam extrase pentru uncle sensuri, sa aleg pe cele mai dare, pe cele
mai caracteristice, pe cele mai frumoase. Fraza citata are, in cele mai multe ca-
zuri, un inteles deplin ; acolo unde, din pricina lungimii citatului, a fost nevoie
sa-1 scurtez, am insemnat prin omisiunile facute din textul original.
Cit prive§te scrierile §i autorii din cari am extras exemplele, a trebuit se.' fac,
fire§te, o selectiune. Am dat, in primal rind, o atentie deosebita literaturii popu-
XII
www.dacoromanica.ro
lare si scrierilor neperitoare, in graiu curat popular, ale lui Creanga, Ispirescu,
Ion Pop Reteganul, Anton Pann..., textelor bisericesti si cronicilor. Am. facut
apoi extrase din operele in proza si versuri ale literatilor de seams, disparuti din
rnijlocul nostru. Din scrierile literare ale autorilor in viata, n'am citat decit foarte
putin, si anume din aceia la can cuvintele provinciale sau rare abunda la tot pasul.
SI ma ierte, deci, pleiada de scriitori de frunte cari fac astazi fala literaturii noa-
stre, ca nu i-am citat in Dictionar, $i aceasta pentru motivul, binecuvintat si de ei
si de mine, ca se dig Inca in viata. Lucrarile de specialitate, mai vechi si mai noua,
mi-au furnisat si ele un numar respectabil de citate. De altfel, recunosc ca am ciu-
gulit, pe ici pe colo, cite can citat dirt dictionarele lui Tiktin, Laurian-Massim,
Costinescu, Fr. Dame, cind exemplele gasite la acestia erau mai caracteristice
decit acelea pe care le extrasesem eu din alte scrieri. De alts parte, Dictionarul
in curs de publicatiune al Academiei roman §i Dictionarul universal" de L. Sai-
neanu mi-au fost de can real folos la tot pasul. Daca Ina recunosc, in mod cinstit,
ca m'am servit de aceste lucrari, aceasta nu vrea sa zica ca am facut tot timpul
imprumuturi din acestea. Coincidentele de definitii si de exemple ce se constata,
destul de rar, de altfel, Iii au explicarea fireasca ca, si unii si altii, am fost nevoiti
sa recurgem la aceleasi mijloace de informatiune, uneori singurele existente, si ea
am facut, atit ei cit si eu, extrase din aceleasi scrieri.
i m o l o g i a fie-carui cuvint e data, numai cind e sigura, la sfirsitul ar-
ticolului, Intre paranteze patrate [ [ si cu litere r a r i t e. Atunci cind cuvintul
strain din care deriva cel romanesc are o forma identica, sau aproape identica cu
acesta, m'am multumit, pentru economie de spatiu, sa dau simpla indicatiune
fr.(= francez), sau it.(= italian), sau tc.(= turcesc), etc. Originea unui cuvint
derivat din altul romanesc e indicata, sau intre paranteze patrate d. ex. [f a 1 a],
sau in corpul articolului, prin cuvintul de origin scris cu litere r a r i t e. Acolo
unde lipseste on -ce informatiune cu privire la etimologie, insemneaz% ca originea
cuvintului e necunoscuta sau ca cea propusa de filologi e foarte dubioasa.
In ce priveste o r t o g r a f i a, m'am abatut infra citva de la scrierea cu-
renta, inlocuind pea cu I, pastrindu-1 insa numai in Romdn Si derivatele lui. Im-
perfectul verbelor de a patra conjugare 1-am redat prin -eam, -eai..., in loc de -iam,
-iai... al scrierii oficiale. Aceste modificari par a fi proiectate si de Academie, dar nu
s'a luat pin' acum nici o hotdrire in privinta For.
Or d in e a a 1 f a b e t i c a se deosebeste Si ea putin de cea adoptata pin'
acum, Intru cit am despartit pe i de I, pe s de $ si pe t de t. Astfel, la cautarea unui
cuvint in Dictionar, sa se aiba in vedere ca I vine in urma lui I, e asezat du.pa s,
iar t dupa t.
EXECUTIUNEA TEHNIC A.

Trecind de la lamuririle date cu privire la redactarea Dictionarului la acelea

relative la executarea tehnica a lucrarii, in sa atrag atentiunea ca am renuntat
la caracterele cursive, Intrebuintate de obiceiu pentru citate, in urma constatarii
facute ca obosesc prea malt ochii si ingreueaza cautarea unei informatiuni in arti-
colele mai Fungi. Le-am inlocuit cu °arm:tare semi-grass, care an avantajul de a iesi
mai in evidenta, far% a prezenta inconvenientul de a obosi vederea.
S'au intrebuintat in total 7 feluri de caractere, fie-care cu destinatia for spe-
ciala, anume :

I. MAJUSCULE GRA$E, pentru cuvintele din capul articolului.

2. MAJUSCULE SEMI-GRASE, pentru formele secundare din capul articolului.
3. Caractere cursive, pentru abreviatiuni, insemnari gramaticale §i numele
§tiintifice ale animalelor sau plantelor.
4. Caractere de rind, de corp 7, pentru definirea cuvintelor.
5. Semi-gran de rind, pentru exemple, citate din autori sau forme gramaticale.
6. CAPITALUTE marunte, Intre paranteze, pentru indicarea autorilor.
7. Caractere de rind, de corp 6, pentru explicatia figurilor.
X III
www.dacoromanica.ro
 Iii poate ori-cine inchipui ca o lucrare, executata cu o atit de mare diversi-
tate de caractere, nu prezenta o munca usoara pentru un corector. Gratie insa
straduintei si perspicacitatii ajutorului meu, D-1 Gheorghe G. Predescu, licentiat in
litere, care a citit de cite 5-6 ori, cu multa bagare de seams, toate corecturile,
nu s'au strecurat decit foarte putine greseli de tipar, daca se tine seams de enormul
numar de aproape zr milioane de litere intrebuintate in Dictionarul limbii ro-
mane. Pentru ajutorul lui inteligent desinteresat, tin sa-i aduc si pe aceasta cale
multumirile mele.
Semnele simbolice 7.k P etc. intrebuintate pentru a inlocui abre-
viatiunile obicinuite, ca (Zool.), (Arheol.), (Geogr.), etc. le-am preferat pentru dota
motive : .r° pentru scurtimea lor, putind astfel cistiga un spatiu destul de apre-
ciabil ; 20 pentru inlesnirea gasirii, tntr'un articol mai lung, a sensului special
cautat. Intelegerea de la sine a acestor semne nu prezinta o mare dificultate, aka
ca cititorul nu va avea nevoie sä recurga in tot momentul la tabela explicative.
I l u s t r at i u n e a Dictionarului cu gravuri instructive, dare si artistice,
a fost una din grijile de capetenie ale mele si ale Casei editoare. Mai multi dese-
natori, in frunte cu D-1 Kalman, lucrind sub directiunea Domnului Menny To-
neghin harnicul sef al editurii Cartii Romanesti", care m'a mai ajutat, cu ex-
perienta-i luminata in toate chestiunile telinice dificile au executat cele peste
6000 de gravuri si tabele de ansamblu. Acestor abili minuitori ai penitei m'am aso-
ciat si eu adesea, executind mai bine de 50o de desenuri. N'am cautat prin acest
mare num5.r de ilustratiuni, care intrece tot ce s'a facut pin' acum in lexicografie, sa
fac din Dictionarul meu o carte de poze. Fie-care gravure isi are rostul ei precis :
sA lamureasca o notiune necunoscutI sau putin cunoscut5., sa precizeze mai bine
o definition, uneori prea sumara. Mai ales, in ce priveste etnografia, datinele
si lucrurile din trecut, n'am ezitat sa consult sute si sute de volume, sa rasfoiesc
mii de stampe din pretioasa colectiune a Academiei Romane. Am mai recurs
pentru acestea la admirabilele lucrari de etnografie ale Domnilor N. Iorga, G. Oprescu,
Tache Papahagi, Tzigara-Samurcas, Vuia, si la bogata colectie de fotografii a Se-
minarului de Sociologie din Bucuresti de sub maiastra conducere a colegulni
D. Gusti.
Nu pot incheia aceasta prefata, mai lunga decit as fi dorit sa fie, fare a adresa
multumirile mele cele mai calduroase neobositilor conducatori ai Cartii Romanesti",
Consiliului de administratie, Domnilor Directori generali, Carol Rasidescu si Nicolae
Ionnitiu, Domnilor administratori-delegati profesor A. G. Ioachimescu si inginer
G. Dobrovici si veneratului presedinte al acestui inalt Institut de culture, profe-
sorului si savantului Ion Simionescu. Domniile-lor n'au ezitat nici un moment sa
dea curs, tuturor cerintelor mele cu privire la executarea tipografica desavirsita a.
lucrarii, deli sacrificiile materiale ce impuneau uneori editurii erau considerabile.
Numai gratie lor, aceasta publicatiune unica in analele tipografiei romanesti, a.
putut aparea in conditiuni tehnice admirabile.
Paris, 23 Octombrie 1031.
I.-A UREL CANDREA.

XIV
www.dacoromanica.ro
 PREFATA

Nu e trebuinta sa arat necesitatea unui dictionar istoric §i geografic. In toa`e

tarile civilizate se publics multe §i se tin in curent cu mersul evenimentelor prin
editiuni numeroase. La noi s'a facut pins azi prea putin in aceasta directie. De
aceea m'am decis sa ma apuc de lucru §i sä tree peste toate greutatile pentru a-I
da gata odata cu partea I din Dicfionarul Enciclopedic al Cdrfii Rorniinuti.
Trebue sa arat aci normele de cari m'am calauzit la alcatuirea lui.
De §i este dictionar universal, am dat mai mare desvoltare numelor proprii celor
privitoare la Romania §i la Romani, iar din cele streine am ales pe cele cari fac
parte din cultura generals strict necesara ori-cui§i pe cele cari au legatura cu tara
§i poporul roman. De aceea nume de Francezi Germani, etc. can nu figureaza de
loc sau Area pe scurt in dictionarele respective, se vor gasi aci cu desvoltari mai
marl privitoare la raportul for cu ale noastre. Am insistat la public4ti asupra acelor
opere cari privesc tara noastra, la literati am aratat can sint traducerile romane§ti.
Geografia a fost tratata mai pe larg la tarile apropiate sau legate politice§te
on economice§te de noi, mai pe scurt la celelalte, deci mai molt pentru Europa,
mai putin pentru celelalte continente. Privitor la Romania am pus muntii, riu-
rile, lacurile, etc., iar in privinta centrelor de populatie am dat loc tuturor ora-
9elor, comunelor rurale cari an o populatie de peste 2.000 locuitori, plus acelea
cari au o nota interesanta din alte puncte de vedere.
Geografia Romaniei a fost o parte grea de redactat, pentruca in cursul anilor
cit a tinut lucrarea acestui dictionar s'au produs legi administrative (1925, 1929).
cari au modificat limitele judetelor Si numele lor, °fit' Iduirea comunelor rurale,
gruparea for in circumscriptii administrative. Legea din x931 n'am putut-o tinea
in seama, fiindca lista comunelor §i satelor a aparut cind lucrarea noastra era: in-
tocmita aproape pins la ultimele litere. Greutatea mare a stat in faptul ca unele
comune din lista anexata legii din 1925 nu figureaza, nici ca sate in cea din 1929.
In privinta numelor de persoane rom'ane§ti am ca'utat sa aplic criteriile pe
cari le am vazut tinute in seama de diferite dictionare straine de acela§i fel.
Am pus persoane din diferite categorii *i ocupatiuni sociale, domnitori, oameni
politici (toti mini§trii de la 1859 pina azi), magistrati la Inalta Curte de Casatie,
militari, scriitori, arti§ti, comercianti, etc., ca'utind a infati§a astfel toata activi-
tatea desfa§urata in tarile noastre in cursul secolelor. Fire§te, e vorba de cei de-
cedafi. In ce prive§te pe cei in vigil., am avut norme fire, §i am tinut sa figureze :
Membrii Academiei Romane (toate categoriile), profesorii universitari cari au eel
putin 25 de ani de functiune (din 1905), scriitorii §i arti§tii cad au obtinut premiul
national, dintre oamenii politici cei cari an fost prezidenti de consiliu sau §efii
partidelor care an fost vreodata chemate a forma guvernul. in sa accentuez ca
n'am intentionat O. fac un dictionar al contemporanilor, ci un dictionar istoric.
In privinta portretelor, n'am pus pe al nici unui om in viata, afara de membrii
familiei regale.
XV
www.dacoromanica.ro
 Pentru a 15.muri cit mai complet pe cititori, am notat accentul fiecarui cuvint,
pe cit mi-a fost posibil sa-1 aflu, caci la numirile geografice romane§ti n'am avut
totdeauna informatii §i unele n'au fost sigure. Am Insemnat §i pronuntarea nu-
melor streine am facut-o cu aproximatie, servindu-mä de literele obi§nuite in
romane§te §i in limbi mai cunoscute, flea a complica prin semne conventionale.
Cind n'am fost bine informat, am renuntat la ea. Ortografia numelor proprii
streine am pastrat-o la cele moderne, iar la cele antice (latine§ti §i grece§ti) am
simplificat-o, cum fac §i Italienii, fire§te dupa pronuntarea indatinata la not mai ales
prin cartile de §coala, dar am notat in parenteza §i scrierea care se gase§te in
limba germana sau franceza.
Pentru listele de carti ale autorilor, am avut mare suparare din pricina obi-
ceiului ce s'a luat de care unii dintre editori de a nu pune anul imprimarii. Ase-
menea §i la traduceri, la cari lipse§te de multe on §i numele traducatorului.
Mi-am impus ca redactarea sä fie cit se poate mai obiectiva §i pentru cei
decedaji, dar mai ales pentru cei in viata am expus numai faptele lasind la o
parte calificarea lor.
Fire§te ca 'intr'o lucrare de felul acesta nu poate fi vorba de originalitate.
Daca un scriitor francez a zis despre carti in genere : on fait les livres avec des
livres", apoi cu atit mai mult se poate zice aceasta despre un dicjionar. Aci trebue
sa to multume§ti cu cercetarile altora. Din aceste cercetari a trebuit sä fac o ale-
gere cind informatiile erau contradictorii. Mi s'a Intimplat sa gasesc, chiar in
lexicoanele streine, cazuri in cari faptele a doua persoane erau atribuite uneia din
ele. Nu mai vorbesc de nepotrivirea de date (na§tere, moarte) de la un lexicon
la altul. Pentru a remedia, in& olmasura, gre§eli posibile, am preferit pentru per-
soanele din diferite cari datele din lexicoanele respective, cu gindul ca mai bine
trebue sa tie un autor italian cind s'a n.5:scut on a murit un Italian §i tot a§a
pentru Francezi, Germani, etc. Greutatea cea mare a fost pentru partea roma-
neasca : lipsuri de informatii §i contradictii intre izvoare. Ca sä fiu bine documentat
ar fi trebuit sa intreprinz insumi cercetari istorice speciale §i calatorii prin Cara,
ceea ce ar fi fost, fire§te, imposibil, fata de timpul §i mijloacele de care am dispus.
Partea de contributie personals este in ceea ce prive§te specialitatea mea §i infor-
matiile ce am luat de la diferite institutii in privinta organiza'rii sau functionarii
lor sau a unor date necesare.
A§a dar, dupa cartile ce am cercetat am lucrat Dictionarul meu. Am avut §i
ajutorul citorva persoane carora tin sa le multumesc aci : d-lui Profesor I. Si-
mionescu, pentru controlul partii §tiintifice, d-lui general C. Constandache, pentru
partea military d-lui Svilocosici, pentru numele sirbe§ti, d-lui Porsche, profesor
in Sibiu, pentru informatii privitoare la localitati §i persoane din Transilvania,
d-lor I. Lupu §i M. Maievschi, functionari ai Bibliotecii Academiei, pentru materialul
din lexicoanele ungure§ti §i ruse§ti, functionarilor superiori de la diferite ministere
la cari m'am adresat pentru informatii, directiei recensamintului, precum §i tuturor
persoanelor particulare cari mi-au dat relatiuni §i date privitoare la persoana lor
sau a membrilor familiei lor. Asemenea d-lui M. Toneghin, care mi-a dat un pretios
ajutor pentru partea tehnica, realizarea ilustratiilor, etc.
Ilustratiile am cautat sa le iau dupa cele mai bune izvoare (indicind izvorul
pentru cazul celor putin cunoscute).
In a§ezarea alfabetica, am pus cuvintele cu a, apoi cele cu d, asemenea pe cele
cu i §i apoi cele cu I, cele cu s §i apoi cele cu s, cele cu t §i apoi cele cu f.
Inca un cuvint Inainte de a termina. Chestiunea gre§elilor de tipar. Mi-am
dat toate silintele sa fie cit mai putine, am avut §i ajutorul citorva persoane bine-
voitoare, afara de corectorii speciali ai tipografiei. Dar oricum, nu negam ca
vor fi ramas Inca (am §i descoperit citeva in coalele deja trase) ; de aceea voiu
incheia reproducind urmatoarele din Molitfelnicul tiparit la Tirgovi§te in 1713 :
Jars cei ce va veti intimpla a ceti . . . ce gre§ala yeti afla veri in cuvinte veri
in slove, Indreptati cu duhul blindeatelor, nepuindu-ne in ponos, ca precum.
iaste cu neputinta ceriul a sa vedea fa'ra de nori, a§a §1 tipariul idea: de gre§ala".
GBEBORGIM ADAMESCU.
XVI

www.dacoromanica.ro
 DICTIONAR
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
AL
LIMBII ROMANE
DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

1.-A. CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN "CURET"

Le premier litre d'une nation

est 1.. diationnaire de sa langue
VOLNAY.

XVII

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE
V. ALECSANDRI. - Opere complete. Teatru
-- (i -111). Bucuresti, 1875.
Opere complete. Prozd. Bucuresti, 1876.
- Poesii (i -iu). Bucuresti, 1875-80.
Poesii populare ale Romdnilor. Bucuresti,
1866.
Gr. ALEXANDRESCU. Scrieri In versuri i
prozd. Bucuresti, 1913.
ANTIM IVIREANUL.-Didahiilesau Predicile
lui Antim. Bucuresti, 1888-9.
N IC. BALCESCU. - Istoria Romdnilor sub Mi-
hai-Vodd Viteazul. Bucuresti, 1910.
Andrei BARSEANU. -Cincizeci de colinde. Bra-
sov, 1890.
I. A. BASSARABESCU. - Schik $i Nuvele. Bu-
curesti, 1923.
- Un dor implinit. Bucuresti, 1919.
- Vulturii. Bucuresti, f. a.
I. G. BIBICESCU. -Poesii populare din Tr an-
silvania. Bucuresti, 1893.
BIBLI tradusgi din greceste de $ERBAN si
RADU GRECEANU. Bucuresti, 1688.
Pr. I. BIRLEA.-Balade, colinde i bocete. Bucu-
- resti, 1924.
Cintece poporane din Maramure$. Bucu-
resti, 1924.
N. A. BOGDAN. - Povesti $i anecdote din popor.
- Iasi, f. a.
$.1 noud $i vechi, Iasi, f. a.
D. BOLINTINEANU. - Poesii(t-n). Bucuresti,
- 1877.
Proza. Bucuresti, f. a.
I. Al. BRATES CU- VO IN ESTI. - In lumea drep-
tdtii. Iasi, 1907.
- Intunerec $t lumind. Bucuresti, I. a.
- In slujba pacii. Bucuresti, f. a.
Tit BUD. - Poezii populare din Maramure$. Bu-
curesti, 1908.
BUD k I-D EL EANU. - Tiganiada. Bucuresti,
1925.
Lezieonut BUDAN (: Lexicon V alachico-Latino-
Iuliu BUGNARIU. -
Hungaro-Germanicum). Buda, 1825.
Muza Some$anci. Poezii
poporale rorndne din jurul N asdudului.
Gherla, 1892.
T. BURADA. - 0 cdtatorie in Dobrogea. Iasi,
1880.
Dim. CANTEMIR. - Hronicul vechimei a Ro-
- mano-Moldo-Vlaltilor. Bucuresti, 1901.
Istoria ieroglifica. Bucuresti. 1883.
I. L. CARAGEALE. - Teatru (1-n). Bucuresti,
1918.
-
- Novele, povestiri. Bucuresti, 1919.
Schile noud. Bucuresti, f. a.
Momente, schite, amintiri. Bucuresti, 1919.
.Reminiscenfe. Bucuresti, 1915.
Abu- Hasan. Bucuresti, 1915.
Gh. CATANA. - Balade popor ale din gura popo-
rului banatean. Brasov, 1895.
XIX
www.dacoromanica.ro
- Povestile Banatutui culese din guru popo-
rului. Gherla, 1893.
CIAUSANU, FIRA, POPESCU. -
Culegere de
folklor din judetul Vilcea. Bucuresti.
CODICELE CIVIL at Moldovei, promulgat de
SCARLAT CALIMAH, trad. din 1833.
Bucuresti, 1873.
CODICELE CIVIL at Tarii-romdnesti, pro-
mulgat de Domnul Joan CARA G EA (trad.
din 1833).
CODUL CIVIL In vigoare.
CODUL COMERCIAL In vigoare.
CODUL PENAL In vigoare.
C. CONACHI. - Poesii. Iasi, 1856.
C ONV ORBIRI LITERARE. Iasi, 1868 si urm.
CORES I. - Carte cu invaldturd (1581), publicatii
de Puscariu si Procopovici. Bucuresti,
--
1914.
Psaltirea (1577). Bucuresti, 1894.
Tetravanghelul (1562). Bucuresti, 1889.
Miron COSTIN. - Carte pentru descdlecatul din-
Wu al Moldovei (tipttritti In Letopise(ile
Tdrii- Moldovii, 1).
Neculai COSTIN. - Carte pentru descalecatul din-
tiiu al Moldovei (tiparitti In Letopisefile
Tariff Moldovii, km).
I. COSTINESCU. - Vocabularu Rcnnanu-rran-
cesu. Bucuresti, 1870.
G. COSBUC. - Balade qi. idile. Bucuresti, I. a.
- Fire de tort. Bucuresti, f. a.
-
- Povestea unei coroane de otel. Bucuresti, I. a.
Rtizboiul nostru pentru neatirnare. Bucu-
resti, 1914.
- Superstifiunile pagubitoare ale perporutui
nostru. Bucuresti, 1909.
Ion CREANGA. Scrierile tut Ion Creangti
(1-11). Iasi, 1892.
Ion CREANGA. Revisth de limbk, literaturii. gi
arta populara Btriad, 1908-1916.
Fr. DAME. - Nouveau Dictionnaire raumain-
frangais (1-136. Bucuresti, 1893-1895.
- Incercare de terminologic popor and ro-
mind. Bucuresti, 1898.
DELAVRANCEA.-HagiTudose, comedie. Bucu-
resti, f. a.
- Intre vis $i viatd. Bucuresti, 1893.
- Sultdnica. Bucuresti, 1908.
- Trubadurul. Bucuresti, 1887.
V. DEMETRIUS.- Strigoiul. Bucuresti, 1920.
Ov. DENSUSIANU.-Graiul din Cara Hategului
Bucuresti, 1915.
A. DONICI. -Fabule. Iasi, f. a.
DOSOFTEIU. - Dumnezeiasca Liturghie. Iasi,
1679.
- Psaltire in versuri. Iasi, 1673.
-
- Victfa $i Petrecerea Sfintilor. Iasi, 1683.
M. DRAGHICI. Iconomia rurald i dumes-
nica. Iasi, 1834.
M. EMINESCU.- Poesii complete. Iasi, f. a.
- Proza literard. Bucuresti (ed. Minerva"),
1. a.
EVANGHELIE iNVATAT DARE. Govora,
1642.
N. M. FILIMON. - Ciocoii vechi si not. Bucuresti,
1863.
A. FLORINI. - Povesti populare. Bucuresti,
1904.
T. FRINCU si Gh. CANDREA. - Romdnii din
Mun(ii Apuseni. Bucuresti, 1888.
- .Rotacismul la Mali si lstrieni. Bucuresti,
1886.
D. FURTUNA. - Din via(a poporului romdn.
Bucuresti, 1913.
- Vremuri In(elepte. Bucuresti, 1913.
- Cuvinte scumpe. Bucuresti, 1914.
N. GANE. - Novele (1-u). Bucuresti, f. a.
Em. GIRLEANU. - Privelisti din (ard, schife,
Insemndri. Bucuresti, 1925.
- Din lumen celor ce nu cuvintd. Bucuresti,
1927.
- Bdtrinii. Bucuresti, 1928.
- Nucul lui Odobac. Bucuresti, 1. a.
M. GASTER. - Chrestomafieromdnd (911). Bu-
curesti, 1891.
Tr. GERMAN.-Meteorologie perpulard Blaj, L a.
Ion GH I CA. - Scrisori cdtre V. Alecsandri. Bu-
curesti, 1915.
Const. GOLESCU U. Const. RADOVICI.
Iordache GOLES CU. - Pilde, povaluiri i cuvinte
adevdr ate si pavesti, publicate In I. A.
ZANNE, Proverbele Romdnilor. Bucu-
resti, 1895-1901.
A. GOROVEI. - Cimiliturile Romdnilor. Bucu-
resti, 1898.
Credinte si superstilii ale poporului romdn.
Bucuresti, 1915.
Em. GRIGOROVITZA.-Chipuri si graiuri din
Bucovina. Bucuresti, 1905.
De la hotare. Bucuresti, 1905.
Schitul Cerebucului. Bucuresti, 1908.
- Duduia Pulheria. Bucuresti, 1922.
- Cucoana Raluca. Bucuresti, 1924.
B. P. HASDEU. - Etymologicum magnum Ro-
maniae (1-tv). Bucuresti, 1886-1893.
Enea HODOS. - Poezii poporale din Banat. Si-
biu, .1898.
Ion IONES CU. - Calendar pentru bunul culti-
vator. Bucuresti, 1861.
- Agricultura romdnd din jude(ul Dorohoi.
Bucuresti, 1866.
- Agricultura romdnd din judetul Mehedin(i.
Bucuresti, 1868.
Nicolae IORGA.- Stud ii ;i documentepriviloare
la istoria Romdnilor (i-xxiii). Bucuresti.
-- Sate simdndstiri din Romania. Bucuresti,
f. a.
- Negotul si mestesugurile In trecutul roma-
nese. Bucuresti, 1906.
P. ISPIRESCU. - Legende sau basmele Roma-
nilar. Bucuresti, 1892.
- Pave;tile unchiasului sfatos. Bucuresti,
-
1907.
- Pilde ;i ghicitori. Bucuresti, 1880.
Jucarii ¢i jocuri de copii. Sibiu, 1891.
JARNIK si BARSEANU. - Doine si strigaturi
din Ardeal. Brasov, 1895.
Gr. M. JIPESCU. - Opincarul, ceea ce este si
cum trebue 0, fie sateanul. Bucuresti, 1881.
- .Rdurile ora;elar. Bucuresti, 1884.
- Suferinfele fdranimii. Bucuresti, 1888.
M. KOGALNICEANU. - Letopisetile PITH Mol-
dovii (i-in). Iasi, 1846-52.
Ch. LAUGIER. - Contribu(iuni la elnogralia
medicaid a Olteniei. Craiova, f. a.
A. T. LAURIAN si J. C. MASSIMU. -Dictio-
narul limbei romdne (1-n). Bucuresti,
1871-76.
- Glosariu cu vorbele din limb a romdnd str dine
prin originea sau forma lcrr. Bucuresti,
1871.
XX
www.dacoromanica.ro
Sofronie LIUBA si Aureliu IANA. - Topografia
satului si hotarului Mdidan.
Mihail LUNGIANU.- Zile senine. Bucuresti,
1914.
- Clacd ;i robot. Pitesti, 1916.
- inscifldri. Bucuresti, 1924.
George MAIOR. - Zootehnia sau cultur a gene-
raid si speciald a vitelor cornute. Bucu-
resti, 1899.
- Manual de agriculturd raticrnald. Fito-
technia. Bucuresti, Brasov, 1898.
N. MANOLES CU. - Igiena faranului. Bucuresti,
1895.
Sim. Flor. MARIAN. - Ornitologia popor and ro-
mdnd (1-11). Cerniluti, 1883.
--
- Nunta la Romdni. Bucuresti, 1890.
N asterea la Romdni. Bucuresti, 1892.
-- inmormIntareala Romani. Bucuresti, 189'.
Vraji, farmece si desfaceri. Bucuresti, 1893.
- Satire poporane romdne. Bucuresti, 1893.
Sarbeltarite la Romdni. i. Cirnilegile. Bu-
curesti, 1898.
- Sdrbatorile la Romdni. ii. Paresimile.
Bucuresti, 1899.
- Sarbdtorile la Romdni. in. Cincizecimea.
Bucuresti, 1901.
Insectele In limb a, credin(ele si obicciurile
Romdnilor. Bucuresti, 1903.
- Rcrre si chiuituri din Bucovina. Bucuresti,
1911.
I. T. MERA. - Din lumea basmelor. Bucuresti
1906.
Mihail MOXA. - Cronica (tip. In Hasdeu, Cu-
vente den batrini, vol. u).
Nicolai MUSTE. - Letopise(ul (tip. In Letopisf-
(ile Tdrii-Moldovii, vol. in).
Ion NECULCE. Letcrpisetul T drii-Moldovei
(tip. In KOGALN10EANU, Letvpise(ele,
vol. ii).
C. NEGRUZZI. - Scrieri complete (i -m). Bu-
curesti, 1872.
Emilian NOVACOVICI. - Din comoar a Bana-
tului.
-- Jocuri copildresti b'dndierte.
- Monografia comunei .R dcasdi a .
A. I. ODOBESCU.- Scrieri literare si istorice
(i-nil. Bucuresti.
Victor ONISOR.- Doine si strig dturi din Ardeal_
Iasi, 1. a.
Ion OTESCU. - Credin(ele (dr anului romdn
despre cer si stele. Bucuresti, 1907.
Victor PACALA. - Monografia comunei .Rdsi-
naru. Sibiu, 1915.
PALIA de la Ordstie (1581-1582), edit. de Mario
ROQUES. Paris, 1925.
Tudor PAMFILE. - Cimiliturile ramdnesti. Bu-
curesti, 1908.
- Jocuri de copii din satul Tepu (1-11). Bu-
-- Din via(a poporului romdn.
curesti, 1906-7.
Jocuri de copii. Bucuresti, 1909.
Bucuresti,
1910.
- Industria casnica la Romdni. Bucuresti,
- 1910.
Sarbdtorile de yard la Romdni. Bucuresti,
1911.
- Cintece de tar& Bucuresti, 1913.
-
- Boli si leacuri. Bucuresti, 1911.
Cintece de ;ard. Bucuresti, 1913.
-
- .Agricultura la Romdni. Bucuresti, 1913.
Povestea lumii de demult. Bucuresti. 1913.
- Sarbdtarile la .Romdni: Sdrbdtorile detoam-
nd si postul Crdciunului. Bucuresti, 1914.
- Sarbdtorile la .RonnIni: Crdciunui. Bucu-
resti, 1914.
- Diavolul Invrajbitor at lumii. Bucuresti,
1914.
- Cerul qi podoabele lui. Bucuresti, 1915.
- Comarile. Bucuresti, 1916.
- Duman/ si prieteni ai omului. Bucuresti,
-
1916.
V azduhul. Bucuresti, 1916.
 - Paraintul. Bucuresti.
Anton PANN. - Culegere de proverburi sau po-
vestea vorbii. - 0 Sezdtoare la Ord, etc.
Bucuresti, 1904.
Z. C. PANTU. - Vocabular botanic. Bucuresti,
1902.
Tache PAPAHAGI. - Images d'ethnographie
- roumaine (1, u). Buearest, 1928.
Cercetdri in muntii Apuseni. Bucuresti,
- 1925.
Graiul $i folktorul Maramure$ului. Bucu-
reSti, 1925.
Pomp. PARVESCU. - Hora din Cartal. Bucu-
resti, 1908.
Nic. PASCULESCU. - Literatura popular 'd ro-
nzdneascd. Bucuresti, 1910.
G. A. POLIZU. -
Stefan PA$CU. - Glosar dialectal. Bucuresti.
Vocabular Romdno-German.
Brasov, 1857.
Miron POMPILIU. Balade populare romdne.
Iasi, 1870.
N. D. POPES CU. - Basme. Bucuresti, 1892.
Iosef POPOVICI. - Die Dialekte der Munteni
und Pddureni in Hunyader Komitat.
Pravila bisericeascd tiparita la 1640 In Manasti-
rea Govora; edit. Academiei Romane. Bu-
curesti, 1884.
Pravila lui V asile Lupu. Iasi, 1646; edit. Gh. I.
SION. Botosani, 1875.
Pravila lui M alei-Basarab (Indreptarea Legii).
TIrgoviste, 1652.
Psaltirea Scheiand, edit. I. A. CANDREA. Bu-
curesti, 1916.
Const. RADOVICI (Const. GOLESCU). - In-
semnare a cdldtoriei mele fdeuld In anul
1824-1825-1826. Bucuresti, 1915.
C. RADULESCU-CODIN. -- Din Mused, On-
- tece poporane. Bucuresti, 1896.
Legende, tradi(ii qi amintiri poporane,
Bucuresti, 1910.
-
- Din viafa poporuluironzdn. Bucuresti,1913.
Ingerul Romdnului, pove$ti $i legende din
popor. Bucuresti, 1913.
C. RADULES CU-COD IN si D. MIHALA CH E.-
I. POP-RETEGANUL.
(1-v). Brasov, 1888.
-
Sarbdtorile poporului. Bucuresti, 1909.
Pove$ti ardelenefti
- Op$aguri. Gherla, 1897.
- Povestiri din viata *annul. roindni. Si-
-- Povestiri. Sibiu, 1908.
biu, 1900.
Pilde gi s faturi pentru popor. Gherla, 1900.
Mihail SADOVEANU. - Cocostireul albastru.
Iasi, 1921.
- Crima lui Moq-Precit. Bucuresti, f. a.
- Drumuri basarabene. Bucuresti, f. a.
-
- Dumbrava minunald. Bucuresti, 1926.
Foi de toamnd. Iasi, 1921.
- La noi, in viisoard. Bucuresti, 1921.
- Neamul Soimdrestilor. Bucuresti, f. a.
-- Umbre. Iasi, f.
- Pildele lui Cuconu Viehentie. Iasi, 1922.
Strada Ldpufneanu. Iasi, 1921.
a.
C. SANDU-ALDEA. - Pe drumul Bdrdganului.
Bucuresti, f. a.
urma plugului. Bucuresti, I. a.
MoanIn
Ioan SBIEREA. - Pove$ti poporale romane$1i.
Cernauti, 1886.
-
Elena D. SEVASTOS. -Povegi. Iasi, 1892.
Anecdote poporane. Iasi, f. a.
- Nunta la Romdni. Bucuresti, 1889..
Gr. SIMA AL LUI IGAN. Din bdtrini. Si-
biu, 1886.
XXI
www.dacoromanica.ro
- Ardeleanul glume(. Sibiu, 1889.
Ion SIMIONESCU. - Tratal de Geologic. Buctl-
- resti, 1927.
Oameni aleqi. 1. Strdinii. Bucuresti, 1924.
- Oameni ale$i. n..Romdnii. Bucuresti, 1925.
-
- Ora$e din Romania. Bucuresti, 1925.
Tara romaneascd. Bucuresti, 1923.
I. SLAVICI. - Nuvele Bucuresti, 1. a.
- Din bdtrini. Bucuresti, f. a.
- La rdscruci. Bucuresti, 1906.
- Pove$ti. Bucuresti, 1908.
'P. D. SPERANTIA. - Anecdote populare (1-m).
C. STAMATI. -
Bucuresti, 1892-93.
Poezii 0 prozd. Bucuresti, f. a.
Teod. STAMATI. -
- Musa romdneascd. Iasi, f. a.
WOrterbuch der deutschen
und romanischen Sprache. Iasi. 1852.
D. C. STURDZA-SCHEEANU.-Acte $ilegiuiri
privitoare la chestia (drdneascd. Bucu-
resti, 1907.
LazAr $AINEANU. - Influenfa orientald asu-
pra limbei $i culturei romdne. Bucuresti,
1900.
$ezdtoarea. Revista pentru literature si traditiuni
populare (1-xx). Falticeni, 1892 si urm.
H. TIKTIN.-Dic fionar roman-german (vol.i-m).
Gr. G. TOCILESCU. - M aterialuri folkloristice
(1-11). Bucuresti, 1900.
Tribuna din Sibiu.
St. St. TUTESCU. - 0 parte din sfintii poporu-
lui. Craiova, 1908.
D. TICHINDEAL. -
- T aina dluia. Piatra-Neamt, f. a.
Filoso lice qi politice prin
f abule, inv clfdturi morale. Bucuresti, 1838.
Alex. TIPLEA. - Poezii populare din Mara-
mure$. - Bucuresti, 1908.
Grig. URECHE. Domnii Tdrii- Moldovci fi
via(a for (tip. in Letopise(ile Tdrii-Mol-
dovii, vol. 1).
Nestor URECHE. - In Bucegi, 1906.
Uricariul. - Publ. de T. CODRES CU. Iasi, 1852
si urm.
Iancu VACARES CU. - Colec(ie din poeziile d-lui
nzarelui logo fat Bucuresti, 1830.
Mitrop. VARLAAM. - Carte romdneascd de in-
vakiturd. Iasi. 1643.
Alex. VASILIU. - Pove$ti i legende. Bucuresti,
1928.
Alesiu V I C IU. - Glosar de cuvinte dialectale din
graiul viu al poporului roman din Ardeal.
Bucuresti, 1906.
- Colinde din Ardeal. Bucuresti, 1914.
Vas. VIRCOL. - Graiul din V ilcea. Bucuresti,
1910.
Alex. VLAHUTA. -
Dan. Bucuresti, 1893.
- Din durerile lunzii. Bucuresti, 1. a.
-- Din goana vie(ii. Bucuresti, f. a.
Din trecutul nostru. Bucuresti, 1913.
In vlltoare. Bucuresti, 1901.
- Poezii. Bucuresti, 1915.
- Romania pitoreascd. Bucuresti
Elena NICULITA-VORONCA. -Datinele0cre-
dinkle poparuluiroman. Cernauti, 1903.
1908.
Gustav WEIGAND.- Jahresbericht des Instituts
far ruintinische Sprache (1-xxvi).
Duiliu ZAMFIRES CU. - Anna. Bucuresti, 1911.
Fur fanfo. Bucuresti, f. a.
Novele romane. Bucuresti, f. a.
Pe mares neagrd, poezii. Bucuresti, f, a.
- Tdnase Scatiu. Bucuresti, 1916.
- Via(a la (ard. Bucuresti, f. a.
I. A. ZANNE. - Proverbele Romdnilor (pox).
Bucuresti, 1895-1901.
 ABREVIATIUNI
a. anul dem. = demonstrativ (IRG.( N. IORGA
Abs. sau abs. absolut (DEM) V- DEMETRIUS iron. = ironic
ac. = acuzativ (DENS.) OV. DF.NSUBIANU (Iva P. ISPIRESCU
adj= adjectiv der. = derivat(e) it. = italian
adv. = adverb(ial) dial. = dialectal in. Hr. = Inainte de Hristos
alb. = albanez dim. = diminutiv (JIP.) = Cl J1PESCU
(ALECB4 = ALECBANDRI (DLVR.) = DELAVRANCEA lmpr. = Impru(nutat dill ro-
(ALEC/LP.) A LECS ANDRI Poezii (DON.) = A. DONICI mtineste)
populare (DOS.) DOSOFTEI lat. sau lat. = latin
(ALL) _
OR. ALEXA NOES:Sell (DRAGH.) = If DRIGHICI (LAUD.) = LAUGIER
(ANT.-IV.) = ANTIM I VIltEASUL (D.-ZAMF.) = DUILIU ZAMFIRESCU (LEG.-CAR.) = LEOIUIIIEA CARAGEA
ar. = aroman, macedo-roman d. Hr.= dupb Hristos (LET.) LEIOPISETE
arab. arabese elipt. = eliptic (LIU111 LIURA lANA
art. = articol, articulat (E,41,4) = M. EMINESCU LAUR1AN MASS) NI
augm. = auanzentativ encl. enclitic loc. locu(iune
aux. auxiliar engl. englez loc. adv. locu(iune adter-
(mix) _ N. RALCFSCU etim. = etimologie biald
Ban. Banal (EV.-GOV.) EVANGIIE1.1 A de In Go- loc. con j. locu(iune conjunc-
(BAB.) 1. A. BASSARABESCU vora tiva
(50.-DEL.) HUDAI-DELEANU expr. = expresiune( a) (LUNG.) MIHAIL LUNGI A NU
bg. = bulgaresc (10 figurat m. = masculin
(DOD.) = N. A. BOGDAN F familiar (MA).) OIL. MAIOR
(BIe.) 1. G. HIRICESCU I. = feminin (MAN.) = DR.N. MANOLESCU
(BIBL.) = de la 1688
IIIIILIA fam. = familia (MAR.) HIM. FL. MARIAN
bibl. biblic Fig. = Figura Maram. = Maramures
biz. = bizantin (FIL.) N. FILIMON
MIRON COSTIN
blg. = bulgaresc (FLOR.) AL. FLORIN! (M.-COST.)
(MERA) I. I. s11:11A
(BOC.) D. BOLIN U fr. francez fr
Mold. Moldova
(BRL.) PR I. laltLEA I. FltiNCIT f2l OH CAN -
I. Al,. ERATLSCU-VOINI.t I I
(FR.-CDR.)
Munt. llunlenia
(BR.-VN.)
Bocov. = Bucovina
DES:A
(FORT.) D. FURTUNA (MUST.) _ NICOLAE MUSTE
(MX.) MIHAIL MOXA
(BUD.) LECICONUL BUDAN (GAST.) M. GASTEit
(BUR.) T. 'MIRADA gen.-dat. genitiv (tatty n. neutru
(N.-COST.) NICOLAS. COSIIN
C rontrariu genie. genitiv (NEC.) _ ION NECULCE
(CANT.) D. CALM LNIIIC geogr. geografic nedel. Tiede! init
(CAR.) I. L. CARAGIALL germ. german (NEGR.) = C. NEORIPLZt *
(CAT.) 011. CAPANA (ON.) N. OANE
(CIAO.) CIACSANI (GOL.) 10EDACHS COLL SCU
nehot. nehot it
Cit. citoste (GOR.) = A GOICoVE1 ngr. neo-grecesc
(NOV.) NoVACOVIC1
clas. = clasie gr. = grecesc npr. name propriu
(Coo...cAL.) CODUL CALIMAII (GRIG,) = EMIL ORICIOROVI1 AA
CODUL CIVIL EMIL CORLEANU nuns numeral
(COD.-CIV.)
(COD.-CON.) = CODUL COMSECI AL
(ORL.)
(GRM.) TRATAN GERMAN (NIR.) _ NESTOR CRECHE
(COD.-PEN.) COMIC PENAL (011.-N 12111A101. NOSTRU
Oaf. Tara Oasului
(ODOR.) AL. ODCPEESCP
(CODR.) = III. CODIIESCU (GFCUR.) OR. PRFCLIE *
col. co/ectiv (HASD.) P. IIASDEU Often. Oltenia
(07.) 1. OTF.SCI'
comp. comparli (HOD.) = ENEA II0D013
(CON.) COSTACHE CONA 0111 id. idem (P popular
conj. con junc (iune (I.-GH.) = ION GHICA proverb, locutiune pro -
conj. con lugare (Ik..eas.) = I. U. JARNIK V A RIR- verbial&
(CONY.) CON VORRIRI LITLEARF SEANU p. participial
(COR.) CORESI imp. sau imprr. = imperativ (PAC.) V. PACALX
(COST.) ION COSI INICSCU (ta) (PAL.) = PALI A de la OrAstia
(CO$B.) OH. C0.1111C ind. sau indic. indicativ(ul) (PAMF.) TUDOR PAMFILE
(C.-RAD.) CONSTANTIN RAI)OVICI inf. = infinitiv(u1) (PANN) iNTON PANS
(CR(3.) ION CREANGX inter. interogativ (PAP.) TACHE PAPAIIAGI
(DAM.) Flt. DAME interj. = interjeclie part participiu(l)
dat. dativ intr = intransitiv (PASC.) N. PXSCULESCU
def. = definit (ION) ION IONESCU per/. = per fect(u1)
XXII

www.dacoromanica.ro
pers. persoana, personal rom. = roman, romanic (TEOD.) = GIL OEM. '1E01101 FSCLI
pers. persan rus. = rusese (TKT.) IL TIK PIN
P. in'. = Partea a doua a rut. rutean (TOC.) = OR. TOCILESCU
Dicrionarului (RV.-CRO.) = REVISTA Ion Creanglt tr. = transitiv, trecut
pl. = plural (SAO.) = MIHAIL SADON EANU Trans. Transilvania
poet. poetic (S.-ALD.) SANDU-ALDEA Tr.-Carp. Transcarpatin
pol. = polonez (sE0 = ION SRIEREA (TRIG.) TRIBUNA din Sibiu *
'pow =1 G. POLIZU sbst. =substantivmasculin lard ow.) = TU ESCU
(pop.) N. O. POPESCU plural sau cu pluralul (MK) = q. TICIIINDg AL
port. = portugez neatest at rig. = tiganese
pos. = posesiv sec. secolul (1 I.) = TIPLEA *
(P.PRV.) P. PIRVESCU (SEV.) ELENA SEVASTOS ung. = unguresc
pr. anal. = prin analogie sf. substantiv feminin unipers. = unipersonal
(.R..cm) = PROCEDURA CIVILA * (Su) ._ ION SIMIONESCU (UR.) NESTOR CRECHE (Si (N..INL))
pre/. = prefix sl. sau slay. slay, slavon urm. urindtor(i)
prep. = prepozi(ie slov. sloven v. vechiu
pr. exalt. = prin exagerare (SLV.) ION SLAVIC) (VAC.) = 11(aREsev
pr. ext. = prin extensiune SM. = substantiv masculin (vARL.) MITItOPOLITEL VARLAM
prez. = prezent(ul) sn. substantiv neutru (VAS.) AL. VASILIU
(F.R,Gow.) = PRAVILA de la Govora spec. = special vb. verb
pron. = pronume (SPER.) TH. SPERANTIA verb.= verbal
propr. propriu srb. sirbesc (VIC.) AL. VIM{ *
prov. = provensal (STAM.) CA VALERUL STAMATI Vitt. viitor(ul)
(PRV..LP.) PRAVILA. lui Vasile ISTM.-WB.) = Dictionarul de (win.) 1. vtitcot.
Lupu TIL STAMATI * (NEAR.) = AL. VLA HUTA..
(PRV.-MIEL) PRA.% ILA lui Matei- (st.scH.) = D. C. STURDZA-SCHEIANU WOR.) EL. NIC. VORONCA
Basarab subj = sub jonctiv(ul vorb. vorbind
(es.-scH.) ('SALT INCA SCIIEIANA * suf. sau suf. sufix(ul) vsl. = vechiu slay
(PSC.) PA5CIT - (RAIN.) L. SAINEANU vulg. vulgar
(R.-COD.) C. RADULESCU-CODIN - L)
(SEZ.) REVISTA a TWO.) = 0. WEIGAND
refl. = reflexiv tat. tatdresc (ZEN.) I. A. ZANNE
rel. = relativ (T.-BUD) = TIT BUD
(RET.) = ION POP RETEGANU * to. = turcese
* A se vedea la pag. titlurile si ediriunile luerdrilor din care s'au extras citate.

SEMNE SIMBOLICE
MI* Acustica lstorie 02 Retorted, Gratnatica
vSi Aerostatic (13, I mbrifizaminte A Sculptor&
Agriculture Imbracamintea capului 4 Silvicultura, Arboricultur&
i;) Anatomic 1 Incaltiiminte V Teatru
Arheologie, Istoria antica

.
46. Jocuri, Sporturi atP°' Tehnologie, Unelte
6 Arhitectur& Jocuri de call Telegrafie
± Aritmetied, Matematici g Jocuri de rt,oroc 4 Tipografie, Legatorie
Or. Arme Os Juridic Topografie
* Astronomic Literaturd.
4-41.
Tesiitorie, Tesaturi
13.af Automobilism, velocipedie 74 Mamifere Vase
Aviatiune Marin& Arta veterinary
t). Biluturi Medicine. Chirurgie 11w
VInatoare
rm+ Bisericii, Teologic e Mestesugari, Meserii V
Botanic& Metalurgie Zidarie
X Bucatkrie 0 Meteorologic (Es Argot
41,,V6 Cai ferate Metricd, Poezie 0 Provincialism
Calendaristica X Militarie t Cuvint sau sens vechirt,
SP Chimie zo Mineralogie pdstrat In uncle regiuni
,I Convert. Finante A Mitologie 5 CuvInt sau sens disparut
* Decoratiuni si Mcdalii is-F Mobile Cuvint sau sens rar
p Didactied, $coli Morarit 0 Incorect
Electricitate Muziat vezi
Eraldied * Nevertebrate vezi figura
gpc Farmacie (0 Numismatic& > din care derivit
+t. Filosofie To. Pdsari < derivat din
lg Fizica P.storit sepal% sensurile sau
414 Po tografie )11. Pesti, Batraciene, Reptile diversele categorii grama-
Geografie GP Pictura ticale ale acclutasi euvint
akil Geologic (;) Politice, Administrariune [ Etimologia cuvintului
Pc Geometric E Poste

XXIII

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL TABELELOR. SI PLANELOR
pa g. pag.
1. Abreviatiuni curente . 3 XLV. Rase de of 850
If. Unelte agricole . . 25 XLVL Olarie 865
III. Alfabetul 36 XLVII. Alfabetul orbilor 872
[V. Alfabetul arab 70 XLVIII. PIllgirii 889
V. Alfabetul armenesc 81 XL IX-L. Pastorit 908-9
VI. Semne astronomice
VII. Autografe . . ... .
.
V111-IX. Biserici si Manfistlri . . .
.
.
91
102
148-9
LI. Plrghii
LII. Portd . . ....
LIII-LIV. Porturi nationale
947
961
976-7
X. Boieri 158 LV. Ruine 1086
XI. Alfabetul bulgaresc . . . . 182 LVI. Alfabetul rusesc 1089
XII. Caractere tipografice . . . 222 LVII. Scoarte 1119
XIII. Tipuri de case romanesti 230 LVIII. Alfabetul slrbesc 1159
XIV. Ceramicti romilneasea . . . 248 LIX. Alfabetul slavon . 1161
X V. Ciobani 269 LX. Solide 1173
XV I. Clopote 294 LXI. Stenografie 1201
XVII. Clopotei . 995 LXII. Suprafete . . . 1235
XVIII. Corecturi tipografice . 333 LXIII. Alfabetul surdo-mutifor . 1237
XIX. Corpuri de caractere . 339 LXIV. Telegrafie si Telefonie . . 1285
XX. Alfabetul ebraic . . 447 LXV. Alfabetul telegrafic Morse 1286
XXI. Lista elementelor chimice 455 LXVI. Temple 1288
XXII. Alfabetul german . 535 LXVII. Topografie 1314
XXIII. Aparate de ginmastieri . LXVIII. Troite . . . 1338
XXIV. Alfabetul grecesc LXIX. Alfabetul turcesc
XXV. Imnuri nationals . .
XXVI. Interioare de casetaranesti
.. 3(11054821-

619
LXX-LXX III. Uniforme . .
LXXIV. Unitliti de milsur4 .
.
1346
1376-9
1381-2
XXV II. Islice 627
XXVIII. Jocuri . . . . . ..
XXIX. Juc.rii facute de copii. .
681
689
LXXV. Valut e
LXXV I. Vehicule . .
LXXVII-LXXVIII. Vertebrate . .
. . .
1400
1410
1415-6
XXX. Lampi
XXXI. Lii.utari
XXXII. Leagrine
693
699
701
EXXXI. Zodiacul ...... .
LXXIX-LXXX. VInziitori ambulanti 1436-7
1467
XXXIII. Linii . . 715 PLANE
XXXIV-XXXV. Mloci romitnesti 746-7
XXXVI. Sistemul metric 769 I-II. Ciuperci.
XXXV II. Moara . . . . 790 III-V. Decoratii.
XXXVIII. Mobilierul taranului . . . 792 VI-VII. Drapele.
XXXIX-XL. Instrumente muzicale . . 814-5 VIII. Du& incondeiate.
XLI-XLII. Navigatie 826-7 IX. Pietre pretioase.
XLIII. Unelte neolitice 834 X-X I. Scoarte.
XL1V. Nevertebrate . . 837 X II-X III. Picturi.

XXIV
www.dacoromanica.ro
 ,a,,,,,,, 'PK13:11/=,.. Aligieratra
116110011149104180,11
Fr ' 14 II 1111 lilt 11,12rownionnimilimiffill11111 'PI gadi *AI
Sec XV

Illbig., Ad IL- 1,11111 'F

0
«Ir
41'
0744
VoltV h.
A III
Sec XVII

Plr
Ir I II 1
oht
r.
li 4.
CI KT
Sec XVI rfl 141111 IIIP q Sec XVII

11101 1111111:1111111111:41111111

1111lip". .1 lir' 1111-11111,". pro" III"

1

".
lit ,01,1 1 .. 11 u,11111 rip 1110

h422,411.7261.621411eat,Edi
blid6111116161111111Yile --. II 111 141 i u II 111
Sec. XVI
,IM4 go- .10011
0,111 Sec XVIII

I
1

Hillg-VI ii1111

WWW4F1 NY474474Ve isovziogi RwillkIr4i,

ksmo e si N N
Sec XVI' $ 6 L. 1 X11 , a
all A raa b um /Id Ip
Sec. XIX
ALI:A:ATV=

A, sm. Prima liter& Si prima vocal& a alfa-de oopil mio thud aloe In lark an
abale: Duca-Veda
betului; purta In alfabetul cirilic numirea de az". lost IS dughiana la (1.41/ST.) [a b a g i uj.
A2. interj. Exprima mirarea, durerea, Indoiala. ADAGIO sm. te Cel ce lucreazii
A' prep. O Intrebuintata dinain tea infiniti- sau vinde abale [tc.].
vului (a avea, a sorbs) 11 ® Pus& chip& anumite *ABAJUR (pl. -war° sn. Apar&-
verbe Insotite de substantive, pentru a restringe toare de sticla, de metal, de, hirtie,
Intelesul general al verbului chip& ideea, Insu- etc. ce se pune la o lamp& sau lu-
sirile substantivului: abia pntu face ceva care sal mlnare, spre a concentra si coborl
mat semene a gradina (ISP.) ; °aka a Dona ; cobeote a lumina (IA 3): ...lir of toate cele literate
moarte; miroase a muoegaiu; trage a sAracie; !littera a on iglita In tel de tel de tete (CAR.) [fr.
pagnba ¶ ® Formeaza adverbe si locutiuni adver-
biale: magi, adeseori, atund, a laturl, alone, aminte,
abat-jour].
*ABANDON (p/.-onurl) sn. el AC- Fig. 3. Abajur.
anevoie (In limba veche si in graiul poporului, tul prin care cel asigurat prifaseste pe seama
formalfunile acestea spar mai des: atimp, sprIns, asiguratorului proprietatea lucrurilor asigurate
a mina, a umar) ¶ CD PrecedatA de prepozitia de, si cere twit& suma tocmit& pentru asigurare
formeaza: a) locutiuni adverbiale: de-a hingul, [fr.].
(COD.-CIV.) (COD.-COM.)
de-a rIndul; b) numele unor jocuri de copii: de-a *.A13ANDON.41. (-on, -onez) vb. tr. A prieisi, a
baba -omits, de-a hotil ¶ 0 Se pune la gen.-dat. di- lase. In parrisire, 'In voia In-
naintea adjectivelor $i pronumelor nedetermi- tImplarii: am abandonat proieotul 1
nate Si dinaintea numeralelor: vorba a niscal-va de alatorie; a Jost o mama rea,
Domani; tats a doi cool' [lat. a d]. oi-a abandonat °oath [Cr.].
A' art. op- AL. ABANOS sm. 4, Lemnul ne-
A' pron.adj.dem. /. Ims- AL. gru, tare si greu al unui ar-
ABA, (p1. abate) sj. CD Postav de lina groasii, bore din India $i insula Cei-
de obiceiu alb, mai rar de sit& Ian (Diospyros ebenum) (t7 4): Fig. 4. Abanos.
coloare: Inanntru mai erau no !tin bastoane lung' de en mlnerul de Hideo (1.-011.) [te.).
olte bucati de abate (ISP.) II ® A 'ABATE, sm. ;4 CD Superiorul unei abatii,
Hain& fault& din acest postav staret, egumen (In Franta, Italia)
[tc.-ar.] 5) ¶ 0 Om al bisericii (In genere);
(1,_

AB412 interj. Precede In ge- preot [it.].

nere o intrebare $i exprimil mi- ABATE' (-at) l. vb. tr. CD A Inn.-
rarea, Indoiala: goat mosule, In- tura, a da la o parte, a dep&rta din Nia,0111111.2
ootro P (DLVFI.); aim! Dragem ire mai* drum, din direcidunea pe care o ur-
lumea se pripadeste de trig, 51 to stat Fig. z. A. Abac. meaza cineva, spre care se Indreapta
si chili din tluierl (VLAI-1.). ceva: Ercule se pose de abate din mates
*AB.O.0 (p1.-ace) sn. ©fin Tablita care formeazit for doll rind (ISP.) ; vtntul alunga norll si
partea de sus a capitelului unei coloane ( 1) 11 abatea grindIna In alto WO; 0 : Ce vtnt
O B Masina cu care In- to -a abatnt pe-aici P se zice vazind pe
vat& copiii s& socoteascri, cineva sosind Intr'un loc unde nu
alcatuita din niste bile te-ai fi asteptat sli vie ¶ ® (0: , de
mobile Insirate pe mai la datorie; au Inceput... a face on vast... Fig. 5. Abate.
multe sirme paralele, nu- ca doara 1 -or de la oitit MB.).
mar&tor, socotitor cu bi- 2. vb. intr. (D A trece printr'un loc, parasind
(1E3 2) [fr. a ba que drumul apucat: a vrnt s'abata din drumul mare oi s'o
< lat.]. Fig. a. Abac. la pe sub deal la &septa (CAR.) ¶ ® A coti: abatem la
ABAGERIE sf. Ise A - !tinge sl nrotim pe podiourl vent Inneeate de snare (VI-AK)
telier, prrivalie unde se lucreaza sau se vind 1 ® A-i ~, a-i vent 0 dorintA, un gind neastep

www.dacoromanica.ro
 tat, a-i trece prin minte (sti. faa ceva): la vista
AA ir de
patrnzee1 de ant U abaft's, si se innate (NEBR.) ;
0- ma-s1 1-a ablaut sit nage& tome' despre sina (CAR.1.
3. vb. refl. ® A se departa din drumul apucat,
a lua o alta direc %iune, spre a se opri In treactit
Intr'un toe, a se da In lAturi: s'a abatut la stinga
f.*0 din cake betivalul si Hrlstos s'a abittut ¶ C) CP3
A se .0 de la datorle, din vales cea dreapta, din oalea Dom-
nulni; din onvintul In' nu se abates um) [lat. a b -
b at 1.6r e].
ABATE' ( -at) 1. vb. ir. A doborl: moartea... a-
bate si pe eel tare si pe eel slab (ALECB-1.
2. vb. left. A se napusti: pests cite -va minute on
adevdrat potop s'abate vtielks asupra noastra (VLAH.) [fr.
abattre].
ABATERE sf. Faptul de a a b at e, Inla-
turare ¶ Faptul de a se abate, de a se departa
de tales care trebue urmatA; calcare (a legli, a
unei porunci, etc.): ~din drum; de la datorie; de
la subleot ; sA no va lie on suplirare pentru abaterlle ce lac
,(SP.) ¶ s C.L., indepartare de la regula obicinuia,
exceptie.
'ABATORIU (p1.-tori1) sn. Cliidirea, local
unde se tale vitele, zalhana [fr. a b a t t o i r].
ABATUT' adj. p. ABATE' ¶¶ © NUABATin.
*ABATTiT' adj. p. ABATE' ¶ ® SlAbit,
I tuit : n'am mai vaunt o oreaturd ass de Aril [fr.< lat.].
istovit, doborIt de o boala, de o suferina, v16.-
guit: de milintre al on 'Makes In 'alma, alunse la
0 0113110 OSP) tfr. a b a t t u].
*ABATE sf. Ffh Manastire (in Franta, Italia)
ale arei venituri constituiau un beneficiu pen-
tru staretul ei [it.].
*ABCES (pl.-ese) sn. F Bubti, Ingramadire de
puroiu intr'o parte a corpului (T) buboiu"): aveal
un P. care se pntea Mt Ia OCOin (CAR.) [fr.< lat.].
*ABCISA - AascisA.
*ABDICA ( -die) vb. intr.OA parasi o Inarcinare;
a renunta la tron, la puterea suprema [fr.< lat.].
*ABDICARE, 'ABDICATIDNB, "ABDICATIE St. 0
Faptul de a a b di c a; partisirea unei Insarci-
ntiri, renuntare la Iron, la puterea supremA
[fr.< lat.].
*ABDOMEN (p/.-enel, sn. f.J Plntecele, cavi-
tatea din corp In care se aft&
rnatele ( 6) [fr. <lat.12
*ABDOMINAL adj. 1.) De ab-
domen, care sa in legAtura cu
abdomenul: regiune A; Muer° ...II
[fr.].
*ABDUCTOR adj. t Se zice
de un muschiu care departeaa
un membru de planul de simetrie `-
al corpului, sau clout organe unul Fig 6. Abdomen.
de altul [fr.].
"ABDUCTIVNE sf. a,J Mi$carea produsa de
un muschiu abductor [fr.].
'ABECEDAR (p1.-are) sn. Carte din care
>t~
se Invaa. primele notiuni de citire $i scriere [fr.].
*ABERATIUNE, *ABERATIE sf. (D . Feno-
men prin care corpurile cere$ti se vad In alta
directlune declt cea adevaratA $i care provine
din mi$carea prea lute a luminii $i mi$carea mai
Inceatti a pilmIntului ¶ ® 15 Fenomen care are
ca urmare detormarea sau lipsa de claritate a
imaginilor, din pricina Impra$tierii In mai multe
directiuni a razelor luminoase trecute printr'o
Ientil. ¶ ® ® Madre a mintii sau a sim-
turilor [fr.< lat.].
0 ABI adv. Olten.= Asia.
ABIA, ABM adv. C) (de mod). Cu greu, cu
mare greutate, anevoie: am tzbutit sit rftzbat prin
multime ; deseori Insopt de prepozitie, de-abia:
de -abia sau °Meat (ignite 41 vol all $1 Inceput P (CRO.)* si
reduplicat abla, abia, de-abla de-abiat o stropid on
spa al d'~ d' o mai Inviorara OBRA ¶ ® (de eanti-
tate). Numai, nu mai mutt declt, foarte putin,
aproape de loc: nn vintloel adla de tl simleal ¶ ®
(de limp). Nu mai tlrziu decit, nu mai 'nainte
decit, numai de putin timp; ....scum a wilt; abla...
41, cum, Indatti ce, nu trece mutt timp la mij-
loc: IsprAvIse vorba II buzdugannl, isbind In nil at In
masa, se pun In Guth oar.) [lat. ad -vi x].
2
www.dacoromanica.ro
*ABT.L adj. Dibaciu. destoinic, priceput, Inde-
minatec, iscusit 117 C PIDABIL [fr.< lat.].
*ABILITA. (-me vb. re fl. i A se sada destoinic
de a fi profesor; a trece examenul prin care se
capatil dreptul de a fi docent [germ.].
*ABILITATE sf. Dibticie, destoinicie, price
pere, Indeminare, iscusintri.: nu e proves orbit de
nedrept care si no se poatli ofatiga on (BR.-VN.) till © Ne-
ABILITATE [fr.< lat.].
'AB INTESTATO /or. adv. lat.
se fi Mout testament: mostenire
*ABTS (p 1. - hurl) sn.
01 Fard a
mootenitor
Pap as tie, ad In cime fArli
fund; noian: Palida si ganditoare, Luna fess din ~url
.
(D..ZAMF.)
*ABITATIINE sf. rrl Locuinta, locuire: oel
ce are dreptul de de poate inohiria
partea easel ee nu
[fr.< lat.].
looneste (coo.-mv.)
ABITTR (mat .0) adv. ® Mai mutt, mai tare,
mai bine, mai cu yea: mini Cali mai CR bietnl
raDosat (OLVRI ; are ambit... ad Pie compania noastrit
ceva mai din toate (CAR.) [tc.-pers. a b e t e r].
OABITURIENT, -TA sm. 1. Tr.-Carp. A. Care a
terminat cursurile unei $coale superioare $i
amine sA treaca ultimul examen [germ.].
*ABJECT adj. Netrebnic, ticalos, de dispre-
"ABJUR4 (-Jur) vb. tr. ID A A se lepada cu ju-
ramInt de o religie, de o credintii ¶ 0 A re-
nunt.a cu desavIr$ire la o ptirere, la o doctrinti.
[fr.< lat].
"ABJURARE, "ABJURATAINH, *ABRIBATIE sf.
Faptul de a a b j u r a [fr.< lat.].
*ABLATfIr (pl. -We), sn. a7 Caz al declingiunii
grecesti, latinesti, etc. [tat.].
*ABLATIVNE sf. Operatiune prin care se
tale, se scoate o parte bolnava a corpului [fr.].
*ABLEGAT sm. rrrt Trimis al papei dare un
cardinal nou numit ¶ 2 Trans.eDeputat [fr.< lat.].
"ABLUTIDNE sf. '4 Sptilarea simbolicit Ina-
intea rugil, prescria de unele religiuni din Orient
[fr.< lat.].
*ABNEGARE, 'ABNEGATIgNE, *ABNEGATIE sf.
Renuntarea la anumite foloase pe care si-o im-
pune cineva: el era sublim de abnegare si de eroism
[fr.< lat.].
(VLAH.)
*ABNORMITATE sf. Anomalie [fr.].
ABOALA sf. F (e) Boala copiilor, epilepsie
[a5 + boal A].
"ABOLT (- oleso), vb. tr. it el A desfiinta, a supri-
ma o lege, o institutlune [fr.].
*ABOLTRE, 'ABOLITIVNE, *ABOLITIE sf. 11 0
Desfiintare, suprimare (a unei legi, a unei institu-
tiuni): abolltiunea robiei... $1 a olden... slut victor('
ale libertatii (VLAH.) [fr.< lat.].
*ABOMINABIL adj. Care-ti face groazil, care
te desgusta, urlcios; foarte au, foarte urn: a
comic o crimit ...A; are on caracter a Mont o luorare
...a [fr.< lat.].
*ABONA (-ones) 1. vb. tr. A face un abonament
pentru cineva.
2. vb. refl. A face un abonament pentru sine [fr.].
*ABONANIENT (p/. -to) sn. Invoialk flicuta
In schimbul unei sume platite Inainte, pentru
a se bucura pe un timp hottirlt de unele fo-
loase, d. e. pentru primirea unei gazete, pentru
intrarea la un spectacol, pentru a calatori cu
trenul etc. [fr.].
"ABONAT adj. sm. p. AnornA. Care a fAcut
un abonament 4515 C NDABONAT.
*ABONDENT.A w ABUNDUINTA.
"ABORDA ( -des) 1. vb. intr. 2y A trage la
arm, a se apropia de uscat: abordind Intenn port
al Roelof kettle (I.-cti.).
2. vb. tr. C) a. A izbi, a produce o ciocnire
Intre don& coabii ¶ ® A se apropia de cineva
$i a-i vorbi: titranul, privind In Damn pe otipetenia
sa, 11 abordeasit on plot desalt's, siotndu-1: in, Doamne!
(NEBR.)I® Att' A se apuca de studlat ceva, de tra-
tat un subiect: a abordal on subject grew [fr.].
"ABORDABIL adj. De care te poti apropia
lesne: 8 nn om alma ¶ q © DIABORDABIL [fr.]
*ABORDAGIU (pl. -age, -asil), "ABORDA-7 (pl.
TABELA I. ABREVIATiuNi CU REIN TB ABO-
ABS
A Alteta in-4°, in-80. In-quarto, In-octavo
AA. LL. Altet,ele Lor ing. inginer
AA. LL. RR Altetele Lor Regale IS. HS.. Isus Hristos
a. e. anul curent. I. P. S. S. Inalt Prea Sfintia Sa
a. Cr ...... Inainte de Cristos 1. o. sau 1. cit (la) locul citat
A. I. Alteta Imperiala L. S. 10C111 sigiliului
a. m. (=ante meridiem) Inainte de amiazi MM. LL. Majestatile Lor
A. R. Alteta RegalA M. S. Maiestatea Sa
A. S. Alteta Sa N. Nord
A. S. R. Alteta Sa Regale N. B. Nota bene
B. o bun pentru N. N. cutare
cap. capitol(ut) no numarul
C/C sauot. crt cont curent Onor. Onoratul(ui)
of. ( =confer) compare op. c. sau op cit...opul citat
C. F. R. Chile ferate romlne p. sau pag pagina
C-la sau Comp. Compania pass. (=passim),In diverse locuri
comp. comparA p. O. O. pentru copie conforms
C. p. carte postala p. m. (post meridiem) dupe amiazi
D. Domn(u1) P. P. portul platit
d. e. sau de ex de exemplu p. S. Post-scrip tum
D-ei sau D-nei . Doamnei P. S. S. Prea Sfintia Sa
D-a sau D-na Doamna P. T. (=pier/0 titulo) cu titlul deplin
DD. Domnii p. T. T. Posta, telegraf, telefon
D-lor Domnilor; dumnealor R. M. S. Regia monopolurilor Statului
D-1111 . Domnului; dumnealui ro recto
D° (= dito) ce s'a spus Inainte S. Sud
D-r Doctor Sf.. Sfintul
D-ra, D-rei Domnisoara, Dommsoarei S. M. R. Serviciul maritim romin
D-sa, D-sale Domnia-sa, Domniei-sale S. S. Sfintia Sa
0 -ta, D-tale . Durnneata, dumitale S. T. Sfintia Ta
Dv. Domniei - voastre. dum S-ta Sfinta
neavoastra $. a. $i altele, $l altii
D-zeu Dumnezeu $. a. m. d. $i asa mai departe
E Est T. S. F. Telegrafie 'Ara fir
etc. ( =et caelera) $i altele $i celelalte WM. urmator(u1)
ex. exemplu v. vezi
Exc. Excelenta. Excelentei V. . Vest
F-co franc() v° ....... .verso
10 folio VV. . Voevod
Ibid. ( = ibidem) .tot acolo W.-C... .... ....Water-closet, privatA
id. ( =idem) aceltrai X ....anonim, necunoscut

-ale), sn. b Ciocnirea a doua corabli sau vapoare OX a planului (axa ordonatelor"), aceasta di-
pe mare [fr.]. stanta fiind socotite pa-
*.ABORIGN L. adj. ea Care-si are obtrqia din ralel cu o alt.& axe fix&
tars In care traeste, bastinas, neao$. OY (axa absciselor").
2. *amp:3w sm. p1. Locuitorii cei dintli al Punctul M are drept
unei Viri [fr.]. abscise distanta AM sau
*ABORT._ = AVORT... OB $i ca ordonata dis-
"ABRACADABH4NT adj. Ciudat, bizar, ex- tanta BM sau OA (ma 0
traordinar [fr.]. surate algebric) ((ID 7)
Fig. 7. Abscisti.
ABF14. adj. C) +1 Cu o pats alba sub toads [1r. < let
(vorb. de cat) ¶ ® ® 0 Nenoroco9, de plaza rea: ABSCIZIT,INE si. F Inlaturarea prin titiere
de oamenii on parul roan sd to tereatt, ca stilt v1 ¶ ® ® a unei parti a corpului [fr.< lat.].
Hitu, artagos. rot, se lace capitanul ca-1 din tires ABSNT.-TA ad/. sm. /. Care lipsesteldinteun
1111 (VLA11.) [tc. e b r a S] loc, care nu e de fata [fr.< lat.].
*ABREVI4 (-vies) vb. tr.. A prescurta (vorb. ABSENTA. ( -tez) vb. intr. A lipsi dintr'un loc,
mai ales de o scriere); a scurta cuvintele [lat.]. a nu fi de rata, a face lipsiri [fr.< lat.].
*ABREVI4RE, ABREVIATIVNE, 'ABREvaTIE *ABSENTEISMsbst., Obiceiul unora din ma-
St. 0 Prescurtarea cuvintelor prin scoaterea u- rl] proprietari de a trill In alte tar( sau departe
nora din litere (ow TABELA I): tint Ins Nae Bdldceann de mosiile lor, pe care be dau In exploatare a-
din Ploesti. Piz grin abreviatle Nalba (1.-OH) 11 0 Sem- renda$ilor, sau le lass In ingrijirea unor admi-
nul scurtaril f fr.< lat.). nistratori [fr.].
'ABROG4 (-rog) vb. tr. A desfiinta, a suprima ABSENTEIST sm. / Care practice absentees.
(o lege, un decret, o datina, etc.) [fr.< lat.]. mul [fr.].
*ABROG4RE, "ABROGATIVNE, *ABROGATIE ABSENTA (pl. 17:'4,../-7-Ff
Desfiintare, suprimare a unei legi, etc. [fr.< lat.]. le) st . LipsA, lipsire
ABRI,IPT adj. 0 44- Cu povIrnisul aproape [tr. > lat.).
drept, repede, prapastios (vorb. de un munte, de *ABSIDA (p1. -de) AI
un deal): povirniguri e ¶ ® (I) Ar Neegal, fare le- sf. A Partea din fund
gatura tntre idei (verb. de stil) [fr.< lat.]. a bisericii dindara-
A.BRUTIZA ( -fees) vb. tr. si refl. A (se) timpi, tul corului, odinioa-
a (se) Indobitoci [fr.]. ra singura parte bol-
"AB(S)CISA (pl. -Ise), 0 *ansclzA (pt.-isse) SI. A titA a cladirii (N 8): 1.
Una din cele doult coordonate prin care se de- In prates deem fund
Fig. 8. Absida.
termine pozitiunea unui punct tntr'un plan, cea- e simnlata o mica AA can
lalta purtInd numele de ordonata". Abscise este altar pentagon on fereestra wocal[fr. < lat.].
de fapt distanta de la un punct M la o axa ABSINT sbst. ® a = PEWIT 0 9 ® 2 Bala-

3
www.dacoromanica.ro
ABS- turn alcoolic& verde prep aratA cu frunzele Si
" vtrfurile florifere ale peli nu lui [Ir.< lat.].
ABU -ABSO4RBE... ABSO
ABSOLUT i, adi. Nemil rginit, far& mar-
gini, des&vIrsit, independent, cu puteri depline:
ne bucuram statist de cea mai ma libertate de minter(' ci
de scrlere (1.-OH.); !Win putere ^
; govern ; rage
® Poruncitor, caruia told trebue s& i se supunk
care nu Ingadue sä fie contrazis: caraoter
pr. ext. maloritate If a Tr.-Carp. Care a term',
nat toate cursurile unei scoale: pedagog
log se recomandAlueso cd-s teologi di filoson abstain!
; obiectului de care ne ocupAm; a !ace (de oeva),
mewl ¶ 4 Q., Curat, neamestecat cu apii: alcool
¶ 0 CD GenitIv ablativ constructiuni In
care verbul e Inlocuit printr'un participiu sau
un adjectiv atributiv, pus In cazul genitiv In
gr eceste, In cazul ablativ fn latineste.
2. dv. 0 In mod nemarginit, desavIrsit: Ma-
mma m de puterile ce I-au lost Ineredintate ¶ ® CU
GeSiftVIrSire, Cu totul: tumatul este Interais; lm-
posibtl; no stilt nimie ¶ ® Neap&rat, negresit,
far& doar si poate: trebue vorbeso.
2. sbst. + ++ Ceea ce exist& de sine, independent
de on -ce conditiune [lat. a b s o l u t u s, cu ac-
ceptiunile particulare ale fr. a b s o 1 u].
ABS OLUTISM (pi. -lame, -ismuri) sn. lbp Ocir-
muire cu puteri depline, absolute [fr.].
*ABSOLUTIST sin. 0 Partizan al absolutis-
mului (fr.].
ABSOLUTQRrU 1. adj. it rrlf Care d& abso-
lutiunea (unui delict, unui pAcat): niciecata abso-
Intorle.
C. (p1. -torii) sn. Tr.-Carp. 11; Absolvire; diplomA
de absolvire [fr. abs o l u to i r e si germ.
Absolutorium< lat.].
ABSOLUTIUNE sf. 0 it JudecatA prin care
nu se O. nici-o °strict& unui vinovat din pri-
cinA cA legea nu prevede pedeapsA pentru delic-
tul faptuit ¶ 0 nit Iertarea pacatelor, deslegare
de pAcate [fr. < lat.].
'ABSOLVBNT,TA sm. f. IP Care a terminat
toate clasele, toate cursurile unei scoale: as pricepe
sA elute din vioard, ea e al Conservatorulul
[germ.Absolvent<lat.].
ABSOLVNTA (pl. -0) s/. 1F Faptul de a
absolvi cursurile unei scoale: a treout (=menu' de
[absolvent].
ABSOLVI ( -soiv) vb. tr. I it A nu da nici
o pedeapsA, a ierta de pedeapsA (pe un vino-
vat) ¶ 3 4 A ierta pAcatele, a deslega de pA-
cate ¶ a F A ierta, a desvinovati, a declara
nevinovat 1 A. A termina cursurile, toate
4 ABUNDENTA, ABONDPITA sf. 0 Irnbelsugare
clasele unei scoale [lat. absolver c, In parte
cu acceptiunile fr. a b s o u d r e].
ABSORBI (-sorb) vb. tr. A primi, a lAsa
sA pAtrundA In sine o substanta lichidi sau ga-
zoasa, a suge, a Inghiti: buretele absoarbe apa ; sarea
absoarbe nmezeala din aer ¶ ® la) A ocupa Cu totul
pe cineva, a cuprinde cu tutu) mintea cuiva:
politica din *Card mi-a absorbit toate gindurile (1.-G11.)
[fr.< lat.].
ABSORBIRE, ABSORPTIVNE, ABSQRPTIE sf.
Faptul de a absorb i [fr.].
ABSORBIT adj. 0 p. ABcORBf 11 C) (F) Adlncit,
cufundat Cu mintea: era boarte .. de experientele pe
care Is Mesa TT d: NVABSORBIT.
'ABSORBITOR adj. verb. ABSORBf. Care ab -
soarbe.
ABSORPTIUNE Pr* ABSORBIRE.
ABSTENTIONIST sm. 0 Partizan al abtinerii
de la vot [fr.].
ABSTENTIUNE sf.ei 0 Abtinere, faptul de a
se abtine de la judecarea unui proces, de a lua
parte la vot, etc. [fr.].
ABSTINBNT, TA adj. sm. f. Care e cum-
patat, cu mAsurA la mincare si bAuturA, Infrinat
[fr. < lat.].
*ABSTINBNTA (p1.-0), sf. 0 Abtinere, In
spec. de la mineral si bAuturi, cumpAtare, In-
frinare ¶ 0 froS Post: site de mo, [fr. < lat.].
ABSTRACT 1. adj. 0 Care aratA o stare, o In-
susire, etc. (dor, putere, bunAtate, adlnoime), In spec.
www.dacoromanica.ro
o Insu5ire privita singurA, fArA sA fie raportatti.
la un anumit subiect:
*Stilnte
termen
matematicele 11.0a7 Nome substan-
idee .41 ¶ C)
tiv care aratA o stare sau o Insusire '110 ± NumAr
care nu exprimA mArimi reale, obiecte ce se pot
miSsura sau numAra ¶ 0 (1) Greu de Inteles,
nepiltruns: scriitor
2. sbst. Ceea ce e ;abstract: sA nu oon!undAm ..n1 ou
concretul [lat. cu acceptiunile fr. a b s t raft].
ABSTRACTIVNE, ABSTRACTIE sf. 0 Fap-
; teo- tul de a InlAtura cu gindul elementele strAine
a nu se gtndi pentru moment, a lAsa la o parte,
a nu pomeni, a nu lnea seamA, a socoti ca si clnd
n'ar exista ¶0 +++ Operatiune a spiritului care con -
siderA In mod izolat o parte numai, o singurA In-
susire a unui obiect, fara. a Linea seamA de celelalte;
rezultatul acestei actiuni: mints aplecatA spre abstrao-
Hunt [fr.< lat.].
ABSTRAGE (-air) vb. tr. .,-t+ A considera In mod
izolat numai o parte, numai o singurA Insusire
a unui obiect, Tara a tines seamA de celelalte:
pentrn aceastA problemit, trebue sA abstragem fnenei-
rile Mice ale corpulni [lat. abstrahere, mo-
dificat du pa a t rag e, cu acceptiunile fr . a b-
strair ej.
ABSTRUS adj. Ca ln Greu de priceput, neln-
teles, Incurcat [fr.< lat.].
'ABSURD adj. Impotriva dreptei judecati,
bunuluisimt,: o Were ...A; stilt ass IntimplArl care-ti
turburA mintea (Bli.-VN.) [fr.< lat.].
'ABSURDITATE sf. Nepotrivire cu dreapta
judecatA; caracterul, starea unui lucru absurd
se poste sit scut astlel de absurditati P (CAR.) [fr.< lat.].
ABTINE(4) (-tin,-ttn) vb. refl. 0 A se opri,
a nu lua parte la ceva: s'a abtinut de la vot ¶ ® A
se lipsi, a se opri de la folosirea unor lucruri:
se abtine de vin si de cafea [fr. s'a b s t e n i r, mo-
dificat dupA a tine (a)].
ABUBA (pl.-be) sf. ® BubA vtnAtA negri-
cioasA, InveninatA Si foarte dureroasA, care se
face mai adesea In gurA [as + b u b A].
(VLAH.) ABUNDA (-und,-nudes) vb. intr. (lntrebuin(at
mai adesea la pers, a treia) A fi In belsug, cu
prisosinta, cu Indestulare, In mare cantitate: tot
feint de pesti abundA In acute WO [fr. a b o n d e r
< lat.].
ABUNDANT, ABUNDANTA = ABUNDENT, ABIIN-
DENTA.
ABUNDENT adj. Imbelsugat, Indestulat [fr.
abondant],
belsug, Indestulare, prisosinta: avem brand In m
oa Cornul abundentel, corn umplut cu
fructe si cu flori, ca simbol al bel-
sugului ( 9): clnd anziti de °omit abun-
dentel. . . vor as arate belsugul prin alto
Insemnari (ISP.1 [fr. a b o n d a n C e
la
< R sm. 0 Un fel de ceat& care
se vedo ie$ind din corpurile umede
prin efectul caldurii : /come I;
t deal acopereau lata ape! (ON.); call
Si boil suflau "-I deal, cenusii (SAD.) 110
15 Starea In care se prefac lichidele Fig. 9. Cornul
si unele corpuri solide clnd slnt abundentei.
expuse la o temperaturA ridicatA sau
la o mare presiune: prin Berbera, spa as preface In
matand en (sau de) .I, moat% on (sau de) eel, care slnt
!;
rniscate prin presiunea aburilor; bate de baie
facuta Intro IncApere plinA de aburi calzi ¶ ®
ul (sau ti) vinulni, ameteala produsA de vinul
bruit In prea mare cantitate: as desteaptA din
alureala De care 1-o lAsase vinului (D.-ZAMF.) ®
RAsuflare a cailor (boilor, etc.): sootiod ...t fungi
De nare tALEC4.1 ¶ ® Suflare; . venirAm, Pe fate
DaraIntulut, Pe .1 vIntulni (TOC.) ¶ 0 OP Sufletul
animalelor: o fi avind dobltocul In loo de suflet
(DU/R.1 ; n'are sublet ca oamenit, of unmet °a Mull,
despre un om rat', nemilos; (A: a 'costa pe suet, a
vorbi zadarnic [comp. alto. a v u 1]
OABT.M.A. (abur, aburez)., ABURI. .
 QABURCA (aburo) 1. vb. tr. Mold. Bucov. Trans. 0: pared ea ye e foarte nerabdator, nu se
A ridica (de la pamInt) cu multk osteneala: simte la locul lui; 0: a cAlca pa e, a merge ABU -
Oclobanul la atunci lemnele, ape siltindu-le $1 abur- cu pasi marunti, parck tre- A ACA
enclu-le cam anevole, le =DA 'n spate (CRG.). sarind mereu; 0: a avea (sau E

2.vb. refl. A se sui, a se urea (cattirIndu-se); a a gist) de coiocul eniva, a

se ridica In sbor: se prime on toporul de-un colt de avea mijloacele de a Infrina,
piatri $1 se aburci !met deasupra (sic.); Inca lea ye cal, de a pedepsi pe cineva, de
al se aburcft on dlnsul In Ina Hu' cerului (sea [lat. a se razbuna; 0: a bliss In
*arborIcare< arbor]. miere, a virt zizanie Intre oa-
ABURE sm. = .BUR. meni; 0: a asaunde = In miere,
ABUREALA. (191.-ell) sf. C) Abur usor ce se despre cei fatarnici cari au
asaza pe un lucru: e race, se cunoaste dupe abureala vorba bllndk si ginduri rele
Paharnini (BR.-VN.) ¶ ® Abur ce se ridia sau care ¶ ® Unealta asculdta la unul
lese dintr'un loc: 0 ", ugoara se !nal% de ye iarba In- din capete sau la amindoubi
rourata ; ori-ce umflaturit e mai bine... s'o rase 11 ou rn. virfurile cu care se prinde Fig. so. Ace.
de bozil (DLVR.) ¶ 3 0 Suflare link (a vintului), adi- ceva, cu care se Impunge un- A. Ac decusut. - B. Ace
gamIlie.C. Ac de
ore: abnreala zefirulni (5TAM.); vat si coline slut !Inmate deva: on gamine ta_10 B); cu siguranta. D. Ace de
de scare's arzator de Iulin si nici o de 'lint (WAIL) cle cap sau de par (t 10D); par. F,. Ac de cravats.
[a b u r i]. ... de Impletit, undrea ; de
ABURI (-ureso) 1. vb. tr. 0 A lbsa sti se aco- stguranti ( 10C); de cravata ( LI 10 E) ® 4 Boldul
pere de a b u r i, a expune la actiunea aburi- insectelor (albinei, viespii, tintarului) cu care
lor : 1-am aburit on otet pin' a Inceput oft curia akin- Impung ¶ 0 11 magnetic, mag-
iala de ye el ¶ ® A scoate aburi : musce- netul busolei ascutit la ambele
lele... aburean un cum ce se !eine alone (DLVR.) 11 ® capete si care arata nordul (
A acoperi eu aburi: aburi sticla si o ,terse (VLAH.). 11) 7 0 4444 *Macaz ¶ ® * Frunza
2. vb. intr. IA scoate aburi: o minnnatA folio ascutitA a bradului, pinului, etc.: seal
de mlimaliguta... aburea In mijloinl mesei (D.-ZAMF.) de brazi on ale Intunecate InoonjurA loon-
I ® 0 A sufla lin, a adia: end vintul a aburit, lace luta ((RG.) ¶ 0 ACUL-DOAMNEI, planta
$1 el la °rain' In °grad& an sosit (CRC.) ; prinse si din familia umbeliferelor ale carei
abrireascil un vinticel fierbinte (GRL.). fructe se termink prin cite un
3. vb. refl. A se expune la actiunea abu- ac lung care-i dau o Infatisare Fig. as.
rilor: avea obiceiul ad se abureascA cn carilmizi lncalzite Cu totul caracteristicii (Scandix Ac magnetic.
In too ¶ ® A se acoperi cu aburi: geamurile s'an pecten V eneris) (E112) ¶ 0 ACUL-PAMINTIILIII
aburit ¶ ® A se InfierbInta, a se aprinde la STRA$NIC ¶ ® sae AC-DE-MARE, un peste de forma
IAA de caldurti sau In urma unei emotiuni: unui ac lung (30-90 cm.) si
obrazul plirintelni Tdrdbotn Incase sa se abureasca (SAD.). subtire (Syngnathus aces) \
Nisfpg
/
ABURIT 1. adj. p. ABURI. 0 Acoperit cu [lat. a c u s]. I ,

aburi: truntea lui era 11 de sndoare (ALECS.) ¶ 0 ® ACADEA (p1. -dole) sf. Za- \1
Infierblntat, Innadusit, aprins (la fata): ma 0010 harica facutk din zahar ars
.a de joc, rilcorindn-se au evantalul (ON.) II NSA- [tc.-ar. 'a k y d 6].
*ACADEMIC adj. De aca-
&MIT .
2. sbst. Faptul de a (se) aburi.
AB UR IT QR adj. verb. ABURI. Care scoate
aburi.
ABUROS adj. -0 Plin de aburi, acope-
rit cu aburi, din care ies aburi: Mici torente
curs ;
demie, de felul unei academii,
ce aparline unei acadeniii: dls-
societate a; Intro ei se
Inclose o !nand. desbatere A despre
crime ei cauzele ei (CAR.) ; L21 AV. sill
P4544

spumegoase, De pe culme, de pen sate, Curs In vAlle- stil solemn, uneori gi cu

aburoase (ALECS.) ; QD : 1nverzeste sub aburoasele sarutirl Inteles pejorativ, stil dupk a,
ale soarelui de Aprille (0oos.) ¶ ® Care produce aburi regule prea Invechite, rece, lard Fig. la. Acul-Doamnei.
¶ ® Rar ca aburii: clad thiira finical% se aratit on viatA; IF diploma A, din parted
G. zovon de Malin (0000.). unei scoale superioare ¶¶ C NZACADEMIC [fr.).
ABUSILE (DE-) pm- Bug. *ACADEMICIAN sm. Membrul unei acade-
ABTJZ (p1.-uznri) sn. C) Intrebuintare rea, gre- mii de Invatati [fr.].
slat, ncdreapta, peste masurti: face de libertatea *ACADBMIE sf. O Societate de Invatati (1i-
Prese; a !dent de mortina; tilhitria, avem as terara, stiintifica, artistica), In genere cu un nu-
be stIrpim (mita ¶ ® 0 is de Deere, faptul unui mar limitat de membri ¶ ® ClAdirea In care o
slujbas care trece peste puterile ce i-au fost asemenea societate 10 are sediul ¶ ® It Diviziune
tncredintate: autoritatea cads prin ...el puterli au universitara In Franta: do medmina ¶ ® I. Scoalk
tare a -cAlcat libertatea (( -OH.) 7 ® Obiceiu rAu, superioarA de arte, comers, exercitii fizice (dans,
vatamator, neorInduialb.: se heir/ ea stirpeasoft scrima), etc.: de muzica; de comer', etc. ¶ 0
abuzurile ¶ ® Inselaciune, Inselatorie: de In- de biliard, local public In care se all& instalate
credere: daca .n1 de Incredere... se va sivire de vre-o biliarde de preciziune si unde se organizeazA
alma pedeapsa va Ii Inchlsoarea (COD.-PEN.) [fr. a b u S adesea concursuri Intre profesorii sau amatoril
< lat.]. de biliard ¶ ® P $ coala filosoficit a lui Platon;
ABUZ.A. (-uz, -uzez) vb. intr. 0 A Intrebuinta locul unde se Linea aceasta scoala [fr. < gr.].
rat], gresit, a se folosi peste masurA: a abuzat ACAFTIST = AcATIsT.
de Wane alcoalice; dacA nu abuzez de timpul d-tale, *ACAJU sbst. Mahon [fr.].
Mai stal WI moment (D.-ZAMF.) ¶ ® A Insela: a abuzat ACALMIE sf. 0 0 Potolirea momentana a
de lncrederea met [fr.< lat.]. vintului $i a marii ¶ 0 B Liniste momentanb.:
ABUZTV adj. C) Care se face prin abuz, pe trecem Dente° perioadi de G.
nedrept, Impotriva regulelor sau bunei ortn- [fr.].
dueli: privilegin ; mftsura ¶ ® Ca !Titre- *ACANT sbst. AORTA
buintat cu un inteles neobicinuit: tern= = (p1.-te) sf. 0 * Gen de
[fr.]. plante din care singura
AC (p1. ace) sn. 0 Dnealta de cusut: de cunt speck cultivata pe la not
(N10 A); a Impunge cu acul; a Intepa on acul; urechea (Acanthus longifolius) e
sau nreehile ~Mu' (Mold. borta =mut), giiuricea prin numitli de popor talpa- Fig. x3. Acant.
care se trece ata; 0: a cftuta ..n1 In earn' on fin, a ursului" ¶ 0 ei Ornament
stArui sk gaseasck un lucru greu de aflat, a-si care imita frunza acestei plante ([i1 13) [fr.
pierde vremea cautind un lucru cu neputint,A < lat.].
de gasit; 0: oa pen ureohlle cu mare greu- *ACANTACEE sf. pLI Familie de plante di-
tate, ca prin minune: a sotipat ca pen urechile cotiledoane, al carei tip e acantul [fr.].
5

www.dacoromanica.ro
AA C *ACAPAR4 (-area) vb. tr. (D IV A cumpara
toate marfurile de pe o piatit spre a le vinde mai
CAC- stump ¶ ® Pr. ext. Alt Insusi totul In paguba
altora, a lua totul pentru sine, nelaslnd nimic
altora: gratis proteditual, an aoaparat boats functinnile
mai bine plAtite [fr.].
*ACAPARATOR,-ToaRE adj. sm. f. Care aca-
pareazit [fr.].
ACAR' sm. C) ® Cel ce fabric& ace 11 ® gig
Macagiu: rAsuoindu-gi lama on mina, ca ii de la
drumul de tier (13R.-VN.).
ACAR' (M. -are) sn. Cutiuta de pastrat a c e.
(MAR.) Object de tier
0 ACAR' (p1. -are) sn. Trans.
ori de anima, lat de un deget, cu capetele ro-
tunjite si adunate putin laolalta, avind astfel
forma unei semi-lune; se Intrebuinteazh de IA-
rance la pieptAnatura spre a se forma In jurul
lui conciul.
O ACAR' adv. Tr.-Carp. (1ntrebuinfat numai in
compuneri). Mticar, ori: acar-ce, sou-cane, acar-care,
scar -undo [ung. a k a r].
ACARET (pl.- eturi, -ete) en. 0 ClAdire cu de-
pendentele ei: era trist halul In care se Oman Cele-
lalte ...nth ale mosiei (D.-ZAMF.) ¶ ® tAvere nemi$ch-
toare [tc.-ar.].
0 ACARTTA, (p1. -its) sf. Cutiuta In care se pas-
treaza ace (HASD.) [a c a r].
ACARTTA.s (M.-n.3) sf. 7rans. (Roo.) 4 = cA-
PVSA [ngr. ax6pi].
O ACARNITA (p1.-lte) sf. Mold. Trans. (NASD.) Cu-
tiutft, teach. In care se phstreaza acele, ate si alte
mitruntisuri trebuincioase la cusut [a c a r].
ACASA adv. In, la locuinta mea, ta, sa, etc.:
e ; era tutors n'a plecat de ed : a mai veal
de- ~, a se dumeri, a-si veni In simliri; a fi pe
placid cuiva: aonm mai vii de ass mai vii de ; 0:
a nn-i ti tot( boil , a nu fi cu voie bunti, a-i lipsi
ceva; ow- PISICA, SOCOTEALA [lat. ad - c a s a m].
0 ACASTAU (p/-tale,-taus) sn.l.Tr.-Carp. 0 Spin-
zuratoare ¶ 0 ® iron. Persoan6 Inaltil peste
masura si uscativa (TR(e.) .
2. ACASTAI SI. pl. Mold. (mmoo.) Case mari; graj-
duri; schelele din jurul unei case In lucrare;
ori-ce lucrare mareath de constructie [ung. a-
kaszto(f a)].
0 ACATRE, adj. indef. Anumit, oare-care: In-
genii Domnului pogorlia In reason In lac si turbura
ape (HASD.).
O ACAT4RE ACATLIRII, ACATARILEA adv. inv.
Mold. Bucov. De pret, ales, de vre-un folos
deosebit, de mare treabA: Vasilie-Voda lei cornea
barbs, pe atita se cunostea ca nu avea aclitare mints sau
tries lni Dumnezen (NEC.) ¶ ® Cum se cade, mai de
searnA, mai bine: cam trig slam, dar nisi aid nu-i
Mai aciitArii (SAD.).
*ACATALECTIC adj. * vers.., chruia nu-i lip-
seste nici o silabA In piciorul din urma [lat.< gr.].
ACATIST (pl.-to) en. 174 0 Imo cintat Vi-
neri seara In a cincea sliptamIntt din Postul Pas-
tilor spre slava Nascatoarei de Dumnezeu $i pe
care credinciosii II ascult6 stlnd In picioare ¶
Orice rugliciune $i cintare dare Sf Inta Fecioara:
melt a mai alergat on 81 paradise pe la bisericl u.-GH )
11 0 Ceea ce se do. preotului care face aceste ru-
ghciuni $i cIntari [vsl. < gr.].
ACATISTIER (pl.-re) sn. frri Carte de im-
nuri $i alte rugaciuni catre NascAtoarea de Dum-
nezeu [acatist].
0 ACAT sm. Trans. * = sALcIrd [ung. aka c
< germ.
ACATA (scat, mat), AGAU (agat, 1100 1. vb. tr.
(D A atlrna, a prinde de un cuiu, a anina:
lgi acAta hainele In cuiu ¶ ® A spinzura: Cine aduce
tun's, Pe soda 1-om acAta (SEZ.).
2. vb. refl. 0A se prinde, a se sputa de ceva
(tinlndu-se cu mlinile, cu ghiarele): se aglita de
primate ramuri ale dudului (DLVR) ; amIndoi etiam a ne
scats Ca veveritale pe vIrturile cola mai lnalte ale co-
pacilor (1. -OH.); 0 : omul clod a sii se 'nnece, se Reath si
de no pain ¶ ® A se prinde din nebagare de
seam6 de un cuiu, de un mAracine, sau de
vre-un colt ascutit: i se acAtarli labels de dinainte de
6
www.dacoromanica.ro
buss butoinlul (ODOR.) ¶ Qs ® A nu se mai des-
lipi de cineva, a nu-1 mai slabi, a nu-i mai da
pace: se acatA de om ca soda! de oaie (RET.) ¶ CD A
se catAra: gi punInd lads Jos, s'an acitat pe mar sA
la merele (S13.) [lat. *accaptiare].
ACATARA (-stir) vb. refl. A se *Ara: vede
an Met co se acatara pe stlIpul portii de teama clnilor
(CRC.) [ CATARA].
ACATATQR, AGATATOR 1. adj. p. AcAT.e. Care
se acata: plants acitAtoare.
2. ACATATOARE, ACATATOARE (pl. -tori) sf . Ea Si-
ret, 16.nti$or cusut la o haina pentru a se putea
atlrna.
3. ACATATOARE, ACATATOARE sf. pl. e Ordin
de pasari din care
fac parte ghionoaia,
papagalul, cucul, pu-
pflza, etc. (E. 14).
ACATATURA,
AGATATVRA (p1. -tart)
sf. Rupture, sf isie-
turf.. facuta de un .
Fig. "4. AcSf5toare.
cuiu sau de un vitrf
ascutit de care s'a a c A t a t un lucru .
0 ACAU (pl. scant') sn. Tr -Carp. Masura pentru
lichide ( =56 litri) [ung. a k 6].
*ACCELERA (-eras) vb. tr. A grab!, a iutl
[fr.< lat.]. t
*ACCELERAT adj. 0 P. AccELERa ¶ 0 4W-t
Tren $i (p/. -ate) sn. Tren cu mare iutealit.
*ACCELERATIT.INE, 'AMIELERATIE sf. 0 MA-
rirea iutelii ® Sfivirsire grabnicA ¶ ®13 Can-
11
titatea constants cu care creste iuteala In fie-care
secunda [fr.< lat.].
*ACCENT (pl.-to) sn. 0 411 Ridicarea vocii
pe vocala unui cuvint: tonic ¶ ® 2.7 Semnul pus
pe o vocala spre a silts acest accent: ascntlt
( ), '' gray ( ), circumflex ( ) ¶ 0 to Intensi-
tatea vocii pe una din silabele unui cuvtnt ¶ 0
,j prosodic, ... musical, intensitatea sunetului
pe un timp al mitsurii ¶ © Mladierea vocii care
exprimh, o stare a sufletului: %Info; dra-
matic; scoaserli din viori gi cobra niste !carte pate-
llae (FL.) 111 0 Intonatiune particulara a locuito-
rilor unei tars: ltaltenesc ; trances [lat. a c
c en t u s cu acceptiunile particulare [ ale fr.
accent].
*ACCENTUA (-tiles) 1. vb. tr. ai A ridica vo-
cea pe o vocal& ¶ O Ci A pune pe o vocala semnu I
care arata accentul ¶ 0 A da vocii mai mutt&
intensitate pe o silabh. ¶ 0 A pronunta cu mai
mutt& tarie, facInd sA reiasa importanta ideii
exprimate.
2. vb. refl. A se Intari, a chpata mai mult.a
tarie, a ie$i In evident6.: milcarea politico porniti
de ourInd se accentneaslt din ce In ce mai malt Nr.].
"ACCENTUAT adj. p. ACCENTITA ¶¶ c Ng-
ACCENTUAT.
*ACCENTUARE, *ACCENTUATIVNE, *ACORN-
WAVE sf. Faptul de a a c c en tu a [fr. a c-
c en tu a tio n].
*ACCEPT (pl.-to) sn. Declaratiunea
1)gol
push. pe o poliIy prin care cel ce iscaleste se o-
blige sti plateascli la scadenta suma prevazutli
In acea polita: acceptarea se (=prima prin enduing
.accept" (coo..com.1 ¶ 0 Polita acceptata [germ.
Accept<lat.].
*ACCEPTA. (accept) vb. tr. 0 A primi (o pro-
punere, un dar) ¶ 0 zgo A se Indatori sh. pla-
teasca o polity la scadentlt (fr.< lat.].
*ACCEPTABIL adj. De prima, ce se poate
primi 11j91 (t) 1.MACCEPTABIL, 131ACCEPTABIL [fr.].
*ACCEPTANT em. VI Cel ce accepta o po-
lita: so contracteasil direct obligatiunea de a plat'
cambia (coo.-com.) [fr.).
*ACCEPTARE sf. O Faptul de a a cc e p t a
¶ ® o indatorirea de a plats o polite la sca-
denta: nnei cambli trase la o spool !Ira de la
Watford trebne sft tie datatft (COD.-COM.).
*ACCEPTATIVNE sf. 0 Faptul de a ac-
cepta ¶ 0 tse Actul prin care eel ce iscaleste
se oblige sh. plateascli la scadentA sums. prest-
Vita In polity: trebue sk tie sorted ye ramble Di ACEST adj. dem. tn. (pl. ;Lewitt; gen.-dat. sg. ACC
[fr.].
semnatti de acceptant (coo.-com.) acestni, pl. acestor);f. AcEtisTA (p1. aoeste; gen.-
'ACCEPTWNE, 'ACOVPDEE sf. ai Intelesul In dat. sg. tweets', pl. acestor) [lat. ecce-Istum]. A C
care se is un cuvint [fr.< lat.]. ACESTA adj. pron. dem.m.(pl.aceitia;gen.-dat.
*ACCES (p1.-e5e) sn. 0 t Intoarcerea, reve- sg. &mania, p1. aoestora);f. ACEASTA, pl. aoestea;
nirea periodica a unei boale: de Mee; ", de ne- gen.-dat. sg. acesteta, p/. acestora) [a e e s t].
bunts ; ale de trigurt prin care trecuse dna nesters tACESTASI pron. adj. dem. m. (pt. sweetie's;
caa-ve.) 0 F Izbucnire (a unei sari sufletesti) : gen.-dat. sg. acestulagt, pl. acestoragt). Tot acesta,
a.. de buourie; ". de mtnie [fr.< lat.]. chiar acesta.
*ACCESTBIL adj. 0 De care to poti apropia *ACETAT (pl.-ate) sn. SZ Sare rezultatift din
lesne, la care se poate ajunge usor: muntele acute combinarea acidului acetic cu o baza: de plumb;
e putin exoursionistilor ¶ ® (E): gradul universi- e. de onprn [fr.].
tar... a devenit inteligentelor oelor mat mediocre 'ACETIC adj. a Acid acidul
0.-off.) ¶¶ t NDACCESIBIL, WAOCESIBIL [fr.]. care formeaza baza otetului ( CH3
*ACCESTT (p1.-te) sn. n Distinctiune acordatb COOH), este un lichid incolor, cu
acelora (dintre scolari mai ales) can s'au a- gust foarte acre. [fr.].
propiat mai mult de cei premiati [fr. < lat.]. ACETILEN sbst., *ACETILENA
ACCESIVNE, *ACCVSEE sf. 0 Primirea, ade- sf. Q Un gaz de iluminat cu mi-
rarea simply sau conditionatit de dare unul sau ros de usturoiu, care se obtine tra-
mai multe guverne la tractatul Incheiat Intre tind carbura de calciu prin apa :
dolt& sau mai multe State [fr.< lat.]. lama en...(J 15) [fr.].
'ACCESORIU 1. adj. Care se adaogil la lu- *ACET9S adj. .12. Care produce
crul de capetenie; care este o urmare a lucrului otetul; care are gustul sau mi-
principal, care depinde de lucrul de capetenie, rosul otetului [Zr.].
Via a fi o parte esentiala a lui: n's tinut seams de *ACIEPNA (pl.-no) sf. Fruct cu
oonditinnile accesorii; e o idea accesorle; caracterele 80- o coaja uscata care trebue deschisa
cesorii ale unei legende se preschimbd dupa locuri si sau sputa spre a i se scoate miezul
limp woos ; actinne acceaorie. sausaminta, cum sint aluna, casta- Fig. IA. Lampii
2. ACCESQR1Isl. pl. 1'arti secundare, toate cite na,s/uninta de floarea soarPlui, etc. cu acetilena.
se in de obiectul principal; dichisuri [fr.]. ( 16) [fr. ak e n e].
'ACCIDENT (p1.-te) 1. sn. 0 Intimplare ACHINDTE, 0 AcEtningsf. Mold. Bucov. Timpul
(mai adesea supAratoare) neprevazuta: de drum zilei intre ceasurile 2 si 5 dupa amiazi [ow CHni-
de tier ¶ ® 4,4 Modificare trecatoare a fiintei, DIE]. a
fenomen ¶ s F Simptom care vine di complice *ACIIITA (-it) 1.
si sa modifice cursul prevazut at unei boale 5 vb. tr. V A plati
C),..%A.Neregularitatile (ridicaturi, adinaturi, etc.) In Intregime (o da-
care se prezinta pe suprafata ptimIntului modi- torie) ¶ 2 le5 A de-
ficindu-i uniformitatea. clara nevinovat(prin
2. (pi. -anti) girt. Semn care altereaza intona- judecata).
tiunea notei Inaintea cAreia e pus, ridicind (dieral) 2. vb. refl. A se
sau coborind (bemobil) intonatiunea cu o jurna- plati (de o datorie);
tate de ton, sau care restabileste (becarul) aceasta a Indeplini o insar-
intonatiune [ fr.< lat.]. cinare [fr. a cqu i t-
'ACCIDENTAL adj. 0 InUmplator, nepre- t e r].
vazut, neasteptat: nn trebue ad ne oeupam de mant- *ACHTUI sbst. N
festatiunile acestea on total ® ij seam = = AC- Prima bila de Incer- ,
CM)31iT; Hail =, care stilt deasupra sau dede- care cu care se In- a I' h
subtul portativului. cepe jocul de biliard
*ACCIDENTAT adj. Care prezintli accidente, Fig. i6. Achene.
si dupb care trebue a) de jugastru;b) de frasin--
Win de accidente: vista "A; teren
¶ ¶ © ?MANI- sa se hotarasca care c) de alum; d) de fag; a) 'de
DENTAT [fr.]. din jucatori va juca floarea-soarelui; f) de tent; -
'ACCIDENTAR sm. # Lucratorul de a c c Intliu; a da [fr. g, h) de secara; I) de ulm.
dent e. acquit].
*ACCIDENTE sf.pl. # Lucrari tipografice ma- ACHTU2 (pi.-iuri)sm. Tao [rus. k i j].
runte, cu oare-cari greutliti la cules, ffind nevoie *ACHIZITC)R sm. Celce face oachizi t Ju-
de litere variate $i de unele ornamente [germ. n e.
Akzidenz]. 'ACHIZITIT,TNE, *ACHIZITIE sf. 0 Dobindire,
*ACCTZ sn., 'ACCIZA sf. (p1.-ise) 0 Taxa pe bau- cumpArare ¶ O Lucrul dobindit, cumpAraturli;
turf Si alte articole de consumatiune perceputa gasirea unei persoane potrivite pentru un anumit
la intrarea for inteo comunb.: aceizele... maim, lavii scop:a Mout o buns [fr. a cquisit i o n< lat.].
Domnulul, s'an destlintat (1.-OH.) [fr.]. ACI adv. (de lac). In locul acesta: de act; pin'
'ACCIZAR sm. 0 Functionarul care percepe aoi; pact: pe -aci D'aproape; p'aot prin prealmd; a Woos
accizele. (sate a se duce, a tugi) pe-aci 1noo1o, a pleca In
'ACEFAL adj. Fara cap ¶ ACEFALI sm. pl. 4 grabs dintr'un lot, a-si cants de drum; 0: p'aoi
Moluste caracterizate prin lipsa capului, cum e ti-e drnmul, a fugit, s'a facut nevlizut ¶ ® (de
scoica de iaz [fr. < gr.]. limp). In momentul acesta, acurn: de undo p t n k ".
ACEL adj. dem. m. (pl. Wei; gen.-dat. sg. (metal, era Were, scum to asuman strigAtele 51 sgomotul OM) ;
pl.acelor); f. ACE. (pl. scale; gen.-dat. sg. =owl, de = tnainte bdiatnl umbla prin picture st prindea
pt.acelor) [lat. ecce-illum]. MIRA?' ))SP.) ; de ". I n c o lo pled avura silo trd irk tortoni
ACELA adj. pron. dem. m. (pl. nets ; gen. -dat. sg. (sLv.); ad act..., clad... clad....: snare, se'ntu-
aceluta, p/. acelora);f. ACTEA pl. acelea; gen.-dat. necA (VLAH.) ¶ ® Ott p'aci sau D'aci p'aol, mai, mai; nu
sg. aceleM, pi. scalers) ¶ De aceea, pentrn aceea, drept lipsea mult: to mi-at desebts pleoapele, oho' Vast Wiwi
caeca, din pricina aceea; Intr'accea, In timpul era sit le Inchis de veal (oLvR., ¶ ® to Aol e aol, scum
acela; dupa aceea, apoi, In urmli [a c e 1, a c e a]. e momentul hotarltor, aci e toata greutatea
ACELASI pron. adj. dem. tn. (p1. aceiagt; gen. - (we- nnum ) [lat. ecce -hic].
dal. sg. ).aelniasi, pl. aceloragi);f. AcvEAsi (pl. ace- tA.CIA, tam, tacit(a) adv. I A c i, pe be ¶
least; gen.-dat. sg. aceleiagi, pl. aoeloragi). Tot a- C) Indata.
c e 1 a (aceea), chiar acela (aceea). tAC1C (p/.-icuri) sn. Luntre In forma de
tACER4 (acer) vb. tr. Ban. A pindi, a sta la pin - saicb. (tc.].
da; a astepta. tACTCE(A) adv. Aci [lat. ecce-hicce].
'ACERB adj. Aspru, IntepAtor, strasnic: ton ", 'ACICULAR adj. 4 Subtire st ascutit ca acul
[fr. < lat.]. [fr.].
7

www.dacoromanica.ro
 A C 1- ACTD 1. ad.j 0 Acru, acrisor: gust nob ¶ 0
2 Cu Insusiri de acid.
PkCO 2. (pl.-de) sn. gI (pl. -tdt) sm. .gt. Compus hidro-
genet care roseate hIrtia de turnesol albastra
si casre se poate combine cu oxide bazice spre a
forma saruri: azotto, apt: tare;
de lamlie;
de marris;
.
citric, sere
muriatle, spirt de sare: oxalic, sare
sulfuric, vitriol [fr.< lat.].
ACIDIT4TE sf. Acrime, acreal& [fr.].
ACIDULALT adj. OAcrisor ¶ 0 a- ADA a, alp&
In care s'a picurat un acid oarecare [fr.].
j Actr(A)sr adv. I,
ndattl pe loc a c i ].
ACILEA adv. i (de loc). A c i (arati[ nd o
apropiere imediatt:), chiar aci: de ; pin' e;
p' ¶ O (de 'imp): de - Imola, de acum Inainte.
0 AC/04... PA" ACIUA...
ACIO4IE sf. 5t Metal tare format dintr'o
r Care se acoliseste, care starueste In toate chi-
amestecatura de exam& si cositor, la care se
adaoga adesea si zinc sau plumb, sr din care se
toarn& clopote, sfesnice, statui, vase, etc.: pardo-
seals era de °tester, lea 1nvelitoarea era de .0 si de
plumb crap.) ¶ ® Obiect turnat din acest metal, In
stins... (=Isla a-
spec. clopot: a stat... pink s'a
cioaiei [probabil it. acci a j o].
(CAR.)
o ACIOALA (pl. -oats) sf. @ Adapost pentru
vite, Sopron deschis asezat pe stilpi si far&
pereti (HARD.) ¶ ®
fuglnd de orice
(DLVR.) [a c i u a].
Adapost saracaci,os, scuteala:
omeneascil, cautit drumul muntelui
0 ACIOLA. (-01,-olea) vb. refl. A se adaposti, a
se pune sub un acoperemint spre a se ap&ra de
vint si vreme rea; a se pripasi Intr'un loc: d'aia
face omul patru plireti, Ca sA se acioleze si cei streini
(HARD.); in =Mullane noastrA able se aciolase citiva sitteni
(OLVR.) [a C i 0 a 1 6.1.
OACIU4 (aciuez), Acioa (stelae* I. vb. tr. A ad&-
posti: teen guri si graiduri in care sa Is acineze In vreme
Ma (NUM.).
2. vb. refl. 0 A cAuta adApost, a-si face cul-
cusul (vorb. de animale): nici o lighloaie nu se poate
pe 11ngS cast de rani vostru (cm) 111 C) A se adAposti,
a se pune sub un acoperemint, spre a se fen
de arsit& sau de vreme rea: .s'an acinat de ploaie
sub brad (VOR.) ¶ ® A cAuta (un loc de) scApare,
a se ascunde ¶ 0 A se linisti, a se odihni: an
benchetuit veselindu-se pint ttrziu noaptea chid Van acinat
(se.) [lat. *accublliare < cublle].
0 ACIUARE st. Faptul de a se a civa 0
Adapost, adApostire: Ocala silegte pe toti a -si ants
prin Chilli (NEOR.).
0 ACII.TA$ sbst. Bucov. Adapost: an lost nevoit sa-gi
sante aiei nn 0.0 peste noapte (se.) [a c i u a].
O ACIUI (-ueso), ACILTIA (- utez)... soma.
ACLAM4. (-am,-amez) vb. tr. A priori cu acla-
matiuni, a siege prin aclamatiune: multimea a-
°lama pe invinglitor Efr. < latl
*ACLAMATIVNE, *AcLamaTIE sf. Strigat de
bucurie, de entuziasm sau de aprobare pe care-1
scot deodat& mai multe persoane: a intrat in ores
in aclamatiunile multimii [fr. <lat.].
ACLIMAT.4. (-atez) vb. tr. si refl. A (se) de-
prinde cu alte ImprejurAri decit acelea ale locu-
lui de nastere (despre oameni, animate, plante):
crescatorii de vita an aclimatat Ia not en mult succes
resale de vaci elvetiene; popoarele de la Nord Cu gran se
pot In reginnile tropical° [fr.].
"ACLIMAT1NRE, ACLIMATATIVNE, *ACLIMA-
TATIE sf. Faptul de a (se) a c 1 i m a t a [fr.].
*ACLIMATIZ.A... = ACLIMATA...
t ACL9 = ACOLQ.
t ACMc, ACMVSI adv. Acum.
ACOACE, AcoAcr adv. fair' In spre locul
acesta, Incoace: priveste cum tinArul face semne in-
tr'acoaoi [lat. e c c u m -h a c c e].
(ALECS.)
ACOM (pl. acoate) sn. augm. A c mare pentru
cusut saci si alte lucruri din tesaturi grease.
ACOLADA kpt.-de) sf. 0 t Ceremonie me-
dieval& prin care se Inarma un cavaler: era Ina-
bratisat si apoi lovit usor pe umar cu latul spa-
dei ¶ ® ImbrAlisare data aceluia cAruia i se
remite o decoratie malts ¶ ® Cg $ 4 t Semnul
(orizontal sau vertical) numit si arc", Intre-
8
www.dacoromanica.ro
buintat 11 scriere si la tipar, pentru a cuprinde
Intr'o singur& grupa mai multe cuvinte sau for-
mule, iar In muzica. pentru a legs portativele ce
compun o partitiune [fr.].
ACOLEA adv. Cl) A c o 1 o (aratInd InsA un
punet nu prea departat de locul In care se aria cel
ce vorbeste): de ,; pe no; inte .0 ¶ 0 De .0 (Inainte),
loc. adv. De atunci, de aci lnainte; 2 apoi.
*ACOLE.i;lI adv. Tot acolo, drier acolo
[a c o 1 e a].
t ACOLISI (-hese) vb. refl. Mold. 0 A se legs
dusmaneste de cineva, a se linea de capul cuiva
cAutind sA -i fats rat:, a nu-: da pace IndemnIn-
du-1 Ia ceva ¶ 0 A nu lAsa din stapinire ce a
apucat °data [ngr. aor. ixOkk.rlocc<xo4-Ati31
*ACOLISIT9R adj. verb. AcorAs; si sm.
purile sA pAgubeascA pe cineva; molipsitor.
"ACOLTT sm. 0 erh Un fel de paraclisier In bise-
rice apuseanA ¶ 0 Insotitor, tovartts: ti vitzu-
ritm plimbindu-se en acolitit lui nedespArtiti [fr.].
ACQL9 adv. In locul acela: de e; pin' ;
P0 -; de De ".0; tool o lug fair' se, nude mile Donmului
I-o duce (isP.) ; dtntr' .0, din spre locul acela, din
partea aceea; Mold. pin' pe e, pint intr'atit, din
hal, zise baba (eau.) ; fugi det
tale afarA: acesta nn-1 vr'nn lucru pin' pe
vorbi asa, nu-id mai Inchipui asa ceva: credeti
copillt
ce tot spui? MI mai
ca am gAsit de mhicare p esti fugi de .0, nu vA mai facett
ea credeti ((sp.) ; ce am en de .0 P ce mA priveste
pe mine? ce-mi past de asta? fete -va mama si pielea
de pe cap, co am en de .0 P (clic.) [lat. eccurn-illo c]..
ACOLOI adv. Tot a c o 1 o, chiar acolo.
"ACOMOD4 (odes) vb. refl. 0 A se da dupA
Imprejurari, a se purta, a se rindui (WO vreme:
treboe sA to acomodezl cu oblceturile timpulal ¶ 0 A
se ImpAca, a se Invoi: an ma pot no, ugor cu fella
ha de vista [fr.< lat.].
ACOMODABIL adj. Care se poate acomoda
vif (C NvAcomoDABIL [fr.].
*ACOMODARE, *ACOMODATIUNE, *ACOMODATIN
sf. O Faptul de a se acomoda ¶ 0 0.-
Facultatea care permite ochiului de a percepe
clar imaginile obiectelor asevate la distante di-
ferite [fr. < lat.].
`ACOMPANIA (-ant* vb. tr. 0 A Insoti, a In-
tov&rasi, a petrece pe cineva ¶ 0 j A Insoti
cu vocea sau cu un instrument partea prinri-
pal& a unei bucati muzicale intArind -o si nattrin-
du-i astfel efectul: incepni sA -1 acompaniez, bating
toba on destele pe fundul palariei (CAR.) [fr. a c c o Ila-
pagn e r].
"ACOMPANIA.MENT (p1.-eatel sf. J Faptul de
a acompania o bucatA muzicalA: si giant' ittl
se pierde inteun lira! =al" on .0 de cohz& si de vicar°.
(NEAR.) [fr. accompagnement].
'ACOMPANIATOR sm. 0 Insotitor 5 0 j.
Care acompaniazo. pe altul In executarea unei
bucati muzicale [Cr. a ccompa gn a t eu r].
"ACOMPT7 "ACQNT (111.-turi) sn. to Plata par -
tialA a unei datorii: dindu-le cite un mic scout st
asigurindu-le plata integral& (1.-OH.) [fr.].
ACOPEREMINT (pl. -minte, -minturi) sn. 0
Ceea ce slujeste spre a acoperi, spre a inveli;
Invelitoarea cases; adApost: le-an °result nista-
°earns elk an lost stritbAtut prin podul cases pin' peste ~-
IVOR.); se odihnia si dormirft sub .0u1 cerulni (ISP.) ;..
pal&ria, caciula, tistimelul, mahrama,
Aral Cap111111,
etc.; ~al pielearelor, Incalt&mintea, ciorapii, etc. ¶
0 0 Capac ¶ ® pl. grit Cele trei valuri, din care
douA mai mici, cu care se acopere discul 5i potirul,
Si unul mai mare, numit aer-, cu care se Inve-
lesc celelalte [ow COPEREMINTI.
ACOPERT (-par,-per), 1. vb. tr. 0 A pune ceva
deasupra unui lucru deschis In partea de sus,
spre a astupa intrarea, spre a nu Rise sA pAtrundA
ceva Inauntru: o case; o oath op oapacni ¶ 0 A fi
asternut peste ceva nelAsind sA se vazA ce e
dedesubt: an strat gros de zApadti acopere pamIntul ¶
-
® ® A Inarca: de rusine; de °mil; .0 de alorirk
¶ oco A Inlocui o sum/i, un lucru care se chel-
tueste, care se pierde, de care e nevoie: °het-
Melte; eta econonsii trebue sit lac ca sit -mi acoper pa-
gaba; Isi acoper nevoile din poame sl legume (REt.) ¶ 0
(t) A ascunde, a tainui: ma mir de Miron cum an
acoperit acest lama de nn I-an sorts (NEC.).
2. vb. refl.: chant se aeopere de verdeata; °ere s'a
acoperit de nori [lat. a c c(o)o p er Iv e].
ACOPERIMINT = ACOPEREMTNT.
ACOPERTRE sf. 0 Faptul de a a cop eri ¶
O tgo Contravaloare (garantie) pentru un Impru-
mut ¶ 0 * Trecerea unei stele pe dinaintea
alteia ce se all& mai departs de nAmInt.
ACOPERT$ (p/.-ieurl,-ise) sn. tla Intreaga Inveli-
toare a unei cladiri : ptoaia ritpaie pe ~ea de sindrilil
(OLVR.) [acop eri].
ACOPERIT 1. adj. 0 p. ACOPERI: cash ...il
olane; carbune .. en cenutta ¶ ® ® Cutropit, covIrsit:
0 lk Ascuns, tainuit; tainic: lucrurile on pntean a-
mines molt tamp (ISP.) ; ender' a; carbune
zice despre acela care tace si museb. pe Paris
ID NVACOPERTT.
,
vizIndu-se acoperiti de atlta multime de Turd (N.-COST.) ¶
2. sbst. Faptul de a acoperi.
O ACOPERITOARE sf . 0 ArA Invelitoarea ca-
sei ¶ ® Capac ¶ 0 frh = ACOPEREMVIT ® fa c o-
p e r I]
ACOPERITOR sm. 0 Cel ce a c o p e r e (In
spec. o casal If ® (1) Ocrotitor: ajutoriu si scone-
ritorin Si NM Mie In mIntuire (BIOL.).
ACOPERITLTRA. (p1.-tari) s/. 0 Faptul de a
a c 0 p e r i 0 Ceea ce s ujeste spre a acoperi,
acoperemint: lac acoperituri pests tot cape anew.
e ACORD (p1.-dnri) sn. 0 Intelegere depend,
unire (in ce priveste pArerile, sentimentele):
.il domneste In aceasta !sniffle; a H de .,, a fi de a-
ceea§i pttrere, a se potrivi la gind; a cues de
a cadea la Invoialh, a se lnvoi ¶ ® co Ra-
portul unui cuvint cu alt cuvint ale carui
modificari (In ce priveste genui, numbrul, per
soana) trebue sb le urmeze: ..In subiectulni Cu
verbul; ..al adjectivulni on substantivul ¶ ®J COM-
binaliune de sunete suprapuse, armonie prodira
o !manta acoperita de on .
de douli sau mai multe sunete auzite deodatb:
de argil (DLVR) ¶ 0 Sunet
dulce, armonios: Delos ent al gingas ..el Mores()
(ALECS.) ¶ C) MILTICII. In , invoire facutb. Intre
stapin si lucrator ca acesta sa fie platit cu bu-
cata, atit elt produce [fr.].
ACORDA (acord) 1. vb. tr. ® A Invoi, a face
s/i se InteleagA, s& cazl. la Invoiala, s& traeascli
In bunb. Intelegere: no mi-a lost en Defers eel
tole nioi arbitrilor ad -1 acord In aceastd Deviate; au
greu ar putea oineva acorda interese asa de opuse ¶ ®
A recunoaste, a marturisi ¶ 0 A da (ceea ce
sere cineva), a ingadui: I-am rngat ad -mi acorda
on COnCe(1111 ¶ 0 ca A face ca dou& cuvinte
sufere modificari corespunzatoare: substantivul
eu verbal ¶ ® J (acord, ~des) A potrivi dupes
. s&
'ACOTILEDON, *ACOTILEDON4T I. adj. ACO-
Care n' are cotiledoane. ACR
2. ACOTILEDOANE sf. pl. Vegetate ale caror
celule germinative, lipsite de cotiledoane, se con:
siderau ca seminte, denumire Inlocuit.& man
prin criptogame [fr.< gr.].
0 AC9V (pl. -oave) sn. 0/ten. Ban. = AcAu [srb.
a k o v].
ACREALA, AcREATA sf. Insusirea, starea a
tot ce este acru.
'ACREDITA (-nes) 1. vb tr. 0 14 A deschide
credit, a da credit ¶ ®0 A da cuiva scrisori
care a dovedeasca cb lucreaa. ca Imputernicit
al tarn sale ¶ 0 A face s& fie crezut, sA se dea
on crezare (unui svon, unei stiri Indoioase).
2. vb. refl. A incepe sä fie crezut, a i se da ere-
zfunInt: acel svon s'a aoreditat In ultimul time [fr.].
se
*ACREDITAT,-4TA adj. srn. f. p. ACREDITA 55
© NVAQREDITAT.
*ACITEDITIV (p1.-ive) sn. tac Scrisoare pe ba-
za careia o persoana poate ridica de la adre-
sant o sums de bani pe socoteala subscriitorului
[germ.].
O .1.k.CRE stir. Trans. = aartis.
ACRI (acresc) 1. vb. tr. A face a c r u.
2. vb. refl. 0 A deveni acru ¶ 0 ® A I se ,,
a i se url, a i se sctrbi: lI se aortae tot umbltnd bloom*
si Incolo prin elders (ISP.).
ACRICIOS adj. Cam a c r u, putin acru.
0 ACM/3 sm. # Vita de vie [ngr. axplaa].
o ACRTDA (pl. -ids) sf. m(T.) = cons Or [intl.
ACRIME sf. 0 Insusirea, starea a tot ce este
acru ¶ ® Gust acru ¶ ® (f) Sup&rare, amii-
raciune: crezind oil pops voeste ad -pi batil lac de (Huse,
1 -an zis cam on (se.).
0 ACRT` SM. 8 CD = AGRIS ¶ 0 Trans... -Rom=
DRACILA [ung. e g r es influent:zit de a o r u].
0 ACRT$2 sbst. B6n. Trans. (NASD.) X Zer InAcrit,
jintita Intrebuintatti In loo de ot.et, la Inacrirea
bucatelor [a c r u].
ACRIBOR adj. Cam a c r u, putin acru.
ACRIT 1. adj. p. ACRI ¶¶ C NEACRIT.
a. sbst. Faptul de a (se) acri.
ACRITURA (p1.-turi) sf. 0 Insusirea, sta-
rea de a fi acru
0 Lucru acru ¶ 0 14
p1. X Bucate acre,
verdeturi (legume,
poame) acre sau
InAcrite [a c or f ]. :a\r.
ACRTU adj. Cam
a c r u, putin acru:
dulceata de ooarne...era
aerie (ORIG.).
*ACROBAT sm
N Jucator pe funii
Intinse la oarecare
4;1/

diapazon sunetul coardelor la un instrument: Inaltime (A19): no-

to ricotta vioara In mijlocul Worn (DLVR.) lo lent acrobat' cars
:',. vb. refl. 0 A se intelege, a fi de aceeasi pot ad -ti fie profesori
parere a cadea la Invoialb.: acesti netrebnici se (.LEGS.) [fr.< gr.]. Fig. rn. Acrobali.
acorda totdeauna end e vorba sit-i Moil calve an ¶ ® co *ACROBATIC adj. N De acrobat, ce seamAnA
A suferi modificari corespunzatoare: adjectival se Cu jocul acrobatului: et dantnian din picioare II
acordd In numdr si gen on substantival Mean Intorsilturi e (oom) [fr.)
pe care-I determinft [fr.]. *ACROBATTEsf. N Jocul,
ACORDAT adj. p. ACORDA (In mestesugul acrobatului [fr.].
toate acceptiunile) ¶¶ C NgACOR- *ACROMATIC adj. I) Se
DAT. zice de lentilele Intrebuintate
ACORDEON (pl. -wine) sn. .1 , In opticii care lasti s& treacA
Instrument muzical cu foi si cu lumina Mil a o descompune
1-3 rInduri de clape de o parte $i Fig. 17. Yn cele sapte colori elemen-
de alta (A17) [fr.< germ.]. Acordeon. tare: lentile (r 20, 21) [fr.].
'ACORDOR j 1. sm. Cel ce se ocupb cu a- *ACROMATISM sbst. i In- Fig. no, 21. Lentile
cordarea si repararea instru-
mentelor cu claviatura.
2. (pl.-oare) sn. .1 Unealta
e==cgil susirea lentilelor acromatice
[fr .].
ACROSTTH (pl.- ihuri, b -the)
acromatice.
sn. » Mica
cu care se acorda instrumen- Fig. x8 Acordor. poezie In care literele IncepAtoare ale fiecarui
tele cu claviatura ([A 18) [fr. ac c or d o i r]. vers, citite vertical, dau un nume de persoana,
ACOST.A. (-tez) vb. tr. 0 z, A execute (vorb. un titlu, o maxima scurta sau numele unui
de o corabie) o manevra spre a se apropia de mat, subiect: sub forma de =a indiscrete, publican numele
de cheu sau de alt corabie ¶ 0 e A se apro- elnelor adorate (ALECS.) [fr.< 6'r.]
pia de cineva pe strada si a-i vorbi [fr.]. 'ACROTERIU (p1.-rtt) sn. e,6Soclu, piedestal de
9

www.dacoromanica.ro
ACR- status, de vas, etc. agezat la coltul sau virful unui
fronton spre a ascunde ^
ACU jghiaburile gi coama hive-
litoarei ([11 22) [it.< gr.].
*CHU 1. adj. Cu
i
4 ---
gustul caracteristic lArnIii,
otetului, etc. ¶ 2 4 Necopt, s cum crest 91 0 In Dlina do, In UAW lucrarii
crud, verde (vorb. de poa-
me): mere acre, poame acre ¶ Fr
® inACTit: varza tiara; !ante x aceea care joacA inteo pies de teatru [fr.].
(ger LAPTE) Ill 1 Trans. Asa Fig. 22. Acroteriu.
stork borviz; piatra aora, Sul-
fat dublu de aluminiu gi de potasiu sau de a-
moniu, alaun ¶ (P 4 E sittni de... ca de more acre,
nu-i mai place, s'a desgustat ¶ O (F Rautacios,
gi ethos de alto on s'o Intimpla sa-1
artagos: devine
mearga ran la preferanta (BR.-VN.1.
2. adv. T.): a se ntta (cam) sr la cineva, CAM ama-
rIt, cu nista ochi nu tocmai prietenosi: se nits
gI plln de mit la bids noastrit (1RG.) ; a-I vent
de..., a t se fate a-i deveni nesuferit, a se sa-
tura (de cineva sau de ceva): Inioavatnini i se Mon
on atftea Incuroatnri cocoa.) [lat. a c r u s].
ACRIJM (p/.-muri) sn. f (P 0 boala a co-
paler mici de tIta, caracterizatA prin fierbinteala
gi flegma. In git [ngr. zcxpo ill c].
ACS... i. ex...
*ACSIZ... Pr ACM...
*ACT (p1.-te) sn. 0 Tot ce se face, faptA,
luerare:,.. de dreptate; de autorltate; de nesupu-
nere; a face de prezenta, a vent Intr'un lac numai
pentru a nu fi Invinuit de lips, a se arAta nu-
mai Intr'un lac ¶ 0 er Inscris, zapis, dovadA,
foaia soils& care constata un fapt: de nota-
riot; de stare oivila; w. de nagtere; sr de =inutile; m
www
de deoes; w. sub semnitura privatA; a lua w. de oeva,
a constata In mod legal $0 r,3 0. de mum, ex-
punerea faptelor de care e Invinuit acuzatul ii(DO
Diviziune a unei piese de teatru: drama In oinci
e [fr. < lat.].
*ACTINIC adj. 15 Se zice despre razele prin
care lumina solar& exercitA o actiune chimica
asupra diverselor substant.e; se numesc mai
adesea raze chimice" [fr.].
*ACTTNIE sf. c Animal de mare din subor-
dinul coraliilor, cu corp scurt,
cilindric, gi a carui gurA e in-
conjurata de o coroana de ten-
tacule retractile CA 23) [fr.).
*ACTINISM sbst. 15 Propri-
etate ce posed& unele raze lu-
minoase de a fi actinice [fr.).
"ACTINOMETRIE sf."15 Ma-
surarea intensitgii radiatiuni-
lor, cu deosebire a celor solare
[fr.].
ACTINOMETRU sn. 15 A-
parat cu ajutorul caruia se ma- Actinic.
scara intensitatea radiatiunilor, cu deosebire ale
color solare ( 24) [fr.]
*ACTINOT sbst. .se Varietate de
amfibol verde(-galbuiu) [fr.].
*ACTIV 1. adj. I Care lucreaza;
muncitor, harnic, silitor, sirguitor;
vista ma, pe care o petrece cineva
lucrind neIncetat ¶ ® Care are pu-
terea de a lucra, puternic: remedin
® X servtata timpul In care
soldatul e sub drapel ¶ ®c22 Forma .4
a verbulni, care exprima actiunea Fig. 24.
0A Ina parte me la oeva, a lucra cu sir- Actinometru.
guinta la ceva, a ajuta cu munca,
cu influenta sa, la Inaintarea unei Intreprinderi
la realizarea unui stop rir TRAcTlv, NEACTIV.
Insestrat on o
o
nimitoare ¶ 0 Mundt: a destagurat
extraordinary ¶ 0 A fi In w. sau in m de servi-
emu, a fi In slujba (vorb. de un functionar, de
un militar) ¶ ® T) Mara de A., intinderea Intre-
prinderilor, lucrarilor, proiectelor cu care se o-
cupa cineva: stem Ira de m nu e aga de restrInsi
C 11.11
NBACTIVITATE, INACTIVITATE [fr. < lat.].
'ACTOR sin., *acTaITA. (p1. -its) sf D Acela,
'ACTORAS sm. dim. iron. o Actor fara.
vazA, fArA talent.
tACTORITA = ACTRITA: actorita, to loo sa Ms&
De usti, loges prin Parete (NEGR.) [8. C t o r).
*ACTRITA pv- ACTQR.
"ACTUAL adj. Din timpul de rata, de acum:
e ingrozit de moravnrile politico
*ACTUALITATE sf. 0 Starea lucrului ac-
e [fr.].
ww. tual ¶ ® pl. Intlmplari din timpul de fats: Jur-
nalismul nn poste trill deolt din actualitati [fr.].
*ACTUAR sm. A Funct.i mar insArcinat cu cal-
culele si cu statistica In unele administratluni
publice, la band, societati de asigurare, etc. [fr.].
0 4CTIE sf. t1 Tr.-Carp...1r Ault:Dm 0 [germ. l.
*ACTIONA ( -ones) vb. tr. 0 113 A trage In ju-
decata, a cherna inaintea judecatii ¶ ®15 A pune
in miscare [fr.].
*ACTION4R sm. t Cel ce posed& una sau
mai multe actiuni Intro Intreprindere financiarA
sau industrials [fr.).
*.ACTIVNE sf. 0 Lucrare, faptA, tot ce face
cineva: nu-1 ored capabil de o rea ; a Ii In sr, a fi
In miscare; a pune In a pune In lucru, a porni
ceva ¶ ® Inriurire, influenta, putere de a lucra:
fooul n'are nits o asupra asbestului; dojana moo n'a
avut nice o asupra lui ¶ ®p® Inlantmirea faptelor
principale, desfAsurarea, mersul unei piese de
teatru ¶ 0
SMUG (BR.-VN.)
s
Dreptul de a trage In judecata.;
proces: oust I sa-i respingi fora a se ridioa de pet
ACMsur.. Tr.-Carp. AcTm. Parte
(luatA ca unitate de mAsurA) pe care o are cineva
din capitalul social al unei intreprinderi; Inserisul
care reprezintA aceastA parte [fr.< lat.].
ACV adv. A c u m: a trait DMA mai sage
tun!; 0: acu e aon, acum trebue sit se aleaga
Intr'un fel, scum e momentul hotaritor.
*A.CUARLA (pi. -ate) sf. Pictura ugoara
facuta (mai adesea pe hirtie) cu coluri transpa-
rente subtiate cu apA [fr.< it.].
"ACUARELTST sm. C4, Pictor de acuarele
[fr.].
ACI.J.4RIU (p/.-ariuri -arts) sn. Rezervoriu in
care se intretin animale
sau Plante acuatice ( 25)
[fr.< lat.].
mal ;
ACUA.TICadj.Care tra-
este In apa: plants ...e; ani-
Mint de dulcile cfntari
ale nue' armonioase pleiade de
(com) [fr.< lat.].
sine w.e Fig. 25. Acuariu.
ACUFUNDA (-fund) vb. tr. si refl. 0 A (se)
cufunda: 0 stew albastra cade gi'n Bustin s'acutundil
(ALEC5.1 ; pr. ext.: de esti dura de padnrd. do -te gt to
acutundA 'n padure (Voa.) ¶ 0 (y. A prapadi, a da de
paguba: vad ea drimneata, care Oil legile, mai ran ma
acutunzl (CRG.) [ PIP CI:IFUND61.
ACUFUNDAT adj. CI p. ACUFUNDA ¶ 0 P :
gezind on nelncetare In oarti aontnndati (NEGR.1.
"ACTJILA., *.acwiLA (MAIO sf. O 3 Vultur: Et
28 priveso gi Se mascara Ca dona [tonne onmplite -E*1.1F.1
$ ® 'tai. PajurA: purtlnd aovila cregtinit pe coifnl for de
tier (ODDS) Pat.].
*ACUILTN, *ACvnat adj. Incovoiat ca ciocul
vulturului, coroiat, cocirjat: nas [fr. < lat. . ww,

2. sbst. hl! Suma la care se ridica averea u- *ACUILQN sm. Q Vint de miazii-noapte, cri-
nui negustor, socotindu-se ceea ce i se datoreste vat : din vat on Curb/Winne .n1 se ridica (NEGR.1 [fr.].
Qi marfa pe care o poseda: ...y1 °awl se !Mica la
rand into de mit de lei [fr.< lat.].
*ACTIV4. (-Plea) vb. tr. A grabi o lucrare; a
a*ACUITATE sf. dtm t Insusirea lucrului acut:
sunetnIni; a unei boa's [fr.].
ACULV1' (p/.-ate) sn. dim. AC.
pune In miscare: dnotndu-ma la Poarta ea sa actives
Inorarea hfrtillor (1.-OH.) [fr. .
'ACTIVITATE sf. 0 utere de a lucra: era aminte) ea ,
ACVM, ecume, adv. O In momentul acesta;
In timpul de fats: de
ca gi
Dina .w; de De er' (rat-adao
cind s'ar fi IntImplat In mo-
10
www.dacoromanica.ro
mental acesta; a aparut r tin an. o lima; de m ADAGIU (p1. -gill sn. Zicatoaze, zicalti [fr. ACU-
,
Imitate, pe viitor, cu Incepere de astazi: 0, .0s .0,
acu e acu : el parinte, a .., zise nn votnic (DLVR.) ¶
® In zilele noastre: s'a mai scnmpit tralul
< lat.].
ADALMAS Per ALDADIAS.
ADAM npr. m. ®O De clod en mos v, de
ADA
/ndata:ctna vii P trite ¶ ® Adineaori: a matte vreme, din vremurile de demult; 'seam
placat de ad ¶ ® Acum... scum..., clad... clad... : de pe , rudenie foarte IndepArtata; a se lipsi de
Iii CMS nna, alts [lat. eccum-modo]. ceva ca de rain, a fi lipsit de un lucru din vina
*ACUMINAT adj. * Se zice despre frunze, sa; ce tact, sau venisi, P se zice celui pe care
fructe, etc. care se terrain& printr'un vIrf nu 1-ai v&zut de mutt ¶ ®(J Marra Int nodal
aseutit [ fr.). itului.
ACUMULA (-nlez) vb. tr. A ingrAmadi, a pune 0 ADAMANA (pl. -ane) sf. Trans. Oas. Camata;
multe lucruri unele peste altele, a face gramada, dobIndA lung. a doman y).
a stringe la un loc [fr.< lat.]. 0 ADAMANT (-anew), vb. tr. C) Trans. A ade-
ACUMULATOR sm. ® Ce! ce IngramAdeste, meni ¶ ® Oas. A da bani cu doblndb.; a lua ca-
acumuleazA; strIngator ¶ ® A Aparat voltaic, mAtA; a Imela [a d A m a n A].
care e aware& cu eleotricitate $i se poate trans- t ADAMANT (pl.- antnri) sn. Diamant: din
porta spre a fi Intre- spume aceasta... se alege cn timpul un (513.1 [VSI.I.
buintat la luminat ADAMANTIN adj. Care are tAria $i stralu-
sau ca putere motri- cirea diamantului [fr.< lat.].
ce la diferite masini t ADAMASCA sf. tgi (D Un fel de tesatura de
( 26) [fr.]. mAtase cu flori sau desenuri care mai 'nainte
t ACURAT 1. adj.
Cu mare Ingrijire,
cu multa bilgare de
se fabrica In ()rasa' Damasc
1 ® Mold. Ditestitura Inipatru
sau cinci ite a c&rei urzealli
mmm
seams, cu luare a- Fig. 26. Acumulatori. este de in sau bumbac, iar NI'
minte pins In cele mai mica amtinunte. bAtbtura de lin& de diferite
E. adv. ® Cu Ingrijire ¶ ® Intocmai [germ. colori: Is ferestre spinzuran nista
akkurat< lat.]. perdele de (GN.) ([0] 28) frus.1.
ADA.OGA, ADAOGE, ADA- IL
ACURATETA (p/.-ate) st. Luare aminte pin&
In cele mai mici amtinunte, mare Ingrijire, exac- oat... ear ADAUGA... Fig. a8. Adamascit.
titate: toate particelele acestei compuneri shit luorate cn t ADAOSATOR sm. Cel ca-
o acrupuloasii v (ODOR.) [it.]. re -$i Insuseste, care adauga ceva pe nedrept la
*ACUSTIC adj. 0 Olgt Care slujeste sAproducti bunurile sale (CANT.) [a d a o s].
sau sa intareasca sunetele spre a fi auzite la o ADAOSATURA (p1.-turi) sf. 0 4Adaus;
mai mare departare: cor- sporire, crestere; parte adItugatA, intercalatA (la
27); bona
net . - . : tab - . ( . un text): celelalte ce mat sbit 'arise, m de nn Enstratie
...a, care rlisunA bine 1( A Logolittul el de nn 8lmion Dascalul, on wool:eta, oe slut
Privitor la auz: luny aa (marl el basne (si.-cor.) ¶® Ban. Innadi tura.
fr.< gr.]. terfD35
Fig. 27. Tub acustic.
t ADAOSURA (pt.-aunt) sf. coos Lucru adAu-
* ACOSTICA s/. Cr Mr gat la aitul; adau s.
Partea fizicii care trateazli despre sunet ¶ ®
Calitatea unei Incaperi, unei still din punctul
ADILOA.G (p1.-surt) sn. Bir platit paste
rile obicinuite: era v poste vacarit cite un tun do vita
a-
de vedere al perceperii sunetelor: gala n'are (NEC.) [a d a U S suf.-$ a g].
bona [fr.]. A D APA. (adap) 1. vb. tr. 0 A duce vitele la
ACTI$A, ACITS1 adv. F 0 Chiar acum ¶ ® ap5., a da de Mut (la vita): n'a adapat !nod snuffle ¶
Numai decit, 1ndatii : dormi fara grija, ca lona se face ® A da de Mut (la oameni): 1-a adavat ou lapta
elate (coo.) ¶ 0 frail... amt.-, chid cind..., aci... dulce ¶ ® A uda (pamintul) ¶ 0 ou otrava, a
act...: blailna flora migiiia prin casa, aonsi Is strnift pane, otrAvi: 51-1 adapa en otrava cumplit (cos.).
acusi finbala tortnl, acne' pisa mitla1n1 teas.) a C
ACUTCA adv. F Chiar scum a c u $ i].
]. E. vb. refl. 0 A bea (vorb. de vite) ¶ 0 A bea,
stimpttra setea (vorb. de oameni); ®: In
ACUSOR (p1. -care) sn. dim. Ao. lupta oind 1-e seta en singe se adaptt (ALEC8.) ¶ ® A se
*ACUT adj. 0 PAtrunzator: se nits Is Musa on uda: plimintn1 l'a addpat de pica% ¶ ® IY): se adapa
o expresle de ironic si de mild 03..zAmv.) ¶ ® Foarte la izvoarele stlintel; a se ou invatittura Ill 0 0:
simtitor: durere 0.a ¶ ® F Boala a, boala grea stirs en In cc avi se adapa, stiu ce ginduri are, cunosc
$1 care Inainteaza repede ¶ 0 co Accent accent scopurile lui; a se v In aceoas1 spa en oineva, a 11 In-
ascutit [lat.]. teles cu cineva [lat. ad a q u a r e].
0 ACUTROPT ( -op) vb. tr. 0 /ten. Ban. A acoperi, ADAPACIVNE, ADAPAE s/. Faptul de a
a !riven [or CIITROPI]. (se) adapa.
0 ACVT sbst. dim. AC. ADAPAT 1. adj. p. ADAPA ¶ ¶ 0 NEADAPAT.
*A.OUZA. (-ua) 1. vb. tr. it A Invinovati, a Invi- E. sbst. 0 Faptul de a adapa: van vttelor; 01
nui, a arunca vina asupra cuiva; a trage In jude- plimintulni ¶ ®t Otravire: contra babele de
cata, a WO: 1 -an aonzat de turtul seeds Tara sd alba Is are tntrebnintearit mai en seams argint-vin (NASD.).
dowel. ADAPATOARE (p1. -tort) s/. 0 Locul unde
2. vb. refl. A se Invinoviiti, a arunca that& vina se a dap a animalele: I 'Ideal, vlind is .. st vdzlnd
asuprAii [fr.< lat.]. ail In too de spa este alt-
*ACUZ41.BIL adj. th Care se poate acuza [fr. ceva, se Intoarsera ORR) ¶
< lat.]. ® Vasul, jghiabul din
'ACUZARE sf. 15 Faptul de a a c u z a; In- care se adapA vitele
vinovatire ; pint ([ 29 1.
e ACUZ4.T,-.TA adj p. $i sm. f. ACUZA. et Care ADAPATOR adj.
e Invinuit, OM. 1111 © NaacruzaT. Care a dap A.
*ACUZATIV (p1.-ive) sn, m Caz al declintirii ADAPATORA (pl.
la care se pune complemental direct [lat.). -turf) sf. AdApare. uda- Fig. 29. AdApaWare.
*ACUZATOR,-TOARE adj. sm. f. it Care acuz11, re: is rand ea aoesta 0,0 on
pirls [fr.< lat.). puhoin de singe as se tie cnvenit (omit) [a d A p a].
ACUZATIVNE. ACIIZATIE s f. di invinov&t,ire ADAPOST (pl.- osturl, -caste) sn. O Lin unde
[fr.< lat.]. se aparti cineva de vInt $i de vreme rea: vintn1
t AD (p1. adnri) sn. lad: to Capernaum, ce ,pana is clad bate, te dai In Mull Intent% , s1 to odllinest1 (NEC.) I
oerin tnalti-te, Dana la m destInge-verl (COR.) [VSI.]. O ,Y) Loc de scApare, aparare, sprijin: de one ono
* ADAGIO 1. adv. ,J Meet, rar. primeldie mare ne-a amenintat, manta ne-an chemist In
sbst. Bucata muzicalti care trebue clntata untie for (VLAH.) ; a Dune in ~, a pune In loc sigur
cu o mi$care mai Ineeatil [it.]. [lat. ad-depositurn].
11

www.dacoromanica.ro
ADA- t ADAPOSTA (-tee)... =.ADAPosx;...
ADAPOSTEALA (pt. -tell) st. = anAPosT [a-
/ND E daposti].
ADAPOSTT (-teso) 1. vb. tr A apara, a feri
de vint si de vreme rea; a pune la adapos t:
dealuri aooperite de lives' II adaposteso de vinturl (ULAN.).
2. vb. refl. 0 A se pune sub un acoperemInt
spre a se feri de vint si de vreme rea, a se
pune la adapost, a gasi adapost: In spatele for
o colibii de piatra, uncle te poti pe vreme rea
(VLAH.) 7 ® (V) A afla un loc de scapare: a filet
drnmul pribegiel ne mai pntindu-se In teat.
ADAPOSTIRE sf. Faptul de a (se) a d a-
r ADEMENT, ADI119314I (- enesc) vb. tr.
posti ¶ ® Lac de scapare, adapost: se duo pri-
begl si palizi sit eate-adlipostiri (ALECS.).
ADAPOSTITQR adj.verb. anAPosn. Care a-
daposteste, care te pune la adapost.
ADAPTA. (- aptez) 1. vb. tr. A pune un lucru
pe Iingb altul potrivindu-1 bine: n'a stiut ea adapteze
robinetul Is chimes.
2. vb. refl. 0 A se potrivi bine, a se aseza
potrivit: captionl aoesta on se adapteaza la otitis ¶ ®
A se obicinui cu ceva: mopes... sa se adapteze con -
dltluDilor med.. to care Wean (BR.-VN.) [fr. < lat.].
ADAPTABIL adj. Care se poate adapta [fr.
' ADASTARE, ADAPTATIVNE sf. Faptul de a
(se) adapta [fr.< lat.].
0 ADARAG sm. 0 /ten. Jujeu [pm- HADAR4a].
ADASTA (adast) vb. tr. ® A astepta: I-am rugat
semai adage Win ¶ ® A se opri In drum, a po-
posi [lat. ad - as t ar e].
ADASTARE s/. 0 Faptul de a adast a,
asteptare: aceasta salt slufea Intotdeanna ca loo de
® Oprire, popes, halts.
(0008.1 ¶
ADASTAIT sbst. Faptul de a a d a s t a.
OADALT sbst. Dare, dajdie, [ung, a d 6].
AD AUGA. (adaug), ADAocih. (alums), ADAIIGI
(-ang, -lingesc), t ADAOGE Tr.-Carp. 1. vb. tr. 0 A
mai pune, a mai da ceva pe lInga cele ce au
Post mai 'nainte, a pune pe deasupra, a da pe
deasupra: nu vrea di mai adauge Mei nn ban; 0: scum-
Pub onmpara stafide si oere ea -1 adauge sl piper (PARR) ¶
® *A pune alaturi, a alatura, a Impreuna, a
alipi ¶ ® A mai spune ceva pe linga cele zise
Inainte: on ce vet 'Attire lacomia acestor cete de pagini P
adaugeSpanoloo multi ¶ ® *A spori, a face sa
creasca, a maxi: un negutatoriu de adaoge
banii el avntia domnu-stn ou nevointa sa (vARL.) ¶ ®
on Kara, a ponegri, a vorbi de rau pe cineva, a
phi: on multe pint II adlingea sa -I tacit surgun DAUM) ¶ Obiceiu, deprindere ¶ ® Datina veche ¶0 Taxa
® t A Marca pe cineva cu un bir mai mare
decIt cel cuvenit: ispravnioli WI nu alba vole nioi
a-1 soidea niol a-1 °Mogi (LET.).
2. t vb. refl. ® A spori, a create, a se marl:
Undo -1 viz fats ca ennui, Pin se adauge suspinul moo.) ¶
® A se pune alaturi: yin' de to adauge la masa
noastra, ca sa fim 14 (ALECS.) ¶ ® *A se Impreuna:
Incepnra a se amesteca el a se adaoge en Sarmatit (LET.) ¶
® Trans. A se casatori a doua oars [lat. a d a u-
gere ].
ADAUGATOR, ADAIIGITOR adj. verb. AnAuciA,
ADAtmi. Care (se) adauga.
ADAUGATURA, ADAIIGITGRA (pl. -tart) sf.
Lucru a d a u g a t peste altul; burata adaugata
peste alta.
ADAUGI . . . = AnAuGA.
OADAUNAZI adv. Tr.-Carp. = nElmAzi.
ADAUS, Anaos 4. adj. C p. ADAUGE 11 © 1$A-
MUM 7 ® Trans. Casatorit a doua oars.
2. (pl.-se, -surf) sn. C) Ceea ce se mai pune,
se mai M. pe linga cele ce au Post mai 'nainte,
spor: de leafit ; ee de oheltnell 7 ® Ceea ce se
adauga la sit situl unei carti pentru a Implini
uncle lipsuri ¶ ® * Tot ce face sa sporeasca,
tot ce mareste sau ridica ceva: apucatn-m'am si
en a sorts Incepatnra gi ,wnl, mat apoi gl soliderea Mol-
dovil (C)R. UR.) ¶ O Mold.: s'a dus fate se zice de
cineva pe care -1 trimiti la o treaba si nu se In-
toarce la timp (SU.) ¶ 0 Mold.: a porni intr'~, a
deveni Ingreunata, a porni grea (um.) ($EZ.I
t ADAVASI (-aseso) 1. vb. tr. 0 Mold. Trans. A
risipi, a cheltui: adavasise vrtioilor toata avutia (Van.)
www.dacoromanica.ro
¶ 0 t A istovi: on attta priveghiare ei dvorba intim%
si-an adavasit mos.).
g. vb. refl. *A se risipi, a se prapadi, a se
iSt.OVi (DOS.).
ADECA. . . sex 3DICA. . .
*ADECUAT adj. Potrivit cu un lucru, ce
corespunde ideii pe care ne-o facem despre el:
nu gases° cuvinttil acestei notinni [fr.< lat.].
ADEMANA. sf. Mita. [go- ADAmeacA].
ADEMENEALA (p1.-nen) sf. Ispitire prin
vorbe dulci, prin bani, prin fagaduinte: caute
prin ademenell sa-I induplece sa vie [ademeni].
r A amagi,
a Inlela cu vorbe bune, a ispiti prin bani, prin
fagaduinte: to ademenise nuraai on vorbe dulcl (ALECS.)
0 A atrage; to ademenesc on luorurile ce vezi on ()chit 51
schloapeti din drum ((ss.i ; averea adimeneste pe om 01
apol II selrbeste moos.) [ se- ADAMANT].
ADEMENTRE, ADIMENIRE, sf. Faptul de a
a d e m e n i; ispita, amageala: mn de visnri vin
de mil !twin& on ale for poetice ademeniri (ALECS.).
ADEMENIT sbst. Faptul de a a d e m e n i.
ADEMENITOR adj. verb. anENEN*. Care
ademeneste, amagitor: ayes nn chip ...onm nu mai
. vaznsem tuna.
ADEMENITTIRA (p1.-turi) sf. Ademeneala:
mil tern cA on ademeniturile altor mai midi vrailtori sa.
nu to 13111gnest1 (CANT) [a d e m e n i].
*ADEMTIIINE st. a Ridicarea unui legat prin
revocare din partea testatorului Insusi [fr.< lat.].
"ADENITA. sf. ss' Inflamatia glandelor $i cu
deosebire a ganglionilor limfatici ((r scurta") [ fr. J.
*ADEPT sm., AnuTA (p1.-to) sf. ® Care a
Post pus In cunostinta tainelor unei stiinte, unei
secte ¶ ® Care Impartaseste vederile cuiva:
nowt teorie nn urea are multi adept! [fr.< lat.].
*ADER.A. (ader, -rez) vb. intr. A se uni, a fi de
parerea cuiva, a Impartasi vederile cuiva, a fi de
partea sau din partidul cuiva [fr. a d h é r e r
< lat.].
*ADERENT sm.. -PITA sf. Care sine de parerea
sau de partidul cuiva, partas: clstigau din zi In at
aderenti si partizan' (1.-GH.) [fr.adherent<lat.].
*ADERENTA (p1.-0) sf. 0 Stares unui lucru
pus peste un altul ca si cum ar fi lipit ¶ ® Ira-
pArta5irea vederilor cuiva [fr. adhereno e].
ADES, ADVSE.A, ADESEQRI adv. De multe on
In putina vreme: vine pe la not; ma! [d e s].
t ADET (p1. - tart), # ADDTIII (7)1. -tinri) 0 sn.
vamala ¶ 0 Dare, dajdie ¶ (:) 0/ten. Dijma care
se da din rachiu stapinului cazanului [tc.-ar.
'a d e t].
t ADETORIE sf. Trans. Datorie.
t ADET coRTU adj. Trans. Dator.
ADEVAR (p/.-arur1) 1. sn. 0 Ceea ce este, ce
se spune conform cu realitatea (c) NEADEVAR.,
KINCIIINA) : a n]; a asounde ,,,,n1; a
marturisi
deseoperi .21: ourt 111 sau mul curet, ..111 adeva-
rat; 0: din vorbe In vorbe loge a spune un mare
¶ ® Firea adevaxata a cuiva: Dina nu bate In
plug ou omul, nn all) (ZNN.) ¶ ® p1. Faptele
neIndoioase pe care le stabilelte o stiinta, axio-
me: ..lir' matematioe ¶ 0 tntr' In , en
pre, de., loc. adj. Ce e drept, cu adevarat
0 0 Gera mai lesne vorbeste .mul cleat minclunt;
gura pacatosului mu. graeste, cei vinovati martial-
sesc uneori adevarul fara sit vrea; spune ...il, oft
tt se snarge capul gait umbla ou (sapid apart, multi
se supara cind le spui adevarul; iese deasupra
ca untdelemnui, on -clt ai cauta sa ascunzi adevarul,
el tot iese la iveala.
2. $ adj. Adevarat.
:3. adv. Intr'adevar [a devar a].
ADEVARA sf. Adevar Ili adevara cep. Intreaga,
O vol striga undo -i gloat& large (Dos.).
t ADEVARA. (-verez) 1. vb. tr. ® A Incredinta
ca un lucru este adevArat, a !Mari: acest lucru ads-
viireazii stand cum an pntea a dot domni sing (con) ¶ ®
A marturisi (adevarul) : eels ce adevereaza mai de
oredinta sint declt cola ce tagadueso (PRV. U..) ¶ ® A do-
vedi: on ce vent seeVere ea esti crestin P (NASD.).
12
 2. vb. refl. 0 A se dovedi: de ve If front nue ca
aceasta 51 se va on marturie, certarea Int sit He moartea
(PRV.-LP.)¶ ® A se Incredinta: adevereazS -te din is-
torte, oititornle (hASD.) [lat. ad-de-verare].
# ADEVARA.CIVNE s/. Adevar (BIBL.) (CANT.).
ADEVARAT I. adj. Ce cuprinde un ade-
var, ce nu se abate dela adevar c NEADEVARAT,
MINCINQS) : teats cite -ti spun slut vorbe e ¶ ® De
care nu se poate Indoi nimeni, netagaduit: a ~n1
actor al acestei opere ; e un savant ¶ C) Neprefacut,
sincer: no prieten ..11 Drept ( c GREW): aceasta e
calea a virtutil Al (D Curat, autentic (C PALS):
diamant on.; sepia ¶ ® Vorb. de rudenie = BUN @:
nnohin AP se 'Miami fratele Whet-men sae al mini -mea
(PRY: MB.).
2, adv. 0: spune-mi ; nu mai gnn ce s'a Intim-
Blat ¶ ® Cu $ de ~, $ ore , loc. adv. Inteadevar
(adevaral.
:ADEVARA.TATE sf. coos.) Adevar [a d e v /I-
r a t].
# ADEVARATOR = ADEVERITQR.
$ ADEVARA.T;TRA. (pt.-tart) sf. Marturie [a-
devar a].
$ ADEVAREALA (pl.-en) sf. Incredintare, In-
tarire, confirmare (ctorr.) [a dev ar a].
t ADEVAST. . . = aDAvAST .
ADEVERI (-erase) 1. vb. tr. 0 A Incredinta ca
un lucru este adevarat, a lntari: scrisorile pe care
mi le-a trimis adevereso aceasta ¶ C) A dovedi: nu
ml-a pntut prin nimio aceasta datorie ¶ 0 # A asi-
gura, a Incredinta; a fagadui: le adeverea ca se va
face catolio, numai sit-1 primeasca sit le fie craiu (NEC.).
2. vb. refl. 0 A se arata, a se dovedi a fi ade-
varat: vorbele male s'au adeverit ¶ ® # A se Incre-
dinta: m'am adeverit oft on spunea on direptate coos.) 11
® A-;;i lua Indatorirea, a se obliga: so adeveri on
jurAmInt ca nn se va marita (Mx.) [a dev a r].
ADEVERINTA (-lutes) 1. vb. tr. coos.) A ade-
deveri, a Incredinta.
2. vb. refl. A-si intari o convingere [a d e v e-
r int 6.1.
ADEVERTNTA. (p1.-tote) sf, C) Dovada, mar-
turie In saris, chitanta ¶ 0 # Adevar: sa gritesti
atilt mine (B)BL.) ¶ ® # Incredintare: qi pre ade-
verinta for an purees imparatul In gins (NEC.) ¶0 3 Fa-
gaduinta ¶ ®1 Sorisoare de ~, scrisoare, act de
Intarire [a d e v e r 1].
ADEVERIRE 0 sf. Faptul de a (se) a d e-
v e r i ¶ 0 # Cu lee. adv. Inteadevar.
$ ADEVERIT adj. p. ADEVERI. 0 Adev5.rat1111
0 NEADEVERI1111 ® Vorb. de rudenie = BUN ©: acestia
toll cum am zis se Minima heti adeveriti (rev..me.).
ADEVERITOR adj. 0 Cel ce adevereste ¶
® # i Boieri ri, oameni de buna. credinta In-
sarcinati sa cerceteze la fata locului Incalcarile
hotarelor mosiilor asupra carora s'au ivit nein-
telegeri (HASD.) [a d e v e r i].
OADEVESTT (-teso) vb. refl. Trans. (Vic.) A se
ivi, a aparea; a se pripasi.
ADEZIVNE sf. O Alipire, unire (cu parerea
cuiva) ¶ ®15 Puterea de atractiune a molecu-
lelor [fr. a d h a si on < lat.].
AD HOC loc. adv. lat. 0 Anume pentru acest
scop, Intocmit anume: Wei si Inighebat o logicA de
°oasis, un !listens de a gdndi (VLAH.) ¶ QQ t Divanurile
adunarile tinute In Muntenia si Moldova In 1857
spre a arata dorintele Romanilor asupra organi-
zarii principatelor (ow P. 1ST.).
ADIA (adie) 1. vb. unipers. 0 A sufla lin (vorb.
de vint) : o find sutlare de vint adie pests grinele
(mate (VLAH.).
2. (saw) vb. tr. ® A atinge usor: adie on 8031111
on degetnl 31 degetni ramine Inteaurit (Ret.) ¶ 0 (y) A
°trite cu glas slab, Incit abia sa se eclat: Auz1 ...nu
glee de oopila adiind o rug/Winne ngoarA (EMIR.) .
3. vb. intr. 0 A misca usor: trial moartd nici
vie, numal din coedit adie (ghicitoarea despre cln-
tar,,) ¶ ® A ameninta, a face semn cu ceva:
Cu sable In mina adla si ameninta (TEODi [lat. a d
Hare < ilia].
*ADIABATIC adj .15 Se zice despre uncle sub-
stante care se opun la transmiterea caldurii [fr.].
13
www.dacoromanica.ro
*ADIACENT adj. 0 Alaturat, marginas ADE-
O A Unghiurl care au acelasi virf, o nature
comuna, mar celelalte laturi de o parte $i de alts A D I
a acesteia ( - 30) [fr.].
$ ADIAFOR adj. Nepasator, indiferent: scum
ant oft' si de oinbuo (ALECS.) [ngr. cc'ef °pod.
ADIAFORTE sf. Neptisare: 81 not sit privim
on o asemine stare de Inornri P ( ALECS.) [ngr.].
$ ADIAFORIST (-mesa) vb. tr. A nu purta grija,
a nu-i pasa (de cineva, de ceva): la nine sit gaseso
proteotie, dac4 ma adiaforiseste abler A
omul °Arnie am jertflt tot P (ALECS.)
[ngr.].
$ ADIAFORISTRE sf. Faptul
de a ad ia f orisi, neingri-
jire, nepasare: a de patrie
an ajuns a ti o boat& obsteascii
mai rea dealt online (ALECS.).
ADIATA (pt.- te) sf. n C
Testament: s'a eerie tidbits, Fig . 30
s'a iscalit de Imparat el de nU ghiuri adiacente.
toata obstea IISP.) [SW DULTAi.
4DTCA, aDECA adv. 0 Prin aceasta se Inte-
lege, (care Insemneaza) cu alte cuvinte: sd se prod-
teased bitietii 31 %tele, edict sit immune dasoillul pe Ile-care
(cRG.) ¶ 0 $i anume: sd -mi pregatesti tot CO treble
pentrn soris,birtie, earnest& si condemn ¶ O Va sa
zica, cum war zice (in propoz. inlerogat.) : a n'at
aflat nimio P vrei sit ma Inset' P ¶ 0 Dupli pron.
eine, ce *i adv. onto, alnd, came, intrebuin(at adesea
spre a reaminti sau lamur i mai bine, prin expli-
catiunea ce urmeazd, ideea exprimata in prop.
precedcntd: Ii spuse toaa eiretenia nrieinii, onm adioli
moose is vinat, cum se Intlinise cn credinciosul ImpAre-
Whit, cum vorbise on el lisp.) ¶ 0 t Iata: adecd en...
(Inceputul odor mai multe zapise vechi); adecd dol
oameni voiau sit intro In carte el olnele nn-1 Idea (RET.) 9
® La .0, In momentul deciziv, la urma urmelor:
toomai scum Is adioil n'au plot o mIngliere (CRG.).
ADTCA.LE (A), aDICATE(LEA) adv. (p) Adica:
cum 1-ar strange el in brate... olnd sit vie vorba la o
adicAtelea (VLAH.).
ADIERE sf. 0 Faptul de a a di all 0 0 Su-
flare lina, vIntisor: nisi mitoar nu se °Mini ea de
o de vint nsr.).
ADIMENI... 14, ADEMENT...
*ADINAMIC adj. .0 C) De adinamie, privitor
la adinamie 1 0 Care sufere de adinamie [fr.].
"ADINAMIE sf. # Slabiciune mare a orga-
nismului , lips& totala. de puteri [fr.< gr.].
ADINEAOREA, AM/MAORI, ADINEAURI,® ADI-
!MAUR (E)LEA, Mold. aramottoE(&) adv. 0 Cu putin
Inainte, nu de mult 11 CD Nat acum de curled.
ADTNS 1. numai in legator& cu prep. In, Intr',
de, din, cu care formeaza loc. adv. 0 In , Intl'
a) anume, cu scopul hotarit: a pus Inaains pe feolor 11
boieresti sa-mi caute pricind (CRG.); b) Mold. Ma gluma,
,
series: vorbeeti in orl vrei sd quguesti P (ono.) ¶
O Din, nu In gluma sau din IntImplare, ci cu
hotarlrea luata dinainte: din." mi-a rasturnat cer-
neala pe scrisoare ¶ C) Cu dinadinsul, anume, CU sco-
pul hotarlt; cu sIrguinta; cu on -ce pret.: a treia
zi on dinadinsul Wu sit-1 fie drumul pe la acelaql
copacin (18P.) ; t mai ou dinadlnsul, Pon tot adinsul,
far& nici o gluma, foarte series; cu toata sta-
ruinta: s'a apnoat on tot dinadinsul sa numere Hecare
vegeta de tipar; ofrumariul nu-1 lash, ci to care plate
on tot adinsul (se.) ¶ 0 $ M a I de , CU mai mutt&
staruinta, mai vlrtos If 0 $ I n d e" , anume, cu
intentiune, Cu premeditare: multi din boierii lesestl
socotean of face In de sit plea eastea toatd (OR. UR.) I
® Cu GS- Cu staruinta; mai on de , mai cu seama,
In deosebi ¶ C)$Cu de.0u1, cu luare aminte, cu
Ingrijire, cu multa bagare de seama, foarte .se-
rios: sd canto on de .01.11 54 lndemne In tot ohipul pre
eretioii de aoolo la se Intoarcd (Writ pravoslavie (PRV..MB.);
Mal on de .wnl, In deosebl, mai cu seama, mai
ales: on totli sfituindu-se, mai ou de....n1 Tome Hat-
manul (oa.-ue.)11 0 $Cu tot d e.0u1, foarte serios.
2. 1.nadins, Intr' adj. Anume: a fast din parte-i
si-o tnadinsil cercare de a constrInge sillbictunlle limb it
romlne 10000.).
ADI - 3. t pron. 1 Adins-elnsi, el Insusi, adhis-minesi, *ADJECTIVAL adj. 0.7 Ce Implineste functiu-
ADM pe mine Insumi; adins-tinegi, pe tine ®# mons-sot
(II), adins-elgi, voi Intre voi, ei intre ei, unii cu
nea de adjectiv: substantiv
*ADJUDECA ( -ec) vb. tr. Li
[fr.] .
A hotart prin
altii [lat. ad -de- ipso]. judecata ca un lucru se cuvine cuiva de drept:
ADINTA (adint) vb. intr. (DOS.) (TKI.) A lua aminte. Basarabla fusese adjudecatA Rusiei (I.-OH.) ¶ ® A da un
O ADINTE adv. Maram. Oas. Adineauri [lat. lucru aceluia care a oferit un pret mai bun la
ad-de-ante]. mezat, a harecilui: bunul se va asupra acelnia
ADTO 1. interj. Ramas bunt ramii cu
I care la cea din nrmA strigare va fi dat pretul eel mai mare
bine! (cuvInt de polite(4 la despar(ire): c'am zis (ps.-civ.) [lat, a d j u d i c a r e cu acceptiunile fr.
de mull ferioir IVLAH.) ¶
1 F iron. S'a dus,
2 adjuger].
a trecu t tim p u 1 e... : nepasare a copilariel, ADJUDECATAR sm. eL Persoana careia i
tate, ferioire 1 (I.-on.). se adjudeca un lucru la o licitatie, la o vinzare
2. gist. Adio 1 ng adlo 1 ti fora revedere (ALX.) [it. publica: va iscAli lista on pretul on care s'a actin-
addio]. decal bunul asupra-i (PR. CIV.) [fr.],
ADIPQS adj. 6'.) 0 Ce are earacterele grasimii: ADJUDECATOR sin. t7 Acela care adjudeco.
tesut ¶ 0 Plin de grasime [fr.]. [fr.].
*ADIPOZITATE sf. O Suma-Inclircare de gra- *ADJUDECATIVNE, ADJUDECATIE sf. tt Ho-
sime de nature boblavirioasa [fr.]. tarlre prin care se adjudeca cuiva un lucru la me-
*ADITIONA. (-ones) vb. tr. ± A aduna [fr.]. zat, hareciu: a nu se poate face &oft dupA o sentintA
*ADITIONAL adj.Ce e sau trebue sa fie adau- definitiva (Coo.-eiv.) [fr.< lat.].
gat: articol [fr.]. ADJUR4 (-jar) vb. tr. CD A porunci In numele
*ADITIUNE sf. CD Adaugare, adaus ¶ 0 ± lui D-zeu ¶ 0 A ruga pe cineva sa face un lucru
Adunare [fr. < lat.]. In numele a tot ce are mai stint sau mai scump:
ADIVNCT sm. Ajutor (al unui profesor, ma- to adiur pe vin! D-ren sA mA mai din aceastA nevole [fr.
gistrat, etc.) [germ. < lat.]. < lat.].
ADIUTANT = ADJUTANT [germ. < lat.]. ADJURATIVNE, aoitraarrE sf. Faptul de
ADINC 1. adj. () Care e gaurit, scobit, pin& a adjura: rugaminte staruitoare [fr.< tat.].
.;
;
la o mare departare de suprafata.: apt ..ti; put *ADJUTANT sm. X CO Ofiter atasat pe linga
guinea ...; ): : Inchtnitoiune A, cu corpul mult plecat
spre painInt ¶ ® (F Greu de Wims, temeinic:
.;
gtlintft a; favAttiturft vorba A: stud minte -.A;
InvatAminte pline de o filosolle A
; persoana unui suveran, principe on comandant
de corp, spre Indeplinirea serviciilor personale,
aghiotant: Nlcolae Ipsilante... cAntase sA tratta gi se
1ntelepciune

sinitirile (coon.); dor

ocniul nu poate strabate:
;
terra) ¶ 0 Mare, puternic: o fate a ti ouprinee Coate
iubire A ¶ ® Des, prin care
a ¶ ® Neturburat de nimic: In tAcerea A a codrn-
noapte .4; Intunecime
Irate-sau Alexandru, ImparAteso (I.-OH.) ¶ ® Ofiter
atasat comandantilor de trupe si care e Insarcinat
de a ajuta pe sef In comanda si de a transmite
ordinele acestuia ¶ ri) Sergent- adiutant, sub-ofiter
Insarcinat cu politia interioara a corpului, are
mai, birnitorul doarme (VLAH.) $ ® Greu: soma ¶0 autoritate asupra sergentilor-majori si asupra

;
La I biltrInete, la o virsta foarte Inaintato..
2. adv. 0 : a ara
3,
a ofta
a hinge
miscat.
® ®: a dorm!
(pl.-curl) sn. 0 Adincime, fund:
trage pe fuel, apa la
.I
ul 'tarn; to
(ego.) ¶ ® e: so mihni DMA
In 41 sufletului; n' apnea sA anztt de la dasoAlul ceva, ca
el inviita mai din decIt dasrAlul ctsP.) ; respiri din
(VLAH.) ¶ o
earn' aoesta proaspAt # Apa foarte adinca,
noian,_ prapastie [lat. aduncu s].
t ADINCA (wee) I. vb. tr. 0 A lace mai adinc,
a sapa mai adinc: Dodobnic taste omnlui ce
rasa, ce sapA ;I adIncit (DOH.) ¶ ® (V A patrunde.
2.avb. refl. A se adinci, a se scufunda; 0: foarte
(PS.-SCH.) [lat. a d u n c a r e].
adIncara-se cugetele tale
# ADINCAT 1. adj. p. aprsich.. Adlnc.
2, # (pl. -ate) sn. Adlncime; adlncitura.
ADYNCATURA (p1.-uri) sf. 0 Parte de loc cu-
fundata, sapata mai adinc; scobitura: aci aproape
se auzeau, Intr'o ftsiituri de coase 81 clntece de cosasi
(CAR.) ¶ ® atai Orbita ochilor: whit fl les oft lumina
alert din adlnotituri MP.) [a dine a].
ADINCI ( -ceso) I. vb. tr. A face mai adln c,
a sapa mai adinc: o gronoiL.
2. vb. refl. 0 A se duce mai afund, a intra mai
adinc: °chit i s'an adIncit; s'a adIncit In pAdure ¶ ®
A se cufunda, a se Inneca: cortibille s'an adtnoit in
mare ¶ 0 (F) : a se In ougetAri.
ADINCTNIE sf. @ Distanta de la suprafata
sau gura unei adincituri pin& 1a fundul ei:
until put; .a mArli ¶ ® Distanta de la partea
dinainte a unei adincituri, a unei lncaperi pina
la partea dinapoi: unei pester!; codrulni;
noel galeril ¶ 0 M insusirea unui lucru greu de
patruns: ,re mint!!; neputAnd pricepe toatA vicleniel
omenesti (VLAH.) ¶ O (F Departare foarte mare
(vorb. de timp): a °Am obIrsie se pierde In a vremll
(VLAH.) [a d I n c].
ADINCITVRA (pl.-tart) sf. = ao/NekruRA :
o biseriolt on trei tarnuri... se vede Intro ORO.) .
0 ADINCCIS adj. Mold. Cu Inteles a d I n c,
ascuns: vorbe adlncoase (mg.).
*ADJECTTV (p1.-ive) sn. 12.7 Cuvint pus pe ling&
un substantiv spre a determina mai de aproape
notiunca pe care o reprezinta sau a arata o
InsuSire a acestei notiuni [lat.].
celorlalte grade inferioare In tot ce priveste ser-
viciul si purtarea for In si afara din serviciu;
el se recunoaste dupe doua galoane late de our
si unul mai Ingust pe care be poarta la mined;
sw- PLUTONIRR-MAJOR [fr.< lat.].
'AD LIBITUM loc. adv. lat. Dupii, plat, dupli
vole, on -cum.
AD LITTERAM toe. adv. lat. Fara schimbare,
Intocmai, vorba cu vorba: a reprodus disoursul
ad litteram.
Zidef)te o ADMINISTRA (-trez) vb. tr. 0 A conduce, a
supraveghia mersul afacerilor unui particular,
ale unei societati, ale Statului, a oclrmui, a obla-
dui: I-a administrat mogia on malt! pricepere ¶ ® A
da (o doctorie): i-a administrat tot felul de ceaiuri
fora nici un fobs 1 ® F iron.: o Male zdra-
yank; o pereche de palms [fr. <1 at.].
*ADMINISTRABIL adj. Care se poate a d-
minist ra.
ADMINISTRAT I. adj. p. ADMINISTRA.
a. ADMINISTRATI sm. pl. Cs "koala earl se all&
sub conducerea unui administrator: guvernnl ce-
ruse a pArAsi inertia, ne mai putind sA contie pe admini-
stratil sal (I -OH.).
3, ADMINISTRAT sbst. Faptul de a administra.
ADMINISTRATTV adj. Ce priveste admini-
stratiunea, care sta. In regatta& cu administra-
a Ounea: slat drept putere A; funotiuni .4) [fr.].
ADMINISTRATOR,- 'roam sm. f. Persoa-
na care administreaza afacerile unui particular,
ale unei societati, ale Statului, ocirmuitor, obla-
u duitor: are toatA Increderea In ...nil mosiei [11%].
*ADMINISTRATIVNE, "aoraueisTaarE sf. 0
Faptul de a administra, conducere, ocirmuire,
obladuire ¶ 0 Functionari Insarcinati cu con-
ducerea unui serviciu: a podurilor st soseletor; a
poptelor pi telegrafelor ¶ ®,14 Serviciile care se ocupa
de intendenta, hrana, Imbracamintea, etc. a
oastci: ofiter de administratie, trupe de administratie ¶
®w consinn de administratie, persoanele Insarcinate
sa supraveghieze aplicarea Intocmai a statutelor
$i sa controleze mersul afacerilor unei societati
din care fac parte [fr.< lat.].
*ADMIR4 (-mir) vb. tr. 0 A privi ceva cu o
mirare amestecata cu placere, a fi adinc miscat
14

www.dacoromanica.ro
de frumuset,ea ce se infatiseaza ochilor sau de In-
susirile deosebite ale unui lucru, a slavi maretia
unui fapt: am admiral trumusetea neintrecutil a aoestor
lucruri ¶ ® A fi uimit de ceva, a i se pares ciu-
dat (vorb. de fapte nevrednice): admir Indrlizneala
aoestor oameni lard congtiintn [fr.< lat.].
ADMIRABIL 1. adj. Vrednic de admirat, mi-
nunat, uimitor: Limp 0.; aslant' ~.e.
2. adv. De minune, in chip vrednic de admirat:
vorbeste .~; clnt6 ~, de bine (fr.< lat.].
ADMIRAL = AMIRAL.
*ADMIRAT sbst. Faptul de a admir a.
*ADMIRATIV adj. Prin care se exprima admi-
ratiunea: ton ~; gesturi ~0 [fr.].
*ADMIRATOR, -TOARE sm. f. Acela, aceea care
admira: nu prea are multi i [fr.].
*ADMIRATIVNE, *Awn:KATIE sf. Faptul
de a admira ¶ ® Sentiment de entuziasm produs
In not la vederea frumosului, binelui $i adevarului:
face nista mill marl In earl strnluceste o prolamin admira-
tie pentru cuceririle stlintei moderns (CAR.) [fr.< lat.].
*ADMTS adj. () p. ADMITE ¶ OO Recunoscut ca
bun, incuviintat, folosit de toti: e a expresiune A
de ourind ¶¶ C NEADMIS [fr.< lat.].
*ADMISTBIL adj. Care se poate admite: o Mime
It; an candidat ; a proclamat pa toti la slulbele
Statului (1.-OH.) 1 NEADMISIBIL, NADMISIBIL [fr.].
*ADMISIBILITATE sf. Putinta de a fi admis,
insu$irea de a putea fi admis: nn bidet/HMO) CODdi-
tiunile de 111 C NEADMISD3ILITATE [fr.].
* ADMISIVNE sf. Primire intr'o scoala, Intr'o
institutiune, tntr'o slujba, etc. [fr.< lat.].
'ADMITS (-mit) vb. tr. A primi pe cineva
I vecinio entre soars se 'nalta 'n
( intr'o societate, intr'o scoala, intro institu-
tiune, intro slujba, etc.): 1-au, admis on majoritate
de voturi; a trecut examenul si a Lost admis ¶ 0 A lasa
Sa intre: dna putind asteptare, a lost admis In cabinetul
ministrului ¶ 0 A primi (vorb. de lucruri): 1-au
admis cererea de a trace din nou examenul ¶ ® A primi,
a ingadui, a da vote: nu-ti admit niol-o observatiune ¶
® A recunoa$te (de adevarat): admittnd chiar as
ai avea dreptate [lat.].
*ADMONESTA (-tez) tb. tr. A certa, a dojeni
pe cineva pentru o gresala usoara: directorui a ad-
monestat pe cttiva sinitasi mai vinovati [fr.].
*ADMONESTAREsf.Faptul de a a dmonesta;
certare, dojangt facuta pentru o gresala u$oara.
*ADMONITIVNE, *ADmoNITIE sf. el Cer-
I
tare din partea judecatorului 1 ® In$tiintare
facuta cuiva de a-$i indrepta purtarea, slat dat
cuiva de a lasa calea gre,ita pe care a apucat [fr.].
ADNOTA (-otez) vb. tr. .C2) 4r A face note, In-
semnari, observatiuni la o scriere, la o lucrare: a
adnotat toate scrierile lui Cicerone [lat.].
*ADNOTARE sf. Faptul de a a d n o t a T
0 .'® Nota explicative, insemnare facuta la o
scriere: a Moat adnotAri la toti clasicii previizuti in pro-
gramel e liceului.
ADNOTAT sbst. Faptul de a a d n o t a.
*ADNOTATIVNE, ApNoTATIE sf.= ADNOTARE
[lat.].
t ADOARA adv. I A d o u a o a r a (Naw.) ¶ 2
Trans. Altadata.
'ADOLESCENT sm.,-TA (pl. -te) sf. Baietandru
bilietan, copilandru; fats maricica [fr. < lat.].
*ADOLESCENTA sf. Virsta intre copilarie
I
$i tinerete (Intre 14 $i 21 de ani) ¶ ® F : ado-
lesoenta mintii [fr.< lat.].
*ADONIC adj. V vers ~, vers format dintr'un
dactil $i un spondeu sau trocheu (-- [fr.].
ADOPT.A (adoptctez) vb. tr. () el A lua de
suflet, a face pe cineva copil de suflet, a Infia:
nu pot m dealt persoanele care la epoca adoptiunii nu vor
avea nici oopii, niol descendent1 legitimi (coo.-eiv.) ¶ 0
insu$i (o parere, un plan, etc.); a primi ceva ca
bun: combinnea a adoptat proieotul de lege ¶ (0 A alege
ceva ca fiind mai bun, mai placut, mai frumos,
mai vrednic de urmat: au adnotat to total moda din
Paris [fr.< lat.].
ADOPTARE sf. (I) a4 Luare de suflet, Infiere ¶
(D Faptul de a adopta (o parere, etc.), insu$ire,
primire: a proiectnlui de lege; a anal mode ridicole.
15
www.dacoromanica.ro
ADOPTA.T, -ATA adj. sm. f. p. ADOPTA: are ADM-
dreptul sit coma destiintarea adoptiunii In time de un an de
la ajungerea la majoritate tcoo. -cNl ¶¶ C NEADOPTAT. ADO
ADOPTATOR, -TOARE sm. /. tl Acela, aceea
care adopt a, care a adoptat un copil strain:
Gel adoptat nu va dobindi nlo1 an drept de mostenire asupra
bunurilor rudelor ~alai woo.-c(v.).
*ADOPTIV adj. tt (D Care a adoptat, care
a luat (un copil) de suflet: taut ¶ 2 Care a fost
adoptat, luat (Ca copil) de suflet: copil ~, ¶ ®
(}) Patrle ~A, Cara strains pe care $i-o alege ci-
neva in locul patriei adevarate [fr.< lat.].
*ADOPTIVNE sf. 0 ass Luare de suflet, In-
fiere: a va da celnl adoptat numele adoptatoruln1 pe
C) Patrie de ,
care 11 va adduga la adevAratul saa name (coo.-civ.) 11C)
Faptul de a adopta (o parere, etc.), primire 1
tar& strains pe care $i-o alege ci-
neva in locul patriei adevarate [fr.< lat.].
ADORA (actor) vb. tr.® rr4 A se inchina /a Dum-
nezeu, a slavi cu smerenie $i cu adinca iubire
divinitatea sau cele dumnezeesti: trebue as adorfim
Pe Dnmnezeu s1 numai In1 sa-1 slujim; m vointa divine 1
® Pr. ext. A slavi, a cinsti; a iubi cu patima
un lucru: virtutea; musics; dantul ¶ (:) A
iubi cu Infocare pe cineva: Ador pe :west demon, ou
(EMIN.) [fr.< lat.].
ochi marl, ou pitrul blond
*ADORABIL adj. (r Vrednic de adorat ¶
coon
lat.].
;
0 Dragastos, vrednic de iubit cu Infocare: nn
o mama A, ¶ 0 F iron. Nostim [fr.<
*ADORARE sf. Fap till de a a d o r a; Inchina-
ciune, slavire, iubire Infocata: Duioasa cioctrlie 013
(ALECS.).
*ADORAT,-ATA adj. sm. f. p. ADORA: Dn chip
de-a purari Cum no mai au perechi (EMIN.) ; Iarta-ma,
adorata mea (VLA11.1 ¶¶ l4 NEADORAT.
*ADORATOR, -TOARE Sm. f. Acela, aceea care
ad or a, care iube$te cu Infocare.
*ADORATIVNE, *ADoRATTE sf.= ADORARE [fr.
< lat.].
C ADORLEA (DE-) adv. Trans. (FR.-CDR.) De alto.-
data. [a doar a].
ADORMI (adorm) I. vb. tr. () A face sa doar-
ma: abia a putut si adoarmil capital; 1-au adormit on olo-
roform ¶ ® Pr. exag. A plictisi la culme, a
obosi pe cineva Intr'atit melt sa.-1 cuprinda som-
nul: era singura carte care avea putorea a-1 ~, (Num.)
II ® A Incinta In asa fel simt.urile cuiva !nett
sa-1 faca Sa doarma: zicea din Diller nista claim de to
adormea (Ise.) ¶ 0 F A face sa stea linistit prin
N
=144.
A, illet
Fig. 31. Adormirea Maicii Domnului
(din ,Antologhion"I643).
fagadueli mincinoase, prin amagiri, etc.: so MA
a Ii adormit on sperante zadarnice '110 (D A potoli, a 11-
Mali, a alina: ca Bi-ei adoarmii chinul, durerea, dorul, etc.
ADO- 2. vb. intr. i A lncepe a dormi, a-1 cuprinde
somnul: de la o vreme 1-a turat sealant pe amIndot 51
ADU an adormit dust (am); (0: Glade -1 adoarme In nemis-
care (VLAN.) ¶ ®0 A se molesi, a lucra alene:
bags de seams se, nu adoarmA lucrStorii ¶ ® (0 A lin-
cezi, a Unit, a sta In lot, a Inceta: de end Cu criza,
testa afacerile an adormit ¶ ® (Fj A se pierde, a dis-
pares: sentimental de dreptate pe care-1 sadisem In Winn
lnl adormise arum 7 ® M A muri: pentrn ed 01 oven-
Ws Int era om 51-1 era a marl, se, razboli outlast si asia
adormi (VARL.); mai adesea in stil biblic: a ,m In (sau
Intru) Domani; lot astfel a
a
dormire].
somnul (eel) de veal,
somnul eel lung ((SP.), a muri In pace [lat. a d-
ADORMIRE sf. 0 Faptul de a a dormi
77 (r; NEADORMIRE ¶ ® Adormirea Matcii Domnuln1,
slirbatoare, numita si Sintli-Maria mare, ce se tine
de biserica crestina la 15 August, Intru arnintirea
mortii Preacuratei Fecioare ( 31).
ADORMIT, -ITA adj. sm. f. 0 p. ADORMI :
fade ca ® a' Mort: vor Invia mortli 51 voiu ridica pre
eel adormiti din pamInt (N.-COST.) ¶ 0 ( Care zace
In nesimjire: privelistea era vrednice de a Manta sufle-
tele tale mai ~II (ALECS.) 11 ® 0 Molatee, trindav,
care abia se misca, care pare di doarme de-a -'n
pieioarele: nu -1 venea
neharnic, mototol 51
tut
se, -1 crease nestine ca este
lisp.) ¶¶ (f; NVADORMIT.
tADORMITA (-itez) vb. intr. A adormi: ador-
mitat-an pasted' tat (RIOL.) [d o r m i t a].
ADORMITOR adj. verb. ADORMI. 0 Care a-
doarme, care aduce somn: burnieni adormitoare; mi-
ros musters adormitoare: clines° somnoros din ochi as-
cultind petal m, al spat (VLA11.1 ¶ ® Pr. mtg. Pile-
tisitor, , obositor: e o carte adormitoare.
ADORMITELE sf. pl. *0 =DEMI= ¶ 0 Trans.
® Trans. VVLBURA 0 [adormit].
=zottvLE Cl)
ADFtAGANT sf. A Gurna produstt de plan-
ta Astragalus verus si care e Intrebuintata In far-
macie la facerea hapurilor, pastilelor, etc. [fr.].
ADRESA (-esez) 1. vb. tr. 0 IX1 A trimite, a In-
drepta (o scrisoare, un pachet, etc.): on !Ina
uncle sa-I adresez scrisorlle ¶ ® A artaa, a face, a ex-
prima: multumirl; complimente ¶ ® A vorbi
cuiva: nu 1-am adresat nici o vorbit.
2. vb. refl. 0 A se Indrepta cu vorba catre
cineva, a vorbi cuiva: on s'a adresat catre mine 7 0
A se Indrepta dare cineva spre a-i cere o lamu-
rire, un slat, un ajutor. etc.: tats -sau, dac'a vezut
...ca nu-1 vine de hac, s'a adresat la stapinlre (1.-Gil.) [fr.].
ADRESA (p/.-ese) sf. 0 L- Numele si locuinta
unei persoane scrise pe o scrisoare, un pachet,
etc., spre a arata unde trebue stt se trimita si cuff
sti se predea: am saris gresit adresa ¶ 0 Locuinta
unei persoane: 1-am ultat adresa '11 ® F
antra, avind in vedere pe rineva, tintind pe cineva:
La adresa
n'em raspuns la aid unul din aceste atacuri rautecioase
la adresa mea ¶ ® 0 Scrisoare trimis& de o autori-
tate, scrisoare oficia15.: Ministerul 1-a trimis o
de multamire ¶ 0 0 Manifestapune (a vederilor, do-
rintelor, etc.) a Corpurilor legiuitoare care capul
Statului: pa de 'Annuls la Mesagiul Tronului ¶ ® Co
Discurs adresat suveranului de un corp admi-
nistrativ, judiciar, sau de o lntrunire de cettt-
teni [fr.].
ADRESANT, sm. -.PITA sf. Acela caruia, a-
ceea direia i-e adresata o scrisoare, destinatar(a)
[germ. Adressant].
ADRESARISI, # ADRESIII = ADRESQ.
t ADUCATOARE sf. of Semnele " sau 0 *ADULT 1. adj. Virstnic, ajuns la desvol-
Intrebuintate clod se citeaza cuvintele cuiva
sau cind e vorba s& se deosebeasca cuvintele puse
Intre aceste semne de restul textului, ghilemele
[a d u c e].
ADUCATOR, -TOARE adj. sm. 1. 0 Care a-
duce 11® 0. ambito Fir AMINTE.
ADUCE (educ) 1. vb. tr. 0 A duce pe cineva
undeva: mi -a adus oaspeti Is masa; 01: ce vint
aduce (so la noi)f se zice vazInd pe cineva sosind
Intr'un be unde no te-ai fi asteptat sä vie; pr.
ext.: martort ¶ 2 A duce ceva undeva, la ci-
neva: ti-am adus toate cartile; pr. ext.: dovezi ¶
e: o veste ; mai adnse vorba Inca °data despre
www.dacoromanica.ro
wain lul eel pierduti lisp.) ; 64: vorba vorba educe;
vorbind de soarte, de cele ce se pot Intimpla pe
neasteptate: an stim cum ne ye mai educe at pe not
Dumnezen use.) ; fg: nu stii ce poate sit mime, shut de mline,
no stn se poste Intimpla pin& mline ; t;
ce
nu aduce anal ea educe ceasul, Intr'un timp scurt se
poate Intimpla ceea ce nu se Intimpla In vreme
Indelungatli; uncle lucruri yin pe neasteptate
® A da un venit: manes Int d'abte aducee on ea
bruma sit-si tie zilele ((sp.) ¶ 0 A produce, a face sli
doblndeascii ceva: rod, bucurie, cinste, folos;
abs. O : vorba dulce mull educe ¶ 0 A pricinui:
Ware;
Ia
stricaciune; oo pagubil; m, rugine ¶ 0
=-
Indeplinire, a Indeplini, a Implini, a stwirsi;
.
is mat, a sfIrsi cu bine (o lucrare); Ia =-
nesting, a face cunoscut ¶ 0 A face se,. ajunga; 01:
1-a adus la (sau In) saps de lemn, 1-8. SaraCit ¶ ® A
Indupleca: abia 1 -em adus se, se mai lase de fumat ¶ co
A Indoi, a pleca, a Incovoia: aduetndti-1 la pilmInt, 11
tate canal ¶ © A dtsuci o armii, a o ridica potri-
vind-o astfel ca sit loveascli mai bine: aduc1nd toroi-
canal mat lute dealt fulgerul, pall se unal la dreapte, pe
eltul la stings OSP.) ¶ Q Imper. adu I ado I ads I d& -rni
Incoace: adu sorisoarea s'o citeso gi en ¶ © tar NIIMITOR.
2. vb. intr. 0 ou (olneve, oeva), a-el
(cineva, ceva), a semiina Intru citva, a avea putinli
asemanare: am doff copilasi... cart 1st mine de departe
on '
cn Neagoe Besarab (ALECS.) II 0 A(-61) educe aminte,
Per AMINTE, Q.
3. vb. ref 1. 0 A Se ea, en (cineva, cave), a se-
m5.na Intru citva, a avea putintt asemanare ¶
0 A se Indoi, a se Incovoia: se Inclestarit... gi In-
eepure a se unul pe eltul osr.i [lat. addu are].
ADUCERE sf. 0 Faptul de a a d u c e;
amtnte, amintire ¶¶ 0 NEADVCERE ¶ 0 tit Mandat
de poruna de a aduce pe cineva Inaintea ju-
decatorului.
ADUCTOR adj. 3]) Se zice de un muschiu
care apropie un membru de planul de simetrie
al corpului, sau care apropie douii organe sime-
trice unul de altul [fr. < lat.].
ADUCTIVNE sf. 6). Miscarea produs& de
un muschiu aductor [fr. < lat.].
*ADULA (-niez) vb. tr. A lingusi pe cineva In
mod josnic [fr. < lat.].
ADULARE, ADULATIVNE, ADULATIE sf. Fap-
tul de a adul a; lingusire josnica [fr. < lat.].
'ADULATOR, -TortRE adj. sm. f. Care adu-
leaz5 lingusitor josnic [a d u 1 a].
t ADULMA. (alum) vb. tr. 0 V A adulmeca
(Dos. ¶ 0 (y) A afla, a prinde de veste: adulma
ce Ferdinand trimite gi el soli' la Ungurt pentad on lase-
laciune Innoirea cratei (N.-COST.).
ADUL.MECA, ADIIRMECA (-mac) vb. tr.
A simti prin miros vinatul, a glisi, a descoperi
0y
dupe miros urma, dire vinatului (vorb. de ciini):
mi -em adus aminte ca dihania de lup adulmecA gi vine
dupe, tuba (CRC.); copoiul adurmeoS dire flare' prin terina
(000s.) ¶ 0 Pr. ext. A descoperi prin miros urma
sau adapostul cuiva (vorb. de animale) : dulail...
adulmecind mirosul eitrnurllor (GN.) ; olnele tot adurmeolnd
tricatrau all apticat fugarii (RET.) ¶ 0 j A presinati
(o primejdie, uneltiri dusmanesti), a descoperi, a
afla: ca moll adulmeca ori-ce mlscare a climatal tome.)
[comp. ADITLMA]
ADULMECATOR,-ToanE adj. sm. f. Care
adulmec5.: hulpea din fire este bane edulmecAtoare
(CANT.).
tarea deplind a cresterii, a priceperii: balat
fatit A; : minte
2. sm. (mai ales la pl. Lamm, sorb. de amindoud
sexele): eceastS boats an atacS pe adulti; gcoalA de a-
dult' [lat.].
ADULTER1 adj. Care calc& credinta conju-
gala.: a done zi femeta A era izgonita de sub streasina
I [fr. < lat.].
contugelA (1.-01.)
ADULTER2 sbst. Calcarea credintei conjugale:
1-an gSslt vinovet de m [fr.].
ADULTERIN adj. Islascut dintr'un adulter
[fr. < lat.].
ADULTERrU sbst. = ADULT 1W.
16
 ADUMBRI (-mem) 1. vb. tr. A face umbra,
a da umbra, a umbri: frunzigul col des al eopacilor
adumbreete aces! colt termecAtor al gradinii; pr. ext.:
se vedea umbra alba a tome!! adumbrindu-qi cu mina ar-
curile sprIneenelor (CAR.).
2. vb. refl. A se pune, a sta la umbra, a se um-
bri: copaciul sub care se adumbrise era maret 'ISP.) [lat.
adumbr a r e. cu schimbare de conjug.].
ADUMBRITOR adj. verb. ADUMBRI. Care a-
dumbreste.
see ADUNA. (adun) 1. vb. tr. CD A stringe la un be
(vorb. de oameni), a intruni; a cherna pe mai
multi Intr'un loc (spre a se sfatui. spre a lucre
impreuna), a porunci sa se stringy la un loc:
aduna lumea de pe lume In pustinl codrilor (CRO.) ¶ ® A
stringe la un be (ce era risipit, imprastiat), a
gramadi (vorb. de lucruri): a adunat bani multi;
Ce: adunit nude n'a risiDit, se zice despre cei ce umbla
clupa cistiguri pe cei piezise; ,: eine no adunA
pentru sine, adunii pentru all!!, se zice pentru cei sgir-
citi cari nu stiu sa se foloseasca de averea tor;
puterlle, gindurile, mintile ¶ 0 A stringe
(V): a -si v.,
de pe jos, a culege: s'a acs BA educe uscSturi din pa-
&Ire II 0 t A Impreuna laolalta (pe cineva cu
cineva), a face sa se Intllneasca: cu mare pull i-au
dus la urdie el aice 1-au adnnat Cu vezirul (e.-cosr.); Cr : a
Waal 51 i -a adunat, se zice cind se Insotesc la o
treaba tot oameni de acecasi teapa, potriviti la
fire .si la cusururi ¶ 0 ± A adauga mai multe nu-
mere unul In altul spre a be Intruni inteunul singur.
2. vb. refl. 0 A se stringe la un be (vorb. de
oameni, de on -ce fel de fiinte): ei Leman el se adunau
la slat Inteun munte nsr.1 ; 0 : se adunA ca muetele la
mine ¶ ® A se strange la un loc, a se gramadi
(verb. de lucruri): eels bane BA se adune, cele rale BA
se spele, urare rostita cind inchina cineva pa-
harul ¶ 0 A se Insot1, a umbla cu cineva, a In-
Ulni adesea: nn to cu oameni proeti el nerozi (BANN):
0: spun -1311 eu eine to aduni, ?Hi voiu spune eine eeti
[lat. adunare].
ADUNACIUNE s f.C) Intrunirell ® Impreunare
[a d u n a].
ADUNARE sf. C) Faptul de a (se) a d u n a,
stringere, gramadire, culegere, etc. ¶ ® Itezul-
tatul acestei actiuni, persoane Intrunite pentru
a
o petrecere, pentru a se sfatui, etc.: se ample de
nuntaeilor, tocmai chid erau In toiul chefului (18P.1;
OWILEIREOR Adunare, vechiul parlament al Tarii;
Adunarea deputatilor, Camera; Adundrile legiuitoare,
Camera si Senatul ¶ 0 Lucruri strinse la un loc,
culegere, colectiune: shit et multe oddi Cu ~ de arme
(C..RAD.); 0. de legi ¶ 0 ± Operatiune prin care se
adauga mai multe numere sau expresiuni una la alt a
spre a le intruni Intr'una singura ¶ CD a Semnal dat
de gornisti sau tobosari in garnizoane, canto-
namente sau tabere pentru ic.sirea tiupei pe lo-
cul de adunare fie pentru diferite servicii. fie
pentru pornirea In mars.
ADUNAT 1. adj. p. anuicA VII Ec NEADIINAT.
2. sbst. Faptul de a aduna II ®t Adunare,
I priceput, cu putina vaza : un biet ~ de provincie.
Intrunire, sobor ¶ 0 # Strinsura., avere.
:3. ADUNATA sf. Trans. Una din cele douaspre-
zece figuri ale joculni calusarilor (RAW.).
ADUNA.TOR,-TOARE adj. sm. f. 0 Care a d u-
n A ¶ ® Spec. f Muncitorul care strange finul cosit.
ADUNATURA (p1.-inn!) sf. O Multime strin-
sa din toate partite, strinsura ¶ ® Multime
de oameni (de jos) adunati la un loc, mai
adesea fara vre-un stop series: d'apo1 ciilugArii 1
o de zamparagli dugliei, din theta lumea, cuibariti prin
mdndstire (nee.) ¶ ® Ingramadire, strinsur& de lu-
cruri (mai adesea fart' valoare) ¶ 0 Spec. xt Oaste
alcatuita din oameni strinsi In pripa, far& ale-
gere: 51 strIngind pastern de pre manta qi ellA , an In-
trat hn lard (N.-cosr.) ¶ 0 # Adunare, Intrunire:
adunAtura dintilor apostoli (oos.) [a d u n a].
ADURMECA sr ArmudEcA.
t ADURMI (adorm) = ADORMI.
t ADURMITA. = ADORMITA.
ADDS 1. adj. O p. ADDCE ¶ CD ndoit, plecat,
Incovoiat: un tInAr solnatle, lungaret la chip el cam gg
de spate, Mesa corecturt (VLAH.I ¶11 e NUADVs..
L.A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
2. sbst. (D Faptul de a aduce If 0 (p/.-sum) ADU-
ADUSATVRA: bine ait mA limpezeeti, de net, de nlrA,
de ...qui, de supusuri, de fapturi, de dating (MAR.). AER
ADUSATURA (pi.-turi )s f (p 'Rea ad usa
In casa prin vraji: toate fdcAtnrile, toate pusAturile,
toate adusAturile, to grAbeete el le adunA (MAR.).
ADVARE s/. pl. O rfh Mic sul de piele sau de
pergament pe care Evreii Ii atirny de brat sau
pe frunte si pe care sint scrise niste versete din
Sflnta Scripture (flatten FILACTERII) ¶ 0 Ori
ce se purta de cei superstitiosi spre a se apara
de boale, de farmece, etc., amulet.
'ADVENTIST adj. si sm 4 Se zice despre
o sects americana. Intemeiata In 1831 de VII-
liam Miller. care asteapta o a doua venire, foarte
apropriata a lui Is. Hr.; adeptdi ei serbeaza ca zi de
odihnii S Imbata [ engl.].
*ADVENTIV adj. Se zice de partite unei
plante care se nasc in alte locuri
decit acelea unde ar trebui s& se
desvolte norma,L: mugurt ~i; WM-
eini gge ( 5] 3?) [fr.].
ADVRB (p1. -be) sn. n...7 Parte
de cuvint invariabila care deter-
mina mai de apruape circum-
stantele actiunii unui verb (merge
i u t e), on gradul Insusirii expri-
mate de un adjectiv (mat bun),
sau precizeaza chiar Intelesul unui
alt adverb ( t o ar te bine); de
loo (unde, acolo); ~ de Limp Fig. 32. RdAcinti.
(otnd, atone!); de mod (cum, adventiva
a s a); ~ de cantitate (e I t, a t I t) (de iedera)..
... de afirmari3 (d a); ~ de negare (n u, b a); ~ de Indolald
(p o a t e) [fr. < latj.
*ADVERBIAL adj. a.) Care se Intrebuint.eaza
ca adverb: locutiune A [fr. < lat.].
ADVRS adj. Protivnic, care sta Impotriva,
contrar: parere ~A; partidA a; partea a [fr. < lat.].
*ADVERSAR sm. -ARA (p1.-are) sf.Protivnic, eel
ce sta. impotriva (Intr'q lupta) [Ir. < lat.].
*ADVERSATIV adj. a2 Care arata o 0 pozi-
t1une coninnctiune (d a r, I n s a) [fr. < lat.].
*ADVERSITATE sf. Nenorocire, restriste: parse
sdrobit de aceastd cumplitA [fr. < lat.].
*ADVOCAT sm. 0 M Persoana care a Invatat
legile si care se ocupa cu apararea Impricinatilor
Inaintea judecatii, sau care sustine drepturile
cuiva In fata judecatorilor ¶ 0 Pr. ext. Acela
care se amesteca Intro disculiune, pentru a lua
apararea altuia sau spre a-i sprijini spusele; lead
ca. Ma lac on ,..,321 dumitale, di-1 1nohid gura [lat.].
*ADVOCATLYC (pl.- !curt) sf. iron. es Ocu-
patiunea, meseri.a de a d v o c at I ® Siretlic,
chitibus Intrebuintat de advocat.
*ADVOCATVRA sf. tit Profesiunea de advo-
cat: ctstiga pantie_ mai mutt eu afacerile declt en
advocatura (BR.-VN.) [dupa germ. A d v o k a t u r].
*ADVOCA.TL SM. F 14i A dv o c at ne-
'ADVOCAT SC adj. arl De advocat ; fa-
oriel la minut advocati ageri cars degradA corpul (JIP.) .
ADVOC.A.IqE Sf. es Ocupatiunea, meseria de
advocat.
ADVOCATTME Sf. col. ADVOCAT.
ADVON (pl. -Dane) sn. t 'I'inda din nauntru a
bisericii: Ili de la Snagov e o camera pAtratA en paten
pilastri octogoni moos ).
AER, (pl.-re) sn. (D t Fluid gazbs care formeaza
Yn jurul pamIntului un strat de 80-100 km., de
neaparata trebuinta pentru Intretinerea vietii
animalelor si vegetalelor: curet; stricat ; ne-
sAnAtos;~ rece ; mftri1 ¶ ® Vazduh, spatiul Intre
cer si prunint: s'a ridicat in ; Plutind ueor In ~ ca
vintul ce adie (ALECS.) 110 Infatisare, fata: avaa on =
atlt de idiot el de radical (VLAH.) ¶ 0 Chip Inglmfat de a
se purta: li -a mat pierdut din aerele sale de erou tvLAH4
[lat. a e r, In parte cu acceptlunile fr. a i r].
AER1 (pl.-re) sn. 0( 0 VII cu care se acoper
sfintele daruri ¶ ® Spec. Valul col mare care se
pune la proscomiciie, unde Infatiseazti cerul pe
care s'a ariltat steana la nasterea MIntuitorului;
17 2
AER- valul de pe sfinta mash care trnatiseaza piatra *AEROPQRT (p1. -turf) Teren amena-
A push pe mormintul lui Hr.: Domnnl nostra leas Obi istos jat anume pentru plecarea $i sosirea aeroplanelor
AF /-k earn sets zngravit pe sfintul (OEM.) [gr. &-ilp]. unei linii aeriene
AERA. (-rev) 1. vb. tr. ® A face sä intre aer de transporturi
curat: 0 Oda% ¶ 2 A svtnta, a Intinde la aer: [fr.].
hainele, Mune. AEROS adj.
2. vb. reit A-si face vInt (cu ceva) [fr.]. 0 Usor, limpede
ca aerul ¶ ®®
1L-
P

AEFWL sm. A Substanta alba sau brunt, cu

miros urtt si gust gretos, tntrebuintata to medicina Foarte gingas:
sub nurnirea de asa foetida [a i o r]. sntiarea to ouratA,
AERI (- rest)... = AERA.., aeroaa (NEGR.) Fig. 34. Aeroplan.
"AERIA.N adj. Din aer, care traeste In aer, AEROSCQP
ce se Intimpla In aer: manta ~11; %unman ; MA- (p1 -coupe) sn. 6 Aparat destinat sa strIngA pra-
torte .it; Paunt mindri, lulgi de scare, duloi minunl ful din aer spre a se putea examine la micro-
(ALECS.) ¶ 2 De aer: diteritele steers e ¶ 0 (F U$or, scop (fr.].
curat ca aerul; foarte gingas: ninta T.di ® Gas AEROSTAT (pl.-ate) sn. Aparat umplut
sr GAZ 0 [fr.]. cu un gaz mai u$or dealt aerul
*AERIFER adj. 0 Care educe aerul (pentru $i care se poate astfel InAlta
[fr.].
respiratiune): canal to vazduh, balon sferic ( g35)
AERIF9RM adj. ir 12. Ce seamtula cu aerul, [fr.].
care are Ingusirile fizice ale aerului; se zice de AEROSTATIC adj. r,
fluidele care, deosebindu-se de aerul atmosferic Privitor la aerostatiune, la a-
prin natura for proprie, i se aseamana prin trans - erostate : pare [fr.].
parent-1, elasticitatea lor, etc.: nee eon) sub- AEROSTATICA
stanta ..it [fr.]. sf. ® 6 Partea meca-
AERISEALA (pl. ell) sf. Faptul de a a e r is i. nicei care se ocupa de
AERISI (Anse) vb. tr. CI A lnlocui aerul stricat
prin aer curat, a lasa sa intre aer curat (inteo
Incapere), a Improspata aerul: surfs°, vest to de
Spec. e
echilibrul aerului ¶ 0
'Peoria con-
struirij baloanelor [fr.].
-

Fig. 35. Aerostat.

mai aerhieste nitel case (BR.-VN.) ¶ ® A svtnta, a scoate
la aer curat, a intinde la aer: ar Ii bine sa aerisesti
din clod In
depiCto].
elnd hainele din dulap [ngr.
*AERQEM adj. Care traeste numai In aer:
bacteria aerobia =.
AERODIN ICA sf. 15 Partea fizicei care
studiaza legile miscarii gazelor [fr.].
AERODROM (p1.-mort) sn. Teren, cimp
mare de uncle pornese $i unrie sosesc aeropla-
nele [fr.].
'AEROFQB adj. si sm. I Care se teme de
contactul aerului [fr.].
'AEROFOBIE sf. P Groaza bolnavicioasa de
aer, simptom al unor anumite afectiuni ner-
voase [fr.].
AEROGRAF (pl.-le) sn. Gb Un fel de vapori-
zator cu care se stropesc culori lichide peste un
desen, o zugraveala, etc. [fr.).
AEROGFtAFIE sf. 15 Teoria aerului, descrie-
rea aerului $i a proprietatilor lui [fr.].
AEROGRAMA. (pl.-me) sf. Depe$k transmisa
prin telegrafia far& fir [fr.].
AEROLIT sm. * Platrk sau mask mineral&
ce cade pe pamtnt din spa-
tiul ceresc, meteorit (-133)
[fr.].
AEROLOGTE s f.15 Par-
tea fizicei care se ocupa de
atmosfera [fr.].
AEROMETRIE sf. 6
Stiinta care se ocuph. de In-
susirile fizice ale aerului,
precum greutatea, elastici-
tatea, etc. [fr.].
AEROMETRU (p1.-tre)
sn. e Instrument care slu-
jeste sft arate densitatea sau
rarirea aerului [fr.].
*AERONAVT sm. e Fig. 33. Aerolit.
Cel Pe calatoreste cu un aerostat, cu un balon [fr.].
AERONA.VTIC adj. s=1. De aeronaut; privi-
tor la construirea Si cirma baloanelor [fr.].
AERONAVTICA s/.
si a cIrmui baloanele [fr.].
Arta de a construi
'AERON4VA (p1.-ve) si. e -ipte Nume dat
on -carui fel de vehicul intrebuintat ca mijloc
de calatorie In a^r (baloane libere sau captive,
*AER OSTATIVNE
sf. Arta de a construi $i cirmui baloanele [fr.].
aip,da < AEROTERAPIE sf. F Tratarea boalelor Cu
ajutorul aerului [fr.].
OAST adj. dem. m. (pl. aesti; gen.-dat. sg.
aestni, pl. aestor); f. A!3STA (pl. aeste ; gen.-dat.
sg. aestia, pl. aestor) = AST, AtsTA.
OAESTA pron. adj. dem. m- (pl. aestia; gen. -dal.
sg. mania, pl. aestora;f. olAsTo (pl. aestia; gen.-
dal. sg. aestia, pl. aestora) = ASTA, ASTA.
AEVEA = ArsvEA.
AFBIL adj. Care primeste cu bunavointa
(pe cineva), asculta $i vorbeste cu blindete: se
audit !carte on toata ipmee [fr. < lat.].
AFABILIT4TE sf. Firea, Insusirea aceluia
care vorbe$te $i ascult& cu blIndete (pe cineva),
care primeste cu bunftvointk pe cineva: casa lui
modesty era totdeauna deschisa cu ee tutnror amicilor
(1.-ON.) [lat.].
AF4CERE sf. 0 Treaba, daravere, Indelet-
nicire: o -
importanta ¶ 0 tie Daravere de negol :
n'am tdcut as! nioi-o ; If mere ran atacerile ¶ ® ljl Pri-
cina (de judecatti): se Judea astAzi o crimlnala ¶ ®
pl. Trebile, pricinile, ocupatiunile particulare: se
amesteoS totdeauna In eacerile altula ¶ 0 pl. 0 Tre-
bile, pricinile Statului: afacerile publics; rennisteral AM-
corner straine [a2 f a c e r e, format duple fr.
affairs].
t AFANISI (- lasso) vb. tr. 0 A prapadi, a nimici 9
0 A goad (R.-COD.) [ngr. ipfavcact < ettpavit'w].
t AFANISIRE sf. PrapAdire, nimicire, faptul
de a afanisi: mime carvonarismnl" Apnsului ar
Si pricina alanisiril patriot noastre (vieH.).
AFARA 1. adv. 0 Dincolo de peretii unei
Incilperi, de cuprinsul unui loc Inchis sau mar-
ginit, etc. (a Ix asA, INAVNTRII): a dormi ou
nn picior In groapit $1 on allot a annum a da
e da pe esti a da pe poartA a izgoni (din cash.,
din slujba, etc.) ¶ p Dincolo de hotarele tkrii,
In strainatate (mai adcsea cu prep. 1 n, d e, d I n):
¶ Oa Precedat de
gravels impreinrari politics din
o prep., formeaza diverse loc. adv.: D e abia acorn
a venit d e +; d I n : peretil slat spoiti d in
0: din mar trumos $1 'nAuntru gaunt's; pe din
(cRo.);
:
In partea de afara; pe de rost, far& a se uita In
carte; 0 e de ar mai vent vara, sit se mai joace 51
p I n' , nu mai departe dealt Mara
¶ 0 Urmat
(din cask, din curte, etc.): s'a des p In'
pe

dirijabile, aeroplane) [duple fr. a kr on e f ]. de o prep., formeaza diverse loc. prep.: d e,

-
AEROPLAN (pl.-ane)sn.-I?-4Aparat mai greu
dealt aerul, cu care se poste ridica cineva In
aer al sa imite sborul plan al pasarilor ( .] 34)
In e, $
rot an plocat
linga aceasta;
din, # din
d e mine;
I-
. d e, farA, pe lIngft:
de aceasta, Td de aceea, pe
d e, peste: an vents apele d
fir ]. maim% (Must); d 1 n: an plecat d in ores ¶ C) din

18
www.dacoromanica.ro
cote, din clue .-, toe. adv., peste masura, prea de tot
¶ 0 ss decd, A., unmet clack loc. conj., decit numai, cu
conditlunea: vote piece aAptamins viltoare, A..
deem no ma vor Impiedeca atacerile.
g. interj. (cind se izgoneste cineva dintr'o cask
dintr'o slujba, etc.) Iesi I Plena I: Mara I afar& I
strigara tots ceilaltf, Mara 1 eft It lucre ea dilate (ON.).
3. sf. Partea din afara, exteriorul [lat. 'a f-
$ lafet6 on germ.
loras < ad-foras].
APAZIC adj. sin. .1' Atins de afazie [fr.].
*AFAZIE si. f Pierderea graiului (din pricina
unei leziuni cerebrale), amuteala [fr. < gr.].
'AFECT (p1.-te) sn. ++., Stare -:ufleteasca stapl-
nita de o emotiune, de o pasiune [germ.< lat.]
AFECTA (-tez) 1, vb. tr. ® A arata o stare
sufleteasca deosebita de aceea pe care o are ci-
neva in realitate, a se arata prin vorba, prin pur-
tari, altfel de cum este, a se preface: vorbegte rar,
ulstlt. lard sa alecteze (VLAH.) ¶ ® A misca ad inc,
a mIhni: acest Mose! antic pe care atit de putin Il pot A.
micile mizezil ale vietil (CAR.) ¶ ® A hotarl. a des-
tins (in spec. n sumo) pentru un scop anumit:
Ministerul a afectat aceasta suma pentru acoperirea cbel-
tnelilor da reparatiuni ¶ ® VI A ipoteca: el-a atectat
casele Ia hence.
2. vb. refl. A se rasfata: nu to mat afecta ass [fr.].
AFECTABIL adj. Care poate fi destinat
pentru un scop anumit; care se poate ipoteca:
moeia aceasta nu e a [fr.].
'AFECTIIT adj. ® p. AFECTA ¶ ® Ad Inc miscat,
mthnit: exam ant de de cele ce-mi spusese despre de-
claratiunile Austriel ((. -Gil.) ¶ ® Prefacut, nefiresc,
mestesugit in vorbift, in apucaturi: vaf, ce tip
si cum tine sa UM spirit en on -es prat (VLAN.)
NEAFECTAT.
AFECTATIVNE, -AFEcTATIE sf. ®
prefacut, nefiresc (de a vorbi, de a se purta),
prefacatorie: nu se poate desobicinui de a vorbi eu
aceasta care-I face ridlcul 0 Destinare, hotarire
(In spec. a unei sume) pentru un stop anumit:
,ea acestei some pentru cladiri [fr. < lat.].
AFECTTV adj. C) Privitor la facultatile
+14.
morale in opozitie cu facultatile intelectuale:
fenomene eee 1 ® Care denote afectiunea: gest A, ¶
® Simtitor, sensibil: naturd .41 [fr.].
`AFECTUOS ,adj. lubitor, p1M de dragoste,
dragastos, care arata sau inspira multa afectiune:
prin bunatatea, gingagia el surfsul of cucerlse taste
inimile (c, NrAFEcTucos [fr. < lat.].
AFECTIONA. (-ionez) vb. tr. A avea, a arata
o dragoste deosebita (pentru ceva, pentru cineva):
afectioneaza studiul limbilor vechi; elections numai pe eel
silltori [fr.].
*AFECTITJNE, AnCTIE sf. p Iubire, dragoste:
nu am putut da stima si aloctiunea mea cleat acelor earl o
merit& (1.-011.) ¶ ® Jr Stare bolnavicioasa a unui
organ sau a Intreg,ului organism, boala: are o
nervoasit ¶ ® Atectinni pi Porniri, miscari ale su-
fletului, pasiuni: aceste atectiuni shit aprons Meet'
et nu on -clue le poste Mein! [fr. < lat.].
'AFELIE sf., *AFVLIti sbst. it Punctul orhitei
unei planete eel mai departat de spare [fr.]
"AFEMETAT adj. Mole$it, slab ca o femeie;
muieratic: Omer, Pindar, ..ctoele.. Ant bunt venire femei
gi oameni &female tl (no If e m e i e, (Jima fr.
effémin 61
0 = tam.-
'AFERAT adj. Care are sail pare a avea o
multime de treburi, foarte ocupat: pare totdeauna
tante [fr. affaire].
'AFERENT adj. 0 es Care se cuvine de drept
cuiva: s'a dat rte -carat mogtenitor partea mea ¶ ®
Care
educe un lichid la un organ: vase [fr < lat.].
AFEREZA. (p1.-se) sf. t2.7 Caderea unuia sau mai
multor sunete la Inceputul unui cuvint: prin
s'a format These din Atanase, Salta si Vets din Elisaveta,
etc.[fr. < gr.).
AFERIM 1 4. interj. ® Prea bine I bravo I
foarte frumos I minunat I: aferim I 1mi else, Man-
du-mit pe spate, vino sus sa manino1 on mine (1.-oei.)
® (Intrebuintat $i ironic): aterim, balete, sit mai vii
al altadata I *AFTPT (pl.-tete) sn. es Instiintare, anunt. ju-
www.dacoromanica.ro
2. adv. De minune: dueeti-v&, o& aterim aveti s& AFA-
petreceti (VOR.I.
AF
numai 3. sm.: Blitrinul Socolean, doborit sub grindina laude- I
lor el a aferimilor, se Muse pe un scaun (NEGR I Rel.
AFET (p1.-ete) an. Patul tunului, grindeiul
sau cheresteaua pe care e ase-
zeta t.eava tunului (36) [rus.
Laffette+fr. Abt
afffft].
AFETEA( DE-)
loc. adv. Trans.
Ban. 0 In zadar 1r
Fig. 36. Afet.
2 De geaba, de
pomana: tan sit inceream, dear vom pates mince de-A.,
(RET.).
t AFIEROSEALA, 0 aFraosFALA, e FiaosgaLA.
sf. Ricipa, cheltuire [a f i e r o s
t AFIEROST, AFIROSI, 1P FIROSI (- cease) 1. vb.lr.
0 A harazi, a Inchina (o danie , a darui (11, spec.
unei manastiri): au afferosit-o ei au ditruit-o Ia... elate
beseareca a lui Dumnezeu (GAST.) ¶0 Pr. ext. F A
eheltui, a risipi, a irosi: nu-1 bun de nimic alts deett
sa-mi atierosaseit averea (ALECS.).
2. vb. refl. 0: Ali Inchina cuiva gindul, viata
10F A se slit*, a nu mai raminea nimic: de
undo iei nu se mai face la too, s'atieroseete (R.-COD.) [ngr.
ati,tipco.7ct < ercftepa.ivw].
AFIF adj. 0.). Mold. Fara nici un ban In punga,
lefter: tan priveste banarit, de unde exam r
de pantie
( ALECS.) [tc.-ar. tiafi f].
EAFIG (eta, pert. atipsel, part. RNA) vb. tr. it A
me, lipi undeva un anunt judecatoresc: acest termen
11 C se va arias pi la ilea judecatoriel ipe.-civ.) [lat. a f f is
g e r e].
Chip *AFIGERE sf. trt Faptul de a a i g e, lipirea
unui anunt, judecatoresc: o land cal putin dna ...a
si publicarea acelei cereri (pe.-eiv.)
*AFILIA (-lies) vb. tr. $i refl. A (se) asocia
(vorb. de corporatiuni, de comunitatd, de unele
societati); a primi (a intra) ca membru Intr'o
societate, trite° asociatiune (mai adesea secrete):
s'a elitist la aces, socletate de revolutionari [fr. < lat.].
*AFILIAT, -ATA adj. sm. f. p. AFILIA: Nicolae Ip-
silante, unul din afiliati, cantase sa traga ai pe trate-sAu
Alexandra 0.-on.) 9 (c NEAFILIAT.
'AFILIATIUNE. 'AFILIATIE sf. 0Faptul de a
(se) afilia ¶ O Tovarasie [fr.].
A.FTNI sm. m Tufa care cre$te prin locurile
stincoase si umede din padurile
muntoase si subalpine, si prin
pasunile pietroase din regiunea
al ins (V accinium myrtillus)
(.137).
*N's sm., *MINA (pl. -mile)
sf. el Ruda (prin alianta): tot
noel ce nu este nici radii, nil)! Min
(cuscru) ou pupilul no poste ti stilt a
primi tutela fait vointa sa (coo.-e(v.):
dacS female judecittorului este radii S.,
san gala a Imes din parti tea.-ay.)
[lat. affinis].
AFINA (p/.-ine) Broboana
neagra-albastrie, foarte gus- Fig. 37. Afin.
toasa pe care o produce afinul;
poporul usuca aceste broboane, le fierbe, iar zeama
o Intrebuint.eazii ca doctorie contra diareei si a
tusei.
0 AFIN4R sm., OAFINET (p1.- elan ), OAFINIS (pl.
-ist0i) sn. Trans. (NASD.) a Loc unde cresc a f in i.
'AFINITATE sf. 0 Inrudire, potrivire, ase-
manare, analogie: e o mareIntre Neale at pleturli
® Cl Puterea prin care atomii unuia sau mai
multor elemente se atrag si tind sa. se combine
unul Cu altul [fr. < lat.].
AFION sbst. A Sue extras din magaliile ne-
coapte ale macului-de-gradinil (Popover somni-
ferum), opiu; luat In cantitati foarte mici, alina
durerile si aduce somn; in cantitate mai mare,
e o otrava foarte primejdioasa: raoain1 din batch'
era en (ISP.) [tn.].
19
AF 1-Idectitorese privitor la un sechestru sau vinzare:
AFU ..ele se vor lipi to ilea tribunalulul c.s.-c(v.) [a f I g e,
dupti analogia lui i n f ip t].
A-FIR-A-PAR me- FIR ®.
A -FIREA (DE-) ow- FIRE ®.
AFIRNLA (atirm) 1, vb. tr. A zice da; a lucre-
dints, a asigura, a Intarl ca un lucru este ade-
vrtrat: ignorauta a! Irma san nags, etiinta
It! alirm oA lucrurile s'au petrecut altfel.
2. vb. refl. A se arata, a dovedi ca are anumite
Insusiri, un anumit talent, a se manifesta: s'a
afirmat bun scrlitor [fr. < lat.].
AFIRMARE, "AFIRMATIQNE, AFIRMATIE sf.
Faptul de a afirm a, Incredintare ¶ 2 Spo-
on.: ma Indoesc de afirmatiunile lui [fr. < lat.).
AFIRMATIV 1. adj. Care afirma, prin
I ablate,
care se afirma ceva: mi-a dat nn raspuns
barite tut an ton (VLAH.) II .21 Modal
Vul; propozitinne a, 2
aceea prin care se afirma ceva.
2. AFIRMATIVA sf. a.) Propozitiune prin care
se afirma ceva spre deosebire de cea negative
[fr. < lat.].
OAFIROS T... ea- AFIEROSI...
AFT§ (pl. -lye) sn. Hirtie scrisd sau tipdrita cc
se lipeste pe ziduri, pe porti, sau sc Imparte tre-
cdtorilor pe strada, spre a se aduce ceva la cu-
no$tinta tuturor, Instiintare: teatral [fr.].
*AFI$/). (-lees) 1, vb. tr. ® A lipi arise ¶ ® Pr.
ext. A ardta cu tot dinadinsul si in vederea tutu-
ror: prea cauta sa-ei atieeze tubirea pentru popor.
2. vb. refl. A cauta cu on -ce pret sa fie luat in
seams, a da (mereu) prilej de vorba despre sine:
se afieeaza mereu on luau! ei [fr.].
AFI§ARE sf., AFISAT sbst. Faptul de a (se)
a f i $ a.
*AFI$OR sm. Gel ce lipeste arise [fr.].
OAFI§TAT (coo.) ATESTAT.
AFTX (p1.-ze) sn. Partieuld ce se pune la
Inceputul sau sfIrsitul euvintclor spre a le modi-
flea Intelesul:..ele se Impart In praise ei gulls° [fr.].
AFINA (-Inez) vb. tr. A rani, a face mai putin
Indesat, a Infoia: dupti ce a sfarAmat bulgarli, a afInat
Damhitul au grebla [lat. *al fenare < fenum].
AFINAT adj. p. As'hot. i BLit, asezat rar,
putin Indesat, lnfoiat: pamIntul trebue Omit
Jural pomilor (RET.); adv.: lulele umplute cu Minn
de eel mai ales (M.) 111 ® ®: it farfanatic are el on-
vint el mars cararat
AFLA (elm) 1. vb. tr. 0 A gasi pe cineva sau
ceva (cdutind sau lard a cauta): n'am afiat pa
nimeni In cast; o comoara; 0 : cauta 41 vol afla; ® a
nu-ei A. Imo, a nu putea sta lini$tit (de nerdbdare,
de durere, etc.), a nu se mai astimpara ¶ o A
da peste cineva din Intimplare, pe neasteptate;
a da In drum paste cineva, a IntlIni: apuca numal
Pe calea aceasta, caci vet alit De un porcar, pe acela sa-1
intrebi (RET.) ; O: a-el afla omul, a da paste unul mai
tare, mai priceput, etc. care sä-1 poet& birui 9
a A da paste ceva, a descoperi dupe cercetari
sau meditliri indelungate; a invents; a nas.coci:
n'am putut adevarul; am aflat pricina; a aflat un lean
venom stirpirea qoarecilor ¶ ® A ajunge, a cunoa$te,
a sti, a pricepe, a Intelege: LIDA, nepoate, ca asemenea
Metre lao podoaba Imparatlei male (clic.) ¶ ® A prinde
de veste: n'am putut nimbi In oriel 7 ® A socoti,
a chibzui, a i se parea (di e bine sau rdu): am aflat
mai nimerit sa aetept pin' a dorm zi; a aflat on mile, a
aflat de cuvlinta, a socotit Ca e mai bine, a gasit ni-
merit II 0 A-i veni pe neasteptate, a i se Intim-
pla; 0: da-ml, Doamne, ce n'am visat, ai mA mir ce m's
aflat.
2. vb. intr. 0 A lua cunostintd, a ajunge a sti,
a auzi despre existents unei persoane, unui lucru:
aflara despre un vrajltor matter mete Inchega yi aDele
(18P.) ; nIci 'mare malastra sa nu-1 ails de etire (1. -OH.)
® A prinde de veste: abla tirzin de tot afla ei el cum
se petrecuserti lucrurile ¶ C) A-i veni aminte, a-i abate
(sa se apuce de ceva): d'apoi bine I astazi ti -al aflat
d-ta de oral P (MAR.).
3. vb. refl. 0 A exista: nu se mat slid site aea de
frumoasa; a se de fatil; simenii... sa aflan Marmati on
arcnri at on 111$411101 118P.) ¶ ® A fi, a fi pus, asezat,
www.dacoromanica.ro
situat: ma aflam atunoi la Paris; nu stiu In ce parte se
ally primdria ¶ ® Se zice cu privire la starea, la
situatiunea buns sau rea a unei persoane sau
unui lucru: a se In primeidie, in coyote, eta. 7 ® In
spec. vorb. de starea sdnatatii cuiva: own to mai
alli P se MIA mai bine, mai ran 7 0 Mold. Nu se and,
nu e adevitrat: S'a pllns bolerni ca -ai batjocorit.
se Indoeete; Nn se Old, domnule epistat (ALECS.) [lat. afflare].
AFLAREsf. O Faptul de a afla IN C NEAFLARE
0 c.4 Aflarea capului SfIntuln1 Ioan BotezAtorul, numele a
cloud sarbtitori ale bisericii cre$tine, ce se tin
la 24 Februarie $i 25 Maiu: Is 24 Februarle e ~a
capului Sf. Ioan, atunci s'a gasit capul SI. Ioan In NA.
In aces zi e capul primaveret (volt).
AFLAT sbst. ® Faptul de a all a: (o ?um) din
din auzite ¶ 0 # Descoperire, nascocire :
Intro- pe aceasta poveste cure ei al slovelor ((1.-COST.).
indiCati- AFLATOR, -TOARE adj. sm. f. Care a f I a,
descopere, ndscoceste ceva; care se afla (In-
tr'un loc): sorbeau iota Iscusita bautura care face nu
mai putinti cinste .mini el decIt ...mini tiDograflei (NEOR.).
Tiff C NEAFLATQR.
AFLICTIV adj. it Se zice de pedepsele prin
care se rape$te unui oslndit viata sau libertatea:
mnnca silnica este o pedeapsti MI ei infamanta [fr.].
AFLUENT sm. La,.. Apt). curgatoare care se
varsa Intr'alta: nisi -amil nu soarbe atltia afluenti In
undele lui (VLAH.) [fr. < lat.].
AFLUENTA (pl.-te) sf. CD Mare inabelsugare
(de lueruri): afluenta grinelor pe pietele din strainatata
¶ 0 Imbulzeala, gloats, lume multa: n'am putut
razbate din pricina afluentel [fr. < lat.].
AFLUX (pl.-turnri) sn. # ingramadire prea
mare, napadire de lichid Intr'o parte a trupului:
stngelui la creieri [fr. < lat.].
"AFON, 'AFQNIC adj. Fara glas, lipsit de glas
[fr.].
AFONIE sf.
vocii [fr. < gr.].
I Pierderea glasului, stingerea
AFORISM (p1.-me) sn. Sententa., maxima prin
care se exprimn. In putine cuvinte anumite ade-
vdruri morale sau filosofice [fr. <gr.].
AFORISTIC adj. Aa'Alcn.tuit din aforisme, In
felul aforismelor: stir forma ..a e at is modA
ei cea mai wadi (VLAH.) [fr. <gr.].
*A FORTIORI loc. adv. lat. Cu atlt mai mult,
mai cu drept cuvint.
'AFRICAN,-ANA adj. sm. f. Din Ai ric a, care
locueste In Africa: via Uri aloe tree In zare, se aeeazen
lung troian, Ca nisipurile dose din Dustin' (ALECS.).
AFRONT (p1. -turf) sn. Ocarn fdcuta. cuiva (cu
vorba sau cu fapta) fiind de rata $i altii, In-
fruntare: Ii Meuse ul de a nu vol sa-1 primeascd ca am-
basador la Petersburg ((. -on.) [fr.].
.AFTE sf. pl. I Bubulite, sgrabunte, basicuts
care se fac pe buze, pe gingii, in gitlej, etc. [fr.
aphte<lat.].
AFTOS adj. 0 if Care e caracterizat prin
prezents aftelor: angina aftoasa ¶ ® fit Febra aftaasii,
boala epidemics care se ive$te la vitele bovine
$i se transmite la oi, capre $i cu deosebire la porci,
apoi la clini $i pisici $i char la gaini $i om; e nu-
mita de popor boala de unghli $i de gura" [fr.
aphteux].
°AFT...TM (pl. -muri) m.Miros (de fum, de afumat):
prea Imi place ul slaninei (ono.) [a f u m a].
AFTIMA (alum) 1. vb. tr. O A lasa sa se am-
pere de fum, a umplea de fum, a pune la fum :
ee mica; a afumat stupul, ca sa Dotal scoate 1a4u1.11 ¶ ®
A expune la actiunea fumului cal:nip:lc de vinde-
care: de-abia i-a mai trace baletulni 'stub' de sparlet,
ca mull par Imi trebula de Is tine ca sa-1 alum (cam.) I
O A. produce fum arzind diferite substante,
pentru a alunga dintr'un loc un miros nesdnatos,
I neplacut, sau pentru a desinfecta: ai alumi case
on pucioasa 7 C) X A face sa capete miros de fum,
a strica. (bucatele) prin fum: a afumat lactate, de
nu 1-am putut boa ¶ C) A Innegri acoperind cu
fum: si atumi titbits el ei to nip rain ea.
2. vb. intr. 0 0 A scoate, a face fum, a fu-
mega: ouptorul alums ei acoperieul era loyal* au v1n-
turtle is(-v4 ¶ ® 0 A fuma: duet oe se saturara, lei
20
 aprhisera tigari si atumau ou ele ca Tara li AFUNZIME sf. Adincime [a f u rid].
*AFURC4 (alum) vb. tr. a,. A lega o cora- AFU-
(RET.)
O t A fumega, a scoate fun3: norodul vedea muntele
*Annaba (BIBL.). bie de fundul apei cu ajutorul a cloud ancore AGA
2. vb. refl. ® A se expune la actiunea fumului care lucreazA Impreuna In direc(ie opus& si
(Ca mijloc de vindecare): o cloanta de batrtnit o sta- ale cttror lanturi formeag, o lured [fr. a f f ou r-
( ALECS.) ¶ 0 X A cApata mi-
tut tdi. se alum° cu par de urs e h P r].
ros de Turn, a se strica prin him (vorb. de bucate): AFURISANIE, AFURISVNIE sf. tr4 Pedeapsa ca-
venind di mai vaza de bucate, ele se atumase (18P.) 9 nonica prin care e indepartat cineva din ceata ere-
® A se acoperi de flint, a se Innegri, a se Ingal- dinciosilor $i e oprit pentru un timp de la bise-
beni de furn: s'au atumat peretli, mobilele, tablourile 7 rich: en mare blastem an legat pi on strasnicli aturisanie
O F A se Imblita putin, a se chercheli: s'a an serif testamentul (N. COST.) [afurisi].
alumat (ou lulcaua), s'a cam Imbiitat ¶ 0 t A AFURISI (-ism) 1. vb. tr. mf 0 A lovi, a
scoate Turn, a fumega [lat. *a f f u m a r e< pedepsi cu afurisania: care curio 88 va arata ca merge
adfumare]. Is cIrciumil.... acela tai se afuriseasca (priv.-MB.) ¶0A
AFUMAT 1. adj. p. AFUMA. CI Pus la funi, blestema: parintii lui 1-au afurisit.
expus la actiunea fumului: rimsa ",a; scramble ¶ 2. vb. refl. A chema asuprali blestemul urgia
0 SC Cu miros da Turn, stricat prin fum: taete cc, cereasca (in juraminte): ca meadueso $1 m'aturiseso
bncate e ¶ ® Innegrit de fum: Buda ¶ ® In- De azi Inainte SA fin mai ouminte (IK.-eas.) [ngr.
gAlbenit de Turn $i de vechime: outwit a; peret1 46inacc (40piCe)].
afumati; hirtii .e; tines tntr'o mina o psaltichie veche AFURIS1T, -NA adj. sm. f. p. AFIIRISI Irr ©
si (ALECS.) ¶ 0 Sur: Imi veal gura !Ara dinti, lath NEAFURISIT ¶ 0 Pedepsit cu afurisania: eine se va
bugeda, barba capul cArnut 1 ® F Ame-
(LET.) Imprieteni ou un fie si el aturlsit ¶ ® Bleste-
BA
tit de yin, cherchelit: era bine, Cu milli Impala- mat: lir'ar a draoului de vista o'
A, oA' m'a Mont
ieniti, ei se oumpanea putia (SAD.) 1141 © NEAFIIKA.T. mama Mr& norm! (CAR.) ¶ ® IndrAcit, phcatos,
2. sbst. Faptul de a (se) afuma. cumplit, rilu la suflet: ram ea intrA ...ll de billet
3. AFITMATA Si. Varietate de strugure rugi- In scoala (cac.)
nit, de o coloare amestecata din alb, galben $1 0 AFURT No- FITRIS.
rosu, picurata cu negru. $ AG4. (pLaeare), sm. a4 Capetenie militara, ofiter
AYUMATOR 1. adj. Care a f u In A.. turc (In spec. comandantul
2. AFIIMATOR (pl.- toare) sn. Aparat cu care se ienicerilor) ( 38, 39):basi-
afuma stupii. buzuoii omorau pe agalele cars
:). AFumAToARE sf. CAtmie, vas In care se pun yob= sa-i retie
substante mirositoare pentru afumat: dona atu- sA nn treaca Du-
mAtorl de argint in forma de mere domnesti (ALECS.). narmi.-ch.CC.1.
4. ArumAToaRE sf. pl. Substante mirositoare :ALGA (p1.
cu care se afuma. aid)sin.t 0 Is-
AFUMATURA (p1. -tart) sf. 0 Afumare cu sub- pravnicul dA.-
stante mirositoare sau cu on -ce alt lucru care rabanilor $i al
arde innabu$it. Cu scopul de a face sa dispara intregii infan-
un miros urit dintr'un loc, de a se alunga unele terii: simenii, a
insecte, etc.: In alms color 40 de stint', se fac atumaturt caror cap 'tante
ou clue aprinse prin case, prin cosare, prin gralduri, CA era aga, se aflau
se goneste tot ce a ran de is aces cash (MAR.) ¶ 0 X Inarmati ou ar-
Came afumata: dA -mi nista [a f u m a]. curl si on ma-
AFTJND 4. adv. Spre fund, in adIncime, a- ciuci osP.1 ¶ ®
dinc: uncle e vIltoare, spa to trage ~; an trebuit sa se Rang de bo- Fig.38. Aga. Fig. 39. Aga de ieniceri.
bage pi mai ss, In codrul col des (se.); a da ~; a bags .., ierie de prima
a cufunda; a se da ,, a se cufunda, a se duce la clash ¶ 0 Prefect de politle (In prima jumatate
fund, ® a pieri din ochi, a disparea: $i en m'am a veacului trecut); linistea orasului, fixarea pre-
dat phi& s'a duo muscAlimea din Cara (DLVR). tului alimentelor, priveghierea strazilor eras In sar-
2. AFVND adj. Tr. -Carp. Adine: apele line shit cina acestui demnitar, sarcini care cadeau Inainte
e; a gloat o groaPa "oa. In atributiunea cApitanului de dorobanti: sea, strata
3. AFIND (p1. -dart) sn. AdIncime; fund: arun- 01 linistea orasului (VLAH.) [tP.].
oIndu-i din ..n1 nitrilor node duhoarea dulce de tante AGABANIU sbst. Staia scumpti din care
(CAR.) [lat.ad fundum].
AFUND4 (atnnd) 1. vb. tr. 0 A baga de tot
In spa (sau intr'alt lichid), a cufunda: $i-1 pogori to
cu asternuturi de
[tc. agabani].
,
Turcii fliceau turbane: mai cold boccealicuri de stota
on primenele de borangio (000s.)
scalditoare 51-1 atunzi, adeca-1 uzi de tot (PRV.-MB.) ¶ 0 AGACHI npr. m. Mold.: Cg Inghtte, I a) un
A Inneca: a afundat Coate corabille for In mare. fel de Indemn la Mut (mai ales pentru eel ce
2. vb. refl. 0 A se baga de tot In aph, a se cu- trage bine la mhsea); b) inghite gluma, zefle-
funda: s'a afundat In apele Iordanului ¶ A se duce
2 meaua.
afund, a se scufunda, a se inneca; a pAtrunde AGALE, Z, AGALEA adv. Incetisor, alene: In mho-
adinc: De ce, luceafar, te- atunzi In zare...P (VLAH.); snl de tuba, tAcuti, pAsim agate (VLAH.) ; nu-1 stii pe el ca
1st tale macluca pi se atundA in Dad11113 (RET.) 7 0 ®: a umblA =ilea P (CAR); mai adesea reduplicat: Ercule ae
se stands In ongetari ¶ ® ® A pieri din ochi, a se Intorcea acasit agate, agate hsP.) [gr. ecreata].
face nevazut, a disparea (In departare): nebun 0 AGANAU sbst. 0/ten. (NASD.) Un fel de horA
de groaza, murgul Se-atundit In largul spatin si spinteal taraneasea pe care o joaca numai barbatii.
amurgul (ALECS.) [lat.'affundare]. *AGAPA (pl. -pe) sf. ®m)} Ospatul la care luau
AFUNDAT 1. adj. 0 p. AFUND4 ¶ ® ® Foarte parte cei dintii crestini ¶ C.) ()spat, masa la ca-
departat, abia zarit: In departarea cea mai dea- re se Intrunesc mai multi prieteni: 1210Mbrii 800i8-
Judie dobrogene tnoingeau west curios tabel (ODDS.) 5 tAtii an hotarIt sa se Intruneasca la o In /1e-care tuna
0 (F): tinti °chit In Jos pi stAtu pntin In ginduri (ALECS.). [fr. < gr.].
2. sbst. Faptul de a (se) afunda. AGAREAN, AGARINEAN sm. Pagin, necre-
AFUNDATURA (p1. -tars) sf. infundAturii, toe dincios (vorb mai ales de Turci $i Tatar* care preot
Infundat: de va sedea In vre-o padure deasa pi mare, vede- va lua jertva ereticului sau a Agareanulni eau va boteaa
rea lui nu poate strabate prin Coate colturlle gi afundittu- oopilul lui, acelnia porunceso ea I se la daral (PRV.-MB.);
rile 'ISP.) [afunda]. 4texan mule Orbits p1 Intense traria spnrcatilor Agareni
AFUNDI (pl.- isurl) sn. Distanta de la ochi (Isp.) [vsl. agareninti].
phaft la un punct foarte Indepartat, abia zArit AGARLIC, # mango (p/.-terni) ,sn. Calabalic
(al unei paduri, al unui drum, etc.), adincime: mutt: prindean citrate on chicle, de-gi adnceau ~III (LET.) [ tC.].
milsurai 111 oodrilor glndindu-ma la tine IDLVR.) [a - *AGASA. ( -asez) vb. tr. A Inthrlta usor, a plic-
I u n d]. tisi: to agaseaza toata shut on gametal° el [fr. a g ace r].
21
www.dacoromanica.ro
AGA- am*AGASANT, adj. Care agaseaza, plictisitor:
a de proastA 51 de 1 [fr. agagant].(1311.-1/N.)
AGH *AGAT (pl.-ate sn. AGATA (pl.
-ate) S/. Piatra tare, varietate de
Mr.
cuart., care prezinta paturi con-
centrice neregulate de diferite co-
lori; devenind foarte lucios prin
lustruire, se intrebuinteaza mult
in bijuterie. precum *i la facerea
a diferite obiecte de ornament (i_.1
40 [fr. lat.].
AGATA... gar ACATA...
AGAVA (p1. -eve i Gen de plante origi-
st.
nare din America; una din spete (Agave ameri-
cana), naturalizata In regiunea niecliterana, se
eultiva ca plant& ornamental&
numita limba"); din fibrele
lrunzelor, lungi de peste 2 metri,
se fac frInghii gi diferite tesaturi
( 41) [fr. .
AGEAMIU. Mold. AGEMIU, -IE
adj. gi sm. I. Incepator, nepri -
eeput, novice, lard experienta:
era *1 ageamie ;1 'ntumurata ea ni-
meni nu *tie Inca mai bine ca ea (cm.): Fig. 41. Agava.
la v Inatorie.. m% pricep cam tot atita
preeft Se pricepea vestitul 00 (ODOR) [ tC. a g a m i].
tAGM 1. adj. sm. Persan din Persia: o semi
de Turet s'ati ridicat asupra imparatului 1Ior
2, stn. ,j Semn In notele orientate biserice*ti
ltc. -ar. 'a g e m].
AGEMESC, # AGIAINSC adj. Persan [a g e m].
AGEMIU sr AGEAMfU.
*AGENDA sf. y Calendar de birou sau de
buzunar eu numeroase foi albe in care oamenii
de afaceri, comerciantii, etc. lnscriu
cele ce au de Mout lute() anumita zi
sau ora (21 42) [fr.].
*AGENT sm. C) Tot ce lucreaza,
puterea care luereaza sau produce o
antiune oare-care: agentil de produetiune
slat mums, nature $1 capitalul ¶ C) as Agouti
chimici, substante care opereaza des-
compunerea altor substante sau care
produc o schimbare ehimica 11 ® QV
Persoana care se ocupa de afacerile
altuia, ale unei case de comer; sau
care e Insarcinata cu o slujba, cu o misiune public
sau privata; ee de 'tracer!, cel care se Insarcineaza
cu afacerile de interes ale altuia ; de schimb,
mijlocitor pentru vinzarea *i cumpararea valo-
raur de bursa (titluri de renta, actiuni. obliga-
tiuni, etc.) ¶ ® 0 Agent diplomatic, persoana tri-
miaa de un guvern pe ling& alt guvern strain cu
Insarcinarea de a apara interesele Statului pe care
it reprezinta *i ale cetatenilor lui ¶ ® Slujba*,
functionar subaltern insarcinat cu aducerea la
Indeplinire a ordinelor gi dispozitiunilor unei
administratiuni a Statului: de politie; .0 de si-
manta ; judecAtorese; vamal [fr.].
* AGENTT....TRA. (p1.-turi) sf. = AGENT1E
Agentur].
AGENTIE sf 4r,r1 0 Slujha sau trisarcinarea
unui agent ¶ C) Casa de afaceri, administratiune
condusa de unul sau mai multi agenti ¶ ® Pr. ext.
Locul, cladirea uncle o asemenea administratiune
l*i are sediul: ee de pubileitate; teatrald; telegra-
Hca [it. agenzia].
AGER 1. adj. Taios, ascutit: toate on
I ca e bun& de leac, o pastreaza mai
gurile caseate, toate au dintii .01*i oa ghlare aseutite (RET.)
136.11.ftil2a10r: ochiul cel .0 al lui Stefan vaan uncle
2
o sa Mune! treaba oar.); privire
u*or la fuga: luta In
t ¶ ® Sprinten,
ourtile domnest1 In saltaturile
ei desghlnurile unui armitsara5 arabeso .0
(ODOR) ® Jute la sbor: Privelfte pe deasupra-1
cam tree neeontenit Nori lung' yi vulturi 1 In sbor
neoboslt (ALECS.) ¶ 0 lute la actiune: Turoul, blind
clad sate vremea de bllndete, same; 51
de sumetie (M.-COST.) ¶ ® Harnic, Indeminatec, di-
bariu : Hui Imparatului era mai 0. de mina, mai Wet gi
mai Inditanet ()se.) ¶ ® 'stet:
(era) o matte de coPila
.11 la minte *1 age de silitoare de Intrecea mai pe tot!
bd!otii
el ewes is
(CRG.) I ®
inimit,
Puternic, virtos, viguros: vase
51 vIrtos la trap (woe.) ¶®
F : le-ar spine on Dana lui .1). CA de*teptarea de la 1848
nu a lost opera until singur om (1.-GH.).
2. # sm. Sluga a diavolului. cel ce Indepline*te
poruncile mai-marelui diavolilor: ad lie scoasi den
mAndstire ea o partaati a Batelle' al a tuturor ilor lui
(PRV.-MB.) [lat. agllis,-lem].
AGERI (-emu)) 1, vb. tr. A face age r, a ascuti
(spiritul): feint acesta de lucrari ageresc mintea copilulni.
2. vb. refl. A deveni ager.
Fig. 4o. Agat. AGERIME sf. ay Iuteala, vioiciune, u*urinta
(la alergat, la sbor): alearga eu multi! .0 ¶ ® Inde-
m inare, dibacie: milnile-1 reel si tremurinde pare ea
pierduse Indemtnatica for (woe.) ¶ ® Patrundere,
istetime: en a mint!! $1 en intelepeinnea-1 Memel
domni in pace theta vista lui (ISP.) [a g e r].
AGESC adj. $ Ce tine de a g a: slujitorii de
curie 51 on darabantli age*ti (LET.).
AGEST (p1.- Pitt), OAGVSTRU (pL-tsurt,-tre) sn.
Mold. Bucov. Trans. (MAR.) (SEZ.) (HASD.) 0 Ingraml.dire
de lemne, bu*teni, crengi, vreascuri, aduse de
apele repezi *i a*ezate Intr'un be la cotitura
unui rlu, formlnd astfel un fel de stavilar: au sll-1
lepede apele pe gunoale $1 mil... is un agestru (SAD.)
® Pr. ext. 7rans. (F12..CDR.) Loc scutit de vint
11 0 Trans. Venetic [lat. a g g es t u m].
(HASD.) ®
0 AGESTA vb. tr. Trans. A pazi, a scuti, a ocroti:
(MUST.). multam, ell mi-ai agestat pruncul (Fa.-ernt.)[ser AGESTI].
0 AGESTI (- tesc), 0AGESTRI (-treso) 1. vb. tr. Bucov.
Trans. (MAR.) (NASD.) A a5eza, a Ingramadi lemne,
bu*teni, etc. la malul unei ape (vorb. de apele
repezi), a forma un a g es t.
Z vb. refl. ® A se Ingramadi, a se aseza (vorb.
de bu*tenii adu*i de apa) ¶ 0 ® A se _pripa*i,
a se opri Intr'un loc.
0 AGESTRI ser- AGESTI.
0 AGESTRU.... sr AGNST ...
t AGHENT sm. 0 C) Slujba* inferior al unei
administratiuni a Statului aP AGRIT) ¶ ® Spec.
Mold. Slujba5 al politiei, al unui birou de ser-
vitori [germ. Agent ori rus. a gen t u].
*AGHENTIE sf. ®= AGENTIE ¶ ® Spec. # Can-
celaria, func(.iunea agentului austriac in RomI-
Fig. 42. nia: nu oumva vrei sti-1 lasam ea sa mearga is aghentie P
Agenda. nLemm [agentie +aghent].
G HESMITA T (-nese) 1. vb. tr. A 0 A stropi
cu aghiasma ¶ 0 Mold. F iron. A trage
o bataie: Il aghesmuese on said labI sum o numegti
d-ta (ALECS.) ¶ ® Bucov. F A furs: despre nu
luern boat se aim ,,l-a aghesmuit" (VORA .
2. vb, refl. F iron. A se ameti, a se chercheli.
AGHESMUIT adj. 0 p. AGINESAMI 110 F
hon. Cherchelit, cam beat: tamilet 51., gate de dimi-
meta (CFIG.) .11 Ce2 NNAGHESINITIT.
O AGHESTIN(A) op- AGHIST1N (A).
C AGHIA1VLANT (pt.-ante) sn. Tr.-Carp. ® Dia-
mant [ung. gy email t].
AGHIASMA, Al4,SMA sf. 0 A Apa sfintita
de preot dupa un anume ritual eu prilejul pu-
[germ. nerii temeliei unei biserici, unei case,
la inaugurarea vre-unui asezamint, la
ziva Intli a fiedtrei luni, la redeschi-
derea unei biserici reparate, la sfintirea
unei biserici, la botez, etc.: au strop!!
Cu aiasmd de sus Dina los ().-011.); "" mare,
apa sfintita din ziva de Boboteaza (6
Ianuarie) pe care poporul, Incredintat
mult time ¶ O F iron. Rachiu, nu-
mit 51 es ruseasod: se invIrteate lumea on
mine de attta antrum& ruseasod (CRO.) ;
vrel, nu vrei, bea Grlgore , se zice cInd
Mold.
81 sglobiu de voie, de nevoie trebue sa faci ceva Fig. 43.
[gr. ityktop.al. Aghiasma-
tare.
AGHIASMATAR (p1.-are) sn. r 0
Vasul, receptaculul In care se pastreaza aghiasma
elndtt-1 vreme (Ili] 43) ¶ ® Cartes ce cuprinde rugaciunile care
se fac la stropirea cu aghiasma [ngr. otitmap.writpt].
AGHIAZMA = Ausratma.
4GHIOS (p1.- lease) sn. 0 ,h Clntare de lauds
la liturghie spre slava Sf. Treimi *i care Incepe
22
www.dacoromanica.ro
cu cuvintele Sfinte Dumnezeule" ; imnul triumfal
sau cintarea de biruinta la liturghie, la care po-
porul raspunde stint, stint, stint Domnul Savaot"
¶ ®42 F: a trage nn ~, a trage (la) aghioase, a) a
tints tare, mai ales cu glas monoton; b) a sforlii,
a horcai tare In somn: de veselie, trace nista aghloase
o'un glas tint de amuti gift's aeziltoarel (o..va.) ; tu, go-
gimite Harlin In putere, sit-i tragi la aghloase, si en... sa
motain desteapta (cAR.); 1-a elntat popa a murit
[gr. &Vog].
*AGHIOTANT = ADJUTANT.
0 AGHISTIN(A) sf. 4, Tv-Carp. = cAsx4N(A)
[ung. gesztenye].
AGHIUTA npr. m.
(greu): onm ban II $1 turd
au moartea (ISP.); a-1 Ina
AGIALYC = HAGIALIC.
~, a muri.
,
a (f Nume comic dat de
popor necuratului ¶ ®c A-1 tura ~, a adormi
earn Intr'o amorteala sor
AGIAMIU = AGEAmtn.
AGICA = HAntcA.
t AGIE sj. ; 0 Rangul de a g a ca slujba mill-
tarli ¶ ® Demnitatea de aga (ca rang de boie-
rie) ¶ ® Prefectura politiei: II trimit numai dean
le sa -al fa mertical $1 de-acolo (CAR.) ¶ 0 Politie;
tot! agentii politiei: arhon sArdar... Mica toatit agia
In picioare I (ALECS.).
AGISC adj.; = ACMSC [a g i e].
"AGTL adj. Sprinten, lute, care se inira cu mul-
ta uSurinta.: tigrul, maimuta si pisioa slat animate
boarte e [fr. < lat.].
*AGILITATE sf. Sprintenie, urrinta (in mi$-
ciiri): a *Mgt de pe cal en multi [fr. < lat.].
AGIMA = Eannilt.
.A.GIO sbst. W 0 Diferenta Intre valoarea
nominala. $i valoarea reala a monedelor, Intre
banii de metal $i cei de hirtie, Intre banii din (,aril
si cei dintr'o tarn straina, t bas ¶ ® Clrigul re-
zultat din diferenta Intre pretul de acum $i eel
de mai tirziu al valorilor, efectelor publice, mar-
furilor, etc. [fr. < it.).
*AGIOTA. (-otez) vb. intr. t A specula asu-
pra valorilor sau marfurilor al caror pret, e va-
riabil [fr.].
*AGIOT4J sbst. ogp Faptul de a agiota, zara-
111c [fr.].
*AGIOTOR SM. ted Cel ce agioteaz. [fr.].
* AGITA (agit) 1. vb. tr. ® A mica Incoace $i
Incolo, a clatina, a clati, a sgudui, a filth: vIntul
agita trunzele, valnrile marl!; ss. un lichid Intr'un vas;
!email', 1-an agitat toata noaptea; solayli earl agitd spa-
Atari Dentin racorlrea atmosterel (ALECS.) ¶ 2 (P) A
turbura, a sbuciuma: aceste patimi care-i agitan
inima el mintea ¶ 0 F) A atita, a intarlta, a raz-
vrati, a revolta: agitau necontenit poporul
to tiliadnintele Ion ¶ 0 A desbate, a face vurbft
despre ceva, a discuta: se agita o chestiune de mare
Insemnatate.
2. vb. refl. 0 A se mica Incoace $i incolo, a
nu avea astImpar, a se clatina: bolnavul se agita
menu; alegerile tiind aproape, partidele politics an Inceput
sA se agile; orengile se mita batute de vInt ¶ 2 (X) A se
turbura, a se sbuciuma: nu to mai agita atita, It' tact
singe rAn de geaba [fr. < lat 1.
*AGITATOR,-ToARE adj. sm. f. Care atita mul-
timea spre a se razvrati, spre a sc rascula, at.1-
tator, turburator: an arestat pe toti acesti al popo-
rului [fr. < lat.].
*AGITATIVNE, *AGITATIE sf. 0 Faptul de a
(se) agita; miscare Incoace $i Incolo, clatinare,
sguduire: mar11; valurilor Turburare,
sbucium: D-na Champy era Intr'o stare de mare agitatinne
(1.-ag.) ¶ 0 Atitare, Intaritare, revolta, sguduiri
politice: de end ne buottram de binetacerile regimului
yarlamentar, n'a treont aceasta tare printr'o agitatte mai
grozava (CAR.) [fr. < lat.].
AGIT..11 = HAGItf.
*.4GIU2 = Auto.
'AGIU... =
vb. tr. Trans. ivic., ® A apuca, a
0 A GTM.13.1.k.
prinde, a pune mina pe cineva ¶ ® F (? A-1
lovi boala copiilor: agImba-te-ar sa is aglmbe
[our GIBIBA]
www.dacoromanica.ro
AGYMBALA, SI. Trans. ar (-17,) koala copiilor, AGH-
epilepsie [a gImb a].
t AGIBLIC po- martian. AGO
AGLTC (p1.-toe,-iet) sf. * ® Plants cu flori
albe, cu miros placut foarte pi trunzator; poporul
face din ele ceaiu contra vatamaturii, iar vinarii
le Intrebuint,eaza la aromati-
zarea vinurilor (Spiraea fili-
pendula) ("T.] 44) ¶ 2 = cruno-
TiCA -CneULUI [big. a gl ik a].
AGLICE sf., AGLICIU sm.
= AGLICA.
*AGLOMERA (-eves) I. /Air.
A ingramadi, a stringe gra-
rnada : a aglomerat pe mosie tot!
muncitorii din satele dimprefur.
2. vb. refl. A se Ingramadi,
a se strange gamada; a se In- rovi
ghesui: gruPuri se aglomereazd la t
rispIntli, undo discutit fierbinte (CAR.) Fig. 44. Aglica.
[fr. < lat.).
*AGLO1VIERAT (pl.-ate) sn. and Ingrarna-
dire de mai multe substante formate la epoci
diferite; sfarlmaturi de minerale (in spec. de
carbuni) aglomerate [fr. < lat.].
'AGLOMEFtATIIINE, 'Aur.ordERAVE sf. In-
grarnadire; imbulzeala, inghesuiala: n'am yutut
Tom din ',Ticino aglomeratinnil [fr. < lat.].
*AGLITTIN4 (-inez) 1. vb. tr. A lipi, a Inn-
preuna prin lipire mai multe lucruri inch sa for-
meze o singurk bucatit.
2. vb. refl. A se lipi strins la un lot [fr.< lat.]
*AGLUTINANT adj. 0' Care poate aglutina:
substante e ¶ ® 07 Limb! e, acelea la can flexiu-
nile slut Inlocuite prin cuvinte alipite de rada-
cina: limbile din America de Nord atilt -se [fr.].
*AGLUTINARE, *AGLIITINATIUNE, 'AGLITTI-
NATIE sf. 0 Faptul de a (se) a g 1 u tin a ¶®
nu Alipirea de cuvint a unuia sau a mai multor
cuvinte, fie spre a-i modifica intelesul, fie pentru
a da nastere unui alt cuvint [fr.].
'AGNET sm. frh Bucata de pline ce preotul
scoate din all& pline mai mare, numita prescurti,
$i o mazii pe disc, clnd oficiaza sf. liturghie;
ea simbolizeazia pe Is. Hr. care, de$i nevinovat
ca un mist, totusi s'a jertfit pe lemnul crucii
[vsl. a gn I c l].
'AGNOSTICISM sbst. Doctrinal filosoficti
care declara inac,cesibila mintii omene$1i notiunea
absolutului [ft.].
AGOAIE (p/.-oeie) sf. iron.: Sotia unui a g a:
Taci, maters nernelnat8, de mini nu-1 ma! ti (ALECS.).
AGO4NA. sf. = AGONIE [gr. &Twv].
Increzlitor 0 AG9D sn. Trans. 0 Narav; obieeiu, fire:
u cunoso .inoo, CI om din el nu ye ti In veal (RET.) ¶
® Rost, rinduiala: De nn stil la cal .21, Astnpii au
tine glodul (RET.) [comp. srb u g o d].
AGODT ( -od, -odese) vb. tr. Tr.-Carp. A astepta
[comp. srb. ug o dit i].
*AGONIE sf. 0 Lupta Intre viata $i moarte In
ceasurile cele mai de pe urma ale filntei: un biet ca-
lugar bogonisea pe slavoneete, dar on glas slab, ruglle .01
(coos.); a ti in agonie, a se lupta cu moartea, a trage
de moarte 11 0 F : Imperial roman era In ~; cea mai Inn-
=mid e, de sign, agonies veril (BAS.) [fr. < gr.].
AGONISEALA (p/.-en) sf. Ceea ce s'a ago-
nisit, clstigul dobindit prin munch, rodul munch:
tatit-situ le lAsase for toatA agonlseala de a viatit de preot
"Sp.) [agonisi].
al satului
AGONISI (-iseso) vb. tr. 0 A doblndi prin
munea, a aduna foloase cu multa truda: s'an
hotartt... sA mearga 'n Wine oa sa slujeasoli el age 38-$1 ago-
n1seasca hrana ; (1-ti via a, a cl$tiga pun munca
cele trebuincioase pentru traiu ¶ ® Pr. ext.
A dobindi, a ctipata: name ran de... viclean $1-au
agonlsit (AMT.) [gr. aTtilVIVA 2tituvECtol.
AGONISITA sf. ® Ceea ce s'a a g on i s i t,
eistigul dobindit prin munca, iodul munch: ?C-
hat se stradnia sa-01 Ingradeascit pentrn vremile viltoare ro-
dul biruinti! Si agonisita trndelor lui (VLAH.) t Faptul
de a agonisi: no era tine sA le lac& de amen epee....
olnd 1mbla prin sat dupA (sal.
23
AGO- EXPLICATION' LA TABELA II. IINELTE AGRICOLE:
AGU I. Plug cu grindeiu de lemn. 12. Batch. 23. 24. 25. Greble.
a. Plug universal. 13. Secere a6. Treieratoare cu manej.
3. Plug de coaste. 14. 15. Roabe. 27. Grapa de lemn cu dinti de
4. Grebla mecanicA. 76. Saps. Fier.
5 Semantitoare in rinduri. 17. Tirnacop. 28. Prafitoare.
6. Tava lug. 18. Lopata. 29. Vinturatoare.
7. TApoill. 19. Cazma. 30. Press de fin.
8. Furctt. 20. SecerAtoare simple. 31. Cositoare.
9. Ma§init de intors fmul. 21. CoasA. 32. Trior (Cilindru de sortat).
zo. Cotiuga. 22. Coasa cu grebla. Coasa cu 33. Garnitura de treierat.
ix. Grapa de mArAcini. crivea.

*AGONIZA (-izez) vb. intr. 0 A se lupta cu

moartea, a trage de moarte, a fi in agonie: spre
*AGRICOL adj. /
0 Care se Indeletniceste
cu lucrarea pamintului: Donor ¶ GI Care pri-
seara tncepu al agonizeze ¶ 0 Pr. ext. Se zice de per- ve$te munca cimpului; unelte dra (our TABELA II)
soancle cople$ite de virsta sau de boala: M- [fr.].
acesta agonizeazil de sate ant ¶ 0 ® Se zice despre *AGRICULT0R-sm:', Cel ce lucreaza pamfn-
lucrurile al caror sfIrsit e apropiat: cApetelul de tul, cel ce se Indeletniceste cu munca cimpului
laming tncepu a !amanita IEMIN.) [fr.]. [fr. < lat.].
AGORA sf. Q C) Pinta. mare public& In ora$ele AGRICTJLTVRA sf. f Lucrarea plImIntului,
Greciei vechi ¶ 0 Adunare a poporului ce se munca cimpului, plugSrie [fr. < lat.].
tinea In una din aceste piete [gr.]. *AGRIMENSQR sm. Cel ce se (Topa cu ma-
*AGR4FA (p1. -ale) sf. Pafta, chiotoare de metal, suratoarea de torenurl agricole [fr.].
etc. la o cingatoare sau la o haina, avind de obi- "AGRIMENSVRA si. Masuratoarea terenuri-
ceiu oare-care ornamentatie, copca [fr.]. lor agricole [lat.].
T AGRA! (-item) vb. intr. Tr.-Carp. 0 A se In- AGRI sin. 4, 0 Arbust cu ramurile spinoase;
drepta cu vorba catre cineva, a grai cuiva; a produce ni$te boabe lungarete mai adesea pa
zice: dar Ileana agrAla: pe-a cut Bosnia mil duct P (RET.) roase, verzi, galbene sau ro$ii; au un gust foarte
0 t A vorbi: ce gli putem obits el clues plecIndu-se acru cind slut crude, dar devin aromatice Si
Domnalui (COR.) [Pr GRATi. dulci, chid ajung la ma-
AGRAIVIADT (-mem vb. tr. Tr.-Carp. A ingra- turitate ; cre$te pe locuri
madi [Inr- GRAmaDI]. stIncoase $i se cultiva
'AGRAMAT,-TA adj. sin. f. Fara 1nvatatura, adesea prin gradini (Ri-
lipsit de cultura [gr. ecypcimmrcod bes grossularia) (-;] 45)
*AGRAR adj. r 0 Ce priveste cimpul, tsarina: = DRaciLA0
lege
4 ¶ ® CP prive$te agricultura:
hectarn1 este o misuri
4 [fr. agr air e< lat.].
0....-Rostr2= caacAz 0
[ung. egre s]. 16.1
O AGRATI4 (- a(iez)... Tr.-Carp. = 'GRAM- AGRIO. -let)
'AGRAVA (-oyez) 1, vb. tr. A ingreuia (o vina, sf . 8 Fructul agris u-
o Imprejurare o stare): !Wale acestea i-au agravat 1ui.
1 u
situatiunea. *AGROLOGTE sf. .t]
.4. vb. refl. A se Ingreuia; a se Inrautati: stares $tiinta culturii pamin-
bolnavului se agraveazA din zi In zi [fr. < lat.]. tului [fr.].
'AGRAVANT, adj. Ce ingreuiaza (o vino. o Im-
prejurare), ingreunator: circumstance ].
[fr.].
AGRONOM sm:
Cel ce.cunoa$te bine $ti-
/
AGREA (agrees) 1. vb.tr. A primi, a gasi de bun: inta agriculturii, studia-
soczetarii n'au agreat aceastA unman Mutt" tArS stirea tor. za de aproape Imbuna- Fig. 45 Agri*.
2.vb. intr. A fi pe placul cuiva, a-i placea: tatirile ce s'ar putea a-
aceste motive nu 1 -au agreat [fr.]. duce lucrarii pamintului $i indrumeaza spre o
AGREABIL, adj. Placut: am !Scut o chlatorie cultura mai sistematica a cimpului [fr. < gr.].
g NEAGREABIL [fr.]. *AGRONOMIC adj. .e Ce tine de agronomie,
AGREGA. (agreg, -eghez) vb. tr. 51 re fl. A (se)alipi, privitor !a agronomie: institut pp; stlintA -7 [fr.].
a (se) strange laolalta: cristalele se agregA [fr. < lat.]. *AGRONOMTE sf. $tiinta despre lucrarea
'AGREGAT1 sm.. p Acela care, pe baza sistematica a pamintului [fr.].
crarilor sau a unui concurs, a obtinut titlul de
profesor universitar de un grad inferior pro-
t AGRU (pl.-re) sn. O Ban. 0 /ten. /
Loc de arat,
aratura, Carina ¶ 0 Ban. Strat deasupra (NASD.) I
fesorului titular [fr. agrég é].
'AGREGAT' (p1. -ate) sn. Ll% Strinsura, unire
O 0 /ten.
agrum].
/ Rodul pamintului; recolta [lat. a g e r,
strinsa a unor particele, a unor molecule: no ps 0 AGVD sin. Mo/d. 4 = DOD: tan dram Intre Marl
de silica et de tier [fr. agrégat<lat.]. al !titre o livadA de aguzi taLecs., [a g u d a].
*AGREGATIVNE, *AGREE/AIM Si. 0 gg Unirea 0 AGVDA (pl. -de) sf. Mold. * = DvDA [srb. big.
strinsa a unor particele, a unor molecule, asa jagoda].
Melt s& formeze un singur tot ¶ @ g. Gradul de 0 AGUR sm. Ban. 4 Vita salbatica care face
agregat universitar [fr. < lat.]. struguri marunti $i acri [ngr. eiyoupod.
AGREMENT (p1.-te) sn. Placere, desfatare, 0 AGUFt4 (-nr) vb. tr. Trans. A proroci a bine
di8tractie: am tAcut un voiaj de ", 0.-ON.) [fr.]. [let. aaurare < augurare].
AGRESTI:ME sf. Navalire asupra cuiva, lo- AGURIDA (p1.de) e f. 4 Strugure crud foarte
virea cuiva, fara ca acesta sa fi dat pricina de acru; : pitrintii mAniacS si tailor 11 se strepezesa
glIceava, atac neprovocat: a reaping agresitmile atom, pacatele parint,ilor to ispl.sesc copiil; : ou
vrajmaailor alunglndu -1 Poste hotare [fr. < lat.]. Incetul (en !ncetut) se face agurida mien, San lncet, Meet
AGRESTV adj. Care cauta sa atace pe cineva, agnrida se lace miens, daca staruim cu rabdare In
loveasca.: aisouro o age este clad atinge 11- munca noastra, ducem la capat cele mai grele tre-
bertatea unui popor [fr.]. buri; 6: tea cut agurida miere, se zice de eel Invraj-
AGRESQR Sin. Cel ce navale$te asupra cuiva biti cind se Impaca [ngr. koopl6a].
ca sA-1 atace eel dinttiu, care savir$este o agre- AGURIDAR, AGURIZAR sm. # Vita. de vie
siune: dunk Intliul moment de aurprizA, Inhata de plot rodind ni$te struguri salbatici, laurusca [a g u-
pe , (CAR.) [fr. < lat.]. rid
AGRES = AGMs. AGURIJOARA (pl. -oare) sf. # Mica plant& cu
0 AGRICEA. (p1.-cele) sf. Ban. 9 = cztraoncA- flori frumoase galbene,albe $i roiatice ce se des-
=um' [ear AtmlcA]. chid numai la soare; se cultiva adesea ca plants
24
www.dacoromanica.ro
TABELA II. IINELTE AGRICOLE

25
www.dacoromanica.ro
ACU- decorative mai cu seam& prin ire pietre (Portulaca neat* vedea ad...; p e , prin'locul acesta, prin par-
grandillora) (11,146): ~soma- tile acestea: pe e mare Hpeti de WI; ye + De smarm,
AI S nata ye Jos, prIntre Metre Ms.! In apropiere de locul acesta, prin Imprejurimi;
(agurida]. De + Inoolo, a pleca, a porni dintr'un be
a se duce
AGURIZAR p.- AGURI- fart& gind de Intoarcere: of vii elute Dumneseu, sic
DAIL calator11, Ii at duo ye aid !mole (RET.).
, AGURIZI (- izeso) vb.intr. 2. interj. V Strigat catre prepelicar Insotit
A rodi struguri acri
(13(BL) de o indicatiune cu degetul spre a-i arAta locut
[agurida]. unde trebue sa caute vinatul [lat. ad-hicc e].
AGUST -= AUGUST [ at. AIDA! interj. 0 = AIDE: en Mtn 'tt mina, ,
agustus<august us]. Dian alunge Boole use.) ¶ p de! exprima nein-
AGUSTQS sm. b Va- crederea, Indoiala: Aida de 1 Coana Veta P idie-m1 sew e
rietate de struguri foarte n'o still en P (CAR.) [to. a y d a].
timpurii avInd pelita bobi- Fig. 46. Agurijoarl. AIDAMAC asr HAIDAMAC.
tei stravezie at subtire, !n- AIDATII interj. AuDETii
en se zaresc semintele $i chiar viniparele (NASD.) O AIDAU = Eimnau.
[A g u s t]. AIDE! AIDEM1 ALDEN! 0 interj. Intrebuintatk.
AR! 1. interj. Exprima durerea, necazul, pa.- ca Indemn de a merge, de a porni sau de a In-
rerea de ram, satisfactiunea de a fi scapat de o cepe o actiune: sa ne apueim de horn; repetat ,
primejdie, de o supkrare. exprimk mersul neintrerupt: 61 aide, aide, merge
2. AH (pl. shuri) sn. Exclamatiune de durere, eels lungli el mai hulled (ISP.) ¶ ® Exprima Inca:
oftat: at dori... of triage ou tnsea gi 1nnghiurile gi ahnrile a) Imbarbatarea, Incurajarea: aide mietene, an
1

51 palpitatille d-tale (DLVR) to Intrista pentru attta luern de nimic; b) o porunck.:

AHA interj. Exprima satisfactiunea de a fi
I eider Dleaca, ei sit nu to mai yid pe -aici I o concesiune,
nimerit, de a fi priceput, de a-si fi amintit ceva: fie: Aide 1 11 she Duntire cam In dorul 1e111, poste vet 11
ahal la acu 1-am gasit leaenl (CRG.). gi to bun la ceva oar., to. h a y d e].
AHAIA pron. adj. dem. f. = ACEA, ACEEA. AIDOMA adv. Cl) a fel, asemenea, Intocmai,
AHAL(A) pron. adj. dem. m. = Acu(A). chiar asa: poste noapte nfscn gi roaba nn cavil, m. en at
0 AFIAST(A) pron. adj. dem. m. = Acvsm(A). impArdtesei ()sr.) ¶ Cl) Mold. Aievea: ai Pi jurat oft
AH9 interj. Strigatul prin care se Indeamna le-a vlizut (VLAH.) [ee- AVIDOMA].
bolt injugati la plug sau la car ca sA -5i ince- AIDUC = ruaouc.
tineascri mersul sau sa se opreasca In lac: aho AIEI5T (pl. -tart) sn. 7rans. (HASD.) In expre-
car nebun, aho! otnd to -o1n Meares cu sad de la moult, siunea: a Ina ye cineva cu ~nl, a lua pe cineva cu
aloud sit mergi aim (cab) 1 0 Pr. ext. Strigatul zorul, de sus [a i e p t a9.
prin care cautam a opri pe cineva de a face sau AIEPTAI (Slept) 1. vb. tr. Trans. 0 A repezi,
spune ceva: ahol aho! destul, elk puttee-1 Wind Cu a asvlrli: aiaptf clolanul... toomai In urechea Int Aordel
via sl IM mai !time nimic In ea (SS.) . (m.-oet..) ¶ ® A Indrepta, a arata drumul cuiva
AHOTNIC,-IcA adj. sm. f. Mold. Care doreste ® A potrivi ¶ O A nimeri, a ghici.
din suflet (sa dobindeasca, sa rack ceva), care are 2. vb. re fl. 0 A se repezi, a se avInta, a se asvIrli:
multa dragoste(pentru ceva, pentru cineva): milers unmet ce s'alaptil calul galbin 81 se 'nand Dina la Dam-
A de Inc= gl neMnstitoare ,e site stints (SEZ.) ; multi nezeu (RET.) I® F A se fah [lat. a dj ec tare].
minte-t1 mai trebue, Mem tats, vazInd-o asa de .4 pentru AIEPTA' (atept) vb. tr. A ademeni, a Indemna
mine (CRO ) [rut. o h o t n y k]. (la ceva) [lat. allac tar e].
ART (p1. -tart) sn. for Infocat (pentru ceva 0 AIERLEA = AIVRELE(A).
pierdut, pentru eeva cu neputinta de Implinit AIESMUI = AGHESMUI.
sau de capatat): Ajungil-te .111 men Un' ti-a It drnmul AIEVEA, t A(I)EVE, # AIAVE(A) 1. adv. In fiinta,
mat greu I (voa.) ¶ 2 Oftat, suspin: en trageam nigte In realitate: ceasul acesta e mai preens de cite sieves
.uri de se stIrneau toll oinii mahalalei (ALECS.). mintea mi-a visat moos.).
AHTIA (-ties) vb. refl. A dori din tot sufletul 2. adj. 0 In fiinta, real: nu stia de-s taste amebas
ceva, a cauta cu on -ce pret sa dobindeasca ceva, sieves, ori poste of numat viseaell (SBA ¶ ® t Pe fatli,
a jindui: se ahtlazd dupli o lunette banoasA [a h t]. fatis, deschis: ei nu-1 venea la socoteala of se arate Int
AHTIAT adj. p. AFITIA. Dornic, care doreste eleven use.) [a3+vsl. j a v e].
ceva cu lnfocare, jinduit: era de Matra si yetreceri; INILALTA pron. adj. dem. I. = 4LALTA [a i a+
o droaie de moonset... ahtiati vInatori de mitre (VtAH.). al Alta).
AHTINA1VI (pl. -amnri) sn., # AHTINAMEA (pl. AIMANA = HAIMANA.
-mole) 51. Tractat de pace Intre Poarta $i alte ALMINTEREA, OmmuagE(LEA) = ALTMIN-
State [to. 'a h d-n a m e]. TEREA [lat. a 1 a-m e n t e].
AI!, interj. Precede sau urmeazk. o Intre- AINDE, 0 AINDERE (A), OAINDIHE adv. Tr.-Carp.
bare la care astepti un raspuns afirmativ: at, Aiurea, Intr'alt lac, alt-undeva [lat. aliund e].
es aid, luta e of I-am pacillit de minune? - Va sd sled cam
AINFAS (p1. -curl) sn. # Bordura formate din
ass scan luornrile, at P ¶ ® Exclarnapune de durere, Anil din puncte sau din Inflorituri, ce se pune In
de uimire, de ciuda, de spairna, la auzul unei jurul paginilor sau altor forme, chenar [germ.
vesti neplacute ¶ s AIDE, HAI: sit mergem 1 Einfass(ung)].
t4P sm. pl. de la AN. OAINTN(E) sm. 4, = Amei.
Ala art. se, AL. AINDE adv. Inainte, mai
41a, AI adj. dem. m. pi. ox AL. 'nainte [lat. abant e].
0 AV (aiesc) vb. tr. Tr.-Carp. x A gk.ti cu usturoiu, AIORI sm.Trans.4 =LURDA
a pune usturoiu In bucate [a i u]. [a i u].
4IA. AIA pron. dem. ow- .41,11. A10111 sm. 4 0 Planta cu
AIAN (pl. about) sm. 0 Primarul unui oral frunze lanceolate si flori gal- ,

tureen ¶ pl. - Cetatenii de seam& dintr'un oras bene ; creste prin finete umede
[to.]. (Euphorbia esula) ( 47) ¶ 0
tAIAR sbst. Controlarea si regularea oficiala = LAPTELE-CITCULUI [a i i 0 ri.
a masurilor $i greutatilor ¶ ® Fixarea pretului OAIRE (A), AIRI(LEA
obiectelor de consumatiune [to.). AIR(E)LEA adv. Tr.-Carp. =
AI4SMA Pr AGMASMA. A10 RE (A), ATERI ( LEA) .
0 AIASTA e. AESTA, 413 I 4IS ! = HAM I
O AI4STA Our iWST. 0 AIST(A) = AvsT(A).
AI.42MA. = AGHIABKA. 0 AtSTALA, .LT pron. adj. Fig. 47. Aior.
ATCI, AIcE(A) 1. adv. In locul acesta: am venit dem. m. Mold. (pl. aiaitalatii;
on gindul sli-1 IntlInese; p I n' d e , din locul gen.-dat sg. aistnialalt, p1. atetorlalli) = cgsTALALT
acesta, din (lucrurile, Iaptele) acestea: de = it [aist +alalt].
26

www.dacoromanica.ro
 A/$0ARA (pl. -oars) sf. 8 = usTuRoull. [a i u ]. Numai In loc.: de-a-ajumitnI, de-a-ajumita, j0Ctll CO- A I -
AIOR sm.. 0 = usTuRoITA ¶ 0 = (mom 0 pilbresc de-a-ascunsele [a {j u m i].
¶ ® = cRIN-DE-PAra7RE ¶ ® Bacot. = DA14o 0 AJVN (p1.-nuri) sn. 0 0,4 Ziva sau seara dinain- A.JU
[a i u]. tea unei sarbatori, in spec.: ...Ill Bobotezii, ~ul Ano-
AITP, 41n1 interj. = H4111: aft! o pierdui, m&! int-non sau 11 Sfintulut Vasile, . ul OrAciunuluI, perso-
alt! I arum s'a IsprAvit (ISP.)
(PANN) ; nificat prin Mob-Ajun(u1) ; a umbla on Mob-Ajunul,
OATT 2 I. adj. p. Al X GAM cu a ura pe la casele oamenilor In noaptea de 23
alu, usturoiat. spre 24 Decemvrie, rostind formula consacrata:
2. AITE sf. p1. Trans.= Arrora. buns dimineaM la Mos-Munl ¶ ® Pr. ext. Zilia sau
OAITURI sf. pl. Mold. Trans. X seara dinainte, puffin timp Inainte, foarte aproape
Piftie [a Pi de: In .n1 alegeri or; In ..IR bAtitaei; In ..111 mortis ¶
oAkru sm. r. -Carp. OO Dm- ® t Trans. Post: z1 no ~; Mesa cu sufletul mien
MID I ® = PIIR2Q¶®4rUL- CIO4REI (um) [a j u n a].
Trans. = CE4PA-CIOAREI2 ¶® t AJUNA (ajnn) vb. intr.
r14. 0 A Minna de sec
Trans. 41U-DE-PADORE = LEURDA sau de post ¶ 0 A nu minra nimir, a posti: care
di CRIN-DE-PADORE ¶ ® 4117-DE- va toata zina In aionui Craciunu u1 (MAR.) [lat. *a-
v4RA = usmuitom ¶ 0 Trans. Aru- junare < ejunarel.
SALBATIC, a) planta ierboasit bul- *AJUNAT sbst. ant 0Faptul de a ajuna
boas& ce cre$te printre st Wei $i pa- ® Post.
$uni (Allium ochroleucum) ; b) va- AJUNATOR, -TO4RE adi. sm. f. Care ajun a.
rietate de usturoiu ce cre$te prin AJUNGATOR adj. Care ajung e.
gradini $i locuri sterpe (Allium Fig. 48. A iu-salbatic. AJUNGE (ajung, pert. ajunsei, part. Mans) I. vb.
oleraceum) ([] 48) 11 ® Trans. tr. () A vent linga cineva, aproape de cineva
Ann-sARPELui, plant& ierboasti cu tulpina Invir- (vorb. de eel ramas In urrna sau de eel ce a
tita In spirala ca $i Incolaciturile unei sarpe; urmarit pe cineva): ylecat1 Inainte, c& vS ajung eu;
cre$te prin livezi, flute, tufisuri si pe marginea clteodata, pentru mai multa preciziune. se Intro-
padurilor; se intrebuinteaa. In bucA- buinteaza expresiunea 00 din urnat sau de pe urma:
t/irie (Allium scorodoprasum) ( 49) din urma 11 ajunge un alt cAlAret (CAR.); Il ajunserit de pe
[lat. al (1) i u m]. urmA 8i-1 et Intrecura am) ; F : salter 41 destept cum era,
AIURA (-rez), MORT ( -rasa) vb. intr. 11 ajunse curind pe cei mai bunt la InvAtAtura; a-81 ajunge
0 A fi cu gindurile duse, cu mintea scopnl. a izbuti in ceva, a-$i realiza scopul propus 1
zapacita 11 0 A vorbi intr'a i u r e a, 0 A nimeri, a atinge: 1-a ajuns cu piatra 1 0 A i
ca un smintit, a visa de$tept: bolnavul se intimpla (vorb. de o soarta bung sau rea) :
a aiurat toatA noaptea; locultorii rIdean de sine stie ce noroo to mai ['lunge; de aci, a-i vent. pe ne-
Oman, ca de unul ce ainreaza san vlasazit a$teptate, a -i apnea, a da poste cineva, a-1 lovi,
destept OSP.) ; au stinta-ti icoanil In brute am a-1 napadi: 1-a ajuns dorul de casA; pe tots ne ajunsese
colindat aiurInd plaiurile sioImpiile (0000.). foames IDLVR.11 cum de nu o ajung blestemele melt P (BAS.) ;
AIURARE, AITTRIRE sf. Faptul de mai adesea In blesteme: aiunga-1 moartea! ¶ 0 A fi
a a i u r a; rezultatul acestei actiuni: destul de mare, de malt, spre a atinge ceva, spre
atlta-mi trebuia ca aturitrile minti1 male sit a pune mina pe ceva: tavanul e ant de jos, oft-1 ajungi
ajungil la mime ; Si mintea lui furata cu mina T ® A birui. a coplesi, a doborl: doarme
de-a cerului miscare Se pierde 'n alnrire plu- Dumnezeu stie undo -1 mange oboseala (CAR.) ¶ C) : a
Lind sub bolta mare ( ALECS.). (nu -1 ajunge capul, a (nu) se pricepe, a (nu) avea
AIVRE(A), ATARI adv. @ tntr'alt destulk minte.
lot, alt-undeva:
mere, an aiure (NEC.) ¶ ® De ,
vr'o trot ante de oameni
an purees din Tighinea In sus, nusstin la Iasi Fig.
loc. adv. Piulga rp elud
Dintr'alt loc, din alte parti; din alte
imprejurari, din alte fapte, din alte carti, de la
2. vb. intr. 1 A sosi la locul spre care s'a in-
dreptat rineva, a atinge tinta alatoripi- p : Thcanul
oind a ajuns la mal, atunc! s'a 1nnecat (PANN) ; 0 : Inset,
Inset, departe alone; de aci (E: e Marta Wet, sA vest
c'are sA ajungit departe ¶ 2 A atinge scopul urmaiit,
attii :
neavInd Domnia putintA de ainrea cu ce P11111 Poruncne a izbuti: abia am (duns sA ne intelegem; doar va sA
ImpArittesti, s'an scornit nn obicein pe vita (N..COST.) ; ye mt. Mite mina pe un asa ttlhar vestit (ISP.) ¶ 0 A deveni
printr'alte locuri ¶ ® A vorbi sau Intr'~, a vorbi dupa oare-care trecere de timp, a se face (urmat
ca un smintit, a visa de$tept: ce-a DAM bAtrinul, de de sA tie : ajunse ad tie mina dreaptA a imparatulai OSP.) ;
vorbeste Intr'aiurea P (ALECS.) ; a gindi sau a Ii de aci, subineelegindu-se verbut a 11: a ajuns mare;
on gIndul ,, a rataci cu gindul departe, a fi cu min- stapin nu pot! ajunge, dar slug& clad it vrea (PANN) ; vorb.
tea dusii; a ottlea bite... a nu fi statornic, credincios: de soarte: be-er sti omul ce-ar ajunge, Mult ar mai olta
to -am Inteles on de malt ca-m1 calci intr'aiurea (ALECS.) 8t -ar piing° (ZNN.) ; vorb. de vIrsta: Wen: ' to
[lat. aliub adinci bAtrinete; vorb. de o stare dectizuta: ce-am ajuns
AIUREALA sf. Faptul de a a i u r 1, M.O.- not in Cara noastrA 1 IISP.1 ; IQ : vt. la sau in) ma de lemn,
math. a mintii: se deeteptA din aiureala pe care i-o M- a saraci de tot ¶ 0 A ajunge vremea (sau o vreme)
asse aburul vinulut (D.-ZAMP.). eti..., a veni (timpul): a ajuns vremea a& dim doll& part!
t AITJRELE(A),1-AIVRILE(A) adv. Aiure a, alt- ciocoiulni 51 una noud (ca.-N.), de ad, elipt.: astiel a
undeva: mergean unit In tars munteneascd, all!! to tara domnit el 7 ani 81 ajunsese sA tremure baler!! co! rat 41 do-
leseasolt 01 pe ainrele pe uncle pnteau (MUST.). wn (1.-ON.) ¶ ® Elipt, (in toe de on viata, = a
AIURP... so- AIIIRA.., tram): Marti, de-om ajunge on sAnAtate, am sA ten nepotul
AITJRI, mg- AIORE(A). Cu mine (enc.); nu mai ajungeti sit yodel! ziva de mine
AIURTT adj. p. Arum. Cu mintea zaparitb.: (CRG.) ; de aci, in juraminte $i blesteme: s8 n'ajting
cads sdrobitit pe un jet, leganIndu-81 capul... v. de sn1e- zina de moue! n'ar mai ajunge Pastlle I n'ar mai aiunge
rintit (CAR.). on zilel En, Sandu Napoilll P... atunci s'ajungi tu, gulera-
0 AIVRLE k.ik) adv. A i u r e a. tule 1 (ALECS.) A atinge cu virful, Cu marginea,
OAITJ$ sm.. PAIIISOARA (p1.-re), sf., OAID$QRsm. 4 Cu capatul: era mAret si parcA se lupta 55 aituma
elij ouTz inl
utrrunoTTA [a i u]. la nor! OSP.) ; (F) supdrarea Ica ajunsese la online ¶ 10 A
#AJDER sm. Balaur [tc.-pers.]. fi destul de mare, de inalt, spre a atinge ceva,
0 AJOMI (ajom,-omeso) Ban. Trans. = &TM. spre a pune mina pe ceva;6 : vulvae. daoll nu ajunge la
0 AcTTEZAU 1 interj. Intrebuintata de dare fe- stragurl, aka ca slat acri (air FISICA); : nu -i Omni on
mei, cind tree pe lingtt altele care urzesc pinza: prdjina la nas, e prea Infumurat ¶ 0 A ft destul:
Doamne ajutal [contras din ajute z a u]. Mango sau ajungal destull mai bine aA 'ntreacS dealt
0 AJUME.ILLA sf. Trans. Faptul de a ajum f. sit nu ailing& (ZNN.) (PO.- MACIVCA) ¶ ® A-1 slung°,
0 AJUMT (-umecc) vb. intr. 0 /ten. Ban. Trans. A a fi destul de mare ca sti cuprinda, ca sa ampere
atipi, a adormi (mai ales de copii) ¶ ® A se tot corpul (vorb. de o Invelitoare): a'au Intins mat
juca de-a-ascunsele [srb. m e t 1]. molt decit be ajunge tolal IJIP.I ; de ad, a-i fi destul,
0 AJUMTT sbst., OAJUMITA sf. Olt en. Ban. Trans. a avea de ajuns: nn-mi ajungean banii de drum; Mutt-
27
www.dacoromanica.ro
AJU- ii-t1 de Saga! destul ai glumit, Inceteaza cu glumele;
pr. ext. a se mu.y If umi: nn t ailing, ea v's lasat pe drumuri.
ALA 3. vb. refl. 0 A vent unul ling& altul, a se In-
tilni (dupa o alergatura, o fugarire); : roatele Be
Sousse nue pa alts Si nu se slung niciodata ¶ ® A se
tutelage (In taina) cu cineva: sic unit BA se fie agiuns
(NEC.) ¶
Cantecuzinegtii on un doitor pi sa-1 fie otravit
0 A se Invoi, a clidea la Invoiala: se vede ott nu
s'an ajuns on tirgul -IALECB.); nu ne-am putnt din Prat
® A fi destul: nu se ajunge plus ¶ ® A avea destul,
a se lndestula, a se multumi: nu se alunge cu leafs
ea are 7 ® A-i reveni ca parte (Intr'o Imptirt,eala.):
as erau de multe, cit able la trot, patrn se ajungea cite
un graunt de grin (RET.) [lat. adjungarel.
AJTJNS 1. adj. O p. AJONOE I 11 C NEAArNs ¶ ®
Razbit, biruit, doborit: de osteneala drumnlui, pose
51 el capul jos Ilse.) 7 ® Inteles, Invoit: lard
Origorie -Voda, Hind si el .. in cart! cu crainl (N. COST.) ¶ @
de (sau la) cap, de (sau la) mince, de$tep..
priceput: era mat istet, mai priceput si mat de cap
dealt toll MEL) ; TiDreral era Mie Is statues., dare Is
cap ; era om de treabil ei agiuns is refute (LET.).
1..AJuNs(p1.-suril sn.®Faptul de a ajunge: bun
(RET.) ¶ 2 De .0, In de
deters oils in de ev
,
sau bun all urare de buna sosire unui oaspe,
unui calator: Ban 01, verel Duna sill fie inimal
loc. adv. Destul: laptele ce
pentrn amindoi, el Inca el Milian (Ise.) ;
de aci, Mold. de gi de Alms sau de 0. si de 'ntreout,
mai mutt darn trebue, In bel.sug, cu prisos de-ale
garlt ne da Cel-de-sus, de .r si de rams (VLAH.) lemne,
slava Domnulul, slut de m. si de 'ntreout in Ware
(eau ).
'AJT.IR 1. adv. Stravazator, cu gaurele mici
(facute intr'o tesatura).
2. AJITRIIRI sn. pl. Gaurele (acute la o tesatura
prin scoaterea unor fire [fr. a j o u r].
*AJUSTA (-te7) vb. tr. 1. A potrivi bine. a face
sib se potriveasca intocmai un lucru la sau pe un
altul: 0 chats la o broasca; an cane la o ()ELIA.
2. vb rill A se potrivi bine [fr.].
'AJUSTARE sf., *alusx*T sbst. Faptul de a
(se) aj us t a.
'AJUSTQR sm. Cel ce ajusteaza 11 0 Spec.
1 vesti ale Rominilor ;
Lucrator mecanic care Impreuneaza diferitele
Nati ale unei masini executate de alti lucratori
si le potriveste bine ca s& poata functiona [fr.).
AJUTA (slut) 1. vb. tr. C) A da ajutor, a spri-
jini pe cineva la greu sau la nevoie: pe sAraci;
vecinnl for it Matti en sfaturile si povetele lui cele de mull
lobos ¶ ® A sluji, a folosi: nu-1 mai WWI
(ISP.)
II ajnta anEerea, clt
maul, ochii, pieloarele; duel cit
poate, pe tit Ii permit mijloacele.
2. vb. intr. i A fi Inteajutor, a da ajutor:
sa -ti elute Dumnezete ¶ 2 A-i fi de lobos: siatul tan
nu-mi aJntA is !limbo ¶ 0 Aga al-mi ainte Dumnezen
formula de juramint ; Doamne-aJubl sau Cruce-
aJuta I invocatiune a muncitorului clnd se apuca
de lucru, a aceluia care porneste la drum sau In-
treprinde ceva greu: Weed boil Is car. she Doarnne-
; Gata sintetiP Gata.
aluta, si se duse la padure (CRO.)
Crum aintA t sa to vAd Granre baietel (ALEcs.); de aci, F:
a-t tot as on Doamne- aintA, a sili, a zori pe cineva
salad& un lucru fara vole sau fara vreme ¶ ®
Strigatul de Doemee-sluts al aceluia care se afla.
In nevoie a ajuns sa Insemneze .,bataie", adica si
eauza care te face sa invoci ajutorul divin: veal
ad nu to pomenestl en Doamne-aintil pe spinare (eANN) ¶ ®
D e (sau mat a e) Deamne-ajutti, mai de seama, mai
bunicel, de care-care prat, cu care s& te poti mul-
tumi In lipsa de ceva mai bun: ar It volt el sit-si
Detests oopilul on vr'nn m) mai de Deamne-ajutli (ISP.) ¶ C)
Croce -muui, semnul crucii pus la Inceputul abeceda-
rului: bAtul In care era agezati file en eruct) ajuta faun.
3. vb. refl. 0 A lua in ajutor, a se folosi de aju-
torul cuiva: m'am Mutat si ea en eine am putut ¶ ® A
se lobos!, a avea un lobos: on attta numai nu ma aka
[lat. adjutare].
AJUTATQR 1. adj. 0 Care ajutli ¶ 0 ca
Verb .0, care slujeste la conjugarea unora din tim-
purile altui verb.
2. $ sm. Cel ce da ajutor: alutatorinl an ear pe-
depst on pedeapsa vInovatulul (pay.-ma.).
www.dacoromanica.ro
AJUTQR 1. (pi.-toare, rf -tome) sn. 0 Spri-
jin (cu vorba, cu sfatul, cu fapta) dat cuiva la
greu sau la nevoie: nu mi-a folosit Intel nimio mul
tau; cn mul Int Dumnezen; a da imparatul Rudolf
Nadu' as va da ~tie In basal slap.) ; a primi err; a-i fi de
a-i It in (sau intr')~; a vent (sari, alerga) calm In .r
;
sau in ...Ail oniva ; a trimite In (sau hue) ontva;
a care ~; a striga ; de aci aintori strigatul aceluia
care se afla In primejdie; a da (sau a -i eta) mina
de .., a ajuta, a da sprijin ¶ ®t # Un fel de dare
direct& ce plateau pe la sfIrsitul veacului trecut
stit poporul cit si boierii.
2. sm. si (p1.-toare) sn., AJETOARE (pl.- toare)
sf. Care da, ajutor; care lucreaza Impreuna cu
cineva sau sub porunca cuiva: Dan rasfoieste dosarele
pe earl I be adusese de on sears ,u1 (VLA1.1.) ; de primar;
de judectitor ; chelareasa... o Ina sa-i fie alutoare «SRI
[lat. adjutorium].
castetp, AJUTORA (-ores)... 0 AJUTURA -tur ) = MU-
TORT...: Men legatura tare on Vladlslay... ad sara until
pentru anal si aft se aintoreze (ssP.I; poate tot mar aJuttira
$1 m'ar scoate din nevoie (sal [lat.*adjutoriare
< AJUTORI
adjutorium].
(-crew) 1. vb. tr. A da a j u t o r,
a veni In ajutor.
2. vb. intr. A ajuta, a fi Inteajutor.
a. vb. refl. A primi ajutor (de la cineva).
t AJUTORIE sf. Tr -Carp. A j u t o r, sprijin:
Peal !sent mama ficlor, SA flu tatei de- aiutor, Clad eram
de- .0, M'au lust la alleluia mom).
AJUTORTNTA (29/.-1n1e) sf. C) Ajutor, sprijin:
dInd multamitti prea tnattutui Dumnezen pentrn aiutorista
ce a prima de la MITSUI «SP.) ¶ ®2 # Un fel de dare
directa (In Moldova) ce se storcea pe la sfIrsitul
veacului trecut de la popor de dou& on pe an,
vara si iarna [a jut or i].
O AJUTURA sr AJIITORA.
AL' art. in. (pl. ai; f. sq. a, pl. ale). Se Intrebuin-
t.eaza: a) dinaintea adjectivelor si pronumelor
posesive: un irate al men; at nostri slut mai marl; b) di-
naintea unui genitiv, cind articolul enclitic nu pre-
cede imediat: oamenli eel marl ai tarn; minunatele po-
c) dinaintea numeralelor ordi-
nate (chiar cind precede articolul enclitic): al
doilea, a trete, %%mom al doutizecilea ; d) precedat de de,
P r DE [a3 +art.-I].
0 AL2 ow- AL.
AL, OAL pron. adj. dem. m. (E) (pz.ht, gen.-dat.
sg. mut, pl. &tor ;--1. sg. a, p1. ale, gen.-dat. sg. Alei,
di, p1. dlor) = CEL: Al mai mare; Al de cola; sari,
outsrild, de suits in Al foe (DLVR.) [lat.Illu m, I 11 a m].
ALA = BALA'.
ALA, OALA pron. adj. dem. in. C (pl. Ala, gen.-
dat. sg. ilula, p1. Mora; f. sg. aia, ?A, ales, gen.-dat.
sg. Alela, pl. Mora) = A=LA, ACEA; da land& sfintuln1
ca trecuse mutes ala lunga (ISP.) ; vorba Alnia, proverb,
zicatoare; d'ala, de aceea: de ce... d'aia (sau de
ails...), cu Cit... Cu atlt...: de ce crestea, d'aia se Massa
mei frnmoasli slap.) ; R DRS ¶ ALTA-4IA, ALTE-ALEA,
- P r ALT 1. [a 1].
ALABABTAA, ALABABIJRA = ARABABVRA.
ALA -BALA sbst. numai to expresiunea C):
ce mai ala-bala...P ce mai este nou, ce se mai pe-
trece...?: ce mai pen cetatea acts romineasca P (sA0.) ;
se dusese de-a minune sa vedd ce mai 0r ye Is Mean ce stare
de pindA .
ALABALIC sm. )0 = PASTRAV-DE-MARE [tel.
*ALABA.STRTJ sm. (IN O Varietate de gips
de o albeata stravazatoare sI foarte moale, din
care se fac diferite obiecte de ornament: ras11-
t. rladn-01 spa !impede pe lespezi netede de .0 (v(-AI.) ; ®: sin
de timers de .0, foarte alb(i) ¶ 0 °akar, calcar
cristalin, galbuiu si stravazator care provine din
stalactitele carbonatului de calciu; se Intrebuin-
teaza de asemenea ca piatra de ornament [lat.).
ALAC (p1. -ce) sn. * 0 Varietate de grlu, cu sm-
elll lung si rar, care poate fi cu mustati sau fara
mustati; bobul e lmbracat cu o coaja gross& si
aspra, obtuza $i prevazuta cu un mic dinte la
yid; din alac se face Mina, precum si o scrobealft
aproape tot asa de frumoasa ca si cea de orez
( Tri icum spelta) (iiij 50): Frunza verde tret FA -ma
28
Doamne, ce mi-t face oa.-arts4 ¶ ® Mold. = GRZGAICA:
oraul ce se seamana de on toamni se numeste In Mol-
dova-de-Jos ", (ION.) ¶ ® Trans...M.9W =maim.
0 ALACDU adj. Bucov. Pestrit, bIlltat [tc.
ala6a]. , 0 ALAMTITA sf.
tALAGEA' (pl.-gete) sf. (at) Stofil.
de rnatase vArgatil. [tc. slag a].
ALAGEA.24. a) numai in loc.prov.
a pati o .0 (sau ..na), a-si capita us, a
Ii amagit In asteptarile sale, a o pati,
a cadea In mare nevoie.
0 ALAGICA sf. Mold. Bucov. ($EZ.)
(MAR.) dim. ALAGEA,.
ALAH i interj. Strigatul de rdzboiu
at Turcilor (mai adesea repetat: Alah
Aiah I) [tc.-ar. Allah Dumnezeu"].
ALAIU (pl.- aiuri) sn. 0 Multime
de persoane care urmeazil pe cineva
spre a-i face cinste, spre a-1 sarbatori:
mare ai muzioi sl calareti insoteso pin' la
corable pe thirtrul musafir (VLAH.)10 Pr. ext. Fig. 5o. Alac.
Gloats galagioasa strinsd In lurul
cuiva sau care se is dupd. cineva: cum Aleut% alainl on
care venea fata saracului, se repezira la dines ()SP.) ; se zice de
asemenea despre o halal de clini mai ales, cars
insolese pe cineva cu Idtraturile tor: Din departare
deodata se auzi tin eimpoin Facindu-i tots olinii on la-
tratul din 'nand IPANNI ¶ ®;:4 # Ordine de Male,
trupe in linie; trupd, regiment, escadron; parade
military, in spec. pompa military cu care se In-
timpina la intrarea In taro. noul Domn sau altd
persoana de seamy, venitA cu vre-o misiune poli-
tics pe lingo. Domn: is alaturi, boleril cei marl mer-
Sean Mari pe cal araPest [tc. al a yr].
(L-(311.)
A.LALALT. 4.1.(A)LALT, ALALANT, 4LALANT pron.
adj. dem. tn. F (pt. ili(a)lalti; gen.-dat. sg. alui(a)-
ialt, pl. ator(a)tatti;-1. sg. alalta, pl. Malta; gen.-
dat. sg aleilalte, p1. alorlalte) = CELALALT, CEALAL-
TA [A 1'A-a la It].
ALALT pron. adj. dem. m. (pl. alalti; gen.-dat.
sq. alaltul, pl. alaltor);--f . sg. ALALTA (pl. alalte ; gen.-
dal. sg. alaltel, pt. alaltor) = CULALALT, CEALALTA
[al, + a l t].
ALALTAIERT adv. 1 Ziva Inainte de ieri ¶
0 Mai sau (mai) Jeri A., deunazi, acum citeva
zile, de curInd: mai 0. am trecut pe aid (Isp.) ¶ ® De
ieri de de curind, de putina vreme: lase, lupine,
ea doar no ma cunosti de lent de (CAR.); a no Ti de ieri
de .0, a nu fi nepriceput, Ida experienta: doar
nn-s harabagiu de ieri de 0. (cum) [alaltti+ ieri].
O ALALTAIVITNI adv. Tr.-Carp. Poimline [a -
Ialtli±mline].
ALALTASEARA adv. 0 Seara inainte de
aseara ¶ ® Mai ..., acum citeva seri, Intro searii.
Du de mutt: m'au fermecat... mull mai 0. la teatru
(ALECS.) [alaltd+seard].
O ALAM, /aim sm. t Dare ce plateau 'Mull
Domnilor Moldovei pentru pasunatul vitelor: apu-
cindu-ne not Si dim Marie' Sale Domnulni Moldovei .0 In-
dolt pe bueatele noastre (LET.) [tc.-tAt. a 1 y m].
ALAMA. 1. sf. Aliaj de cupru (66 -67 %)
51
$i zinc (33-34%), de coloare galbena; fiind mai
tare si mai putin alterabila la umezealti dealt cu-
prul, e foarte mull intrebuintata in industrie.
2. AL4MURI pi. Nume colectiv pentru tot felul
de vase sau obiecte de a-
lama: alerga la gard, uncle vizi-
till !wean aldmnrlle (D.-ZAMF.).
ALAMAR sm. 1"Pr" to1 Cel
ce lucreaza sau vinde obi-
ecte, vase de a 1 a m A.
ALliMARTE sf. O rpm
Atelier, pravillie unde se lu-
creaza sau se vind alamtiriij
0p1. = AaISIVRI [a lama r].
ALAMAT adj. Ferecat
cu alam a: Cu cutit
La parnlut to mutat ($EZ.1.
to (Alai, ,g
*ALAMBTC (pl.- tours, -ice) sn. Lr rAparat pentru
distilarea lichidelor, cazan pentru pregAtirea tuicn,
rachiului, spirtului 51) [fr.].
ALAMIT adj. ow ALAMUIT.
ALA.MIU adj. De coloarea a 1 a m e i. ALA-
() ALAMILE sf. ® Mold. Tr.-Carp. * = Uralic ¶ALA
0 Mold. Un joc tardnesc.
0 ALAmtioARA sf = GIITGTE [a 1 it m II e].
= LAM/;TA [a Ittmli e].
0 ALAMTiT3 sm. 'V, = LAMIIU.
o ALAMOJNA (p1.-ne)sf. Pomand. [vsl. a 1m u-
tIno sau ung. alamizsna].
ALAMUIT adj. Ferecat cu a 1 a m A.
ALANDALA adv. 0 Wird rost, pe dos: toate
mere ¶ C) Fara nici o noimd: eu It vorbese nna, it
el imi raspunde [ngr. a)! i.ve ai:Acov].
*ALAPT.A. (-tea) vb. tr. A da sa sugit [I a p t e,
dupa fr. allaiter].
*ALAPTARE sf., *ALAPTAT sbst. Faptul de a
alai) t a.
*ALARMA {-mez) I. vb. tr. A nelinisti, a spe-
ria, a Ingrozi (printr'o veste rea, prin apropierea
unei primejdii) : stirile despre Intinderea raseoalel en
alarmat pe orliseni.
2. vb. refl. A se nelinisti, a se speria, a se In-
grozi (de o primejdie reald sau Inchipuitli): tu-
rnout s'a alarmat la vestea acestul rilsboin apropiat [fr.].
*ALARMA (p1. -me) sf. A Semnal, strigat
I
pentru chemarea la arme; In manevre $i In luptil
semnalul dat pentru mergerea la atac sau pentru a
vesti apropierea vrdjmasului; In garnizoand, can-
tonamente $i tabard, semnalul dat pentru strin-
gerea repede pe piata de adunare cu munitia In-
treaga: a da alarma; strigat de ; semnal de ; z-r de
Incendiu, semnal dat pentru a vesti izbucnirea unui
foe ¶ 0 A Turburare, Invd.lma$ala pricinuita de
apropierea vrdjmasului ¶ ® F Neliniste, teams,
spaimti pricinuita de gindul unei primejdii apro-
plate: bilatul, vazInd salbatlioia, date un tipat de .0
(CAR.); a da semnalul de .0 [fr.].
*ALARMANT, adj. Care alarmeaza, nelini$-
titor; stare vest! e [fr.].
0 ALA (pi.-euri) sn. e.1 Q Podeala, schele,
I
podurile $i scdrile ce se asaza pentru zidari ca
sa poata lucra la ridicarea unei clddiri ¶ 0 Trans.
Pdtul ¶0 Trans. (TRIB.) Addpost pentru vita la os-
pdtdrii [ung. a 1 1 a s].
O ALATRA 0/ten. ... = LATRA..., totem' yid de
plop, Alatra un cline orb (GDR.) (ghicitoarea despre
vint") [lat. allatrar e].
0 ALATRATOR, adj. verb. ALATRA. 0/ten. Care
latra: Am o sorter& eIrtitoare $i-o boldeica-alatratoare
ro
ALATURA (-nr,-urez) 1. vb. In. alAuraptiunmeeseatel, aca-
t u r i a aseza unul ling& altul: alAturati mese., ea
sit tie Ice pentru toil ¶ ® A apropia, a aduce aid-
turi: la a mea Invatittura in aminte si la cuvintele male
alatura-ti urechea (B)BL.) ¶ ® A adauga, a anexa:
vet alitura la petition si Rotel° legalizate ¶ 0 # A pune
fall+. In fatd, a confrunta, a compara: m'am nevoit
de am alaturat izvodul slovenese llaga cal groom (ser_.1.
2. vb. refl. 0 A veni alLituri, a se aseza lingli
cineva sau ceva, a se apropia: apol, deschizind nn
cortel, Be alaturi de mine (ALECS.) ¶ C) A Sta altituri,
a fi In atingere, a se hotiirnici: mosia se alitureaza
spre rilsarit cu silistea satulni ¶ ® # A se asemana,
a fi asemenea, a se potrivi: omul se Mantra on dobl-
Mamie We fare mints si sit asilmana for (rum.).
ALATURARE sf. O Faptul de a (se) a 1 11.-
t u r a¶ 0 Comparatiune: lac o !minimal Intro
rage $i DODOr MP.) ; in CU, fatii de, comparat cu.
t ALATITRA$ sm. Vecin de alaturi al unei
mo$ii [laturas±allituri].
ALATURAT 1, adj. p. ALATURA. I Pus ala-
turi, care sty alaturi, unul linga altul, alipit:
s'au asezat in jurul color dont' mese e ¶ ® Anexat:
toate aetele act 0.e ¶ 0 Invecinat, alipit: se vedea
licarind o lumina stabil In °data A. ¶ ® A Ungbiuri
unghiuri adiacente ¶ ¶ C) NEALATURAT.
2. adv. Pus alaturi, anexat: act ed trimit 51 ear-
um. tilicatele aerate.
ALATURI, AaTTIRE(A), # ALATURE(A) adv. 0
Ling& cineva sau ceva, In spec. pe acelasi rind,
In aceea$i linie: eade ; mat aura Inca dotal case Ma-
ture, turn la dreapta sl alts de-a stinga celel bittrinestl
(Cso3 ; /0C. adV.: pe , de 0. strecoaril-te Pe ; Casale
29
www.dacoromanica.ro
ALA as ; rude de , fratii, unchii, nepotii, verii, etc.,
spre deosebire de rudele In linie directs, cum shit
cunoscut bine; a !mien cosita (sau coeds) a, a tin-
batrIni fara sa se marite.
ALB pitrintii, mo$ii, stramosii, copiii, nepotfi, strane- 2. sbst. 0 Coloare alba, suprafatil alba: am Wrist.
potii, etc. 11 ® Unul ling& altul; laolaltA, im- Dina, am dat de (e scris) negru pe lamurit, de care
preuna: oamenil on cars am trait 1 ® de, loc. nu se mai poste Indoi nimeni; Oft de la la negru,
prep., ling .): an Ineeput sa zideasca de easels noastre ¶ arata o deosebire mare Intre doll& lucruri: eta
0 rr ou, loc. prep., In rind cu, (pe) linga; fats de, o deosebire Intro dInsii ca de la la negrn (1M) ; a tees din
in comparatie cu: glontul treou ou canal tlnArului m negru pi din negru a Infat4a un lucru cu totul
(NE011.) ; /11 en optzeoi de mil de Mei de mosie si at un ghior- altfel de cum este de fapt ¶ ® 44 Ponta In (o,
Ian si ulte oe gura lace -
en mine! 0.-ori.); in spec. cu
Infeles pejorativ: a merge on adevarul sau an drep-
fara a fi Inscrisa scadenta ¶ 0 6.) ...al ochilani
our 9CRIIT ¶ ® 0 zilei, ul
zorilor, zorile: ofnd se
tatea, a merge pe cal piezise, a se abate de la ade- arata mu: zilei, mi se Darn oil am Banat de la eine gtie
var, etc.: epistolele mete niciodata nu le vor Dates gas! ~ ce ehinurt oar.) ; to ul zorilor les pe punts (VLAN.).
on adevarul (I.-GH.); PIP' DRUM ® [a5 -I- 1 a t u r e].
adv. Trans. Intr'o parte [a 1 a -
11. SM. 0 Ban. (HAM) 4
Un fel de vierme
0 ALATIJRI care traeste din sucul lemnelor $i al legumelor
turi j. $i e stricAcios la cartofi ¶ ®0 Care face parte din
0 ALAU' (M.-tie) sn. Trans. " Arvuna (NASD.) [ung. partidul conservator: tatnitatea ~nor si a rostlor este.
el d (p e n z)]. atlt de mare (1.-G1-1.) GB` de argint, ,g de plumb, ceruza.
0 ALAU2 = HALAU. 4. ALBA sf. C) aNk Vita alba (mai des tap& alba):
*ALAVN sbst. Qr Sulfat dublu de aluminiu 5i a 'nainte, a la mate, oistea goals De de-o parte (coo.);
de potasiu, piatra acra; e o sare alb& care crista- 0 : e mfacat 011 de ham, e trecut prin rnulte neca-
lizeaza In octaedri marl, u- zuri. e doborit de nevoi; 0 : a trecut oo, prin ham,
neori in cuburi; are un gust nu mai este ce a Post, au trecut vremile acelea;
astringent; se disolvA in apa;
are numeroase Intrebuin -
tart, in medicinA, boiange-
tirziu; ©: a
: a trecut a dealul (ZNN.), a trecut timpul, e prea
In car, asub car, se zice despre cei
sAraci cart. neavind decit tin lucru, 1$1 Sac cu el
rie, tablicarie, etc., tar in
economia casniea, in limpe-
zirea apei ( 52) [germ.]. c
toate nevoile ¶ ® 0 'Lori: coma Ineepura a vest1 ea
vine alba In sat IISP.) ¶ ® Faina; : a vedea In
canisters (sau in straehina) (ZNN.); a vedea ce se alege
a
ALAUR - LAUR. din ceva, a-si ajunge scopul, in spec. a trage un
ALAUTA Solos, a se Imbogliti ¶ 0 Albe, pl. sa. Rufe; haine
t ALAUTAR -/ATM.
LAUTAR:
ate i alautorial carele zice cu a Uinta -
albe L.M. ) [lat. alb u s].
ALBANBZ 1. adj. Din Albania, propriu lo-
Pre la ttrguri si pre la sborurt Fig. 52. Alaun.
cuitorilor din Albania.
si pre la nunte nu poste sa is 2. ALBANVZ sm., -ftzA (p1.-eze) sf. Locuitor din
tata de om bun sau de bolarlu (PRV.-MB.). Albania [fr.].
ALAUTA* Trans. (BUD.) = LAUTM. *ALBANEZESC adj. = ALBANRZ.
t ALAVASTRU = ALABASTRU [gr. 601/44aTtpocl. *ALBANEZE§TE adv. In limba alb an e z ft,
ALB 1. adj. De coloarea laptelui sau zApe- ca Albanezii.
,
1

Zii: hirtie a; Tata ..ft; ca zapada, ea varnl, ca laptele, ALBASTREALA (p1. -eli) sf. 1 Coloare a 1 -
ea spume Iaptelul, ca lebada, ea °Nina ; conlie; pAr b as t r a ¶ 0 Intindere albastra: se Irian& De
pert P.P^ PAR ¶ 2 Curat: camasa A; rate mar 11 albastreala cerului un parete Ingust si negru moon
a Nine a, pline de grin, de fain.) alba, spre deo- ALBASTRL I. adj. De coloare alb as t r It
sebire de plinea de secara sau de griu amestecat mai slabs.
cu alto cereals ¶ 0 S Vin (o, vinul de coloare des- 2. ALBASTREA (p1. -role) sf. b = ALBASTRITA.
chisa, spre deosebire de vinul negru, rosu; strum' ALBASTRI (- tread) 1. vb. intr. 0 A se .)rata,
-.1 11 5 vtte -a, se inteleg de obioeiu sub acest a se vedea alb as t r u: dealurile se cares° albastrind
nume boii $i vacile: vita A,
boat g1 VIM; slat temeinl In departure ¶ ® A se Invineti: mA Mint Ia talpi plus
albaStre8112 (OR. -N.) ¶ 0 (y) A se arata in haine straine,
negutatoriei 51 a gospodariel (DRAGH.) ¶ ® Pamtnt m,
pamint de coloare deschisa, albicioasa, pentru fa- ciocoiesti: clad vad Meson albastrind (HAso.).
cutul oalelor ¶ 0 Or' Arme e,
arme de otel, ca sa- 2. vb. tr. A vApsi in albastru: am albastrit Ilna.
vb. refl. A deveni albastru.
bia, lancea (spre deosebire de armele de foc) ¶ ® :3.
*sant ~i, bani de argint, bani buni; p : a strings ALBASTRIME sf. 0 Coloare alb as t r A:
bani ...1 pentru site negre, a economist, a fi prevazatorli e prea multa In Deisajul aceata ¶ ® Intindere al-
9 calea a, calea pe care o face, dupe nunta,
mireasa la casa mirelui ¶ Zi A: Mud am ajuns
IS
bastra: Plutind sub eer albastru pe-a warn (ALECS.) 11
0 (F) (P Oameni Imbracati In haine straine, do-
In sat era ziva -4, cind am ajuns in sat se facuse coime, venetici: maim to seeeteete vita incaltataisi
bine ziva: ® zile (/ at 4), zile de multu- d'aia to robeste menu (JIP.) .
mire, tericite ¶ 0 Noapte noapte de nesomn, ALBASTRIOR adj. Albastru de o nu-
de veghiere ¶ 0 Lumea A, lumea pAminteascA, anta mai slabs.
lumea care se vede, spre deosebire de cea subpa- ALBASTRIT L. adj.() p. ALBAsTRI ¶ O (t) Plin
minteasca: invata ea nealtil pe lumea asta asp.) ; de ciocoi, de oameni straini: tare 1% (JIP.) .
0: a se duce In Inman (ZNN.), a-$i lua lumea in cap; 2. sbst. Faptul de a albastri.
a trdi (sau a duce) lames 1 (Ham) (cogs.), a duce 0 ALBASTRITA (pi. -its) sf. Plantit ierboasA
k
vista vesela, a petrece ¶ . Santamlna ti, sap- fAcind flori alb as t r e ca cerul, rar ro$ii sau
tamlna din urma Inaintea postului mare, cind se albe, dispuse In mart si fru-
mAnincA numai frupt alb, adica lapturi si mitt: moase capitule Ia vIrful ramu-
Joi In saptamtna ma sesta fetneile camasile ca sa tie albe rilor; -create prin semanaturi,
paste an (Mt, ¶ ® 0 Vint 00 (Hese.), vint de mia- pe locuri aride $i pietroase $i
za-zi ®Y varanri versuri nerimate ¶ ® iet pe marginea drumurilor (Cen-
'1"
Conservator, spre deosebire de rosu", liberal: taurea cyanus) ( 53).
ztarele nnele slut ...41 si allele rostt (1.-um) ¶ p Pe linga ALBASTRIU adj. Care se
alte nume de colori, se adaoga alb pentru a arata apropie de albastru, care
o nuanta mai slaba a colorii respective: alb-al- bate In albastru: mil de 'tumid
baetru, alb -roan, ¶ gig 0: Niel ~it niol neagra: a) nici o sburatori stropeso semi on luminile
vorba, nimic; b) fax& nicio vorba, fartt niciun mo- for albastrii (VLAH.).
tiv, deodata;..1, neagrA, asta este, nu mai face vorbii, ALBASTRU 1. adj 0 De Fig. 53. Albastrita.
multumeste-te cu ce vezi, cu ce ti se dA; ba .4, coloarea cerului senin, vinat:
ba a await, se zice cind cineva nu vrea sa se ho- Hoare albastrit; ca coral; BF en tloarea de °Imre; ~Wails;
tarasca Inteun fel, chid nu se lasA sa fie induple- desehis; ochi albastri; 0: eine n'are oehi negri sarnta
Cat; Dina In pInzele e sir PINZA; de cind lupli .I, de gi albastri, la nevoie, omul se multumeste cu ce are ¶
mult, din timpuri stravechi; ounosent ea un cal 0 le PLATRA-ALBASTRA Pa- PI4TRA ¶ ® Mold. F (p)

30
www.dacoromanica.ro
Bubil albastrit, bubo ce se face la Incheieturile de- ALB-
$ ALBTE, sf. coos.) Insusirea de a ft a 1 b, coloare
getelor taAso.Of 0 ® q .. Mina albastrd, hain& ora- alba.
seneasca, ciocoiasc ¶ 0 (E) A data de InimA albastrd, o ALBIER sm. Et Cel ce face albii si alte ALB
a chits de jale. obiecte de lemn (nume dat mai ales Tiganilor
2. sbst. Albastrime: ',nil oerului, milrli; 0: a trill can au aceasta. ocupatlune).
(sau a duce) ca verde cu., (ZNN.), a trai ran cu cineva. ALBII (-bless) vb. re/i. A fi ca o albi e, a ca.-
il. AnnatrrnA (pl.-etre) sf. (D 4, = annAtrrnrrA ¶ pata 0 form& scobitii: Pe sub nano coPerieurl Care 'is
® pl. ® C) .o. Milne orasenesti, ciocoiesti, de maraini s'albieso (ALECS.).
straini: !rubric:0i In s. UP.) [lat. a lbaster< ALBILITA (pi.-ite) sf. 4
albu sl. Fluture de van& alb, cu dolt&
ALBASTRIIITJ = ALBAsTR.w. sau patru pete negre pe aripi
0 AI,BATA.RITA sf. Mold. (NASD.) . Specie de (Pieris brassicae) (F.] 57).
floare Intrebuintata contra albetii. ALBINIE sf. Insusirea de a
ALEATR9S sin. 3t Pasare de mare din fami- fi a 1 b, coloare alba: NW mar-
lia palmipedelor, cu coada scurta, si aripele foarte mura oloplitti to nu'ntrece (ALacs.).
lungi; e cea mai lacoma din pa- 0 ALBINA, (- Ines) vb. intr. A
sarile carnivore marine; traeste In alerga incoace si Incolo, ca Fig. 57.
regiunile tro icale din emisf era bo- albina (MAR.).
real& (RI 54 [fr.]. OALBINA' (-blues) vb. refl. Olten. (MAR.) A se face
ALBEALA (pf.-eli,-ele) si. C) ',..% ,2w ziub.: albineard de zind [a 1 b].
as
Coloare a I b a: ce s'a pus atita . pe Fig. 54. Albatros. ALBINA. (p1. -ins) si. 0 4 Insect& care pro-
use. accosts? ¶ @ p1. Suliman: surds duce mierea si ceara (Apis mellifica) (A 58): al-

r;
estenesti tu, babil, au ale tale albeit (('ANN). b inele roles° de la s A
ALBEATA s(. 0 Insusirea de a fi alb, coloare Dumineca mare Vz
alba: albeata fetal; albeata hainelor ¶ 0 # Boal& de plait la Sim-Pie-
ochi care se manifest& prin Intinde- - z tru; biztit de al- / t-2
of
rea unei petite albe pe cornea ( 55); bine ; Want° ca
e: a ayes , a nu vedea bine lucrurile, o'-'; /0 :
a se insela; 't : a face ... In cdleti
1-au
muscat albinele
41
juir t
(ZNN.): se zice cind e luat cineva In de Ilmba, se zice
batate de jot [lat. 'alblti aj. despre cineva Fig. 58. A. Matcl.-13. Albing
ALBEIU I. adj. Balan. care std tacut lucrAtoare.C. Trintor.
2. sm. 0 Care are parul a I b: Chive' Fig. 55. sau care s' a Im-
fi eases pe ceata Vre-o cinoizeel de caltirtult Albeala. batat ; LIICRATOARE. albina care lucreaza la fagur
Si ou dot albet de nasi (oto.) ¶ ® 4 (NASD.) (oso.);,IrapAnkrEascA (HASD.)=MATCAT 0 4 Mt,-
Specie de iarba albicioasa cu fire tart 8i spit ra- RE. DE PAMINT, DE PADVRE, bondar ¶ 0 4 THIA-ee
mificat. NEs.sck, ALBINA TIGANULIII, bondar, gargitun, vies-
ALBENET N.- ALBDIVT. pe ¶ 4 4 Plant& ierboasa cu
ALBS' 1 adj. (emu.) (MAR.) = am:14ST. flori frumoase ce seamana
2. sbst. 4, Partea mai albicioasa dintre scoarta foarte mult cu o albingt: creste
si inima unui arbore [a 1 b]. pe locuri argiloase, pe coaste
ALBETE s/. Insusirea de a fi alb, coloare alb& si ripe cu iarba sau pe margi-
[albeata]. nea plidurilor ( Ophrys cor-
ALB/ (Ribes()) 1. vb. intr. 0 A se face alb: Pin- nuta) (..159) [lat. *al v Ina
sale ea nu albeascd, Cl la soars sit 'nnegreased (ALECS.) ¶
0 A Incarunti: nu unit am Omit eu de clad am albit
<alvus].
ALBINAR sm. Cel ce se
oapul de mSgar nu albeste niciodatd (ZNN.),
(DEM.); iGi : ocupa cu cresterea alb i -
omul nesimtitor nu se trace, nu ImbatrIneste ¶ n el o r.
0 A se zari alb, a licari: pe coastele tor, olteva sate ALBINAREL sm. Bucov.1
albesc ea nista gr5mezi de marmorA (ALECS.); se vedea al- =-- PRIGO4RE [albinar].
bind zapada ca un etergar alb, nemarginft (on.) ¶ 0 ® ALBINARIE, sf. 0 ak
A-1 s., whit, a astepta zadarnic dupe ceva (ZNN.). col. ALBINA ¶ 2 Loc unde se
2. vb. tr. 0 A face alb: olorul are proprietatea de erase albine: not $t milioane de
a ..ori-ce coloare organics ¶ ® A Incarunti: m'au albit albino tesind de pr in alb Indrii aboard
necamarlle; 40: seta -iNeasa care a albit pe dracul (ZNN.), se de la 0 Hoare la site ()sue.). Fig. 59. Albing.
zice despre o femeie rea ¶ ® -...- plaza, a spala pInza ALBINARTEI sf. Ocupa-
110 A acoperi cu ceva alb: uinsoarea-1 albise, clot tiunea cu cresterea albinelor [a lbin a].
ningea ca
'11 rnijlooul tomtit ()SP.) ¶ 0 A da 0 coloare o ALBINEALA sf. (R.-COD.) Dare spre bine, Im-
mai deschisa, a curati: eipanul acesta 1-a mai albit bunatatire a sanatatii, a starii [a lbin i].
fats.
vb. refl. 0 A se face alb: on -ce ai linens, nu ALBINET sbst. 4 col. ALBINA 0. Multime de
:i.
se mat poste ......, tot ',Amine pat& ¶ 0 A Incarunti: albine.
ream albit de grill, neoazuri st !eta mi s'a sbfroit (PAM() ¶
ALBINET, oaLaaanT adj. De o coloare a-
3 0 A se .. de stud, a se face ziva [lat. 'a lblr e]. propiatft de cea a I b a, albicios, palid, balm:
Of, lelltS albineatit, Nu to tine -ass mdreatd, CA blidlta-I al-
ALEICI9S adj. De un a I b slab sau de o btnet, Nu se tine-ttea mdret (VCR.) ; Frames to cea albeneatA
coloare ce se apropie de alb: sue pa culme bradul Umple-mi anal de dub:mate. (a.-ess.).
verde, Sub zdpada albloloasa, Printre negurd as plerde (aLecs.).
$ ALBICIT.INE sf. Insusirea de a fi alb, coloare 0 ALBIN! (-Wesel 1. vii. tr. A da la iveala (R.-COD.).
alb& (mei-) tcAar., [a 1 b 1].
_2. vb. intr. A da spre bine, a mai prinde putere,
ALBIE, si. a) ,c1 Locul prin care curg apele a ajunge In stare mai buna : a dat Dtunnezeu cd a
mai inceput Rd mai alblneasod [a I b] .
unui rlu, matca rlu- ALBINIOARA (pl.-pare) sf. c dim. ALBINA I
Mt: de atitea plot, rinl (MAR.).
a iesit din s. ¶ 0 ,es. *ALBINISM sbst. Anomalie din nastere a unor
Mold. Infundatura. persoane, care consista In aceea ca parul este a-
vagauna Intre doua proape alb, coloareapielei spAlacita.si pupila ochiu-
dealuri ull 0 Vasul fa- Fig. 56. Albie.
cut dintr'un trunchiu lui rosietica [fr.].
scobit si In care se framInta, se tine faina, se ALBr141$ sbst. J col. ALBINA (NASD.) (MAR.).
spala, se scald& on se leagan& copilul, etc. (A56); ALBINITA (p1.-tta) sj. 4 dim. ALBINA 0.
() : stn .., din cea mai frageda copilarie; 19: a face 0 ALBINIU adj. (MAR.) = ALEIVILY [a 1 b].
pe oincva s. de point (sau de aunt), a batjocori, a face *ALBINOS sin. Care se naste cu anomalia al-
de rusine [lat. "a 1 v e a]. binismului [fr.].
31

www.dacoromanica.ro
ALB- ALBENTUTA (p1.-nte) sf. c dim. ALBINA 0.
ALC ALBIOARA (p1.-eare) sf. ® Albie mica ¶
Mo/d. Postava In care curge Mina la moara (sez.)
[lat. al v e ol a)-.
ALBIOR adj. Cam a 1 b.
ALBIOR I. adj. Cam alb: Si is tate-s albi-
pare, Albleoare, rogioare, Ca 51 nista merigoare
ALBI$QR SM. sa0. = MIXT ¶ 0 pl. (14 Banff de
argint: is lua vazul sunAtori (Isr.) ¶ ® pl.. Un fel
de bureti ce erase toamna pe arborii cazuti (HASD.).
ALBL$OARA (p1.-oare) sf. ®sue = osIxT
O >$3t. Nume ce se d& la ori-ce pesti mid albi
(tutso.) ¶ 0 a Varietate de struguri.
ALBITI sbst. Faptul de a (se) a 1 b i.
*ALBIT2 sbst., *ALbrrAsf. es Specie de feldspat,
alb, incolor, care se gase$te In crapaturile rocelor
cristaline, in calcaruri si unele rote eruptive [fr.].
ALBITOR,-TOARE adj. sm. f. 0 Care albe$te 9
0 Spec.: , de zahar (Km), rafinator de zahar
[a 1 b i].
ALBITURA. (p1. -toff) sf. 0 + Ban de argint
(In graiul hotesc) ¶ ® Materialul tipografic
(dur$usuri, cuadratt, regleti, etc.) ce se pune In-
tre cuvinte si printre rInduri In spatiile libere
¶ ® pl... Pinzeturi albe, rule: Ana scoate carti,
haine si albiturl dintr'nn cuter (VLAN.) 410 pl. Lucruri ce
bat in a lb, ce licaresc de departe: rani se sires°
nista albituri (GR.N.).
ALBITA (p1.-ite) s/. 0 3r = osIZT ¶ ® *
Mica plant& ierboasa din familia cruciferelor, cu
flori galbene care devin mai tlr-
ziu a I b e; create prin cImpii
sterile, coline aride si prin locuri
pietroase; numita. si disculer
sau ciucupare" (Alyssum cali-
cinum) ( 60) ¶ ®b = omen-
aoARA.
ALBIU adj.1. Albicios: 0 Magi
albie... se aratti... le marginea rasari-
tulni ON.).
l'.. adv.: 0 biserioll mereate, Stra-
Incind prin maga (ALECS.) [a 1 b].
ALBIVTA (7)1.-nte) sf. dim.
ALBLE': o ultasem aease pe prisPa In
Omuta (CRG ).
t ALBIU adj. Mold. (DOS) (DRAGS.)
ALBIII [a 1 b]. Fig. 6o. Albila.
ALBOARE sf. Lumina, licit-
rire alba (SBA (COBB) [lat. a lb o r, -o r e m].
ALBUIU adj. = ALBIU.
ALBULVT 1. adj. (MAR.) = ALBIU.
;. SbSt. (ION.) = ALBET.
*ALBUM (pl.- muri, -me) sn. 0 Volum cu pagini
albe In care cineva Insearune versuri, cugetari,
amintiri; (F : rasfolm Impreunti ...at suvenirilor noastre
(1.-OH.) ¶ 2 Mai multe foi de
hirtie groasa legate la un loc Zji7 0 0
si In care se pastreaza foto-
grafii, carti, marci postale,
etc. R 61): eran pe-o masa uri
(BR.-VN.) [fr.].
de fotograiii
ALBUMEALA sf. = Fig. 62. Album.
FLOAREA-DOAMMEI [lat.albumen + -e a 1 a].
*ALBUMEN sbst. 16 Tesutul care se formeaza
in acelasi limp cu embrionul In sacul embrionar
dupa fecundarea ovulelor; poate fi constituit din
amidon. rnaterii grase, etc. [fr. < lat.].
"ALBUMINA sf. ar Substanta alba organics,
cuaternara. din care se compune in mare parte
albu$ul oului si serul singelui [fr.].
"ALBUMINO1D 1. adj. .1. Care seaman& cu
albumina.
!I. LP sm. Substanta care este de felul albuminei
[fr.].
'ALBUMINURTE sf. # Boat& caracterizate
prin prezenta albuminei In urine [fr.].
ALBUMITA (2)1.-ire) sf. = ALBIIMEALA.
ALBURI -mesa) vb. intr. A se zari ca ceva alb:
gales robllor alburea pe cerul linistit (DLVR.) [alboare].
ALBURIT adj. Acoperit de ceva alburiu:
va rAreso soulagi din car dimlneata, brumati ori alburiti,
tie Anti ea !WWI de o ants de ant (JIP.) [alburi].
www.dacoromanica.ro
ALBURTU adj. Ce bate In alb: in guru -1 se en-
® lace on rotocol de lumina alburie (VLA)L) [alboare].
*ALBIIRN sbst. Stratul de len;ur albicios
care se gaseste imediat sub scoarta. [lat.].
ALBUM (131.-euri) sn. 0 SubstantA mucoasa,
alba-galbure, care inconjoara galbenu$111 $i care
(IK.-BRS.). devine alba prin fierbere: mini ¶ 0 teD ul
°einem, albul ochiului, sclerotica (es- ocsru) [a 1 b].
ALBEIT 1. adj. dim. ALB.
2. ALBQTA sf. 7i MO alba (MAR.).
1 ALCA = HALCA.
*ALC4IC 1. adj. 6 0 vers , vers din metrica
greaca $i latina care, sub forma endecasilabica, se
compune din patru picioare si o cezura, primul un
spondeu, rar un iamb, al doilea un iamb, apoi
cezura, In urma doff dactili sau un dactil si un
amfimacru I I / - ) ¶ ® strut*
strols ale carei doua versuri dintliu slut alca-
ice endecasilabice.
2. sn. Vers alcatuit In felul acesta [fr.].
*ALCALI = ALCALIII.
"ALCALIMETRIE s/. Lt Partea chimiei care
se ocupa cu modul de dozare a alcaliilor din car-
bonatii de sodiu sau de potasiu [fr.].
*ALCALIMETRU (p1.-tre) sn. Li Instrument cu
ajutorul caruia se determine gradul de puritate
al alcaliilor [fr.].
'ALCALTN adj. Q Care apartine grupului alca-
liilor, care tontine un alcaliu sau un corp avInd
unele proprietati ale alcaliilor; propriu alcaliilor:
bat e; gust dd; stiruri e, care provin din combinarea
unui alcaliu cu un acid; 'notate e, acelea care, com-
binate cu oxigenul, dau un alcaliu (potasiu, litiu,
etc.) [fr.].
*ALCALINITATE sf. Lt Insusirea de a 11 al-
calin [fr.].
*ALCALINIZA (-fees) vb. tr. Lt. A da unei sub-
stante proprietati alcaline [fr.].
*ALCALINIZARE, "ALCALINIZATTIJNE, *ALCALI-
=Am sf. L Faptul de a ale aliniz a [fr.].
'ALCALIU (p1.-alli) sn. L2 Nume care, In chimia
veche, se da celor trei baze solubile : potasa sau alca-
liul mineral, soda sau alcaliul vegetal si amoniacul
sau alcaliul volatil; chimistii moderni au conservat
acest termen pentru aceste trei corpuri, dar II mai
aplica litinei, baritei, etc. [fr.].
'ALCALIZA... = ALCALINIZA...
*ALCALOID sm. 2 Substanta organics azotata
cu proprietati alcaline care se poate combina cu
acizi pentru a forma saruri [fr.].
t ALCAM (pl. -muri) sn. 0 Viclenie, curse-:
ne-am oulundat si ne chinuim in napeatiie vraimasulni II
In . urns lui (zoaa ¶ 0 Trans. (raie.) (BUD.) Viclenie,
apucaturi ascunse, tertipuri [ung. a lk al o m].
*ALCARAZAS sbst. Vas de parrOnt poros In
care lichidele se racesc repede prin
evaporatiunea care se produce prin
paretii lui -( 62) [fr.< sp.].
ALCATUI (-tnesc) I. vb. tr. 0 A
face, a crea ¶ 0 A Intocmi: tem n'a
lost bine ale/Unita ¶ 0 A compune ceva
Inscris: ,,Hronicul Romano -Moldo-V la hi lor
aleatult de Dimitrie Cantemir; 6 : Cu ce .
ducal locueste, Aga carte-aleAtueste (PANN),
cu tine trae$te sau se Insoteste cineva,
asa-i e firea ¶ 0 A face ceva prin Fig. 6a.
punerea mai multor lucruri la un loc: Alcarazas.
serise pe nista pietre scumpe cite o slova, dupft
aceea lush% pietrele gi aleatui numele oopilului (ISP.) ¶0
A face la un loc, a constitui (vorb. despre un tot):
taranii alcatueso cea mai mare parte a tariff noastre ¶ ®
# A Infiint.a.: Mavrocordat carele an alcatuit gcoale: ell-
neasca, italieneasca, turceasca, sloveneasea (C.-RAD.) ¶0
#A orindui, a aseza, a pune Intr'un loc.
2. vb. refl. 0 A fi compus, a consta din...:
mum as aioatueete din anal incliperi ¶ ® A se forma:
ants singe curse din spnrciciunea de scorpie, Inolt se aka-
tut o baits (ISP.) ¶ ® t A se tutelage asupra unui
lucru, a cadea de acord, a se Invoi: m'am dns de
grabs de m'am ocatutt on vivandiera oa sti-i Ian looul (ALEC84
[ung. alkotni].
ALCATUIALA (pl. -teli), sf. 0 Felul de a fi
32
al unui lucru, Intocmire: mintea noastrit nu este In
stare sa afle toatA alcatniala acestei lam! ¶ 0 Lucru re-
zultat din impreunarea mai multor parti deose-
bite, un tot de cladire, etc.: In virtu' satulul este 0
atu
pe care Sitracinenil o numesc biserica cst.v.1 [a 1C
ALCATUPITA (p1.-ime) sf. (hm.) trou (t.-zt.)
Felul de a fi al unui lucru, Intocmire [a Icatu i].
ALCATUIRE sf. 0 Faptul dea alcatuil]
® Felul de a fi al unui lucru, Intocmire: vletii
noastre soclale MUM de molts neajunsuri ¶ 0 Culegere,
colectiune, scriere compilata: el Wu Coate aleiltui-
rile... 51... le Impreuna tntr'una (PRV..MB.) ¶ 0 Intelegere,
Invoiala: este writ a se face alcatuiri clisAtoresti Intr'acest
chip (coo..CAL) ¶ 0 t Amestecatura, combinatie:
li-an pus denainte... un fel de yin de multe alciatuiri (sum.).
ALCATUIT 1. adj.() p. ALcATUf Ify C NVALCA-
TOW ¶ ® t (F, Facut intr'un anumit scop, maestrit.
2. sbst. Faptul de a alcatui.
ALCATUITOR,-ToARE adj. sm. 1. Care a 1-
catueste ceva: partite alcatuitoare ale acestei ma-
?Int; .1 programului au uitat mai multe puncte esentiale.
ALCHIMIC adj. Ce priveste alchimia [fr.].
ALCHIMIE sf. .at Pretinsa stiinta din evul
mediu ce urmarea gasirea pietrei filosofale care sa
prefaca toate metalelele In aur, $i (lescoperirea pa-
naceului universal, a leacului care sa vindece toate
boalele [fr. < lat.].
ALCHIMIST sm. LA Care se ocupa cu alchi-
mia [fr.].
"ALCION sm. 0 a Pasare mitica de mare de-
pre care cei vechi spuneau ca -$i face cuibul nu-
mai unde e marea calma ; era socotita ca pre-
vestitoare de bine ¶ 0 4 Specie de polip[fr.< lat.].
ALCIONIC adj. al De alcio n.
ALCOOL (p1. -furl) sn. as O Spirt 11 ® Prin-
dpiu neutru neazotat format din carbon, hidro-
gen $i oxigen, capabil de a se uni direct cu acizii
$i de a-i neutraliza formind eteruri, cu eliminarea
apei: etilic, metilic ¶ 0 Lichid incolor, transpa-
rent, mai usor declt apa, obtinut prin tratarea
spirtului ordinar cu var nestins sau barita [fr.].
ALCOOLAT sm. o A Combinatiune de un
alcool cu un metal alcalin: . de sodiu A @II
Preparat farmaceutic obtinut prin mace-
rarea In alcool a unor substante aroma-
tice, medicinale [fr.].
ALCOOLIC, -icA adj. sm. I. 0 Care
conkine alcool: wawa a; substanta Ab,a
® Care are patima bauturii [fr.].
11
ALCOOLISM sbst. Obiceiu de a con-
suma prea mull alcool, de a bea peste
masura; starea color care abuzeaza de
alcool: pe lInga vitinl -.mi... are st patima
foltelor (CAR.) [fr.]. Fig. 63.
ALCOOLIZA. (Area) 1, vb. tr. A pune Alcool-
alcool Inteun lichid. metro.
2. vb. re fl. A bea prea
multe bauturi alcoolice [fr.].
ALCOOLIZARE, AL-
COOLIZATIVRE, *ALCOOLIZA-TIE
sf. Faptul de a (se) alco o-
1 i z a [fr.].
ALCOOLMETRU, *AL-
COMOTRII sn. -t) Instrument
pentru a masura cantitatea
de alcool cuprinsa Inteun
lichid spirtuos ( 63) [fr.].
*ALC 0 OLOMETRIE,
ALCOONETRIE sf. 15 Parte a
fizicei care arata procedeu-
rile dupa care se poate ma-
sura cantitatea de alcool con-
tinuta Inteun lichid spirtuos
[fr.].
ALCOOMETRU..p.- AL-
cOmm.vrall.
ALCORAN er cowei [ar.
el kuran].
"ALCOV (pt.- ovuri) sn. tLD Fig. 64. Alcov.
Despartitura dintr'o odaie
unde se asaza patul, ascuns cu ajutorul unor usi
sau perdele ('R 64) [Cr.].
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
ALCOVAN (BOL.) = ELCOVAN. ALC-
Ar...DAm4, Mold. ADALMAS (pl.-surt) sit. 0 1191
Bautura care se (la, cinste care se face elnd doua ALE
parti s'au invoit la o alacere, au cazut la Int.ele-
gere pentru o cumparare sau vinzare; a da, a bea
nl: aoum chiamit pe pivniceri si sit to bem aidamagul...
mope ); n'al dat adalmas pentru vinzarea boiler (ON.)
0 Bun de , se zice despre cineva care a izbutit
In ceva, si-a cumparat ceva nou $i e bun de cinste
[ung. aldomas].
ALDA.MA4R sin. S Cel care lua parte la o
invoiala, la o cumparare sau vinzare, se Impar-
tasea din cinstea care se facea eu acest prile) ti
servea ca martur [a 1 d a m a a
ALDAN sin. Cinepa de toamna care produce
saminta (Cannabis fern inn)
65).
0 ALDA§ sbst. Trans. (rate.)
(CONY.) Binecuvintare [ung. a i-
d a s].
ALDATA = ALTADATA.
ALDE Particula ce se
pune pe linga nume proprii,
termeni de Inrudire, Litluri de
politeta, pronume, etc. cind
este vorba de cineva cunoscut,
intim, voind prin aceasta sli
precizam oars cum ea ne gin-
dim anume la area persoana:
aceasta s'a vitzut 9t cu parintele Fig 65. Aldan.
Trandafir tstv.r, pricepu uncle vrea
s'o aducA nastr-stiu (D.-ZAMF.) ¶ 0 os. Cu In( eles nehota-
rit, ca un adaus pe linga substantiv: cum ti vazura
,
gloatele venind teatAr, II prImirti on mare bucurie
0 Do cu acelasi Inteles ca forma simpla: Intro
aoesti din urmd erau de bittrloul Alecu Foreson, Griffon
flSP.)
Cuza slant olttva de aoestia (CRC.) ¶ CD Cu inteles mai
vag, pentru a arata o asemanare, identic cu ex-
presiunile .de felul lui...", unul ca..." : De tine,
fdtul men. Multi viteji ucie -am en (ALECS.).
ALDEBARAN sbst. * Stea de marimea In-
Mu din constelatiunea Taurului (..- LucEaFAaut-
PORMST. PORCAR, DE4TEPTATQR) [fr.].
ALDE(H)IDA (p1.-tae) sf. A Compus organic
foarte inflamabil format din hidrogen, oxigen $i
carbon, constituind cel dintiiu grad de oxidatiurie
a alcoolurilor; deriva din alcooluri prin eliminare
de hidrogen [fr.].
AL-DE-SUS sm. u!) Cel-de-sus, Dumnezeu
[a 14-d e+s u s].
ALDINA (1/1.-me) sf. # Liter& grass, numita
astfel dupa Aldo Manuzio (1448-1515) care a in-
ventat $i Intrebuintat eel dintiiu acest gen de li-
tere [it. aldin o].
t ALDUI (-nese) vb. tr. 0 Tr.-Carp. A binecuvinta
(Intrebuintat deseori In salutari): sa to aldueasca
D-zeu ¶ ® iron. Mold. A lovi cu putere (RV..CRO.)
[ung. Aldan 1].
t ALDUT4LA. (pt. -ien), sf. Tr.-Carp. Binecuvin-
tare [a I d u i].
ALDUIRE sf. Tr.-Carp. 0 Faptul de a a 1 d u i
¶ 0 Binecuvintare.
ALE1 Pe- ALI.
ALE' re- AL.
ALEA N.- ALA.
t ALE11.N (p1.-nuni) sn. Mold. Trans. 0 Dor, sufe-
rinta.: mare tale st or ft mai ducind mamele for pentru
dInsii (cm) ¶ 0 Trans. Dusmanie, rivalitate: Due-
manele mi-s multe: Ctte -s de la not la deal Toate tin Fe
mine ce oz.-DRS.) ¶ ® Trans. two.) A ayes pe cineve.
a avea audit pe cineva ¶ ® # in, lute, toc. adv.
Impotriva: trecumn In Meru, derep-ce era vantulu
tr'.,n (COD. -VOR.) ¶ ®# in ul, loc. prep. tmpotriva:
dracul 1ntru toga vremea Imbla Intro
nilor matt [ung. e 11 e n].
s. ispaseniel oame-
t ALEANES, # among adj. sm. Potrivnic, dus-
man [ing. ellene s].
ALEATORIU adj. 0 Ce depinde de anumite
Imprejurari, de IntImplare: eIstigul Is loo eats tot-
deauna ceva ¶ 0 430 es Contract conventiunea re-
ciproca ale card efecte, In privinta beneficiilor si
pierderilor, pentru toate partite, on pentru una sau
33 3
 LE mai multe din ele, depind de un eveniment incert;
astfelsInt: contractul de asigurare, Imprumutul
AAL E- maritim, jocul si prinsoarea, con-
tractul de rent& pe vials (COD.-C)V.1
[fr.].
*ALEBARDA (pl. -arde) sf. Or"
Arm& medieval& compusa dintr'o
Goad& lungs pin& la doi metri In
virful careia era fixat un fier mai
adesea In form& de topor (,1 66)
[fr. hallebarde].
ALEBARDIER stn. # Soldat
Inarmat cu alebarda ( 67) [fr.
hallebardier].
'ALES (pl. alee, alai) sf. Drum
pentru plimbari pe marginile c&-
ruia. sint plantata arbori: tustrei o
luara la goanl prin aleele dente ale gra-
dint' (VLAH.) [fr.]. Fig. 66. ilebardit.
ALE FIE sf., taLEFIIISTI.
(CANT.) = ALIFTE.
ALEGAI ( -eg) vb. refl. 0
A se prinde de cineva ne mai
dlndu-i ragas, fAcIndu-1 sa
se glndeascil mereu la un
lucru: De nine demi s'aleagA Nn-i
pate morn de saga (TEOD.1 ¶ ® A
cuprinde : o pirotcala molest-
toare se alegA de whit Int use.) ¶
0 A se plea mereu de cineva, Fig. 67. Alebardier.
a nu mai slabi pe cineva pen-
tru a-i spune, a-i cere ceva; a supara pe cineva cu
vorbe plictisitoare, cu clevetiri: se alegarli de Mitsui
si-1 dints ceartA on lumfnarea (ISP.1 ¶ ® A stgirui pe
ling& cineva: stand toll se alegari de dlnsa sA le ill/teasel/
intro si ea bucatele ((SP.) [lat. allIgar e].
ALEGAI ( -eghez), vb. tr. A spune ceva cu scopul
de a proba, a educe lnainte un motiv: case ce ale-
itheazil el, on se poate sustine [fr.alléguer<lat.].
OALEGADI (-Mese), OALEGADIII (-dueso) 1. vb.
tr. Trans. A mulimmi, a Indestula: Deci gIndeste
higadueste a1 pe flail dumitale Ii alegadneete (MAIL)
2. vb. refl. Trans. (TRIO.) A fi multumit cu ceva, a
se Indestula [ung. elégedn 1].
ALEGAT9R 1. adj. ® Care al eg ell 0 Trans.
Care nu se multumeste cu ori-ce, pretentios, mof-
turos: sett prea 0. la mtneare.
2. sm. 0 Care are dreptul de a lua parte la ale -
geri, de a vote.
ALEGATORESC adj. (JIP.I De alegeri, privi-
tor In alegeri, electoral [a legato r].
ALEGATTJRA (pl. -turl) sf. C) Alegere (HAND.)
e Alegerea pArului In carare (con) [a 1 e g e].
*ALEGATIVNE, *ALEGATTE, sf. O Faptul de a
alegal Inaintare a unei pltreri, afirmatiune,
motiv: alegatinnile Int pot ft user spulberste [fr. < lat.]
ALEGE (-eg, pf.-esei, part.-es) 1. vb. tr. 0 A lua
un Meru dintre mai multe, socotindu-1 mai po-
trivit pentru un anumit stop: at ales co e mai bun;
6: nine alege onlege sau alege ptnii oulege, se zice despre
cineva care asteapt& mereu ceva mai bun si pe
urnagt se multumeste cu ori-ce ¶ 0 A deosebi,
a lua pe cineva dintre mal multi: I-a ales de urea;
we- SPRINOWIA ¶ ® A artita pe cineva cum este
din fire; 6 : vinul alege pe om (ZNN.), la betie se vede
Ikea fie-canna ¶ 0 A despArti: am ales arta In
donli; tql alegea ciirarea la eglindil (VLAH.) ¶ ® A desp&rti
un lucru de altul, a cured: cam alege pastoral oils din
copra (B(BL.) ; em ales mazarea; tj: a neghine din grin,
a desparti un lucru bun de altul rail, a deosebi pe
cei vrednici de cei nevrednici ¶ ® Din doatige, ori
mai multe lucruri, a se hotarIpentruunul: apse-l:
In sAbli sit ne thiern, In buzdngane sit ne lovim ori in Inptli
dreaptil ai ne lnptam (ISP.) ; din dont/ nna, a se hotarl
Intr'un chip ¶ (D A hotarI Intr'un fel, a decide:
A da cuiva prin sim-
Numai sable va alege (TEOD..) ¶ ®
plu consimtimlnt sau prin vot anumite drepturi,
o distinctiune: 1-an ales Domn; deputat ¶ ® A
Intelege: Milan still alma din enri oe spul, dealt nu von-
esoi desluslt (CRO.) ¶ ® # A desparti o mosie de alta,
a o hottutnici ¶ @ *A Intrebuinta la ceva, a fo-
losi ¶ ®ssI dieptatea, a artita de partea cui e drep-
www.dacoromanica.ro
tatea ¶ © 1;t: Urma alege, la sfirsit are sa se vada,
are s& se hotarasca ¶ ® A tese desenuri sau flori
pe o scoartA, etc.: one, alege, coase qt aruncit nee pe
gherghet (sLv.).
2. vb. refl. C) A se desface din ceva, a iesi la
ivealgt; 0: bate spa sit s'alesgit tint, munceste In sec;
65: s'alege brims (sau urda) din zer (ZNN.), s'alege bi-
nele din rau ¶ (D A se desface dintr'o multime:
din tots Inpii, se alege until on o mil oft un brat de mare
(OR - -N.) ¶ ® A se deosebi de alt cineva, a se distinge:
Sii m'elegi dintre Coate celelalte fete, Cam se alege pilnunl
din pens (a.-coe.) ¶ 0 A se gasi: toemat to to -ai ales sh-mt
vorbesti P ¶ 0 A se arata limpede, a se deslusi:
nu OM ce este of nn mi se siege, Hind pros departe usP.) 1
0 A iesi, a rezulta: eft vedem ce se va alege st din aces-
sta; el an vede nici nn spor sit s'aleagg din toatit vrednioia
lot (V H.) ¶ 0 A ramInea cu ceva, a ayea un astig,
a profita: din don& milqoare de lei, m'am ales numai oa
douli sate (HL.) ¶ o A fi hotarlt, a fi menit: Arde-
mi- to -al, codrn des, Viid bine ea s'a ales, Din tine sit nn mai
ies (ALECS.) ¶ 0 A ajunge, a deveni: ai nostri lean
ales tot Damen( harnioi si de isprava (vLAH.) ¶ ®) A-i veni
cuiva pond de ceva, a avea gust de ceva: nn i SO
alegea nioi de minoare nioi de odihnit (ISP.) ¶ ® *A se
hotarl (0 luptii, etc.): el s'au bull fn vre-o doutt trit
rInduri qi on s'au putut alege (NEC.) ¶ 0 # A hoar!:
ale oltor vecini hotare se vor amesteoa, el se aleaga qI sA se
descopere on cArtile for de hotarnioil (LE0.-CAR.) ¶ ® *A
se Intimpla s& fie, a veni pe lume: sii-i fie Int di-
reapti °oink... lui gi ouconilor sill si a tot redol situ nine sit
va alege (GAST rig ® 0 : A se v., prat qi Dulbere (prat qi os-
null, tom si scrum, sau numai prat, pulbere), a nu mai
r&mInea urme; de aci, dese-ori, In blesteme:
sloe c& -i negnstor, alege-s'ar praful I (CAR.) ¶ ® 6: Na se
siege ol4tigul din pagnba, se zice clnd nu iese nici un
profit dintr'o afacere [lat. all e g 6 r e].
ALEGERE Si. 0 Faptul de a aleg e: baba era
mutt/small on alegerea ce-a Mont (coo.) ¶ O Darea de
drepturi, de o distinctiune prin simplu consimti-
mint sau prin vot: ...a de Domn; deputatilor.
51 g ALEGIND adv. Afar& numai..., doer numai... :
nu este D-zeu altu, alegindu de mine (PS.- NCH.); fn om ca Si
not, numai IAN/ de °Mate (VARL.) [a 1 e g e].
*ALEGORIC adj. Ce cuprinde o alegorie, ce
priveste alegoria: Istoria leroglificii" a lui Cantemir
e o scriere ~A; Divina Comedic)" a lui Dante are mai
multe Intelesuri [fr.].
"ALEGORTE sf. 0 Aratarea unui lucru, prin
cuvinte sau figuri sub o form& Indepartat& de cea
proprie a lui, dar lasind s&
reiasa din ea ideea, lute-
¶ lesul pe care voimsa-1 pu-
nem In evident& (d. e. re-
prezentarea mortii printr'
un schelet cu o coasa: ([j
68); alegoria e des Intre-
buintat& In pictura si scul-
pture pentru a impresiona
mai adinc ¶ ®47 Meta- ("'"
for& desvoltata prin care
lucrurile se exprimo. In a-
c est chip [fr.].
"ALEGORTST sm. Care
explic& un lucru In chip
alegoric [fr.].
*ALEGRU adj. j Vesel, ' Fig. 68. Alegorie. 1000
viOlu: cea mai alegrA aria
S 8D1111111 un prohod (NEGR.); sr ALLFARO [fr.].
ALEI I interj. Exprimil dorintgt, mustrare, ciuda,
mirare, spaim& (se Intrebuinteaza mai ales In
poezia populargt): Aleleil murgnlet mid, Alai! dregul men
voLlEncies.,.p.D)e-al pates la biltrInete, Cum puteal la tinerelc
*Ar4ru ST/. (DLVR. = ALM
ALELE (I) I ALELEII I ALELELEI ler AL]I: Alelei I
Doemne cum sborau Voinicii toll on mine! (o/Ecs.).
ALEWLS. I interj. 0 nrj Exclamatle de sliivire
a lui D-zeu In cintecele bisericesti ¶ ®Cry F:
A 'data own a Ingropa pe cineva; a face oniva
a pr&p&di pe cineva, a -1 da gata ¶ (..) Se Intrebuin-
teaza familiar pentru a exprima ideea cgt nu mai
putem avea nadejde de un lucru, c& s'a isprgivit
34
Cu el: dactl nici on sluiba aoeasta nu to vet implies a- loom); loc de alergare: cerbit Ultra In St slut ar- ALE-
tone' ~I [vsl. aieluj a sau ngr. eakry.o(ma j. mArlti de vindtorl (ODOR.) ¶ 0 Unealta de lemn
$ ALEM sbst. (;) Semiluna asezata pe giamii sau care serveste la urzirea pinzei; pe ea tarancele ALE
alte clAdiri publice ¶ O t Steag cu semiluna in aseazti mosoarele cu tort si, tinInd-o In mina, a-
virf ce se da de catre Sultan Domnilor romini ca leargd de urzesc pinza Imprejurul casei sau pe
semn (le suzeranitate [tc.]. niste pan asezati la o departare potrivita cu nu-
ALEMJ (-online) vb. tr. V (TEOD.) A sttrni soimii marul cotilor ce trebue tesuti (rj2 70); uneori aler-
din culcusul tor. gb.toarea e fix& si firele slut duse din ea pe niste
ALENE 1. adv. Incet: este& ~; fumn1 alb r lose pan ([j 7i) ¶ ® A Piatra alerglitoare, la moara
din climin (cogs.). ¶ 0 Alergatoare p1. 3r Ordin de pAsAri cu aripi ne-
g. adj.: se anti un- R
met °Edina undelor gi
=guru' r al vintuletului
de yard (000s.) [a' + /%000251-47
1 e n e].
$ALENSIG, $ A-
LEN T,Tel sbst. Dusmb.-
nie [ung. ellenseg]. Fig. 70. Alergatoare. Fig. 71. Alergatoare fist.
ALEO I = AOLEQ I
ALEOLEQ I = A- PP. Parii de urzit.U. Urzeala.F}.. Furc. de urzit, furculite.F'F'. Fofeze, fuscei,
LEI !
cotoci, lAturale. CC. Cuiele alergAtorii. BB. Betele mosoarelor, vergelele
alergdtorii, dreve. RAzamAtoare, sprijinitoare, limbA.MM. Mosorele.
ALERGA(alerg) 1,
vb. intr. 0 A fugi jute, a da fuga: r lntr'nn stifle% In desvoltate, asa Ca nepot sbura; au gitTlung,rpi-
tan mare; I) : aleargd ea la pomana sau ea la collo': 6: cioare lungi puternice, cu care aleargd foarte re-
..., on limbs moult dupd ceva, a umbla mult pentru a pede, precum: strutul, casoarul, etc.; se gases°
cApata ceva, a don mult ceva; pe meta, a alerga mai ales In emisfera de sud.
punIndu-si toate silintele ¶,0 ®: atunoi revointia alerga ALERGATURA (p1. -tart) sf. O Faptul de a
din capitala In capital, din popor In DODOr (I.-GH.) ¶ C) A se alerga 11 C) Umblare incoace $i Incolo, obo-
griibi, a veni in gran: cum vor vedea ed Maria ta viten sealti: tut an Intros de alergaturt, de starninte, de mote-
LI/1We, indata vor alerga 131-11 vor is (NECK.) ¶ ® A vent la start (CAR.) y o de cal, distanta pe care o strabate
cineva pentru a-i cere sprijin, a recurge la cineva:
bull, aleargd la mine ¶ ® A cAuta, a
°Ind.' se ispraveso
un cal dintr'o fug? ¶ ® t
lergare de cai.
- de cat (sun.) (LET.), a-
don cu staruinta ceva: aleargd dupa bogattl ¶ ® A OALERGAU sm. Trans. (am) Care a 1 e a r g A,
sbura lute Incoace Si !nook,: albinele aleargd din iloare curler.
In iloare sa stringa niter° ¶ ® 6: minim' mai mull Pa- ALES 1 adj. @ p. ALEGE 711 © mums ¶ 0
gubegte gi lenegul mat mutt aleargd, tine tine la pret, Care se deosebeste prin insusiri rani de altul: o
on e sgircit, are mai multe pierderi, Si tine lase un mina de oameni alegi earl se deosebesc prin taptele... for cele
lucru dintr'o zi pe alta a amenintat pe urmA sA trumoase (ISM); societate sigma; lame aleasa; co: multi
alerge degeaba ; la cement carat, toti aleargd sa tate (shit) chematt, (dar) putini (sort) alegl, se zice pentru a
clang', chid cineva e doborlt, toti cauta sb.-i %GA arAta cum din mai multi, prea putini se disting;
rau ; BO' WPURE. --- Pe (sau dna) sprinceana, ales dupti. plat; tot
. vb. tr. 0 A sill la fug, a Boni; r4: unul Si unul ¶ 0 LAmurit, vAdit, notArlt: ca de
calul sau call, a lua prea mutt& IndrAznealti, a se prea
intrece: mi-am alergat calul alai Inaintea d -strd, hind -cit
a-51
malts 00 ant gi dese, nu le putout span e (TEOD.) ¶ 0 VS
Tesut cu non, cu desenuri: pe petal de sctnduri e aster-
vii ettri de Romlni, at Itominul a bun la gullet var.+ ; parcil-1 mita o scoarta, aleasti In Tel de Tel de migaliturl (DLVR.).
aleargd Turcit, se zice de cineva care fuge de parcti a. sm. ® Care a primit de la cineva o favoare,
1-ar alunga cineva, e tot grabit, umbla zapticit I care e deosebit de altii pentru anumite Insusiri:
® A cutreiera: am alergat tot oraeul sti-1 game ¶ 0 (1) Doamne, multd rabdare at dat steelier tat tato., ¶ C) Cut 1
A-gi ochil, a-si duce privirile dintr'o parte In- se dA. prin simplu consimtimInt on vet o demni-
tr'alta: Iar fratele eel mai mare Pe drum oehii-ei alone tate, o distinctiune: rnl ludetnlui Iasi la earner& 11)
(ALECS.). 0 Acela (aceea) pe care si-1 (si-o) alege cineva de
2. vb. re fl. A fugi unul dupti altul: am yarn su- mire (de mireasa): Mlroln gas' si en aleasit, Alta 'n
rer!, slue 5i noaptea se aleargd gi nun pe alta nn se Outgo lame mat trumoasit (HASD.) ; .11 (aleasa) intmit ¶ C) a
(ghicitoarea despre roate") [lat. *a 11 a r g a r e pl.t mecn (satniai), tarani de frunte ai unui sat cari
<largus]. conduceau afacerile lui cu dreptul de a da unele
ALERGACITJ sm. (COST.. Om care a 1 e a r g A, hotarlri, de a judeca nelntelegerile dintre sAteni;
curler. cuvintul se mai pAstreazA Si azi In unele locuri,
ALERGARE sf. 0 Faptul de a al e r g a clad este vorba de Omni' fruntasi ai unui sat,
Osteneala: am iz- can au vre-o functiune administrativA.
butit ea-leap/at/Ira multi ggi 3. adv. 0 Cu Insusiri rare, mai de seamA:
"' ¶ ® A (de cal) In-_ r ikA aerie A.; vorbesle r ¶ 0 Cu de- amAruntul, de aproa-
,
trecere la fugti, cursA .1;21 ') tAt. pe, hotant, limpede: Tt-am spas, bade, rapt r, CA nu
de cai (M 69). pot all to inbeso ((K.-13RS.) ¶ 0 t Mai Cu seamA: Antioh
$ ALERGARISTE Veda foarte era miloativ, si = arm calugart strain' ai la
sf : de de cat mos.), a- manastirl (N..cost.) ¶ 0 r de bine, foarte bine: tined'
lergare de cal; loc an trait tare on Mutt at se intelegea r de bine Intl* olaltil
unde se iau la Intre- (sm) ¶ 0 Mai r, a) mai cu seam& ; poezta noastra populard
cere caii, hipodrom este bogatit mai r In genul lints; b) mai mull, mai yin-
[alerga]. Fig. 69 Alergare de cai. tOS: on mandatirile an se rasctunDara angels, ci mai ". isDi-
ALERGAT 1.sbst. tegti 5i Infrunti pre D-zeu (NEON 1.
= ALERGARE, ALERGATIIRIL. 4, sbst. 0 Faptul de a alege: Amer de .411 men
2. Pe re, Cu ~DI (PANN), $ I n t r'e, 10C. adv. Aler- Cum mi-am ales en de ran (K. -Bas.) ¶ () # Alegere (a
gind repcde, Intr'un suflet. unui Domn, etc.): on rut tntnror boterilor 1 -au radlcat
ALERGATOR 1. adj. ()Care aleargA I Domn (NEC.) ¶ ® 'RI, dal (mistier), despartirea miei-
RO Harnic: Am nevestit, fratioare, lute gi alerelltoare (sEz.) lor de of care se face de ciobani primavara: min
® r Pietas alergdtoare (NASD.), piatra de deasupra a startle an intrat scum In stint 5i a'a 'nceput pe data rul
morii, care se Invirteste. (LUNG.)¶ 0 Ban. '7 SarbAtoarea pe care o tin cio-
a. ALERGAVA sm. 0 Cel care aleargd, curler: banii, In ajunul S-tului Gheorghe, cu prilejul ale-
'fatal roller gas' on este et trImitit pe Mercur, rut for genii miellor dintre of ¶ ® Ban. ~al viilor, culesul
(ISP.1 ¶ ® pt. Cei can In jocul ,,de-a mingea viilor ¶ ® # Ce rezultA dintr'un lucru, hotArire:
In opt" aduc mingea celor ce o prind (raw.). 'Ana la anal a'an triganat rnl Incrulut (CANT.) ¶ 0 $ Fi-
ALERGATOARE st. 0 Alergare de cal: oat de xarea hotarelor unei rnosii: cartes de ~nl el de hotar-
35
www.dacoromanica.ro
ALE- nlcla aoeptii mosil (NASD.) ¶ ® P e A.(1)), f n t r' A., d i n-
t r'.., lbc. adv. Dupa alegere, dupo. plat: Na cant
A I_ F vorbe pe (EMIN I ; la MEM Intr'
(cuo.).
ALESAT9R sm. $ Cel ce era ins&rcinat cu
hotarnicii de mosii [a 1 e s].
ALESATVRA (p/.-tari) sf. ® # Deosebire
0 Alegerea parului in carare, In codite most.) 0
* Alegere coos.) ¶ 0 Mai adesea p/. alesiturl, de-
senul, floriledintr'o tesaturrt (
tele pi alesaturlle ce fac podoaba easel
sen, flori slipate In piatra, etc.: gratioase
soulptate pe platra (coos) [8. 1 e s].
ALESVRA sf. Alegerea parului In carare (cosi.)
[a 1 e s].
t AL.V$ 1. adv. La pinda: eretkal DnIndu-1 8. la
loonrl strlmte p1 ponoroase (DOS.).
2. sbst. Trans. (:) Plnda ¶ b Lat, curs& (_.4.4.);
C.) rario Plas& de pescuit (Vic.) [a' + ung. I e s].
t ALEUT (- nest)... = LESUI...
O ALEUT Trans. ---- ALZW.
ALET_Titor AOLEQ: Wenl dental, no mai chilli I
ALEXANDRIE st. .0 Carte care povesteste in
chip fantastic viata si cuceririle lui Ale x an d r u
eel Mare (H.- P. L9T.).
*ALEXANDRINI a di.. Din Alexandria ( Egipt) :
!now ; itteratura ,A [fr. < lat.].
'ALEiLANDRTN2 adj. I. 8 Vera versul
clasic francez de douasprezece silabe cu cezura
dup& silaba a gases; In versificatia noastrft Ii co-
respund versuri ca acestea:
pi sits-1 vrea de molts
Plinge §i suspina I tinira domnitl,
1)ulce §i suava I ca o garofij& (SOL).
2. sm. si (p1. -ins) sn. Versul alcatuit In felul
acesta: dnpi oe lands' ele onrat tesalate Si frumos di-
chistte ale mini poet (0om) [fr.].
Pr- pag. 1): SCOSZ- ALEXII(LE) sj. p/. Ziva Sf. Alexie
(VLAH.) ¶ ® P De- (17 Martie); taranii serbeaza aceasta zi
aleslituri pentru ca sli fie feriti ei si vitele for de
muscaturile de sarpe si de alte animate.
ALFA, sm. (:) ca Prima Medi a alfa-
betului grecesc (A, a) ¶ o A fi si
omega, a fi tot, a fi stapIn pe toate, eel
mai de frunte: en slut..., el omega, fnceputul 7.
pi SiireitIll (BIBL.) [gr. &k fa].
*ALFA' sf. 4, Plant& din familia gra-
mineelor, din care se fac Impletituri,
frInghii si se fabric& hirtie; creste In
(CRG.). Spania, Grecia si mai ales In Algeria
( 72) [fr. alp h a].
*ALFABET (p/.-turf, -*6) sn.0 aiToate
literele care reprezintA. sunetele unei
limbi: grecesc ; ni °frills (slur TAB. III)
¶ ® Semne de on -ce natura, convert-Fig.72.Alfa.
tionale, pentru corespondent& secreta a alcatult on
olfrat [fr. < lat.].

TABELA III. ALFABETIIL

ACTUAL CIRILIC
Forma Pt onuntarea Forma Pronuntarea Valoarea Valoarea
foneticit numerics

I Aa a 1 11 . az a 1
2 A ft A 2 li a buche h
3 AA I 3 n II vede 2
4 Bb be 4, rr glagoli 3
5 (1 e re, the 5 AA dobru d 4
6 11 d de 6 6 f Test 5
7 Ee e 7 3IC a; jivete
8 F f fe 8 Ss dzelo sau dzialu dz 6
9 Gg ge, ghe 9 33 zemlia z 7
10 Hh ha 10 H it ije i 1 S
11 1 i i 11 I i
10
12 I I I 12 IS I; caco e, k 20
13 .J j je 13 AA liudie sau lude 1 30
14 Kk ca 14 A4 Ai mislite sau mislete m 40
15 L I le 15 H 11 nag n 50
16 Mm me 16 0 on 70
17 Nn ne 17 II n pocoi 80
18 0o 0 18 Pp riti sau Mt& 100
19 Pp pe 19 Gc slovo sau slova 200
(Q (1) (chiu) 'Oryrer tvirdo sau Perdu t 300
20 Rr re N. Over ucu 400
21 S s se 22 XS
22 $ $ se 23 tI) * fIrta 1 500
23 T te 2 Xx heru h 600
2 T
Uu
t to 251 CO w of o 800
25 u 26 111 w sti sau ste st
26 Vv ye 27 II, It
ti t 900
(W w) (dublu v) 28 'I q cervu 6 90
27 Xx ics 29 W in Sa S
(Y y) (igrec) 30 'h -. ieru &, 14
28 Z z ze 31 IA hi ieri I, I, A
32 I. A ier A,A,I
33 li t eti ea
3 10 tO iu Iu
35 iaco Ia
3 Iii 71 ie ie
37 ii% A la Ia, ea
38 IM x ius
39 El A csi cs 60
40 g' tp psi ps 700
41 0R
I' r
fita th, it 9
42 ipsilon, ijita u 400
43 -ik 4* In In
44 41 v gea

36
www.dacoromanica.ro
 'ALFABTIC adj. Dupa sirul literelor alfabe-
tului: indice In ordine .4 [fr.].
ALFABETICETE adv. In felul alfabetului;
'In ordinea literelor unui alfabet [a If abet ti c].
ALFAVITA sf. 02 A Alfabet ¶ Abecedar:
Dumneata vrei sA ma batioonresti, a ma put la ".. (NEGR
[ngr. amfa + gyre[.
ALFEL = ALTFEL,
ALFENID sbst. x Aliaj de cupru, zinc, ni-
chel si tier; se intrebuintmaza mai adesea argintat
la fabricarea tacimurilor de mash [fr.].
ALGA (pl.-se) sf. Planta criptogama
care creste In ape dulci, skate sau In pb.min-
turile umede; marimea ei variaza de la o miime
de rnilimetru pint la
400 sau 500 de metri:
unele specii se intre-
buint.eazb. la Ingra-
satul pamIntului sau
servesc la prepararea
iodului (N 73) [fr.
a 1 g u e< lat.].
*ALGAR4DA (pl.
-de) sf. Navala, iesire
la lupta Impotriva
cuiva pe neasteptate Fig. 73. Alge.
[fr. < sp.].
4iLGB11.A. sf. ± Una din ramurile cele mai
importante ale matematicilor, stiinta care sta-
bileste metodele dupla care se pot determina nu-
mere necunoscute cu ajutorul altor numere cu-
noscute Si avind cu cele dintli raporturi date; nu-
merele, reprezentate cu litere In lot de cifre, sta-
bilesc formule generale aplicabile la toate cazurile
particulate de aceeaci natura [fr.].
ALGEBRIC adj. + 0 De algebra: calcul ecua-
thine A ¶ CD Ca In algebra: manna --a. [fr.].
; veste In unele operatiuni ale ridicArii planurilor si
ALGEBRICETE adv. ± Dupti formulele alge-
brei [algebric].
'ALGERIAN I. adj. 0 Din Algeria.
2. ALGERIAN, ALGIERIANA (p1. -lane) sat. f. Locui-
tor, locuitoare din Algeria [fr.].
ALGID adj. F Care da tort, sensatiunea de
frig: zebra .-.1t [fr.].
ALGUAZIL sm. Agent inferior al poli(iei spa-
niole [1r. < sp.].
*ALHIMIE... = ALCHIMIE...
(' ALI (aleso) vb. intr. Olten (WO., A se grabi (pr
HALT) [a I a].
ALIA (allez) 1. vb. tr. 0 A lua pe cineva de
partea lui, a-1 face tovaras la o anumita fapta:
at-a aliat la actiunea Int oament care-tti schimbA repede pa-
mile 1 ® A pune un lucru lingtt altul, a le face
sa mearga Impreuna: at' volt sA aratati ea aliati mo-
rale si politica cu stlintele exacta (I.-GH.).
2. vb. rt fl. CD A se uni in vederea unei actiuni
politice (vorb. de doua sau mai multe State):
Stefan eel Mare a dat sfat Hutu' sAn si boierllor sA se slime
totdeauna cu Turcit; sorb. de grupAri politice: nations-
listii s'au aliat ou tilrantetti I] 0 A se Intovarasi Cu
cineva: cei rai se slink totdeauna contra color buni 1
G A se face rude Cu cineva prin cAsAtorie: s'a aliat
eu una din cele mat vechi familii ale boierimei noastre
C A fi Impreuntt, a se uni (sorb. de Insusiri sufle-
testi): nu totdeauna superioritatea mintii se anima on aceea
a inimif ¶ ®x A se combina prin topire (vorb. de
metale): no toate metalele se pot !titre ele [fr.].
ALIA.GIU l,-edind1), *ALI4.7 (pi.-ale; ainri)
sil. O 5r Amestec de doua sau mai multe metale
prin topire: bronznl este un ¶2 Amestec de tot
fetal de lucruri: In mintea Ini e un bizar de Mel [fr.).
"ALIANTA (pt.-ante) 5/. i 0 Incheierea unei
int.elegeri in vederea unei actiuni politice (vorb.
de deua sau mai multe State): alien% Intro Pronto II
Rusia s'a Mut pentru apArarea intareselor Impotriva Ger-
maniei, etc.: Trtpla-allanta, alianta !Titre Germania,
Austria $i Italia, incheiata. In 1887 (ow- P. 1ST.);
tratat de oleosivA al detensivA; vorb. de partide
politice: In vederea alegerilor, n'ationalistil an Mont cu
sootalistii 9 0 Intovarasire: e 0 color neputinciosi
Impotriva color vrednIci ¶ 0 Unire a doutt familii prin
cilsat °tie : stntem rude polo [fr.].
www.dacoromanica.ro
*ALL4T,-4TA adj. sm. f. p. ALIA: allatit ambelor ALF-
pnteri an lost laving' ¶ ¶ C NRALIAT.
*ALIBI, *ALD3r0 (p/.-biuri) sn. n Prezenta unei ALI
persoane In alt lot decit stela unde era bAnuitA ca
se afla Intr'un anumit timp; In materie criminals
sau corectionala, alibiul este invocat ca mijloc de
aparare de un acuzat care cautA sA aduca do-
vada CA, din cauza absentei lui din locul unde
trims sau delictul s'a fttptuit, nu se poste sa fi
luat parte la ele: a stabili, a Invooa, a-si ores an dd
[Zr. < lat].
ALIC sn., ALICA sf. mai adesea ALICE, 0. SAUCE
pl. I de' Plumbul mic $i rotund cu care se In-
carat pusca: le Impartea tarba el altos, otte patru um-
plutnri de pusca (I.-sii.); en singur siert dons halloo, st-acele
mitre Mpuri! (ord..) ¶ CD pl. la Bucatele de cara-
midtt sau de piatrA care se pun In tencuialA spre
a o Intbri sau pentru a astupa un gol [ngr.
xakExt).
ALICARTE sf. A = ALIC C.
ALICI' (- iose) vb. tr. UKT.1 (MAR.) A A pune mici
bucliti de caramida sau de piatra In tencuialA pen-
tru a o IntAri [al i c].
ALICP ( -keen) vb. refl. I A Haul din depAr-
tare, a se vedea mai limpede dintre alte lucruri:
In partea asta time, drept Inainte, ml se aliceste albInd ceva
(ISP.) ¶ ® A se Indrepta (sorb. despre vreme), a se
Intrema despre eel ce a Post bolnav) (R: coo.),
*ALICOT adj., *Amon% (p1.-te) sf. ± Se zice
despre o cantitate care se cuprinde de un numAr
exact de on In alta: namarul 5 este a parte A a
numArulni 20 [fr. aliquote.].
*ALIDADA (p1.-ade) sf. Instrument care ser-
la masurarea unghiurilor; e compus dinhoo riga
mobilA orizontala, la extremitatile duels se ga-
seste cite o plea. perpendicu -
lark una cu o deschizatura
longitudinala, cealaltA cu o
deschizatura mai larga prin -
care se vizeazA obiectele fi-
xate pentru mAsurare ( !.] 74) Fig.74. AlidadA.
[fr.].
*ALIEN4 (-enez) 1. vb. fr. C) n A trece altuia stA-
pinirea asupra unui lucru, a Instrainall 0 e A lade-
parts de la sine. a pierde: si-a allenat Mate dm-
patlile.
2. vb. refl. F A-si pierde mintile, a Innebuni
[fr. < lat.].
*ALIEN4BIL adj. x Care se poate aliena, care
poate fi InstrAinat: proprietate ~A [fr.).
'ALIENABILITATE sf. t Insusirea de a pu-
tea fi alienabil [fr.].
*ALIEN4T,-ATA adj. sm. f. O p. ALIENA ¶ O
Care si-a pierdut mintile, nebun: spital de alienati.
e
*ALIENATIUNE, *ALIENATIE sf. pa Faptul
de a aliena ¶ 0 e
F (urmat uneori de mentalA)
Pierdere a mintii, nebunie [fr. <lat.].
*ALIENIST adj. gi sm. F Care se ocupti cu stu-
diul boalelor de alienatiune mentalA: doctor 0.,; e an
bine cnnoscut [fr.].
ALIFIE sf. A Unsoare IntrebuintatA la rani,
I bube, etc.: vinAtA; de de oboes; sa mai lase foculut
frunzisoara $1 alifia de pe feta UP.( [ngr. eat:4011.
ALIFIOS adj. A Unsuros ca alifi a.
ALIGA.TOR = CAIMAN [fr.].
GALIGNI' (- nests) vb. unipers. Mo/d. Bucov. 0 A
sufla cu oare-care tarie (sorb. de Ant): al treilea
(vira) e cel de varA, care de-abia aligneste, de pare cA -$l
dA alinatatea (von.).
ALIGNP ( -nest) vb.refl. A se simti slab, a
le$illEt: Edvin sprijinea In brats pe-a -tut scrimp& amo-
reza. Ce de siinica sutlers a furtunli s'altgnea (NEOR.)
[Mr MGM].
t ALIGORIE = ALEGORIE.
t ALIJVERI = mdsvERIS.
*ALILODIDACTIC adj. * Dupti sistemul de
Inviltamint In care elevii se instruesc unit pe altii
sub conducerea profesorului: masks era socletatea ant-
turit al caret atop era Intlintarea de 'colt e (1.-011.) [ngr.
ictikYjnoacBax.rtx6c].
ALILUIA ALELVIA.
37
AI OALIMAN,
es °prise la un
mums: 18 pomeneso on o corable ee
Ilegti bordelul for ($EZ.).
ALL I- 0 ALINIAN2 sbst. 0 Trans. enc.) ,e3.. Apa. adIncti ¶
O (F) numai In expr.: a airings la , a ajunge la
str!mtoare, a nu mai putea soaps de o pacoste
(L. IA.) [srb.].
0 ALELVLANA (-nez), 0 ALI7dANT( -neso) vb. refl. (R.-COD.)
A se aseza Intr'un loc, a se pripit$i [a lima n'].
OALIMANIT,-ITA adj. sm. f. 0/ten. Indracit, dra-
cos, afurisit; om al dracului (se IntrebuintRaza mai
ales In exclamatii $i blesteme): Voi zidarli .M81, Fitt
aturisiti $1 alimaniti (roc.).
ALIMENT (pi.-te) sn. 0 X Hrana: a:timings
este ~ni indispensabil al tArantilui nostril ¶ C) (7) Hrana
sufleteascA: pentru el, stile's e .el de toate allele ¶ 0
p1, ri Mijloace de traiu care se dau, cind .gase$te
de cuviinta tribunalul, pentru Intretinerea parm-
tilor, a sotiei divortate sau a copiilor nascuti din
soli divortati [fr. < lat.].
ALIMENTA (-tea) I. vb. tr. 0 A da hrana:
Drodusele agricultural alimentation cea mai mare parte a
populatinnil noastre ¶ 0 A lnzestra cu ceva necesar
vietii de toate zilele: ora4ul Cu auk 7 0 (f) A intre-
sine puterea unui lucru, a nu-1 lasa sA slabeasca:
bAtrIna se dilea es alimenteze slaba luminft a candelei (nL.) ¶
0 e A ajuta la mentinerea unor anumite sari
suflete$ti,a le da putere: demaeoeia alimenb3azii Mate
Pasitinile write ale color inoniti ¶ 0 Os A da alimente,
mijloace de traiu.
2. vb. refl. A se 'Irani [fr.].
ILEVIENTAR adj. 0 Privitor la alimente, la
hrana: regim ~; substante e, substante care au pro-
prietati nutritive ¶ 0 tis Penzione +1, suma fixata
de tribunal pentru Intretinerea de catre sot, In
timpul divortului sau dupa el, a sotiei on copfflor
[fr. < lat.].
ALLLVIENTARE, ALIMENTATIKINE, ALIMENTtI-
TIEsf. Faptul, felul de a (se) aliment a [fr.).
ALEMENTATOR, -TOARE adj. sm. f. Care all-
menteaza [fr.].
ALMON sm. d crBooj.-- TAMNIIL-DQNINIILIII [big.
limont<ngr.].
0 ALINIQRI sm. pl. Trans. Ban. ID Sarbatoare
populara care se tine la date nehothrite (30
lanuarie, 6 Februarie, Dumineca litsatului de brIn-
za, etc.); sitrbatoarea consist In aceea ca. se face
foc In unul on mai multe locuri, aducind fie-care o
parte de lemne, de paie; cei adunall In jurul fo-
cului clnta, chiue, striga, iar tinerii iau taciunii a-
prinsi $i f ac din ei un cerc de foc $i rostesc cuvintul:
alimori; In uncle locuri se face din nuiele o roatA
sau se pun pale In jurul unei roti de car, se da. foc
rota $i se lass sA se rostogoleasca dintr'un deal.
ALIN adv. Lin, Incet: o veseli sutlers primavaroasA
ne minglte es (ODOR.) i n + aline].
ALINA' (-in) 1. vb. tr. ID A linisti, a astim-
pare, a potoli: vziaa sit-1 aline, 11 artitara &Ma statnete
de brows (NEDRA ; d01111; Malt e malt de olnd te-aztept
SA-mi Alin dorul din plot (ALECS.1; durerea, ablaut, ne-
easel; sora cea mai mare alinA trice surorilor color mai mid
on ouvinte linietitoare use.) ; timpul eters') el alinA toate
patimile pAmtnteeti (0000.) ¶ 0 A potoli: a-el mamea,
setea ¶ 3 A mInglia: Strain/L-8, Doamne, strains, De nici
apa on m'alink, De-ar plena o saptAmlna OK.-BRS.).
2. vb. refl. 0 A se lini$ti, a se astlmpAra, a se
potoli: Dar din ce in ce s'alina Toate sgomotele 'n sat
(costs.); $1 dacti vremea s'alinA, Damn mn mai raeoreso
(CON.) ¶ a A Inceta, a se opri: La on sewn s'alinii
local (cose.) ¶ 9 A se linisti prin somn, a se culca:
Cite plislirele '11 oodru... Toate dna $1 s'alinA, Nnmai en
n'am ea oina, Niol on oe m'alina (1K..13R8.) [lat. a 1 1 e-
nare < lents].
0 ALINA'... 0 /ten. Ban. = ANNA
ALINARE sf. 0 Faptul de a (se) alin a' ¶ 0
Potolire, leac: no pot gaol filet o la durerea mea.
ALINATQR, -TOARE adj. sm. f. Care a 1 i n a,
care potoleste, care minglie: n'avea ea nici on sinter
°menage in zina necassulni dealt enterintele ei, pe Dum-
nezeu use.).
ALINEAT (p1. -ate) sn. 0 $ Inceputul unui nou
rind, In scris sau Intr'o carte, pus ceva mai Ina-
untru, pentru ca sA se deosebeascA de celelalte;
38
www.dacoromanica.ro
(In graiul tipografilor) stare" 9 0 Intreg pasagiul
unui manuscris sau unei carti socotit de la un rind
de felul acesta pina la un alt rind asezat de ase-
menea ceva mai InAuntru [fr. aline a].
0 ALINI (-inese) vb. refl. 0 A se odihni: n'an vrut
boierul BA se mai alineasen la eumnatu-sat (SB.) ¶ O A
curge mai lin: $1 'merles a Wiese Undo s'alineete apa
(og.-N.) (pp- ALINA) [lin + alinal].
"ALINIA ( -niez) I. vb. tr. 5i refl. 0 A (se) aseza In
linie dreaptA: !Amen' no s'a gindit 9a Minima coma de
pe aceasta t?osea ¶ 0 Pr, o strada, a face ca toate casele
de pe acea stradA sA fie In linie dreaptA.
ALINIAMNT (pi.-te) sn. Asezare in linie
dreaptA (pe un teren) [fr.].
*ALINIALT, sbst., "ALIPTIARE, AL1ND3RE sf. Fap-
tul de a (se) alini a.
ALINTA (-int) 1. vb. tr. 0 A desmierda: mi-
nunatui Fat-trumos Aprille on pant' aurin o alintA, o lea-
gana, o mine's (cam ¶ 0 A rasfata, a razgiia: let
prea alinta copiii ¶ 0 A rosti cuvintele, In semn de
desmierdare, cu o intonatie sau sub o forma co -
pilareasca: se aseza De genunohil mai ei-1 filtrate alintin-
du-el vorbele ei netezindn-i parni (VLAH.) ¶ 0 t A linistir
a potoli: scornindu-sA grea tartan& In mare, on insemna-
tura stintei crud mares an alintat (DOS.)
2. vb. refl. 0 A se rasfaia, a se rAzglia: brateie et
m'an leganat 91 ms alintam la shin-1 glingurind (CREW;
0: a se a ea clears in tat, a se rasflita, a face pe gro-
zavul, a se arAta cu vole buna, ca sA ascundk su-
pararile de ochii lumii ¶ 0 A se Daises incet, gra-
tios, a se legAna: $oimul tan ea lebtida pe nit se entail
gratios (ALECS.) ¶ 0 t A se linisti, a se potoli: vinta-
tiler Wee de 'meter& 91 undelor de se alintarn (DOS.) [lat.
allentare < lentus].
ALINTaRE sf. 0 Faptul de a (se) alint a I
O t I.iniste: Valurile Inane el spume de mare /mblii presto
tine de n'an oo (DM) ¶ O t Mingliere: color lesinati de-
desi (Dos.).
ALINTAT 1. adj. 0 p. ALINT5 ¶ O Ritsfatat:
hrAnita, Ingrilita, alintatil ca o tats de Imparat, cum nn era
ea 0113£19C1 bine P (CAR.).
2. sbst. Faptul de a (se) alinta.
ALINTATOR,-TotiRE adj. sm. I. Care a l i n t A.
ALINTAT ORA (pt.-taxi) sf. Alintare, desfA-
tare, desmierdare: In aceste patrn cuvinte era attta es
eireattl (D.-zAmr.) [alinta].
0 ALIGN sm. 0/ten. (NASD.) $ ? = PRESURA-SVRA.
ALIOR sm. 0 Plant& jerboas& cu flori gAl-
bui dispuse In umbele mult radiate; cre$te pe co-
line aride, pe cimpuri nisipoase $i pe 6
ling& drumuri (A 75) (Euphorbia
cyparissias) ¶ ®= LAPTELE-CVCITLIII 6 4-,
[lat. aureolus<aurum, dupA
coloarea florilor galbene ca aurul].
10/1 IU
ALIPI (-peso) 1. vb. tr. C) A pune kr
strins unul linga altul Inclt sa. for-
meze un singur trup, o singurA bu-
cata: dill streini nn eau gindlt BA allPeaseA
tars noastre la a for I ¶ ® A apropia, a
face pe cineva tovara$ cu a lost \
lireso ca reennoBtinta pe care le-o deters BA-1
alipeasen de el.
2. vb. refl. 0 A se alAtura de ci-
neva: se allot de batrinii, o ermines pe
duel fat CD bratele (DLVR.) ¶ 0 A se a-
propia de cineva cu gindul de a trage
vre-un fob s: s'a alipit pe ling& el el a Fig. 75. Alior.
lzbutit BA-1 mosteneasen averea ¶ 0 A face
pilrta$ al unei idei, al unei credinte :-eatolla11 an
urmArit gindnl ea Rominii BA se alipeasen la biserica for
[ ear UPI].
ALIPIRE sf., ALIPIT sbst. Faptul de a (se)
alipi.
tALISTDA (p1.-ide) sf. Mold. Lant de ceasornic
[ngr. eauciacc].
0 ALISTINCA Mold. (TOC.) = HALASTTNCA.
ALIVERT (pl. -earl) sn. %,1 C) Mers bun al
afacerilor de comert, vinzare, dever: nn-1 nlot
de o letcaie in plata (mica.) ¶ 0 A area ~, a tace.., a face
afaceri, a vinde, a cl$tiga ¶ ® A lace min se, a
cumpAra de la cineva: nu mi-an 'Mont batAr de we
franc de perste t8AD.1 ¶ 0 t Comert, negustorie Etc.].
 *ALITER4 (- ereazd) vb. unipers. ar A forma a
aliteratic: mule et mdrunte" alltereazik intro ale.
"ALODIAL adj. i -dine)
De alodiu: piimhiturt ege [fr.]. ALI-
sn. t Proprietate ere-
-ALODAT
*.ALITERATIKINE, `ALITERATIE St. 47 Repe- ditara pe care o avea cineva In timpul feudalita- ALT
tarea aceluiasi sunet, aceleia$i silabe, la Inceputul Iii $i care, spre deosebire de feud, nu era !neares-
a;clou&sau mai multe cuvinte care stau aproape t& cu nici-o obligatiune fate de senior [lat. med.l.
Inteo expresiune, late° fraza: in lung Si in lat" 'ALOE(S), # sLorn sm. Planta din familia II-
[fr.].
Iormeaza o liaceelor, cu tulpina groasii si lemnoasa., mai mult
ALIVANCA (p1.-venci) sf. Mold. Bucov. X (Intre- sau mai putin ramilicata, cu frunze carnoase 51
buintat obicinuit la pl.; forma de sg. e data de floe mari a$ezate in ciorchini
(ALECS.)). Fel de placinte: Alivenelle se tao... din Mini{ de sau spicuri; din ea se extrage
Ditpusoin emu= prim ellA deasd, amestecind ei pintail Mine materia rasinoasa si amara nu-
de grin; Mina de papueoin se opereste on lapte, apoi se pane mita sabur; creste mai ales In
minting, tint, o mile de chisleag scoot san hrinze, se puns Africa' ([ 77) [fr. aloes <
ratirant fecal mArar, barnacle& al stir roan el se amesteca; late eisl. aloj< gr.).
se toarnit on lingara pe trine ii se coo In onptor; clod shit *ALOPAT sm. # Doctor care
Bata, se &laza ou sminttni Hart& IVOR.). trateaza boalele prin alopatie
O ALIVANT (-MISSC) vb. refl. 0 A se duce prin la- [fr.].
me fara a i se da de rost (R.-COD.) ¶ ® A se alipi de *ALOPATIC adj. De alo-
cineva ca sa poata tat (PV.-ORO.). patie [fr.].
ALIVANTA adv. Peste cap, Intrebuintat mai *ALOPATIE sf. f Tratament
ales In expr.: a cedes, a vent, a da ; impiedicat cn 1)1 medical care, contrariu omeo-
eioarele to minecile COOLS1111111i, CATLIN ow la pAmint (CRO.). patiei, consista In Inlaturarea
ALIVENCI, sumer sf. pl. Mold. Joe popu- unei boale .prin mijloace con- Fig. 77. Aloe
lar, un fel de hora de mai multe parechi $i jucata trarii naturn ei [fr.].
cu pa$i marunti $i repede (in unele parti Ii zice $i "ALOPECTE sf. # Caderea sau lipsa In tots
gg Duteous Ma) (HASD.) (PAW.). sau In parte a parului, a sprincenelor, etc. [fr.].
*ALIZARANTA sf. Principiu colorant Intre- ALOS adj. Foarte lacom, vorace (1(011.) [alit].
buintat In industrie; altadata se extragea din rli- "ALOTROPIC adj. 2 De alotropie: ozonnl e o
dacina de garanta (rolba) [fr.]. varietate 4 a oxigenului [fr.].
*ALIZE adj. *i sn. pl. 0 (vintori) vinturi re- *ALOTROPIE sf. sfi Proprietatea pe care o au
gulate $i constante care sufla de o parte $i de alta unele corpuri de a se prezentaz chip& Imprejurarile
a ecuatorului, mai ales pe oceane; ale sufla de la in care -$i iau na$tere, sub star" si cu proprietati fi-
nord-est In emisfera noastra $i de la sud-est In zice $i chimice diferite (a$a fosforul, care poste fi
emisfera austral& [fr.]. sialb $i row; sulful, care cristalizeaza $i in oc-
t ALTNI pr. AL/0d. taedri $i In prisme) [fr.].
'ALLEGRETTO I. adv. it. j Cu oare-care vioi- ALOTL, ALIIATvi, sbst. 0 dim.aulta ¶ ®X
ciune, ceva mai slab dealt allegro". Aluat pentru dospit, plamadeala..
2. (p1.-ettnri) sn. Bucata de muzica executata o .1.LLOVIA --= fALovia.
In felul acesta. *ALPACA' "ALPAG4 sf. (2) Imt Cuadruped rume-
*ALLEGRO I. adv. ,j Cu vioiciune, repede. gator, remarcabil prin tina-i lung& $i foarte subtire
2. (p1. egruri) sn. Bucata muzicala executata. In de coloare alba, uneori nea-
felul acesta [it.]. gra ; seamana cu oaia, nu-
ALMANAH (pt.-ahuri), *ALMANAC (pl.- acuri), Sli. mai ca gitul e mai lung ;$i e
,em 0 Calendar care, pe ling& Insirarea zilelor, cu- capul mai mic; traeste In
prinde informatiuni variate (astronomice, meteo- America de Sud ([ 1 78) I
rologice, comerciale, etc.), parte distractive, etc.: 2 L Frurnoa.s& stofa cu lus-
Anecdote, oalamburul--acolo Hind la pretCatit-le prin al- tru facuts din Tina acestui
manahurt st vet trace de islet tvi-Art.) ¶ 0 Publica.tiune a- animal [fr.].
nual& care d& informatiuni anumite, cum este Al- 'ALPACA°, *ALPAGAsf.R
manahnl de Gotha, care indica genealogille tuturor fa- Alia de nichel, cupru $i
miliilor domnitoare [fr.]. cositor care, argintat, ser-
OALIVLfiR (p1.-are,-aruri) sn. Trans. Dulap [ung. ve$te la fabricarea tacimu-
almariom]. rilor de masa, etc. [germ. Fig. 78. Alpaca.
A.T.,mpE sf. CIntareata din Orient care impro- Alp ak a].
viza versuri si dansa la sarbatori , AL PARI Loc. adv. ' Cu valoarea nominal&
publice on intime ([j 76): Almeea ce t < (vorb. de efecte publice, obligatiuni, etc.): am
in danauri alit de rusinoase se ars% tam.) vindnt actiunile A. [germ. < it.).
[fr.]. *ALPESTRU adj. CO A Din Alpi ¶ 0 Ce sea-
*ALMICANTARAT (p1.-to) sn. * mtuali cu Alpil, ce se gase$te In Alpi, ce este
Caro imaginat pe sfera cereasca, pa- . I/ caracteristic regiunilor muntoase Inane: 'mama al-
ralel cu ori7ontul, cu ajutorul caruia L pestra; plante alpestre [fr. < lat.].
se determine Inaltimea astrelor [fr.]. c *ALPIN adj. 0 Ce se gase$te, ce cre$te In Alpi ¶
ALMINTERI, ALMINTRELE (A) 2 Ce este caracteristic regiunilor muntoase Inalte:
ALTMINTERI, ALTMWTRELEA. eegetatinne it [fr.].
O AU:P. interj. Bucov. Trans. Haide, *ALPINISMsbst.Gust,pasiune
pleaca, fugil pentru excursiuni In munti [fr.].
*AL012 interj. CuvInt conventional Fig. 76. Aimee. *ALPINTST,:fsTA sm. f. Care
prin care se core comunicatiunea cu face excursiuni pe Alpi sau pe
cineva la telefon [fr. < engl.]. alti munti Inalti ([21 79) [fr.).
*ALOCA. (-0c) vb. tr. kr" 0 A fixa, la o soco- ALSACIAN adj. 0 I. in
testa, Intr'un buget, o sum& hotarita pentru un Alsacia.
anumit SCOp: s'a alocat o soma de data milioane 2. ALSACIAN, ALSACIAla (pt.-
pentru biblintectle scoalelor [dupa fr. all o u er]. ane) sm. f. Locuitor, locuitoare
*ALOCATIVNE, *ALOCATIE sf.
de a aloca ¶ 0 Suing' alocata [fr.].
e
0 () Faptul din Alsacia [fr.].
t ALSALT sbst. Ce este propriu
ALOCURI, ALQCIIRE(A) adv. 0 Prin unele lo- cuiva, insusire (DOS.) (ANT.-(4) [al,
curl, ici $i cola (de obiceiu Intrebuintat Cu P a): P'a- + sau".
/ocurea villa se =Mclean, Imamate on oicachini (DEVR) # ALSAUT (-nese) vb. tr. tam) Fig. 79. Alpinist.
® In sit& parte, aiurea: pa Inernrile se 1=11111)1k Cu A Insusi [a I s a u].
total altfel dealt la not [a' + 1 ocuri<loc]. ALT1, Alia I. a dj . nehot. (pl. altt, alto; gen. -da t.
*ALOCUTIVNE, *ALocilTIE sf. 47 Vorbire, chs- altni, altei, p1. alter). I Care nu e aceeasi persoana
-curs [fr. < lat.]. sau acela$i luau: alti clamant; alto Imprejurerl ¶ ® Pe

39
www.dacoromanica.ro
ALT- linger alte adj. num. on pron.: am mat mere e rich despartita prin catapeteazma de locul uncle
trel ceasuri 51 ants am siting; cineva nu 'tin as mai II lost stau credinciosii $i
ALT ® (V, : -4-em, expresiune pentru a ardta In care preotul sa-
ceva nehotarit. ceva ciudat on neplacut: parts -1 vIrseste taina litur-
~a-aia; de aici in(elesul de ceva urit, ceva mon- ghici (ri 80): a duce
struos ce se arata: credeal ca este ...A -a1a, nu HintA de la a duce la cu-
om (tap.); ceva ce te face sa te bolnavesti: i,tremura nunie ¶ 2 Q Bise-
de gIndeal o'au dat e-alea pests el wa.-N.), de unde, sell- rica, credinta: a a-
sul de boala grea, epilepsie, s. a.: Mama Stanca, apnea - gars Cu toatit torte ..n1
tA ea de +.1ea... o rupse la picior ; ma Mel aft Intru 7 0 (E) A se fertli De
In e -ales ca nebunlile tale (CAR.) ¶ ® Pe lingd adv.: pstriei C) V Hi-
nimic nu *tin ati-tt mai spun ¶ © tel ea- ALTFEL dicatura din piatra,
0 0: Pareit-1 (de) pe dde tome, se zice de cineva pamint sau lemn pe
cufundat In ginduri, care e strain de ce se petre care cei yacht adu- Fig. 80. Altar.
ce; a o Intoarce pe Male, a schimba mereu tonul ceau jertfe faeeau
sau a caul a Si! prezinte lucrurile cum ti eonvine libatiuni si savirseau ceremoniile cul-
mai bine; asta-I a actual, se zice pentru a
arata ca un lucru s'a schimbat, ca tntr'o convorbire
tului (12] 81) ¶ CD I,.
Zidul de cara-
mida refractara care serveste a opri.
nu s'a spus ce trebuia si pe urma se ajunge la in- la cladirile masinilor cu aburi, ca aerul
telegere: acts t A citelulA, mai putem eta acum de so. treats prin cenusar direct In cutia
cu acelasi tnteles si:
vorbit (JIP.) ; gIscit sau vorbA de foe [lat. a Itar iu m].
7 0 De .4 parte, elipt. de alta (opus lui pe de o parte): ALTCEVA pron. nehol. 0 Alt lucru:
den parte ma Indemna sA plea, de parte ar 11 volt sa mai mai spune-ml ; n'al mai bun de Mout ?
rem.; pe de o parte 1-a cuprins spatma, pe de alta s'a In- ¶ ..1-,
C) rt.a; nu alta: area a
zau lig. 8x.
dracit de elude (cuu.) ¶ a De A, de altiel: In thole te inigea la inima, nu + (Ise.) ; pareit-ml vine Altar antic.
ecestul Domn de -d teat boterii bine (LET.) ¶ D # a oars ea shor, nu + (CRO.) ¶ ®Nn pentru do, nu doar pentru,
odinioara (Nr- ALTEORI) ¶ i a data ea- iiLTADATA. alt motiv [a I t, + c e v a].
2. ALTUL, ALTA pron. nehot. (pl. altii, altele;--gen.- ALTCUM adv. Ban. Trans. CD Altfel: cants st ma.
dat. sg. aunts, anent, pl. altora). 0 Cineva sau ceva asculta, + nu mai stem de vorbit ¶ 0 De +, de altrnin-
strain, deosebit de cei de fat& sau de cei cunoscuti, teri: gindul nisi n'a lost ran de (RET.) [a 1 t1, + c u ru]..
care nu eaceeasi persoana sau acelasi lucru: tie -care 04LTCUMVA adv. Ban. Trans. Altfel [a 1 t' +
se tine mat CIIMilail cleat ..n1 (PANN) ; nu a frumoasa War's c u v a].
asta, do. -mi alta; 0 : eine sap& groapa ula cads singur In ALTEORI adv. Altadata (In corelatiune cu
ea; ce tie null place, ...Ilia nu lace; li Intel pe-o unison): uneori e ass de bun, + nu-1 chip s& -1 voebeSti
mein) $1-1 less pe alta ¶ ® Pe lingd adj. on alt pron.: [al te+ ori].
eine (SQU care) ar It putut face ass ceva? dam mai vazut *ALTERA (-erez) 1. vb. tr. CD A da alta Infati-
pe lament altul ¶ ® Asocial sau in opozi(iune cu sane; a schimba In rau, a strica: lumina a alterat co-
maul: gi-an !lust creclintit unul +UM; : unuia it place loarea lichidului ¶ ® A falsifica: eine lace o citatiuner
pope, ..ula preoteasa; et unli si altil slut tot aga de rat i ® nu trebue niciodati al altereze Intelesul teztului ¶ (DI el
Until ca deopotrivit: tame una ca alta de tinere lisp.). A schimba natura unei note sau unui acord sau
3. ALTA, if ALT, t ALTA Mold. (pl. allele) pron. unui ritm stabilit cu ajutorul accidentilor.
nehot. O Altceva, alt lucru: 1-a trasnit acum alta prin z. vb. refl. 0 A-si schimba infatisarea 11 0 A
mint.; biserica Episcopiei nu se deosebeste prin altA dealt se strica [fr. < lat.].
prin o olopotnitA(NEGR.) ; am allele act= pe capul men ¶ 0 'ALTERABIL adj. Ce se poate altera T7 0
Alta... alta, una... alta: alta e a auzi si alta a vedea 5 INALTERABIL, NEALTERABIL [fr.].
0 Pe lingd adj. on alte pronume: mat still ea multe "ALTERABILITATE st. Insusirea a tot ce
allele despre tine; ce alta ti-as mai putea oare soune a- este alterabil T1 (c) INALTERABILITATE [fr,].
ens p ¶ 4 Pe lingd adv.: ramie alta (sau alta ninth) ALTERAT adj. ® p. ALTERA 1-7 tC NEALTERAT
nu mai stilt ¶ C) Asocial sau in opozi(iune cu una : e Sehimbat, turburat: era... atlta asprime in glasul
anti sustin unit, altii sits; una 11 Intrebi gi alta ri- el (VLAH.).
spunde (CAR.); nna... gi alta, 511101... 0: al doilea: s'au 'ALTEFtATOR,-To4RE sm. f. Care alt ere aza [fr.].
Matuit omul cu temeia aft dee late druid dtnsul, una c& -1 *ALTERATIVNE, -ALTERaTIE Sr O Faptul de
a (se) altera ¶ ® J Schirnbare cu ajutorul acei-
toaste harnic si cuminte gi alta oft gi fats se cam trage dun&
dtnsul tse.i ; phiti una alta, deocamdata; ce mat una
altaF ce sa mai lungim vorba? ce sit mai pierdem
dentilor: -
eromatieti;
barea unui tempo cu alte
-
melodici; ritmicA, whim--
timpul? din tine, din alta sau din una In alta, Yntinzln- indica[iiini de miseare [fr.].
du-se la vorba., trecind de la un subiect la altul; *ALTERCATIVNE, *AL- A
niel una nici alta, nici mai mutt nisi mai putin, rani TERCaTIE Si. Cearta, gil- CD
vorba mull a: el old una nici alta, voian sA vIneze lighiol ceava, neintelegere [fr. <
silbatice (ISP.) ; una paste ails, a) una dupe alta, gra- lat.].
mada, b) toate la un lac: una peste alto fay o anti de ALTRN, adj. OI A Un-
lei ¶ a Nu alta, zau asa: Tiganul sA crape, nu alta, de ghiuri unghiurile egale, a
D C

cinch el de urea cm) 7 0 Nu de alta, nu din alto. pri- luate cite doua, care se ga- A

cing ¶ ® Nu m1-1 de alta, nu ma tngrijesc, nu-mi sesc de o parte si de alta a

pass de altceva; no mi-1 de iota, dar se poate sit-1 cog unei secante duse printre
gi sti ma retuze ¶ 0 Intro allele, pe ling& alte lucruri: doua linii paralele *1 82) ;Fig. esui. ht juri Litreireael:
mi-a vorbit, Intro allele, de ea e hotarlt as tacit de acme in spec. : un-- alterne Unghiuri
terne!inte'rn.e.-7,A $i 8,B.
Inatute [lat. a l t (e) r u m, -r a m]. tern, unghiurile alterne ase- Unghiuri al terne-externe.
ALT' = ALTO [germ.]. zate Intre cele cloud paralele
*LTA me- ALT'.
ALTADATA adv. 0 Odinioara: r era lumea
mat miloasit ¶ ® In alte rinduri (In trecut sau In
Ii unghiuri alterne-externe, cele care sint
a.sezate In afara celor doua paralele ¶
O 4, Frunze +e, frunzele asezate de o
viitor): a vorbit mai bine ea voiu cumpini .. mai bine parte $i de alta a tulpinei, dar fora
hotArIrile mete ¶ ® Ne~, # nu cum n'a mai Post, ca una so. fie In rata alteia () l 83) ¶
cum nu s'a mai IntImplat altadata: S'El arittat Cu- O / Culturit +11, culture alternative
viinclos ea ne...; de va 11 mars asupril-i on armele scale [fr.< lat.].
eau au sot11 suite on nu (PRVAP.) [altlid- data]. *ALTERNA (-no.) 1. vb. intr. A vein
*ALTAIC adj. Din Altai (munti In Asia); se pe rind.cind unul cind altul (vorb. des-
zice desprerasele,saulimbile a caror origine se pre- pre doua persoane sau Iucruri): ODD
supune ca trebue cautata In aceste parti ale Asici alterneazi an noaPtott. Fig. 83. Frun-
ifr.]. 2. vb. In. / A schimba pe rind na- ze alterne.
ALTAR (pi. -are), I* ALTARIII sn. 0 Partea bise- tura vegetalelor care se seaman& In acelasi ph-
40
www.dacoromanica.ro
mint: principiul de a =hurtle s'a constatat toarte bun
I fr. < lat.).
ALTERNANT adj. 0 Care alterneaza ¶ C)
cultura alternativa [fr.).
cortura ...a.
/ facindu-se o taietura, Intr'o alts plants, pentru ALU
ALTERNANTA. (p1.-te) sf. O Faptul de a al-
terna: alternanta frunzelor; alternanta culturilor pe ace-
last teren ¶ 0 Starea lurrurilor care alterneaza [fr.].
ALTERNATIV 1. adj. 0 Care alterneaza 7
Culturit d, opera(iune prin care se schimba
pe rind natura vegetalelor ce se searnana In acelasi
pamint ¶ C) 44. Propozitlune tea, propozitiune care
cuprinde dour afirmatiuni, din care numai una
poate fi admisa, ¶ 0 .4 curenti 1, curenti can
rabat un circuit, chid intr'un sens, cind In sensul
divers ¶ 0 ei Obligatiune ddit, obliga(iune care pre-
vede dour sau mai multe lucruri si de care debi-
torul este liberal In urma predarii unuia din ele;
obligatiune care las& debitorului libera alegerea
Intre mai multe feluri de a se achita.
2. adv. Pe rind, clod unul cind altul.
:1. ALTERNATIVA (p1.-ivel sf. Alegerea unui lu-
cru. unui mijloc. unei cal din cloud care-i stau
CUiVa Inainte: nu-mi amine decit alternativa EA plec [fr.].
ALTERNATOR sm. .14 Manilla dinamo-electricr
ce produce curenti alternativi [fr.].
`ALTTA (p/.-etel sf. Titlu de onoare ce se da.
printilor $i printeselor din casa domnitoare: At-
tots Regald, Alteta Sa [it. altezza].
ALTFEL adv. 0 in alt chip: e ou total de cum
ml-am Webb:mit ¶ ® Daca nu, atunci: tort pare bine
ad recnnosti, Mel dam mai ti stat de vorbit ¶ ® In-
cola, de altminteri: pare el asa, dar e om bun 111 0
De..., a) in alt chip: dar nu oumva as fact de oa Wei In
borta soarecelui nu esti scdpat de mine tcao.); b) !nolo, de
altminteri: e cam svInturat, dar de se pricepe bine in
meseria int ¶ 0 de, de alte feluri, de alt soh]:
n o mai aveti de stole P [a I t e 1].
ALTIMETRIE sf. pc 41.. Parte din geometria
praotica ce se °cup& cu masurarea Insltlmilor [fr.].
ALTFMETRU (p1. -ire) sn. 15 "am. Aparat cu
care se masnara altitudinea [fr.].
ALTISSIMO adv. it. .1 Cu note foarte ridi-
cate, foarte sus.
ALTIST, -isTA (p1. -isle) sm. j. 0 Cu o voce mai
putin Inalta $i mai plina decit a sopranului
0 Muzicant(a) care cinta din instrumentul alto [fr.].
ALTITUDINE sf. Ga Inaltime, In spec. tal-
i irnea unui loc masurat deasupra nivelului maxi!
tdupa fr. al ti tulle].
ALTITA (p1. -ate) sf. la Cusatura (cu flori, flu-
turi) de pe umerii cama.$ilor tarane$ti: de obiceiu
cusatura aceasta se pune pe camasile femeiesti,
dar uneori $i pe cele barba- C4. C., Ca 0 C, 0 0
testi (j] 84): se Imbric.A on
<Amass lit tea... on alttte pe la rs
fat Var., ; is !lid lelea on bar-
meta, Hitt badea en Finite, bar-
batul sä fie barbat 51 femeia
femeie, fie-care sr fie cum II
este dat [srb . latic a]. FM-WA It'a
0 ALTiNGIC (7)1.-rouri) sn., Fig. 84. Alibis.
0ALTINGEA (p1. -gabs) sf. Mold.
= compvituL-DotImmi [tc. altyngyk].
ALTMINTERI, A Lydian (E)RE (A), ALTMINTRE-
LE(A) adv. 0 In alt chip, altfel: trebue procedat d, ¶
0 Daca nu: bine cd to -al razgtndit, p. Weal un pas gra-
lit ¶ 0 De altfel, Incolo: a cam Inset la mum, m se =t-
onal In meseria but ¶ 0 De , de altfel: s'a
Durtat sau, de asa e telul tut [lat. a 1 t e-
r a-mente]. /Th
`ALTO sm. J 0 Voce mai gray& de I4
femei sau de copii, intermediary Intre
sopran si tenor ¶ 0 Partea cantata cu
asemenea voce intr'un cor ¶ 0 Instru-
ment de muzica. (0( 85) [it.).
t ALTOAIE sf. Trans. 4 IVIladita Fig 85.AIto.
cu care se altoe$te [er ALTQIII].
OALTOAN (pl.-cane) srt. Mold. y Porn altoit (NASD.)
[oar ALTOIII].
OALT0.41.NA ('p1 -oane) sf. Mold. i 0 Porn altoit
(HAso.) ¶ ® Varietate de cire$i side struguri cu boabe
carnoase ($ica adj. : etrevr",: wawa a) [..-ALT0111]
41
www.dacoromanica.ro
ALTOI, Mold. Trans. OLTOI (-peso) 1. vb. Ir. (T) *
A lua dintr'o plants u inladita 5i a u introduce, ALT-
a da acesteia calitatile celei dintiiu si a-i innobila
speta ¶ 2 V A Implinta, a lace sa. traeasca In
ceva, in cineva (a Insu5irel mindrie pe care a stint
s'o altoiascA actin° gi in tales si In veselia ostasului roman
loran) ¶ 0 .0` A vaccina.
2. vb. refl. F A se schimba prin introducerea
unui element nou: de and obiceiurile noastre s'au altolt
cu parole d'honneur".altoiul a coma in parte vechea pi cu-
rata simplitate (L-GH ) [ung. oltani].
ALTOIALA (p1. -tell) sf. di Faptul de a a I-
t o ¶ 0 1 Vaccinare.
ALTOIT 1. adj. p. ALTOI 111 C NVALTOIT.
2, sbst 0 4 Faptul de a alto! ¶ 2 # Vaccinare.
ALTOITOR sm. 0 4 Care altoe$te ¶ ® F
Vaccinator [a 1 t o i].
ALTOM kp/.-oiuri) sn. $i (pl. allot) gril. 0
111adita care se pune intro plant& pentru a fi a I-
toita (2]86) ¶ C) 4 Porn altoit
F Ce se Implinta, ce a pus sa.
traeasca. In ,su fletul cuiva: In om se pun
altoale Cind role si elnd buns (VAC.) ¶ ®
Vaccin [ung. olt °van y].
*ALTRUISM sn. Insu$irea de
a fi bun cu altii, de a ajuta pe
altii, pornire desinteresata [fr.].
'ALTRUIST, -isTA adj. sm. f.
+4-4. Care are insusirea altruismulin:
tire a: pornirt dde- e un
ALTUI... = ALTOI...
[fr.].
ALUAT (p/.-turi) sn. X 0) Faina
amestecata cu apa framintata: :
ai ?Ain& gi or Tot Imprumut le-a lust, se
zice despre cei de tot nevoia5i, care Fig. 86. Altoi.
traesc numai din Imprurnut (ZNN.) ¶
0 Aluat pentru dospit, plamadeala: aluatul eft de min
toatti tramintatura o dospeste =L.) ¶ C) (mat des la pl.)
Prajitura: ~urns cele mai plAcute la popor slut plAcintele
41 coltunasii (von.) ¶ ® (F) A Si tot dintr'un m, se zice
pentru a arata asemanarea. potrivirea in Insu5iri
a mai multora; din ...in acestora e plAmAditti flints lei
ChiMitik (VLAH.) [lat. allevatum<allevare].
ALUATEL er ALOTVL.
'ALUMNA (-inez), vb. intr. A rataci cu mintea,
a vedea [fr. hallucine r].
ALTJCINAT,-ATA adj. stn. f. Care alucineaza.
ALUCINATIVNE, *AurcirrATIE sf. 0 Faptul
de a alucina ¶ ® FLatlicire cu mintea, aiurare:
sgomotul vIntului de atard i1 enerveaza si-1 cid alucinatli
tvut8.) fir. hallucination].
'ALUMINA sf. o Sesquioxid de aluminiu; se
gase5te In natura in stare pura, cristalizata si in-
colork, purtind numele de corindon; colorata de
oxizi. e rosie ca focul (rubinul), albastra (satfrul
oriental), galbena (topazul oriental), violet& (ame-
tistul oriental), verde (smaragdul) [fr.].
ALUMINAT sm. Corp compus format din
combinarea aluminei cu o baza [fr.].
ALUMINIU sbst. 2, Metal de coloare alba-al-
bastrie, eel mai usor din toate metalele; se in-
trebuintcaza la fabricarea de instrumente de chirur-
gie, tuburi de !nstrumente optice, vase de buca-
tarie si alte diferite obiecte care trebue sit fie $i
ware si trainice [fr.],
ALUMINOS adj. 2, Care tontine alumina [fr.].
0 ALUMN sm Trans. Copil: Koala de I [lat.].
O ALUMNEU (pl.-nee) sn. Trans. 1 Scoala de co-
pii [germ. A lumn eu m].
AWN stn. 4 O Arbust cu frunze paroase In
forma de inima; florile lui masculine formeaza
ceea ce se numeste In popor miti$ori"; create prin
paduri si tufi$uri (Corylus aveilana) ([1187); K18 :
a stung° la resteul de a saraci de tot (ZNN.); alunul
joaca un rol Insemnat in credintele si obiceiurile
poporului; cu o varguta de alun ce se scutura
peste o ulcica pus& In vatra, babele fat de drago -
ste; tine descintli un sarpe cu un bilt de alun, II
is puterea de a musca, de aici $i credinta ca cu
frunze de alun se lecueste muscatura de $arpe;
tot cu o varga de alun, cu care s'a descIntat o
ALU- broasca muscat& de $arpe, se crede ca se pot alunga
norii $i grindina; in poezia populara, alunul apace
ALU larEtsi foarte des, multe versuri
Incep Ind cu formula lipid. : lrun-
ad verde de ® ALQN-TURCBSC, 4
a) mic arbore cu flori ca ale a-
lunului, dar mult mai mari sl
mai lungi; creste prin padurile
din regiunea montan5. (Corytus
colurna); b) arbust care seaman&
cu alunul, dar se deosebe$te prin
fructele lui lungarete, marl,
brun-roscate $i cu coaja sub -
tire; creste prin paduri, In regi-
unile montane (Carylus tuba-
lose) [a 1 u n
ALUNA. (-tom), vb. tr. si intr.
A holba (numai In expresiunea Fig. 87. Alun.
ochii, a face ochii mari).
ALUNA (p1. -ne) sf. 8 0 Fructuralunului ¶
AwNA-TuRcEttscA, iructul alunului turcesc ¶ 0
ALuNA-AMERICANA, sfi.mInta oleaginoas5.,ce. se ma-
nInca mai adesea prajitft, a plan-
tei exotice Arachis hypoyeae
(Ea 88) ¶ ® Trans. ALyNA (-DE-
PAMINT), cartof 1 ® Mold. AMINE-
DE-PAMINT (HAM) = ALunr.,v1
¶ ® Trans. AL0NA-PoncEAs0A
= GBTNDA [lat. abellana].
ALUNAR 1. sm. C) VInzator
de a 1 u n e, in spec. de alune
prajite: simigiii... Masan contract ir"---fp_
on .41 si an vinzAtoril de serbet din
Fanar (FIL.) ¶ 2 74 = P!$ ¶ C
Bucov. Trans. It = GAINQSA-DE- Fig. 88. Alune-
MQNTET 4 k = GaITA-DE-MUNTE. americane.
Z. adj.1 nAngrsA-ALUNARA =
nArapsA-DE-HuNTE.
ALUNAREASA (p1.-ese), sf. .ticr Vinzatoare de
alune [a tuna r].
ALUNET adj. p. ALUNA, numai in expresiu-
nea: ochi alnnati, ochi deschisi marl, holbati.
ALUNE41 (p1. -sole) sf. 0 4, dim. ALuNA ¶ 2
Joe popular (NASD.).
ALUNEA' (p1.-nele) = amuck,.
ALUNECA, LuNEc4(-e0) 1. vb. intr. 0 A scapa
piciorul calcind din nebagare de seams pe ceva lu-
dos (ghiatti, be umed, corp gras, etc.): a alunecat
pe salata ?I al-a scrintit piciorul 7 ® A face o mi$care,
mai repede on mai Inceatli, pe o suprafatii. lu-
cioasli: Gondola negre mule se departan de malurl Si In-
necan in taint pe negrele-t1 canalur1 (ALECS.) ¶ ® A nim-
ble lin, Mr& sgomot: chid umbia, aluneca user ca um-
bra ce insoteste Pasil omulni (oLva) ¶ ® A se mica Cu
u$urintft, fiber: zAvorul trebne uns, cA n'alunecti ¶ 0
A clidea cu o miscare usoata de pe locul unde era
mezat: testemelul... 1-a alunecat pe spate si coadele
lung! 1 s'an dedicut tvuoi.) ¶ ® A din mini (sau
din mlini), a lass din gresalft sa cad& jos, a scrip a din
mina: sticla mi-a alunecat din mina pi s'a apart I 0
® A sbura lin: plates cite un vultur alunecind in tarsi
rotocoale pe addle 1ntinse IDLVR.) ¶ ® (g) A face un pas
gresit, a gresi: o fata mare de ImpArat care alunecase pi an
in valarile Intuit osp.i ¶ ® ®: ran (zNN.), a ajunge
sarac; a se prosti, a-si pierde mintea; Lite° parte
(INN.), a se sminti ¶ ® A-1.. actin, a se uita cu
(E)
drag la cineva sau ceva, a dori mult.
2. vb. refl. I ® A se lua gresit dupe pftrerea
cuiva: basne a unul Simion despre cars s'an lost alunecat
el rAposatul ("raged° Urechie (N cost) ¶ ® (E) A se r cn
mintea, a-si iesi din min(l: it spune cite 51 mat matte
si 0 lace pe female sil se altniece cu mintea tote.) [lat. 111-
brIcare].
ALUNECATOR (p1.-toare) sn. Or' Parte a final-
Vitorului unei arme consistlnd dintr'o bucata de
ot.el si cu ajutorul ebreia putem fixa, dupli locul
pe care i-1 dam, distanta la care trebue sit tragem
(pir INALTATQR) [aluneca].
ALUNEC9S, Lulacps adj. Pe care se a 1 u-
e c & usor.
ALUNECT,TS, LurtEcVs (pl.-wort), sn. Loc
unde se aluneca u$or, unde se poste da pe ghiatft.
www.dacoromanica.ro
ALUNEL sm. 4, dim. ALAN ¶ 0 Joe po-
pular, un fel de horli (HAM) IPA(?.).
ALUNELE' sf pl. 0 Plant& din familia
urnbeliferelor, cu flori albe si fructe lungarete;
creste prin paduri, tufisuri, pe cimpuri si prin vii,
mai cu seam6. In pamInt argilos $i calcaros; rAdA-
cinile, cu tubercule, contin sub-
stante nutritive si se Intrebuin-
teazft In bucatarie ( Bunium bul-
bocastanum) ( ,A 89) 11 2 Trans.
= BARABQ1 ¶ ® Ban. = COADA-
SORICCLULUI ¶ C) sec aLuNnal**,
aurNicA [a I u nab
ALUNELE2 sf pl. Trans. Pis-
trui [ Nurfaft].
ALUNET (pl.-eturl) sn. A =
ALUMS [a 1 u n].
ALUNGA (alung) 1. vb. tr.
) A lua pe cineva repede din
2 urma., a-1 Boni; 414,: parca-lainntta I/
Tatarii (sau midi) se zice despre
cineva care e tot grftbit, care Fig. 89. Alunele.
umbla etpacit; din urma ¶ 2
A indeparta de la sine, de ling& sine: cants de mai
alungA ideile triste; sarea a de mare alder, ea alungA tot
raul de la casa IVOR.) ¶ ® A izgoni: Aideti, Irati din
tare noastrA, sit alungdm PO DWG (NEGR.).
2. vb. re fl. 0 A alerga unul dupe. altul: Am adds
surioare; Una pe alts se alunga Si on pot sA se Outwit (ghi-
cito are despre roate") ¶ O A se arunca asupra
unui luau, a se repezi la ceva: attics Meal se stun-
garb. dnpa dine ( ALECS.) [lat. *a llon gar e< lo n-
g u s].
ALUNGAT sbst. Faptul de a alung a.
ALUNGATOR -TOARE adj. sm. f. Care a-
1u g
ALUNGATUBA (p1.-turi) sf. Faptul de a
alung a, goanb.
ALUNICA1 (pl.-note) sf. 4 dim. AL1NA.
ALUNICA' (pl.-note) sf. Semn mic pe fats sau
pe trup, din nastere on artificial, formind ca o
mica ridicAturh de coloare negricioas5., cafenie:
nun cam coach. c'o e. oft nuca pe vlrful nasulul ou-ccat ;
mai de demult tinerii de la tar& Isi faceau alunele
artificiale pe feta cu lapte de alior (PAMF.) [1 u n
ALUNTS (pl.- land) sn. Loc acoperit cu a-
1 u n i, padurice de aluni: dna on oring de .., Sotinga
1g1 depterne ltvezile de adult tvi.sii.).
*ALUNITA sf tt, Mineral de coloare alb1i-ce-
nu$ie sau ro$cata, trancparenta sau translucida;
cristalizeaza in mid cristale romboedrice, mai des
In mese compacte sau grauntoase; este un sulfat
hidratat bazic de aluminiu $i potasiu [fr.).
A-LuNTTAl (p1.-lte) sf. 4 dim. ALvIiIA.
ALUNITA% (p1.-10) sf. = ALumeA2: are o on
par d'asupra sprhicenii din stings (CAR.) .
ALUNIU adj. De coloarea a 1 u n e i.
0 ALUNUTA (pl.-ow) sf. i dim. ALVNA: Foal*
verde de-.. Nid o Dolma nu-1 dulcuta Ca mile de is ma-
mugs (au.) (1rt..) (OR. -N.).
'ALURA (pf.-urt), sf. 0 Felul de a se purta al
cuiva: on-mi place de loc slurs ei ¶ ® Infatisare,
mers al lucrurilor: alacerea a lust on total alts ee de cum
mA asteptam ¶ 0 2. Mersul bastimentului, adicik
directiunea drumului sau In raport cu vintul [fr.).
ALURGHTDA (p1. -tae) sf.. Manta de pur-
purlt (Dos.) [ngr. eAoop7i.,301.
*ALUVIJ.LL adj. gal Format prin aluviune: to-
renari ...e; redline A [fr.].
*ALUVIUNE sf. ,tag Depozitele de namol, nisip,
pietri$, etc. aduse de ape $i Ingriimadite pe llngA
tarmurele for [fr.< lat.].
ALUZI (-nzesc) vb. intr. Ban. A-si pierde mintea,
a ajunge nerod [srb. ludit i].
0 ALUZIT adj. Ban. Care si-a ie$it din minti,
smintit [a 1 u z i].
*ALUZIT,INE, *MAMIE sf. 0 Vorb5. sau $ir de
vorbe care spune numai pe departe ce avem In
glad: 1 se pares ca ande in vorbele altora stall crude asn-
pra nenorociril sale ¶ ® A lace go la cineva, la ceva, a
vorbi de departe despre cineva, despre ceva
[fr. < lat.].
42
 ALVA... =
0 ALVAWCA sf. Ban. Iser O Aldfunas ¶ O Arvunli
fsrb. halvaluk].
*ALVEOLA. (p1. -ale) sf. C) Fiecare din desparti-
turile mici ale fagurului, chilioarft, celula (A 90)
7 0 0 Fie-care din cavita-
osului
MilecikerrA) In care shit Infipti P9114
dintii ¶ ® Fiecare din gropitele In care ?VA,
stilt infipti stmburii la uncle poame :
tutipse onfltul lute° belie de pepene ei se puce
tr,
VV;A:
a scoate semintele din alveolele for (D.-ZAPAF.) 71.1V1)
[fr. < lat.].
`ALVEOLAR adj. 0 Care seaman& Fig. 90.
cu o alveola: bormA 1 ¶ ®p Care Alveole.
sta. In legaturit cu alveolele: nervi i [fr.].
*ALVEOLAT adj. Care are alveole [fr.].
O ALVIE sf. Bucov. Trans. = ALBIE.
ALVITA (p1.-ite) sf. ®g( Amestec dulce, In
forma de aluat, facut din nuci, zahar on miere si
scrobeala (chid nu e zi de post, se pune albus de
(ma. In We de scrobeala): ma nitam on mIndrie to
eel ce nmblau pe los strigtnd ,,alvitA" (EN.) ¶ 0 A bate
alvita, a sarbatori lasatul de sec al Pastilor printr'un
ubiceiu Ia care iau parte copiii si care consist& In
aceea di se leaga de o ate, prinsa In tavan, o bucata
de alvita din care copiii smulg cu gura [h a 1 v a].
ALVITAR sm. Fabricant, vInzator de alvita.
ALVITARIE sf. eed Loc unde se fabric& sau se
vinde alvita.
AMA!' interj. Exprima o mirare plinti de iro-
ule sau dispret, o aprobare ironica, bravo: ama 1
al vorbit de to -al pripit (ALECS.,; 060 tIndnialti 1 (ALECS.)
tc. a m m a].
0 /PIA' conj. Irish, dar: e drzia scum BA mai piece
(13R-N.) [srb. big. a m a].
alt!!
'AMABIL adj. Pliteut, atragator, prietenos, bi-
nevoitor: n'am vtiant on om mai deott dlosul [lat.
amabilis cu acceptiunile fr. a i m a b l e].
AMABIL/TATE sf. Firea, Insusirea, purtarea
uelui amabil: Ida prima on maid [fr.].
AMAGEALA (pl. -gall, -gale) sf. Inselaciune prin
viclesug, prin ademeneli, prin fagliduinte: on amA-
gele se prindeau pe vremea aceea Mali Ia caste (cao.)
[a m a g i].
t AMAGELNIC,-Ica adj. sm. 1. = AbiAarrcat:
ca amagealnIce tocmeale 61 on chip de ImplicAluire (CANT.)
[amageala].
t AMAGEU 1. cm. Inselator, celce umbla cu min-
ciuni, cu Inselatorii: an sorts acute !stern 51 ace! ...
Misail Oalngarul (M.-COST.).
2. adj. 0 Inselator: Grath stet de neamul for vi-
elen1 $1 amAgei (M.. cosr.) ¶ C) Neadevarat: n'au lust trap
on vr'o ntilucire, ce trap adevirat aseamenea ea 9'atalt1
cement (VARL.) [a m a g 1].
AMAGI (- apse) 1. vb. tr. 0 A Insela prin vi-
clesug, prin ademeneli, prin fagaduinte, prin min-
eiuni: A$8 ne poartA lnmea, ass ne amageaete, Ala ne ease,
sunlit el batlocoreette (4..cost.); 1.74: 11 amAgeste DUMMER
din elle, mutt se mai trudeste, se lupta cu moartea
(Znn.) ¶ C) A face pe cineva sti creada ceva gresit,
un lucru neadevarat: salient Seta este no deenoblat ca-
re a vent! act aS ne emAgeascA cusp.) ¶ ® A Indemna spre
rau, a duce In ispita ¶ 0 A scoate din minti (o
femele), a seduce ¶ 0 A salsa credinta conjugala,
a fi necredincios.
2. vb. refl. A se lasa a fi Inselat, ispitit, ademenit
de ceva: a'amageete cu Wattles cA ogoru-i va Reba (NEDRA
[lat. *ammagire<gr. p.aTeoce].
ANIAGIRE sf. O Faptul de a amagi C) In-
SellieiUne; ispita; parere Insellitoare: bolerul, amArit
de 11 $1 inselActunea Tigancil OSP.).
AMAGIT9E,-TOMLE 1. adj. sm. f. Care a m a-
ges t e; apele line slut amAgitoare; merse la tmparat
el else oA acela este an $1 trebue pus la Inchisoare nat..);
2. AMAGITOARE sf. Mold. Bucov. (MAR.) (HASD.)
LGPITL-VRABIlLOR.
t AMAGITTJRA (pl. -tor!) sf. = amannALLA: pa-
tine cAluglirite sA tao de bunlivola lot, mai multe aS lac ou
de-a sila 51 en amAgitarl (PRV. LP.) [a m a g i].
o AMAHAI (-less) vb. tr. Maram. A ameninta cu
degetul [pa- WHAT].
0A.MAINTE adv. Trans. (FR.-CDR.) = MAIRTE.
43
www.dacoromanica.ro
'AMALGAM (p/.-amuri,-ame) sn. 0 r1 Aliaj ALV-
format din mercur cu un alt metal: ...111 de Mania
serveate la fabricates oglinzilor ¶ o ® Amestec de per- AMA
soane sau lucruri care nu se potrivesc laotaltii,
care nu shit !Acute sa stea Impreuna: societtittle
nmane, ascot campus din Mite bane el role (F))..) Pr.).
*A.MALGANIA. (-amez) 1. vb. tr. 0 Q. A face un
amalgam, a amesteca mercurul cu un alt metal
0 (E) A amesteca, a Impreuna persoane sau lu-
cruri care nu se potrivesc laolalta, care nu shit fa-
cute sa stea Impreuna.
2. vb. refl. (D Lis A se alia (vorb. de mercur si
un alt metal) ¶ 0 ® A se amesteca fart a se po-
trivi laolalta [fr.].
A.MAN t interj. 0 Indurarel Iertarel (strigatul
nisi o pntete, nnmai oe Stri8811 I
Turcilor implorind crutarea vietii): on mai avean
(NEC.) ¶ O Pr. ext.
Strigat spre a cere iertare (mai adesea ironic):
InvIttiti pima ce-a lace
lunge, a se vedea) la ,
(ALECS.) ¶ ® A tl (sau a a-
a fi (a cadea) in
¶ 0 ..,-zaman ow- AKAN-ZAN/NW [tc.].
AMANDEAI interj. Mold: Fugal Da naval& I
mare nevoie
Cam om earl Rasalille, pe ale! ( ALECS.) [W. 8.111ad 6].
AMANET (pi.-etur1,- ete) sn. 0 ter Lucru ce
depune datornicul In p&strarea Imprumutlitorului
spre a-1 Incredinta de plata datoriei, zalog:
este un contract prin care datornicul remits oreditorulul sAn
on Meru mobil Burs siguranta datorlei t000.-c(v.); a puns, a
da, a !Asa, a lua, a opri, a prim! ¶ ®i IpOteCrt.:
a pus °agate, moots , le-a ipotecat ¶ 3 Ceea ce se da
cuiva in pastrare, ceea ce se last'. In paza cuiva ¶
O Pr. ext. Persoana lasata drept garantie, osta-
tic: Bozzari el Ali-Page fusese siliti sii-ei dee cop!!! unul
altuia (1.-(321.) RC.].
AMANETA ( -etes) vb. tr. tel 0 A pune a m a-
n e t, a Visa ca amanet, a zalogi: ce o eA mai amanetAm
la nrma urmelor deed pterdem 51 'n asta sears (DLVR.) ¶2A
ipoteca: el-a amanetat oasele.
ANIANETAR sm. el Cel ce primeste ceva ea
amanet:,-. se mice acel oe an lust amanet sae ipoteoA
(COD.-CAL.).
tt AMANETARISI (-1seso) vb. tr. te = AMANETA.
ANIANETARISITQR sm. Ty = AMANETATOR:
Imprennli on eel vremelnic drib a Awulul Inceteaza 11 dritul
asupra Inerulni amanetat (COD.-CAL.) [8.In an e t a r IS /].
AMANETAT sbst. Faptul de a amanet a.
AMANETATOR sin. eel Cel ce pune amanet
[a man eta].
AMANT Sm., *AMANTA (p1.-te) sf. Ibovnic(a),
amorez (amoreaza) [fr.].
AMANUNT, amArmacr 1. sbst. 0 In legdturd cu
prep. ae,en, tpre (cu care formeaztt loc. adv.),
tinind seams de partite cele mai marunte, de cele
mai mici imprejurari, foarte migalos: al lust satul
de-a rindul 51 casele de-amtiunntul (MAR.) ; carne Immune
acelor vremi pre aminuntul an sorts (CANT.); a cAutat en de-
-.1 prin Mate colt-utile easel; le-a poveatit Mate In de-
amAnunt, una cite una (suf.); ti-era drags inmost sA privegti
la o grAdina asa on aminuntul cantata (ISP.) ¶ 0 $ Fara
prep.: tuturor amaruntni vedearea CB vAznseril ousel% (NASD.).
2. AMANVNT (mai adesea pl.-te, t -turl) sn. /m-
prejurarile, particularitatile unuilucru, unei Intim-
plant luate In parte, una cite una: luA aminte Is
Coate amanunturile ce Inoonjura ourtea cusp.) ; a intra In -,,e;
a da pros multe e; a se plerde In see.
ii. adj. Amanuntit: In arms amtinuntel anallze oe
am consacrat legendel too05.1 [a' + m a n u n t sau
marunt].
t AMANUNTA (-nnt)... Ban. = AMMTENTA...
AMANUNTI, AMARIINTI ( -tees) vb. tr. (D / A ma-
runti, a sdrobi, a fartma, a desface bulgftrii de pa-
mint: la pratila dintlin... amSruntim pAmintul $1 st1rPim
burnienile (ION.) ¶ 0 A arata, a povesti cu de-a-
manuntul (or MaNuNTI) [a manun t].
AMANUNTIME, AMARUNTIME sf. = ardANuNT
2.: treptat, treptat, amlinuntimile luorntilor pier 51 rAmin
1211/881 MIMES (BR.-VN.).
AMANUNTIT, ardAanNTIT L. adj. C) p. AMA -
NUNTI...: de vs u bats ogorului toarte amaruntlta el In-
!Ghia (ION.) ¶ ® Cu toate amanuntele, tintnd seams
de cele mai mici amanunte: 111.-11 NOUt o descriers "4
a locurilor pe oars le-a vizitat.
AMA- 2. adv. Cu de-amanuntul: a -mt povestesti Coate 2. vb. refl. 0 A deveni amar ® ® A se nithni
:1. sbsl. Faptul de a amanunti. adlnc, a se necAji, a se chinui cum nu m'ae came el
AMB AIVIAN-ZAMAN Joe. adv. Zor-nevoie, cu nu m'as .olt WA slut olog nerd ¶ ® A duce 0 viata
once 'net: Ala, , 4-1 tmceumut cu paten m11 de lei plina de necazuri: tacA mttamti.rase Si on De aid, Ps linitA
(BR.-VN.) [tc.]. bat. *a m a
vi sit <son
AMAR 1. adj. ® De un gust neplacut. ca al AMAR ME ger MURIA=
pelinului, al fierii, etc. (C DVLCE): oa fleree, ca AMARIRE dt. 0 Faptul de a (se) amarl '11
veninal, oa pelinul; migdaIe owe; F : rAdAcina invAtAturli e 0 Mlhnire: a care sufletu-1 apaCA (EMIR.).
A, dar rodul el 0 duke (ZNN.); IP Bare sulfat de AMARTT,-ITA 1 adj. sm. I. p. AMAR!
magneziu ¶ 2 (y) Trist, mbhnitor, chinuitor, du-
I

a;
reros, crud; grozav: atunsese In oea mat oA sartleie
(NEOR.); In pAduri trozneso stater'', E on ger
(ALX.) ; silo e, traiu nesufPrit, plin de necazuri:
, onmplit:
st eu, proastA, sA nu stiu n1mic et sA -mt fao sae owe (CAR.);
0 ® Adinc mIhnit, necitjit, suparat: ciatA
traiu ,w; wile 0; clnd [etudes°, 0121 de mine, cii am as ma
Intoro iar la Musa awed, trai vine sA turbos (CRC.) ¶ a Om ow
(SEz.), OM uscat, de care nu se mai prinde carnea.
2. adv. # Cu durere, a.marnic: VAItIndu-se In
clnd 11-1 lumea mat ll (ZNN.), CInd nu mai stii ce sit vApaie pfnii 'n glt (PARN).
rani de suparare, de necazuri; durere Aia, durere AMARIT9R adj. () Care amaraste ¶ ®
adincit, patrunzatoare; lacrimt e, care izvorase din
cauza unei dureri adinci; aline A, se zice de ceea ce

.
se agoniseste cu multe umiliri, cu multe necazuri.
2. adv. Cu multa durere, grozav: a (se) piing° ow;
a ohinut
tears (emu).
AMARITJ .
®: as au taca ca pitrinta tor, rudit Inteartli st

AMARNIC 1. adj.
araAEru
I Grozav, spaimIntator,
infricosat: iarna de genii eel trAsnea grinds. In odaie
amArt-

j. (p1.-rtul) sn. () ® Chin, necaz, durere, mlh- (EMIR.) ¶ ® Grozav, nelndurat, strasnic (vorb. de
nlre adIncii.: elute unmet ,w necazuri Inteastli lame persoane): omul mule e mat molt deolt lute. e IVOR.).
isi_v.1; 6 :oine n'a gustat ~u 1 as stie ae a dnIcele; 14: 2. adv. 0 Grozav, Ingrozitor: vary to tnnlidust de
a-gi mince ou olneva, a trai Impreuna cu cineva Im-
partind cu el binele si rani; l : a-si Ingbiti owul,
a rabda necazurile, a suferi in tacere; cu loc.
adv. cu multa durere, grozav, amarnic 111 ® Atlta
"w: pre sine sA vor vedea buts Inteattta ow et dureare el in
, caldera 01 tintarii to ohinuesc (ale.) ¶ 0 Mold. Foarte,
poste masura, extrem:
[a AmmaArk.
UNT... see AMANVNT...
II. 1 Ora de fudul (eau.)

OAMARUNT41 (- tea)... Ingbetu-

usturtme netrecutA (VARL.), de unde F expresiunea
atlt(a) de, atIta multime, sau ce (de) de, ce mul-
time, sau numai . de, o multime (comp. 0 Bronze de
bent): vAzind pe °mogul sae_ Inconturat de ant ow de ga-
las (cue.); nu 1 se inttmplase niciodatli, In atIta de
vreme, numb° din cite vlsase e greqita construe -
(iunea atttla annul de...: de °title owl de ant vecini on mo-
ttle (." MIRE).
4. interj. Exprima o mihnire sau durere adinca,
o amenintare, mai adesea In constructia eat Si
clad vents spot lama, ... vat et -.I tstv., [lat. amarus].
*AMARA (p1. -are) sf. ,. CD Funie ce slujeste spre
a opri o corabie la uscat sau spre a o lega de atilt
corabie ¶ 2 on -ce fel de funie ce se Intrebuinteaza
spre a lega diferite lucruri tntr'o corabie: am Inttl-
ntt bricul turceso, 1-am dat et 1-am ramercat 0: cu.) [fr.
amarre].
AIVIARACIOS adj. Cam a m a r, putin amar.
A.MARACWNE sf. IInsusirea, starea a tot
ce este a m a r 11 2 Gust amar: pieta dottorla, BA
vadi dacli este potrivItA din ow (CAR.) ¶ 0 (k) Durere sau
mthnire adInca, necaz, obida: De buzele el crdpate tre-
Cell cite on surts trlst et plin de ow (DLVR.).
AMARALVTA (pl. -ate) st. p Mica planta ler-
boasit cu flori galbene aurli, care cre:3te prin locuri
umede, prin paduri; tontine un sue amar cu pro-
prietliti tonice (Gentiana filiformis) [a mare a].
'AMARANTH (p1.-to) sf. *= KIR [fr. < lat.].
AlVLAREALA (p1. -eu, -ale) sf. CD Amaraciune:
(RET.) ¶ ®
no a aid o duiceath sA on fie nrmata de 4'
Mica planta ierboasa cu flori mai adesea albastre,
rosietice, mai rar albe; creste prin
fInetele uscate, prin locurile nisi-
poase de la rimp, coline si din
munti; din cauza proprietatilor
sale tonice, expectorante si sudo-
rifice, e tntrebuintata In medicine
to contra afertiunilor pulmonare
(Polygala vulg ., P. comosa) (r_E 91)
[a m r 1].
AMAREL 1. adj. dim. AMAR.
2. AMAREA (pi. role) 5/. # Trans.
ARIAIIRAR.
AMARIME, ANARIME sf. Ama-
racitine [a m a r]. Fig. ca. Areal-este..
&Mkt:4U, AMMO adj Cam
a m a r, putin amar: florile vietnilor ImprAetean rat-
resat for :May el amArlu (ORL.); Pe glt strati un gust emit-
flu, COCiir (DLVR.).
AMART (-arise) 1. vb. tr. () A face amar: Mu-
tt= aceasta rot-a amfult guts ¶ 2 ® A Intrista, a
nalhni actin°. a necaji: mi -a amarIt zilele vista, su-
lletal; asta o man De copliA pInd 'n fundul snfletului (CAR.).
44
www.dacoromanica.ro
rile ce au sA urmeze amarunteazA rota ogorulnl (ION.) [e.r
MARIINTA].
0 AMARTJNTA2 ( -unt)... Olten.= A MENINTA [Pr'
maxi:TETA].
AMARUNTELUL (DE-) mr MARUNTEL.
A.MARUNTI (-test)... per AMANUNTI : mar"'
thud ori-ce problemA (DLVR.) .
°AMAMI* sm. 4, Bucov. = CALIN [a m a r].
AMARVT 1. adj. Cam a m a r, putin amar.
0
2. AMARVTA (Pi-ute) st * CD = AMARALVTA
= LAMA-GAIL
I
A.MASURAT adj. adv. Tr.-Carp. Potrivit (cu),
conform (cu), corespunzAtor: aouma 1-a adus, +
atgliduintei. pe tint situ (SM) [inasurat].
*AMATOR, -TOARE SM. /. 0 Care are o aple-
care, o placere, un gust deosebit pentru ceva, iu-
bitor: de 'Mist, de pescuit, de dans ¶ 0 Se zice mai
ales, cu privire la artele frumoase, despre acela CA-
ruia-i plat foarte mutt aceste arte, fare a se Inde-
letnici cu dinsele: de picturA, de sculptnrA. de mnzloA
[fr. < lat.].
'AMAZONA (p1.-one), *AMAZOWIA (-oane) sl. 0
A Nume dat de cei vechi unor femei razboinice
care ar fi locuit In Scitia (E1 92): amazoanele acestea
eras nista muieri viteze care
on vreau sA etie de nation asp.)
11 ® a Rochie lung&
pe care o poarta femeile
clnd calikresc ¶ ® c&ia-
Fig. 92. AmazonA anticA. Fig. 93. AmazonA.
reatit Imbracata cue astfel de rochie ([0] 93) [fr.
< lat.-gr.].
AMBAC sbst. 0 11E- Tablita, placa. de seris ¶
® Socotealit [ngr. clp.ncococ].
*A.MBAL4 ( -les) I . vb. tr. %a A Impach eta marfuri
In pinza, In lazi, etc., spre a putea fi pastrate sl
transportate Ora sit fie supuse la stricaciuni: no
tapiler ambala pianul (VLAH.).
2. vb. refl. 0 A-si lua vtnt, a scapa (vorb. de
cat) ¶ 0 ® A se aprinde Para veste de mlnie, a se
lasa a fi Unit de o pasiune, a se iuti, a se porni
deodat a [fr. em b a lle r].
 "A_MBALAGIU (pl.-age, -Ewa) *Aifisiti4J (pl.-ale),
sn. 0 Faptul de a ambala, impachetare ¶ 2 Tot
ce sluje$te spre a ambala: hirtie, carton, plaza,
lazi, butoaie, etc. [fr. emb a l l a g e].
*A.MBALAT sbst. Faptul de a a m b al a.
AMBAR = HANNAN.
'AMBARASA. (-asez) vb. tr. A lncurca (pe cine-
va), a pune In Incurcatur& [fr. e mb ar r a ss e r].
*A.MBARASANT adj. Care pune In Incurca-
tura: se ally lntr'o situatie foarte A [fr. e m b a r-
rassant].
*AMBARCADER (p1.-ere) sn. 3 Cheiu; punte
care Inainteazil in mare pine. la Inaltimea unui
vapor $i de unde se Imbarca marfurile $i calatorii
[fr. embarcaderej.
*AMBARDA (-des) vb. intr. A face ambardee
[fr. embarder].
AMBARDEE (p1.-dee) sf. 3. Miscare de rota-
Oune de la stinga la dreapta $,i de la dreapta la
stinga pe care vIntul sau un curent puternic o im-
prima partii dinainte a unei corabii [fr.].
*A.MBASADA (p1.-ade) sf. It 0 liunctiunea
reprezentantului unui Stat pc linga alt Stat: a lost
trimis In la Londra ¶ ® In mod colectiv, ambasa-
dorul $i personalul care lucreaza sub directiunea
acestuia: face parte din riir ¶ ® Cladirea In care lo-
cue$te ambasadorul $i uncle se MIA instalata can-
celaria acestuia: s'a duo SA-$1 vizeze pasaportul la
(D Deputatiune trimisa la un print sau la un Stat
. 111.
suveran, solie [fr.].
*AMBASADOR 1. sm. Cj) 0 Persoan& trimisa
de un print sau Stat suveran sa reprezinte pe ling&
o curte strains interesele Statului si persoana Su-
veranului de la care a primit misiunea, sol: a lost
numit 0, al Angliel la Paris ¶ ® Pr. ext. Persoana tri-
misa pe linga alt cineva cu Insarcinarea de a face
oare-care demersuri sau de a-i comunica ceva:
nu m'am putut intelege cu 0o1 pe care mi 1-ai trimis.
2. ABIBASADOARE (p/.-doare) sf. 0 Sotia unui
ambasador ¶ ® Pr. ext. Femeie trimisa pe ling&
cineva cu o misiune oare-care [fr.].
*AMBE(LE) I1r 4MBII.
*AMBETA (-etez) I. vb. tr. A plictisi.
2. vb. refl. A se plictisi, a i se uri [fr.].
*AMBETANT adj. Plicticos, plictisitor [fr. e m-
betant].
"AMBIANT adj. Care Inconjoark Inconjura-
tor : fluid medin tr; 15 aer aerul care Impre-
soar& un corp, cu care acesta este in atingere peste
tot sau mai pe toata suprafata sa [fr.].
*A.MBI.6.NTA sf. Ceea ce inconjoara, ce consti-
tue un mediu material, inteleetual sau moral [fr.].
"AMBIDEXTRU,-TRA adj. S711. 1. LQ Care se
sluje$te deopotriva $i cu aceea$i indeminare de
mina dreapta $i de cea stingy [fr. < lat.].
AMBIGEN adj. Cv Avind forme de amIndoutt
genurile: substantivele sire de obicein neutre" slut e
In limba romlna, avind forma masculina la singular si le-
minina la plural [dupa lat. ambigenus].
"A.MBIGUITATE sf. 0.7 Defectul unui cuvint,
unui discurs de a fi ambiguu: an vei glisi In rAspunsul
cir [lat.].
lot nits! o urma de
A.MBTGUU adj. 47 Care se poate lua In doua
Intelesuri, echivoc (vorb. de un cuvint, de un dis-
curs): mi-a dat un rfispuns [lat.).
'AMBIL AMBE(LE) (gen.-d. M. ambilor, f. ambelor)
num. Amindoi: ambli prieteni; ambele mlini; uneori
forma nearticolata ambe preceda substantivul cu
sau fara articol: Curierul de ambe ante [lat. a m b 0).
GAMBIT sn. Cf!), *AMBITIE sf. = AmniTIVNE.
*AMBITIONA (- fonez) 1. vb. tr. A cliuta ceva,
a umbla dupti ceva, a nazui la ceva cu mare Myna,
Indemnat hind de ambitiune: boiern, pe earl bogAtia
fi aumetfse, IncepurA a 0, domnia (NEGR.).
2. vb. ref/. A se IncapatIna din rtvna de ail
ajunge scopul, din ambitiune: s'a ambitionat sA in-
treaca cu once plat De colegii sal [fr.].
AmBITIOS,-oAsA adj. sm. f. 0 Care are am-
bitiune. stapinit de ambitiune: o InImit ambItioasil;
un outlet ¶ ® Care aratk care cuprinde ambi-
thine: dorinta ambitioasl: planurl ambitioase ¶ ® (12,
ncapatInat, artagos, lute la fire [fr. < lat.].
45
www.dacoromanica.ro
"AMBITIUNE, AMBITIE Si Rivna, dorinta ne- Am B-
marginita, nelnfrIna15., de a ajunge la onoruri, la
mariri: uneori patima trufase de a i se recunoaste AMA
In public valoarea personal/I.: s plin de e IlpsIt de
art -ce rrr ambit's de a domni II pierdu ISALC.1 [Cr. < lat.).
t AMBON (pl. -oane) sn. fr& = AttIVQN: se gni pre
51 T./knelt cinstita cruse (VARL.) [vsl. a m II b on ii].
*AMBOSA. (-osez) vb. tr. 2.. A dispune legaturile
unei corabii astfel ca s& se mentina vasul aparat
Intr'o directiune data [fr. e m b o s s e r].
* AMBRA (p/.-ore) si. A Substant& grasik si aroma-
tick cu miros patrunzator ca de most, care se ex-
trage din intestinele casalotului, dar care se mai
gase$te plutind la suprafata merit, chihlibar
cenusiu; se Intrebuinteaz& In parfumerie: inonleie
se Inaltan cu scorburi de tAmlie Ii cu prund de (EMIN.) [fr.].
AMBRASA (p1. -se) sf. Facie de stofa sau siret
gros, de care atIrna mai adesea un ciucure, $i care
sluje$te sa tins strins mijlocul unor g
perdele sau draperii ( 94) [fr. e m-
brasse].
*AMBRAZURA (131.-nri) sf. 14 Des-
chizatura, ferestruic& de form& pris-
matic& Mout& In masivul unei baterii
prin care sa poata trece gura unui
tun [fr. embrasure].
AMBRIBOrU 1. sm. = ev$rdA Q.
z. adj. Ro$u Inches, moltorit din
mAtase rosietka Si se toed 0, (NASD.) [tc. -ar.
Fig. 94.
a m b e r h u i, comp. ngr. exp.1c2pp.n6II. Ambracd.
AMBROZIAG adj. Care are un
miros foarte placut, ca acela care se presupune
a-I fi avut ambrozia [fr.].
*A.MBROZIE sf. OI Hrana zeilor Olimpului,
dupa cum nectarul era bautura for; ea avea darul
de a conserva tineretea acelora ce o gustau $i de
a-i face nemuritori ¶ () Pr. ext. Mlncare foarte
gustoask delicioasa: gustlnd no tel de 0., compusA din
putin lapte, putin part si putin zahar (CARL [lat. < gr]
'AMBULANT adj. 0 Care umbla din loc In loc,
care nu e stabil: nine dorm si-si Inchine UneI statui 01
vo.Ae41 ® 430 Negustor ~. care umbla din ora$ In ora$
sau care colindastrazile spre msi vinde marfa ¶ ®
0 Aetori ambulant!, care merg din ora$ In eras spre
a da reprezentatiunil 4 x appal , spital provizoriu
unde se primesc $i se ingrijesc militari raniti sau
bolnavi [fr. < lat.
'AMBULANT A (p1.-ante) sf. Un fel de
spital militar asezat la o mica departare de cImpul
de bataie Si unde se transport& imediat ranitii spre
a li se da cele dintli ingrijiri 0D] 95) ¶ - Spital
improvizat In diferite carti-
ere ale unui ora$ In timpul
unei epidemii sau unui raz- .
boiu civil [fr.].
AMEAZA... = AftlIAZI. .
'AMEBA = AMIBA.
O AMELICA = amErticA.
tAMhLINT.41.... = AKE- Fig. 95. Ambulant&
NINT6...
AMELIORA (-ores) 1. vb. tr. A Imbunatati. a
face mai bun, a aduce In stare mai bunk a in-
drepta.
Z. vb. re fl. A se Inabunatati, a se Indrepta: sta-
rea bolnavului s'a mai amelforat [Cr.).
*AMELIOFtANT adj. Imbunatatitor [fr.].
*A.MELIORARE, *AldELIORATIVNE. *AbIELIORA-
TIE sf. 0 Faptul de a (se) am eli o r a¶ 2 Im-
bunatatire stare mai bun& [fr.].
*AMELIORATOR adj. Care amelioreazi) [Zr.].
t AMELICA' ( -it) vb. tr. 0/ten. Bucov.ADIENINTA:
taktortil amelltInd, II elan mina mos.).
AMELIT4.2 (-it) vb. intr. A pomeni In treacat
(Inteo scriere) despre o IntImplare, a mentiona:
nime n'au amelitat railcar clt de putin de tweak ce am saris
1101 (N.-COST.I.
AMELITATURA (pl. -turf) sf. Pomenire In
treacat (intr'o scriere), mentiune [a m el it a2].
*AMENAJA (-ales) vb. tr. 0 A Imparti cu rin-
duiala: apele unlit Izvor ¶ ® A lntocmi Intr'un
anumit scop, a aranja: In vederea oaspetilor, s'a ame-
najat altfel apartamental la 0 * A reaula taierca unei
AME - pacturi In asa fel Ca lernnele sd nu se ispaveasca
Am, nicitd [fr.].
1- (pi.-ente) sn., *AMENA.7411E,
8/. C) Faptul de a amenaja '11 ® 4. Ingrijirea
tftierii unei paduri [fr.].
*AMENDA (-dez) vb. tr. 0 A face mai bun, a
ImbunatAti, a Indrepta ¶ ®0 Spec. A educe Indrep -
taxi, schimbari (unei legi): legea an trebue desliin-
tatA, of numal amendatit ¶ 0 f A Imbunatald plimIntul,
a schimba nature solului, a-1 Ingrasa prin edam-
garea unor substante strii.ine care-1 fac mai rodi-
tor ¶ O rk A osindi la amenda, a globi: 1 -au amen-
dat cu 50 de lei pentra contraventie [fr.].
*A1VINDA 73/.-enzl, -ende) 0 sf. Pedeapsd
In bani, gloaba: martorul cast. care nn vine Initiates
indecittli, se va °end' la o v.; care no va ft mai mare de 100
de lei mi. cm) ¶ ® A face ow onorablltt (pentru ceva), a-si
eereiertare, a-si recunoaste In public greseala [fr.].
*AMENDABIL adj. Care poate fi amendat, care
se poate Indrepta [fr.].
'AMENDAMENT (p1.-ente) gri. O Inibunata-
tire, indreptare ¶ (P 0 Spec Schimbare, modificare
propusa la o lege, la o hotarire cu prilejul discu-
tiumi ei In Corpurile legiuitoare If ® ,f Tot ce
sluieste s& Imbunatateascii pamIntul Si sa-1 fac&
mai roditor; IngrastimInt [fr.].
AMENINT4 ( -lot), AMERINTA (-rint) 1. vb. tr.
C) A 1a cuiva a Intelege, a-1 Infricosa prin vorba,
prin fapta, prin gesturi, prin scris, a trebue sift se
team& de mlnia sau rdzbunarea lui, de rani ce are
de glnd s & -i faca., etc.: I-a amenintat en bAtaia, on
nmartea ¶ ® Pr. ext. (vorb. de primejdiile de earl
are sa se teama cineva): davit CO so vSzu SCATIST de pri-
meidla ce-1 amenintase (Isp.).
2. vb. intr. A face cu mina, cu arma, cu un
lucru care -care, un semn, o miscare, cu scopul de
a Infricosa pe cineva, de a opri In loc pe un dusman,
de a-1 reduce la neputint& (mai adesea In basme,
rind este vorba de puterea vrajilor): avea trot betl-
pare In mind ei, clad a amenintat, taste entitle s'au risipit
tem) ; ameninta asnDra for 41 se !Acura steno de plata 0se.)
[lat. amminaciare<minaciae].
AMENINTARE, AKERINTARE sf. C) Faptul de
a ameninta: este mai Brea pentru nn cutlet co
Ile chain& T180r dent chiar 'cellars (CAR.) ¶ 0 Vorba,
faptli, gest, etc. prin care se ameninta cineva.
AMENINTATQR, AMERINTATOR,-TOARE adj.
sm. 1. Careamenintli: erect nor de groaznicit vl-
belle se apropia de tare for teALc.i; a moors la Drimarie, mid
Is subprefecturd, sit denun0 pe amenintator
AMENINTATURA, ABIERINTATGRA (IA.-tart)
sr (em.) = AMENINTARE.
*ANIENITATE sf. C) PlAcere ce produce fru-
musetea unui loc II ® Pr. ext. Firea aceluia care
primeste cu bunavointa, cu bllndete pe cineva,
afabilitate: eras sigarl a gils1 la entail o Drimire PlinA
do (1.-(H(.) [fr. < lat.].
AMENT (pi. -to) sn. Inflorescenta asemana-
A mixtus].
Ware cu un spit, format& din reunirea pe o axli
principal& a mai multor flori
unisexuate, farli codit& (asa la
salcie, anin, alun, plop, stejar,
etc.) Pi 96); pm MITISOR [tat.].
*AMENTACEE sf. pl. * Fa-
milie de arbori cu flori monoice
sau dinice dispuse in amente [fr.].
'AMERICA sf. PInza de
bumbac ordinar& tesutii in fa-
brici: sic ca plaza de read triteete mai Fig. 96.
malt dealt area de ars numitA v.; (ION.) Amente de alun.
[America].
*AMERICAN adj. 1.0 0 Din Am erica, care
locueste sau s'a nascut In America (in spec. In Sta-
tele-Unite) ¶ ® Ca In America: reolamA ..ft If 0
;
# ALINA .-4k p.- ALVNA. ¶ ® NVcA A NVCA.
2. AMERICAN, AMERICANA (p1. -are) sm. f. Locuitor
din America (.w- P. IST.) ; (I' se face av, se preface c&
nu stie nimic, se face niznai.
*AMERICANESC adj. Din America, In felul,
dupd obiceiul A in ericanilo r.
'AMERICANESTE adv. C) Dup& obiceiul, in
felul Americanilor C) co In limba americana.
46
www.dacoromanica.ro
'AMERICANISM (p1.-isme) sn. 0 of Particu-
laritate a limbii engleze vorbite In America (In
spec. In Statele-Unite) ¶ ® Purtare, apuchtura
americaneasca [fr.].
*ANLERICETA. (p1.-ate) sf. * Specie de mus-
cata. (Pelargonium hortulanum) [A meric a].
OAMERIND4 ( -des) Trans. = MERINDA..
AMERINTA... me- AMENINTA...
AMESTEC (p1.-eouril sn. @ Punere la un loc
a mai multor lucruri ¶ ® Lucruri Ingramadite
fara nici un rost, confuziune If ® Impreunare de
mai multe lucruri, de mai multe Insusiri: Laurent
era ...al cel mai ablaut de om serios ei de ceva ce se IMMO)
,,nn gamin" 0.-GH.) ¶ 0 Participare la un lucru, la o
afacere, faptul de a fi tovards cu cineva (mai des
in infeies pejorativ): at face mai bine fa staff deoparte,
sit n'ai nici on In aceastA afacere ¶ ® Legatura, re-
port: se strecoarA In mime 000tllor Wine ei obiceiuri co
n'au alai un vo datinile mogtenite de not de la strilbunil
Romani IMP.) ¶ ®# Pretentie asupra unui lucru ¶
0I to. adv. Amestecat la un loc, Impreuna:
portile zidiului tormite on am $i on argint de-ameasteoul
(roe.) [amesteca].
AMESTECA (-en) 1. vb. tr. @ A pune doua, on
mai multe lucruri la un loc pentru a schimba In-
susirile for sau a scoate ceva nou din ale: a amesteoat
yin on rachin ¶ 0 A pune ceva intr'un lichid 5I a-1
mica usor ca sa se topeasca: amestecd mai bine za-
Ural In apti ¶ 0 A face pe cineva sd is parte la
ceva ce nu e potrivit cu firea, cu demnitatea but;
I-a amestecat el pe el to aceastit afacere necinstitA ¶ 0 A
pune lucruri de acelasi fel In alt sir, a schimba
felul cum sint asezate: 10 Innate of amesteod Datin ni-
sipul 7 0 v; on pAmIntal, a face una cu pamintul:
onrtile Domnulul Gheorghe Stefan... an bdtut vijelille ere -
mil $i le-an SM8StA3CSS CU pdmtntnl (VI-AH.) 11 0 A Incurca;
6: A vorba ca tttcaIetnl mitmAliga (ZNN.), a NUM, a vorbi
Mei Sir 11 0 2 A vorbi de au pe cineva, a intriga
contra lui, a-I denunta: s'au Madan oh nu-1 va ame-
steca la Poarbt pre Dimitrasco-Vodit (NEC.).
2. vb. refl. 0 A se schimba firea unui lucru
prin contopirea de elemente deosebite: no este rand,
nu eete popor, care sA no se amestece en allele If 0 A lua
parte la ceva, mai ales far& nici un rant, fara a fi
chemat: la Inceput en no mA prea amestecam, le lasam De
ele as aleagd gi si hotArasoft (VLA11.1 ; na mit bag, no ma ame-
steo nsP.) ; I): se amestecit uncle no-1 fierbe oats ; IF) se a-
mestecft oa mArarul (sau no DAtrunielul,cimbrnI) In bncate;
41: nine se amesteolt In tattle, 11 manIncit porch 7 ® A se
pierde, a disparea printre altii: s'a amestecat In mul-
ti= ¶ 0 # A avea leg &turf cu cineva, a veni In
atingere Cu cineva: on prieten mining nu to amesteca
tateL4 ¶ 0 # A avea pretentii la ceva: as tie ei de la
nob slugilor noastre acela sat dereaptA cella ei alt aims sit nu
sit ameasteoe (11450.) ¶ ® # pierde mintea: la gr1111
era el toatti tabdra leseascit, age se amestecasit de ran LeaSti
(M..COar.) (0e- MESTECA') [lat. ammIxticare<
AMESTECA.CIVNE sf: Amestecare.
AMESTECARE sf. @ Faptul de a (se) a m e-
s t e c a ¶ ® Participare la ceva IT 0 # Vorbire de
rau despre cineva, intrigd, denuntare.
AMESTECAT 1. adj. 0 p. AMESTECA 7 C NE-
AMESTECATT® De tot felul: toinfp.il[ ®# Nehotarit
incurcat, confuz: el ass au 'diktat lucrurile v., dot ant
(NEC.) 11 Q. # Nehotlirnicit: Hind moans tlimuletilor
11 nebotArttA de cats alto silleti ale for (HAM).
2. sbst. Faptul de a (se) amesteca.
AMESTECATOR,-ToARE adj. sm. f. C) Care
a m e s t e c &¶ C) # Care vorbe$te de rau pe ci-
neva, intrigant, denuntator: 1-au Ora Dumltragco-
VodA preoum are !rat' In Tarigrad el slat ...I de donrnii
(N.-COST.).
AMESTECATTJRA (pl. -turi) sf. C) Multe lu-
cruri puse la un be pentru a alcdtui ceva nou
® Ingramadire de lucruri far& rost, confuziune ¶
O Lume de tot felul, de toate conditiile ¶ ® # In-
valmasealti: jumittate de caste tulle el se Mouse o
mare (M.-COST.) ¶ ® # Ne1ntelegere, dusmanie: era multi'
Intro Leel, ca nu -el pntea alege °rain (NEC.) 11 Q. # In-
trigd: eau Lomat de aceale amestecitturi ce-1 amesteoasi
Vasilte-VodA la Poartd (M.-COST.) ¶ 0 # Faptul de a se
amesteca Intr'o afacere, de a pretinde ceva, preten- *ANIFICTIONTE sf. p 0 Federatiune reli- AmE.
tiune: nimine... Cu aces mobie treabA ed n'aibil Mot vre-o gioasa. $i politica Intre mai multe ora$e din Grecia A
(HASD.) ¶® # incurcatura., situatiune turbure: so- antic)!! ¶ 2 Adunare a acestei federatiuni [fr. <
cotind oil Intro acele amestecaturi I se vor Inchina lui (GR.-UR.)
$ ® + Sw- RVGIULA [ameSteCa].
gr
*ANIFIGVRIC adj. Co incurcat, nelnteles: dls-
a A.MESTECATT$ (731.-15uri) sn. Multe lucruri ours, stil [fr.].
amestecate la un loc, bel$ug de lucruri: *AMFIlVIACRU sm. * Picior (In metrics an-
den ...ill tan ai Imbogittit pre tot! ImpAratil (BIOL.). ticli) format dintr'o silaba scurta Intre doua fungi
*AMETIST (p1. -fate) sn. o 0 Varietate de
cuart transparent de coloare violetti; se gase5te
(-- ) [lat.].
*ANITIOXUS sm. xr30. Gen de vertebrate, cal
mai ales In Brazilia $i Mada- mai apropiat tie nevertebrate $i care e considerat
gascar (MI 97) ¶ Q oriental, va- ca cal mai inferior dintre pe$ti [fr.].
rietate violets de corindon, cu "A.MFITEATRU (pi.-tre) sn. 0 Kt Sala (de
stralucire sticleasti sau de sitter; cursuri, de
e birefringent $i se electrizeaza
prin frecare; se gase5te In grani-
turi, bezel turi $i nisipuri diaman -
tifere; a foarte pretuit to biju- Fig. 97. Ametist.
adunari) in
care bancile
shit a$ezate
la Inaltimi
(
J1111141101011()Th1(11
terie [fr.].
AMETEALA. (pl. -tali) sf. 0 Turburare a starii
cuiva din cauza unei indispozitii, unei boale: 1-a
gradate, fie-
care din ale ;ii gut
ceva mai sus 'olt- 7'1_1'11
_
moat ou trig gi on o tree ameteli ei sudorl de Mouse% de
ereatatee sacului de pe nmdr (VLAH.) ¶ 0 Stare In care
cineva nu -$i mai WI seams de ce se petrece, e za-
P&Cit: LUSH dondAnean oa nebunii, ptnA -I apnea 'CREL) I
decit cea di-
nainte, a$a
ca sa. poets him El
vedea ori-
en
rionuflapanco
® (P): e atIta turburare 51 in lumea noastra, !nett nu mai cine, chiar $i
hitelegi nimic ¶ 0 Turburare a mintii din cauza cei mai din
bauturii: in starea de
lace ¶ 0 . In care se ((Agee, nu mai stilt ce
AMETEALA-VILOR = RASFVG [a in e t i].
urma 98); di
AMETI (- etese) t, vb. tr. 0 A turbura mintea
cuiva, a face sa.-5i piarda capul, a zapaci: necontenit
mA MitSTO gi ameteam no mama on Intrebarl (ow) ¶ 0 A
la interesantele
lentil de istoria
1=titrii tinnte de
CogAlniceann,
lite/Ail i
Fig. 98. Amfiteatru.
face pe cineva sa creada lucruri neadevarate: ..I era totdea-
ameteste lumea on promisiunt desarte ¶ 0 A Imbilta: nna plin (1.-GH.)ii Cl) F : acest Introit Sir de muntl ce se !Mind
vinul acesta e prea tare, stmt cd m'a ametit. In o. pe orison (Nene.) ¶ C.) p Cladire descoperita, la
2. vb. intr. 0 A simti o turburare In stares sa Romani, de forma rotunda. sau °vela, cu lucuri
din cauza unei indispozitii, unei boale: ml s'a Mont de jur Imprejur a$ezate. ,11,
rAn ;i am ametit ¶ 0 F : baba stand a ametit de buonrie la Inaliimi gradate $1
(COG.). In care se dcdeau sar.-
3. vb. refl. 0 A-5i pierde mintea, a se zapaci: baton populare, jocun, PIA
s'a ametit de atItea laude ¶ ® A se imbata- m'am ametit lupte de gladiatori, etc. .1

dlntr'un singer Daher (lat.'ammattire<mat- ("Le 99) : Vespasian ayes alai

t u s]. un si mai multe palate
AMETIT 1. adj. 0 p. AMETI; a ramble oa nn (BOL.) [fr. < gr.]. Fig, 9g. Amfiteatru.
cioolrlan a umbla zapacit, a nu $ti ce face ¶
(MAR.), *AMFITRIQN Sm.
0 Cu mintea dusk, Each con$tiinta: a arra la pA- Cal care face onorurile invitatilor, care al. o masa
mint ¶ ® CO: blinds turturicit a soslt ..A de bncurle, a- [fr. < gr.].
arcane de sotnl ei (000n.) ¶ ® Beat: co mai staff de vorbd *41VEFORA (p1. -ore) s f, p 0 Vas de pamint de
on el, nn veal olt-1 forma lungareata $i cu dour). toarte In care cei
2. sbst. Faptul de a (se) ameti. vechi tineau diferite lichide (vin, untde-
AMETITOR adj. Ce cla ameteala, ce to face sit lemn, etc.) 100) ¶ 0 Masura de capa-
amet.e$ti; ateargA agomotoasele trennri to mind ame- citate pentru lichide (aproape 1.9 litri), la
Moore (VLAH.). Grad $i la Romani [lat.
A.METITVRA. sf. Ci Ameteala ¶ ® ®# in$e- *AMIANT sbst. co Varietate de asbest
laciune: ',Wand rdoldoventi aceastA... , nu suterira (GR. UR.) care se prezint& sub forma de fire ma-
[a rn e t i]. tasoase !carte flexibile, textile, semanInd
*AMFIBIU I. adj. CD so> Care trae$te $i pe us- cu jurubite de matase; cei vechi teseau
cat $i in apli (cum este broasca, crocodilul) din el fitiluri de lamp: $i azi se mai In-
0 ® Care e de doult feluri: coconut Andronache era trebuinteaza la fabricarea de tesaturi in-
din solo) ace) cArnia se poste aplioa Droverbul moldove- combustibile, de hIrtii de filtrat, inata-
nese: ail tine rad ogar INEGR.). cabile de acizi, etc.; se gaseste mai In toatti
2. ANFP3113 (pl.-eii) sn. .% (mai adesea) ADIFICBIE Europa, mai ales in Italia, Corsica $i
sf. wieo Animal care trae$te $i pe uscat $i In apa Savoia [fr. < gr.]. Fig. roc.
[fr. < gr.]. AlVIIA.Z (A) pe- aratazi.
*AMFIBOL (pl.- oluri) sn. ® Gen de minerale t AMIAZANOAPTE = ratazANoarrE.
de origine vulcanica, In a caror compozitie intro t AMI.4ZAZT 1. adv. Tr.-Carp. Mold. 0 Lacea-
silicea, protoxidul de Fier, ma°nezia 5i calciul; se surile 12 din zi: piectse soarele tocma (M .-cost.) ¶ 2
prezinta mai adesea sub forma. de cristale verzi; Mai des intrebuintat In loc. adv. D e on veal
varietatile mai Insemnate shit tremolita, acti-
:
o'a !recut soarele de (CRG.); t I n t r n 22, In.tru amiadrA-
notul $i hornblenda [fr.]. dzi stritluci lumina multi de nAprasnA once memo (cop.-volt.);
"AMFIBOLQGIC adj. Ca Cu dublu Inteles: ora- $ Pre acest rAspuns an vault ini Dimitrasco-Vodit
col !resit a [fr.]. Inter) zi pre (NEC.): duo A ..: Si andzirit glasul Dom-
*AMFIBOLOGIE sf. i Constructiune gresita nului Dumnedzeului ce Imbla In rain la rAcoare dnpA
prin faptul ca ce se spune In ea poate fi luat In dzildzi (FAL.) ¶® Croce tocmai la ceasurile 12: oamIndiava-

douti. Intelecuri [fr. < gr.]. soarele cruce or, atunoi to rApede lute $1 alma on pule (SBA.
'AMFIBRAH sm. IF Picior (In metrica greaca 2. sbst. (cu art. # amiazdzul, amiazAzea) C) Ceasurile
$i latina) compus dintr'o silaba lung& Intre douil 12 din zi, amiaza: 11-mi to amlazAzett en miezul noptel
scurte (--) [lat.]. (GAST.) ¶ 0 # zioe mere, ziva In amiaza mare: el-I
*AMFICTIONI sm. p1. p Membri ai amfic- dtuiea... la prImblare sl-1 Drivea tot norodul zinc o. Mare
tioniei [fr. < gr.]. (NEC.) ¶ ®e # Sud: numai ce vagina despre um nour
"ANIFICTIQNIC adj. p De amfictionie: adn- cam set radicit de o parte de cot (.1.-COST,), [lat. a d
none ...11 [fr. <gr.]. mediam diem].
47
www.dacoromanica.ro
AMI- AMIAZI, AMIAZA 1. adv. C) Ora 12 din zi (1 ./IMILIC adj ..Q. 0 Alcool alcool produs prin
intrelruin(al singer): 81 umbra o Ing has chid shut e fermentatiunea alcoolica a feculei de cartofi ¶
111, amiazA (ALECS.) ¶ 2 (De obiceiu in loc. adv.): la Se zice si despre compu.sii derivati din alcoolul
'n 6 PInil sit !Ica bon breaz", Vine smelt, is amiazi amilir: serfs ¶ CD Vorbind de insu.sirile areqtnr
(2os.), se zice despre cineva Ineet la vorba., la lucru, compusi: miros [fr.].
tembel; rpre -; titre ad; pe (1a)...; duoil AMIN! I. interj. (introdusa din limba biseri-
sub.. Trans. Mold. (NASD.), pe la 1 dupil amiazi ceased) Asa so. fie! si Intr'un teas bun: (ALECS.) ; (F :
9 Grace tOCMai la ma 1')
. : clad soarele e truce cc. a Mee a primi ceva, a consimti la ceva, a IA: 41
2. AMIAZI, AMIAZ sbst., AMIAZA sf. 0 Timpul de sa fie asa; zice la Mate moo, primeste tot. (Ara a
!a ora 12 din zi; locul pe rare -1 °rim& pe cer soa- mai sta pe gInduri, fara impotrivire.
rele Ia aceaqta ora: toomai ctnd soarele e deasupra arnia- 2. sbst. CIt -.tit nini de cum, niriodata:
zului woos ); era trecut de amiazA (cnn.) ¶ pe la (o) =la- 2 on i dAduse clt ~ea prin glad (zrm); ulna la ,, old
1ED :

za : ne-am pomenit pe la o amiazA la Hanoi Grecilor tvLee.1 la niciodath: no mai putea adicA st-1 desgroape nici
C) Amlazul mare: clad fu In amiazul mare, fugarul stAtu Ia [vsl. a in i n ii < gr.].
OSP.)
locult)l (moo) I 4 Zhu' In (sau la) amiaza mare: se ridicil AMINTE adr. (0 In expresiunile: a-el aduce ~,
o negurA ziva In amtaza mare, de an se vedea om cu om a) a-i reveni In minte un fapt, un lucru din treed( :
,ISP.) ¶ CD Amian(a), mincarea de la 12, prinzul; : nebunul no ride de ce vede, Cl de ce -et educe b) a
a face amiaza sau amiazul, a prInzi ¶ 0 do Amiazi, baga de seama, a tine $oroteala aan-ti de MOO-
Slid: peon deal despre amiazi a statului Suharaul se gaseste turns male (ISP.) ; t a-51 aduce on..., a semana Cu...:
o piatra In patru muchi (cm08.1 (Pr NArmzi, NArdlazA) t-atru unele voroave 191 mince presto seamit ou a noastrA
[amiazazi]. limhA moldowneasca ($4.-cosr.) ¶ 0 A educe cc a rede-
AMIBA (1,1. -be) sf. 46 Gen de animale proto- stepta In mintea cuiva un rapt, tin lucru din trecut,
zoare at earor corp e format dintr'o masa. proto- a face pe cineva sa se gindeasca la nn lucru
plasmica, in genere incolora, IV care i-a pierit poate din minte: nu-mi mai educe
ad
to interiorul careia se gaseste de nenotocirile din treont 7 0 Aducere faptul de
un nucleu; traesc in apele 91-1" a(-si) aduce arninte: iatA clteva mincer! v., din tinerete
dulci si chiar pe uscat ( non 1 (1.-61(.); C NEADVCERE doamna °Mini din cap In
[fr .1. sewn de neaducere (GN.) ¶ C AducAtor care aduce
AMIC sm.,AmTeA (pl.-ceisf. aminte; # care-si aduce aminte ¶ ® A Ina m, (la
Prieten(a) a C NEAMIC [lat.]. sau # sure) ceva, a) a fi cu gindul la ceva, a lua In
AIVIICABIL adv. Priete- seamy ceva: ascultati, fit, Inviltittura tatAlui gi luati a
neste: mA Intreaba... amicab Ina cunoaate socoteala (mm_.); b) a fi en toata bagarea de
destul de rece: adevArat vorbeslif Fig. roe. AmibA seams la ceva, a nu-i scapa himic din vedere:
mum Flat.]. luA la toate amanuntele ; t a se lua da, a avea
AMICAL adj. I De amic, prietenese: legAtnri grija. de sine: mIncIndu $1 sAturindu -te, is -te -- pre tine
13 ¶ Prietenns:
= Intelogerea ca locotenentul Bastard sA nu 11 sA Massa inima (13113L.) ¶ 0 Luare bagare de
a lost... ...41 (1. -OH.) (: NEAMICAL !fr. < lat.]. seams, atentiune: on °chi cercetAtori se uita on mare
t _ AMICITIE: legAturile de dintre Hun- luare (MP.) ;(C NELITARE r.. ¶ Q t LuAtor ba-
teal el Moldoveni (1.-G11.) [a m I C]. gator de seam& ¶ 0 A -i veni m, a i se redestepta
ANIICITIE sf. Prieteme 71T f NEAMICTTIE [lat.]. In minte, a-i veni In Old, a-i trece prin minte:
AMIDON sbst. Lt. Substanta pulverulenta. gra.- Intr'o zi 1-au venit lei Bertoldo dc sA meargft sit vazA 51 el
unt.oasa, alba, insolubila In apt, cetatea (GAST.) ql 0 0 A-1 pica ., a-si aduce aminte,
care se extrage din grauntele a-si da seamn. ¶ 0 A-1 ti a) avea de glnd: mi-i
cerealelor (griu, (was, porumb, sA wee; b) a avea tragere de inima, dispozitie
etc.) si dintr'un mare nurnar ,gps pentru ceva: nu-1 e ea lucreze; c) a-i trece prin
de plante (cartofi, morcovi, ,t) minte, a-i veni In glnd: nimarui n'a lost sA le
etc.); din ea se fare scrobeala %wt eirpt;')foi, dea de itire (MUST.) [a3+minte].
(fa 102) [fr.]. Vit4ri) AMINTI ( -test) 1, vb. tr. si intr. (construit de
n AMIEZAZA ( -Azez) vb intr.
-4. "Nd)
obiceiu cu de, despre) 0 A aduce aminte;
Trans. (RET.) A mines de amiazi no-mi mai de cele petrecute ¶ 0 A pomenl: am uitat
[amiazazi]. Fig. Ton. GrAunte sA amintese $1 albs Mate.
AMIEZI, = AMIAZI, de amidon. 2. vb. refl. A-si aduce aminte: le place sA -,i amin-
0 AIVIIEZT, ( -ezeso), 0 AMLEZA teasa de faptele for din trecut (ISP.).
(-ezez) vb. intr. Olten. Trans. 0 A lua masa de AMINTIRE sf. 0 Faptul de a(-0) amin t
a rn i a z f, a prinzi ¶ CI Mold. (PAMF.I A se odihni de a(-si) aduce aminte ¶ 0 Aducere aminte: a-
la amiazi (vorb. despre vite). mintiri duioase mA leagA de acest loc ¶ 0 Pomenire:
AMIGDALA (pl. -ale) sf. p Fierare Alin cele cea mai veche despre familia Ureche este din sccolul al
doua glande, in forma de migdale, asezate de o XV-lea.
parte si de alta le fundul gu- AMINTITOR adj. Care aminteste.
rii, unde Incepe -itlejul; se AMINT (E)RE(A), AMINTRE LE (A) = A LTM IN -
Inflameaza usor In urma unei TERI, ALTMINTRELEA.
raceli (M1031 [fr. < lat.]. t A -MINLINE loc. adv. Plr mnop/E.
AMIGDALITA sf. ..s In- AMIRA sin. Imparat (In tarile orientale), Sul-
flamatie a amnalelor, gilci tan: am ira sau domnul Seracheanilor (CANT.) [ngr.41 pick
[fr.]. AMIRAL 1. sin. a.® Ofiter de gradul cel mai
AMIGDALOID 1. adj. In Inalt in marina military (i] 104) ¶ 0 Vice- amiral
forma de migdale. ofiter de marina al carui grad
2. sbst. .44 Roca In a rarci
masa se vjtd amestecate mici
este asimilat cu acela de general
de divizie ¶ 0 Contra- amiral, grad 0
corpuri In forma de migdale In marina military corespun-
[fr. < gr.]. zator celui de general de bri-
0 AMIJI (-hiese) 1. vb. intr. gad a.
= MOT. 2. adj. Vas vas de frunte
2. vb. refl. 0 A atipi: Mutt Fig. 103. AA. Amigdale. al unei escadre, vas care duce
pe pahar punea, Numaf cite fret ?In- L. Limba. pe un amiral [fr.].
dust le da, Toll boierii s'amijea AMIRALITATE sf. a. Ad- r
noc.) 70 A se mi.)! (de zilia). ministratiunea superioara. a
A-MIJLOC loc adv. ear MIJLOC. marinei militare [dupe fr. a mi- Fig. 1o{. Amiral.
AMIL sbst. as Radical ipotetic al alcoolului raut e].
amilic si at derivatelor sale [fr. < lat.]. A-MIRARE(A) d a-) loc. adv. it MIRARE.
AMILACEU adj A Ce are proprietati asema- t AMIROST Mold. Trans ...
I atoare cu ale ainidonului [fr.]. 0 AMIRUI (-new) at. tr. 0 /ten. Trans. A c4tiga,
48

www.dacoromanica.ro
 a lua in stapintre: numele satului se trage de la nnul MOM. (HASD,) r-- Fiecare din cele patru speteze, AMI-
Radu... el 1-a amirult pAmtntul (GR.-N.) [Pr- MIRUII. cite doua la fiecare loath a carutei, care leagil
t AMISTUI... 0 ¶ O tt A (se) ascun- la extremitati carimbii ¶ 0 tt, Grind& groas& AMO
de: nu to stie nude la-au lost trimis gluptneasa lui sit to care uneste mai multi stilpi: Mold. fiecare din
amistueasca (N. COST 1 s'a amistult undeva cu altele (0.-coo.) ctllpii care se pun in coliurile easel: Pe cea vale
11 0) A rAmInea ascuns; a nu se indeplini: ortnduiala mare Este-o case din "..,e SEV.) ¶ 0 Mold. Trans.
A-$1 -
de la Dumnezeu on se poste sA se amistueasca (AL COST.) 4T ®
capul, a-si scapa capul, viata.
AMINA (amtn, amt1u) 1. vb Ir. 0 A lasa pe alta-
(iAso.) Fiecare din stilpii care alcatuesc corpul
morii si sint daltuiti de o parte si de alta, as.s ca
sa se fixeze in ei sclndurile paretilor ¶ ® Ban. 1.`
da (indeplinirea unui lucru): literal din mina an-1 Grinds de la stavilarul morii pus& peste stilpii
amine pe mttne (J)P.) 4- 0 A purta cu vorba pe cineva, hatuti In apa (ser- sTAvii4R) [a' +lat. manu a-
a-I face merou sa astepte, sh vie o zi dupe alta r i u s].
spre a-i indeplini o dorinta: necontenit ceream aPA, AMNAREL sn. dim. Aratizat.
far Late mii amine cu momele de la o fintlnit la alta (COG.) AMNEZIE sf. Slabire, pierdere a memoriei
44 D ei A soinci pentru altgdata judecarea unui [fr. < gr.].
proces, executarea unei hotariri: procedure nettind AMNISTIA (-tier) vb. tr. (js A acorda amni-
1ndeplinitit, tribunalul a aminat procesul. stie [Ir.].
2. vb. intr. # A intlrzia, a zilbovi. AMNISTTE cf. A Icrtare ce se dti de seful
f AMINA adv. 0 Ili mina: Voltam navalea In raz- Statului celor care au co)nis ceva ilegal: ea se a-
boiu singer cu mints - (NEC.); t Cu zilele "r, In prirnejdie cord& In mask nu individual, Ia tots earl s'au fa-
de minute: nice ei tarA grease mortis on eras, ea Imblau
in tot ceasut, cum se zice, on zilele
~, a scapa cu viata ¶
- ($4.-com.); .a softpa cu
P e, pr e..: si vin
cut vinovati de o anurnita fapta $i recta acest ora
toate drepturile pe care le aveau Inainte de a fi
calm) ormttriti [Ir. < gr.].
pri 'ntunearec on arcele pre (Dos.) ¶ OQ E e~, a) din AMNU adv. Trans. (F. CDR.) (NASD.) ACM [a -
rnu +numa].
,
mina: $1 leplida de 0., tablele $1 le !rinse tale (PAL.) ; b) Ia in-
demink de aproape: avea a slugs Radul VodA... 11 so- AMOIU adv. in cxpresiunea: a pune ,, # a bAga
cotea de tar bolerle nu-i da (14.-COST.) C # PE-AMINA --, Ban. a pune to ~, a pune sa se moate (pieile),
loc. adv.: avind $1 Mitropolitul ou arhiereli 41 cu tot' elm- srt se mureze (varza) [a' + m o f u, derivat- de la
menti cruel pe-amtna for (LFT.) ¶® PE-AMYNELE Inc. adv. in u i a].
Mold. Care mai de care, pe 'ntrecute: pe vremea AMONIAC (jib.-awni) 2. Corp gazos incolor
aeeea era bine sa, Iii barabagiu In Ttrgul Neamtului,c11 to apucau si cu miros patrunzator format din hidrogen si
pe- aminele (CRO.) [a.3 In I n a]. azot, cunoscut altlidata sub numele de alcali vo-
(-)AMIN.A.CIOS adj Ban. Zdbavnic, IntIrzietor latil; se degajeaza din substantele animate in
[a m n- a t]. putrefactiune; disolvat in apa, e Intrebuintat hl
0 AMINAR eee AMNAR. inetlicina pentru proprietatile sale caustice [fr.].
A.MINARE St. () Faptul de a amIna9 0 AMONIACAL odj. Q Care are mirosul sau
Para _. fare intirziere, In grabs. preprietatile arnoniaeului: Aare .1;Tmires [fr.].
AMINAT 1. adj. O p. AMIN ¶ 0 Zabavnie, *A.MOISIIAT sbst, fr Combinatiune a amonia-
tirzielnic. cului cu un oxid metalic [fr.].
2. adv. 0/ten. Tr.-Carp. t TIrziu. AMONTT sin. ,tom Gen de mo-
71, shsi. Faptul de a amina. luste fosile din clasa refalopodelor
0 AMINAT4 (-aces) vb. refl. Bon. A Intirzia [a - foarte raspindite In terenurile se-
in I n a t]. cundare ( 107) [fr.].
A.MiNATOR,-TortRE adj. sm. f. Care a m I n a.
A.MIENDOL-DpuA (aen.-dal amInduror, -durora)
3 AMONITIE -
AMUNITIE.
AMONIU sbsl. 0 Metal ipo-- 4;07.
mini. 0 $i unul si altul, cei doi laolalta ¶ ®In tetic campus din gaz amoniac si Fig. 107. Amonit.
legaturd cu pron. pers.: vrea sA se Inteleagit on not un atom de hidrogen ¶ ® Clorutt de ~, t,ipirig-[fr.).
40 0: tic douA nevot, 51 unul si altul nu sint buni AMOR' (pl.-oruri) sn. (D Iubire, dragoste
de nici o treabrt; mincati dintr'un Mob (PANN), (intre ode doua sexe) ¶ ® Iubit, dragut (In poezia
se zice de doi insi nedespartiti sau cari se popular& semi-carturlireascA) ¶ 0 Mai rar $i In-
potrivesc la fire si la vechit, cu alte InIelesuri ale sentimentului de iu-
apucaturi, mai ales rele bire: 111 patriel ¶ 0 FIANLREA-AMQRIILUI [lat.].
[lat. 'amindoi< 2 AMOK= SM. A Zeul iubirii, Cupidon (Pu P. IST )
a in b o +d u i]. [lat.] .
AMNAR, oAreNAR AMORAL atlj. Lipsit de orice morala: o femeie
(p1.-are) sn. 0 Bucata (vLAs ) [fr.].
frivolti, cocbetti,
(le otel cu care loviud 'AMOR4$' sn. ® dim. AMQR1 ¶ C) Cineva dra-
in cremene ies scintei Fig. 105. Cremene amnar. gut: uite ce trainee, ce I ¶ © Iubit, drAgut. (In
( La 105); 0: clt at sca- poezia popular& semi-c&rturiireasca): ,111 mt se'n-
t/Ara (sau at da) In , bite() clipk lute, repede; soara moo.).
0 (P: aid oil at ecaeara (sau at as) to nici 0 Clips, 'A.MORA2stn.n; dim. Amcatt (11 103): pe una din-
trInsele eras cusuti doi
citusi de putin; (Z' x Trans. (HASD.) (m.).
ZeamA de, se zice despre a ciorba
acre sau prea slabs 9 0 Bucata .veRrsat
de Her pentru ascutit (cutitul,
etc.) ¶ ® tk Parte a razboiului p
de tesut care e fixatIt In una
din cele patru gauri ale sulului
dinainte, de partea dreapta a
celui care tese; cu ajutorul a-
cestei bucati se tine Intinsa par-
tea tesaturii de la sulul de dina- Fig. Ia. Amora§i (dupA o picturA murall din Pompei).
poi pin& la eel de dinainte; dac&
partea tesutil s'a prea lungit, Fig. 106. Amnar (la
AMOREZ,-E4zA sm. f. F lubit(a), dragut(5)
se strange atunci pe sulul dina- razboiu): A. Capatul [dupti fr. amoureux, -euse].
inte, Invlrtindu -1 cu amnarul sulului.B. Amnar. 'AMOREZA (-ezez) vb. refl. A prinde dragoste
fitcut din lemn, are forma unui
diapazon, dar cu cele dou& ex-
C. Lopalica. D.
Cuiu.E. E. Sfoara
- pentru cineva, a se Indr&gi de cineva [a more z].
'ANIOREZAT 1. adj. 0 p. AmoREza; a Ti
tremitati de sus unite a 106) ce leaga lopalica de lutes, a iubi pe cineva la nebunie ¶ () # Plin de
® Ban. 0 /ten. (HASD.)Bucat6 patul razboiului. iubire, Inflacarat de dragoste: aceastA Intrerupere a
de fier sau cuiu cu ajutorul caruia unei vorbe doe patrunse pe blata MA, care tam (NEOR.).
se coboar& sau Sc ridica fiend lat de la plug 11 0 2. stn. Iubit, dragut.
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 49 4

www.dacoromanica.ro
 AMORF adj. a Fara formd bine hotlirltd; se
AMO- aplica A_MPLIFICARE sf. p Faptul de a a m p l i-
in spec. In chirnie la substante care nu spar fica ¶ ® Adaus.
AMU sub forma cristalizatd: tostor [fr. < gr.]. AMPLIFICAT 1. adj. 0 p. AMPLIFICA111 C NB-
*AMORFIE sf. Lipsd de forma; diformi tate[fr.] AMPLIFIC4T ¶ ®GL Propozitiune propozitiune des-
AMORQS adj. 0 Infld.cdrat de dragoste ¶ 0 voltatd, cu mai multi termeni decit una simple sau
De amor: toata Mesa aceasta se maims pe o banalit intr!- decit alta din care a Post prefacutd.
PA amoroasA [dupa fr. a m o u r e u x]. 2. adv. In chip desvoltat, pe larg.
*ANIORQS0 adv. j In chip duios, cu pasiune AMPLIFICATTV adj. Care vine sa amplifice:
blInda (se Inseamna acest cuvint In fruntea note- aceasta este o slmpla observatlune a [fr.].
lor care trebue cintate astfel) [it.]. *AMPLIFICATOR, -TOARE adj. sm. f Care am-
*AMOR-PRQPRIU sbst. Sentiment pc care-1 plified [fr. < lat.].
are cineva de Insusirile sale, de propria sa va- *AMPLIFICATIVNE, *AMPLIFICATIE = AMPLI-
loare, stima de sine: ai safari poste mai mull, Dinclott ai FICARE [fr.].
ti atilt& si In amoral -propriu (0.-ZATAF.); amoral-proprin era *A.MPLITVDINE sf. Intindere (in lungime
poreclit tilotimie (ALECS.) [fr. amour-propre]. si In largime) a unui lucru ¶ 2 g Intinderea cu-
A.MORTIBIL adj. tgo Care poate fi amortizat prinsa Intre doua extremittiti ale traiectoriei unui
[fr. amortir proiectil ¶ @ 15 : a oscilatiunilor until pendul, mil-
*AMORTISMENT (p1.-te) sn. 146 = AMORTI- rimea unghiului format de cele cloud linii extreme
ZANE: am Mout imprnmutul en nn r dupa awe ani [fr.]. ale oscilatiunilor unui pendul ¶ CD * Arcul ori-
*AMORTIZA ( -iein) vb. tr. t A stinge o datorie zontului cuprins Intre adevdratul rasarit sau apus
prin plata, pe Hugh dobinda, a unor sume partiale al unui astru si Intre punctul unde acel astru pare
la termeni fixi .i intro scurgere de timp hotarlta ca rasare sau apune [lat.].
[germ. amortisieren<fr.].
A.MORTIZA.BIL adj. 0.P Ce se poate amortiza.
care se amortizeazd.: rentA [Cr].
MUM -
*A.MPLOARE sf. () Intindere: trebnia sa des mat
luoraril ¶ ® Desfasurare Intinsa, bogattl:
nimeni nn-1 Intrece in a gesturilor [fr. ampleur).
*AMORTIZARE, *AMORTIZATIVNE, *AMORTI- *AlVIPLOIAT,-ATA (p1. -ate) sm. f. Slujbas(d),
z4TrE st. Faptul de a amortiza [germ. A m o r- functionar(d): e'ar vntea erode ca Tara romtneasca e locuiti.
tisation]. numai de amploiati (ALECS.) [dupa fr. empl 0 y e).
AMORTEALA. (p1. -elf) sf. @ Starea In care *AMPLU adj. Larg, bogat: stilul In! are ceva
gray [fr. < lat.].
-,
se gdseste cineva cind amort est e: cum ban,
cam Intr'o sor on moartea (ISP.) ¶ 2 desteptase na- A.MPRQ (0)R Ban. Mold., AMPRVAR Oaf. sbst.
tionalitAtile... din amorteaia In care eran cAzute 0 -OH.). = ThipRciOR : pinit la amproor ispritv1 ce avn de M-
AMORTI (-teso) 1. vb. intr. 0 A se grisi In ne- oral (MAR.).
simtire din cauza unei dureri fizice, unui accident, *AMPUT4 (-tea) vb. tr. J A Ma o parte a cor-
etc.: de abia-si putn intinde un picior care-1 amortise pului: 1-a amputat bratnl [fr. < lat.].
tviAli.) ¶ 1 A pierde insusirea de a simti (In spec. *A.MPUTARE sf., *AMPUTAT sbst. Faptul de a
dureri morale): DupA snferiri multe, anima se 'mpietreste, amputa.
¶ 0 A raminea
Raul so face fire, simtirea amorteste (ALx.) *A.MPUTATIVNE, AmpumemE sf. MAKI -
ca Incremenit, a nu mai sti ce sä zica ¶ ® (F : vor- TARE [fr. < lat.].
bele tmi amortira pe limbA tom); 1-a amortit gore, a tlicut. A.MST, HAMS] sm. )*Pestisor de mare de 10-20
i s'a taiat pofta sa mai vorbeasca ¶ () (F : nu e nicio cm.; are corpul lungaret $i botul ascutit si e de
distractie aici, theta lames a amortit ¶ ®(F) A sldbi, a coloare verzuie pe spate, iar pe pintece e argin-
se Intuneca: toate amintirile acestea li amorteso deodata tiu; se conserve mai a-
(VLAH.) ¶ 0 de, a Inceta de...: coteli de cehult, ogarit desea skrat, In butoaie
de sclncit si soimul de piult amurtisa (CANT.). ( Erujraulis encrasicho-
2. vb. tr. A scddea puterea unui lucru, a sldbi lus) ( ] 11 0 ) [ngr.
un efect: olnd tericirea amorteste ort care alto strati?! ale rzp.tIA]. Fig. mo. Amsi.
noastre (NEON.). AMU adv. Mo/d. Bucov. Trans. 0 Acum: toms
3. vb. re fl. ® A pierde din putere: atnnoi simtirile Wei gaslt sA pled? ¶ 0 Cu Inteles nehotarlt (foarte
tire < mortuus].-
ori-carol dilator titling a se moos.) [lat. *a m m o r- des Intrebuintat In povestiri, pentru a lega un sir
de fapte cu allele; uneori e simplu expletiv): Imbue
AMORTIRE sf. O Faptul de a (se) amorti en ce Imbue si mai odihnesc o leaca boil. Amu, clad sA cir-
¶ @ Nesirritire, nemiscare: Neagra lanai de pe vale mese en pe &UMW cola, Inca boul din brazda se sparie (ort.-N.)
Care VICO (ALECS.). ¶®De loc. adv. De acum Inainte ¶ ®# Cu in
AMORTIT i, adj. p. AmouTi. toles vag, corespunzdtor aceluia at conjunammlor
2. sm. Care pare ca nu are simtire, lard via& Insd, dar, deci: to se nn asculti de el (000.-yoe.) ¶
to astepti de la el la mare lucru, dar nu vezi ca e un P ©$ acme sau acmn dar acum: nu acme le-a.
3. sbst. Faptul de a (se) amorti. boat aceastea tint (COR.) [lat. ad-mOd 0).
A.MORTITQR adj. Care produce o amorteala OAMVIA1 adv. Oaf. --Anal.
[amorti]. O AMIJIA2 (amoin) vb. tr. (COST.) ITR(B.) A pune sd. se
A.MORTITVRA (pl.-tori) sf. Stare pricinuita Immoaie, a pune amoi u.
de ceva ce face se amorteasce o parte a corpului: 'AMULET (pl.-ete) sn.= AratrwrA [germ. A-
on still ce of tie aceastA In picior [a mOrt mulett].
AMOVIBIL adj. 01 Care poate fi mutat dintr'un *A.MULTA. (p1.-te) sf. Mic obiect (medalie_
Inc Intealtul (vorb. de functionari ai Statului), care figurd, inscriptie, etc.) pe care-1 poarte cineva a-
poate fi Inlocuit: magistrat ~77 (vt INANICATTBIL [fr.]. tirnat la ;et sau In
*AMOVIBILITATE sf. tCp Conditiunca de a haine $i caruia i se 600,,,,411110,3zwitt
fi amovibil 11'11 c INAMOVIBILI- atribue o putere
TATE [fr.). magica, apararea
AMPELIDE sf. pl. * Fa- de primejdii, de
milie de plante dicotiledoane boale, vraji, etc.
polipetale cuprinztnd mai multe (La 111) [fr.].
genuri, din care eel mai Insem-
nat e vita [fr.).
O AIVIUNTTIE
MUNITIVNE (rus. a-
-
A.MPER sm. /4 Unitatea cu municija, pol.
care se mAsoara intensitatea cu- amunicya).
rentului, re- 13NIT,f,TI [fr.]. Fig. og. Ampermetru. 0 AMUREZ... = Fig. xm. Amuletii antics.
*AMPERMTRUsn. 6f Gal- AMORgZ...
vanometru cu care se masoard intensitatea unui A.MVRG (p1.-trunt)sn. 3) 0 Apusul soarelui, tim-
curent electric () ) 109) [fr.]. pul chid ziva se Ingine cu noaptea: 111 e Pragui-
*A.MPLIFICA ( -t to) vb. tr. A adauga la cuprinsul, noptil (ALECS.); n'a volt sA manince din sort plait la
la Intelesul, etc. unui lucru, a desvolta: [lat.]. (DLV12.): o trimis lute la baba Nana sA-i destitute w(p.) 5

50
www.dacoromanica.ro
 ® ul diminetti (FR.-CDR.), zorile 0 4: Trist a desertul
ce se'ntlnde Pe sub ul vietil (ALECS.) [amurg I].
AMURGI (-vote) i. vb. unipers.
amurgul, a ftnsera: pine una alts, amurgeste bine (ceo.);
aim, (Sat/ lumina) SIDUrge4t0 (BUR.) (ALECS.).
2. I vb. intr. A-1 apuca seara (pe undeva):
se 'ngramadeau ca lupil asupra until blot om care a amurgit
Pe drum (GR. -N.) [me' MURGI]
AMURGIT 1. adj. p. AMIIRGI:
taint (com).
zarea
2. sbst. = AMVRG: chid In tie la ..., futile" nu om usr.1;
loc. adv. p e .11, 1 a e (NASD.), In amurg.
AMORTI...
0 AlV11,1 (p/.-nee) sn. Ban. Groapa In care arga-
sitorul pune In apa si var pieile ce au stat amoiu
[ung. hamv as].
o AMT.TI, adv. Mold. Bucov. Trans. 0 Acusi, In-
data ¶ ® Amnsi... amuo, scum... acum..., cind...
cind...: am o Dula: e alba, a neagra (GOR.) (ghi-
citoarea despre zi gi noapte") ¶ 0 Amusi-emusi, me-
reu, Intr'una, indata [a mu].
O A.IVIU'Is (-weer) vb. tr. Ban. A smulge pi rul de
pe piei dup& ce au stat In a m u *.
O AlATI§INA. (-Ines) vb. tr. gi intr. Trans. A
adulmeea: pisica amusina soarecele.
0 A.MU§ULUI ( -nest) vb. tr. Trans. (FR.CDR.)
tAMUT4 (-11t) Mold. Ban. Trans. A asmuta, a In-
tl rlta tunic sit sara asupra cuiva: Busnioo amnia °tail
de la not dual Masa ,SE(.) [M. MUTAJ.
t AMUTAT sbst. Faptul de a amut a.
t AMUTATOR, -TOARE adj. sm. f. Care smut a.
tAMTJTATVF1A (p/.-tntl) sf. Faptul de a a-
m u t a.
AMUTE.A.LA sf. 0 Stares cuiva care a a m u-
tit ¶ @ Tacere pe care si-o impune cineva: pen
amnteala noastrA am sinus pita azi oum am putut (J(P.).
AMUTI (-novo) 1, vb. intr. 0 A deveni mut,
a-ei pierde graiul: cineva poste id amuteasca In urma
nnei emotiuni puternice, a noel boale ¶ ® (F) A nu mai
da semn de viata, a fi In neactivitate: polities pre-
(NEGR.) ¶ 0 A nu mai vorbi
dominInd, literature a amutit
cItva timp, a tacea de-odata: de-odatil amuttram on
tOtli (VLAH.) ¶ ® ® A inceta de a mai face sgomot:
clad soma In toinl hotel, amutea stave (DLVR.);
taste ca prim tarmac tcP.e.I.
2, vb. tr. 0 A face pe cineva sa ajunga mut:
De surd m'an amntit (SEV.) ¶ ® ® A opri ceva de a
mai face sgomot: rlul... amultndu-ei valatile, adoarme
sub un mal malt de piatra (vLAH.).
a. j vb. refl. A-si opri glasul, a tacea: amnteste-te,
pane mina to presto glue to (Bon.) [lat. "ammu tire
<mutus].
AMUTIT sbst. Faptul de a smut i.
*AMUZ41. ( -us, -um) 1, vb. tr. A desfata, a face
pe cineva sa petreaca, sit rlda.
2. vb. re fl. A se desfata, a-si petrece timpul cu
lucruri placute [fr.].
AMLIZA1VINT (pl.-te) sn. Desfatare, petre-
cere a timpului cu lucruri placute: multi tram on
[fr.].
Meta ea vista trebue sii tie no vecinio
'AMUZ/NNT adj. Care amuzeaza: cartes aceasta
.4) toarte vit [fr.].
*AMITZATQR, -TOAltE adj. sm. f. Care amu-
zeaza [dupii fr. amuseu r].
5AMVOANA, AMV9NA (p1.-ne) sf. pr4 = AM-
-99N: Period de-a sale valuri amvona crestineasca
AMVON (pi.-voanervonnri) sn.
Un fel de tribunal mai ridi-
QysS
cat& In interiorul unei biserici,
de undo se citeste evanghelia
sau se predica ([j 112): dat 23'14
predicatorul los din (Cm.); In me-
ilictle sale de pe amvoanele biseriohlor,
Intone ea viespea (cact) [vsl. < gr.].
AMVONA sr ANIVOANA.
AlAVROSTE = AMBROZIE.
AN 1. SM. C) * Timpul de 365 ---
de zile, 5 ore, 48 minute si 47 de Fg. Ir2. Amvon.
secunde In care parnintul Iii
Indeplineste Invirtirea Imprejurul soarelui; fa: on
antes ~ul ce educe teasel, intr'un timp scurt se poste
InUmpla ce nu se intImpla In vreme Indelungata.; Amu_
un lucre vine pe neasteptate ¶ ® * sideral, tim-
A se lasa pul de 365 de zile, 6 ore, 9 minute si 10 secunde ANA
pe care-1 pune soarele ca sa revina la acelasi punct
al cerului ¶ 0 * tropic, intervalul de timp care
se scurge Intre douii treceri consecutive ale soare
lui la acelasi punct al ecuatorului ¶0 *- lunar, tim-
pul de 354 de zile, 8 ore, 48 de minute si 34 de
A a trecn- secunde In care luna isi indeplineste 12 revolutiuni
Imprejurul pamintului ¶ 0 civil, anul socotit de
365 de zile, far& fractiunea cis ore, etc. ¶ 0
premien, Julian Mr CALENDAR ¶ C) bisect Pr. BISECT
-
¶ ® 0 .0. bageter, timpul de un an pentru care se
fixeazd bugetul ¶ ® lip gaoler, timpul eft sint
deschise scoalele; la not anul scolar se socoteste de
la 1 Septemvrie la 30 Iunie ¶ @ ...n1 Domnalni,
ratandru, anul de la nasterea lui Hristos ¶ 0 un
0.
Inchelat, tocmai un an, un an Intreg ; an de
sale, un an Intreg, zi cu z1, fdrd intrerupere;
curent, anul In care ne aflam; .00 trecut; ...at viitor:
(In) acesta, anent, trecut, victor (cu Inteles adver-
bial); scum an , a trecut un an de atunci, In
cursul anului trecut, Intr'un moment oare-care al
anului trecut ¶ © 0 Cu privire la fenomene me-
teorologice: pimps, Beeetos, frignros ¶ ii Cu privire
-
la recoltd, la afaceri: bun, minim, imbelsugat, rodnio,
ran, mijlocin ¶ ®o0e Sumd de platit pentru un an:
arendasul Imi mai datoreste on vi ¶ © Data: docu-
mental acesta a Mrs ¶ @ Cu al, pe termen fix de
cite un an; Cu trecind la mijloc multi ani:
la .11, anul victor, # dupd ce a tre-
nn -1 vita on anti;
cut un an: 0: mai bine saint nu on decit la ~al un bon,
multumeste-te cu mai putin $i mai sigur dealt sd
astepti prea mult altceva; 0: merge la multi et aloe
sl is nl, se zice despre cineva care vorbeste neso-
cotit; la ..n1 on bine, la multi , urdri de anul nou,
de ziva onomasticd, etc. ¶ ® Pe pe timp de
un an, In cursul unui an: pe °sant sau °data pa
In cursul unui an odata ;poste ...,5prespre..., In
_, din timpul unui an; 5 intrn
eel cc nn va DOSti
,
timpul anului: va 11 ascultat din tot ce a Invatat peste
dahlia si toate greutattle otte-s prespre
patru posturl !non
(PRV.L.P.); de pests
(In) timp de un an:
ani, urare de anul nou, de ziva onomasticd ¶ © An
(HASD.); latrn multi
pianul emu- ou an, an de an, # an pre an, In fiecare an: din an In an,
la interval de un an, un an dupd altul; 5 In fiecare
an: ei sieges ei on etatul din ac In ns cite doi mai mart
carols be zicea consul! (N.-cosr.) Intenn In dot I,
etc., timp de un an, dupaArecere de un an, etc.;
0: odata-1 CrAclunul Intenn nu-i totdeauna sarba-
toare, nu petrece omul totdeauna bine; plod In-
tr'un dupd trecere de un an; pe un pentru un
an; de on ~, de dot I, etc., -a trecut un an de cind,
etc.; dual on ., dot ant, etc., dupd trecere de un an,
etc.; pests an , dupit ce va trece un an; la un --
Oath sau odata la an la doi ani, etc., °data In in-
terval de un an, etc.; t) : din in Paste, rar de tot lj
® Pr. exalt.: de o mita sau de o mle de i, de un timp
foarte indelungat ¶ ® Ant, pl. Vorbind de anti vIr-
stei: e de oincisprezece 1; mho, mare de i; ..11 la cal se
onnoso daps dinti ¶ ® ANUL-NQII, ziva de 1 Ianuarie,
SI. Vasile.
2. adv. Anul trecut: De vremea aceasta Gime ad-
Dada; via de yard, vara trecutd; At virus, iarna
trecuta; mat +, cam acum un an, nu e tocmai
mult de atunci [lat. a n n u 5].
(ALECS.). ANA npr. m. 0 Personaj biblic, unul din ar-
hiereii din timpul lui Hristos (sue P. 1ST.) ¶ ® (: A
parte (saua duce, a mina) pe oineva de la la Caiafa, a mi-
na pe cineva dintr'un be intr'altul, a-1 purta me-
reu cu vorba.
*ANABAPTISM sbst. rf4 Credinta anabaptistii
for [fr. < gr.].
'ANABAPTIST 1. sm. m.f Patt,a5 al cectel care
si-a luat nastere In secolul al XVI-lea din misca
rca protestant& si care propovdduia ca cineva tre-
bue sd se boteze din nou la virsta cind Iii da seam&
de Inserrinatatea acestui act, botezul din copildrie
fiind socotit neeficace.
M [fr.< gr.].
2. adj. De anabaptist: seem, doo.rinii
*ANACALFID sm. Gen de arbori ce crest In
0.
America intertropical& si al cdror fruct e o nuts
51
www.dacoromanica.ro
ANA- reniforma, foarte gustoasa; se cultiva si In flo-
rarii ( 113) [fr.].
ANA *ANACOLVTA p1. -me sf. 4i Inlaturarea unui
corelativ (Mite° fraza retire nu tutelage sa tacal, in loc
de: acela care nu !lite lege ad tuft);
fraza In Glee se trece brucc de
la o constructiune gramaticala
Ia alta (mi -al cerut de atftea on
staturi, II le-am dat NI nu le-al an-
mat) [fr. < gr.'.
ANACORET sm. me Calugar
care traeste In pustiu; pustnic
In general [fr.< gr.].
*ANACREONTIC adj. V I zavit deelt einma lei Caragea (I. -GU.) [fr. < lat.].
In genul Si stilut odelor paqtrate
sub numele lui Anacreon (poet
grec din sec. al V I V -lea in. de
Hr. care cInta iubirea si petre-
cerile) ¶ ® Vera vers Intre- Fig. 113. Anacard.
buintat de Anacreon si alca'tuit
din doua picioare plus o silaba; primul picior este
un iamb sau un spondeu si citeodata un anapest,
al doilea un iamb [fr. < lat.].
ANACRONISM (p/.-me,-muri)sn.a.i 0 Greseala
pe care o face cineva chid pune intr'un timp fapte
care nu s'au Intimplat atunci sau persoane care
n'au trait In acea vreme: a end Intr'una din ea-
amine Mitropolitulul Varleam se spune c8 pe vremea Int
Cristos In Ierusalim era adunate naroade matte, era Strbl,
Ce,i, Neamti, Arapi. Eghipteani, Spanioli" a ® Orice
lucru care e pus Intr'un time gresit, care nu se po-
triveste cu ideile, obiceiurile unei epoci [fr.].
ANACRONISTIC adj. Care cuprinde un a-
nacronism: legends de o blzarerle
*ANADIPLOZA (pt.-Gee sf. Ca Figura de retori-
a (0005.).
cli ce consista in a lneepe o fraza cu cuvintut sau cu-
vintele de la sfirsitul frazei precedente [fr. < gr.].
ANADOL pt.-oinet) sn. Blana din Anatolia
(CAIN.) [tc.].
ANAD OLEAN 1. adj, Din Anatolia.
2. sm. Soldat lure din Anatolia [tc. Anado 1].
ANADOLEANCA NADoLEANcA
ANADOLESC adj. ANADOLEAN: ealarime ana-
doleascA (ALECS.).
*ANAEROBIU adj. # Care traeste lath aer,
fare oxigen (in spec. despre unii microbi) [fr.l.
ANA-FOCA sf. Ban. Trans. (Hmen.) (m.) D Sar-
batoare populara care se tine in unele locuri le
1 Iulie, In altele la 22; cine lucreaza atunci la vie,
se crede ca i se usuca via; se zice di In ziva aceea
arde piatra In apii.
# ANAFOR4 OA -ale) sf. i Raport cc se facea de
slujbasi unei autoritati, in spec. raport adresat
Domnului: ti °Ream, ceasuri Intregi. anaforale de-ale di-
vanurilor a.m. [ligr. ;kva o pet .
ANAFORA' FP" NAMPA [vsl. < gr. J.
*ANAFORA" (p1.-ore) sf. 4i Figura de retorted
ce consista In repetarea aeeluiasi cuvint la Ince-
putul a dona sau mai multe fraze: Iubiti, iubiti! ne
zice Venetia carotid. Iubiti amorul vostru puternic e
[fr. < lat.].
stint tALECS.)
ANAFORIC adj. 4.7 Care cuprinde o anaforti
[fr.].
t ANAFTEMA, tANAFTIMA = ANATEmA.
AN AFT_TRA Pr- NAFURA
ANAGLIFA (pl. -iie) sf. Lucrare eizelata,
sculptata In relief [fr. < gr.].
ANAGNOST sm. ® ml Baiat care face ser-
viciu la biserica, duce lumlnarile, tine haina preo-
tului, etc. ¶ 2 rrif Care citeste la bisericti: eram ea
pabil sa spun pe carte elt oricare de repede (NEee.) ¶ 0 6
Sclav care, la Romani, era Insarcinat sa lac& lec-
ture In timpul mesei, sa copieze si sa se ocupe de
biblioteca; lector public, recitator de versuri la
teatru [ngr. iivarcticelg ¶ let. a n a g n o s t e s].
ANAGOGIC adj. ,40' it.. De anagogie. pri-
vitor la anagogie: interpretatia A a operelor int Dante
[fr.].
ANAGOGIE sf. +++ Interpretare misticti a
Intelesului literal al unei opera, in spec. a Sf.
Scripturi [Int.
*ANAGRAMA (pl.-me) sf. Stramutare arbitrary
www.dacoromanica.ro
a literelor unui cuvint, pentru a forma din e:e
un cuvint cu alt Inteles: pained-iampd, dopul -podul
fr. < gr.].
[ ANAHORET = ANACORDT.
*ANALE sf.pl. i AP Insemnari facute an Cu an
asupra Intimplarilor dintr'o Cara: Anakie lei Tacit I
0 Publicatiune care apare In fiecare an pentru
a arata activitatea unei institutiuni, unei societati:
Anatole Academiel Romtne, Anatole parlamentare ¶ ® Pr.
ext. Ceea ce se Intimpla Intr'o ramura de activi-
tate, istoria desvoltarii ei; ceea ce se Intimpla Ih-
tr'o tars, istoria ei: nu s'a mai pomenit ass oeva In ~le
literaturii; le Romlniel nu Domenese de o boala mat gro-
1500=
*ANALECTE sf. pl.. ev. Bucati alese din litera- .
tura unui popor [lat.].
*ANALFABET, -ETA adj. sin. f. Care nu stie
carte, persoana inculta [germ.l.
*ANALGEZIC adj. I Care produce analgezie[fr.].
ANALGEZIE sf. I Pierderea sensibilitatii In
ce priveste durerea, nesimtire produsa prin intro-
ducerea in organism a unei substante [fr. < gr.].
*ANALGEZINA sf. .ct = ANTIPIRINA [fr.].
ANALIST, sm. ,40' Scriitor de anale [fr.].
*ANALISTS sm. 0 Care e deprins a face ana-
lize, In spec. In stiintele matematice ¶ 2 Care
cerceteaza si descrie cu de-amanuntul un lucru:
era eel mai netndurat In viata de toate allele IOLVR.) [fr.].
*ANALITIC adj. 0 Care se face prin analiza:
mama a ¶ 2 Care arata. lucrurile In amanunte;
programa ~a, programa care explica punct cu punct
partite ei generale ¶ ® ± Care Intrebuinteaza
algebra $i calcul infinitezimal: geometrie , macs-
nielk 0 C22 Limbi tee, limbi care au forme
hotarlte, distincte, pentru exprimarea notiunilor
In intelesurile si raporturile for variate [fr.].
ANALIZA (-izez) 1. vb. tr. o Fapttil de a face
o analizA.
2. vb. refl. A se cerceta pe sine cu de-arnanun-
tul, a cauta alt patrunda ceea ce se intImpla in
starer/ sa interns: a In fires omului cult sa se analizaae
mai mutt deeft cineva ineult [fr.).
ANALIZA (pl.-me) sf. ® Descumpunerea unui
lucru In elementele Jul constitutive, a unui corp
in partite ce-1 alcatuesc: analiza noel fraze, mei gin-
diri; se zice $i de lucrurile morale .i intelectuale:
analiza inimil omenesti, analiza pasinnilor ¶ 0 Cerce-
tare de aproape, amanuntita a unui lucru, a unei
scrieri: sg Wain analiza diseursului pe care 1-a rostit
® ,-.. ebtmied, descompunerea prin diferite pro-
cedeuri a unui corp in elementele din care e alca-
tuit, cercetarea substantelor care au patruns In-
tr'un corp: analiza ape!., sIngelui, aerulul; ealltativil
ow- CALITAT1V; ¶ 0 15
eantitativa scr CANTITATIV
spectrala metoda de analiza prin care se poate cu-
noaste natura intima a unui corp observind, cu
ajutorul spectroscopului, spectral luminii sale ¶
® ± matematica = CALCUL /NFINITEZINIAL 11 0
+++ ',stoop:wed, cercetare a facultatilor suite-
el testi. in spec. cercetarea felului In care se prezinta
sufletul cuiva ¶ ® Ca sramaticaii, cercetarea cu-
vintelor dintr'o fraza, aratindu-se fell! tor, clack
stilt substantive, adjective, etc., schimbarile la
care sint supuse In ce priveste genul, numarul,
cazul, modul de conjugare, etc., in ce caz, in ce nu-
mar slut puse, etc.; meta, aratarea partilor unei
fraze, desfacerea ei in propozitiuni $i In partite
tor, subiect, predicat, atribut, etc. ¶ ® +++ Metoda
de descompunere prin care se trece de la elect la
cauza, sau de Ia consecinte la principii, de la parti-
cular la general, de la compus in simplu; cu In-
telesul acesta, analiza e opusa sintezei [fr. < gr.).
*ANALIZABIL adj. Care se poate analiza [fr.].
ANALIZATOR sm. Care analizeaza. [fr.].
*ANALOG1 adj. Care are oare-care asernanare,
potrivire cu alt lucru [fr. < gr.].
ANALOG' (p1. -gars) sn. rt4 = ANALQGHION.
j ANALOG' sbst. text.) Parte proportionala, el-
time [ngr. t'evicAnov].
# ANALOGHIE si. 0 ANALOGIE ¶ ® Impar-
tire proportionala, repartitiune: 80.000 de let stens!
prin de in aeesti sarmani 'mutter' um.) [ngr. etvccXoTfai.
52
 ANALQGHION (pl.- oane), t ANALOG= (pl.
-eon) sn. naf Pupitrul pe care se in cartile In bi-
serica $i unde sta cintaretul; pupitrul portativ pe
care se citeste In mijlocul bisericii
([12 114) [ngr. icw.a6Tco9].
t ANALOGHIST (-hese) vb. tr. A
potrivi, a socoti inteun anumit fel ;
a Imparts proportional, a repartiza
[ngr. itva.).oTiCcol.
*ANALOGIC adi. Care are in-
susirea analogiei, care se face prin
analogie [fr.].
*ANALOGTE sf. 0 Asernanare, TAR
potrivire tntre un lucru altul In
unele parti ale lor: limba romtnA RIO
multi on limbs italianA; prin . prin
Fig. 11'4.
Analoghion.
asemrmare, prin apropicre Intre u-
nele lucruri: din ce stim, putem deduce prin
va Intim Pia IR 2 ± Proportie [fr. < lat.].
*ANA.MORFOZA (p/.-oze) s1.15 ® Desen diform,
grotesc. al unui obiect, care, asezat orizontal In fata
unei oglinzi conice sau cilindrice, e redat far& defor-
mare ¶ 0 Imagine diforma, grotesca, a unui object
reflectat de o oglinda. curba. [fr.].
ANANAS sm. * 0 Planta cu frunze lungi $i
Inguste, dintate $i spinoase pe margini, asezate In
rozeta; origmara din America tropicala, se cul-
HA. azi In mai toate regiunile calde, $i in Europa
In sere (Ananas sativus) ¶ ® Fruetul acestei
plante, de coloare galbuie-ro-
$ietica $i de forma ovoid&
avInd In virf un buchet de
bractee foliacee; este unui din 4,, A.
fructele vele mai placute la gust *". d.
(0 115)11C) Pere ,pere cu gust tli,N
de ananas [fr.]. .14,ffietow.40.
ANANGHIE sf.
tire, suferinta. strImtoare :
Nenoro-
a
S(
'I2&
aMns la mit Wises° to cea mai
grea (VLAH.) [ngr. itverial]
'ANAPEST sm. S Picior din
metrica veche, compus din
cloud silabe scurte $i una lun- Fig. 115 Ananas.
gli(---) []at. < gr.].
'ANAPESTIC adj. ki Vera vers ce cuprinde
anapesti [lat.].
ANAPODA 1. adv. 0 Altfel de cum trebue,
de-a'n-doasele, pe dos: toate luorurile le spline ei le
face (ALECS.) ; toate Imi merg ss 11 ® Rama: BA nu
care cumva s'o luati peste °Imp ou gtndul HSP.1
2. e adj. Nepotrivit, ciudat: a niftiest vr'o zece
Wilt de pe urma mintii $1 vorbelor Jul (VLAH.) ; ah in
expr. Ca: Mold. sA fin de nu -1 asa (HASD.) sau in bles-
Mold. ea tii si eh, _Heft 1 (HASID.) [ngr. ZCVliTCOaaj.
rn
t ANARGHIRTE sf. th Neprimirea unei sume
pentru care s'a dat chitanta [ngr. eriapppEa].
ANARHIC adj. De anarhie, rare favorizeaza
anarhia, turburat de anarhie: minden ; Stet
[fr.].
ANARHIE sf. (Co 0 Turburare produsa Intr'un
Stat prin lipsa de guvernamint sau din pricina
unei guvernari prea slabe; turburare, neorinduiala
In general: aceastA larA era Intr'o adevarata
(1.-OH.) Sistem politic $i so- .7,-.v
cial dupe care individul se des- ty,
volta liber In afar& de on -ce
tuteld. guvernamentala [fr. <
gr.].
*ANARHISM shst. 0 Dnc-
trill& a celor can sustin anarhia
[fr.].
*ANARHIST, -ISTA j.. adj.
De anarhie: princinit ~e.
2. sm. f. c Care Impartii$este
parer! anarhice, turburator al
ordinii publice [fr.].
ANASON sm. @ Planta ;
din familia umbeliferelor cu
(1
tulpina cilindrica, paroasa, cu Fig. 116. Anason.
flori albe, In umbele; fructul ei e un graunte ovoid
paros de culoare cenu$ie-verzuie (Pimpinella ant-
www.dacoromanica.ro
sum) ; e nurnita. $1 ., anason romtnesc" ([_] 116) ¶ 0
Sarranta acestei plante, Intrebuintata la buciltarie ANA-
$i In medicine pentru proprietatile ei aromatice $i ANC
stimulente it = mowRA ¶ O ANASON-MARE =
MOLTYRA ¶ o ss FRANTuase sau sTELAT, plant&
cu flori galbene-verzui $i cu fruc-
tul compus din opt folicule dis-
puse in forma de stea; toate
partite acestui arbust raspIndesc
un miros aromatic placut; cre$te
cu deosebire In China $i Japonia,
se cultiva Ins& $i In sudul Eu-
ropei; se Intrebuinteaza la dresul
mincarilor $i la fabricarea de
licheruri, precum $i In medicina
(1llicium anisatum) ( 117) ¶
g (Rachiu de) , rachiu Mout cu
7 Fig. 117.
Anason stelat.
ca asa se anason [to. < gr.].
t ANASTASIMAR = ANASTASIMATAR.
ANASTASIMATAR (pl. -are) sn. r4 Carte de
cIntari bisericesti sarbatorind invierea Domnulul
'ANASTIGMAT(IC). I. adj.
astigmatism: obiectiv .
[din ngr. 6cv a c-cdt s p.o c].
15
2. ANASTIOMAT (p1.-te) sn. Meetly anastigmat
[fr.].
Lipsit de
*ANASTIGMATTSM sbst. Proprietate a unor
objective de a evita astigmatismul prin sfericita.-
tea desavirsita a suprafet,elor for refringente [fr.].
*ANASTOMOZA (p1.-oze) sj. QJ Impreunare
de vase sanguine, fibre, nervi, cu ajutorul unor ra-
mificatiuni laterale ¶ ® Impreunarea unora din
filamentele unei plante cu altele ale aceleia$i
plante [fr. < gr.].
*ANASTROEA. (pl.-le) sf. Gv Intervertirea or-
dinli firesti a cuvintelor (de noroo lipsit am tort, in loc
de: am lost lipsit de noroo) [Cr. < gr.].
ANATEFTER (pl.- erns) sn. Registru Etc.).
ANATEMA (p1.-eme) sf. A Afurisanie; de obi-
ceiu In juraminte, blesteme: sA tie anatema; # ea tie
dat anatemet [ngr. liviasp.a].
t ANATEMESI (- esesc) vb. refl. A A se face ne-
legiuit, a Fe desface de biserica: de arbiereu de s'an
aturisit sau de preut san sIngur pre sine de s'an anatemesit
(DOS.) [anatema].
*ANATEMIZA (-izez) vb. tr. mf A alunga din
cinul bisericesc, a afurisi, a blestema [dupd fr.
anathematiser].
ANATOCTSM shst. tiyf Capitalizarea dobinzii
unei sume date cu Imprumut [fr.].
*ANATOMIC adj. ico Ce priveste anatomia:
studlu [fr.].
*ANATOMICESTE adv. g.D Dupe principiile
anatomiei.
*ANATOMIE sf. i p # Studiul structurii unui
corp (animal oti vegetal) cu ajutorul disectiei 1
0 MO Faptill de a diseca: a lace anatomia unui corn 1
0 p P Piesd c'e corn sau parte a unui corp care a
fost disecata si preparata spre a putea fi conser-
vata; reproducere In gips, etc. a partii unui corp
sau a corpului ?titreg pentru studiul anatomic! '1
(-D ir Cercetare amanuntita a unui lucru: e area
sa Mai anatomia tuturor pasiunilor omenesti [fr. < lat.].
militara *ANATOMIST sm. 13 Cel ce se ocupil Cu ana-
a tomia [fr.].
A'N -BQULE (-DE Inc. adv. pe- eon.
A'N-CALARELE (-DE) loc. adv...- CALARE.
ANCAR (pl.-re sn. $ervetel pe care-I in in
mina sau sub brat chelnerii [germ. dial. H a n-
g e r le]
'ANCESTRAL adj. Stranioeqc, vechiu: Mt-
niile eee an ostenit to mine (VLAH.) [Ir.].
'ANCHETA (-etas) vb. tr. rq A face o ancheta.
[fr. enquOter].
ANCHETA (p1.-etel sf. l§ Cercetare a unui fapt
hotarit de o autoritate: indicant: industrialii;
seolara [fr. enquete].
ANCHILOZA (-ozez) 1. vb. tr. A' A produce o
anchiloza.
2. vb. ref/. 0 A fi atins de anchiloza ¶ ® (p)
F pierde vioiciunea, a derddea: t s'a anal
lozat mintea [fr. ankyloser].
53
AN CE - jai'ANCHILOZA (pl.-oze) sf. Pierderea putin-
os t ANDE1 = INDE.
de a:si mi$ca o parte a corpulni din cauza In- ANDE2 = ALDE.
ANI tepenirii unei Incheieturi ffr anky 1 o s e< gr.]. ANDESINE = INDESINE: end sli vor galcev1 doi oa-
ANCHIR (p1.-re) sn. Bucov. Odaie de culcare, meni -es ,PRV. LP.).
iatac woe.) [rut. al ky r, yank y r]. ANDEZITA (p/.-te) sf., ArrnEzrr sn. AD Roca
ANCHIRA (p1. -re) Si. 21, = Mama 0. vulcanica, un soul de trahit, se gaseste la not In
ANCHIRAS (pl.-ale) sn. Bucov. dim. ARCHIE: t-a muntii Calimani din Moldova $i Hlrghita din
arittat... nn 8.. unde ar pates si se odflineascil (Gala.). Transilvania [fr.].
4NCIE sf. J Mica lama elastic& (de trestle, ANDIDIE = ANDIVIE [ngr. 2tyci8c].
de lemn sau de metal) care e adaptata la capatul ANDLLANDI sbst. A a Pasare mitotogica,
superior a1 tubului unui instrument muzical, spre cu penele frumos tolerate $i stralucitoare Ca soa-
a produce, prin vibratiunile ei, unde sonore (1E rele, de care se pomene.te In basme: A limit Room
118) [it. a nci a]. din scare eatariga al-a cIntat din chip de anr
AN CINIE sj. xrp. = ArdSj. ANDIVIE z/. i Planta ierboasa cu flori al-
A'N-CITELEA (DE-) lor. adv..- CIT. bastre sau abbe; originara din Turkestan si Asia-
ANCLUZ sbst. Bucov. A ® In Mica, se cultiva Si prin par-
credintele poporului se Intelege tite noastre pentru uzul culi-
prin acest cuvint banul fermecat nar, In special ca salata
care poate atrage alti bani sau (Cichorium endivia) ( 122)
care se Intoarce iar la eel care [ngr. avTik + fr. en di v e].
1-a cheltuit (VOR.). A'N-DOASELE (DE-) loc.
ANCORA (-orez) vb. intr. a. adv. ow DOS.
CD A se opri Intr'un loc arun- "ANDOSA (-ogee) vb. tr. IV
vind ancora vaporului acolo : yin- A pune ca girant iscalitura sa
tut tiled tavorabll, In zori ancoram la
Fig. 1/8. Ancii.
in dosiil unei polite [fr.].
Galloon (1.-OH.) ¶ 2 (1 A se opri, ANDREA' (pl. -rele) sf. 0
a ramtnea stabilit Intr'un loc: a ancorat in nova grn- Mold. Bucov. Trans. = uNDRE4
pare [dupe fr. ancr e r]. ¶ 0 Bucov. Trans. 0 And_eanis Fig. 122. Andivie.
ANCORA (p1.-ore) sf. 0 A Instrument de fier, (sau andrelele) gromszului,
on doll& sau mai multe ghiare, care serveste la le- a) vinele gttului; b) clavicula11 ® / Often. Ban. Un
garea corabillor, vapoarelor, etc. de fundul ape!, her lung care prinde fierul lat de grindeiu, avind
cu ajutorul unor lanturi sau parlme (M120); a arunca capul de sus fierul zit amnar ¶ 0 pl. Mo/d. (NASD.) A
ancora, a coborl ancora In fun- Lemne In launtrul morii care in podut.
dul marii spre a opri In be ANDREA2 = INDREA.
vasul; a ajunge, a se fixa In- ANDREW', 0 ANDRIM (SF.) npr. m. 3j Ziva de
tr'un loci a ridica 30 Noemvrie clod se sarbatoreste acest stint; du-
ancora, a scoate pa credintele poporului trebue sa ne ferim, In
ancora din apa nnaptea care precede accasta sarbatoare, de hare
$i a o readuce salbatice $i mai ales de strigoi, cart se zice ca ies
pe bordul vasu- atunci In cete pe la raspIntii; pentru a alunga
lui; a pleca din- Fig. 119. Ancore. Fig. loo. Ancora. strigoii, se ling u$ile cu usturoiu [vsl. And r e j a).
tr'un loc (sorb.
de un vas): pe Beard corabia care-I T. Traversa.
L. Limbs I. Inel. ANDRISE.A. (pl. -Sete) sf., ANDRI$EL SM., ANDRI-
$1E St. =SINGELE-VOINICITLIII [ow INDRISATM].
ilncea lei Intindea pinzele St rift:a an- F.
cora (1.-GH.) ¶ 2 0: e ancora mea de
Fus.G. Ghiara.
B. Brat. D. Dia- ANDROC sn., ANDROACA (pl. -oace) sf.
de 110, tesuta In cask rareori din stam-
Fusta a
mans.
se-Apar°, e singurul mijloc care ma ba; se poarta de femeile de la tarn: co
poate scapa.11 O a^,Platitoare de furttinti = DRAWL if II albe, on androace 1argi II scurf(' (ORIG.)
4 .40; Instrument de tier cu mai multe ghiare [germ. Unterrock; comp. rut.
articulate pe care aeronautul 11 arunca din nacela andarak].
sa spre a opri balonul ¶ ©45 Scoaba de fier In *ANDROCEU (pl.-cee) sf. i Tota-
forma de S sau de T ce se pune Intr'un zid spre litatea organelor mascule la flori
a-I sustine sau a-I Intari (1_1 119) [lat.]. (] 123) [tr.].
ANCORAGIU (pl.- age, agii), *ANC0116J (p1. -ale) ANDROGIN adj. Se zice despre
sn. 0 Loc uncle se poate arunca ancora 11 0 vegetalele care au In acelasi timp flori
Taxa ce se plate$te pentru ancorarea Intr'un port mascule $i female, cum e nuculalunul,
strain [it.]. etc. [fr. < gr.].
'ANCOR/NI:LE 5/., ANCORAT ANDROMDA 5f. * Constelatiune
sbst. Faptul de a an c or a. In emiefera boreala (j 124).
ANCORATOR (pl. -tears) sn. ANECDQTA (pl.-ote) sf.. 0 Fapt Fig. 123.
a Instrument destinat sa !flies- marunt din istorie ¶ ® Intimplare din Androceu.
neasca operatiunea ancorarii via(a cuiva ¶ C) Povestire glumeatii,
(. 121) [ancora]. desfittatoare. snoava: Anecdota, caiamburtu acolo Hind
ANCOROT (p1.-oteri) sn. 2. la pre, Catit-le prin almanatinri Si vel trace de istet
Un fel de ancora mica Intrebu- [fr. < g.].
intata mai adecea la afurcare [it.]. *ANECDOTIC ndi. CD De anecdnta ¶ ® Care .
0 ANDALI (-mem) vb. intr. Trans. n'are o ingem-
A porni la drum [ler /NDALT]. natate mare: tot
ANDALLTZ 1 . adj. 0 Din An- Fig. 127. A ncorator. plerde vremea on
daluzia. Povestirea de IntIm-
2. ANDALIn SM., ANDALVZA (p1. -use) Si. Locuitor plari [fr.].
din Andaluzia (ow P. MT.) [fr.]. "ANELIDE
ANDALUZTTA (p1.-1(e) 81. is Subetant.a mi- sf. pi. 4 =ID/E-
neral& de color! diferite, cenusie, verde, violets, LATE [fr.].
etc., care se prezinta In cristale cu un luciu sticlos; *ANEMIA
e un silicat de aluminiu care se gaseste In sisturile ( -Ever) I. vb. tr.
metamorfice, micasisturi si gneisuri, In Silesia, i A pricinui a-
Bavaria, Tirol, Andaluzia [fr.]. nemia.
'ANDANTE 1. adv. it. JJ meet, lin. 2. vb. refl. A Fig. 124 Andromeda.
2. sbst. Melodie Inceata, lina [it.]. deveni anemic.
ANDANTINO adv. it. j Cam Meet, ceva mai ANEMIC adj. 0 I' Bolnav de anemie ¶ ® Slab
lit, tntru cltva mai animat dealt andante. In general ¶ ® CO : stil stil fare coloare, fare
A'NDAR4TELE (-DE) Loc. adv. we IIMAR4T. viata. [fr.].
54
www.dacoromanica.ro
 ANEMIE sf. ©# Stare bolnavicioas& carac- brogea a lost enemata la Romlnia dual rtabolul de la 1877 ANE-
terizatil prin imputinarea numarului globulelor [fr.].
rosii din singe sau prin alterarea calitativh a ace- *ANEXIDNE sf. Faptul de a anexa [fr. < lat.). ANG
stora si mai ales prin reducerea cantitatii de he- *ANFRACTUOZITATE sf. Linie sucita, In-
moglobin& ce cuprind globulele ¶ ® Stare bolna- tortochiata, cufunda.tura neregulata: antractnozitA -
vicioasa. slabiciune In general [fr.]. tile drumulni; antractuozitAtile stincilor [fr.].
ANEMOGRAF (p1. -ate) sn. 0 Aparat pentru ANGARA (-ajez) 1. vb. tr. 0 A lega pe cineva
lnregistrarea automatica a directiunii, iutelii p0 cu cuvintul, cu faptul, a Indatora: binele care 1-a
duratei vinturilor [fr.]. Mont pentru mine and angajeazit ad -i tin recnnoscator
"ANE1VIOGRAFIEsf. 0 Par- A lua pe cineva cu scop de a Indeplini o anurnita
te a meteorologiei care se ocupti functiune, a tocmi pe cineva: 1-a angaiat la teatrn;
cu descrierea vinturilor [fr.]. am angaiat on servitor ¶ .1 A da un lucru in vederea
*ANEMOMETRIE s /.0 unui anumit scop: mi-am angaiat toti banli In tntre-
Parte a meteorologiei care se prinderea aceasta.
ocupti cu masurarca iutelii $i 2. vb. refl. ® A se lega cu cuvintul, cu fapta,
tariei vinturilor )fr.]. a fagactui, a se Indatora: and angaiez sit on mat 11P-
ANEMO METRU sn. 15 0 sem ¶ ® A se tntelege cu cineva pentru a primi o
Instrument care serveste la ma.- sarcinti., a intra, a se bAga, a se tocmi, a se naimi:
surarea iutrlii i puterii vintu- m'am angaiat la Matra; s'a angst:it guvernantA [fr. e n-
rilor (IR 125) [fr.]. gager].
*ANEMOSCQP (pl. - coaPe) *ANGAJAMENT (p1.-te) sn. 0 Faptul de a (se)
sn. 0 Instrument care servelte angaja ¶ 0 Tocmealti facuta, fagaduirita data
sir arate schimbarile directiunii pentru ocuparea unui toe, unui post: n'are nisi= ...s!
vintului [fr.]. 0 Fagaduinto., lndatorare: In explicArDe ce are on
# ANT ERISI (-ism) vb. tr. A Fig 125. Ipsilante 11 care bideplinirea elor sale (1. -DH.) ¶0
A(-4i)
nimici, a strica o botarire, a Anemometru. has ...ea, a-di da cuvintul, a se Indatora: holm ...111
anula: botAresteDomnia as ei aneriseste dente de mal Inalnte de a ft totdeauna unit! In apdrarea drepturnor noestre (1.-G41.1
(Mc.) [ngr. etvccipypot< iotttpti)]. [fr. engagement].
*ANEROID adj. 15 Barometru barometru far6. *ANGAJARE sf., *ANGAJAT sbst. Faptul de a
mercur, Intemeiat pe prin- (se) an gaj a.
cipiul elasticitatii metalelor *ANGAJATOR sm., "ANGAJATOARE (31.-tuare) sf.
([g 126) [fr.]. Care angajeazA.
*ANESTEZIA (-Wes) vb. ANGARA (pl. -rale) sf. 0 Altaciata. orice dare,
tr. t A produce anestezie munch la camp, la sosele, etc. pe care o cerea de la
[fr.]. ttirani proprietarul on administratia; astAzi cu-
*ANESTEZIC 1. adj. Jr vintul are Inteles pejorativ, 1nsemnInd on -ce sar-
® Care produce anestezie: Gina Brea, on -ce apAsare, on -ce cerere nedreapta:
felon este 0.; °tend, clorolormul, lomat Wiwi el angarale, n'a mai rams bietilor crestini
Stovaina Novocaine slot substan- Fig. 126. Barometru niol cenusA In vatrA (1.-OH.) ¶ 0 e: eram copil si sonnets
te0.0 ¶ ® Somn 0., som- aneroid. multe taica de angaralele de Turd (DR. -N.) ¶ 0 A lucre ca de
nul produs prin Intrebuintarea agentilor aneste- a lucra fttra tragere de inima, de pomana [ngr.
zici. &MP
2. ANESITZIC (p1.-ice) sn. Substanta care pro- ANGArtIEI Mold., # ANGAREA sf. = ANGARA: o
duce anestezie [fr.]. lumina merge dna Mani Pentrn angArli, dabile lmplinell
*ANESTEZIE at. / Pierderea generala sau lo- (BD.-DEL.).
cal& a facultAtii de a simti; poate fi rezultatul unei oANGARIE' sf. Mold. Multime de pasari de cur-
boale sau s& fie produsa In mod artificial, mai ales te, galite (PAMF.).
in chirurgie, spre a Impiedeca pe bolnav de a simti "ANGELIC adj. Ingeresc: sums -; tiguri. A
durerea pricinuit& de o operatiune [fr. < gr.]. [fr. < lat.].
ANEVOIE 1. adv. Greu, cu greu: va infra bo- *ANGELICA sf. * = AN-
gatni Intro ImparAtla cernrilor (B(BL.) ; 0 : se cfstiga, lea- GErELIcA [fr.].
ns as cheltueste; SD: bout Cu bivolul trag la jug, e greu *ANGELINA (p1. -toe) sf. _
s& mearg& alaturi, sA Impaci, cloud lucruri nepotri- Trans. 0 = Anemia T0 .-
vite (zNN.) ¶ 0 loc. adv. cu cu greu: on m'am SALBATICA, plant& din familia
strecurat printre =Aimee adunatii. umbeliferelor, cu fiord nume-
2. adj. Greu: Inceputu-i , Urma vine de la sine roase, albe-rosietice, dispuse
(SPER.). In umbele compuse; create
3. sf. (fa) Epilepsie (HAM) [a: -4- n e v of e]. prin finete $i locurile umede
ANEVOINTA (p1.-te) sf. @ Greutate pe care din paduri (Angelica silves-
o Intlinpina cineva, piedica: ecru bine es voin Intim- Iris) ( 128).
5 .0NGHEL sin. Inger [ngr.
Pine oaresicare anevointe, piedici Si zavist11 moon.) ¶ ®
Greutate de a face ceva, dificultate: ti zicea Bilblitu, eirt6"Cl.
-k.
din muse anevointel ce avert Is vorbire (1.-OH.) r ® loc. adv. ANGHELICA, ANGHILICA Fig. 128. Angelina
Cn Cu greu: azi as gases° slugi mai au deett tnain- sf.. Planta din familia um- qalbatica.
te (BRAIN.); on mare . se deslipi oalul de stiipfnul sAu beliferelor; creste pe linga riu-
use.) [anevoie]. rile si plraele din regiunile AreltifiP
ANEVOIOS adj. Greu de facut, de Indeplinit: muntoase; semintele, frunzele
dupA nn seas de sub, , ne oprim pe virtul PApusil (1.a.A11.) si mai ales radticina se Intre-
[anevoie]. buinteaza de popor ca leac
*ANEVRISM (p1. -me) sn. av Umf16.tura pentru durerile de stomac,
plink cu singe lichid sau coagulat, pro- r" lingoare, tuse $i boale de gurA
dusa In peretii unei artere si comuni- la vice (Archangelicaofficina-
chid cu ea; ruperea ei pricinueste moar- lis) ((r] 129) [ngr. lettatxx].
tea ([j 1 2 7 ) [fr. < gr.]. ANGHELINA s/. i (cast)
ANEX 1. adj. Ce se alatureazh pe =-- ANGEELNA [so- ANGELINA].
ling& un alt lucru: small A. *ANGHEMAHT, *ANGIECE-
2. ANVX sn., AN (pl. -exe) sf. Ce se MET (pt.-tun') sn. X Came, Fig. 129. Anghelica.
alatureaza, ce se gaseste pe linga alt mai adesea de puiu, pregatita
111CPB: voiu da o 0.11
g .7
la cartes pe care o tipAresc ; Aneurism. cu sos acru de !Mune [germ. Eingemachte s].
wele clAdiril [fr. < lat.]. ANGHEREST, # ANGHERIST, # ANGILLLVST sbst.
ANEX.A. (-raw) vb. tr. A alatura pe ling& un alt tray Octoih.
lucru; a uni: vet .r Is petitinne si estate neoesare; Do- t ANGHERIE sf. Mold. = ANGARA ¶ 2 Poci-

55
www.dacoromanica.ro
ANG- tanie, monstru: ce face, ce drege Busu loc ft sboarA canal
ANI
angheriel ANGARTEll
ANGHINA1 sf. Pinza groash de cinepa [fr.
Nankin sau germ. Nanking].
ANGHTNAI - ANGINA.
ANGHINARE, ANonixARA (M.-arel sj., Mold.
ANGHINAR Sm. y Planta terboasa en frunze marl spi-
n ase de coloare verde-albicioasil st cu flori ro$ii-
Ariolacee, invelita de solzi membra-
n $i si carno$i la Wei; e cultivata
pentru sot/Ai ehrno$i ce constitue o
excelenth I glirria (('ynara scolymus)
(:J 130 [ngr. .1-t %p -a].
ANGHIRA (pl. -re sf. Ano-
RA 0: nu Hi ca anghira... care usor se arunca
In apil si cu anevoie se ardica (PANS) [ngr.
rs.; xno2 .
AI4GHIRETE SbSt . (NASD.) AN-
GHRIWT
Fig. t3o.
'ANGINA, (I, 'ANUNINA (M.-in1) s j. i# Anghinara.
t lnflarnaz.e $i a gitlejuliii
earacterizata prin greutatea de a ingbiti $i de a
revira: Imi slut acasa amlndoi oopllayii bolnavi de anghina
(BR -VS.) ¶ ®.4., Maria vs, DIMRIC ¶ ® de Went,
nevralgie a nervilor inimii caraeterizata prin dureri
acute In regiunea inimii putind sa se intinda in
diferite directiuni, In deosebi de-a-lungul bratului
sting piny la mina, care devine foarte paha.; bol-
navul simte di se sfirse$te $i accesele dureaza
eiteodata un sfert de teas [fr. < lat.].
ANGIOSPERME sf. pl. 4, Nume dat unei
clase de vegetate fanerogame la care saminta e
Inehisa Intr'un periearp [fr.].
ANGLICA sf. (p1.-ot) * = CIIIBOTICA-CGCULIII
Dug AGLICA].
ANGLICAN I. adj. ry4 Ce prive$te anglicanis-
mul: cult ; biserica
2 Sm. Care profeseaza anglicanismul [fr.).
ANGLICANISM sbst. rr4 Religiunea oficiala a
Angiiei (ow P. In.) [fr.].
' ANGLICISM (p/.-tsme) sit. :22 Fel de a vorbi
particular limbii engleze; exnresiune, constructiune
proprie limbii engleze, trecuta In alts limba [fr.].
ANGLICIU, ANGLIML sm. 3 = enisoTICA-CV-
etruri [ow- AGLIcAl.
ANGLIE sf. Stoll de haine de calitate inie-
rioara: Si cc nadragi de Palace pe ei o mie
anglita].
ANGLO-AMERICAN 1. adj. e Care tine de
Englezi $i de American!.
2. sm. 0 Persoana de origine engleze, nascuta
In America ¶ 0 Originar din Statele-Unite ale
Americei de Nord [fr.].
ANGLOFIL,-ILA adj. sm. f. Care iube$te pe
Englezi Ir.].
ANGLOFOB,-OBA adj. sm. f. Care urA$te pe
Englezi [fr.).
' ANGLOFOBTE sf. Uri. contra Englezitor [fr.].
ANGLOMAN,-ANA adj. sta. f. Care admir&
peste masur& pe Englezi, obiceiurile si datinele tor,
care-i imita In toate [fr.].
ANGLOMANIE sj. Admiratiune afara din
cafe a Englezilor, a institutiilor lor politico, a mo-
ravurilor, obiceiurilor. modelor tor, etc. [fr.].
-ANGORA I. sm. f. Pag Numedatunor varietati
de pisici, iepuri $i capreoriginare din Angora (Ana-
tolia) $i care slut carac-
terizate printr'un par
lung $i mathsos.
adj. Din Angora :
Lt.
ptetca ( 131); capra
( 132).
' .1k C°
Fig. 131. Pisica angora. Fig. 132. Capra angora.
ANGRENAJ (p1. -ale sn. C) Pte-a' Imbucarea
maselelor de la o roata cu ale altei roti (fa 133) I
0 Serie de anumite Imprejurari care se Incll-
cesc, se complira una pe alts [fr. e n g r en a g e].
www.dacoromanica.ro
'ANGROSfST sat. 06.1 Negustor care cumpara
si vinde marfa In cantitatt marl [fr. en g r o s+
germ. Grossist].
'ANGULAR adj. In forma de
unghiu [fr. < lat.]
ANHIDRIDA (p1. - ide) sf. GC
Compus oxigenat care, unindu-se
cu apa, poate produce un acid;
carbonica, acid carbonic: ... sulfu-
roask acid sulfuros [fr.].
ANEHDRU adj. Q: Care nu Fig. 133
eontine apa: care anhidra [fr.]. Angrenaj.
ANIHILA (-nez) vb. tr. A Inlatura efectul unui
lucru, a inlatura pe cineva, a nimici, a zadarnici:
substanta aceasta anthileaza actiunea otrikvii [fr.].
ANIHILARE, ANIIIILATIVNE, "ANIIIII4TIE St.
Faptul de a anihil a [fr.].
ANIHILATOR adj. Care anihileaza [fr.].
ANILINA sf. sa Substanta alcaloida preparata
din gildronul provenit din distilarea carbunilor de
piatra in fabricarea gazului de iluminat; prin ac-
tiunea bicrumatului de potasiu, capata o frumoasa
coloare violeta; prin actiunea biclorurei de staniu,
de o coloare ro$te numita fuesinh: aceste color!
sint Intrebuintate la vapsirea matasurilor, Ilnu-
rilor, etc. $i la fabricarea cernelii [fr.].
ANIMA ( -lmez) 1. vb. fr. A Insufleti: devotamen-
tele entuziaste care animau atitea iniml nobile tyi generoase
(1.-GH.).
2, vb. refl. 0 A capata viata. a se Insufleti:
(moil s'a mai animat ¶ ® A se Inviora [fr. < lat.].
ANIMAL (p/.-ale) 1. sn. ai 0 Vietuitoare, do-
bitoc: salbatic; domestic; omul este un rational ¶
0 (I) Om prost, necioplit, grosolan.
2. adj. 0 De animal: substante e ¶ ® Ce pri-
ve$te viata fiintelor: run toate vietuitoarele la
un loc; caldera a, caldura produsa de functiunile
organismului; viata ra, viata fiintelor, viata In care
stapInesc pornirile primitive [fr. < lat.].
ANIMALCUL (pl. -ule) sn. 4 Animal foarte
mic care nu poate fi vazut decit cu ajutorul mi-
croscopului [fr.].
ANI.M.ALIC adj. 0 De an i m a 1: produce , .11
0 Ce sta in legatura cu manifestatiunile primitive
ale vietii: instict ; apuelturi we.
ANIMALIER sin. CZ A Pictor sau sculptor de
(CRO.) [srb. animate [fr.].
ANIMALITATE sf. Insu$irile, facultatile pro-
prii animalului luate la un loc. starea a tot ce este
animal [fr. < lat.].
ANINIAT adj. ® p. ANIMA 1111 C NEANIMAT 11 0
FtapIrtit de o anumita stare sufleteasch, de un
anumit glad: 1-am vazut de intentille cabs mai buns
tats de mine ¶ (i) Plin de viata, vioiu, Insufletit:
balul pe larbli verde (a Post) foarte re si vase) (can.).
ANIMATO adv. il. j Cu vioiciune [it.].
ANTIVLATIVNE, ANIMATIE sf. Faptul de a (se)
anima, vioiciune, Insufletire: vorbea on mina
[fr. < lat.].
ANIMISM sbst. +++ Doctrine care expliea prin
amestecul sufletului toate manifestatiunile vietii,
doctrine care atribue suflet $i lu-
crurilor neinsufletite [fr.].
ANIMTST 1. adj. Ce prive$te
animismul: doctrineA.
2. sm. Care impavta$este ani- 3
mismul [fr.].
"ANIIVIOZITATE sf. Pornire,
aprindere, urn.: a vorbit on multi...
[fr. < lat.]. e`
ANIN stn. 4 0 Arbore cu frunze
ovate, ascutite la virf, dedesubt
albicioase $i acoperite cu peri moi,
cu flori verzui-rosietice, dispuse
In amente; cre$te prin luncile $i 1.-
pe malurile torentelor $i rlurilor s ]..t
de la munte, atingind o Inaltime
de 8-10 metri; scoada lui, de co- Fig. 134. Anin (alb).
loare cenmie, e intrebuintata in
Industrie ca tinetoriala; e numit $1 w ALL -s3E-
musra,--Rpsu (Alnus incana) ( .] 134, 135): 1=1 um-
bra de Midi si de (ea.-va.)11 g Arbore de 20-30 metri
56
Ina lime, eu frunze rotunde, cuneiforme la baza,
foarte obtuze la virf si neegal dintate pe margine,
cu flori verzui-rosietice dispuse in amente, cu lem-
nul alb 5i greu; create pe
malurile apelor ai prin pa-
r durile umede din sesuri ;
scoarta lui routine mult
tanin ai e intrebuintata In
Industrie pentru coloarea
cea neagra durabila, obti-
Fig.135. Amente de anin a lb. Fig. 136. Anin negru.
nuts prin amestecul cu sulfatul de fier; a numit
5i 0-, -NvaRu (Alnus alutinosa) ( 136).
ANINA (-in) 1. vb. tr. 0 A pune un lucru In-
tr'un lee asezat sus, a prinde de ceva, a acata: am
aninat Wads In auto; antra armele la oblinc (CRG.) ¶0 A
ridica, a sui pe ceva ¶ C) A pune pe linga ceva:
Orientalii n'au obiceiu sA anine pe ,parole d'bonneur" la
promiterile for (I.-GH.) ¶ ® Bucov. A spinzura: i-au rA-
dicat spluzuriltoarea si era acuma numai sA -1 anine (se ).
2. vb. refl. C.) A raminea prins, acatat, intr'un
lac asezat sus: s'a aninat Wu' In Dom ¶ 0 A se prin-
de, a se apnea de ceva (tinindu -se en mini*
Cu bratele- amtndouA de gitul men to -anini (EMIN.) ¶ ® A
se prinde cu mlinile de cineva, a se amesteca prin-
tre altii, a intra in joe: Duminica nu ne aninam In bora
cleat toil patru la rind (vuo-1.) ; : Amin, amin. Si eu m'a-
nin, se zice despre cineva care vine nepoftit uncle
slut altii, la masa, la petreccre, sau iron. chid vrea
sa spund cineva ca e de aceeasi parere eu acela care
a vorbit inaintea lui ¶ ® A se prinde din nebagare
de seamy de un cuiu, de un maracine. etc. ® A
se legs de cineva, a sari asupra eniva: Si oe loc ei
s'aduna Si de Grue s'anina (ALECS..1. I ¶ (D A se Linea me-
reu de cineva, a nu-i mai da pace, a-I urmari me-
reu, a se alega: se antra de mine ca mint de oaie [lat.
*allevinare<levare].
ANINA (p/.-ine) sf. i Fructul
aninului: amenta femela a
aninului 137). p ANOTIMP (pl. -uri) sn. Una din tole patru Im-
ANINACIOS adj, Care se a-
nina usu.
ANINARIE sf. * (cost) Loc
undo crest multi anin i.
ANINA sm. Arbust de 2-4
metri, numit 5i lilac de munte",
cu frunzele ovale ascutite, cu flori Fig. 137. Anine.
verzui dispuse In amente; create
In tufisuri pe parninturile reci *i umede din regiu-
nea alpine (Alnus viridis) [a n i n].
ANINATOR 1. adj. Care anin a.
2. ArnxkroARz sf. ' Loc unde caprioara e go-
nita de clini.
0 ANINE sm. 0/ten. Ban. M = Anti.
ANINIS (pt.-tort) sn. * Lee uncle crest anin i,
padure de anini.
ANISON sbst. Mold. = ANASQN [ngr. ave3ov].
0 ANT$ sbst. Trans. 4,=ANASQN [ung. a n I s].
ANI§QR sm. dim. AN: Al mai mare sA 11 avnt
Sante I (CAR.).
*ANIVERSA (-sez) vb. tr. A sarbatori un eveni-
ment Intimplat mai Inainte la aceea5i data [a n
versare].
ANIVERSAR adj. Ce amintefte trite° anu-
mita zi un eveniment Intimplat mai Inainte la
aceeasi data: sArbAtoare .4 [fr.].
ANIVERSARE sf. Sarbatoare In amintirea u-
nui eveniment Intimplat mai Inainte la aceeasi
data: a nagterii; Is aniversAri... Dunes M semi cite o
bncatA de teatru in limbs germanA a.-ex., [fr.].
ANIZETA. (pl.-eta) sf. S Licoare spirtoasa fa
bricata cu esenta de anason [fr. anisett e].
ANOCATO adv. In neorInduialii, de-avalma:
57
www.dacoromanica.ro
imi lac case mo tot cu iocuri 51 cu nebunil ANI-
(ALECS.) [ngr.
avW xecced.
ANOD sm. rtf Electrodul pozitiv al unci pile ANT
electric° [ r. ].
ANODIN adj. 0 Jr Care potoleste durerea: re-
medtu ¶ 2 Blind, fare multa putere, neinsem-
nat: masurA critics .4. [fr. < gr.].
ANOMAL adj. C) Ce nu se potriveste cu o
anumita stare de lucruri, ce ne mirk, neobicinuit:
constitutiune al boalA "a 11 ® Zij Conjugatiune 6,
care prezintd abateri de la conjugatiunea obici-
nuita [fr. < gr.]
ANO1VIALIE sf. Nepotrivire cu o anumita
stare de lucruri, cu asteptarile noastre, neregula-
ritate: sint multe anomalii in viala noastrA de sat ¶ 0
co Abater° de la regulele gramaticale: o nesu-
%MA Intr'o gramaticil regulatA (NEW( ) [fr. < gr.].
ANONIM 1. adj. 0 Care e lipsit de nume:
opera a; scrisoare mi A; Trebue st, ai mai ca mine) trebue
s'o isellesti: o dAm anonimA (CAR.) ¶ 0 W Societate A,
societate comerciala ai card membri nu sint ara-
tati cu numele for find responsabili numai pentru
sumele varsate.
2. sm. Cel care -ai ascunde numele [fr. < gr.].
ANONIMAT (pl.-ate) sn. Condirunea de a fi
anonim: a pAstra ...al [fr.].
ANORGANIC adj. Care nu priveste fiin-
tele organic° ¶ ®sa Chimie a, parte a chimiei
(
care nu se ocupa eu ctudiul substratelor organice,
ci cu al mineralelor, etc. [tr.].
ANORMAL adj. Ce nu sc potriveste eu feint
de a fi at unor anumite lucruri. ce este neobici-
nuit sau poate fi daunntor: organismul acesta prezintA
o desvoltare cu totul ma; societatea noastrA se gaseste In-
tr'o stare -'A. [fr.].
ANOST adj. 0 Plictisitor, nesarat, searbad:
!arose care vine la not (VLAH.) ; ne-a povestit o sum&
de Worm.' e ¶ 0 Fara nicio noima, fare duh,
nesuferit: ce om [ngr. ayoctf,c1
ANOSTEALA (p1.-eu) sf. Plictiseala: sA mai rh-
suflam de zAdutul si anosteala capitalei (VLAH.) [a n o s t i].
ANOSTI ( -test) vb. refl. A se plictisi: ;tin cA to -ai
(VLAH.) [a n o s t].
anostit toatS sears
ANOSTIE sf. (ALECS.) Lucru an o s t.
0ANOSCIND adv. Trans. (FR.-CDR.) Acum cltva
timp [n u *tiu ci n d].
ANOTA.1 = ADNOTA...
ANOT.A.2 Oas.= INNOTA.
partiri ale anului, sezon [a n + t i in p, dupe germ.
Jahreszeit].
A'N-PICIOARELE (DE-) loc. adv. we- PICIQR.
ANSA.MBLU (p1.- blurt) 511. O. Unirca tuturnr
partilor until Intreg Intro ordine convenabila: re-
zultatul acestei uniri; totalitate: Coate aceste grupurt
de jucAtori formeazS un !carte plAcut ¶ ® j Bucata
de muzica compusa din diferite part! ciliate de
mai multe voci ¶ ®© Unitate cu care actorii
joaca o piesa de teatru [fr. ensembl e].
* ANTAGONISM (p1.-isme) sn. LuptA, conflict,
rivalitate: ,ui intro Romini si Ungar' [fr.].
ANTAGONIST 1. adj. Ce se gaseste In lupta
e.
cu alt -ceva: forte
2. sm. Care se gaseste In lupta cu alt-cineva,
protivnic: amindot shit niste antagonisti aprigi; n'am
vAzut un mai primeidios al progresului [fr.< gr.].
OANTAL (p1. -ale) Mold. Bute de aproape 100 de
vedre, mai Inainte numai de vre-o 50 de vedre:
eau coborlt is laz si an bAut vr'o wee e de apa SEV.)
[rut.].
ANTANASTIsf. p/. Olten.Ban.D C Zilele de 16 si
17 Ianuarie care, dupii credinta poporului, shit
rele de boale, mai ales de ameteli ai de boale de
copii [Anton +Atanase].
ANTARCTIC adj. Sudic, de miazazi: Do-
m [fr.< gr.].
ANTART sin. Haiduc grec In peninsula bal-
mica. [ngr.].
*ANTE-, prefix latin care se construeste cu un
mare numar de substantive ai adjective, spre a be
da lntelesul de: Inainte (de), dinainte (de). Nu
se citeaza In dictionar decit tole mai uzitate.
 ANTEBRAT (pl.-ate) sn. p Partea bratului
ANT- de , timpuri ale indicativului care arata o actiune
la cot pin& la palm& (E138) [ante +bra t, Intimplat& Inaintea alteia.
ANT format dupa fr. a- II 2. adv. Mai 'nainte: aceasti datorfe a plitit-o
ant-bras]ENT
v*ANTECED . [Zr. anterieur<lat.].
ANTECEDENT ANTERIORITATE Si. Faptul de a fi anterior,
-TA 1. adj. sm. f.
Care se gase$te, care
, -,(144regteeft,j
1111
prioritate: une1 descoperiri [fr.].
ANTERTU (p/.-. le), Maid. ANTERRII (pl.-roe) sn.
s'a Intimplat Ina- 0 Hain& lung& pin& jos, de la ceaf& pin& la glesne,
inte: ouvIntul fapte Fig. x38. Antebral. pe care o poarta preotii pe sub giubea $i de-a
a; antecedentii mei dreptul pe c&ma$A, IncingIndu-se cu briul pe la
n'an corpus destul de bine obeslinnea. mijloc; tot astfel de haina purtau altadatii cei din
2. ANTEcEDINTE sn. pl. 0 Fapte care s'au In- class boiereasca, precum $i Tiganii lautari ([j 143):
tirnplat Inaintea altora: yearn ea ati 1ntelegem aceste until se Incurca in anterin, altul In pairafir
tante, trebne sA cunoagtem for ¶ ® Fapte din viata (13.-ZAMF.1 ; era Oita o'lm
trecuta a euiva: -*re In! ant compromitAtoare [fr.]. antereu de outnie (GN.) ;
ANTECEDENTA (pl.-out.) sf. Preciidere, pre- 0: e mat aproape clmp'
ferenth: nimAnni nu trebne 31 i se des, elnd nu =mita, dealt ne Ingrijim
asupra altula [fr.]. mai mult de not declt
ANTECESOR sm. Inainta$, predecesor, care de altii (ZNN.) ¶® Hain&
a Post mai 'nainte [fr. < lat.]. taraneasca lung& pi
ANTEDATA (-atez) vb. tr. A pune pe un act, n& la briu, cu mlneci
pe o scrisoare, etc. o data falsk anterioara celei strlmte la margine,
adevarate [fr. an tid at e r]. ineheiat& de sus pin&
'ANTEDILUVIAN adj. C) aka Dinaintea poto- jos cu un rind de nas-
pului: animal -4 ¶ 2 Stravechiu ¶ (E) Inapoiat: turi $i inflorat& la
pAreri ..=e [fr.]. piept, guler $i mineci
ANTEMERIDIAN adj. Dinainte de amiazi cu &tame de diferite
[tat.]. colori ([J 144) ¶ 0
ANTENA (p1. -one) sf. C) a. Una din cele trei
vergi fixate de bompres, care sustine o vela la-
Zabun lung pine pes- ) 4-
te genunchi ce poarta Fig.I43. Anteriu. Fig.144. Anteriu.
tin& sau triunghiulara A tarancele din unele
139) ¶ 2 Unul sau mai judete de la $es ale Munteniei [tc. ant e r i].
multe fire metalice intinse ANTETREN (p/.-enuril sn. otw- Partea dinainte
la oarecare Inaltime dea- a unui tun $i care serve$te a duce afetul, a purta
supra solului $i care sint servantii, munitiuni, armament, accesorii, piese
legate de ,un post radiofonic de rezerv6., etc..(f_ 145): partilem.ului slut dricul, cola,
sau radiotelegrafic, cu sco- roatele, oigtea, orucea de mil -
pul de a inlesni captarea locag *1 lade [lat. ante+
sau propagarea in toate di- t r e n, dupe fr. avant -
rectiunile a undelor electro- Fig. T39. A. Antent train].
magnetice ([ 140) 7 0 4 ANTEVORBIT9R
Una din prelungirile, In numns de doutt, patru sm. Cel care
sau mai multe, In form& de fire on de coarne, ar- vorbeste Ina-
A ticulate $i mobile, pe intea altuia
- care le au pe cap mai [lat. ante +voirbitor].
*ANTI-, prefix care se
construe$te cu un mare 145. Antetren.
numhr de substantive $1
adjective, $i care serveste s& exprime o opozitiune,
o notiune contrary aceleia a cuvintului pe ling&
care e pus; pomenim In dictionar numai pe cele
mai lntrebuintate [gr. inert].
ANTIALCO9LIC, adj. Impotriva alcoolului:
socfetate [anti - alcoolic].
Fig. T4o. A. AntenK. Fig. 141. Antene. ANTIARISTOCRAT, -4TA adj. sm. f. Care
e Impotriva aristocratiei [fr.].
toate anelidele lartropodele; ele shit organele
$i ANTIARISTOCRATIC adj. = ANTIARBTO-
simturilor la aceste animale, in special al piph- CRAT [fr.].
itului $i al mirosului ( 141) [fr.]. 'ANTIC 1. adj. P 0 Foarte vechiu, din timpu-
t ANTEP sm. a. Varietate de visin cu lemn mi- rile stravechi: slipaturile ce se lac pen Imprejurimi des-
rositor foarte plrleut: intra einbncciul en ciubucele de copfir ziduri 0 (VLAH.) ¶ ® In spec. Din timpul Gre-
;i de fasomie (AL.) [to.]. cilor al 11 +manner, clasic: oulturd ...A.
ANTEPENULTIM I. adj. CM Care se gase$te in 2. -4NTion sm. p1. Cei din vechime, in spec.
al treilea lac Incepind numararea de la sfir$it: -M- Green $i Romanil.
esta silaba I a ouvintnlui ,luptAtorul". 3. 2 ANTICA (pl.-41)0,-m) sf . 0 Obiect de art& din
2. "ANTEPENIATIMA (p/.-ime) St. 9..7 A antichitate: Ilegcare mat este o bucati de ¶® ®
treia silab& a unui cuvint Incepind nu- Persoana cu obiceiuri sau cu pareri Invechite [fr.
m&rarea de la sfir$it [lat.]. antique<lat.].
i
ANTERA (p1.-ere) sf. Saculet mem-
branos, In genere de forma lunguiata,
ANTICAMERA. (pt. -ere) sf. 0 Odaie de astep-
tare ¶ O (F) A face anticamera, a astepta s& fie pri-
asezat In partea de sus mit [it.].
a staminelor florilor $i ANTICAR ow- ANTICUAR.
care tontine polenul ANTICHITATE sf. (D Faptul de a fi antic:
( 142) [fr. a n there .41 acestui monument 11 face on deoseblre pretlos ¶ ® Ve-
< gr.]. chime indepartata: eat muite luerur1 din tot pe care
ANTEREU ow AN- numai pen imaginatinne le 'intent reconstitui ¶ 0
TERM. Fig. 142. Antere. Timpul cind traiau Grecii $i Romanii: Renagterea
*ANTERIOR I. adj. a cikutat 3A reInv1eze spiritul antichitAt11 ¶ 0 Obiect de
(D Care se gase$te inainte, In'partea dinainte: mem- artb. vechiu (mai obicinuit la p1. antichnati): e
brele anterioare ¶ ® Dinainte, de mai 'nainte (cu pri- mare lubitor de antichitAti [fr. antiquitê<lat.].
vire la timp): rapt ne revin adesea adneerl aminte din *ANTICICLQN sm. 0 Centrul mobil al inal-
vletIle noastre anter1oare (VLAH.) ¶ 0_07,perteot r, vigor telor presiuni barometrice [fr.].
58
www.dacoromanica.ro
 'ANTICIPA (- cipes, -sip) 1. vb. tr. 0 A face un
lucru inainte de timpul hocarit: o plata ¶ ® A
se gindi la un lucru, a lua o hotkire inainte de
timpul fixat se. se Inde.plineasce.: viitorul.
2. vb. intr. (construct cu asupra) 0 A face ceva,
a se ocupa, a vorbi de ceva Inaintea altor lucruri,
Inaintea timpului hotbrIt lor: trebne sA antioipez asu-
pre laptelor ¶ ® A se folosi de ceva mai 'nainte de
Limp: anticipeazA asupra veniturilor sale [Cr. < lat.].
"ANTICIPAT 1. adj. p. ANTICIPA.
2. adv. Inainte de timpul hotarit, Inainte de
Indeplinirea unui lucru.
plant regulat totdeauna prin
ANTICITATE = ANTicsiTATE.
,
ANTICIPATIVNE, ANTIciPATIE sf. C) Fap-
tul de a anticipa q 0 Prin In mod anticipat: au
a cistiurile(.-oa.) [fr.< lat.].
"ANTICLERICAL,-ALA adj. sm. f. Care este
Impotriva clerului [fr.].
ANTICONSTITUTIONAL adj. 0 Care e Im-
potriva Constitutiunii, organizarii unui Stat [fr.].
ANTICRE§TIN adj. A Care e Impotriva re-
ligiunii sau doctrinelor erestine [anti+ cr es tin].
*ANTICRZA (pl. -eze) sf. M Contract prin
care venitul unui mobil este lasat de datornic
creditorului sail [fr. < gr.].
*ANTICRIST = ANTIHRIST.
ANTICRITICA (p1. -lot) sf. ,® Critic& ce res-
punde la o anti critics [fr.].
*ANTICUAR, ANTIcAR sm.141 Negustor de dirti
sau de lucruri de arta vechi [germ. Ant i q u a r].
*ANTICUARIAT, "ANTICARIAT (p1.-ate) sn. tol 0
Ocupatiunea de anticuar ¶ ® Loc, pravalie unde
se vin d carti vechi [germ. Ant iq uari a t].
ANT/CUARIE sf. = ANTICUARIAT [a n t i -
c u a r].
ANTIDATA = ANTEDATA.
OANTIDILUVIAN = ANTEDILUVIAN.
ANTIDINASTIC adj. 0 Care este Impotriva
dinastiei [fr.].
ANTIDINASTICISM sbst. s Fel de a lucra
tmpotriva dinastiei; pkeri Impotriva dinastiei
[anti- +dinasticism].
ANTIDOT (pi.-curt, -te) sn. CD % Ceea ce se de.
pentru a Inipiedica actiunea unei otravi, contra-o-
trave. ¶ 0 (F Ceea ce ne pkeste de ceva neplacut,
r/tu: eel mat bun . Impotriva plictiselli este munca[fr.<
6'1%).
ANTIFON (pl.- tonne) sn. 0 A Cintarea aceluiasi
verset din psalmi de doua coruri, respunzind unul
altuia pe rind ¶ 0 Iron.: popilor de mix... le cinta an-
tifoanele urmatoare: diaconii at on pochli, de troll ce Out,
de-abia vSd cn °chit (um.) [Sl. < gr.].
ANTIFONAR (p1. -are) sn. A Carte bisericeasca
ce cuprinde antifoanele [ngr. loacytuvciptov].
'ANTIFRAZA. (p/.-azo)sf.ca Figura de retorice.
,
prin care o locutiune, o frkii, se intrebuinteaze.,
prin ironie sau eufemism, cu un Inteles contra-
riu celui obicinuit: prin Green numean Farina Eu-
menide sau binevoitoare [fr. < gr.].
'ANTIGRA.MATICAL adj. ,a.7 Contrariu regu-
lelor gramaticei [fr.].
ANTIGUVERNAMENTAL adj. 0 Ce este
Impotriva unui guvern, unei cirmuiri [fr.].
0 ANTIFITRT, OANTIEURs(T) sm. 1T q. ® =
ANTIHRfST: lingli scare 41 luna sta antililrt (care) vrea as -i
prilpadeascii (VOR.1 ; aou-t vremea lui AntihIrt, nu se mai
petrec asa lucrurl ultimate (SAD.) ¶ ® (F) Nelegiuit:
mai, mai, mare antlhtrt 1 (ALECS.).
ANTIHOLRIC adj. .0 Care combate ho-
lera, care apare de holea [Cr.).
ANTIHRIST 1. sm. gr; ffi) Demonul care,
dupe. cum spune /Zpocalipsul, va vent la sflrsitul
lumli si va aduce o suma de re.utati si fare -de-legi,
dar va fi Invins de Hristos.
2. adj. (p) Nelegiuit [vsl. < gr.].
ANTILEGAL adj. 0 Impotriva legilor, ne-
legal [fr.].
*ANTILIBERAL adj. si sm. 0 0 Care e Impo-
triva libertatii civile si politico ¶ ® In spec. Care
e Impotriva partidului liberal (la noi) [fr.].
ANTILOGIE sf. Ca Contrazicere Intre douo.
idei, Intre doll& expresiuni [fr.].
59
www.dacoromanica.ro
*ANTELOPA (pl. -ope) sf. ai Mamifer frumos
din ordinul rumegatoarelor, cu coarne goale, mai ANT-
mult sau mai putin Incovoiate, cu picioare Inane ANT
si subtiri, coadd scurta si perul felurit colorat;
e un animal pacinic si fricos $i se poate Imbllnzi
usor; alearga foarte cute si tre.estc In cete mai mult
sau mai putin numeroase In clmpiile si stepele din
Asia si mai ales din Africa,
dar se gases° unele specii
si In Europa La 146) [fr.
< lat.].
"A N TIMILITA RISM
sbst. Teoria, sentimentul
antimilitaristului [fr.].
ANTIMILITARIST
adj. *ism. Care e Impotriva
on -carei institutiuni mili-
tare si a razboiului [fr.].
ANTIMINISTERIAL
adj. *i sm. 0 Care e Im-
potriva ministerului si po- Fig. 46. Antilopa.
liticei sale [fr.].
ANTIMIS (pl.- Lauri, -tae) sn. A Pinza, mai ade-
sea de in, In patru colturi, pe care se aft& chipul
Mlntuitorului asezat In mormlnt; se asaze. pe
SI. masa, dupe ce s'au cusut In partea-i de sus
"E/ 671114.001011101016001,S...
Cri s,t Ara -
Fig. 147. Antimis sfinlit in mArMstirea Putna in a. 1729.
moastele vrennui sfint si dupe ce s'a sfintit de
episcop; pe antimis se poste savIrsi ST. liturghie si
R147) [vsl. an timis Ci< gr.
afara din biserice.
dontuivccovl.
ANTIMONAFtHIC adj. 0 Ce e Impotriva
monarhiei [fr.].
ANTIMONARRIST adj. si sm. 0 Care e
Impotriva unui guvern monarhic [fr.].
ANTIMONIAL adj. 2 De antimoniu, care
confine antimoniu: medicament [fr.].
*ANTIMONIAT (p1.-ate) sn. Q. Sare rezultate.
din combinarea acidului antimonic cu o haze. [fr.].
"ANTIMONIC adj. .: Acid ~, acid obtinut
prin precipitarea antimoniatului de potasiu prin
acidul azotic [fr.].
ANTIMONIU sbst. Q Metal alb-albristruiu
foarte lucitor si cu -tesaturli lameloasa.; se geseste
In nature mai ales In stare de sulfure. (stibinti), iar
In Algeria sub forme. de oxid de antimoniu crista-
lizat; alchimistii Ii atribuiau proprieteti miracu-
loase si-1 faceau se joace un rol Insemnat In seria
metalelor; e Intrebuintat In aliagiu (20% anti-
moniu, 80% plumb) pentru turnarea caracterelor
de tipar [fr. an timoine].
*ANTINATIONAL adj. 0 Ce e Impotriva in-
tereselor unci natiuni [fr.].
'ANTINEVRALOIC 1. adj. .1 A Care poto-
leste durerile produse de nevralgie.
2. (p1. -ice) sn. ,% Leac Impotriva nevralgiei [fr.].
*ANTIN QMIC adj. +I:, Ce cuprinde o antinomie
[fr.].
ANTINOM1:E sf. O +++ Contrazicere Intre
ANT- dotal. legi, Intre doidi principli, intre doll& idei ANTOLOGTE sf. AP Culegere de bucAti atese
dintr'o literature; in spec. culegere de poezii
ANT gislative Contrazicere
[fr. < gr.].
Intre don& dispozitiuni le-
[fr. < gr.].
ANTIPAPA sf. $ Papa ales In mod ne- ANTONICA (p1. -ice), AwrometA (p1. -lee) sf. *
regulat gi nerecunoscut de Biserica [fr.]. Planta ierboasii cu flori albe dispuse In umbeie
'ANTIPARLAMENT4R 1. adj. Care e con- compuse $i fructe aromatice; creste prin tufisuri,
trar obiceiurilor parlamentare: ervresinne .4. piraie $i poienile umede din padurile de munte
_2. sm. Protivnic al adunarilor legiuitoare [fr.]. (Chaerophyllum aromaticum); fiart& In apts.
ANTIPATIC adj. Ce inspire antipatie, url- sau plbrn&dit& In rachiu, serveste ca leac contra
cios, nesuferit: se gAsea in /Oa unit om .0 el Ia nzie gt durerilor de cap (rm2F.).
la apucaturi (BR.-VN.) [Ir. ]. ANTONWI 1. adj. Ca Care are un Inteles
ANTIPATTE 5/. Pornire. ura, sclrbA. Impotriva opus (contrariul sinonimului): bogatie $1 saracie shit
unei persoane sau unui lucru, uneori far& nicio doult cuvinte .11.
pricina: 11 s'a Intimpiat de sigur... sa intlIneetl iiguri 2. (pl.-true) sn. Cuvtnt cu !Metes opus [fr.].
earl... sa -ti inspire !rich sau (VLAH.) [fr. < gr.]. *ANTONIMIE sf. 12.2 AlAturare de doua cu-
ANTIPATRIOT sm. Co Care ImplirtA.seste vinte cu inteles opus: un mort yin [fr.].
vederi eontrarii patriotismului [fr.]. ANTONOMAZA (p1.-aze) sf. cv Figur& de re-
ANTIPATRIOTIC adj. 0: Care e Impotriva torted prin care in locul unui nume comun se
sentimentelor patriotice [fr.]. pune un nume propriu sau In locul unui name pro-
'ANTIPIRINA 'S/. Q' A Praf alb, putin amar $i priu se a., prin perifraza, calificativul care-1 ca-
alealin, pregatit din gudron $i intrebuintat Impo- racterizeazA (un zon, un critic rAutAcios; lupta-
triva febrei $i pentru calmarea torul de la Abrud, Avram Iancu) [fr. < gr.].
durerilor [fr.]. #4NTRAC sbst. ab Rubin [gr. :,,4prri].
'ANTIPOD sm. I Care "ANTRACN sbst. Q Substanta chimica ce se
Iocueste ptimIntul Intel) parte
diametral opusa ¶ 2 Nume dal
loeurilor de pe parnint diame- 111
If rag. extrage din gudron; se Intrebuinteaza la prepa-
rarea mai mutton colori artificiale, tar In medicinti
ca antiseptic [fr.].
tral opuse ( .] 148) ¶ 0 F Per - "ANTRACIT sm. CArbune de p am In t, foarte ta-
soanA, lucru opus altuia:ca idei e re, care arde greu, dar produce mutt& cAldurA [fr.].
en desavirsire ~al meu; ce sus111 'ANTRACT (pl.-acte) sn. p Timpul ce se las&
absolut anal bunului stint [fr. < Fig. 148. Antipod. Intre acte la o pies& de teatru [fr. en tr' act e].
gr- *ANTRAX sm. 0 Tumoare dureroasA $i tare,
ANTEPRO GRESTST, -TM adj. sm. f. Care e numita de popor serpengea", buba rea", sau
Impotriva prugresului [fr.]. buba neagrA" [fr. < gr.].
ANTIELABIC adj. # In contra turbarii. pen- ANTRE4 (pl.- trele) sf.= ANTRVIL
tru vindecarea ei: Institut A., [fr.]. -ANTRELVTA (p2.-nre) sf. dim. ANTREA: el
ANTIRELIGI9S adj. Fr,1 Care e impotriva doarme pe enflame In (CAR.).
religiunii [fr.]. ANTREN4 (-enez) 1. vb. tr. ® A duce, a tiri
ANTIREPUBLIC4N. -ANA adj. sm. f. 0 Care dupe sine: i-a antrenat si se duo orbeste Anna el ¶ ® A
e impotriva ideilor republicane [fr.]. fermeca, a cuceri: cu vorba lui antreneazA toata lames ¶
*ANTIREVOLUTIONAR, -6RA adj. stn. /. 0 ® A pregAti prin exercitii repetate in vederea unui
Care e Impotriva revolutiunilor, a ideilor revolu- concurs, unei lucrAri; in spec. N a pregAti un cal
tionare [fr.]. pentru alergAri.
ANTIRIU ANTERTII. 2. vb. refl. A se pune In miscare, a fi cu voie bu-
ANTISEMIT, -ITA adj. sm. f. Care e Impotri- nil: nu ne-am antrenat de loc la petrecerea de asearA [fr.
va Evreilor [tr.]. entra Iner].
ANTISEMITTSM sbst. Doctrine a celor cari *ANTREN4RE sf. 0 Faptul de a (se) a n-
shit impotriva Evreilor [fr.]. t r e n a C) Miscare, Insufletire, voie bunk
ANTISEPSTE s/. t Mijloc prin care se pre -
zervA rAnile de a se infects, distrugindu -se, prin
11
*ANTRENQR SM. A Care antreneazA, care
pregateste caii pentru alergAri [fr. en train e u r].
substante toxice, microbii vAtAmAtori: tel cele mat *ANTREPOZIT (pl.-its) sn. 0 tel Loc unde se
rtscuroase mAsuri de (BR.-VN.) [fr.]. tin TnArfuri In cantitate mare ¶ ® Magazin In
'ANTISEPTIC 1. adj. Care distruge mi-
sr care se vind mArfurile asupra cArora Statul are
erobii vAtAmAtori, impiediclnd intrarea in putre- monopolul: de sane [fr. entr ep6 t].
foliune a unui testa bolnav; care desinfecteazA. *ANTREPOZIT4R sm. Care are marfuri In-
.1. sn. (p/. -ice) F A Substanta, medicament ce tr'un antrepozit [Ir.].
are o asemenea proprietate; cele mai Insemnate *ANTREPRENOR sm. Intreprinzator, cel ce
shit sublimatul corosiv, acidul boric, acidul fenic, ia asuprii-si, In anumite conditiuni, o lucrare, o
salolul, creozotul. etc. [fr.]. afacere (clAdirea unei case, facerea unei sosele,
ANTISOCIABIL adj. Care nu iubeste socie- conducerea unui hotel, etc.): aoei 1 sau otcupeit
tatea, ursuz [fr.]. erau eel mai multi Armeni si Greet 0.-6,1.) [fr. e n t r e-
'ANTISOCIAL adj. Care este impotriva in- preneur].
1 ereselor societAtii, impotriva ordinei sociale [fr.]. ANTREPRTZ.A. (p1.-ize) sf. ® intreprindere,
ANTTST sm.Bucov. Primar [germ. Antist es ceea ce ia cineva asuprA-si sA IndeplineascA, plan,
< lat.]. hotArlre de lucru ¶ ® Spec. 144 Conducerea unor
ANTISTROFA (p1.-oie) sf. w A doua stanta afaceri, lucrare de industrie, comert, etc. pe care
a unei poezii lirice ce era cintatA de cor In teatrul o ia cineva asupra lui in anumite conditiuni:
grec [fr. < gr.]. antrepriza botelulu1; voia sA ia antrepriza zidirit unui sui-
ANTITTIC adj..C.7 De antitezA [fr.]. te (D.-ZAMF.) 1 ® A da In a da cuiva sA Indepli-
'ANTITEZA (pl. -eze) sf Contrast care re- neasch. o lucrare (o clAdire, etc.): a lua In ...., a lua
zultA din punerea fat& In rata a doua idei sau asupra sa o lucrare [fr. en tr e p r i s ej.
expresiuni opuse ¶ ® 42 Figur& de retoricA In 'ANTRET sr ANTRVII.
care se alAtureazA idei, expresiuni opuse [fr. < gr.]. APITEIU (p1.-euri), Mold. ANTRT (p1. -tort) sn.
'ANTITOXINA (p1.-ne) sf. F Substanta for- & Mica IncApere la usa de intrare inainte de a
matA In organism care distruge efectele toxinelor patrunde in °dal: usa de la antret se deschide ION.)
[fr.]. [fr. en tr é e].
ANTIUMANITAR adj. Impotriva sentimen- ANTROPOF.E.LG,-AGA adj. sm. f. Care se
teloit omenesti, bune: era o erezie lilosoticA antisociala hrtme$te cu came de om: triburi se mai In-
$1 A O -CH ) [anti-q-umanitar]. tnnese astAzi in Africa gi in alto tari bonito de salbatici
ANTIUNIONIST adj. V sm. t Care era Im- [fr.< gr.].
potriva unirii Principatelor romine: mince-1-er tom, 'ANTROPOFAGIE sf. Obiceiul de a se bran'
! (oni_.) [anti-+ unionist]. cu came de om [fr.].
60
www.dacoromanica.ro
 -ANTROPOID 1. adj. Ce seaman& cu omul. tANVMEA Mold. = ANVME. ANT-
2. ANTROPOPZI S771. p1.7.1E = ANTROPOMQRFE [fr.]. ANUMIT adj. Hotttrit: Intr'un scop ; intro .4
ANTROPOLATRTE sf. Cult dat unui om di- si; unmet In e Imprelurari Doti outwaste pe cineva [a- A PA
vinizat. < [fr.]. n u m e].
ANTROPOLOG sm. Care se ()cup& cu antro- OANVNCITJ = ANVNT.
pologia [fr.]. 'ANVNT (pl. -Curl) sn. O Instiintare, publica-
ANTROPOLOGIC adj. Ce priveste antropo- tiune prin care se educe ceva la cunostinta gene-
logia [fr.]. rata: am dat un la jurnal ¶ o lucliciar, instiin-
ANTROPOLOGIE sf. Stiinta care se ocupa tare ce se public& de tribunal pentru infatisarea
cu isturia naturala a omului, studiul diferitelor unei persoane la judecata and nu-i e cunoscut do-
rase omenesti [fr.]. miciliul, pentru vinzarea averii cuiva, etc. [fr.
ANTROPOLOGTST sm.= ANTROPOLQG [fr.]. annonce].
ANTROPOMETRIC adj. el Ce priveste an- ANUNT.A. (anunt) 1. vb. tr. f A vesti, a face
tropometria: servIctal a [fr.]. cunoscut: It1 vain m sosirea mea ¶ 0 Spec. A face cu-
noscut un lucru printr'o Instiintare scrisa: cursu-
'ANTROPOMETRTE sf. nMasurarea diferite-
lor pArti ale corpului. Se face 1a arestati pentru rile nu s'au anuntot Ima.
a putea fi recunoscutd In cazul cind sint urmdriti 2. vb. refl. A se vedea de mai 'nainte: anul se s-
din nou de justitie si ar incerca sA se ascupda. ane& ran pentru agrleultori [fr.annoncer<lat.]
Pentru fiecare arestat se no- ANUNTATOR,-ToARE adj. sm. f. Care a -
teagt pe o fisa masurile diferi- nunta: amurgul e... anuntatorul noptil (ot.ccs.).
telor partiale corpului si ur-
mele digitate; In felul acesta se
ANURTE sf. i
Incetare a secretiunii urinei,
oprire a udului, (C) gibreala) [fr.].
poate stabili identitatea indi- -ANUTIMP = ANOTIMP.
vidului, spre a i se cerceta an- ANVELOPA (p1.-ee) sf. 0 2, Partea din afar%
tecedentele ( 149) [fr.]. a calddrii unui vapor IC) Plic de scrisoare [fr.
-ANTROPOMORF I. enveloppe].
adj. Care are forma o- ANXIETATE sf. Neliniste, grije [fr. < lat.].
mului. AOANCE = Au4cE.
g. ANTROPOKORFE sn. AOLEO! Aolzu I inter). Aran. durere si mirare;
pl Familie de maimut,e uneori serveste pentru a Intdri ideea exprimata In
considerate ca cele mai cuvintele care urmeazh: Of, of l gi aoleu 1 Arde sufle-
apropiate de om ; cele telul meu (ALECS. P.) ; Aoleo 51 vai de mine I As Jana gi nu
mai lnsemnate skit $im- still bine (1/(..SRS.) p. rugs de la aoleu $i da peke oleoleo
panzeul, gibonul, gorila fuge de un rau mic si dlt de altul mai mare.
(PANS),
si orangutanul [fr.]. AOLI ( -lest) 1. vb. tr. A boci pe cineva.
ANTROPOMORFTSM 2. vb. re fl. A se boci: Ce to vaiti, Ce to aolestif (loc.)
sbst. Credinta dupa care se Fig. it.9. Antropometrie. 3. vb. intr. A plinge, a jell [a o 1 e o].
atribue divinitatri chip omenesc si sentimente, AOLICA 1 inter). ..kratl un necaz usor sau pre-
pasiuni pAmintesti [fr.]. facet, o mustrare blinda: Aolica, daollea! Mull mi-e
ANTROPOMORFTST sm. Ccl CP erode In dragulna mica (ALECS..P.) [ a a 1 e o].
antropomorfism [fr.]. tAOREA, tAo4RE(A) adv. Trans. Ban. Oag. ® CI-
ANTROPOPITEC sm. Animal Inchipuit care teodatA, din clad In cind: fats mea rau as drAceaste gi
s'a crezut cA e precursorul omului [fr.]. aorea cade In apa (COR.) Aorea... aorea..., cind... chid_ :
- ANTTJRAGITJ (p1.-aii, - agiuri), ANTURAJ (p1. acres birula Greet pre Trolani, aorea Troianli pre Greci
ale,- aluri) sn. 'l'ot ce inconjoard. pe cineva, cei (MX.) [a.3±ori< oarti.].
cari trAesc In jurul cuiva, In legAturd de aproape AORIST (pl.-isle) sn. 0.2 Timp at conjugatiunii
cu el: anturaglul tut If lace mat mutt rau dealt bine [fr. grecesti aratInd o actiune trecuta [fr. <gr.].
entourage]. AORTA sf. P Vas sanguin ce
ANTART, ANTF,RT adv. Acum doi ani: le pleaca din ventriculul sting al ini-
spune eft rod a adunat estimp, eft an et tit antert tsLv.); mii $i din care se ramified toate
ursitoarea care ursise mai antart $i De Fat-frumos (CAR.) arterele care distribue sIngele In
[let. anno tertio]. corp ( 150) [fr. <gr.].
ANUAL I. adj. 0 Ce se face In fiecare an: AORTIC adj. Z De aorta [fr.].
report® Ce corespunde duratei de un an: AORTITA sf. F Inflamatiune
venit ¶ 0 Ce tine numai un an: Manta I. a tesaturilor aortei [fr.].
2. adv. In fiecare an; pe an: bine a se tats 4PA (pl. ape) sf. Corp lichid,I

un report asupra progreselor tine! smote [fr. < lat.]. compus din cloua volume de hidrogen sl
- ANUAFt (p1.-are) sn. Publicatiune ce apare un volum de oxigen: de izvor, de flatlet,
In fiecare ail pentru a amts activitatea unei insti- de ploate; a de Mut, de spilat: sv dulce, apd.
tutiuni, unei societati, etc. sau pentru a da infor- din Muni, fintini, spre deosebire de cea
nialiuni asupra unei miesterultti oultelor; mineral& si cea saratd de mare ; saratlt,
Romlniei [fr. annuaire].
ANUITATE sf. - Suma pe care o plateste ci-
salcie; a duce (o vita) la
pat ¶ 0 mf
.,
a duce la add- Fig- 1,5°-
sfintita AGHLASMA ¶ C) 0, Aorta.
neva In fiecare an pentru a stinge o datorie netnceputa, ana ce se ia tntlia card dintr'un put nou
sau a forma un capital: acel budget se duce pe tot anul sapat ; apa din care n'a Mut nimeni cind s'a adus de
In plat! de anuitatl ale datoriel ((.-0,-1.) [fr. annait 6]. la izvor si care, (Irma credinta poporului, trebue
*ANULA (-ulez) vb. tr. A lua unui lucru puterea
I WM& piny nu rasare soarele si dusd acasa Tara a
de a fiinta mai departe, a ridica unui lucru dreptul vorbi cu cineva; se intrebuint eazd. In medicine po-
de a fi folosit; a nimici, a desfiinta, a Inlatura: pular% distilata oar DISTILATT s
o deciziune, un certiticat ¶®i A egala en zero [fr. < lat].
-ANULABIL adj. Ce se poate anula [fr.).
-0 S2
MINERAL ;
®
minerala sup
sor.TERMAL ® Trans. ~Emil so-ACRIJ
gazoasa ow- GAZ QS ¶ 0 Lichid In care s'au di-
ANULAR. adj. = INELAR [fr. < lat.). zolvat substante arumatice, parfumate: de florl ¶
-ANULAFtE, ArntLATrqwE, ArrozATIE sf. Pap- ® tare, Ban. vie, acid azotic; regal& tr:
tul de a anula [fr. < lat.]. REGAL ¶ li. cp A m de plumb, solutiune de
ANUME adv. 0 Adica: preutii de la besearena Sawa- subacetat de plumb In apa la care s'a adaugat al-
nor ...a Dope Ianu a pops Mihai (coo, ¶ ® Cu alte coolat vulnerar ¶ o Sucul apos al unor plante:
cuvinte: vrei di ell tot ce 711i s'a IntImplat ¶ 0 Cu de vita ¶ @ Nlidusala, sudoare: m'am moot tot
stop hotarit, cu strtruinta; dinadins: Dare ca eau- o ¶ ®A (P moarta, apa cu efecte miracu-
ta a ma necaleasca ¶ 0 Precis, exact, tocmai: nu pot loase despre care se vorbeste In basme ca se ia de
Sa-t f span unde am citit anecdote aceasta ¶ ® Ama- unde se bat muntii In capete si care poate legs
nuntit: tint gasla tel de fel de alto detects pe can Is cite. partite taiate ale unui corp: vie, apa despre care
(I.-(al.) [lat. ad-nomen]. spune In basme ea are insu.irea de a Intineri
61

www.dacoromanica.ro
ApA_ sau a Insufleti un corp mort dupe ce a Yost Inchegat
Ap A cu ajutorul apei moarte ¶ ® tea Ori-ce IngrAnna-
r.1 dire de apa, balta, rlu, mare: ourgatoare, stAtAtoare
Ili 0 F (P Boala, hidropizie; t0 boala la cai=
APIIMARE ®; a a capata aceastaboala, 7 ® .80
() (NASD.) ow alba, caaracta la ochi; a neagrit, pier-
dere totals a vederii In urma unei nevrite optice,
a unei intoxicatii, etc. ¶ ® Ape, pl. Jocul de co-
lori pe care-I face o piatra pretioasa, un metal, o
stofa, etc.: diamantul acesta are ape frnmoase 7 0 (A
bea goallt,chioaril, a bea numai spa., fora nimic
altceva; (r). goals, se zice despre ceva far& nici un
rost, o nimicatoata @ 0: A vorbi (sau a stf) ca
apa (sau ca pe ad, a vorbi, etc. fora a se Incurca,
curgator ; merge ca apa, merge bine, fara nici o piedica ;
If merge ca din merge bine; merge ca apa la deal,
merge greu; cind dorm 51 apele, ctnd e liniste adinca;
a create ca din a creste lute; a vent oa o turbatit, a
veni repede, minios; ca fulgul pe u$or, nesta-
tornic; oa tree= De la voia Intimplarii; a aorta
pe a Incerca ceva zadarnic; a ti tot o , a if la fel,
de o seams; tots se scalds hateo toti sint deopotri-
VA; a se asemana (a semana) ca dotat ploaturi de , a se
asemana (a semana) asa de mult Melt sa nu se
poet& deosebi unul de altul; start apele In too de !ru-
m:Iasi ce e; a mit (sau slut) de acopere apa sau de Inghiata
apele (ZNN.); a Inchega 51 apele. se zice despre vrajitori
cart, dupa credinta poporului, pot aproape soli-
difica apa; minte de Inchiagit apele, se zice despre tine
minte cu mutt& Indrazneala; a !Ant apit de De ghiatA
(ZNN.), se zice despre cineva dm; pare& 1-a adzes apa,
se zice despre oameni can yin gramada, pe nea-
steptate; a-1 vent calm apa la mark a-i veni cuiva
prilej sa face ceva, a-i veni vremuri mai bune;
a Ina (sau a tilia) cuiva apa de la mark a Impiedica
pe cineva sa mai cacti ceva; a on mat bea race (ZNN.),
a muri; a trace ca cilnele win , a se strecura prin-
tr'o greutate Fars multa bataie de cap, se zice in
spec. de cineva care trece prin coal far& a-si da
multa osteneala, far& a folosi mult din Invata-
tura; a Herbs pe cineva nee a-i face cuiva multe
necazuri, a-1 chinui; ti Iasi sera doreste mult un
lucru; a bate apa in phut, a face un lucru zadarnic,
a vorbi fora nici-un rost; a eats la pot, a face un
lucru de prisos, a da sfaturi cui n'are nevoie; Ott
tine ciurul putin de tot, fors nici-un foMs; a pea -
out In turbure, a cauta prin $iretenie sit ajunga la
ceva, a lucre pe ascuns; a scoate A., din plata, a se
sill cu on -ce pret ss face un lucru, a indeplini ceva
greu de facut; a trece (sau a da) prin loo gi a, a face
ceva cu on -ce pret, invingind toate greutatile, a
trece prin multe Incercari; n'are dupe ce bea Re, e sa-
rac lipit; se Imbatit gi en A., se zice despre cineva slab
de abia se mai tine; a-t face cuiva apa, a-i aduce piei-
rea, a-I Ingropa; duce-te-ai pe apa Slmbetel IVOR.), se
zice cind dorim cuiva un rau mare, vre-o napaste
(dupe credintele poporului ape Slmbetet duce In
lad); are sit mai treacit (Salt' are sit mai curgit) pe
are sa mai treaca mult timp; ce pe A., nu curge, 0 ni-
Mica toata; ape trage la matca el 51 omul la teapa lui sau
ape vine tar la matca et, cineva se intoarce tar la obi-
ceiurile lui, revine de unde a plecat; mai curge ape
pe 'hide a mai ours, ajunge cineva ce a mai Yost; a se
intrece in race (ZNN.), a se ObraZiliCi; 1-a scos ape la mel,
a scapat de nevoie; a Mai oa pegtele in , a trai bine,
a huzuri; 1-a venit ape pe urechl (ZNN.), i-a vent tirziu
mintea; t-a ajuns apa la gem, a ajuns In mare pri-
mejdie, nu *tie cum sa scape; a scapat acinla pa
(ZNN.), ascapatprilejul; cant& sa lmbete lnmea on e. race,
. OAPARAMINT (pl.- minte) sn. Trans. = APARARE
vrea sit amageasca lumea cu vorbe goale; on gthi
In ce se adapit, nu *tin ce gind are; o scaldA in douA
ape, e nehotarlt, $ovaitor; Ban., mi s'an Meat creerii Re
m'am buimAcit; a avee Re la cap (ZNN.), a 1111 if teafar
la minte; a H In apele tut, a fi In voia lui, a se simti
bine; a-1 lass In apele lui, a-1 lase In voia lui; a-1 mate
din apele lui, a strica cuiva voia; nett et adlnoa, se
zice despre cineva ascuns, $iret; gapte ape in chlsitlitti,
se zice chid cineva se lauds de o Inrudire cu per-
soane cu care de fapt se inrudeste numai de de-
parte; apa on a bunt nioi In Mame, expresiune Intre-
buintata de cei ce au patima bauturii; aim trace,
pietrele ritrain, lucruri neinsemnate tree $i ramin cele
62
www.dacoromanica.ro
statornice, temeinice; necazurile tree fara sane do-
boare; sIngele nu se lace, se zice despre puterea
pe care o au legaturile de singe, Inrudirile de a-
proape, fie-care tin/nd la ai sal, once s'ar Intim-
pla; ulciorul on merge de multe on la , cind se expune
cineva prea adesea unei primejdii, cind face meree
fapte role, o pateste In cele din urma [lat. a q u a].
04.PA-BOTEANZA. s/. Tr.-Carp. gr,4 Boboteaza.
t.A.P4LT (pl.-turi) sn. = Dreptul de vinzare a
unor lucruri (sare, carti de jot, etc.) ce se dadea
numai unor negustori: (=flea, pfinea g1 luminArile so
vindeau la contraccil on A., (Flo [it. appall. 0].
APAN.EIGIU (pj.-agii,-agiuri), *APANAJ (p1.-ate,
-ajuri) sn. 0 i Proprietate a suveranilor (In Franta
se da de rege copiilor nascutt mai thziu sau fra-
tilor $i se Intorcea iarasi la Coroana clnd linia bar-
bateasca a acestora se stingea) ¶ 0 (t) Ce este In
stapinirea cuiva; ce este In firea cuiva sau a unui
Meru: acele pntine slulbe devenise apanagiul a tre1 mars
Wall if (1.-011.) [fr.].
OAP410S, OAPAus Mold. = PAos.
APAR sm. 0 Cel ce aduce, eel ce vinde apa
(Ell 151) ¶ 0 a., Worabier ¶ *
Versatorul (constelatie) (NASD.) [lat.
aquarius].
APARA ((war) l_ vb. tr. 0 A sari
in ajutorul cuiva pentru a-i da aju-
tor, pentru a-i scapa viata; 0:
apara-mit de gain', oft de dint no ma tem,
se zice despre cei voinicosi, dar frt-
co$i ¶ 0 A pazi de o primejdie, a
feri: paratraznetul apArA oasele In timp
de lurtunA; Dumnezen sti vA apace de eels Fig.
151. Apar
rele (Cm.) ¶ ® Doamne- apArA I a) sa (ne) (in Moldova).
fereasca Dumnezeu; b) nici de cum,
cu nici un pret; c) eufemism pentru Necuratul: eta
de -agti female, on 1-ag Ina, Doamne-aparal (PAMF.) ; oft Doam-
ne-apArit I as ne facem oruce 51 sit Mom: feri -ne, Doamne t
(aEr.) ¶ O A ocroti, a lua sub ocrotirea sa, a nu
lasa pe cineva sit vorbeasca rtiu de altul: 131 apart&
mereu neamnl ¶ ® A sustine Impotriva cuiva o
rere, etc.: ant dater sa-mi Bar Melte ¶ ® el A asista
pe cineva dinaintea judecatii: avooatul m'a apitrat
bine ¶ 0 el un proces, a cauta sa crate dinaintea
tribunalului dreptatea unei cauze ¶ 0 to opri de
la un lucru, a Impiedica pe cineva sa facli ceva:
boierii toti 11 spina de area tale sA on se ducil den tare gi den
domnie (N.-COST.) ¶ ® #A pune piedici la ceva sit nu se
Indeplineasca: multA vreme eau frilmIntat accost Inc= In
slat It oftiva pre atunce apitra accost lucru as nu lie (4..cosr.)
¶ o #A indeparta de la ceva: de la toata calea vloleana
an nand picioarele meele (cos.) ¶ Q tA refuza: an 1-tan
Karat crainl aintoritil sau (N.-cosr.).
2. vb. refl. 0 A lupta pentru a Inlatura loviturile
cuiva, pentru scapa viata ¶ 0 X A se lupta
in razboiu Impotriva dusmanului ¶ C) A se pazi de
cineva, de ceva, a se feri: lglena ne invatA cum 8A ne
aparAm de boale; 0 : ear/1-mA de prieteni, ca de dugmani
mA aptir singurli 0 A A cauta sa se desvinovateasca:
el se %Ara cA nn *tie Is sulletul situ nimic ()SP.) ¶ :A
se Impotrivi, a nu consimti la ceva: el apArIndu-se
sit on lie al vrInd sit Mel noaptee, at 1-an plizit aA on tufa
(MUST.) ¶ ® to fi SCUM: pot sit se apere de haat persoa-
nate care lao parte din afar (coo.-mv.) [lat. *a p p a r a r e
<parare].
OAPARAIE Ne- APARIE.
[a p A r a].
APARANRE sf C) Faptul
de a (se) apara ¶ ® Ferire
de primejdii, sprijin, pea.: a
lua Rea calve; loo de atraje gi de A.
In allele de vitoroase Invalufri (VLAH.)
¶ 13 Legitimi dreptul pe ca-
re-1 are cineva de a se apara,
de a lovi In cineva care-1 a-
taca. ¶ O t Oprire, Impiedi-
care de la un lucru. Fig. 152. Aparat
APARAIT (pl.-ate) sn. 0 fotografic.
Ori-ce lucrualcatuit din Willi
anume a$czate $i care sluje$te la un anumit stop:
tabulator; fotogratio (A 152) ¶ 0 P Toate
organele care indeplinesc Impreuns o anumita
funct.iune In organism: -
respirator; - circulator;
digestiv ¶ O Desfasurare de lucruri, de cuvinte
pentru a uimi pe altii, lux: o sarbittoare on mint
ants de cuvinte [lat. app a r a t u s, In parte cu
acceptiunile fr. appareil si appara t].
APARAT 1. adj. p. APARA ¶ ¶ © re- NEApArtaT.
sbst. C) ---APAR.aRE ¶ ®t Mustrare (.5.-sca.) 7
Trans. (HASD.) 4 Pttsune, padure
oprita.
APARAT9R,-TO4.RE 1. adj.
stn. f. C) Care spar ti, in spec.
care apara pe cineva dinaintea
judecatii: oIrciogarii, porecliti qi
aparatori... s'ar apnea de mini (oso.)
Imedalie
® APARATDRII INDEPENDBNTEI,
comemorativa, (creata.
prin decretul din 5 Iunie 1878
si conferita tuturor militarilor
gI asimilatilor de on -ce grad
sari au luat parte In campania
din 1877-1878 (r_l 153). Fig. /53. Aparatorii
2. APARATOARE sf. 0 Lucru
facut ca sa apere de ceva: Du-
sara Ierusalimul ca o
independentei.
de poame (Dos.) ¶ ® de mute,
bat In virful caruia slat legate nista flsii de hirtie
sau de papura Si cu care se alunga mustele
([] 154) ¶ ® Obiect ce se deschide
In forma de semicerc, alcatuit din
pene sau din fisii de hirtie, de go
plaza, etc., lipite pe betisoare de
lemn sau de os 5i cu care -5i face
cineva vint, evantaliu: an Inceput
ai -m faci 'nut on nista aviatorl de pane
miadioase de Winn (CAR.) ¶ ® a. Per-
nit& umpluttt cu cliti, care atIrna.
In afara bordului unei corabii sau
care se dal afara In momentul acos-
tarn, pentru a apara barca sa nu
se loveasca de vasul tau de cheiul Fig. 154. Apard-
undo e acostata ¶ 0 i
Plante toare de mu§te.
ierboasa din familia labiatelor, cu
flori purpurli dispuse In verticile multiflore; creste
prin tufisuri, margini de padure, poieni, livezi
gi locuri necultivate; numita si somnisor" (Cli-
nopodium vulgare) (113 155) ¶ ® * Planta ier-
boasa, paroasa, aromatics, din familia labia-
telor, cu frunze mici eliptice si putin dintate pe
margini, cu flori purpurii, rar albe, dispuse In
verticile axilare, globuloase, $i care se micsoreaza
spre vIrf; creste prin balti, pe marginea Murder -5t
)f
Fig. 155. ApIrdtoare. Fig. x56. A.paratoare.
prin locuri mlastinoase; e Intrebuintata In medi-
clue pentru proprietatile ei stimulante, stomachice
$i carminative; numita si busuiocul-cerbilor",
busuioc-de-clmp", izma-proasta." sau poleiu"
(Mentha pulegium) (t1 156).
APARATTIRA (pl.-tut) sf. O Faptul de a a-
p fir a, aparare: val de aparatura Int 0 Mold. (HASD.) It
PrLdUre din care e oprit a se taia lemne
¶ 'll 0 * Lac
de apttrare: Belgradul care era aparatnra nn nnmal a Writ
Ungureqtl, ci a toatit crestinatatea (LET.) ¶ 0 * Ori-ce to
apare de ceva (de boale, etc.): Icons si-o an pus In ca-
www.dacoromanica.ro
mars sa... de ci a tot raul coos.) ¶ ®t Scut, ocrotire: APA.
cartes somata blagoslovitulni numelni Midi tale supt A, o
am acme (DOS.). APA
A.PAREA, APARE (-ar) vb. intr. Cl) A se arata, a
se ivi, a veni: oriunds ma duo, 2mt spare In rale ¶ ® A
iesi la lumina, a se vedea: Rerun ambitinnile mid
spar mai mutt la supratatit ((. -DH.) ¶ 0 A se grata subt
o anurnita Infatisare: lucrurile acestea Imi apar Da o
Pedeapsi pentru pficatele trecute ¶ 0 Spec. A iesi la
lumina (despre ceva tiparit), a se publica: cartes
n'a aparut Inca [fr. a p p a r a I t r e, refacut dupa
parea].
APAINT adj. 0 Ce se arata subt o Infati-
sare care nu e adevarata, care nu e astfel cluptt
cum se arata, parut, Inchipuit, Inselator: miqoarea
4 a soarelni; moarte -a ¶ 0 Ce iese mai bine la
iveala: In Iaqi agitatiunea era mai .4 (I.-GH.) [fr. < lat.].
APAFtNTA (pl. -ente) sf. CD FelL11 de a fi al
unui lucru, al cuiva, Infatisare: o damit In vIrstA bine
imbracata, de o respectabila (L-OH.) ¶ 0 Spec. Int a-
Osare Inselatoare: nu trebue sa judeci ye oineva dupa og
(sau dupti aparente) ¶ ® A salva aparentele, a Callta
pricing de vorba ¶ (D In ,
sa ascunza prin fel de fel de mijloace, prin terti-
purl, ceva neplacut, ram, spre a nu da hand vre-o
dupa Infatisare, dupa
cum se arata, chip& cum se pare: in . at credo di este
omit cel mat bun [fr.].
APARIE, Mold. APART sf. Multa a p e van-
sata sau Ingramadita. Intr'un lac: in mitlocul odAll,
apart° Pe los, gunoin si gIndaci icon,
APARIT sbst. Mold. (RV.-CHG.) = APAR1E
APARITIVNE, APARITIE sf. 0 Faptul de a
aparea: a-el face..a; aparitia unni mort nu I-ar fi zapacit
mai tare (VLAH.) ¶ 0 Spec. Esirea la lumina a unei
tiparituri, publicare: -a carat tut a Mout mare sgo-
mot ¶ ® Vedenie: era asa de slab, Inuit at 21 crezut ail e
o [fr. < lat.].
APARTA.1VINT (pl. -ente) sn. do Rind de odai
alcatuind o locuinta separatil Intr'o cladire mai
mare unde locuesc si altii [fr.].
APARTE I. adj. Deosebit: are un oaracter total .0.
2. adv. Fars. amestec cu altii sau cu aitceva, deo-
sebit: loatteete pune lucrurile acestea ie.. [clupa fr.
a part].
APARTTNE(.0.) (-tin, -tin) vb. intr. (D A fi In
stapinirea cuiva, a fi de drept al cuiva ¶ 0 A face
parte din ceva: elegia apartine genulni Uric [dupaifr.
appartenir].
APASA. (spas) 1. vb. tr. 0 A fi greu, a sta greu
pe ceva: aintit-mi sa cobor Banana, ca mA alma pe nmeri ¶
0 A atinge ceva de aproape, strins: apasa mina pe
fronts ¶ 0 A razima: apasa-ti capul de pleptul men ¶
0 ® A asupri: anti= Uri milli pe eel slab! ¶ Cl) (11,) A
coplesi: gindurl negro mA apasit.
2. vb. intr. 1 A fi greu; a sta greu, a se lhsa
greu pe ceva: nu anima mull In clan; ®: pares ca tot li
mai apasa ceva pe Inirai (sLv.) ¶ 10 A atirna greu, a
cadea greu In jos ¶ ® A pune mina pe un lucru
ce ofera rezistenta: nu apasa pe (mogul pustii ¶ 0
® A fi o sarcina grea asupra cuiva, a Impovara
prea mult pe cineva: asnpra out ar mai greu aceastA
dare, data nu asupra mnncitorulni? 0.-GH.) ¶ CD pe on
anvInt, pe o vorba, a rosti un cuvint In asa fel, Cu
o pronuntare mai rara, Incit sh se atraga mai mult
luarea aminte asupra lui: Mara._ cu ohibriturile P
m'a Intrebat unul, apasInd ironic pe Ileum vorba (CAR.)
[lat. appensare<pensare].
APASARE sf. C) Faptul de a apasa 7 0
Greutate, povara. ¶ 0 (e) Asuprire: ou mare greutate
am scant de ea strains.
APA.S.AT 1. adj. p. ApA24 ¶ 2 Greu: mica
1
cu pail apasati ¶ 0 ®: vorbeete oa glas ~.
2. adv. Ci) Greu: mica mai Ag., ca doar nu esti co-
coanit (OP.) ¶ 0 (el : PPM S5 mergem, raspunseie. D-na
MOrOill (DLVR.)
APASAT9R 1. adj. 0 Care spas& ¶ C) :
C) ® S pcto.):
rb.
tristetea aceea adincA, apasAtoare iv(Aii.) ¶
tor, aspru: apasittoarele cuvinte ale parintelui sau (c.o.).
2. sm. Asupritor.
APASATVRA. (pl.-term) sf. Faptul de a apasa.
*ARATIC adj. adv. Fara viata, fora vlaga,
neptisator [Cr.].
63
AAPPAL- *APATIE sf. Lipsh de vioiciune, nesimtire, ne- *APENDICITA (p1. -ice) 51. # lnflamatiune a
1)6.Sare: vorbeste Cu ants ..tt Isi petrece viata... In pe la apendicelui ileo-cecal [fr.l.
APL ootenele [fr. < gr.].
(ALECS.) APENDICUL.AR adj. in forma de apendice [fr.].
*APATITA st. .2o Fosfat de calciu natural care APEPSIC adj. F Care sul ere de a p e p s i e.
contAno iniei antitati de fluor s'au de (dor [fr.]. APEPSIE sf. F Greutate de a digera, dige-
APATOS adj. i Ce scamana cu apa, slab: stiune rua [Ir. < gr.].
yin ¶ 2 Plin de apa: podelele aruncau In sus din APERCEPE (-cop) vb. tr. $i intr. +1... A prinde
hazna stropi de norolu 0.-Grl.) 1 0 Begat Ill apa: un lucru cu mintea; cu intolectul [a p er cep-
fintina aplitoasa (cos.) 'a pat a; pqr NEopATAT]. tiune ±percepe].
APATOSA (-osez) vb. rell. $1 intr. A lasa apa, APERCEPTp3IL adj. +. Care poate fi aper-
a se umplea de apa: bubo... care nu dor de fel, ci numai cep ut [ fr. ].
apatoteazd (MAR.) [a El a t 0 NI. 'APERCEPTIBILITATE s/. 4+4 ® Facultatea
APEDUCT (p1.-te,-tut1) sn. Canal construit de a apercepe I 0 Insu5irea de a fi aperceptibil
din pietre sau caramizi, [fr J.
treclnd pe sub pilmint Isrfik "W;-4Z APERCEPTIV adj. ++4 Care are facultatea de
sau la nivelul solului. u- a apercepe [fr.].
neori sprijinit de arcade, .10, APERCEPTIVITATE sf. +++ Facultatea de a
pentru a conduce my" din- apercepe [fr.].
Wan toe lntr'altul 157) APERCEPTIVNE, *APEacuTTE s/. +++ Facul-
[dupa lat. aqu a educ- tatea de a prinde un lucru cu mintea, cu intelec-
t u s). tul [fr.].
*APEL (pl -zuri) sn. Fig. 157. Apeduct.
APERITIV 1. adj. Care deschide pofta de
Chemare, strigare dupa mincare.
nume In or(linoa In care sent Inscrise persoanele 2. (pt. -ive) sn. 2 Bautura alcoolicft Wan. Inaintea
care trebue sa fie de lath la o adunare, la o infa- mesei pentru a deschide pofta de mincare [fr.
Ware, in gcoairt, etc.: a lips! la ,w; nominal Ir 0x < lat.].
Semnal dat de gorni5ti sau de tobo5ari pentru a tAPESTI... = PESTI...
aduna soldatii 5i a constata dach toti slat pre- APETAL adj. Fara petale [fr.].
zenti: a suns til ¶ 0 Rugaminte do a participa APETISANT adj. O Care desteapta pofta de
la veva: Is ul Clmpineanulut, tot' RomInii raspundeau mincare ¶ O F Placut: o figura a [fr.].
(1.-GH ) ¶ 0 la arme, chemare pentru a Ma armele 'APETIT (p1. -turf) S71. 0 Pofta de mincare:
® tetra popor, Indernit care se da multimii sau slat singur !Inmate bucatelor era deajnns ca sit-mi tale ~111
care i se care In vederea unei anumite actiuni (NEGR.) ¶ ® Pofta In general, lacomie (Intrebuintat
® A face to cineva, a cere spriiinul cuiva; a face ed. In acest caz de obiceiu la plural): slut oamenl ale
la bundtatea, la patr1otismul cuiva, etc. ¶ ® cis Actiune caror n'au margin' [fr. < lat.].
facuta de cineva la un tribunal superior Impotriva APICTJLAT adj.. Terminal cu un vIrf scurt
unei judecati date de o instant,a inferioara: a face 5i asculit [tr.].
¶ a ea Curte de juridictiune superioara care APICTJLTOR sm. Care se ocupa cu cre5terea
judeca In a doua instanta o cauza judecata mai albinelor, albinar, stupar [fr.].
'nainte de un tribunal inferior [fr.]. APICULTITRA s/. Cre5terea albinelor, albina-
"APELA (-elez) vb. intr. 0 A core ajutorul cuiva, rie, stuparie [fr.].
a recurge, a face apel In sentimentele, etc. cuiva: APILPISI... PP' APELPISI...
apelez Is bundvointa dumitale ¶ C) el A face actiune la +APIPAI... = Float
un tribunal superior Impotriva unei judecati date tAPLA. adv. Simplu, vulgar: vorbeste [ngr. &rend]
In prima instanta [fr. < lat.]. 'APLANA (-atlas) vb. tr. i A inlatura, prin in-
APELANT, -TA sm. f. ez Care face apel Im- terventdunca sa, o neintelegere intro mai multe
potriva unei judecati [fr.]. personae, o greutate ivita In tale, a ridica piedi-
#APELARISI (-Isaac) vb. intr. 1;1 A face a p el cite: am volt sa aplanez 1ncidentul [clupa fr. a p l a n i r].
judecill oresc. *APLAUDA (aplaud) vb. tr. $i intr. ® A bate in
APELATIV adj. $i (p1.-tve) sn. a.7 Se zice de palme pentru a-5i arata aprobarea, admiratiunea:
substantivele care exprima o class Intreaga de toti an aplaudat pe orator 1 0 A aproba, a impartasi
HMO sau lucruri de aceea5i specie (se Intrebuin- vederile cuiva,o actiune: Propnnerea aceasta en toti o
teaza mai adesea name comun"): om, arbor slot aplaudara [fr. a p p laudir<lat.].
nume o [ fr. < lat.] (ALX.)
APLAUDATQR, -maim adj. sin. /. Care a-
'APELATIVNE, *APELATIE si. tit Apel Jude- plauda.
catoresc: partite interesate an dreptnl de apelatiune In con- APLAIJSE sn. pl. 0 Baterea In palms pentru
tra hotarIrilor date de tribunal (coo.-civ.) [fr. < lat.]. a arata aprobarea, admiratiunea: sala s'a cutremnrat
APELPISI. APILPISI (-Isaac) 1. vb. tr. A stoat(' la le ascultatorilor; un ropot de edt (VLAH.)110 Aprobare,
pe cineva din rabdari. Imparta5ire a vederifor cuiva, a unei actiuni [tat.].
2. vb. re /1. A-gl e5i din fire, a turba de necaz APLECA (-ec) I. vb. tr. CI A indoi, a pleca,
[ngr. C,CITaTELCI,A 64,7CetanCO3]. a coborl; Cu 0 loviturd 1-a aplecat la gAmInt; el Wetted
$ APELPISIE c/. Suparare, desnadejde: mergi eu barbia In piept (CAR.) 11 ® A lipi de piept, a da sa sugh,
Masa. ma tem sd nu cadd In (ALECS.) [ngr. ZotaisitcoiA a alapta; fg: cop1lul rand nu pltnge, nn-1 apleaca mu-
APELPISIT, APILPISIT adj. $i sm. p. APELPISI. mA-sa, ca sa capeti ceva, nu trebue sa taci; mai des
0 Disperat, turbat, c5it din Intrebuintat azi chid este vorba de animate: a-
lire: de-i face un pas mai mull, trag pleaeA mielul la oats.
clopotelul ad vie sluglle 41 to leg butno 2. vb. refl. O A se Indoi, a se pleca: s'a aplecat si
Ca ve UV ( ALECS.) ¶ ® Grozav, a lust o pima; se apletted Is 'trachea avocatului el -i sopteste
extraordinar (de bun. do fru- ceva (CAR.) ¶ 0 A se pleca pentru a saluta, a se in-
mos, etc.): vinurl apelpisite rocrd. clina: s'a aplecat to dreapta 41 In stings la toll eel din
APENDICE (p1. -Ice) sn. 0 biserica use.) ¶ ® se apleaca ens., se face sears wood 11
Parte a unui lucru care se In- O ?Cu, A I se, a-I cuprinde greata, a capata o indi-
filti5eaza ca o prelungire a lui: gestie: stl nu bet apd duct{ luoru gras, ea tl s'apleacd (CAR.)
buza de sus a unor animal(' se termind [lat. appllcare].
prIntennet. ¶ C) . Adaus la 0 APLECACIVNE sl. Aplecare, inclinare, gust
carte pentru a completa sau a
lamuri unele puncte ¶ 0 P
vermicular, vermiform sau (1100-
. pentru ceva: shit oamen1... sporniei gi an tot felinl de
aplecaciuni mood [a p 1 e c a].
APLECARE sf. 0 Faptul de a (se) a p 1 e c a 41
weal, prelungire de 4-12 cm., In Fig. r58. A. Apendice. O Pornire, gust pentru ceva, tragere de inima, in-
forma de deget de manu5ii, a clinatiune tressed ; mai poseda 81 ap lecitri artistice
partii inferioare a intestinului gros ([13 158) [fr. APLECAT I. adj. p. APLECA. 1 11 ©NEAPLEOAT.
< lat.]. 2. APLECATE sn. pl. F Cu) Great.A, stricare a sto-
64
www.dacoromanica.ro
macului, indigestiune: omul se tmbolndveste de e
chid asinine& din 111C01311. (PAME.1.
APLECATOARE adj.sisf. 0 Care da sa suga:
sat chem o femeae .0 din Evrei (Dos.) 5 0 I;), (Cafe) ,
()ale care n'are mielul ei $i i se da alt miel sa suga
[a p 1 e c a].
tAPLECU$..11.T adj. Cu spetele plecate, girbov:
an umblat tot .0 sau girbov (um) [a p 1 e c a].
APLICA (-ic) 1. vb. tr. 0 A adauga un lucru
la altul, a pune un lucru peste altul in a$a fel tacit
sa se potriveasca bine, sit se lipeasca: trebnia sa a-
Inici mai bine ooloarea PS pins ¶ 0 A pune: i-am gull-
cat venture ¶ 0 A da: 1-am aplicat leacul; (F
1-am aplicat o palmi 9 0 A Intrebuinta: trebne sit apli-
cam alt proceden ¶ 0 A Indrepta ceva lntr'o anumita
directiune:fie-care-si apnea aptitadinile la 09 se potriveate
mai bine en lima MI
2. vb. refl. A-si fixa ocupatiunea Inter) anunaita
directeiune, a-si alegn o anumita Indeletnicire: ma
vein la stlintele naturals [fr. < lat.].
'APLICA.BIL adj. 0 Care se poate aplica ION
Ce se sup rap une 1-5(c NEAPLICABIL, INAPLICABIL [fr.).
-APLICARE sf. C) Faptul de a (se) a p l i c a¶
® Intrebuintare: e nn 'nerd ce nu-gi poate glisi
APLICATIVNE, ApLictaiE sf. 0 = APLICARE
¶ 0 Slrgiliflta: Increara on multa .011 0 f. $coald de .0,
$coals unde cineva se pregateste, face practica In
vederea unei specialitaji, unei meserii, tinind let-
tiuni pentru a capata aceasta. deprindere ¶ O Bro-
derie sau dantela ale care! flori facute deosebit
slut cusute pe fondul stofei [fr. < lat.].
tAPLQS adv.-- APIA: .0 a grill de la maice 51 de la
mamoe ne deprindem (CANT.) [ngr. &7TX64.
APOCALTPS (p1-se) sn. 0 ref Carte a Noului
Testament care cuprinde revelatjunile pe care In-
gerul le-a facut apostolului si evanghelistului loan
In insula Patmos ¶ ® e Stil de , stil Intune-
cat ¶ 0 # Scriere cuprinzlnd povestiri de viziuni,
revelatiuni, etc. de felul careia se gasesc In litera-
tura apocrifa: ~el apostolulni Pavel [fr. < gr.].
APOCALTPSIS =---APOCALIPS [ngr. eacovizAoti,tc].
APOCALIPTIC adj. 0 tilt . Ce prive$te apo-
calipsul, de felul apocalipsului: iiteraterd..1 ¶ 0 e
Intunecat, ciudat: sill [fr.].
'APOCOPA ( -opez) vb. refl. Co A se produce o
a p o cop a, a caries (un sunet, o silaba) la sflr-
$itul unui cuvint.
-APOCOPA (r/.-ope) s/. C.) Co Caderea unui
sunet sau unei silabe la sfIr$itul unui cuvint 7
/ Fraction, in care o parte a osului este pier-
data [fr. < gr.].
APOCRIP 1. adj. 0 Indoielnic, care nu poste
fi dovedit ca fiind autentic: document .0 ¶ ® As' Se
zice despre cartile gi autorii a caror autoritate e
lndoielnica, in spec. de unele cart" pe care biserica
nu le recunoaste ca autentice: a treia gi a patra carte
din Esdra slat -.03.
(p1-1fe) sn. ,e" Scriere care nu poate fi do-
2.
vedita ca autentica; Inspec. text cu cuprins reli-
gios, dar pe care biserica nu-1 recunoaste de cano-
nic [fr. < gr.].
APQD adj. agA Fara picioare: lerni.4 [fr. < gr.).
APODICTIC adj. +++ Ce nu poste fi pus Ia In-
doiala, Intemeiat pe rationament, invederat: ade-
var .0 [fr. < gr.].
APODOZA (p/.-07,e) sf. CD A doua parte a unui
period, In opozitiune cu protaza" care este partea
Intliu a periodului [fr. < gr.].
.A.POFTZA. (pl. -Ize) sf. p Ridicatura de formii
.si dimensiune variabila pe care
o prezinta oasele ( 159) [fr. A
< gr.].
APOPTEGMA (pl.-me) sf.
Glndire exprimata. In mod lim-
pede $i concis, maxima, In spec.
zicere, sentents memorabila a
unui om celebru: erect ea apoftegma
Int Socrat era o erezie fllosofiett
[fr.< gr.]. d. g-
APOGELI (pi.-geuri,-gee) sn. 0 * Punctul or-
bitei aparente In .care un corp ceresc se gaseste la
cea mai mare departare de pamInt ¶ ® ® Pune-
I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
tul cel mai lnalt la care se poate Inalta cineva, APL-
culmea pe care o poate atinge ceva: a atins n1 glo-
riot [fr.]. APO
*APOGLATVRA (pi.-turi) sf. J Not de or-
nament, mai mica, push inaintea altei note de
E0i41
Fig. r6o. Apogiaturi.
forma obicinuita, si care se executarepede, Inainte
de a o ataca pe aceasta din urma 160) [tt.].
F APOI I. adv. O Dupa aceea, pe urma: MUM sit
to gIndesti bine, gi sit vorbegti ; (I)Mal pe urma ;
b) # mai de pe urma, de mai tIrziu : Incepn a-1 dZi01) ca
leagea Ellinilor taste batrfnit, lard credinta erestinilor taste
mai (Dos.); 6 de Joi pint mat , (in) timp scurt:
igi tine onvIntul de Joi ping. mai ¶ 0 Duca ce... apoi gi,
dupa ce... Inca $i, pe deasupra; G: Duca ce e mutat
Apoi e gi sluts, se zice despre cineva cu multe cusu-
ruri (ZNN.) ¶ © De , cel din urma: zina, vremea, ye-
nirea, judecata ($ indetul), lumea (tea) do , sfirsitul lu-
mii, judecata din urma; vista de , viata viitoare,
de pe lumea cealalta: Nesffreita fericire din viata do .0
(WAR.) ¶ 0 # cea de , urmarea, sfirsitul unui lu-
cru: ca nn om bittrIn, vazInd cartes Mitmanulni, am lasat
Iticrul mai In slab, soectind cea de .0 (M.COST.) ¶ 0 tin (Ia)
cea (mat) de -.0, la sfIrsit, In (cele din) urma: In tea
de. idea, Dechebal biruindu-se, an !net (LET.) 7 0 In uncle
expresiuni se intrebuinttazs pentru a apasa mai
mull asupra unei idei, a-i da mai multa energie (in
acestecazuri,. e inlocuit adesea prin F e poi, Pan:
nu vrei sa intelegi P stand de geaba mat vorbim ¶ C) Pe
linga uncle conjunctii (a, dar, 51) on interjectil (del
dal) se Intrebuinteaza iarasi, mai ales In vorbirea
familiars, pentru a da mai multa vioiciune vor-
birii : gindeste-te la ce-ti spun, o' 0.. nu mai !tam de vorba;
dar ce Myatt to P (NEOR.); d'~dil, 1111-1 onm vrem not, c1-1
cum urea Cel-de-sus (cRo.).
2. # adj. Cel din urma: multi vor fi IntIli gi anon
Will ICOR.) [lat. ad-post).
*APOLQG (p/.-osnri) sn. .® Povestire In proz&
sau In versuri cuprinzlnd o Invatlitura moral& si
In care se vad figurind oameni, animale, plante,
lucruri nelnsufletite [Ir. < gr.].
APOLOGETIC I. adj. Care are de stop sa
apere, sa laude pe cineva care cuprinde o apolo-
gie: disenrs
2. apoLoavnoA sf. A Ramur& a teologiei care
se ocupti cu apArarea doctrineior cre$tine Impo-
triva atacurilor aduse de vrajmaii for rjr.1.
APOLOGIEsf.O .0° Scriere, discurs care urmli-
re$te apararea unor idei, tine! persoane ¶ 0 Fr.
ext. Aparare: a face apologia min, a sustine epararea
cuiva; a lace apologia nnor idol, a apara uncle idei [fr.]-
'APOLOGIST sm. Care face apologia unei per-
soane, unui lucru [fr.].
APONEVRQZA (pl. -oze) sf Pielita albi-
cioasa. care Inconjoara mu$chit si impiedica depla-
sarea tor, cind se contracts [fr.].
*APOPLECTIC 1. adj. .1 0 De apoplexie, ce
std in legatura cu apoplexia: simptome 0e ¶ 0 Care
e predispus sit fie lovit de apoplexie: se maritaee
en nn arendag gras, (VLAH.).
2. sin. Care e predispus la apoplexie [fr.).
APOPLEXTE sf. # Dambla: also de ; 1-a lovit
far apoplexia (CAR) [fr.
tAPORTE sf. 0 Problems greu de deslegat: ca
nn dentin filosof, Matti aporla an dezlegat (CANT.) ¶ ® In-
doiala, Incurcatura: de vreme ce vitrul evgheniei Inman
v'au prosealisit, nu Incape nioi o (ALECS.); aceasta ma Dune
in mare .0 (AL.) [ngr. intopen].
*APQRT' (pl. -turl) sn. 45Partea (de capital,
imobile. etc.) adusa de fie-care asociat Inteo
Intreprindere [fr.].
*APORT2 tinterj. Y Strigat prin care se In-
deamna un cline sa aduca ceva: aPort 1 striga elan
Inginstare prepelicarnIni (0000.) [fr. a p p o r t e].
*APORTA vb. tr. S/ A aduce vinatul ucis sau
ceea ce s'a aruncat (vorb. de un cline) [fr.).
APOS adj. 0 Phn de ape: roe ti ¶ 0 Bogat
In spa: iata ca sosegte la un rin mare pi .0 !carte (so.) ¶
65 5
APO- 0 De WI: din ochii at albastrt si mart ourgeau giroale
mirgaritare apoase (EMIN I [lat. aquosus].
APR de APOSTASIE sf. er Leplkdare de religie, de cre-
ding: an indraznit sii ridice oilman! apostaslel
anocnuoia].
APOSTAT 1. adj. rrh Care s'a lepadat de ore-
dinta, nelegiuit: Wear ®: Ea o lntmd de anr, el an
mullet (EMIR.) .
2. sm. eel Cel ce s'a lepadat de credintlk: nn
mediate( orestine [ngr. atrocrtrivric].
APOSTOLICETE adv. 0 In felul ap ost o-
lilor 11
2 (E)F Pe jos: ne primblam ... prin dealurl
si Drill vat (ALECS.I.
(URIC.) [ngr. #APOSTOLTEst. (BUD.) (NASD.) =6 Menirea de apos-
tol [ngr. iiitoarokii].
APOSTROF (p/.-ohiri) sn. Co Semnul ' care
aratik suprimarea unei litere [fr.].
APOSTROPA (-etas) vb. tr. A vorbi cuiva (In
al spec. cu ton aspru, de mustrare): and totem ad vdd
cane and apostrotearsi si dan cu ochit de lordul Ald (1.-01-1.)

telor; metodd ,
'A POSTERIORI loc. adv. lat. +.,+ Din ceea ce
urmeazik., dupti consecinte, dupti cercetarea lap-
metodb pe care o urmeaza cineva
pentru a ajunge la unele concluziuni numai dupb
ce a cercetat cu de-amiinuntul faptele.
[Zr.].
APOSTROF.A. (pL.-ote) sj. (:), 4.7 Figur& de re-
torica prin care ne adresam de odatli, cu ton viu,
unei persoane prezente sau avem numai In ve-
dere o persoanb. absentli, un lucru netnsufletit ¶
ApoSTILA. sf APOSTTL sn. (p1. -lie) Notri, ® Vorbb aspra, de mustrare: apostrota moralistalnt
observatdune care se adauggi la ceva scris (la o pe- a platit-o on sarcasm (CAR.) [fr.].
tipune, un raport, etc.): le adresa antoritittilor respective APOTECA. (p1. -tact) sf. A Spiterie [germ. A-
cu amnia domneasca (I.-OH.) [fr. apostille]. pothek e].
tAPOSTIMA (p/.-ime) sf. # Bubb, buboiu, cop- APOTECAR sm. A Spiter: de san spiter, de carte
tura [ngr. 2T6o,rylp.a]. si de °Imp (N-cosr.) [ngr. Cia0.81xciptoc].
APOSTOL sm. fc6 Unul din cei doisprezece
1 APOTEMA (pl. -eme) sf. A 0 Perpendicularb
propovb.duitori ai Invb.taturilor lui Hristos ¶ 0 dusb din centrul unui poligon regulat pe una din
.. ,,,, 7611114M8 Ai tAaWL %LA a CPR/ACK/71 KIM
EM H Fir4 6 K x2 +rigrArdEnlb
OH Wil Arliffi AE /Ilene!, e itE40
19NdH
A
, OIL' K1 TpoffriVa CEEd CKOVAA !MAIM im8
g A 4IS) ;- nofrrop , CBS Ad3Edi lie narrpE3H
5,..--
............. =, A011flA jIAOMHA3H ,L,01:Arigirl 4441'
N.-.),.-..,,.--,"7.,...--1, 71,
AGA C1S8AdT8AL A8 X0 ILflpfICECci

la
= it.)-6\T'VVli)\
9AC/I v iyA(//) g U C(1)11LTHTL , MA/MI[1)40E 03 On E Ai
1.61

HIpl58pH cicpiice utii AE CA04/KEE 1E6

d0
1A144444- A' ./ x
.1 ..... 1 .1. . .- 1::-.,--... ...1-t
' EX Tp I% ccImuu thELIVI
inl Tpemtript la Tok soiNsina
'Ili TiowtrIgi ;Mimic' ADVIIA0V i
LUil a uki ccppi

1:,'1,11Vw3111NWICIGIYORPOIJ La MIK aT04 i viLiaf

id t(LCAL IceburnaliAl AS ICX-C
ief Hoff EdmAzAcf,mile3Ex

RESIN
Lull

k cocioncppdie EECtralial
Ae,o3mHe3ez tap EAE Chain,
liTp8KOplilif.folENNECLCOill
tut. iimanit.3 ii;A ICC6 AYKOA,Li6EAHK
A
HT emitIce it C...411)(1)/1411WitaTd4RICAN
NI 111
Atom ( VIA COT AH403401111( 04 rA4 4 IlkitMCNYMEAE,11,6118AIN WiCT 08 n8 la)(-0
1,
/1110i 0760 01580 CLTBOPIXL °fact A1/4H7V8TOITEAOIS8PEAE atnfOrimpt wig
FL E31ACCI4DFIAi C.jtniipta Ha 5.1 ltd4VJ 0 AltlIA Eden Wil Idle A6
A it
mitTe IC TRUPHTHME gOihriTH 'la OA 4I *AU AoraarlosiAtawitrAvl
A01441-07L(AFIE 34110LiA1111. 61.117Z III
Fig. 16z. Paging. din Apostolul slavonesc din a.12547. Fig. 16e. Paging. din Apostolul rominesc din a. 1563.
Pr. ext. Propovliduitor: until din eel mai hernial 1 01 laturile lui (QI 163) ¶ ® Perpendicularti coborItti
lumindtorl at neamulni mart' tvLaH., ¶ QQ Partea din din vIrful unei piramide regulate pe una din la-
Noul Testament care cuprinde faptele aposto- turile poligonului de bee). [fr.].
lilor (rE 161, 162) : oel mai vechiu
numitul Codice Voronetean [VS1. < g'T.].
- romineso este apt APOTEOZ4 (-ozez) vb. tr. A preamari, a slayl
pe cineva [fr.].
APOSTOLAT (p1.-ate) sn. Q Propovaduirea,
menirea apostolilor ¶ 2 Propovaduire, Indeplinire
a APOTEOZA (231.-ae) 0 Prea-
marirea cuiva (a unui rage, erou)
cu sfintenie a unei misiuni: oartera mai a toot an InfatisIndu-1 ca un zeu ¶ ® Silk-
adevArat Ae [fr. < lat.]. virea cuiva on onoruri deosebite
APOSTOLESC = APOSTOLICESO: Ores Intenna [fr. apotheose].
sfintit, soberniceascit al apostoleasca biserica [8. p o S t o 1]. I APOTICA... = APOTEOA
APOSTOLETE = APOSTOLICVSTE. [ngr. arcoa-iptyl].
APOSTOLIC adj. A In conformitate cuI APOZITIVNE,*APOZTVE sf.
credinta apostolilor: Monica .41; rege titlu pe 42/ Substantiv care se pure pe Fig. 263. Apotema.
care-1 purtau regit Ungariei; atmboi Crezul lInga un alt substantiv pentru
uzitat In Biserica apuseanik; ocean scaunul epis- a-i servi de oalificativ, de epitet: carol, Resole Roml-
copal al Romei ¶ ® De propovkduitor: eel nisi [fr. < lat.],
0 A Ce purcede de la puterea supremb biseri- APRECIA (-eoiez) vb. tr. 0 A hotlirI valoarea
ceasca: sorlsoare [fr. < lat.]. unui lucru: espertii an *amnia asttel pagnbele siderite ¶
APOSTOLICESC adj. In conformitate cu cre- ® All spune parerea asupra unui lucru: an esti
dints apostolilor: apostolicestile dogma. In drept sit cart ...de la surd sit undue music% (1.-OR.)

66

www.dacoromanica.ro
¶ (:) A pretui, a stima: apreeiez totdeauna bunatatea
tut [fr.].
APRECI4BIL adj. Care poate fi apreciat: e o
diferentit mica, able ..11 III NEAPRECIABIL [fr.].
APRECIARE, APRECIERE sf. OO Faptul de a
a p r e c i a 7 0 Parere, judecata asupra cuiva, a-
supra unui lucru: depinde de suverana apreoiere a tribune-
lului (BR,VN.).
APRECIATOR, -TOARE adj. sin. f. Care apre-
ciaza: bun al stArei spiritelor de pe stuns (I.-01-1.) [fr.].
APRECIATIUNE, *APRECIATIE sf. = APRECIA-
RE [fr.].
4 APREG .- APRIG.
"APREHENSIVNE sf. Frica, learnt: ni inspirtt
(VLAH.) [fr.].
o trial instinctivA, ca dde mortis
APRET4 (-etez) vb. tr. A scrobi, a Intari, cu fie-
rul de caleat (vorb. de o stofa, etc.); a da unui fa-
bricat (stofa, hIrtie, etc.) un aspect mai frumos, un
lustru, etc. care-i ridica valoarea in comert [fr.].
APRETVRA. (p1. -turf) sf. () Faptul de a a-
preta ¶ ® Rezultatul acestei actiuni [germ.].
APRETI4... = A.PRECLA...
APRETUT (-nese) vb. tr. = APRECIA: pentru ea sA
pntem formal° ei cele frumoase (NEGR.) [fr. a p p r é-
cier +pretui].
t APRIAT adj. adv. Trans.Bucov. Limpede, la-
murit: lucrurile oarele se pot Waal on onvinte
loapte (pat).
APRIC = APRIG.
APRIG, 41PREG 1. adj. 0 Infocat, Inflacarat,
nestapInit: fires lui gi svapiiiata (VLAH.) ¶ Pornit,
patimas, Inversunat, nelndurat, neImblinzit: Ia
minie era 0', numal nu tines pros malt (NEC.) ¶ 0 Furios,
grozav: oale sit deschidem pen dugman ( ALECS.) ¶ 0
Crincen: razboin sA dati necredinciosilor ce se Inchinit
la Inna asp.) ¶ 0 Ce Inspaiminta., crunt: cantitturit
L ¶ ® Rau: a un OD] ¶ 0 Lacom: la oigtig 1
® Fara mi1., nesaturat: Petra Voda... Hind A. Is prazi
(oN.-uN.) ¶ ® Zelos, neintrecut: e an vitiator ... @
Necrut,ator, crud: va izbuti poate sa scape gi de dintii 0.1
(0MOB.) ¶ 0 De Infatisare salbatecli, greu
at Aulttilor
de suit (vorb. de un munte): munti as... coastele Ion
.i, rlpoase el 1111117atA3 (0005.1.
2. adv. 0 Cu Inflacarare, cu patima: tine la
reuntatia lut ¶ 0 Cu rautate, cu minie, crunt: se
nits la tote ¶ 0 In chip spaimIntator, grozav:
Vueete ® eimpui Si armele rasunit IALECS.).
APRIL(IE) sbst. A patra lima a anului; 0
April gi priests gi Dirlegte wort.) [vsl. aprill sau gr.
ii1tpiXt0;1.
APRINDE (aprind, aprinz, pert aprinsei, part.
aprins) I. vb. tr. I A face sa arda, a da foe: aprinde
focal ¶ 2 # A arde: mai arose dobitoace junghia gi a-
prindea pe jertfelnio (N. cost.) ¶ 0 (F) A Incalzi, a face
rosu (In atingere on caldura, in urma unei emo-
tiuni):Domnul rata -gi aprindea (ALECS..P.) 110ZA Infla-
care, a pune In miscare un sentiment, a Alta o pa-
tina: Dragostele te-ametesc lit te-aprind, to scot din mints
(ALECS..P.) ¶ ® 0: A-el pate in cap, a-si atrage sin-
gur o neplacere, necazuri, a se baga singur tntr'o
primejdie.
2. vb. refl. (D A lua foc, a Incepe sit arda pentru
a da caldurli, lumina., etc.: ohibriturile fiind umede,
on s'au aprins ¶ 2 Pr. ext.: delete s'au aprins ittragi
pe car ¶ ® (k) lin fulger se aprinde in °cliff lui pe loc (ALECS.)
¶ ® F A Incepe sa straluceasca, a seinteia: °can but
se aprindeau de dorul rAzbunfrli (1.-GH.) ¶ 5 CO A se Inca-
zi, a se Infierbinta .(in urma unei emolduni); s'a
aprins singele In el ¶ ® (i) A se face rosu (In atingere
cu caldura, In urma unei emolduni): 1 s'a aprins fats
stind atita is too; s'a aprins de minie ¶ 0 (P) A se Infla.-
care: se aprinde prea malt In disoutinne ¶ ® (r) A se
pune In miscare, a se atIta, a creste In putere (In
spec. o stare sufleteasca): pofta de rilzbunare s'a aprins
In el; a se de dragoste 7 0 A se , foe, a se mania, a
se necliji deodata ¶ Ia (E) F A i se A' calve
lele dna oineva, a se Indragosti nebun de cineva ¶ @
A se Incinge, a se strica in urma caldurii produse
de umezeala: Mina, griul, final s'a aprins [lat. a p-
p r e(h e)n d 6 r e].
APRINDERE sf. () Faptul de a (se) a p r i n-
d e: lumlnitrilor ¶ e innarnatiune: .. de PIA-
2 Incuviinta: ti-a aprobat petitia 1 ® A gasi ca cineva
mini = PNEIIMONIE1 N I Inflacarare, pornire: vor- APR_
begte cu multi ay.
0 APRINJO4RA (pl. -oare) sf. Trans. Chibrit [a- APR
prinde].
APRINS 1. adj. p. APRINDE: cArbuni aprinsi
TT C NEAPRINS ¶ 2 F Foarte viu (vorb. de culori):
rogn ¶® Incalzit, rosu la fat& (In atingere cu
;
caldura, In urma unei emotiuni): toatA fate-i era
¶ 0 CF` Stapinit de o emoldune puternica: de
minie ¶ ® (r, Inflacarat, nestapinit, !Ara masura.:
discutiune.,A; imaginatiune .11; dragoste minis) $.1t;
sate a ¶ ® Incins, stricat: taut A.
2. sbst. (D Faptul de a (se) aprinde; ve la (sau
In) wnl iononarnor, spre seara. ¶ - w BoalA la
cai $i vite cornute pricinuita din fuga mare sau
de prea multa munch.
APRINSO4RE sf. Bucov. Pe Ia aprinsori, pe la
aprinsul luminarilor, spre sears{: pe la aprinsori, dui-
coats eta legatit bine (GRIG.) [aprins].
0 APRINSURA (pl.-curl) sf. Trans. APRINDERE
[aprins].
APRINZACIOS adj. Care se a p r in d e usor.
APRINZATOR 1. adj. Care aprinde: I
adusera... raging. gi alto raateril aprinzatoare ,ov,cc ¶ ®
Care se aprinde usor, care is foe cu usurint.a.
®Pr. ext. ®' Botta torinzatoare, boala care produce
51 inte- inflamatiuni.
Z. t sTrt. Cel ce aprinde lumIntirile: un aprindzittoriu
de laminate svintulul sit 'nvitiasti. a furs Melilla (Dos.).
3. APRINZATOARE (p/.-tori) sf. p Trans. Chibritlf
2 0 Mic aparat (mai adespa de bu-
zunar) cu care se poate produce o ,
flacara pentru aprins tigers ( 164)
[aprinde].
O APFUNZ.A.TVRA. (p/.-tort) sf. =
APRINDERE.
"A PRIORI loc. adv. /at. Inainte
de a se cerceta cu de-amanuntul fap-
tele, Inainte de a se face experienta.
*APRIORISTIC adj. Care se face
pe tale a priori": metodA AA [dupa
germ. aprioristisch]. Fig
0 APRINJOR sbst. Mold. Trans. (HASD.) Aprinzatoare.
x64.
Timpul de and rasare soarele pin&
pe la ora 7 dim., numit si a prinzul eel rine".
t APRTNZ sbst. Mold. Bucov. Trans. (HASD.) IVOR.)
Timpul de pe la ora 7 pin& pe la 9 dimineata,
: numit si .11 cel mare; clad an lost simbittil De ...ill eel
mare, iata of an al sosit Bekir Aga (N.-cost.); .M0 (cal) mio
Fir APRINJQR [lat. ad prandium].
APROJNPE 1. adv. I Nu departe de cineva, de
ceva (in loc sau fn tamp): gads d., larva e ; : Mai
dintit Dealt parintii, ne Ingrijim mai mult de not
decit de parinti, de cei cu sari traim In legaturi
strinse ¶ ® , de loc. adv.: gradina e a. de alga; de
batrInete; e de mintea omulni, poate fi usor de pri-
ceput, Inteles de mintea omufui; G : citmasa a mai a-
proape de piste, fie-care se Ingrijeste mai multdesine,
de ai cai ¶ 0 De loc. adv. Din apropiere; g:
de departe trandafir, de", bors cu gtir ; a cerceta de 0. a avea
de A. pe cineva. a avea pe cineva ea persoana. de In-
eredere ; a ayes mai de De oineva, a se ingriji Mat mult
de cineva; a fi radii de A. Cu cineva; cal (mai) de eel
cu care traeste cineva In legaturi strinse, credin-
ciosul, intimul cuiva ¶ p P e loc. adv. Prin a-
propiere: care vor H pre de mare vor muri de groaza va-
lurilor el (CAST.); pe-aici pe pe-acolo De ¶ 5 Cam:
slat dot ant de clod nu ne-am mai vAzut ¶ ® (Urmat
de obiceiu de o negatiune sau de un cuvint cu in-
fetes negativ) Mai-mai: era A. sit nu-I mai recunosc;
e Ad de necrezut ¶ 7 In momentul de a...: chid dd sa
plea, a venit oineva care m's retinut 1 8 CIt pe-aci:
era ea mi se intimate o mare nenorocire.
2. APROAPELE, DE-APROAPELE sin. Fie-care OM In
parte $i told oamenii In genere, semen: sA inbegti pe
alai- ale tAn ca pa tine Insuti [lat. a d - p r o p e].
APRO4PEA prep. Apr o a p e de, In apro-
piere de: Iar carului, E mama haidUCIIIII1 (ALECS.P.).
*APROB.A. (-0b) vb. tr. A Impartasi ce crede,
)
ce spune, ce face cineva: aprob Mate Dandle tale ¶
0 A da IntArire unei dispozitiuni, unei cereri, a
www.dacoromanica.ro
APR- indeplinf-lte un lucru cum se cuvine, potrivit
ideilor, sentimentelor sale si ale altora: aprob ati-
APU tudinea hotirttA pe care ai avnt-o [lat.].
'APROBARE sf. O Faptul de a aproba ¶ ® MI-
piirta*ire a acelora0 Met; /ntarire a unei cereri,
Incuviintare, etc. VI C NBAPROBARE.
'APROBAT adj. O p. APROBA ¶11 NBA -
PROBAT ¶ ® tsa Bun gi pentru suma de ..., formula CU
care acceptantul confirm& intro polita primirea
unei sume sau unei valori ¶ 0 el so- BUN ®.
*APROBATOR adj. Care aprobo. [fr. < lat.].
APROBATIVNE, APROILATIE sf.= APROB&RE
[fr. < lat.].
APRQD sm. 0 Servitor la o autoritate (mini-
ster, etc.) insarcinat cu paza salilor, anuntarea
persoanelor care yin s& rears informatiuni, etc.;
la tribunal, servitorul care striga la u0, procesele,
introduce In sale p&rtile, etc.: min strigIndu-1 pe
name (CAR.) 11 ®t # TInar din suita Curtii, paj (nu-
mit si de curse); Impreun& cu copiii de cask a-
prozii formau garda domneasck; r de Mg, slujbq
Insiircinat cu incasarea sumelor datorate de ci-
neva unui particular sau fiscului; de divan sluj-
ba§ Insarcinat sa aduca la judecata pe ImpriCinati
[ung. a p r b d].
*APROFUNDA (-dm) vb. tr. A patrunde cu min-
tea In tainele unui lucru, a-1 cerceta cu de-ama-
nuntul, a fi stapin cu mintea pe un lucru: n'at apro-
randat destul chestinnea [duptt.fr.approfondir].
*APROFUNDARE sf., *APROFUNDAT sbst. Fap-
tul de a aprofunda.
APROPIA (-pin) 1. vb. tr. (D A pune, a wza, a
duce (mai) aproape: serrate scrum' ei si stint de vorbi;
F : el ens ci apropie inimile el si elmenteze Hells (1.-GH.) ¶
2 A pune pe cineva alaturi de altii, a-1 face sa se
asemene cu altii: aceste pirate IL aprople gl mat mutt de
ei ¶ ®# A atinge, a ajunge pin& la (vorb. de timp):
Domnul, dupi ce apropiesi trel ant a domniei sale (LET.).
2. vb. refl. A veni, a se duce (mai) aproape de
cineva, de ceva: vaporal se apropie de firm; F : a se
de tints; age se mai apropie de adevir, micar ci era pigtni
(N.-COST ) ; CO: t Se aprople ?tints de par OW FBNIE 110 ® A
fi aproape, a sosi (vorb. de timp): toamna se aprople I
a A se atinge de ceva, a avea pretentdi asupra unui
lUC111: de area movie nimeni nu s'a putut(I.-cH.) ¶ 0 A
veni In atingere cu cineva: e un om ursuz, nu se prate.,
nimeni de el ¶ ® A veni In atingere de aproape cu
cineva, a se stabili Intre unul si altul legaturi mai
strInse: not studentit muntent vi moldoveni ne-am aproplat
51 mat mull intro not ((.-GH.) ¶ ® Se aprople de zit* se face
Indata ziu& [lat. a p p r o p i a r e].
APROPIAT I. adj.() pAPROPIA ¶) NgAPRO-
PaT ¶ ® Asezat In apropiere: ci cobortm is botelul
cal mai al ltd.
de gar& ¶ 0 Intim: e prietenul eel mai
2. *sm. Persoana de aproape, intima: delungat-al
de mine sotul ei ...11 (CCM.).
3. sbst. Faptul de a (se) apropia: dupi apropietut
oetilor ongureetl (M.-COST.).
APROPIERE sf. 0 Faptul de a (se) a p r o-
p i a ¶ 2 Venire In atingere, Intelegere cu cineva:
nu cred Si tie posibili o aia, Intro et ¶ 0 I n .0, (d e) loc.
adv. Aproape (de), linga: looneso In de gar..
O APROPI(E)TAR = PROPRIETAR.
APROPIETTJRA (pl. -turi) sf. Locul unde se
a p r op i e, se Intilnesc, se Imbina dou& lucruri:
nn tel de durere la apropietura sprIncenelor (CAR.).
'A PROPO(S) (cit. apropo) loc. adv. 0 La timp,
la loc potrivit: Incrul acesta mt -a venit Marta ¶ datoriile ¶ ® A lua la aspundere pentru ceva: el nu
Intrebuinteaza In convorbire, chid voim ss ®S adue-
cem aminte de ceva, sli poruncim ceva, etc. ce stli
In legatur& cu ce s'a spus Inainte: nu nits BA-1
'Put cii-1 aetept ¶ 0 de, despre, cu privire la:
-propos].
de tale ce ml -at spus, am mat anal gi en OM [fr. a-
*APROPQ(U) (pl. -our)) sn. Lucru spus la locul
lui, In gen. vorbil de haz, de spirit, bine nimerita:
ne amnzeazi mult on ..urn° tut [fr. 11-p r op o s].
2000 *APROPRIA (-pries) vb. tr. 0 A-si lnsu.i ceva:
an eautat tit-o1 aproprleze pimIntari Intinse In tart depar-
tate (1. -OH.) ¶ CD A potrivi cu ceva, a face sli cores-
pundit Imprejurarilor: trebne an-si aproprieze tetra) de
a vorbi remittal In care se gamete [fr. < lat.].
68
www.dacoromanica.ro
*APROVIZIONA. (-tones) 1. vb. tr. A lnzestra
pentru mai mult timp cu cele trebuincioase (in
spec. pentru hrana): era Insireinat a stints on prat
2. vb. refl. A-si
a.).
et prolectlle toate scale bateril
procura pentru mai mult timp
cele trebuincioase: trebtte si ne aprovizionim, ai yin sir-
bAtortle [fr.].
APROXIMATW 1. adj. Facut cu aproxima-
tiune: calcul
2. adv. Cu aproximatiune: poste sit tie stet vre-o
otnoi ante de persoane [fr.].
*APROXIMATIT,TNE, APRoxiisATLE sf. Soco-
teal& apropiat& de cea adevarata, pretuire, eva-
luare Mout& numai spre a-si face cineva In treactit
idee de o sums, firs a pune mutt temeiu pe aceasta
cifra: am Haut catmint on 0.. [fr.].
APROZIE sf. Slujba de a p r o d.
# APRUMUTA (PS.-SCH.) = IMPRUMUTA.
*APSIDA (pl. -Jet, -tae) sf. * Fiecare din cele
dou& extremitati ale axei celei marl a orbitei des-
crise de o planet& (apngeul si perigeul) [fr.].
AP$OARA = API:maga.
*APT adj. Bun pentru ceva, In stare de a
face ceva, destoinic, vrednic: nn -1 ored sa Indepli-
nesse/1 aoeasti Insiroinare [fr. < lat.].
'AFTER adj..* Care n'arearipi (vorb. mai ales
de insecte) (MI 165)
[fr.]. '1/40tycs)
APTICA (NEC.) =
APOTga [poi. a p-
t e k a]. t
'APTITUDINE
sf. Insmire pentru a
face ceva, destoini-
cie. aplecare fireasell
pentru ceva: n'are de L I A
too is desenat; lei da
Fig. 165. Insects apteri: Pada-
toati silinta ca si-i des- chele.
A. Abdomen.A'. Ante-
volts aptItudlnile (vLAH.) ne. P. Picior. L. Lindini.
[lat. a p t i t u d 0, I. Insects perfect/I.
in e m].
APUC4 (apuo) 1. vb. tr. O A pune In grablt, cu
iuteala, mina pe ceva: apnea o nista ci arum:a In ei 1
® A prinde cu mina, a lua ceva spre a tinea In
minis: a apucat oats de toarti ¶ 0 A prinde cu gura,
Cu dintii: punean traistele In capetele sailor, ca si nn apuce
iambi (NEC.) ¶ ® A ajunge sit ia, a se folosi de un
lucru: 1-an dat porunoi si grim toate cetatile... sit nu le
apuce Legit on oeti MM.) ¶ ® A lua ceva pe un lucru
(la vinzare), in spec. un pret mai mare declt face
el, decit se putea Wepta: selndurile sit le vinzi, poti
pe ale pIni is o anti de let (rim) ¶ ® A lua Cu sila, a
rap!: nine licomeete Si apuce cele strain, pierde $1 ale sale
(Must.) ¶ o A ajunge la o situatiune, la o demnitate
prin mijloace silite; pe tale ilegala: Se Win ci apuce
domnia (MX.) ¶ 0 A prinde pe cineva de o parte a
corpului: 1-a apucat de sit; 6 : parci a apucat pe D-zen
de un Dieter, se zice despre cineva care are o bucurie
nea*teptata; !Ina tuge de bivoli 61 noaptea-1 apnea
de warns, se zice despre cei prefacuti, cart vreau
sa par& virtuosi ¶ ® A pune mina pe cineva, a
prinde: apncIndu-1 Turd', 1-au this is Tarigrad (must) ; de
aci, a pune mina pe cineva ca s&-i slujasca, ca sa
se foloseascri de el: stipinii uncle slnjea el... so bateau care
de care si-I apuce (ISP.) if Ea A cuprinde: 1-a apu-
cat In brate ¶ ® A sili pe cineva s& file& un lucru,
a nu-I lasa sä mai Intlrzie: 1-am apncat si-m1 pliteasei
etia ea eine sA i le It lust et n'avea pe tine de ele ((Sr.) ¶
@ din seurt, a cere cuiva socoteala pentru ceva,
a-1 descoase: se mirau cum de etie el age bine si potri-
veasci... v1. I-an almost din court wort, ¶ ® A ajunge la
timp pentru a gasi pe cineva sau ceva: de veneam
eu dela minute mai ttrzin, nn mat apncam trennl ¶ ® A
trail atita Inclt sli poata fi martorul unor eveni-
mente, unor timpuri bune sau rele, ss ajunge sti
face on sift doblndeascli ceva, a ajunge Cu viatii
pins...; mai adesea In juriiminte: ci n'apuc ziva de
mine, dull mint; verbul fiind la un limp trecut, in-
semneazd a fi trait pe acele vremuri, a fi avut pri-
lejul sti vada In trecut unele evenimente, timpuri,
o anumitli stare de lucruri: plileeli spunean ell n'an
Alai apucat an primitvara (CM); bittrin11 spun o'an I-an
.apncat(VLAH.) ; de in parinti, de la stritmosi, a pri-
mi prin mostenire, prin traditie, o datina, un obi-
ceiu, sau feint de viat,a, de vorbire, etc.; o 'in-
nate, a auzi o poveste de la Marini ¶ ® A-i veni
pe neasteptate, a-1 cuprinde, a-1 ajunge: m'a apn-
cat un dor nebnn de can; a-1 0., pe cineva somnul, lesin,
-trick mince, furls, de aci, elipt.: °tad 11 amnia, nn mai
e chip sit-1 vorbesti ¶ © A prinde fara veste, a sur-
prinde: ne-a apncat pinta; 1-an apncat o land area, en
Mare VINO( (NEC.) ¶ @ pntere, a se Intari ¶ m drum,
a merge pe un drum: a apncat an drum great; m cafe :
Zujor a apuoat calm codrulni (ALECS.) ; emelt, a-si lua
lumea In cap; $ sandteasa, a o lua la fug& ¶ ®
A-0 sufletul, a-si relua rasuflarea: able apuoindu-Si
sullen' de spaimd (SD.).
2. vb. intr. 0 A nimeri, a atinge un loc: izbean
wide apncan ¶ ® A ajunge Intr'un loc: silean earn de
sit apnea mai onrind la pod (NEC.) ¶ 0 A ajunge la
timp pentru a gasi pe cineva: n'an apncat tats -stn
sit-I vadd yin (NEC.) ¶ ® A Incepe: apncind de la net,
se adresd pe rind la bate damele (I.-GH.) ¶ ® A ajunge sa
stie, sa vada, O. se Intimple ceva, a ajunge cu viata,
(jar cind verbul e la un limp trecut): a fi trait pe
acele vremuri, a fi avut prilejul sa Imola In trecut
un eveniment, o anumit& stare de lucruri, etc.: a
fi ajuns sa se face, sa se Intimple ceva: socoteam cd
n'o s'apnc sa Munn ()data la Bucuresti °sr.' ; De tata niet
de aci inklesul din
n'am apucat sit-1 still CUM era (OR.-N.);
1-presitinea negativd: a nu apnea (bine) sit..., a nu
ispravi de tot o acliune Inceputa, a fi abia pe tale
de a savIrsi un lucru: n'apucard sit se aseze bine si wi-
shed nn snnet de buoium (Isp.) ; n'apnc bine a scan din una,
si dan paste alta (cum); de aci, impers.: el cutreierase Pd-
mintn1 land nu apucase sa 1 se erased bitiatulni (isp.)
0 A ajunge, a fi pe punctul de a...: de-abia apnea-
som a adormi 51 un vis fantastic veni (NEOR.) ; sit n'apnce sA
aaza ei to sa gasesti (ISP.) 7 ® A gasi o anumita stare
de lucruri, a primi prin mostenire, prin traditie,
o datina, un obieeiu, sau felul de viata, de vorbire,
etc.: en sic own am apuoat, atta se zicea pe vremea mea
{CAR.) ; an am din bittrini ion.-N.) ¶ 0 A se indrep-
ta Intro anumita parte: spun 51 el lntr'un noroc spre
(ISP.) ¶ ® !mints, a merge Inaintea cuiva,
ralsitrit
a Intrece pe cineva, a capata ceva Inaintea altora:
an apucat inainte 51 1-am pierdut din vedere; to -al trezit
welt tirziu, an apucat altii inainte ¶ © m. cn gum Inainte,
a Incepe sa vorbeasca Inaintea altuia, a nu Visa
pe altul sa sfIrsasca vorba sau sa deschidll macar
gura ¶ m t In Bullet, a capata curaj: ceialalti
boiari... an mai apucat 3a millet Cu nitdeidea de vista
<1,4 -coat).
vb. re fl. 0 A se prinde cu mina, etc. de ceva;
re: eel ce se inneacit se apued 81 de on fir de pain, tine e In
primejdie cant& scapare In on -ce ¶ ® A se
ceva (de luern, de treabit, etc.), a Incepe a face ceva, a
se hotarI pentru ceva: Rominulni lie gren plait se wed
de trend, ad de !Ant indatS se Iasi (ato.); a se de (sau la)
Inaba, la stadd: s'apucerit far la sfadd pentrn cele trei pa-
rale ¶ ® A-i veni In gind ceva $i a-1 pune In-
(1.-GH.)
data In executiune: atunoi ei s'an apuoat el s'an des
la Britila (0R.-N.) ¶ 0 A Incepe: se apnea Insusi on mina
lei sit be burets de ruzinit UM) ¶ ®
A face un lucru ne-
potrivit, nesocotit: 3'a apncat sit spue la toti cele in-
tinplate ¶ ® A se m de cineva, a se lega de cineva, a
nu-i mai da pace ¶ CD A se tocmi la cineva, a se
Vega sa Inca ceva: s'a fost apncat la nn om cd -1 va Elul'
un an (VORA ¶ O A Be 0 pe jurdmint, a se lega prin ju-
ramInt: Pe jurdmint s'apuca StApinii sit hdritteasolt Si sin-
gibe sit-1 priveasod (ALECS..P.) ¶ 0 A se "" ramdsag, a pune
rarna5ag, a face prinsoare: s'a apucat rdmdsag pentru
MD Mora mare IVOR.) ¶ Qo#A se lega prin cuvint, a fa-
gadui, a se Indatora ca va face ceva: n'au tinut pa-
role, cum s'au apucat cind 1-au pus Domn (NEC.); to sit to tool
donor... si sit to apuoi ed -I ye' leeui (se.).
APUCARE sf. 0 Faptul de a (se) apuca
2 t Luare cu sila, jaf, rApire: dintr'aceastea st woe
uoiderea, furtwognrile, apuoitrile (VARL.) ¶ CD 11, Boat A. de
cal, inflamarea reumaticA a copitei, apa la picioare.
APUCAT 4. adj. 0 p. APIICd. ¶¶ C NEAPITOAT
= f) Pornit, iute, cam Intr'o ureche: era ea cam It
5 'nainte (VLAH.) ¶ 0 J e Bolnav de colici (vorb.
www.dacoromanica.ro
Mai ales de colici mici): elnd pranotil se svtreoleste...) APU
babele 51 meanie sic cd 8 .9 de inimd (row.).
2. sbst. 0 Faptul de a apuca ¶ ® loc. adv. ARA-*
Pe e, la Intimplare, cum poste cineva dupe lin-
prejurari: lectern de holed Invitan romineste numai din
IntImplare et De (1.-OH.) ¶ 0 # Rapire, pradare, je-
fuire: on talhIlealrllrt (11111 a trill era obleinniti (CANT./ I
® # 0 Dureri, colici, epilepsie (mai ales la co-
pii): Shinn' on ..n1 a umblat $1 de mina &tap% m'a
Mat (TOC.).
APUCAT9R 1. adj. sm. f. C) Care apuo I
O $ Jefuitor, rapitor, lacom: Marti shit lupi
pradd, robes°, bat at citzneso pre orestini (Muer ) .
2 APIICATOARE s/. 47° Fiecare din cele douil
falci ale unui cleste maw.
APUCATVRA (p1. -tort) sf. O Cuprindere cu
mina: le-a lost pe bate dintr'o singart ¶ ® Luare
cu sila, jefuire, rapire: triteste din janri, din apurAtnri,
din inseldri (JIP.) ¶ 0 F ® Dureri, colici: II spdla De
apunturi, De inttlnittiri (TOO.) ¶ 0 Mold. (HASD.) if e
Boat& venita din argint-viu descIntat dat In vre-o
bautura ¶ 0 p1. Obiceiuri, deprinderi, fel de a se
purta: nu mil impao de lee on epunturile Int; nu-1 litsa ad
se ince cn bitleti de seama Inc, Ca sit no is apneilturi role
(n-Mi.) ¶ ® Aplecare, predispozipune: are apneitturi
de artist [a p u c a].
APUNAT9R adj. Care a p u n e.
APUNE (spun, per f. apuse, part. apes) vb. intr. C)
* A disparea de pe orizont (vorb. de un corp ceresc):
aearele auntie; ® 1-a alms steam, se zice despre cineva
care a ajuns rau, care nu se mai bucura de consi-
deratiunea dinainte, care nu mai are noroc ¶ 0
(0 A se Inchide (vorb. de ochi): °chit an apes el earl
Inehis (GAST.) [lat. apponare].
I APVNERE sf. * C) Faptul de a apune 111
© a searelni (BUD.) (C.-RAD.), apusul soarelui.
*APUNTA1VINTE sn. p1. Leafs [dupe fr. a p-
pointements].
A- PURUREA (DE-) loc. adv. sw PURIIREA.
APUS (p/.-asari)sn. 0 * Faptul de a spun e:
Tu eon Dumnezen de vista, to esti stea Bird., (CON.) ¶ ® *
Timpul cind apune soarele: Pe la ...III soarelni
0 (t) Starea cuiva cind se apropie de sfirsit, decA-
dere: Mantel turn, trist martor 1' al nostrn trlst (Aut.) ;
~n1 vietil, anti (zilele) din urma (ale vietii)
0 0 Locul unde apune soarele, vest, occident;
Gr: Imt vorbest1 nna de in rarArit al alts de la (PANN),
imi vorbesti fara sir, far& legiltura; culture din ;
Sharks ~nlut.
APUSEAN, -F4N2k adj. sm. f. Din a p u s,
despre apus.
APUST (pl. -curt) sn. Mold. (HASD.) A Pareti de
scinduri In rata iezaturii iazului unei mori, avind
o stavila care se ridica data apa a crescut In urma
de ploilor, unul lasind-o s& se scurga., caci altfel, urn-
plIndu-se iazul, s'ar strica iezatura [rut. o-
p u s t].
0 A-PUTE, REA-FI (DE-) loc. adv. Mold. Bacot,. pi-
PIIVF,RE.
*APUST vb. intr. A mirosi: nasnr1 an 51 nn aput
(COR.) [10 PUV]
APUTTT sbst. (COR.) Sinai ul mirosulul [a put 1].
AQUAF9RTE sf. inv. GP # Gravurti scoasa
de pe o placa de arama acoperita cu ceara $i pe
care s'a In tiparit, prin actiunea acidului azotic, de-
senul facut cu un virf de otel [it.].
*AQUAFORTTST sm. G. Cel ce face gravuri In
aquaforte [fr. < it.].
AR sm., it (p1.-are) sn. Masura de suprafata de
100 de metri patrati, decametrui patrat [fr.].
ARA (ar) vb. tr. f @ A lucra, a rasturna pa-
mintul cu plugul: de primavarit, de toamnd; 10: boll
and si call mAnined, unii Isi dau osteneala $i altii se
f olosesc; pared. a ant dracul en el, se zice despre
cineva slab de tot, prapadit [lat. a r a r e].
II 0 4RA! interj. Exprima mirarea, supararea, mu-
strarea: Arai badiaa, Mu tact, ca -1 vorbi 'ntr'nn teas bun
(VLAH.) [prescurtat din a r a c a' n-d e-m i n e].
ARAB 1. adj. 0 Din Arabia, al Arabilor: li-
teratnri .41.; allabetul (ler TABELA IV); cure e, cifrele
i, 2, 3, etc., spre deosebire de cifrele romane (I,
II, III, etc.); cal ([J 166); guna.awektrmA.
69
ARA_ TABELA iv. ALFABETIIL ARAB arta araba I.] 168 ): Sub bolts cizelatA on fine ...lint
(ALECS.) [fr.].
ARA *4 **4 Valoarea Numele *ARAIE1ESC adj. 0 Din Arabia, al Arabilor
[a r a b].
i 1. c i: a elif ARABE*TE adv. In felul Arabilor, In limb&
b be Arabilor [a r Ab es c].
*ARABIC adj. Din Arabia, al Arabilor;
...L., d- 5 t to alma Ada aysiA [fr.].
t ; th (engl. dur) *ARABIL adj. / Care poate fi arat ¶¶ © in-
C t. , g gam
AR4BIL [lat.].
AR4C1, OHARAC, HARAG sm. r Par subtire
care se pune ca sa sprijine vita de vie sau alte
h' ha
C

..)
.4"
C..
...).
. A
,.
D d
eh chi
dal
plante ce nu pot
etc.
creste
altfel drept, ca fasolea, vita,
169): vine se maidean...
pe email plecatl de greutatea ro-
th (engl. moale) thel

jJ
5 :1.
J -1'
D A dului (DOM) ; 101 pi DOW, vii melte
r rI pe hares (IRO.) [ngr. xtzpaixt.]
D ))

z ze "All4C1 sbst. 2 BAuturA

1 5)
spirtoastt preparata din orez
LI: LI: ''''' ..... s sin fermentat amestecat cu za-
.4. in har si on nuci de coco [fr.,
LI-. L.. -:... A
arack].
If u-
t...P

in
kJ"'

in
*41
412
*
.
*..0

a
ss

t
dh
sat
dhat
ty
0 ARACA'N -DE-MINE!
interj. Mold. Bucov. Vai de
mine! saraca de mine!
'sin

1., in D D. z zi (exprimd durere, mirare):

araca'n-de-mine l $i en Inca sit
D. G spirit aspru ain
L t..L. 100 (Se ) .
it 1... g gain ARA.CEL sm. dim. ARAci.
Z.., t... I fe ARA.CI (arAceso) vb.tr. / Fig. 169. AA. Araci.
.........4
. a ..9
qaf A:pune araci la vita, etc.
L3 A 5 q ARACIRE sf., ARAM sbst. Faptul de a a-
.-t .1-3 ( K" s k k of rAci.
ARADICA rtAnrc4...
3
rr
L.)
zf
J
v
p
i
..
i
44
,
3
14
1

I w, u
, 15
,-.5 ::
* Legat numai cu litera precedents.
** cu litera precedenta qi cu cea urmStoare-
*** numai cu litera ul-matoare.
2. ARAB sm., ARABA (p1.-abe) sf. Locuitor din
Arabia ( 167) [fr.].
ABABA... = HARABA...
ARABABVRA sf. Amestec de lucruri multe la
Fig. 166. Cal arab.
un loc, neorInduiala: Writ In mai ai Wien o
mai da lament de °Spatial (ISP.).
ARABSC sn. G' P Mai adesea pl. ARABVSCURT,
desenuri sau sculpturi de
forma,capricioasa, In ca-
Fig. z68. Arabescuri.
ze, ramuri, fructe, etc., InlAntuite sau Impletite
cu mtiestrie si cu mult gust; gen obicinuit In
m
n
Il
lam
mim
nun
he
t ARADUCE (-duo) 1. vb. tr. A InfAtIsa, a Inchipui,
a reprezenta: leaspezile ceale marl $1 ceale midi, acealea
arid= °hive legit vechi $1 cell noao (PRV.-MB.).
2. vb. intr. A avea asemAnare, a semana:
enm nn-$1 arlidnce feclor a pitrinte (Mx.) [Par- RADTICE].
waw OARADUI ( -nest) 1. vb. intr. Trans. CD A pleca
/I
a purcede ¶ 0 A Incepe.
J i (semi-cons.) ie 2. vb. refl. A pleca, a porni, a purcede, a se in-
drepta spre: (Ilya ospatul acela... se araduira el venal, la
Latta din mu.) [ung. e r e d n i].
0 ARAG sm.0 = AR60111 0 Rigla de tras linii (cosT.)..
"ARAGON'T sbst. ® Carbonat de calciu cris-
talizat In prisme exagonale [fr.].
ARAHNID (p1.-ide) sn. c ClasA de neverte-
brate, artropode, cuprinzind pAianjenii, cApusile,
etc. [fr.].
ARAM = SARAH.
ARAMA. sf. R Cl) Metal de frumoasA coloare
rosie, foarte maleabil, mai dur si mai elastic declt
argintul, dind prin frecare un miros particular si
neplAcut (cimbol chimic Cu); foarte Intrebuintat
In industrie: caldare de ,iet ; plea de ; monedil de *,;.
6: a-al arAta arama, a-$t da arama so feit, a-si arAta a-
devArata fire (In Inteles rAu), a se da pe fata ¶ 2
Vas de aramA: Scoate vinnl on vadra, Rachini an arama.
ROC.) ¶ ® ® ClOpOt: mend arama sfIntit va eisnna...
(NEGR.) ¶ 4
ohemind pe credincdoe la metalline t lJ IS/10-
Fig. 167. Arab. neda de aramA (coR.) ¶ 0 Aramnr1p/. Obiecte, vase
de aramA [lat. a (e) r am e n].
de nu-i ARANIA. (-mez) vb. tr. (NASD.) A acoperi cu un strat
de a r a ma. obiecte de her sau de alt metal pen-
tru a le face sA para In Intregime de aramA.
ARA.MAR sm. G tin Cel ce lucreazA. sau vinde-
obiecte de a r a in A.
re shit amestecate frun- ARAIVIARTE sf. C) col. ARABIA ¶ ®G Loe
unde se lucreaz5. sau se vind obiecte de aramA.
ARA_MBAO. = HARANBAsA.
-00;. 4143 t ARAME sf. Ban. = ARABIA.
ABAMEASA (pl. -ese) sf. Vas petru lichide,
...-Ne4sr m8.surA de capacitate de o oca, sau o jumAtate de
oca: adnc numai de oft o de yin chihlibaran (FIL.) [a-
eiee
4i.rv ram A].
PI 0 ARANIETURI sn. pl. Lucruri, podoabe de a-
r a m A.: 1 se Man o comsat de fel de lel de ($U.).
ARA.MT -1111.10S0)... (BUD.) (TKT.) = ARABIA...
OARAIVITE sf. (NASD.) CAldare mare de aramli
[bg.aranija].
70
www.dacoromanica.ro
 ARAMTN (A) = HARAmINA.
I ARAMIOARA (pl. -oare) sf. S, Moneta mica
de arama (NASD.).
ARANITU adj. CD De coloarea arami i: pa-
d ud de trestii lei leagana In vInt vIrtnrile saran (n..AH.)
® De anima, ca de arama: aud... !mufti Si PUS-
;Min al vechinlui olopot (GREG.).
ARAMTZ sbst. Ban. Matase.
ARAMOS adj. Care tontine multi a r am a.
O ARAMUT (-ueso) Mold. tshv.) = ARAMs.
C AR4NA.... = HREINA...
ARANGHEL sm. ffs = ADDANGIFIEL.
*ARANJA ( -fez) 1. vb. tr. O A pune, a aseza cu
Ingrijire la un loc, a pune In rInduiala: a aranjat
eartile din blblioteca ¶ ® A potrivi bine: lei aranjeazit
toaleta ¶ 0 A drege: am dat sa-mi aranieze oeasul, of
era strioat ¶ ® A Intocmi: nu ;tie sa-ei aranjeze vista ¶
OO A pune la tale: am araniat pentru mtine o excursinne ¶
0 A ispravi o afacere, a se Intelege asupra unui
lucru: nu to mai °cups, am araniat en tot ¶ 0 F iron.
A i-o face cuiva, a vorbi de rau pe cineva pe ling&
altul: last of I-am amnia eu pe lIngli director.
2. vb. refl. i A-si face toaleta: asteapta-ma, a nu
m'am araniat Inca ¶ 2 A-si pune In ordine lucrurile
din casa: ne trebue Inca vre-o siiptamtna ulna ne vom
43 A se Intelege cu cineva asupra unui lucru, a
-cadea la Invoiala: s'a aranjat eu creditorli [fr. a r-
ranger].
*ARANJAMNT (p1.-ente) sn. 0 Faptul de a
(se) aranja ¶ 0 F'elul in care e aranjat un lucru,
rinduiala: tmi place mutt ul waste' °dal ¶ ® Invoiala:
.cred sa ajung la nn c
on oreditorii [fr. arrange-
ment].
*ARANJATOR, -TOARE sm. f. Care aranjeaza
[dupa fr. arrangeur].
ARAP sm. 0 Negru, om de rasa neagra:
..,u1 de n'ar vedea PEI tatal Ban si pe mogul sau negro, o'er
ernort (PANN) ¶ ® In credintele poporului, arapii apar
ca doctori iscusiti, reminiscent& a artei medicale
-arabe. vestitil In evul mediu ¶ 0 * Arab ¶ 4 4
= COSti$ (MAR.) [bg. srb. a r a p(t), ngr. Ecpan*].
# ARAPCA. sf. = ARAPOAICA: ei adecii o mniare
dintr'acealea hotarit (vAat.) [bg. srb. a r a p k a].
ARAPESC adj. ) De arap ¶ 2# Arabesc:
tars arapeasca (M.- cost.); boierii cei mad mergean °Mari pe
tai arapesti
ARAPETE adv. Arabeste [a rapes c].
ARAPTLA. sm. Om negru ca un arap: Alei,
Alei, mfi BIlEila (ALECS.-P.).
ARAPIME Si. 0 COL ARJELP ¶ ®# Arabia: toil
amparatii arapimei (an.).
ARAPINA sf. Poreclii data Tiganilor: vam o
emit ca lundul caldarli ((sp.) [vsl. bg. srb.].
ARAPNIC = HARAPNIC.
ARAPOAICA 1. (p1.-ce) sf. Femeie de rasa
neagra.
2. adj. Mini .0 tem), Vilna cu oasele, carnea $i
creasta vIntita [a r a p].
ARAR (pl. -are) sn. s1i3 Tol gros $i rar, tesut din
par de capra, din care se fat desagi, se acoper ca-
rute, etc; plaza groasa ordinara, din care se fa
sac), etc. [tc. hara r].
ARAR(E) = ARUM-9Di.
ARARE-ORI adv. Rar, numai clteodata: Ii ve-
deam plimbIndu-se singur ei posomorit
[as-Fr a r e+o r i].
ARARIEL sm.. Plantaierboasa,
cu mires greu, cu radacina car-
noasa, tulpina dreapta, ramificata
si acoperita cu peri moi de coloare
cenusie; frunzele verzi-albicioase
acoperite cu un puf fin; florile ro-
sietice, mai rar albe; creste prin
locuri inculte, sterile si pietroase,
cu deosebire pe un pamint cal-
caros ; numita si a (t) rater, Um-
ba-clinelui" sau plescaita-rosie"
(Cynoglossum of ficinale) ( 170).
ARAT 1. adj. p.. ARA ¶11 0 n- Fig. 17o. ArarieL
ARAT.
sbst. f OFaptul de a ara ¶ ® Timpul and
se ara.
71
www.dacoromanica.ro
ARATA (twat) 1. vb. tr. 0 A face semn sau a ARA-
spune unde se afla un lucru, In ce parte este tees ce
cauta cineva, a face sa. se vada. ceva: 1-am aratat dru- ARA
mul eel mat sigur ¶ ® A scoate la lumina; a pune In
evidentli: Dumnezeu pururea ne arata ewe ce ne duce sure
pierzare (coR.) ¶ ® A face cunoscut, a spune: trdmise
Pe Stoics... ca BA *trate lillagertle sale impotriva boierilor
(ODOM) ¶ 0 A expune, a istorisi: to partea dint!' VI arata
vista Imparatulni Romel (N.-cosr.) ¶ ® A da la iveala pe
cineva, a-1 face s& fie cunoscut ass cum e: 1-ai arAtat
ce fel de om este ¶ 0 A da dovezi de ceva: nn urea
arata multi tragere de 'alma la lucre ¶ 0 A plr/: am si
to aria la minister ¶ 0 A face sat para., a da cuiva
Infatisare: haina aceasta m8 aratA prea burin ¶ C) oniva
nsa, a-i face semn, a -i spune sa piece 11(l)(0Toatit In-
mea (sau toil) 11 aratA ou degetnl, se zice despre cineva
prea cunoscut prin defectele sale, care a facut ceva
nPpotrivit, rau ¶ @ priclna, a Invinovati
# Galant, a atrage luarea aminte (asupra unui
lucru).
2. vb. intr. 0 A face cunoscut ¶ s A pune In
lumina, a proba: vremea are sii arate clue a snit drep-
tate ¶ 0 A dovedi cuiva ca poste sa se razbune,
a Intoarce cuiva un rau: tam, ea i-oin aritta en ¶ CD A
parea, a avea Infatisare: aril' mull mai Mar; arata ran
sau bine (la tata).
3. vb. refl. 0 A ie5i la lumina, a aparea: soarele
act se arati, aoi se ascunde dual nor' ¶ ® A se vedea
Intr'un loc, a se ivi: se arittase pe Der o stea on wadi
(1. -OH.) ¶ ® A se vedea asa cum e, a se cunoaste;
0: ziva bung se aratii de dimineat8; arama omuln1 la
belie se arata ¶ @ A voi sit para.: Iat smolesc festal° sale,
ca sa se arate oamenilor postindu-se (OAST.) ¶ 0 A vent
cuiva in chip de vedenie: ml s'a ardtat cave grozav In
vie azi noapte ¶ ® A parea: se Jeri olt putt' a nu as 00.
trista (isP.) ; acesta e un om bun, pe alt e' aratil (VLAH.)
11 0 A se purta, a avea o anumita fire: mat mare va ti
vaza int In lame, de o'er arlita milostiv carne vapor ((SP.) ¶
® A avea un anumit aspect (vorb. de ter, etc.):
senate de ploaie In ziva de PAID (OR. -N.) [lat. a d -r e i t e-
rar
ARATANIE sf. 0 Vedenie, nalucire ¶ 2 Flin-
t& diforma., monstru [a r t a].
ARATARE sf. CD Faptul de a (se) arata 11
O Nalucire, vedenie: mit de arlititri treceau lute &-
Prom* de not (ALECEL); de ad, on -ce impresioneaza
prin Infatisarea sa ciudata, chip de om urit, slab:
o M., de om Muse ape de la 24 de 'arm' (CRO.); co.. de Ghee
annme Spandoni, un om twit, podagrios (MUST.) ¶ ® h
Infatisare la tribunal: n'a vault la
Denunt la tribunal sau aiurea: am of Tao pentru eels
¶0n
IntImplate ¶ ® Semn prevestitor, minune: se 1ntoar-
sera muitumind lni Dumnezen pentru Coate aratirlle lot
(ISP.) ¶ OQ $ La ,,
pe fats: Tata' tan eel ce veade In-
tr'asouns, awls va da tie is .0. (B1BL.).
ARAT.41. sbst. Faptul de a (se) a r at a.
ARATATQR 1. adj. sm. CD Care arata
0 sau degetnl degetul care
e asezat intre cel mare si eel mij-
XI it,
1041:±
ad's
loClu
Fig. 171. A. Aratator
(
nume demonstrativ.
,
Fig. 172. A. Aratator.
171) ¶ 0 # 02 Indicativ; pronnme pro-
2. SM. si (pl.- toare) sn. 0 Fie-care din limbile sau
acele ce se InvIrtesc pe cadranul unui ceasornic,
spre a arata ceasurile, minutele sau secundele
172) ¶ 0 15 Cursor (la aparate gradate).
,
(
ARA.TAT'VRA. (p1.-tart) sf. CD Faptul de a (se)
arata ¶ ® Nalucire, vedenie ¶ ® # In aie-
vea: nu on mintea vazut-an pre Domnul san In ..
(NASD.).
AR adj. sm. f CD Care a r a: bat
¶ 2 Ce se ara: pamtut, loo
ARATOS adj. Care arat a. bine, cu Infati$are
mindra, impunator, chipes, frumos: Come bradul
ARA- Aga-1 badea de !nano, Dr. -DRS.); Isi zidiserit nista mutt aril- de cositor; tut Saturn, cristalizAri de plumb pe
toase 51 humane ism). o lama de zinc ¶ 0 Ax de transmisiune [lat.].
ARC ARATVRA (pl. -turi) sf. / ® Munca a r a - ARBORBL sm. dim. ARBORE.
tU1u do primilvarA; loo de ¶ ® Loc drat: se vild "ARBORESCBNT, adj. Care are forms,
bungetele de bridal Innegrind salsa oa o - proaspiti (VLAH.). Inaltimea unui arbore : se
ARATI., sm. 0 ARAM:a 11 ® = LIMA- zice in spec. de plantele ale
KIZLIILUI. caror tulpine gi ramuri de-
ARAVON sn., # ARAvoltA (p1.-ne) sf. 0 AR- vin lemnoase [fr.< lat.].
vi7NA ¶ ® Logodna [ngr. appaiSCA'., 6ippciPti,vcci. *ARB ORES CBNT A (pl.
2 ARAVONISI (- tease)... 0 = ARVIINI... ¶ ® A -te) sf Insusirea a tot ce
logodi, a fligadui, a Inchina, a harazi (DOS.) [ngr. creste ca un arbore, a tot ce
&iiptxPtuvtaa apprAPtuviCail. devine copac [fr,].
A-RAZNA (DE-) loc. adv. our RAZNA. *ARBORBTL sbst. col. AR-
ARBAGTC( A) = AEPAGID(A). BORE.
ARBANA$ sm. Albanez [bg. srb. A'r b a n'a 5]. *ARBORBT2 (p1. -eta) sn.
ARBITRAGIU (pi.-asii, -start), *ARBITRAJ (pl. Partea de sus a unui ca-
-te, Aar') sn. ®ts Judecare a unei neIntelegeri cu tart, clnd acesta e alcatuit
ajutorul unuia Sall mai multor arbitri ¶ 0 Tv din mai multe bucati [ it.
Operatiune prin care se cauta un clstig din dife- alberetto, modificat Fig. 275. Arbore
renta de curs a aceleiasi valori, In acelasi moment, (tuna arbore]. genealogic.
pe piete dcosrbite [fr.]. 'ARBORIGULTOR sm.
*ARBITRAL adj. De arbitru [fr. < lat.]. Cel ce se ocupa cu cultivarea arborilor [fr.].
*ARBITRAR 1. adj. Care se face dupe voia, *ARBORICULTVRA sf. /0 Partea agriculturii
dupe bunul plat al cuiva: antorttate a; Judecatit care se ocupa cu cultura arborilor si a arbustilor,
legea sorted trebne as lie loonl vointel e gi a bunului plat In spec. a pomilor roditori $i a arborilor de orna-
11.-OH4. ment ¶ 0 Cultura arborilor [fr.].
a. adv. Intr'un mod In care nu se is In seams *ARBORIZAT adj. co Se zice despre unele pie-
dealt vointa, capriciul cuiva: oine guverneazil
as poste sit nu degtepte nemultumirt.
,, nu tre care prezinta arborizatiuni: agattl A [fr.].
*ARBORIZATIVNE, *AEDOEIEATIE sf. ti 0
a. sbst. Lucru Mut numai dupe voia, dupe ca- Un fel de desen natural, de obiceiu negru, care se
priciul cuiva: tntr'o societate bine organizata, Ire. observe pe unele pietre, precum sint agatele, si
bue ad divert [fr. < lat.]. care reprezinta ramuri de arbori, mai adesea Ins&
*ARBITRUI sm. 0 sci Persoanti aleasa de data frunze de feriga ¶ 0 Ramificatiunile formate pe
parti sau de tribunal pentru a hotarl asupra unei geamuri clnd inghiat5. [fr.].
neIntelegeri dintre ele, asupra unei afa- t ARBURE = ARBORS.
ceri: arbitril se vor numi de titre DIM prin act ARBVST sm. d Copticel, tufa, plants care nu
lamb, autentiticat de tribunal tra.-crv,) ¶ ® creste mai mutt de 1 metru Inaltime [fr. < lat.].
Care are deplina putere de a hotari, de a ARBVZ... = HARBVZ...
judeca asupra unui lucru: a ti liber Insem- ARC (pl. arouri, t arcs) sn. CD p Portiune a unei
neaza all singural sau de coca ce lace si de circonferente, a unei curbe (Lj] 176): -0
area ce nu lace (1.-GH.) [fr. < lat.]. de two; de eltpsit ¶ 0 "-Arm& primitive
AREITTRUI sbst. 0 Vointa, facultate alcatuita dintr'o bucata mai subtire de
de a hotarl asupra unui lucru O +t, Liber lemn sau de metal lndoita si lntre ca-
facultatea, putinta de a lua vre-o petele c5.reia se Intinde un fir eu aju-
hotarire, calauzit fiind numai de propria ARC
vointa [fr. < lat.].
ARBTU (pl.-we) sn. et- Varga cu care
se Incarca pusca. pistolul (La 173): se puns
In teava un Mont al se Impinge on Dina among.
In captt IISP.) [tc. h a r b i].
*ARBOR = 411130RE.
*ARBORA (-orez) vb. tr. A Impllnta, a
Infige, a Intilta ceva drept ca un arbore;
in spec.: un steag, a Malta, a ridica un --..... -
steag Inteun loc [fr.]. Fig. 173.
'ARBOFt4DA (p/.-ade)sf.,Totalitatea Arbie. Fig. 276. Arc de cerc. ,Fig.;177 Lamod cu arc. Fig.178. Arc
catartelor si vergilor unei corabji ( 174) [a r - torul arum se arunca sageata ( 178): mud s'au
b o r e]. I apuoat sit fact mAnlistirea Patna, an tras cu Stefan -Vodo.
*ARBORA$ sm. dim. AMORE. dintr'un virt de manta (NEC.); C;A: a avea matte coarde In -.,
'ARBORE sm. 0 Copse, porn; arbort de pit- a avea multe alte mij-
dure, copaci cart alcatuesc loace de a face ceva
padurile, cum slut bra - CD Pr. ext. Orice are o
dul, fagul, ulmul, frasinul, forma Incovoiata-
artarul, paltinul, etc.; ar- sprIncenelor avea darer! ne-
bort rAginogi, copaci verzi
a caror mizga Ingrosata
produce rasina, ca: bra- Fig. 1.74. Arborada.
dul, pinul, cedrul, etc. ;

I
arbor! tractltert, pomi roditori; arbor' de ornament, CO- 44.111)
sakta0
paci sari se planteaza pe alee, prin parcuri, gra-
dint, boschete, etc. ¶ 2 ..-PUTURQS = CENU$VR;
ARBORELE-VIVTII= Wm ¶® 2, Catart:~ trinchet,
mio, din provA, catartul care se ails In apropierea
provei; mare, catartul cal mai mare, asezat a-
proape de centrul vasului; artimon, catartul eel lg. 1110. ArLurl.
mai mic, asezat aproape de pupa; gabter No- GA- I. Arc de trnsurd.-2. Arc
-
BIER ¶ 0 sg genealogic, desen In forma de arbore
din care se vede iesind, ca dintr'un trunchiu, dife- Fig. 179. Arc de triumf.
in spirald.-3.Arc cilindric.
4. Arc spiral.-5. Arc de
arm& de foc.
ritele ramuri ale unei familii, spita neamului
(2A 175) ¶ 0 ice ...Is Diane', cristalizatie artificial/4. siderite In ...tulle coastelor (VLAH4 ¶ o tLtl Construc-
In forma de arbore obtinutti printr'un amalgam de tiune In form& de arc, Incovoieturrt a unei bolti;
argint; lui Jupiter, grupari cristaline de srtruri de Winn?, monument In forma de poarta ridicat
72
www.dacoromanica.ro
 amintirea unei biruinte, a vre-unui eveniment
Insemnat, sau simpla constructiune provizorie ri-
Ui (crio.); de ad: a prinde pe chum an 111, a-1 aduce ARC-
stea silit Intr'un loc ¶ CD Lat, ¶ O Joc popular,
dicata pe locul pe unde are s& treacti un personaj un fel de horb.: --Au e an Joe ce-1 loaea numal Ildati1/ ARC
de distinctiune 1a o sarbatoare, etc. (1 179) ¶ IVOR.) [ to.].
® ircro Unul din cei doi drugi de tier Indoiti In forma OARCANA. sf. Mold. (NASD.) (PAW.) Joc popular, un
de arc pe care se razima partea de sus, unde se fel de hora.
sta, a unei trasuri, carute, etc.: trasura pe ~lug OARCANE4 (p1.-nele) sf. Trans-. = ARCAN4.
([a] 1801) ¶ C) vir-J Bucata de tier, de aramii, de ARCANT (-Aneso) vb. tr. A prinde cu a r canu 1:
otel, etc. facuta $i asezata astfel ca sa vie iar la Dar Fulga svirle latul, de glt 11 arcaneste (ALECS.).
locul ei, la stares dintiiu, clnd nu se mai apasa ARCAR sm. Cel ce face sau vinde arcuri: rlt
asupra-i, resort (2.11802,3) ; ~n1 ceasornicnlui, zimb e- (MUST.) [lat.
stIrsise arcele... ce an avut In dughenile for
rec; ~in spiral al ceasornicnIni (LE 180 )Alli0011 00/tole:. a r c(u)a r i u s].
Ban. (Aso.) = ARMS11C) 4}, AC01; TIT ® ARCA$ sm. X Purtator de a r c, soldat lnarmat
voltaic, lumina puternica care tIsneste intre &ma
bucati de carbune legate cu cei doi poll ai unui
generator electric: lama (voltaic) (ra 177) [lat.
arcus].
$ARCI.i. (pl.
-tale) St. $ Spri-
jinitor, pro-
tector, Irian,
demni tar al
Portii care lua
sub protecti-
unea sa pe
Domnii romI-
ni: dedease stirs
yi la aroalele sa-
le de sila ce-1
Matt Vasille -Vo- Yrrb"
dA (m.-cosr.)[to.]. Fig. 184. Fig. 185. Fig. 186. Arca
'ARCA s/. Arca§ dac. Arca§ roman. romin (sec. XV).
Area lui Noe, co-
rabia In care cu arc (f3 184, 185, 186): din non se string ...it In ltirttl
s'a adapostit viteaznIni (VLAH.).
Nee In timpul 3 ARCA$TE sf. X Meseria de areas (NASD.).
potopului (8 ARC4T adj. Arcuit, Incovoiat, In forma de
181) flat.]. arc: eprtneene e; din zidurile a rAsArean ferestre strA-
ARCACIU Incite [lat. a r c (u) a t u s].
(EMIN.1
(pt.-owe) sn. ARCATI;RA. (pt.-turi) sj. er, Sir de mici ar-
0 Re Ingradi- cade (uneori numai aplicate sau zugravite) ca mo-
tura, ocol In tiv decorativ la un zid fla 187) [fr.].
care se Inchid Fig. 181. Arca lui Noe (dupS o stampti
oile, In gra- din evul-mediu).
inezi mici, ca
sa nu se amestece unele cualtele ¶ 0 xst3r Ingradi-
tura de nuiele sau de rilcluta facuta de pescari
In apa, pentru prinderea sau pastrarea pestelui
(nARCADA
182) .
(pl. -ads) sf. C) \kW\
Cu Constructiune In forma
de arc ce se razima pe f
stilpi, pe coloane, care de
obiceiu formeaza partea ex-
-"`
Fig. 187. ArcaturA. Fig rss. Fig. 289. Archebuzier.
ArchebuzS.
ARCER (pl.-ere) sn. Cute pentru as cutit bri-
ciul, coasa.
'ARCHEEIVZA (pl.-tize)sf. dir" Veche arnati. de Zoo
ceseamanti cu o pu,-
ca (IA 188): necurmata o
grindina a arcbebnzelor
for (BALL.) [fr. arq u e-
Fig. 182. Arcaciu. Fig. 183. ArcadS. b u s e].
"ARCHEBUZEPR
terioar& de jos a unor cladiri, si pe unde se poate sin. X Soldat Inar-
circula ( 183): salt mart, on arcade 01 bolte invIrtite mat cu archebuzil
6) Parte Incovoiata In forma de arc: are
0.-on-)1 CI (i53 189): alums en-
ochii Intundati in arcade ciolanoase (IRO.) [fr.]. capitan de ca-
ARHAIC... lari [fr. ar-
(eALc.)
ARCALTU sm. i Care e in mare cinste pc qu ebusie r).
ling& un om cu vaza: scriind si el aceastA prioina la un "ARCHEOL9G...
1cirlin mare ce era (LET.) Etc. ark al y]. = ARHEOLQ0...
ARCAN (pl.-ane) sn. (D Funie lung& ce se a- ARCHI... = ARHL..
runca, facIndu-i-se un lat,, asupra tailor salbatiet ARCHIEFT sm.
ca sa-i prindii; In vechime se Intrebuinta $i ca * = JNEAFAN: veni gi
a.rma ofensiva: Mina ce loge ca solcannI, De nn-I prinde zazn dedesuptnl ^"olui Fig. 189. Peisaj arctic.
fuel .,111 j In vremile trecute, se Intrebuinta
(ALECS. p.) mew [gr. apnVioc].
a,rcanul pentru a prinde pe tinerii ce urmau sit ser- ARCHTP, ARCHIT SM. f = JNEVAN [comp. AR-
veasea Ca ostasi: pe badita Vasile Il prinsese la oaste en CHIUFT].

73
www.dacoromanica.ro
ARC- *ARCTIC
ARCOS adj. In forma de a r c (CANT).
adj. 0 Care-i asezat la Nord, bo-
ARE real, septentrional:
point emislera ..t; in spec.
care e situat aproape de poll: regiune a; ueisai
r.1 190) [fr.].
ARCTURUS sbst. * Stea de rnarimea Intliu
din constelatiunea Vacarului [lat.].
*ARCURALISTA (pl.-iste) sf. dr- Arrms veche,
un fel de arc compus, cu ajutorul caruia se aruncau
sageti alte projectile cu mai
multi; putere si preciziune t -
Oft cu aroul obicinuit ( 191
elobanul.. ou palestra (areuballsta)
afireara ;minty' inimit ti plitrunse (CANT )
[lat.].
ARCUT (-ueso) 1. vb. tr. A
face, a Indoi In forma de arc. Fig. n3z. Arcubalista.
a. vb. refl. A se Indoi, a se
Incovoia ca un arc: Trotneul... se arcuate tugind
ARCUJT adj. 0 p. ARCM ¶ ® In form& de arc:
avea niete sprIncene bine ,e de Dare eh eran scrim
ARCULET (pl. -ete) sn. Am' dim. ARC 0 : 11 plerdu
O flagella de care Dunes el In ...n1 jut OSP.) .
ARCT.J$ (pi.-use,-usuri) sn. J Varga (altadata
In forma de a r c) de lemn sau de metal pe care se
Intind, titre cele dour). capete, fire
subtiri de par de cal, $i cu ajutorul
careia se cinta pe instrumentele cu
coarde; partile arcu5ului slut: baghe-
ta, parul, capra, scaunul, surubul
yi vIrful (r_ij 192): bases DInlea on ..al,
de to ardea la inIma (1.-G11.). '41
ARCU9R (pl. -spare) sn. Om dim.
ARC 0.
0 ARDAL;C sbst. Toate lucrurile pe
care le are cineva la o gospodarie, cu
care calatoreste, etc., calabalic: Onele
to ponies Cam on ..n1 tot am) [AGIRLI0]
ARDE (ard $i ars, pl. argot, part. ars)
I. vb. intr. 0 A se mistui prin foe,
a se preface In cenusa; 9 : pe lingit 00-
mon useati, and el cei versa sau pe Hugh lem-
nnl useat, arde et eel verde, pe ltnga cei raj
sufer Si cei buni, pe linga oamenii
harnici si din munca acestora traesc
yi cei lenesi; 9 : satul arde el baba se plea-
Ulna, se zice cind cineva face ceva ce
nu-i potrivit, pentru care nu-i mo-
mentul ¶ ® A fi aprins (vorb. de foc) ; A. Arch de
: arde tocul In pale nde, se zice despre vioarfi.i.vir-
cineva care pare potolit, dar poate) ful. a. Baghe-
fi primejdios, despre unul care se ta. 3. Plrul.
laude cu ce nu poate face, care se Iu rubPoria. g
arata grozav C) A Ti aprins (vorb.
de o lumina) : In camera ardeau mai contrabas.
mite lumlnari ¶ A produce cal-
4 cuitor al Ardealului.
dura mare, a dogorl: soarele ardea Oa In
Cantor (ISP.) ¶ ® A fi fierbinte: ape arde ¶ 0 A simti
caldera, usturime, etc. Intr'o parte a corpului, a
avea fierbinteala: 1ml arde capul; fi and mlinile ¶ 0 ®
A fi stlipinit de o sensatie puternica on de un sen-
timent adinc, etc.: and de sets; and de nerabdare; a-I
n. lnima, a) a don ceva cu Infocare, b) a fi cu
gindul la ceva, a fi cu vole buns, a avea chef pen-
tru ceva, a fi dispus sa face ceva: as acts -mi arde mie
halms acnmP mai adesea elipt.: de poveeti ne
non& (VLAH.)
2. vb. tr.
ms A mistui prin foe, a preface In ce-
nusa: ardean el prildan tot ce IntlInean in °ale ¶ 2 A In-
trebuinta o anumita substant.& pentru a se Incalzi,
pentru a gati bucate, etc., a face foe cu ceva:
lemne; carbunt ¶ ® A Intrebuinta anumite
substante pentru a da lumina: lumInarl de cearil ¶
4 A frige (vorb. de o mincare prea fierbinte) :
- rea placilor de saris, etc. [it.].
Mawr de to -ar o zamA bona, dar o zamA de rani I
ottramida, a supune la actiunea focului bucatile
de lut din care se face cliramida,1f O ouotorul, a
Incalzi bine cuptorul pentru copt Ii ® X A Innegri
bucatele laslndu-le prea mult la foc, sau punin-
du-le la un foe prea mare: a are friptura ¶ ® an
Horn', a face semn cu fierul rosu, a Infiera ¶ 0
o rand, a cauteriza ¶ ® ATza-1 (sau arde-l-ar) Socul I
www.dacoromanica.ro
a) blestem, b) C) expr. care se adauga pe lInga o
apt eciere magulitoare asupra cuiva: Ard'o loon) raze-
ele I En chiteam ell-i boierie, 61-1 unmet o sAndele (ALECS.-P.1
mai e, arz'o tootil I ¶ Q A innegri fate., a
(la 11111310(181i
Orli: 1-a are soarele ¶ © A suferi o durere mare, ca
si cind ar fi atins de foe: m& arde rana ¶ © A prici-
nui o usturime mare, a frige (vorb. de o substanta
introdusa In corp, de o bautura, etc.): Mut= aceasta
mi-a are tot &Mini ¶ ® (E) A fi stapInit de un senti-
ment puternic: ma arde un dor nespue de casts; 0 clam
anima, a-I face sa sufere: cum a are el inima nnei mama,
sea sa -I ardil anima St. Foca de astlizl (mai IT@ la inlaid.,
a da o emotiune puternica, o multumire: tragea Di-
nIca on areueul de to ardea la inimd (I.-GH.) FA
lovi, a bate pe cineva: se Primbla pe dinaintea bAietilor
fnarmat en o vargd lunge, aralnd elnd De unul end pe altul
(L-GH.); o palma, nn bioiu, etc., a da cuiva o palma,
o lovitura de biciu, etc. ¶ F A-i spume-
(IRG.). cuiva ceva neplacut, asa ca sa nu mai aiba ce ras-
punde, a-1 pune la locul lui: dar etil ea m'ai ars, lie) -
(ISP.). deule, zise parintele Duhn (CRG.).
2. vb. refl. 0 A simti durere atinglnd ceva a-
prins, a se frige cu bucate prea calde ¶ CD ( A se
lnnegri stlnd prea mult la foe (vorb. de bucate) 11'
A se lnnegri la fata de soare, a se plrli ¶ 0 F
A B
A pall ceva neplacut, a se pacali [lat. ardar e].
1- ARDEIA. (-e1ez) 1. vb. tr.XApuneardeiu In
ceva: nu mat ardeia filature.
2. vb. refl. ® A se luti, a se Dahlia (pm.).
ARDEIA,S sm. dim. ARDVIU.
ARDEIAT adj. 0 p. ARDEIA ¶ ® (f) lute, nil-
nios (POL.).
0 ARDEIETVRA (p1.-turi) sf. X Lucru care ustu-
3 Hi. Ca ardeiul: Cu care sa-lpresareze, Cu sere s'ardebsturt
(sEz.) [a rdei a].
ARDEIU sm. 0 Planta ierboasa, originara djn
America tropicala, cultivate astazi foarte mult pe
in not ca plant& culinara (Capsicum annuum) ¶
0 Fructul acestei plante, de
form& lungareatli si ascutita, a-
desea cilindrica sau umflata, la
Inceput verde, mai apoi galben
4
sau rosu on focul; gustul lui,
uneori mte gj Intepator ca pipe-
rul, 11 face sa fie foarte Intrebu-
05 intat ca condiment, mai ales in
Fig tarile calde ( 193); ®: lute ea
ardeiul, se zice despre cineva lute,
suparacios; (0: a da cuiva on pa
la nee(ZNN.), a-1 supara mai tare,
a-1 Intarlta [a r d e]. Fig. 193. Ardei.
ARDELEAN 1. adj. no, Din
Ardeal, al locuitorilor din A r d ea 1: cue fete ar-
Arcug de delene Toate-s negro la sprIneene (1K.-ORS.).
2. ARDELEAN sm., ARDELEANCA (p1.-once) sf. Lo-
11111S 1111 3. ARDELEAN(c)A sf. Un fel de joc obicinuit mai
ales In Ardeal, numit Inca dupe tinuturi, abru-
dean(c)a", somesan(c)5.", etc.
ARDELENESC 1. adj. = ARDELEAN.
2. ARDELENEAscA sf. = ARDELEAN(c)A.
ARDELENE§TE adv. Ca In Ardeal, ca Arde-
lenii [ardelenesc].
ARDENT adj. Infocat, Inflacarat: dotat... la
stnclii, inteligent, [fr. < lat.].
gf entuziast (I.-011.)
arde .1.k.RDERE sf. O Faptul de a arde 11 ®# Cal-
dura, arsita (BIBL.) ¶ 0 mt. jertfa adusa
de Evrei In timpurile vechi, In care victima era
mistuita de foc, olocaust.
ARDEZIE s f. at argilos de coloare cenu-
sie albastra ce se desface In paturi subtiri; se Intre-
buinteaza pentru acoperirea caselor, pentru face-
0 ARDICA... oor RIDIOA...
(RET.) *ARDO.A.FtE sf. Infocare, triflacarare; osirdie:Iti-
creazil on multil , plin de tineretii (ODOB.) [lat.].
*ARDOAZA (pl.-pate) s f. =ARM.= [fr. a r-
doise].
t ARE = 4111E1-
...AREAL sbst. Trans. 0 Intindere, suprafata (a
unei tari, a unui tinut) [germ.].
t ARECIU... so-HARScru...
74
 ARENA (p1.-ene) sf. ® p Locul deschis, aster-
nut cu nisip, din mijlocul circurilor, amfiteatrelor,
si In care se faceau exercitii, se dedeau lupte Intre
gladiatori sau cu fiarele salbatice ( 194) If ® Are-
mew romans, cladire In Bucuresti pe locul Expozitiei
din 1906 ¶ 3 (E)
Gimp de activita-
te: se °aborts° Unmet
al MArA nici o rezerva
In arena electoralik
(1.-0,1.) [fr. < lat.].
AREND* (-dez)
vb. tr. Vie A da sau
a lua In arenda.
ARVNDA(-eneil
at. Vs0 Invoial&
)
Fig. 194. Arent.
pe care o face ci-
neva, In anumite conditiuni, dlnd altuia, In
schimbul unei sume cuvenite, $i pe un termen ho-
tarlt de ani, sa exploateze o movie, s& se foloseasca
de veniturile unei case, unul teatru, unui hotel:
a da, a lua, a Linea In I ® Suma pe care o da sau
o primeste cineva dintr'o asemenea Invoialti [rus.].
AREND4R sm. Mold. = ARENDA4: .0nl eel veohin
an poste sa tacit nici an ritu celui nou DOW).
ARENDAS sm. tel Cel ce tine In arenda
o movie, etc.
ARENDASESC adj. De arenda $: In MA-
tura easel arendAsesti ardea on foe mare (coos.).
ARENDATE sf. 41 Ocupatiunea de a r e n-
da$T Locuinta unui arendas.
2 a. vb. tr. A sluji pe cineva ca argat: am venit aS
ARENDATTA (p1. -ite), ARENDASOA/CA (pl.
- oaice) sf. Nevasta unui arendas ¶ 2
meie care tine In arenda o movie, etc.: in Mantra
eras sramddite o multime de tinere arendiaoalce (000e.).
AREND4T sbst. Faptul de a a r end a.
t ARENDUI (- dueec)... = ARENDA...
AREOMETRIE sf. 15 Partea fizicei care ne In-
vi.ta cum se poste determina greutatea specific&
a unui corp cu ajutorul areometrului [fr.].
-AREOMETRU (p1.-tre) sn. 15 Instrument care
serveste la determinarea greutatii specifice rela-
tive a corpurilor solide si liehide far&
ajutorul balantei ( 195) [fr.]
AREOPG (p1.-Intri)sn. CD et. Tri-
bunalul eel mai Malt la vechil Greci:
era nnul din sfeatnicil uncle sa strange
stabil Athineilor (DOS.) ¶ 2 e: ee literar ;
opiniunii publice [lat.].
AREPA = 4an.A.
*AREST (pl. -tort) sn. 0 Inchisoare:
a duce, a pane, a Me la °°, ¶ 0 el pre-
Neatly, Inchisoare pe care o face cineva
In timpul clad se urmareste instructia
$i pina nu s'a judecat procesul [rus.
aresth sau germ. Arrest].
*ARESTA. (-tea) vb. tr. A prinde pe cineva spre
a-I pune la Inchisoare [a rest + fr. a r r e t e r].
*ARESTANT sm., *ARESTANTA (pl.-ante) sf. A-
cela (aceea) care este arestat(&) [germ.).
'ARESTARE sf. 0 Faptul de a aresta g 0
I°. Mandat de .0, ordinul scris ce se da de procu-
ror unui functionar al politiei pentru a aresta
pe oineva.
*ARESTATIE sf. = ARESTARE [fr.].
ABET' sbst. Trans. Ban. Preajma, Imprejurime;
mai obicinuit in expr. . In a), Imprejurul, In preaj -
ma, pe nimeni nu cuteza sA mearna to ~n1 mAnA-
etiril (RET.) ; In a) vIntnIni (BUD.), In partea, In direc-
tiunea vIntului.
ARET2 sbst. Paza, aparare: sA Jim ratan' tarn
Moldova' de .0 ci de apitrare (NEC.).
tARETE1 sm. Ban. Trans. CD 7...k 47 Berbece de
pr&sila: Pdagurile o'aretii sAltarit (DOS.) ¶ 2 re' t Uneal-
ta de batut part (soo.) BERBEcE ® ¶ ® dr- t Veche
masin& de razboiu w BRRBVCE 4 : areate, nn fel de bo-
lovani en earn ballad, zidiurile oetatilor Enema (CANT.) ¶ ®
* 3 Constelatia berbecului din zodiac (CANT.) [lat.
arses,-ietem].
OARETE2 sm. = ERRTE O.
OARETAR sm. Ban. Trans. c; Pastorul care pa-
zeste aretii (HASD.).
AREU Sm. a. 0
= ALIQR ¶ ® = AIQR' ¶ ® ARE-
-LA PTELE-CTINELIII O ¶ 4 = LAPTELE-CQCIILIII O.
114iRFA... ARG
I ARGAI4C = AGIRLIO: an trecut al el en zahereaoa 81
Cla kit ~DI (NEC.).
ARGASEALA (p1.-son) sf. TPD CD Faptul de a
a r g & s i ¶ 2 Amestecul de substante cu care se
argasesc pieile; 6 : a se duce In patina en (ZNN.), a
ajunge rau, a se prapadi.
ARGASI (- Sseso) vb. tr. Kt° A pune pieile In apa
amestecata cu coaja de stejar, castan, etc. pentru a
le face impermeabile vi mai trainice [ngr. apraaa
< &pig()) .
ARGASIRE sf., ARGASIT sbst. r7° Faptul de a
argasi.
ARGASITOR sm. tr° Cel ce argaseste
pieile, tabacar.
ARGASITORIE Si. rIP' Loc uncle se argasesc
pieile [argasitor].
ARGASITVRA (pi. -turf) sf. fr° = ARGASIRE.
ARGAT sm., ARG4TA (p1.-ate) sf. Slug& tocmit&
pentru munca mai Brea la o cask la o movie: tzi-
metepeun. al eau on carat on boil (CRO.) ; &meta a Impins -o
ou capul In tintinit (VOR.) [ngr. Zceritfic].
ARGATEL sm. dim. ARGAT: baltanas Hind, In-
tress la (this'll .0 (SAD.).
ARGATESC adj. De argat: mina argliteasa.
ARGATI (-Atm) I. vb. intr. A face slujba de
a r g a t, a munci ca argat: el artatea pe la unit el pe
la anti, Da sa -91 ctstlge brans vietil use.).
to argSteso o lunS de silo Lana simbrle (ON.).
vo Fe- ARGATIE sf. Slujba de a r g a t: tocmala-i stir-
OM, Intru chiar sou 'ndati In .0 (ALECS.).
ARGATTNIE sf. col. ARGAT: trapreitun-1, ea o
meta, fled° a toati (ALL.).
ARGATTRE sf., ARGATIT sbst. Faptul de a
argati.
ARGEA (p1. -gels) sf. 0 NE Groapa patrata, de
o adincime pin& la o jumatate de metru, In unele
parti acoperita ca un bordeiu, In care se bateau
pant ce aveau sa sustina prattle razboiului; femeile
teseau acolo pentru a pastra firele umede, ca sa
nu se rupa la tesut; se mai vede foarte rar astazi
pe la tarrt: La na 'tin sA les, La boa ma 'ndez, mll'ades I
(VLAR.) ; 44: no to grAbi ca fate mare la .0 el ea Wave la mA-
ritat (PANN) ; 0: aid bSrbatul In .0, nici temeea la rassboln,
fie-care sit fie cum Ii este dat, sa nu face ce nu se
potriveste cu firea, cu sexul lui ¶ 2 (HASD.) Cele
doua scinduri pe care sade femeia ctnd tese ¶ ®
Mold. (NASD.) tLe Gura unei pivnite ¶ 4 Mold. Trans.
(NASD.) (TNT.) (V(C.) tt5 Casa la Inceputul cladirii ei, clad
sInt pusi numai stllpii vi capriorii ¶ ® Mold.
Fig. 195 (NASD.) t Bolta cea mai mare a unei biserici, de sub
Areometru. turla: intrarA in besearica svIntnIni la local ce sit eblamA
trivolon, Is 'ntratul to .0 (DOS.) ¶ ® Mold. Fie-care din
blrnele batute de o parte si de alts a unei plute
pentru ca sa tin& strInse lemnele care o alcatueso.
OARGELV*A (p1.-0e), ARGELVTA (p1.-te) sf. dim.
ARGEA.
*ARGENTIFER adj. o Care contine argint
[fr.].
ARGHELAR sm. Ban. Trans. (e(a.) = HERGHE-
LEGTU [arghele].
ARGHELE sf. Ban. = MUUMUU [srb. e r -
g e I a].
ARGHEST..., 0 AR011181... ABOASi...
ARGHIROFILTE sf. ad Lacomie de bani (a-
dusa ca yin& unora din clerici) [ngr.].
*ARGTLA (p1.-ne) sf. ,ice Lut; silicat hidratat
de aluminiu provenit din descompunerea altor mi-
nerale sau rote; absoarbe usor apa $i devine Mai
mult sau mai putin plastica; supusii la un foe pu-
ternic, se Intareste ca piatra; varietatile ei mai im-
portante sInt: caolinul sau pamIntul de portelan,
argila plastic& sau pamintul de oale, argils smec-
tic& sau sapunul de pamInt, etc. [fr. < lat.].
*ARGILOS adj. 444 Lutos, care contine argila:
hums este o mei argiloasS [fr.].
ARGEVIA.GZAR = ARzMAGZAR.
ARGINT i, sbst. ® Metal de coloare alb&
1
caracteristica, tare, foarte maleabil si ductal, neal-
75
www.dacoromanica.ro
ARG- terabil la aer; se atacli cu greu de acizi; se aliaza
itFtH mai ales cu cuprul si cu mercurul; simbol chimic
Ag; se gaseste In filoane printre rocele de porfir,
gneiss, etc.; se In trebuinteaza la facerea mone-
delor, In bijuterie, si la fabricarca de dilerite in-
strumente: carat ca ..al; ban de labitor de la-
corn de bani, sgIrcit; ISmurit, streourat, t ars,
argint curat; re- apes ® ig x Nunta de me- NUNTA
1] ® Pr. ext. Coloare argintie: o tats mai albd ca ~al
ortnulal (EMIN.) ¶ 0 Ban. Marcum Mold. j- Bani ¶ 0
o ARGINT-VIII = MERCER: pared are argint-viu in el.
2. ARGINTI 8772. pl. p) Beni.
7. *ARGIRTURIsn pl. Lucruri de argint: matte bailie
tempo si art au apacat (M..005T.) [lat.argentum].
ARGINT4 ( -tea) vb. tr. irPoA acoperi cu un strat
subtire de ar gin t obiecte de alte metale, pentru
a le face sr' parti In Intregime de argint, a sufla
cu argint.
ARGINTAR sm. 0 112° Cel ce lucreaza obiecte
de argint (sau de alte metale pre(.ioase): btetul~
se tntorsese Med Wirt el plInglnd (ISP.) ¶ ® 5 Negus-
tor de asemenea obiecte.
ARGINTARTE sf. @ Multe obiecte de a r -
gint la un loc ¶ ® Taclmuri $1 vase de argint
¶ 0 Podoaba de argint sau avind Infatisarea ar-
gintului ¶ 0 Lajd PrAvalie de obiecte de argint.
ARGINTARITA (p1.-ite) sf. Mold. (NASD.)
004D14.-RAcuLui [a r g i n t].
ARGINTAT shst. Faptul de a argint a.
ARGINTATQR sm. Cel ce ar gint ea z A.
ARGINTT (-teso)..., ARGINT1 (-teso)... = ARGIN-
TA...: it'acum lune arginteete tot Egipetul antic (EMIN.).
ARGINTICA sf. .b = co*DA-RAcutui (argint].
ARGINTTU adj. 0 De coloarea argintului,
strAlucitor ca argintul: noril argintli prind a se rament
pe margini (VLA1.1.) ¶ 0 Care are up sunet 'impede ca
argintul: si on el an_I , Ride twat, rastatatd (ALECS.).
ARGINTOS adj. ® ® Care tontine mutt a r-
gint ¶ ® Ca argintul, de coloarea argintului:
Luna rani raze duloi 51 argintoase mow.
ARGINTUI (- nest)... = ARDINTA... lumina silei
tml art/Whiles °data (OLV12)
ARGINTVRA (p1 -
tart) sf. Ban. 40 = COADA-
**CUM [argint].
ARGINTICA sf. *
Arbust cu Boni mart
albe; creste pe stlncile
calcare din vtrfurile
muntilor nostri color
mai Inani (Dryas octo-
petala) (13 196) [a r-
g in t]. Fig. 196. Argintica.
'ARGON sbsl. 0 Corp simplu. gazes care, In can-
lila ti infime, se glseste si In aerul atmosferic [fr.].
ARGONAUT stn. 4 Gen de molusa cefalo-
podli, avind opt brae pe care se glisesc dour' siruri
de ventuze; specia cea mai cunoscuta trAeste pe
coastele Siciliei,
In golful de Ta-
rent si in Marea
Adriatica(11 197)
[fr.].
ARGOS adj.
erthOprit pentru Fig. 197. Argonaut.
citva timp de a
slujI In hiserica [ngr. apreS]
$ ARGOS; (-oseso) vb. tr. A A opri pentru citva
timp pe un preot de a mai face slujba In bisericii:
Patriarhul... argost pe Mitropolitul Leon (Newt.)
*ARGUMENT (p1.-ents)sn.[27 Dovadft pe care o
aduce cineva In vorbire sau In scris, Intemeindu-
se pe leglitura dintre anumite fapte: ~ele tale en mi
se par de 100 oonvinettoare [fr. <lat.].
'ARGUMENTA ( -tea) j. vb. intr. 47 A aduce
dovezi prin vorba sau prin scris: mut onm argnmen-
teas& dlnsul e abso.nt eonvingdtor.
2. vb. /r. A dovedi: eeee oe octal s& argrunentesi mi 29
Pare abeolat sadarnio [fr. < lat.].
*ARGUMENTARE, ARGIIMENTATAINE,* ARGII-
MENTATIE sf. 0 Faptul de a argumenta ¶
O Dovada prin vorba sau prin scris [fr. < lat.].
www.dacoromanica.ro
'ARGUNIENTATOR sm. Cel ce argumenteaz&
[fr. < lat.].
*ARGUS npr. m. O a Principe argian care dupA
legendA ar fi avut o suta de ochi ¶ 0 De aci (S)
*gum sm. Om cn privire agerA, patrunzatoare
iscoditoare, care veghiaza mereu si pe care nu-1
poste Insela nimeni: a ayes ochi de ¶ C) 3? Gen
de p &sari din ordinul galinaceelor, astfel numit dim
cauza penelor impestri(.ate cu numeroase pete ro-
tunde care seaman& cu niste
ochi; traeste prin insulele Ma -
lesiei (i] 19S) [fr.].
*ARGUTTE sf. al Fel de a
judeca $i de a aduce dovezi de-
$arte, fapte netemeinice, falsi-
ficate, interpretate dinadins
gre$it [fr. < lat.].
AREA, IC adj. 0 Invechit,
din timpuri vechi, ce da im- Fig. ugl. Argus.
presie de vechime; care se Intre-
buinta altadata, dar a disparut sau se obicinueste
rar astazi: caviare e; .tit ¶ C) aka Era ~a, era cea
mai veche din viata pamIntului [fr.].
'ARHAISM (p/.-isme)sn. Gv Cuvint, Intorslitur&
de frazA care se Intreb uin( a altildata, dar care a dis-
i =--
phrut cu totul sau se mai obicinueste foarte rar
[fr.].
astAzi: navelietii noetri intrebninteazik deseori
*ARHAISTIC adj. =AREL*IC [dupa germ. a r-
e
chaistisch].
ARHANGREL sm. 0 rej Inger care e mai mare
peste ceilalti, care ocupa un Joe superior In ierar-
hia tor; ...it Mihail el Gavel, sarbAtoriti de biserica
ortodoxa sub numele de Sfintii-Arhangheli, In ziva
de 8 Noembrie ¶ ® F. iron. Si ita -
(Ise.), varga
de bAtut copiii ¶ ® X Un fel de colac: la 0 Doman&
lung& trebne 200-800 colAcei, et allele (MAR.) [VSI.
< gr.].
*ARHEOLOG sm. p Cel ce se ocupa cu ar-
heologia [fr. < gr.].
*ARHEOLQGIC adj. p De arheologie: cercetAr
P's [fr.].
*ARHEOLOGICESC adj. p= ARBEOLQGIC.
*ARETEOLOGICESTE adv. p Pe tale a r h e o-
o g i c a, prin arheologie.
*ARHEOLOGIE sf. p *Uinta care se ocupa
cu studiul monumentelor, obiectelor, etc. pAstrate
din timpurile vechi [fr. < gr.].
t ARHETIP (p1.-touri) sn. Original, model dupft
care se calauzeste cineva: dealt toate mai dersivireita pil-
dd si pre ednitat Is. Ha. au fast (CANT.) [ngr. itpxiturcovi.
ARHIDIACON sm. try Primul diacon pe ling&
un episcop [ngr. iipxtStentovoc].
ARHIDIACONTE 8/. cr4 Functiunea, rangul de
arhidiacon.
"ARHIDIECESA (pl. -ese) sf. A Provincie bi-
sericeasca in fruntea careia se gaseste un aline -
piscop [gr. &px: + germ. DiSzes e; comp. fr-
archidioces e].
*ARHIDIECESAN adj. cxfDe arhidiece-
sh: °nowt
. ARHIDUCA sm. rig= ARHIDVCE [ngr. icpxt.60(4].
ARHIDUCAL adj. r-L2 De arhiduce [fr.].
' ARHIDUCAT (p1. -ate) sn. rig Domeniul unui
arhiduce [fr. a r chiduch 6].
*ARHIDUCE sm. eb2 Titlul aceluia a carui au-
toritate este superioara celorlalti duci; in timpu-
rile din urmA era obicinuit numai In Austria $i In
Bavaria, unde numele acesta se da In special prin.
cipilor din familia domnitoare [fr. archidu 0].
r g o S]. *ARHIDUCESA (pl. -ese) sf. q? O Sofia unui
arhiduce ¶ ® Titlu ce se dedea filed sau surorii
Imparatului Austriei [fr.].
ARHIEPISCOP sm. A ® In vechime, epi-
scop al unei biserici mai de frunte, cum au lost bi-
sericile care mai apoi s'au chemat patriarhale;
mai ttrziu aceasta numire s'a identificat cu aceea
de Mitropolit ¶ ® In Occident, prelat mitropoli-
tan, care este In acelasi timp episcop at unei dio-
cese si seful unei provincii eclesiastice OD 199)
[ngr. ?cpxtercEntonoc].
*ARHIEPISCORAL adj.,# = ARHIEPISCOPESC:
saturant [fr....].
76
 *ARHIEPISICOPAT (p1.-ate) sn. 0 mit Terito- construi edificii dupti regule anumite ¶ 0 &.t Infa- ARH-
riu sau provincie care depinde de juridictiunea tisarea unui edificiu, feint cum e cladit dupli re-
unui arhiepiscop 0 Orasul unde este stabilit gulele acestei arte: ease enemas n'are nicio.wl® X A R I
scaunul arhiepiscopal ¶ O Functiu- militarS, arta de a fortilica orasele, cetatile, lo-
nea, rangul de arhiepiscop [fr.]. curile In care ar putea nAvAli dusmanul in timp de
ARHIEPISCOPESC adj. mrt De razboiu ¶ 0 navalit, arta de a construi co-
arhiepiscop: palatnl rabii, vapoare, porturi, arsenate, etc. ¶ ® (P) Alca-
ARHIEPISCOPIE sf. frif O Func- tuirea sistematica, dupa un plan bine glndit, a unei
tiunea, rangul de arhiepiscop ¶ ® lucrari: nu vad Mot n-.. In opera aoestui autor [fr.< lat.].
Cladirea, locul unde Bade un arhi- *ARHITECTURAL adj. en De arhitectura:
episcop [ngr. apxtextaxoneicd. tormele a ale acestei oladiri [fr.].
ARHIERATICON sbst. mt Carte *ARTIITRAVA (p1. -eve) sf. en La edificiile grece
ritual& care cuprinde toate litur- dega.rhiepiscop. si romane, partea inferioara a coronamentului unui
ghille Cu indicatiuni speciale despre edificiu asezata de-adreptul
cele ce are arhiereul de facut In serviciul litur- deasupra capitelelor colum-
gic, fie pentru hirotonie, fie pentru on -care act nelor sau pilastrilor si care
arhieresc liturgic, precum si toate rugaciunile suporta friza (2_, 200) [fr.
de hirotonie care se fac pentru conierire de ran- < ital.]. I .4
guri, duhovnicie, etc. [ngr. &pxceparev.64 *ARHTVA 07(.-1V13) St. OO
ARMERATT (-Mesa) vb. intr. A (DOS.) A pi stori Actele, documentele, etc.
ca arhiereu [comp. ngr. acpxcepavitu] privitoare la istoria unui
ARHIERESC adj. RI De arhiereu: i-a &it popor, unui oral, la admi-
binecuvIntarea arbiereasca (sLv.). nistrarea unei institutiuni,
ARHIEREU sm. A 0 Ori-ce demnitar al bi- etc. ¶ ® (F): arhivele neamului
sericii cu rang superior, mai sus de arhimandrit; nostru ¶ O Locul unde se
11: a bAgat pe dracul In mg on lautari el no poate sa -I pastreaza asemenea acte: Fig. 200. ArhitravA.
scoatil on site do arhierel OSP.) ¶ ® Spec. Prelatul care Arbivele Statului [fr. < lat.].
a primit consacrarea episcopala, dar n'are eparhie, *ARHIVAR sm. Functionar care are sub In-
(In Romlnia dinainte de razboiu erau In numar de grijirea sa un depozit de arhive [germ.].
opt) si poarta titluri de °rase din eparhiile respec- *ARHIVQLTA (pl. -te) sf. 65 Ciubucele care Im-
tive: Ploesteanul, Botoseneanul, Craioveanul, BA- podobesc boltitura unei arca-
cAoanul, Rtmniceanul, Blrladeanul, Pitesteanul, de (0 201) [fr. < it.].
Galtiteantil [ngr. apxtepsoc]. ARHON sm. Titlu de no-
ARHIERIE sf. A Functiunea, rangul de a r- bleta sau de politeta ce se da
hiereu: arhiereul de va hirotoni pre col OM, sa i se is cuiva, alaturat de obiceiu pe
arhieria (PRV. -MS.). ltnga numele sau rangul lune-
ARHIMANDRIE sf. A (D Conditiunea de ar- tiunii pe care-1 avea: cit sent de
himandrit ¶ ® Luc unde lade un arhimandrit !Orion, :gttrar, de a Intra in is
® Manastire avind in frunte un arhimandrit:
11( mills dumitale tALECS.1 [ ngr
de acorn inainte In Arges sit fie manastire et". (NASD.).
arif.(DV]. Fig. 201. ArhivoltA.
ARHIMANDRIT sm. ri4 Rang superior prin - t *RHONDA sm. -= 41.RHON:
tre calugari, deasupra staretului si egumenului; nu-I vina dnmitale, vi en, sint unohin IALEcs.) [ngr.
arhimandriti au numai manastirile mai Insemnate: eipxowrqc].
Mitropolitul lace pe pArintele Duhn on mita (CRG.) [ngr. ARHONDAR sin., AnHoNDAREASA (p1. -ese) sf. frit
ECpXCILaVapETlc]. Care are functiunea de a Ingriji de un arhondarie,
*ARHILVIILIONAR, -ABA adj. sm. f. Foarte bo- calugarul (caluga -
gat, care are multe milioane [fr.]. rita ) insarcina t (a)
t ARFIIMITROPOLIT sm. frif Mitropolitul pri- Intr'o manastire cu
mat [gr. ecpxt.- +mitr opo 1 i t]. primirea oaspetilor
ARHIPASTOR sm. fmt Prelat de un rang su- [ngr. apzovviplc].
perior: oft pe ce sa multi ametiti din picioare... de ruginea ARHONDARIC
...id (CRG.) [gr. pX:- +pastor]. (731.-icori) 571. Mit Par-
ARHIPASTORESC adj. fmlf De a r 11 i p tea din cladirea unei
s t 0 r: Mitropolitul tarn era luat pe sus din scannul mtintistiri unde Tint
el trImis In exl (1.-GN.)
gAzdui(i sf ospatati
ARHIPASTORIE sf. r Functiunea, rangul calatorii (A 202):
de arhipastor. la ne astepta o magi
vrednica de a lndestula
*ARHIPEL (p1.-eluri)sn. ().-011.)0 =ARHIPELAG[fr.]. nista stomaburi de poeti
*ARHIPELAG (pl.-suri) sn. Grupa de insule, (ALECS.) [ngr. ECpX0V-
Fig. non. Arhondaricul
parte a marii in care se gasesc mai multe insule la apExcl.
marastirii Horezul.
un loc [gr.].
ARHIREU... = ARHIERgII... ARHONDARIE sf.= ARHONDARIC [arhon -
t ARHISTRATIG sm. 0 CApetenie ¶ ® Spec. d a r].
rof Cel mai mare poste Ingeri, calificativ dat arhan- ARHONDOLOG(H)IE 4.52 0 Class nobililor,
ghelilor Mihail si Gavril [vsl. < gr.]. nobilime, boierime ¶ 0 lstorie a familiilor boie-
*ARHITECT sm. Cel ce se Indeletniceste cu resti: material... din care putea taco o IntreagS arhondologie
arhitectura, cu arta de a clad', care face planul (eR..vN.) [ngr. «pxovtokoria].
unei cladiri si is asupra-si cIteodata construirea ARHONTAR... = ARHONDARIC...
ei [fr. < gr.]. *ARHONTAT sbst. p 0 Functiunea de arhon-
ABHITECTON = anarrgcT [ngr. (ipxyrilerow]. te ¶ Timpul cit guverna un arhonte [fr.].
2

*ARHITECTONIC adj. 0 Kn De arhitectura. *ARHONTE sm. p Unul din magistratii cari

care corespunde regulelor arhitecturii ¶ 0 ® Care
e alcatuit sistematic, dupd un plan bine gIndit:
Mu a da clAdirii despicitturllor de lemne forme 33.3 (1.-GH.);
Sint ghiduri arhitectonici de-o grozavA mAretie :mg.: [fr.].
t ARHITECTONICESC adj. en = ARHITECTQ-
NM; mestesug (C.-RAD.) [arhitecton].
ARHITECTONICESTE adv. en Dupti. regu-
lele arhitecturii: o case mare, Incapatoare vi olitdita
(woe.) [arhitectonicesc].
*ARHITECTITTRA (p1. -tart) sf. 0 se Arta de a
77
www.dacoromanica.ro
guvernau timp de un an In republica veche a Gre-
cilor [lat. < gr.].
ARHONT OL 0 GTE = ARHONDOLOG (H)IE : lucram
vi luptam... de dorinia de ranguri pe seam (1.-OH4.
t ARHONTOLQGHIU sn. V Carte a familiilor
boieresti [ngr. &pxovto).6vd.
*ARLAN' I. adj. A Ce tine de secta lui Arius
(eretic din secolul al 1V-lea).
*Aium sm.,*ium.NA (731.-anel St. Partas al see -
tei eretice a lui Arius [fr.].
 * ARIAN' j. adj. 0 Al Arienilor, ce tine de fa-
ARI- milia Pr. ext. Intindere de teren: cerul aoopere oa nu coviltir
Arlenilor: limbi.ariene. argintnit rotunda
ARI ARIPTI sm. p1. O p Nume dat celor mai vechi 0. a pimintuini
stramosi ai familiei indo-europene; acestia par a (DLVR.) ¶ 0 *
fi locuit la Inceput Nord-vestul Indiei, de unde, Spatiul stra-
pleclnd $i imprastiindu-se spre Apus, au populat batut intr'un
o mare parte a Asiei occidentale si mai toata Eu- timp dat de
ropa; altii, lndreptati spre miaza-zi, au populat raza vectorie a
India, Ceilanul, etc. [fr. a r y e n]. unei planete ;
ARIANTSM sbst. frff Doctrina eretica a lui legea arii-
Arius $i a adeptilor sai [fr.]. lor, una din Kd
ARIC adj. ARIAN' [dupa germ. arise h]. legile lui Kep-
ARICEALA (p1.-eu) sf. h Boala la cai, ma- ler ¶ 9 Ban.
gari, vite cornute, etc. caracterizata prin niste Curte [lat. a- Fig. 206. Arie.
unaflaturi la incheietura de jos a pi- r e a].
cioarelor, lingo copita, semanInd cu ARIES sf. .1 t $irul de tonuri, de note, care
un burete, si pricinuita de tederea a- alcatuesc o bucata de muzica dupa regulele artei:
nimalului Intr'un Wc gunoios, pIM de melodla aceasta se executit pe o 0. bine ounosoutit$ ® Bu-
ap& ( 203) [a r i c i]. cat& de muzica, clntee: aril nationals [it. aria].
ARICI (-icesc) vb. refl. a A se face, ARIENESC adj. = ARIAN'.
a se stringe, a se ghemui ca a r iciu I; *ARIERGARDA (p1.-de) sf. X Partea de la ur-
a se sbirli ¶ Iv A cap&ta ariceala ma a unui corp de armata, menita sa apere grosul
ir 4. TACIT:WA. armatei de un atac pe la spate [fr.].
ARICIOAICA. (p1. -ce) sf. ?.4t Fe- Fig. 203.
Ariceala ARIMAJ sbst. 3 Asezarea marfurilor in maga-
mela ariciului. (la cai). zine vasului sau pe punte [fr. arrimag e].
ARICIT 4. adj. p. ARICI ¶ .
a AKIN... = ANIN...
Cret : Negru este-un cal urit $i la at. a .0 (roc.) ¶ C) ar tARTNA1 sf. Trans. Nisip [lat. a r en a].
Bolnav de ariciu T 4 Pocit, necrescut normal din ARTNA2 sf. (NASD.) = Puma,.
cauza unei boli, clnd a fost mic (RV..CRG.) ¶ 5 $Plin ARINARIT A (p1.-10) Trans. = smEKTA
de rani (In urma muscaturilor de tintar): samitna [a r i n al.
on pialea pilnlui, atla -i era pelita MI (Dm.). 0 ARINDA.... = ARENDA....
2, sbst. Faptul de a se arici.
ARICITITRA (p1. -tart) sf. qv = ARicEaLli.
OARTNDE, ARTNE Trans. sm.
GARTNGA sf. Trans. )4* = scaumnx [germ.
= ANTIC i
ARICIU sm. a at Animal mamifer insectivor, Haring].
cu capul ascutit $i cu corpul scurt 5i gros, acoperit C AREN'T (-these) vb. refl. Trans. A se frees de ni-
pe spate cu niste sip (VIC.) [a r i n a].
ghimpi galbUi; clnd .,/4/ .t.. ARINT (pl. -purr) sn. Loc acoperit cu nisip,
doarme sau clnd WO, ti,F_ pustiu: 1-am unmet to nrile Eglptnlui INEGR.) [a r i n a].
,
vrea sa se apere, se -,t 4a. ARINTTE sf. * Loc acoperit cu anini, pa-
stringe formlnd un dune de lunca sau de locuri apoase compusa mai
fel de ghem ghim- ales din Mini: Sears vine din arinisti, On miroase o 1m-
pos;traeste In toata t ,a;, batd :sisal a r n].
Europa ( 204): ,g,4r OARI9IIP (pl. -oabe) sn.. 0 o..11.
C): a se lace (ghem) Fig. 204. Arici. augur. ARrei ¶ ® Vraful de 2
ca arloinl, se zice pleava ce se strange gramada
despre cineva care se ghemueste de frig, etc. sau In jurul unui par la arie, chid
care sta. de o parte, izolat de oameni, a ii nesociabil; se treiera.
cu Int,elesul din urma $i In expr.: parcit-1 un .0 ¶ ARIQIU' (pl. -oats) sn. 41
2 In credintele p op orului, ariciul e socotit casimbol Grup de of despartit de turma
al Intelepciunii, ca datator de sfaturi bune; de aceea (RV.- CRG.).
D-zeu s'a adresat lui clnd a zidit lumea; de aici In-
telesul pe care-1 are In pasagii ca: pare c& -1 Bunsen 0
ARIOR Sm.
0 = LAPTELE-C1NIILIII 0
i (D = ALIQR 1.4
4'
ariclul la nreche di are sit se petreadi Intre ele ceva pentrn 1 0
m -DE-BALTA, plants ier-
(Maul (Will @f= ARicEatat If 4 if Boala de pie- boasa, cu lion! galbene dispuse
le la om ¶ © * (NASD.) MT.) Boala la plante, mai In umbele, cu fructe In form&
ales la vita Tampa ¶ o Ban. = ROSTOGQL ® II 0 de capsule acoperite cu mici
Varietate de grlu cu tubercule neegale; creste prini
spicul foarte scurt si locuri mIastinoase, pe malurile
lndesat( Triticumcom- apelor (Euphorbia patustris)
pactum) ¶ A (NASD.) (j 207) [lat. aureolus]. Fig. 207. Arior-
(PAW.) Joc popular 7 9 *ABIOS 0 4. adv. U..) to mod de-balta.
ARICIII-DE-MARE, ani- patetic $i cu elect dramatic.
mal echinoderm, cu cor- 2. sbst. Bucata de iv*,
pul Invent Intro scolca muzica executata In glike.
de forma sferica aco- felul acesta [it.].
perita cu ghimpi, ata ca Fig. 205. Ariciu-de-mare. ARIPA = 2N-
seaman& cu un ariciu ARIPA...
strIns gramada; traeste In mare (Echinus livi- ARTPA (ph.- ipe,
dus) ( 205). [lat. ericius]. -bpi) sf. 0 3e 4s
*ARM adj. Sterp, neroditor, sec, uscat: pi-
I Partea corpului cu
mint .0; 1 - F : mint. A; Babied, studiu.0 [fr. < lat.]. ajutorul careia une-
ARIDICA... = le animale, in spec.
AREDITATE sf. Uscaciune, seceta, Insu-
a pasarile si insectele
sirea unui lucru arid: a solulul ¶ . Lips& de se Malta, sboara si
varietate, de imagini, de farmec: a stilnlui [lat.]. se sustin In aer Lt]
ARM: sf. .)) Loc neted curatit de buruieni
I 208): a bate din aripi;
si tarina pe care se imblatesc on se treiera bucatele; a title aripile ¶ ® (E) Fip. 208. Aripi : A. de liliac ;
In cazul clnd se treiera cu cai, se bate In mijlocul (vorb. de lucruri ne-
B. de fluture;C. de pasare.
locului un par de care se leaga. calul ( 206): orbnl materiale si mora-
fel cant& aoul In aria on paiele IPANN) ¶®t t °liner de le) : aripile credintei, glndulni; a bump de string aripile
functionarul care avert supraveghierea grInare- inchipuirii... 0.-oH4 ¶ 0 F : aripile vtntnlui, timpulni,
lor Domnului ¶ CI A ± Masura unei suprafete ¶ etc. ¶ 0 ® Scut, ocrotire: Dumnezen... sit vit aoopere
78
www.dacoromanica.ro
Cu aripa bunattitilor sale (sw.) ¶0 F A face, a prinde, a
Coyote aripi, a cap&ta putere, a ajunge cineva sa se
Increada in sine, a ajunge la o situatiune, la a-
vere; a-1 tate calve aripile, a-1 lasa Mr& ajutor, a-1
Impiedica de a mai face ceva; a
tines. De cineva sub aripa lul, a-1 gam.,
a-1 ocroti7 ® ago Pr. anal. Organul
membranos care slujeste pestilor
spre a putea Innota es- AROIOARA
1 ® i Partea lateral& a unei cla-
diri (2j 209): aripa dreapta a palatului
aripa biserio11, streasina de la turnul
eel mai de sus ¶ ® 0 Pr. anal.
Partea lateral& a unei armate ase-
zate In ordine de bdtaie: °omen - Fig. aop. Aripa
dant11... alergan olnd la aripa dreapta,
oind la aripa stingll a oetirilor tniirate
Laturea, .marginea unei turme de
(SU) ¶ ® G±e
oi; arum oilor (NASD.), 10C1.11 Ingradit unde stau oile
In timpul noptii ¶ 0 Pr. ext. Ori-ce are forma sau
felul de asezare al aripilor Intinse ale unei pas&ri:
tura ou aripi sr FVRCA; se yid cruel on cite dons aripi
(MG.); aripile virtelnitei, crucile,
spetezele, fofeinitele virtelni-
tei; Cu oohelarli pe aripele nasului
(ass.) ¶ ® Ike Aripa unei trasuri,
aparatoarea de deasupra roti-
lor care Impiedic& sa vie no-
roiul pin& sus ( 210); aripa
mini bind de butoin, una din cele Fig. aro. A. Aripa
(Jou& doage In form& de seg- de tra.sura.
ment de cerc care alcatuesc
p&rtile laterale ale unui fund de butoiu sr FUND; A
arlpa morii, partea morii alcatuitA din scinduri le-
gate Intre ele cu chingi, sau dintr'o cercevea aco-
perita cu pima, si care, Impinsa de vint, pune In
miscare pietrele morii; moara poate avea 6, 8 si
chiar mai multe aripi moaRA) ; aripa rotii, lopata
sau speteazil prins& Intre obezile midi la o moar&
de apt'. si In care, batind apa, pune In miscare
bie:
Bucov.
,
roata ¶ @
de gabier ; ,
Pinz& In form& de trapez la o cora-
de sburator; interioara ¶ © p1. iv
Baal& de copii mici care-i.face sa se
(MAR.) (p,
Incoarde, s& bat& din pi-
cioare si sa piing& me-
reu ¶ a 4 (MAR.) ARITA-
GDZITEL fluture mic, alb,
ce se arab, mai ales In
lunile Iunie si Iulie (Pte-
rophorus pentadactylus)
(2a ] 211) [lat.-vulg. a - Fig. are.
1 p a].
ARIPARTTA.(pl.-ate) sf. Oaie care merge la
marginea, la a r i pa turmei (DAM.).
ARIPAT adj. Inaripat, cu aripi: vent un 501M-
lean -
(ISP.) [a r i p a].
tARIPI... I = 1/4ARINt... ¶ 2 # A-si Intinde ari-
pile: dedesuptul intiritnrii aripindu-se tine la Mann maw.
ARIPIO4RA (pl. -oare) st. dim. amPA : do-I
2 rap
oirlanul o lua pa ariploarele sale si o ducea (coo.) ¶
Organul membranos la pesti cu ajutorul caruia In-
noat& (.- PESTE).
ARISTOCRAT sm., ARISTOCRATA (p1. -ate) sf.
Om de frunte, om ales In societate, de nem
mare, nobil, boier [fr.].
ARISTOCRATIC adj. De aristocrat: maniere
e [fr.].
ARISTOCRATTE sf. 0 Clasa de sus, a nobi-
lilor, nobilime, boierime ¶ ® Pr. ext. Clasa de
- intelectualS [fr.[.
oameni alesi, distingindu -se prin anumite Insusiri:
:ARISTOCRATINIE sf. col. Class de sus, a no-
bililor, boierime [a ristocr a t].
ARIST (pl. -oane) sn. .1 Instrument muzical
automat, In form& de Mita, care, prin invlrtirea
unei manivele, recta diferite aril Insemnate pe un
disc de carton perforat ( 212) [fr.].
.4lRIWrE sf. Trans. Maram. Bucov. Inchisoare,
temnita [ung. aristo m.
"ARITTIC adj. ± De aritmeticti: mien'
[fr. < lat.].
ARITMETICA (p/.-10) sf. 0 ± Stiinta rare
se ocupli cu raporturile dintre numere, cu calcu- ARI-
lele ¶ 1. Carte care trateaza despre asemenea
2
stiinta [fr. < lat.]. ARM
ARITMETICTE
adv. + Dupa arit -
me tick dup& regulele
acestei stiinte: Mind so-
coteala~, rezultatul a acesta.
ARITMET I C IA N
sm. ± Cel ce se °cup& cu
aritmetica [fr.]
ARITMOMgTRU
(p1.-tre) sn. Aparat cu
ajutorul caruia se pot fa-
ce mecanic calcule arit-
unei cladiri. metice [fr.]. Fig. 212. Ariston.
ARID' sm. * = ARZU.
AR1V$ adj. sbst. 0 /ten. Ban. Trans. (HAM.) MD.)
Mar g, mar care se coace de timpuriu, la Slm-Pietru.
ARIVIST sm. Persoan& care caut& sa' slung&
la o situatie cu on -ce pret, Intrebuintind toate
mijloacele; ambitios faril scrupule [fr.].
O ARTINTDA......- ARENDA...
A A-RTNIYUL (DE-) lot. adv. ow RIND.
*ARLECHIN sm. 0 () Personal din vechea co-
medie italiank care aparea pe steno Intr'o haina
pestritk alcatuit& din fel de fel de petite
de colori diferite si care amuza publicul
prin glumele si caraghiozlicurile lui (j
213) ¶ 2 ® F Om neserios, f&ra prin-
cipii hotarite: on politic [it. a r 1 e c -
chino].
ARLECHINADA (pl.-ace) sf. 0 t)
Pies& In care apare un arlechin, bufonerie
¶ ® WD Faptli neserioask po-
litica [fr.].
tARM (p/.- marl) sn. 0 11, Partea de sus/
a piciorului la cal, vite cornute, etc.,
coapsti (ow CAL, BOIJ) : manincli din ..n1 de din -
['poi al iepii o ocS si iumitate de came
(sEz.) ¶ Fig. 213.
CI 0 Ban. Partea de sus a piciorului la Arlechin.
om, coapsii [lat. armu s].
ARMA . = INARMA ... [lat. armare].
4IRMA (pl.-me) sf. Or' Instrument, unealta
Mout& anume pentru a servi cuiva sti se apere sau
s& loveasca in cineva: alba ea- ALB; de too
or- FOC; otensiva ser OFFI1SW; defenstvli so- DE-
FENSTV ; portativa Bar PORTATIV; de vinat, de tir,
de salon, de riabolu; a lua armele, a se Inarma fie pentru
a ataca, fie pentru a se apara; a she= la arme, a
ripa-gi§tei. strange soldatii, cet&t.enii cari pot purta arme, spre
a fi gata de atac sau de apArare; de aci: la arme
strigat prin care se chiamil soldatii, cetatenii ca
sa la armele; a donne armele, a se preda, a Inceta
lupta, razboiul ¶ Bali de arms, un fel de galerie
2
In care se all& asezate In ordine si bine Intretinute
tot soiul de arme; loc unde se Invata minuirea
armelor ¶ 0 Se zice despre diferitele feluri de
trupe care compun o armata, adica infanteria, ca-
valeria, artileria, geniul, aviatia: in ce ai servit e
¶ ® p1. Mestesugul mlnuirii armelor ¶ pl. 5
® Rdzboiu, luptI, expeditiune militar&; Irate de
arme, tovara§ de lupta; # a rifts arme(le), a se apnea
de arme, a incepe r&zboiul, a declara, a purta raz-
boiu ¶ ® p1. (F) In sens moral, se zice despre tot
ce slujeste spre a combate pe cineva, spre a face sa
dispara o gresalk spre a nimici o pasiune, etc.: ar-
mete ratinnli, adevirolui, calomniei, etc.; se Intrebuin-
teaza uneori si la sg.: caloranta este totdeauna arma
hivtdioellor ¶ 0 pl. c;;;-: Semnele simbolice distinctive
ale unei taxi, unui oral, unei familii nobile, marck
stem& [lat. a r m a, In parte cu acceptiunile fr.
a r m e].
t ARMADA (p/.-meni),-1-ARmabiE (p/.-eau) sf.
Trans. Ban.= ARMATA: imparatul on se tame on toate
armezile lni (RET.) [ung.armadia].
AR.MAM.VNT (p1.-te) sn. A Faptul de a
Inarma, de a aproviziona cu armele necesare a
lark un corp de armatk etc. ¶ - # Toate armele
la un loc ale unui soldat, ale unui corp de armatk
etc. ¶ ® 2. Faptul de a pune una sau mai multe
cortibii In stare de a calatori pe mare [fr.].
79
www.dacoromanica.ro
ARM- 0ARMAN (p1.-ne) sn. 0 / Arie mare unde se teritoziall ¶ ® X Pr. ext. Serviciu militar: a lace
sau In care se string bucate: se dose impel
ARM treier uncle adormi In pale (0.-ZAMF.) ¶ 2 Ograd IL Cu fin
armata ¶ O (0 Multime mare, adurditurit: si-a re-
crutat o de oameni f5rS capattiu [dupd fr. arme e;
unde se Inchid vitele (L.-M.) ¶ ® Locul, cercul comp. it. arms t a].
unde se a$aza arsicele In care trebue sd se loveas- t ARMATA., (p1. -ate) St. = HARMAT A : on Dade -
cri; rostit si ARATEAN: dace intra on labial In armean... strimea gi en armata, Meal on pustile, an tinut miilocul
o n mat lase motor pentru celialti (I.-co.) ¶ 0 Rotocol, (m.-eoat.).
cerc care se face pe fats apei, °Ind se arunca sau *ARMATOR sm. , 0 Cel ce echipeaza un
cade ceva In ea; rostit si ARMEAN: so faces cite on vapor cu toate cele necesare: catarturi, pinze, ar-
armean impreturul (stropn)ini tom) [tc. harm a n]. me, munilluni, etc.
0ARMANGTU sm. (POL.I ($A1N.) d Om tocmit pen- 7 ® Ccl ce echipeaza
tru treierat; argat care pazeste armanul [tc. h a r- o corabie pe soco-
m a n y]. teala sa $i o Incarca
OARMAR (p1. -are, - aruri) sn. Trans. = ALMAR. cu marfuri spre a o
ARMARIE sf. Loc unde stnt adunate arm e: expedia la un port
do -te de-ti alege dupe plac din armaria mea (RET.). de comer], (Cr.].
*ARMATURA,
111
'ARMARII sf. pl. (I, =.1inretoalt [diva fr. a r-
moirie s]. ARMATVRA (P1.- tart)
ARMAROAIE sf. Trans. cm.) (pike.) Dulap Mout sf. 0 ee A Toate
durdi Waimea unei firide $i asezata In ea; In- legaturile de her care
trinsul se in sticle, oale, etc.; servesc sa sustina o
EIIIIITEfeje
uneori are $i forma unui bufet eonstructiune, o fe
(. 214) [armar]. reastra, un modelaj,
ARMASAR sm. 0 aIF Cal etc. ([j 215): greaua Jt
nejuganit ; 1 : ~n1 bun se vinde din armature a ferestilor race
B raid, se zice chid un lucru bun ¶ Old
In pAmInt into., Fig. 2/5. Armaturi.
n'are nevoie sa fie laudat; 0: Fie-care din placile
~el clod Imbatrineste ajunge la rignita, metalice care fac parte din condensatorii e-
se zice despre cineva care nu mai lectrici ¶ 10 j Unul sau mai multi aceidenti scri$i
e bun de nimic, dacit a Imbatrl- imediat dupe cheie, pen- p
nit ; 0: a face din tinter ee, a marl tru a ardta tonul $i mo-
peste masura Insusirile, Insem- dul In care bucata de
natatea unui lucru, a exagera muzica este scrisd. (101 Fig. 216. Armaturi.
® Mold. Trans. (HASD.) (CONY. 'FEL 216) [fr.).
= ARBIAsAuL ® [lat. vulg. ar - ARMATURA. (pl. -turf) sf. 0 X Toate armele
miss a ri u s clas.admiss a- pe care le poarta un soldat: drept toaui armature, a-
r i u s]. Sterna:
veau cite o pusca... et cite un pistol cell.) ¶ ® pl.
ARMASARAS Sin. V., dim. Armarnaie.
armaturile acestea !ant: ottani zimbrnini moldav, Hind In
ARMASAR. coarnele sale pajura Imparateasca (NEOR.) flat.].
ARMASAREL sm. 0 dim. anraAsan 11 ® ARME4N1 sin ARMEANCA (pl.-once) sf. Lo-
77. Cuiul lung care prinde catusa de protap $i se cuitor din Armenia sau coboritor din ace$ti locui-
prelungeste pine la pamInt de tine jugul ridicat tori [vsl. Armênin d].
Our PROTAP). ARMEANg sr ARMAN ® 0.
ARMASARESTE adv. Ca un arm as a r. ARMENESC 1. adj. 0 Al Armenilor, de A r -
ARNIASARIIS SM. 7.k dim. ARMASAR: intra In e a n: biserica armeneasei; altabetul TABELA V)5
ourtile domnesti In saltAturile... unni ernes° moos.). ® iron. VizitA armeneasea, vizita peste masura de
ARM-4$ sm. 0 i Odinioarit, om de a r m e, luny). ¶ ® iron. Mold. at clic pupaza.
un fel de jandarm, Insarcinat cu urmarirea, prin- 2. ARMENEA.SeA sf. Mold. (1.-on.) Joe popular.
derea raufactitorilor $i"aducerea la fndeplinire a ARMENESTE adv. In feint Armenilor, In lim-
pedepselor ¶ ®t mania :, sau vet odinioark bs armeneasca.
comandant al artileriei, care mai avea sub autori- O ARMIC gm,. 74 Trans. (FR.-CDR.) (vie.) .--ARBITG.
tatea sa Inchisorile din tarn $i care da curs sentin- t4RMIE Sr 0 X Armata, o$tire: fugeau to urma
telor capitale; de el depindeau rangurile inferioare neastra ca o pima In risipa (ALEcs.); ¶ ® : Vest bejanii
de arrna$i (vtore, trees sau at donee., al treilea ,): de albine, Armit grele de tumid (mat) [TIM a r m i j a].
Sul cel mare avea teat& antoritatea asnpra robilor Statuint 0 ARMTG sm. Ban. 741E Armasar.
0.-oti.) 5 ® Trans. two.), to mare f ..+111 mic condu- `ARIVIILARA adj. f. * Bier& 444, siera imaginata
catori ai cetei de tineri can iau parte la serbarea pentru a face sa se priceapa a$ezarea Yn spatiu si
Junilor din Brasov ¶ 4 Trans. 0 SubstiLut de miscarea corpurilor ceresti, $1 In
primar ¶ G Ej De-a .wl, joc de copii cari Isi aleg un deosebi a acelora care fac parte
Imparat $1 un armas; acesta trage pe rind copiilor din sistemul nostru planetar (2j
cu o batiste rasucita la palmy atitea lovituri cite 217) [Cr.].
porunceste Imparatul ¶ ®® Siciu al arsicului ¶ C) 0 ARMTNDEN sn. O Mold. Trans.
Mo/d. (HAso.) 2 via vin de calitate superioara din Ban. Ziva de 1 Maiu: to zina de
viile de Cotnari. all bet vin rots, ea se Innoeste angels
ARMASEL sin. t Armes de grad inferior OM) ¶ 0 Trans. (HASD.) Porn sau
eelorlalti arma$i (al doilea, al treilea): I1 Drina Ps crengi care la IntIiu Maiu se pun
Arum erratical) tut VodA (v1-10,.). dinaintea usii [vsl. Ijer e in i i- Fig. 217. SferA
AR1VIA$ESC adj. ; De arm a s. na -din I]. armilarA.
t ARMAI (-tom) vb. tr. 0 t A face arm as pe $ ARMISTTTIE sf. X= ARMIS-
cineva: De clad eu to -am armasit Niel o slujba n'ai plinit MIII: armistitia ce Meuse en Moscalii (LET.) [pot. a r -
treoo.) ¶ 2 V $ A asupri, a chinui, a schingiui: declt mistycyurn].
trupurlle mai ran armageaste sttfletele (VARL.). ARMISTTTrU (p1.-Ill) sn. D4 Intreruperea, In-
A.R1VIAWE St. 0 t Func(iunea de arma$ 11 cetarea pentru cltva temp a ostilitatilor, prin bun&
2 (P) Asuprire, chinuire, schingiuire. Intelegere Intre conducatorii color douil armate
AR1V/AT adj. 0 p. ARMA 9 C NVARMAT ¶ 0 vrajmase [fr.].
X Pnterea dell, forta military a unui Stat ¶ 0 X *ARMONI4t. (-ntez)...= ARMONIZA... [fr.].
Annul -e, mdsuri de razboiu, de apkrare: eabinetn1 ARMQNIC adj. .1 Ce are armonie, plin de ar-
din St. Petersburg se impotrivea la ori-ce mason e (1.-211.) monie: 'mete a [fr. < lat.].
T tt BETQN [dupd fr. arm e]. ARMQNICA sf. J 0= AeORDEON:flacal
*ARMATAI (pl.-ate) sf. 0 X Totalitatea for- cu camasi roan fac al se ands preludil de (IRO.) ¶ ® (de
telor militare dintr'un Stet; o parte din aceste for- Pura), mic instrument de muzicit, mai mult juclirie
te, caste, o$tire: carp activa ; permanents; ..... copildreasca, alcatuit dintr'o plea de metal de
80
www.dacoromanica.ro
 TABELA V. ALVABETUL ARMENESC ARMONIST sm. j O Muzicant bun cunoscA-
tor al armoniei ¶ ® Cintaret din armonica [fr.]. ARM-
Mare Mic Cursir Valoarea foneticil *ARmoNru (p1. -nit) sn. j Instrument de mu- ARM
zica cu claviatura, analog cu orga, In care tubu-
rile sint Inlocuite prin lame metalice foarte sub-
Co "' "' a tiri; sunetele slut produse prin miparea aerului
F. P p p (b)(neaspirat) provocatk de un burduf pis In
cl
it,
t t k (c) legatura cu douk. pedale (N1219)
[fr. harmonium].
? T t (d)(neaspirat)
b h I-
e, ie 'ARMONIZA ( -ion) vb. tr. si
o 1 1.
intr. ®J A alcatui duple regu-
lele 0 buoatA de muzicii 7
b 6 F.
e ¶ C) Pr. ext. A face sk se po-
C. P c e (foarte scurt) triveasca, a pune In armonie AI,1,
P' la IL th (t aspirat) parldlc, calitatile unui lucru: Fig. 219. Armoniu.
& d- ; i n'a armonizat destul colorile 11 10 A
1' I' l I
forma armonie, a se potrivi In mod placut cu
ceva: mutt on galbenul nu armonizeazit ImPreund 1 0 y
L I L.
I A trai In bunk Intelegcre : ;item In acest flint alatur1...
I... In l- h (aspru) armonlend Impreund (Bate.) [fr. harmoniser].
'ir 4 ; ds *ARMORIAL (p1.-ale) sn.ra Carte care cuprinde
it ti I g (k)(dur) armoriile nobletei unei tart, unei provincii [fr.].
.... .; 4 h 'ARMORII sf. pt. Semnele simbolice distinc-
2 .; is (neaspirat) tive ale unei familii nobile, ale unui ores, etc.;
marca, sterna unei taxi: mi-a dat carts as do vtotto pe
'L. 2
a"
tI gh care lipsea Insit ale (I.-GH.) [fr.armoiries].
N g 14RMUR, tARMIIRE sm.= ARM.
ti d i ni ARMURA (p1.-ori) sf. 0 = ARMATVRA ¶ 0 err
8 .t .' i, h (slab) Armele $i Imbracamintea de otel care In timpurile
'1, t 1. trecute acopercau tot corpul .Caeca
L L
rkzboinicului, precum pla-
Z",
*
uo, (Ca engl. w)
tosa, zaua, coiful, etc. (E .I,. . runISIer
o
II ^
. ..
-
t 6
220): armurlle grele ale cavale-
rilor din Malta (VLAH.) ¶ 0 J=
ARMATVRA C) [fr.].
4f* ' Ploto,ii
"1 1 -1 b (p) g. .. .4 Airdsem

9. t t 6, g (moale)
ARMURAR' shst. C) imp
Build de vite, foarte primej- s w
Scut

1t ,- r (aspru) dioask, umilaturk is partea

I) - s (aspru) de sus a piciorului cu para- za
11,
S
i i
...
v
d (t)
lizie a picioarelor do dinapoi,
piclea vitei bolnave e Info- _Geo unallew

P r r r iata ca $i clad ar fi deslipita,

iar carnea e acoperitk. cu ni$te
8 8 : the (aspru) pete ca ale frunzei de armu-
1 .- u rar:. boala de de se lecueste... cu
4i * i ...- ph (aspru) burniana ce se chiami armurar Fig. 220. Armuri.
-C .* # kh (aspru) liartA In boll (DRAGH.) IT ®d Plan-
0 ^ . o tit ierboasa ce creste mare, ajungind uneori pink la
4- 0 1J
Inaltimea de dot metri; are frunza grask., Impe-
stritatacu pete albe, cu crestaturimari $icu ghimpi
pe margini; florile sint stInjinii deschise,dispuse In
capitule globuloase; poporul o Intrebuint,eaza con-
care slut prinse mid casute care au Inkuntru anti' tra boalei de vite numite armurar (Carduus ma-
libere; suflind In aceste casute, se obtin sunete rianus) (E1 221) [a r-
izolate sau In acorduri; numit $i eolink." Le( 218 m u r].

="."=
[germ. (Zieh)harmonika, (11aund)har- ,

monika]. ,.,

ARMONIE sf.
O Sunete exe-
cutate de voci sau
de instrumente di- et -
ferite $1 combi- Fig. 218. Armonica.
nate In asa fel th-
eft, executlndu -se In acelasi timp, sk mult,u-
ineasca pe deplin auzul ¶ O Potrivire placutk. In-
tre sunete ¶ ® J Arta de a cunoa$te potrivirea
Intre sunete, studiul acordurilor: ;cora de ¶ 0
Felul placut In care sunk cuvintele dintr'o poe-
zie, dintr'un discurs, etc.: admir armonla acestor ver-
suri ¶ C) 0.7 imitative, Impreunare de cuvinte
alese astfel ca sunetele for sk imite ceva din o- Fig. 221. Armurar.
biectul pe care -1 reprezinta aceste cuvinte: IIn
tropot de copite, potop rotopltor" (ALEC& ) e o de. imitative ARMURAR2= ARMORTBR.
Iale®unui
Pr. ext. Potrivire Intre partite alcatuitoare
lucru, Intre calitatile lui: It; Invitiseoza o
ARMURARE Sf. = ARMURAR1 l .
*ARMURARTE sf. e 146 Loc unde se fabric&
desAvIrsitil d. de Ilnii sl de prouortii onsim 0 ® Bunk.
11 sau se land arme [fr.].
Intelegere: nu trees° in ¶ ® # Incheieturti: stricIn- ARMURARITA sf. g, = ARMUR4R1 O.
du-I Coate armonille trupulut si toate Incheleturtle (oos.) [fr. fARMURE = ARM.
< lat. ¶ 0 <gr. icpp.ovio.l. "ARIVIURIER sm. 9 0 Lucrittor sau negutk-
ARMONIQS adj. Ce are armonie: limb& armo- tor de arme de aparare, precum coifuri, zale, etc.
nioasit ; versurl armonloase ; color) armonloase, color! bine $i chiar arme de foe, pusti, pistoale, etc.: °literal
potrivite, placute ochilor [Cr. h a r m o n i e u x]. thiraue .111 DeWitt's mint de (13R.-VN.) ¶ 0 blaeatru race
I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat. 81 6

www.dacoromanica.ro
AARRS N- lucrator Insarcinat Cu repararea armelor la vol am ametit, Somnul oa m'a aromit -COD.) ¶ 2 t A a-
un corp _de trup& [fr.). mAgi, a Insela: garpele se aprople de aromi pre stramoageo
ARS ARNAT,TT sm. Albanez ¶ 2 Servitor, (ux.).
vizitiu, etc. Imbracat In haine cu colori vii (altA- AROMIRE sf. 1Faptul de a aro mi 1r 2 =
dat& se vedeau multi asemenea servitori In casele AROKEALA 1 ¶ 2 Amortire, nesimtire: pretutindeni
boieresti, astazi mai rar) ( ea gasi o nepAsatoarelmoos.).
222 : un mustAcios intrA si In- AROMITOR, # ARIIMITOR, -TOARE adj. stn. f.
tInse stapInulni Min un lung ciubno I Care EtTOMOSt e: bunnl sown m'a ?mat on Wilma.
(HEos.) ¶ Z oluntar albanez sau Int aromitoare el dulce m_vs.) ¶ 2 # ingel5tor: se apro-
de alt neam recrutat cu leaf& plat% d'Insnl negte arumitorl bitleani
de Domnii fanarioti ; garda AR(0)MIN 1, sm., AR(0 ?Ouch (p1.-Inoe) sf. 0
Curtii era compusti din arnauti Roman de la sudul Dunarii, locuind In Epir,
Imbracati In dulame cu fir si Tesalia, Macedonia, etc., Ma-
purtind pistoale, hangere: ar- cedo-romin, Cutovlah, Tin-
nAntit Domnnlui purtau tel de tel de tar IA 223, 224).
arms el Dort In tot 'Minn' is strata 2. AR(o)MSN, AR(o)mtrivso
(Ler.) ¶ 4 Poteras pentru prin- adj. Al AromInilor, In felul,
derea haiducilor: Arnantll se is- dupA obiceiul acestora.
bets, Armele de foe Bootee Si 'n Co- AROMINTE adv. Ca
drean le elobozea (ALECS.P.) ¶ ® Joe A r o m I n i i, in graiul a-
popular (SEV.) = ARNAIITEAscA romin.
6 f Gnu de primavara (nu- a. ARON ® npr. m. ¶ ®
mit $i grin cu bobul lunguet (BARBA. - WI-) ARON = COCO -
si In muchii, de coloare frumoas& galb en5. deschis& ; se $0AICA [ngr. ihpov + npr.
searnanb. mai mult prin Dobrogea; mai puttn bun A r o n].
pentru piine, e mai des Intrebuintat la fabricarea ARONDISIVINT (pl.
pastelor fainoase, macaroane, fidea, etc.: Orin de -te) sn. Diviziune, parte Fig. 223. Fig. 224.
yard... A dat Domani s'a flicuti(mAs.) [to. a r n a u t]. din teritoriul unei tari sau Aromin. AromincA.
ARNAUTP sm. dim. ARNAVT: Apol venea dnpii unui oral supusA unei au-
ci Coats de arnantel (ALECS.-P.). toritAti civile, militare sau eclesiastice, eircum-
ARNAUTSC 1. adj. De A r n Au t, alcAtuit scriptie administrativA In Franta, corespunz:etpoa:
din Arnauti: ayes no (Mit mare A.+ MB la brin (M.). re plasilor, plaiurilor sau ocoalelor noastre: depar
2. ARNAIITEASCA sf. Joe popular, un fel de bora tamentele Frantei se Impart tie -care In mat multe .3 [fr.].
introdusA In epoca Fanariotilor de armatele dom- A- ROSTOGOL(UL) (DE-) loc.; adv. Pr ROSTO-
nesti si pAstratA azi In popor. CK/L.
ARNA.UTSTE adv. Ca A r n A u t dupA `ARPA... = HABFA...
felul Arnautilor, In limba lor: !adorn' men, imbracat ARPAC.4.$ sbst. X Un fel de orz curatat de poj-
(ALECS.). ghitb. [ung. arp ak as a].
ARNAUTIME sf. 0 col. ARRAVT ¶ 0 Gloat& ARPACIC(A) = ARPA-
de arnauti, de mercenari: gent arnitutImil eterlste... l:kW.
Il oheman in Bucnregti ((. -011.) ARPAGIC sn., ARPAGICA
ARNU (pl. -nee) sn. Ban. Trans. Acoperls la car, sf. (pl.-toe) * 0 Plant& ier-
la trAsurA lung. ern y A]. boasA Inruditli cu ceapa;
'ARNICA (p1. -ice) sf. ---PODREAL-DE-MUNTE: lit- creste salbaticapetArmurile
cataplasme on carpe mutate in (ORIG.) [lat.]. rlurilor, dar se cultiva. gi In
ARNTCIU sbst. Bumbac rAsucit Inteun singur gradini pentru trebuint.ele
fir, vopsit In diferite colori, cu care se cos Inflori- culinare (Allium schoeno-
turile de pe camasi, stergare, etc.: toll m cSmA I albe, prasum) ( 225) ¶ ® Specie
cn Inflorltnri de pe la guler (VLAH.) [comp. srb. j a r e- de ceapb. midi care se sit-
n i a]. deste primavara pentru a
*AROGA. (-og) vb. tr. A-gi Insusi ceva pe nedrept: creste din ea cepele cele mari
cum poll fl-ta sit-0 arogi an asemenes areas P [fr. < lat.]. [tc. arpagyk].
'AROGANT, -TA adj. sm. f. Infumurat, semet, ARPAGON sm. Om sglr-
trufas, obraznic: mi-a vorbit cu un ton [fr. < lat.]. cit, calificativ lust de la nu- '
AROGANTA (pl.-te) sf. Infumurare, semetie, mele unui personaj din co- 'M pt--- CO\
trufie, obrAznicie: se deprInsese.., eS -I rabde toate aro- mediile lui Moliere [fr. H a r- Fig. 225. Arpagic.
[fr. < lat.].
genial° (VLAH.) pagon ].
AROMA (-omez)...= pinit sa aroma, gin- p# ARPALTC sn. Plat& supjmentartt pe care e.
durile Imi !Amara Maya la drumnl ce tacusem (Iap.). primea cineva pe ling& leaf.; pensie [tc. a r -
'AROMA (pl.-me) sf. MireasmA, miros plAcut: palyk]. 2224, .-
o Imblitatoars a twat cable turcegtt (EMIR.) [fr.]. *.A.RPGIU (p1.-gii,
AROMAT' adj. Ce are arom A: dindu -le... vi- -giurl) sn. I Mod de LE-IL
nuri e In cups de our (VLAH.). a executa notele unui a- ') )7; 7
AROMAT, sn.,t ARomTA (p1.-te)sf. Substant,b. cord succesiv si repede, -.
vegetala cu miros plAcut on pAtrunzAtor Intrebuin-
tat& la parfumat, la OM, in medicinA, etc.; mi-
imitind felul de execu- '.,od
(tune al harpei (,__j 226) ¶ Fi g. 226. Arpegii.
rodenli: venean... on vase on balsam gi alts 00 (em.) [gr. 2 Semnul ca-
aptop.a, eipthttata]. re aratA pe note
'AROMATIC adj. Care tontine aromate, de locul unde trebue
felul aromatelor, cu miros pi/tout, pAtrunzAtor: stt se execute un
anbstanta, Mita A; bautnra ee/1.; otet Soarbe ceainl d, arpegiu [it. a r -
din o tasii diafana (ALECS.) [fr. < lat.]. p eggi o].
*AROMATIZA (Awn) vb. tr. A da un miros pia- ARPENTAGIU
cut unei substant.e, amesteclnd -o cu aromate (p/. -mot, -agiuri),
[fr. < lat.]. AEFENTAS (pl.-ale,
AROMEALA, # ARIIMEALA (p1. -eli) sf. 0 Sta- -aiuri) sn. MAsurA-
rea In care se gaseste cel ce a aromit: Ancuta to trezi toarea unei bucati Fig. 227. Arpentagm.
din AmAgire, Inselaciune: nupntu rAbda
(ODOB ) ¶ 2 de pamInt ; arta
arnmeala idolilor (Oos.) [a r o m i]. de a ridica planuri, de a masura locuri, mosii (
AROMT, *ARUM (-meso) 1. vb. intr. A atipi: 227) [fr.].
Mini aromea, M1u1 adormea, Stumm' csit,1 tura (TEOD.). ARS I.. adj. Cl) p.ARDE: oArbnni arsI; fripturA a;
2. vb. tr. ) A adormi, a face sA doarmb.: Ca et Sate A de soars ; de seta IN C NEARS 41 C) : A sAri(ca),

82
www.dacoromanica.ro
 a sari repede dintr'un loc, a se ridica jute, trezin- partile lui slut numite: ,,om" sau spate", gau- ARS-
du-se far& veste din stares de amortire, de nepasare, ra" sau burta", beiu" sau Imparat", siciu"
etc. In care se afla; a trace Da Huas cineva, a trece sau arms'', etc. ( 229): averea noastra In e se ART
foarte lute, foarte grabit iff 0 F Cu sufletul en subs Intr'o vreme pica la a
fairer& a, cu sufletul amarlt, cu inima Indurerata; Bona suit 0.-611.); Jocul
de act, elipt.: no ma lass age de tot ..a et Infocata (CANT.) ~elor, In sau de-a
111i : A-i da un her pan inima, a simti a neli- Tale [t.c. a a y k].
niste, o turburare grozava ¶ () # Aroint aur AR$1CAR sm. la
etc., argint, etc. trecut prin foc, curatit de on -ce Ju arsi o
amestec strain ¶ ® 2 Trans. vin -ars Ps- VIN. 229. Ar§ice : S. Stein.
Fig.
2. sbst. Faptul de a arde: am( coeurtlor; de zlicluh nAASINan-sf G. 6aura.B. Beiu. O. Om.
(Pb.
el de ..il soarelni (NASD.). -hunt) sn. 1t Cot:
t ARSE sn. pl. frft ARDERE-DE-TQT. ar arde pamIntul de 7 not (VOR.) ¶ 2 Un numar oare-
ARSA (cu) loc. adv. Trans. (Buo.) (L. tel Cu top- rare de jurubit,e de tort (L. M.) [tc.].
tanul, cu ridieata. 0.115INTC Plr ARSENIC 1.
# ARSANA (p1. -Hale) sf. Lac de debarcare, ARINIC (A) Pr ARSENIC (A).
debarcader: au mas la los, adeca la pristanlete undo eta 1.1.R*ITA. (pl. -ite) sf. 10 Caldura, dogoarea
corabiile (oiar.) [ngr. Itparveig]. soarelui In zilele de vara no patu nioi 55 se umbreasca
tARSATVRA. (p1.-turi), sf. 0 = ARSVRA: odata ontin de areita soarelni (ISP.) 1 ® Dogoarea focului:
cazura de pe fats tut arsaturile de scare ei-1 rimes chIpul an eSutat o lama de oameni de 01 de groaza looului a
carat ((SP.) 5 ® = ARDERE-DE-TQT [a r s]. eeire pe o nortitit (M-COST.) ¶ ' Mold. (NASD.) (SEZ.) Loc
'ARSENAL (p1.- alert, -ale) sn. (D X Locul unde de flnate, pa$une In mijlocul unei paduri, pe un
se fabric. sau se in armele si munitiunile de raz- deal In fata soarelui ¶ 4 Ban. 44.. Coast& pietroa-
boiu: case era o adevarata fortareata pi odala Int on se sa, neroditoare a unui deal ¶ ® Trans. Bucov.
().-Ory.) ¶ ® (V : bogatul de catmint' al adversarilor nostri Specie de tintar (Culex annulatus) : e rea ca o , se
(CAR.) [fr.]. zice despre o femeie foarte rea [lat. 'a rsici a].
'ARSENIAT sbst. At' Sare rezultata din combi- AROV (pi. -Dave) sn. Trans. cm.) Cazma, hIrlet
narea acidului arsenic cu o baza [fr.]. [srb. a § o v].
'ARSENIC' sbst. Metaloid de coloare cenu$ie *.4RTA. (p1.-te) sf. Exprimarea prin cuvinte,
$i de stralucire metalica, cu un miros de usturoiu colori, sunete, etc. a starilor sufletesti superioare,
foarte caracteristic, si care devine o puternica a emotiunilor estetice: opera de ¶ 2 Maestrie,
otrava prin oxidare ( p saricica, soriceasa, sari-
cioaica) [fr. < lat.].
k 'ARSNIC2 adj. g? Acid ,
acid rezultat din
combinarea arsenicului cu oxigenul (As05) [fr.].
'ARSENIOS adj. 12, Se zice despre un acid nu-
meste$ug, talent, pricepere: arta minunatS cu care a:-
binele 41 eonstruese celniele ¶ ® it Arta poetics, tratat
de regule (Watt care trebue scrisa o bucata poetic&
pentru ca sit Indeplineasca conditiunile unei opere
desavirsite ¶ 0 indeletnicire cu un lucru care cere
mit Si oxid alb de arsenic (As03) [fr.]. o anurnita culture, respectarea unor anumite prin-
ARSYT adj. 0/ten. (mi.-cm) Afurisit, blestemat. cipii: arta oratorica; arta dramatics; artele frumoase, arhi-
ARS1,41.N =ASIAN: .41 lui Mohamet ea alai au prine tectura, sculptura, pictura, Bravura, poezia, mu-
Pratte (ALECS.) [tel. zica, dansul; arte liberate, ocupatiunile In care omul
ARS DARE s f. Ban. 0 Arsita, caldura mare, zapu- lucreaza, mai mult cu mintea, cu inteligenta, spre
$ala. [a r s]. deosebire de fatale mecanice, meseriile acelea in care
ARSURA (p1.-suri) sf. C)0 Arsita, caldura, do- se lucreaza cu miinile $i masinile ¶ 5 Mijlocul prin
goare: nioi un plc de adiere on astimpara arsura (DLVR.) ¶ care se ajunge in ceva, iscusinta, dibacie: are o spa -
- Sensatiunea de uscaciune a gitlejului pe care o data de a captive lames [lat. a r s].
are cineva cind Ii e foarte sete: dli-mi o pare,... ca "ARTERA (731.-ere) sf. OO do
as -mi riooreso arsura gItlejului (NEM) ; pr. anal. sensa- Vas prin care singele e dus de
tiunea neplacuta pricinuita de reaua mistuire a all- la inima. in celelalte partd ale
mentelor: stmt nitte arsuri is stomao ifj 0 Rangt pri- corpului (E, 230) If G (i) Cale
cinuita de foc pe o parte a corpului: ow I-a (Owls mare de comunicatiune Inter)
ia-
arsura la os, a !tarn din soma rlionind (cum) ¶ ® Sel1111 tarn, Intr'un oras: bulevardele slut
sat de foc pe un lucru, stricaciune produsa de foc ¶ arterele principale tntr'un oral) [fr.].
G Ba.$ica., umflatura produsa pe piele prin atin- 'ARTERIAL adj. gD De ar-
gerea unei plante ca urzica, etc. ¶ ® Lovitura cu tere; sistem toate arterele con-
biciul, plesnitura cu o nuia: tsi Indemna calul Cu ar- siderate de la plecarea for din
surf dose de biota (SAD.) ; a host trezit de arsura inlet nuiele inima pina la cele din urma
(SR -VN.) 1 0 Trans. Loc pietros on nisipos, ars de ramificatiuni ale tor;
soare si unde nu creste vegetatie;parte .a unei pa- singele rosu din artere [fr.].
duri distruse de foc 11 C) # Foc, mcendm: arsuri ei *.ARTRIEsf. =ARTVRA 0
alto role pros tot loom se vedea (LET.) 11! 0 .0 CO de [lat. arteria].
noapte, bubulita ce iese pe trup, mailalesivara [lat. 'ARTERIOSCLEROZA sf.
arsura]. Boala a arterelor, Intarirea
ARA, = HARgA... paretilor for [fr.].
ARX1.7 (p1. -Sane) sn. Trans. ARTERIOTOMIE sf. F
= ARSOV lung. a. s 6].
ARSENIC, AR$11PIC 1. sbst.
Bucov. = 1JR2INIC: gedect In an-
tereul sari de arsenic el Wins en un
Sal SOW= (ORIG.).
!'
I
i,
;-2.

NA,
torul unei lantete [fr.].
*ARTEZIAN adj. Put ,
Deschiderea unei artere cu aju- Fig. ay. Artere.
sapatura Verticala fa-
cuts In pamint, adesea pins la o
mare adincime, Si prin care t1*-
Nt'0.- '
2. ARSIENIC(A), ARMIC(A) 5171. j.
,,,. "."
-4" ne$te cu putere apa, uneori pIna
4 Planta ierboasa, cu flori VA.
-- la o mare Inaltime (,] 231) [fr ] ----aar-rod
ro.sii, rar abbe sau pestrite, dis- OP
.A.. i
ARTIC (pl.-ice) sn. n Jalba: klerarpf7R-
'1V7
puse In fascicule umbelate; ori- 4.7*. cola ce vs da vre-un la mina domniei
gmara din Orient, se cultiva. es-..if (PRVAP.) [pot. a r t y k u l].
prin gradini ca plant& orna- ,,,, ,,,,:e.v.v.
ARTIC2 (pl.-ice) sn. 0/ten. Ban. Fig. 23z. Put
mental. (Lychnis chalcedonica) -. 41M -
46......---0,: -:-.-- Trans. (PAC.) = HARM. artezian.
-,0
( 228). Ir. -'--,-- *ARTTCLUi ARTICOL.
C ARt.T = AR2AII. Fig. 228. Ar§enic. *ARTICOL (pl. -ole), *ARTICUL (p1.-tde) sn.
ARIC (pl. -ice, -tot) sn. 1 0 Unul din cele $apte 0 Fie-care din partile unei legi, unui statut, unui
oscioare ale glesnei, astragal ¶ 2 0 Oscior de la tratat de pace, etc. care prevede dispozitium anu-
Incheietura genunchilor picioarelor dinapoi ale mite asupra unui lucru; partile acestea poarta fie-
mieilor sau caprelor si cu carese joaca copiii; care un numar special: Aal 200 din Codul civil ¶ 2 ,0°
83
www.dacoromanica.ro
ART- Fie-care din partite unei publicatiuni periodice. Co - *ARTINION (p1. -oane) sn. b Catartul de It
de fond. articolul din fruntea pupa, din partea dinapoi a corabiei,
ARU lective:
de revista;
unui jurnal, unei reviste ¶ ® Parte a unei soco- cind vasul are trei catarte [fr.].
ARTIRISI (-teem)... = ATIRDISI...
de vinzare: e
tell: ai pus prea molt la .411 Incasarllor ¶ 4 WY Object
de acestea nu se gaseso in orice prilvAlie ¶
0 00 Particula care se alatureaza pe ling& substan-
to.].
[ngr. %/pr-iiptar.t<&prroi.Ccu
*ARTIST sm., *ARTIsTA (p1. -te) sf.
tive, adjective, etc. pentru a determina mai de 0 Care se ocupit cu arta (pictura,
aproape intelesul tor: -.- boasts; nehotitrlt [lat. muzica, etc.): Kunea de artist e crude., gi
articulu s, cu parte din acceptiunile fr. a r- e trise a el resplati MAKI ¶ ®(E, Om pri-
ticle]. ceput, talentat: e an adevdrat in aran-
*ARTICULA ( nlez) 4. vb. tr. t 0 A punt in Jana Incrurtfor ¶ ® Q dramatic (sau
miscare o parte a corpului legath prin incheieturi
de 0 alts: no pot .7 bratul ¶ 2 A rosti sunete, cu-
simplu )= ACTOR [fr.].
ARTISTIC adj. Privitor la arte, cu
vinte: In stIrsit taut' se. artictileze trei cuvinte (o.-zAktFa Insusiri pentru arta, lucrat cu arta: .7
11® 02 A pune articolul la un cuvint. Preocnpatiuni a; are o fire I [fr.]. Fig. 233. Arti-
2. vb. intr. A vorbi der, despartind bine sila- *ARTIZAN Sm. ® Mestesugar coo lerwst romfirc
bele : no articaleazii cum se cade, ab ia it Intelegi [fr. < lat.]. =manse ca gi comerciantni, ca .111 (2.2850)--
'ARTICULAR adj. 0 De articulatiuni, privi-
tor la Incheieturile corpului: reumatismm, [fr.< lat.].
(1.-OH.) [fr.].
g

ART YRDISI... = ATIRDISI...

*ARTICULAT 4. adj. I p. ARTIOULA 0 IMAR- t ARTOFOR (p/.-orari) sn., :AR-
TICULAT41 2 Care are articu- cif ti TOFPRION sbst. Vasul pe care se
Kim* Incheieturi: insectele asaza piinea binecuvintath, ar-
sInt animate 1[ 0 Rostit: so- 0,0 tosul (Ni 236) [ngr. aro yoprov].
nate ...e; onvinte bine a ¶ ® a./ JIL.RTOS (pl.-ose) sbst. crh Pline
Care are articol: substantiv pe care o duce cineva la biserica
g. ARTICULATE Vt. pl. 4 Fig- 232. Animal
articular. spre a ti binecuvintata de preot
Animate cu articulatiuni (21 $i din care Impartaseste apoi atit
2321: insectele, arabnidele, crnstaceele slat pe preoti tit $i pe toti ai casei
*ARTICULATIVNE, *ARTICULATre St. 0 t0 (se confunda uneori cu anafura) Fig. 236. Artofor.
Incheietura a oaselor trupului LQ1237): din mina popei multit vreme
(N 233): articulatinnlle plolorulni, n'a luat nici cable, nisi present* nisi
degetelor Incheietura par- (DLVR.) [ngr. &p o;].
tilor corpului unei insecte, a "ARTRITA (p1. -its) 4. # In-
partilor unei plante ¶ ® Ca flamare a articulatiunilor [fr.].
Rostire deslusita a unor sunete,
a unor cuvinte: pentru a swats *ARTRITIC, -ICA adj. sm. 1.
acest aunt, trebne alga = [fr. < C) Privitor la artrita. ¶ 0
lat.]. Bolnav de artritism [fr.].
*ARTIFICIAL adj. t Tot Fig. 233. Articulaliuni. ARTRITISM sbst. Sta-
ce e flicut de mina omeneasca re bolnavicioasa, de forme va- Fig. 237. Artos.
(spre deosebire de ceea ce este natural), ce e fhcut riate, constind In lipsa de asimilare provenitai
cu mestesug, prin mijlocul artei, In asa chip incit din surmenajul organelor [fr.].
seamana cu un obiect corespunzator din nature. : *ARTROPODE sn pl. 4 Diviziune a regnu-
nos' e ¶ 0 Ce nu este fires°, mestesugit, Hut via- lui animal cuprinzind animale articulate $i din care
fara trainicie: sentimentele lui stilt Cu total =a TT" fac parte crustaceele, arahnidele, miriapodele, in-
NEARTIFICIAL [fr. < lat.]. sectele, etc. [fr.].
'ARTIFICIALITATE sf. Insusirea unui W- ARTURISI (- lease)... (.m.) = ARTIRISI...
orn a r ti f i c i a 1, nefiresc, mestesugit, fare. viath, 0 ARTVT adj. Trans. (nc.) Istet, sfatos.
Mra trainicie: se vede cit de cold a sentimentelor lui. O ART = HJSRTI-
*ARTIFICIR sin. 0 e Fabricant de focuri de ARTAG (pl.-asari) sn. Pornire spre minie, spre
artificii ¶ 2 X Soldat de artilerie insarcinat cu cearth, spre Wale ; fire rautacioasa, p omit& spre g11-
fabricarea si manipularea pieselor de artificii [fr.]. ceava: era... spalma... tutiror... in momentele-1 de In con-
'ARTIFICIU (pl. -mu) sn. ® Mijloc prin care tra Clocollor (cm.); b : 1st gitseste pirtagni, cine nu se
se cauthsa astimpara, Iii gaseste rasplata, cine caut& cearta
se des. alts cu on -ce pret si cu on -tine, de. In cele din urrna
Infatisare peste unul care sh-i vie de hac [ung. h a r ca g).
unui lucru, ARTA.GA, -MA, ARTAaps, -o4sA adj. sm. 1.
se ascunde Care are art a g, gilcevitor: el era artagag, ad b-
ceva, vic- reast:A Drunnezen imp.) ; de into no prea aloe a popil, Hind
le$ug,unel- totdeauna artdgus (CAR.).
tire viclea- ART4R sin. 0 * Arbore inrudit cu paltinul si
n : aceste cu jugastrul; creste prin pa-
Inflorituri durile din regiunea mun-
slot simple toast si se cultiva adesea ca
artlficil prin plant& ornamentals, obti-
care cantit sit
Fig. 234. Artificii.
nindu-se prin cultura nu-
Rwanda sit - . meroase varietati; lemnul
racla de idei ¶ 2 pt. Substante inflamabile combi- lui, virtos si alb, se intre-
nate la un loc pentru a produce, la serbhri, la pe- buinteaza mult In t Imp larie,
treceri, diferite efecte de lumina si culori, sau care precum si la facerea de rill-
shit Intrebuintate ca projectile In razboiu ([2] 2341: dale, coade de topor, etc. 11'
foe de rutin:Ai; de aci, pentru a arata ceva stra-
rV (Acer platanoides) (LE 238)
lucitor, dar gol, neserios, farm fond: tot ce spline ¶0 0 /ten. Ban. (RASO ) (REL.)
e foe de artif)oli [lat. art i f iciu m, cu parte din Batul orizontal, facut din Fig. 238. Arlar.
acceptiunile fr. artifice]. lemn de artar, care tine bri-
ARTILERTE st. x 0 Materialul de armata al- glele la razboiul de %esut (ow BRIGLA).
catuit din tunuri si alte masini de razboiu pentru ARTAR.IN sm. dim. ARTAR.
aruncarea proiectilelor marl ¶ 2 Trupe Intrebuin- 0 .4RTI = HARTI.
tate la minuirea acestui material [fr. a r till e - o ARTIBUR, ARTIVVR(T) = HARTIBUR.
rie, rus. artillerija]. j ARUMI... ger AROMI..
ARTILERIST sm. s4 Soldat din artilerie 0 ARTJNC (p1. -curl) m. Trans. 0 Taxa, dare, parte
( . 235) [rus.). dintr'o contributiune fortata impusit proportional
84
www.dacoromanica.ro
unei persoane: stilt mull.e ale satului mai mart ca
ale Statulni (GR.N.) [a rUnC a).
ARUNCA (aruno) 1. vb. tr. O A da drumul la
ceva din mina cu o miscare repede, cu putere;
un nebnn arunca o piatra in girla Qi o mie de Intelepti on
pot sA o scoatA; .44., ban"' De tereastrA, a risipi ¶ ® A
face s& cada, a trinti jos ceva, a dobori: vintul a-
runce 51 pe cal mai marl copaot jos la pAmint (Ga..) ¶ ® A
da la o parte, a lepada ceva de care nu mai avem
nevoie: to hirtiile acestea qi le arunoA In too ¶ 4 A in-
depArta ceva dintr'un lot printr'o miscare vio-
lenta, a duce un lucru dintr'un lac intr'altul iz-
bindu-1: valurile 1-an aruncat pe mal ¶ 0 A pune re-
pede un lucru peste ceva: mi-am aruncat o 'mina pe
mine ¶ ® A lua repede ceva de pe sine: ot-a aruncat
haina si a sArit In 'knit ¶ ® A Imprastia, a presara:
samInta; 1-au aruncat floe In rale ¶ ® A scoate, a
da afara: vulcannl arunca valnri de lava $1 de sonnet;
scintet ¶ © A da, a raspindi: umbra; o lampA Ii
arunca lumina In tale (VLAH.) ¶ ® A scrie ceva In graba:
able em putut clteva rIndurl pe htrtle ere A scrie o
liter& deasupra unui rind (In scrisoarea cu cirilice):
pnnean cit mai putine buchil, ha pa unele le mai aruncan
at pe deasnpra (I.-GH.) ¶ ® A baga la Inchisoare, In-
tr'un Joe de osInda: Pe omoritori... 11 arunean In alto o
Dena parielta (1.-GH.)11 ® ® A duce pe cineva pe o anu-
mitt Gale, a-1 face sa. is parte cu pasiune, cu tot su-
fletul la ceva: exemplele role... I-an aruncat 51 pe el In
bratele destrinlui ¶ ® A duce pe o cale gresita:
va tl has la raspundere pentru Coate nenorooirile In care at..
tare (1.-Gth) ¶ ® o vorbA, a da a Intelege printr'o
singurA vorba, prin putine cuvinte: mi-a aruncat
nnmai o vorbA qi 1-am Intelee gIndul 5 ce F whit,
prtvire, o cAutAturA, a se uita repede, In treacat la
ceva; ochli pe oineva, a alege pe cineva dintre mai
multi, a-1 avea In vedere ¶ © (.0- pe oineva pe spi-
narea oniva, a cants sa scape de cineva, lasindu-1 In
grija, In sarcina altuia; rove fn epinarea oniva, a face
pe altul raspunzator, vinovat de ceva ¶ ®®:
vine mom cuiva, a face vinovat pe cineva; cle
aci, abs.: nevrInd Leen ad Intarlte pre Bogdan -VodA, an
aruncat asnpra tete', cum nu ye fats (H.-cosr.) ¶ ® 0 -
'palms, groaza, nelini5tea, etc. In cineva, a inspaimInta,
a Ingrozi, etc.; discardie, a Invrajbi; nApasta,
a napastui pe cineva, a-i face un ram, a-1 supune
la o sarcina grea ¶ ®
pradA, a lasa pe cineva
lark aparare sa cada jertfa miniei, furiei, salba-
ticiei, etc. cuiva: aruncau pradA tiarelor sitlbatice Pe wet
earl Indraznean ad marturiseascit in Crist ().-GH.) ¶
o ur SORT ¶0 larmece (sau rapt) In calm calve, a
cauta s & -i face r4u, sA -1 imbolnliveasca, etc. tri-
mitIndu-i sau punindu i In cale lucruri fermecate
®to dare,
foetal, tunnri, p da cu puke, cu tunul ¶ 0
un biz, a pune o dare: anima pre too aitial
$ un lucru dInd arvun a: am arvunit trauma pe dna
mom (.u.).
2. vb. intr. 0 A da drumul la ceva din mina
cu o miicare repede, cu putere: arunca on pietre; oft
Si arunca on (pietre, etc.), la o departare, la o distanta
pe care o poate strabate Lin lucru asvirlit cu pu-
tere ¶ ® A asvirli: calul acesta are obiceinl sA arunce
on pioloarele ¶ ® A(-111).... (de panics oniva), a semana cu
cineva: la ooh'. 151 arunca o Lira si on mums -sa (RV.-CRG.)
¶0 din cap, a da din cap ¶ A sill la ceva, a
impune ceva (0 dare, o sarcina grea).
a. vb. refl. 0 A-si da drumul pentru a cadea
intr'un Joe: s'a arnnoat In 'and. ¶ ® A se de, a se
izbi de ceva: Tura' volau s'o prindit, si ea s'a aruncat de
o Alma 7 ® A sari: s'a aruncat pe call] 0 Ada
(GR.-N.)
navala, a se napusti, a sari asupra cuiva: s'au arun-
oat asupra lut ad -1 beta ¶ ® A se hotarl sa face ceva,
a se avinta: Ian arunca -te la Joe ()K.-8125.) ¶ ®
bratele calve, a se Indrepta repede spre cineva spre
A se
a fi cuprins In brate; 0: s'a aruncat In bratele desirtn-
lot ¶ ® A se duce pe o anumita cale, a se avinta
cu pasiune Intr'o anumita directiune, a lua parte
cu tot sufletul la ceva: s'a aruncat en pasinne In vim-
tejul lnptelor politico ¶ ® A se de (sau In) partea cniva,
a semlina Cu cineva: to nu gtin In partea out te-ai arun-
eat ,8EV.1 [lat. eruncare].
ARUNCARE sf. () Faptul de a (se) arunc a:
Incepuril o In corabii, care on pietre, care on bulgari
()SP.) ¶ ® Trans. Mustrare, dojana coup.).
www.dacoromanica.ro
ARUNCAT sbst. 0 Faptul de a (se) a r u n c al ARU-
0 C)Farmec aruncat In calea cuiva: $i Barna men De
mine De tapt at de (HASD.) ¶ ® IOC. adv. Pe artmeate, ARZ
far& rinduialli.
ARUNCATOR, -TOARE adj. sm. 1.1. Care (se)
arunca, care tie sa arunce (un proiectil, etc.):
el se stia bun (ISP.)
2. ARIINCATQR (p1.-toare) sn. Or" Un dispozitiv In
cutia Inchizatorului unei arme de foc (pusca, Ca-
rabina, etc.) care serveste sa arunce In laturi tu-
burile cartuselor trase.
ARUNCATURA (p1.-turi) sr O Faptul de a
(se)arunca: turamprimitt on clteva aruncitturi de to-
nne (BOLA ¶ ® Lucru ce se arunca, ce sare In sus:
goldfrvann este o de ape In sus (C.-RAD.) ¶ ® Distanta
strabatuta de un lucru care a fost aruncat: la o de
plats ¶ 0 CS de ooh', privire, cautaturii repede ¶
0 Cuvintele care erau puse, In scrisoarea
deasupra rindului: oiteam atova sea mai clocoiasca gt
soziam on trei aruncaturt pe d'asnpra 0.-on.) ¶ 0 Far-
mec aruncat In calea cuiva: Toatil facatnra 51 artmea-
tura Rd slam, Sit raspiarit (MAR.) ¶ 0 BLiCOV. 180.1 MUStrare,
dojana ¶ ® Trans. (L. M.) = ARDNO.
O ARUNCATURIT sbst. Trans. (MC.) Lemn arun-
cat $i care sade mult Intr'un loo de putrezeste [a-
runcatura].
*ARUSPICE sm. p Preot roman care prezicea
viitorul cercetind ma -
runtaiele animalelor a-
duse ca jertfa (IR 239) ,-,cV
[lat.].
0.INRVA sf. f (HASD.) Vie
o asezata pe loc .ses, nu pe
deal.
ARVALUCA sf. Ban.
(RET.) = ALVALVCA.
ARVANIT sm. Al-
banez : de vita stilt qi on
prey am invdtat buche (CAR.)
[ngr.].
ARVAT sm.. =CROAT
'17 tz--;
Fig. 239. Aruspice.
[vslay. Ha ry at A].
ARV ON (A)... re- ARvONA...
ARVT,INA, Mold. AmrptiA (191.-ne)st. 0 VI Simla
ce se da In Incheierea unei afaceri (o cumparare,
,
vinzare, Inchiriere) si care leagapartile contractan -
te s& se in de cuvInt, sa respecte conditimule In-
telegerii: a da, a Ina omul... Bonne c'a dat arvonA
sort!, (a.AH.)¶ t Mai adesea la pl. amine (de logodna), da-
ruri ce se fAceau la logodna: owl sa vs strica logodna,
Mune' arvunele, adeoa darmtle de la logodna, sa den In-
((poi (LEG.-CAR.) [ngr. icppaPtLiv].
ARVUNT, Mold. ARVONJ (-nese) 1. vb. tr. A tocmi
amiam: cite sullete mi-al arvonit P (coo.).
vb. refl. A-si da cuvintul, a se Invoi: nmblen
In oirduri 51 se arvonean pentrn St. Vasile (SAD.).
ARVUNTT, Mold. ARVONIT 1. adj. p. AEI/1M, ONT.
2. # sm. Logodnic (HASD.).
sbst. Faptul de a (se) arvuni.
3.
ARZ (p/.-zurl)sn.$ Jalba, raport, memoriu. tri-
mis de Domn sau de boieri la Poart6.: trimis -an de
jalba la Imparatie (NEC.) [tel.
ARZACIOS adj. Care a r de usor.
ARZATOR adj. () Care ard e: limbile It lawn ea
nista sageti arzatoare osr.1 ¶ ® Cald, uscacios, secetns:
as va atinge de ea vintul col (elel..)11 ® (E) TRIMS:5.1(a :
o dorintit arzatoare; schirnba... priviri arzatoare de mirare
qi curlozitate (CAR.) ¶ ®lF Grabnic, ce nu poate fi a-
, In
minat : chestionea era arzatoare (1.-OH.) 111 C NEARZATQR.
tARZATURA (p/.-turi). sf. OO Trans. ARstrnA ¶
0 Frit t =ARDERE-DE-TOT [a r d e].
ARZEHAL,t ARZIRAL (p/.-mri) sn. Cerere, pe-
titiune, jalba adresata de un particular Sultanului
sau marelui vizir: !Aont -an Mitei -Vodi arzehal, adeoa
rava5 de jalobA is augur hnparatn1 (1.1.-COST.) t c. 'a r -
zihal].
t ARZMAHZAR (p1.-are, -aruri) sn.3 Petitiune,
jalba adresata Sultanului sau Marelui Vizir In nu-
mele unei tari, unei provincii: boler11 din Valaahta
cerusera, priatelm sit It se des Domn pamIntean 0. ci )
[tc.'arzi-mahzar].
S5
ARZ- cruntati
ARZOIU 1. adj. Inflactirat: mho sai arzoi et In- - ASCENDENT 1. adj.() Care merge in sus, sui-
MOB ). tor: misters a; Hale ~11 ¶ ® In spec. vorbind de
ASC 2. sbst. X Lapte amestecat cu mamaliga si fiert Inrudiri, de membrii unei familii, cind Ii urmarim
Impreuna (NASD.) (R. COD.) [a r d e]. din fiu In tats: tamilia lor, In Hole ~A, are pe acesti
ARZOS adj. I # Arzator: en alte lipicioase si un- membri mai de !runts ¶ Q ± Progrosiune .a, progre-
suroase Qi arzoase lucruri (Dos.) ¶ 2 ® Inflacarat: De siune ai carei termeni merg crescind.
co al suflari arzoase P (PANN) [a r d e]. 2. sm. (mai adesea pl. Aseknur.NTI) Rudele de
ARZOVAL, # ARZUHAL (LET.) = ARZEHAL [tc. sus, membrii unei familii trod ti urmarim din fiu
'arzuhali. In tata, &lie& parintii, mosii, stramosii, etc.
ARZUICA sf. Ban. Joe de copii ce seaman& cu sbst. Influenta pe care o exercit& cineva asu-
jocul de-a-poarca [a r d e]. pra gindirii, simtirii, vointei cuiva: el stie... oft
ARZULIU, t ARZURTIT adj. Inflaearat. cald: 51 moral el intelectual exercita asupra -ml (CAR.) [fr. < lat.].
local Inghiata MO tine de arzttliu ce esti (CF15.) [a r d e]. `A.SCENDVNTA (p1. -onto) sf. Inrudire din tre-
ARZ(U)MA(G ZAR ARZMAHZAR. cut,a unei familii, cind se urmarese membrii ei In
AS sm. li) Monet& mica de arama la Romani linie ascendent& din fiu In tats [fr.].
( 240 1 v Masura de greutate, la Romani, de ASCENSIONAL adj. 16 Forts .va, forta care
12 uncii ¶ 0 # Carte de produce ascensiunea, forta prin care un corp
JUG cu un singur punct la tinde sa se Inalte in aer [fr.].
mijloc, birlic ( 241) ASCENSIUNE sf. Suire, pe un munte ¶ 0
de trella, de taro, de cupil, de pica Inaltare cu balonulT ® *Ng- ECIIATORIAL 4. [fr.].
ASCENSOR (pl.- soare) sn. Aparat cu ajutorul
caruia se urea cineva la ca-
turile de sus ale unei locuinte
(1. 243) [fr.].
*.A.SCVT sm. Cl) Pustule,
1\\O calugar ¶ Persoana care
2

duce o viata retras& si cum-

Fig 240. As roman. Fig. 241. Cei patru a§i.
¶ a e Fata zarului cu un singur punct; domi-
no care are un singur punct [lat. a s ¶ fr. a s].
ASALT (p1.-trui) sn. Naval& ce se d& pen-
tru a lua un loc Intarit, o pozitiune strategics:
a do ...u1; a lua cu .* ¶ ®A Lupta simulat& cu flo-
rata ¶ 0 (V Ingramadire de mai multi cari yin s&
ceara ceva, staruinta pe care o pune cineva
capete un luau: dau ~ la bugetul Statului [it. a s -
salto].
ASALTA (-tez) vb. tr. a A da navala pentru
a lua un be Intarit, o pozitiune strategic& ¶ 0 e
A veni cu gramada. a starui mereu pe ling& cineva
pentru a capata un lucru: ma asalteaza mereu Cu care-
rile lor [it.]
0 ASAMALUT (- lasso)... Mold. = ASEMIII...
ASAMANA (asaman ...= ASEMANA...
t!ASAMANACITJNE st. Asemanare: dupe chipul
tau si a 61 cu de tot darul tau 1-ai Impodobit (Dos.) [lat.
assImIlationem].
CASAMUI... = Aswan
ASAN4 (-anez) 1. vb. tr. A face sanatos un
loc, a-1 curati faelndu-1 propriu pentru train: a-
meta parte a orasului ar trebui asanatil ¶ 2 ® A In-
drepta un rau, a aduce un leac la o stare de lu-
cruri: moravurile.
2. vb. refl. A se Indrepta, a se Imbunatati: mo-
ravnrile nu se asaneazil am tutor, dinteo al intr'alta [dupe
fr. assainir].
ASANATOR sm. I Celce asaneaza If 0
Indreptator al unui rau, al unei stari de lu-
cruri: de moravuri.
ASARA ASEARA.
ASASIN, -jNA (p1.-the) adj. sm. f. 0 Care asa-
sineaza., omoritor, ueiga$: un doctor .~ ¶ 0 (I) pr1-
vini e [fr. < it.].
*ASASIN4 (-Inez) vb. tr. A omorl cu preme-
ditare, stand la pinda ¶ 2 (t, : ma asasineazi au pri-
virea et ¶ a F A plictisi mereu pe cineva cu un
lucru: ma asasineaza cn leottira scrierilor lui [fr. < it.].
ASASINAT (p1.-ate sn. Fapta celui care asa-
sineaza, omor, ucidere [fr.].
ASASINATOR, -ToARE adj.
sin. f. Care asasineaza, omoritor,
ucigas [fr. < it.].
tASAITh sin. Capetenie a Caza-
cilor: ceialalti Mad au .~111 lor... an
1ntrat on caste... In Cara letutsca META
[tc. yasaul].
ASBEST (p1. -turf) sn. to Sub-
stanta mineral& de coloare alba on Fig. 242. Asbest.
cenusie, care se prezint& sub form&
de fire lungi $i ma tasoase ; rezista la un foe moderat,
dar se top este la foc violent ( 242) (0.- AmLiorr) [fr.].
www.dacoromanica.ro
patata [fr.].
ASCETIC adj. De ascet:
vista ~it ce petrecea ca calugar
i-au ruinat sanatatea (I. -pH.) [fr.]. Fig. 243. Ascensor.
ASCETTSM sbst. CD Doc-
trina care apara, viata de ascet ¶ 2 Viat& de ascet
[fr.].
ASCHERIU, t A$CIIHRW, t ASCHERLIII sm. X 0
sit Soldat turc: Pam ne promise sit no dea doi asoheri ping la
Stunla (9oL.) ¶ a Cap de soldati turci [tc. 'a s k e r].
'ASCTT.A. sf. F = DRQPICA.
*ASCLEPLI,ID 1. adj. v vers vers din me-
trica veche alcatuit dintr'un spondeu, doi coriambi
yi un iamb (_ ' ' ).
2. sin. Vers alcatuit Yn felul acesta [fr. < lat.].
tASCRUM4i. (-umez) vb. tr. Marvin. A preface In
scrum.
ASCULTA (asoult) 4. vb. tr. 0 A cauta sa prin-
da, sa. auda ce se spune, a fi cu luare aminte la ce
se vorbeste, la ce citeste cineva, etc.: mai multe sa
asculti cleat sa graesti woo; dupe ce a ascultat stints sluilia
(NSGR.) ; imper.: ascultal sau ia-asculta I se zice trod
voim a chema pe cineva, sau voim s&-i atragem lua-
rea aminte asupra celor ce avem sa-i spunem ¶ 0
1. A pune Intrebari cuiva pentru a vedea ce stie:
ea asculte dascalul pe lie -care de tot ce a Invatat paste Mita-
mlna (CRG.) ¶ c) n A auzi la judecata plIngerea, des-
vinuirea, apararea, lamuririle unui jeluitor, unui
Impricinat, unui martor: martorii; ~ pe reolamant
® A lua In seama ce spune cineva, a urma parerile,
sfaturile cuiva; O : asculti din zece vorbe si nna a !emelt
¶ 0 A se supune cuiva, a recunoaste autori-
tatea lui: nu-si asculta parintii ¶ ® A fi cu luare a-
minte, a se ar &ta binevoitor la cele ce spune ci-
neva, a lmplini cererea, rugamintea cuiva: cum
vei De supusii tat, ass QI Pe tine Domnul to va .fto moo.
2. vb. intr. C): de, a) a lua In seama cele ce
spune cineva, a urma sfaturile, parerile, poruncile
cuiva: eel ce asculta de slatul eltnia, rareori Breseste (GOL.);
b) a se supune cuiva, a recunoaste autoritatea lui;
c) a fi sub stapinirea, sub autoritatea cuiva: Vale-
hit... asculta de tnaparatii Tarigradului (LET.) ¶ o 0., la,
a fi cu luare aminte la cele ce spune cineva: taus-
Wt... tumults la gum lul ca la o carte nsP.) ¶ ® ee la nal,
a trage cu urechea, a pindi la u$a spre a auzi ce
se vorbeste [lat. a (u) s cult a r e].
ASCULTARE sf. 0 Faptul de a asculta:
cu a mai multe Inveti tooL.) ¶ 2 Ada , a lua In mama,
a urma (povetele, parerile cuiva), a se supune:
on vrea all dea de la sfaturile male ¶ 0 Supunere: a
educe la ~, ¶ ® Stapinire, dominatiune, autoritate:
s'au Inchinat sub ,a lui Vladislav (n..cost.) ¶ O rr.# Supu-
n ere a unui calugar catre mai marii manastirii, sluj-
ba pe care o face el pe ling& unul din acestia, ca sa
probeze ea e demn de tagma calugareasca, poslu-
66
 sarde : staretul II rindul spre ~ is an bitten slhastru
(Neolt) ajlf C NVASCITLTARE.
ASCULTAT sbst. Faptul de a as cult a.
ASCULTATOR, -TOARE adj. sm. f. ()Care
as cult& ¶ ® Care asculta de sfaturile, de po-
rundile cuiva; supus: all Iii ascultdicare, sit an lest din
onvintn1 ha asp.) ¶ 0 # Care atirna de cineva, care
este sub staptnirea cuiva: Renii... Writ 000lnl Oa-
fattier (M.-COST.) ¶ 0 Care asculta lectiunile unui pro-
fesor, un curs, o cuvintare tinuta In public, etc.,
auditor: are pniiniu~pitr C V
ASCULTAT (N.-turf) sf. = ASCULTARE.
ASCULTOIU adj. Ascultator, supus, plecat:
figi amigo' Intro tot stApInflor rash./ (oos.) [ELSCRIta].
2500 ASCUNDE (asound II amnia, perf. asounsel, part.
ascuns) I. vb. tr. Cl) A pune pe cineva sau ceva In-
tr'un loo unde sa nu poata fi viizut, unde n'ar putea
fi u$or gasit: e8 to asoundem aid, oa de to vs vedea mama
noastrd, to Waite de bneurie (ISP.) ; a menus ban!' in ambit
¶ ® A nu lasa sti se cunoasett, sa se $tie, sa se afle,
sti se vada, a tainui: a-si numele, vlrsta, gtndul.
2. vb. refl. Cl) A se duce, a se retrage Inteun loc
taint unde nu poate fi usor gasit sau vazut: s'a
menus dna u$11; ®: iris s'a asonns dupit nori; 6: se as-
made dna deget, se zice despre cineva care crede ca
altii nu -1 \Tad, nu-1 Inteleg cind face ceva, pe cind
In realitate se Insalb., sau despre cineva care
cauta sti se apere invoclnd motive, scuze slabe,
putin serioase ¶ 0 (2) A se (de eineva), a 1111 da pe
fat& cuiva, a-i tbinui tees ce glndeste, cele ce are
de gind sit lack etc.: Unde-ai lost, lelitli, unde P Spline,
nn '43 mat ascunde (IK.-BRS.) [lat. abscondere].
ASCUNS 4 . adj. 0 p. ASCVNDE 1 ¶ © NBAscruNsii ®
® Care vorbe$te putin, care nu destainue$te altuia ce
gindeste, prefilcut: e area , hn Doti atlanimie de la el.
8. adv. 0 In asa chip !licit sa nu se poata ve-
dea, tainuit: moreeza ¶ ® be adv. Pe ~, in
Intr' printr' pe sub
...els, In taina: am venit pe ~; ounnnia se Mon cam pe
sub °sp.); toate cite Is auzea $1 Ia vedea pe ~ale (CAR.) ¶
® De-a ~111 sau de-a ~ele, de-a v'ati ascuns(ele) (DLVR),
jdc de copii In care unul sta de o parte cu ochii In-
chi$i, In timp ce ceilalti se ascund, $i dupa aceea
primul se duce sa-i caute.
J. (p1. -sari, -se) sn. 0 Taira: Dumnezen care en-
noaste toate ~urile inimii (Ise.) in ~n1 sufletnlui, In sine,
In fundul inimii ¶ ® Loc ascuns, ascunzi$: bate-si-
vor Is °imp desehis san din ~urile padurilor (Isp.).
4 i ASCINSA (pl.-se) St. Tanta: muierii niciodati nu-1
fneredinta asennsele tale (OAST 1.
ASCUNSOARE sf.= ASCTINZATOARE [lat. a b-
sconsoria].
ASCUNZATOARE (p1. -tor!) Sf. 0 Loc unde
se as cunde cineva sau ceva: ell tugim on tot11 In
ascunzatorile codrilor IDLVR) ¶ 0 ®: 1111 avea asennziltori
in suiletul Sall (CR0.).
ASCUNZATOR, -TOARE adj. sm. f. Care a s-
e u n de.
ASCUNZATTJRA (pl.-turf) sf. Faptul de a O pentru ca aceasta sa Intrebuinteze toate mijioa-
(se) ascunde ¶ ®= AKIJNZATOARE.
ASCUNZI (pl.-burl) sn. Loc ascuns, ascunza-
toare: roluri proaspete de Romani lamas° mereu de prin
~wile codrilor (VLAH.) [ascunde].
0 ASCUTE = ASCUTI.
ASCUTEALA sf. Aseutire (BUD.) [a scut i].
ASCUTI (agent si ascot) 1, vb. tr. 0 A face talcs:
OBt1CD1, wan ¶ Cl) A subtia ceva la un capat ca
sa Intepe, a ciopli spre a-i face vIrf oreionnl ;
Virus ¶ omA face patrunzator, a ageri:
tea ¶ 0 CO: a -it ureehile, annul, a cauta s& prin-
da cu on -ce pre vorbele, $oaptele altora: iii ascot
ureohile, doar d'or prinde ceva, as alms spot as sone (oLva.)
151 agouti anzul eft man (GM) ¶ ® (E): a-gi picioarele, a
fugi repede ¶ 0 ®: asente-ti dintii, se zice cuiva
pentru a-i artita es zadarnic asteaptii ceva ¶ 0 (0 :
a-si glasul, a vorbi cu glas mai subtire.
2. vb. refl. Cl) (F) A se la mint., etc., a se ageri,
a deveni mai patrunzator 5 ®® A se oteli: inimile
voinloilor In rtisboale trAind se ascot (BR..UR.) [lat. *e x a-
cutire <exacutus].
ASCUTEVIE sf. 0 Faptul de a fi ascutit; sta-
rea a tot ce este ascutit: zhiarelor (Dn.va )11 0 Age-
www.dacoromanica.ro
rime, patrundere: ochtt lut avean o 0.... deosebitA (SAD.);
ASC-
..a lui de mints OSP.) iascuti].
destepticinnea gi
ASCUTME sf. Cl) Faptul de a se) as cut 1¶ ASE
® ®# Patrundere, agerime: 11 Drisosiia ~a mintii 01
a Istecinnii (OAST.).
ASCUTIS (231.-ivuri)en. ow' Partea taioasa, Trite-
patoare a unui cutit, a unei arme ;a trace prin ~n1 sa
Wei, a taia [a scut i].
ASCUTTTL adj. p. Ascun ¶¶ C nAscuriT
I
0 Taios: era age de ~, de tale oa brioinl ¶ 3 Cu .
virf, un creion ~ ¶ 4 ® Sub -
tire si patrunzator: se anti gla-
ul~ al unei c000ane slabs (DLVR.( I
© e :~ la 1tmbS, neastImparat,
care vorbe$te mereu, care e
Intepator, rautacios; a ayes a
limbi a, a fi elm de gura,
mu$ctitor 110 (1) Patrunzator, ACB. Unghiu
Fig. ?4-1
ager is mints; mints ~A ¶ asctqlt.
0 Ica Accent our Accawr ¶ 0 Jc Unghin unghiu
mai mic declt un unghiu drept (; 244).
2. sbst. 0 Faptul de a (se) ascuti ¶ 2 t= ASCU-
M: oa sable on deal ~e (B(BL.).
ASCUTITOR 4. adj. Care a s cu t e.
2. sm. Cel ce astute cutite, etc., tocilar.
ASCIITITOARE St. TP" Cute, piatrti de ascutit
cutite, etc.
ASCUTITVRA (p1.-turt) et. Faptul de a as-
cuti.
ASDIMINEATA adv. 0 Azi de dimineata 11 0
De loc. adv. de azi de diraineata: an placid de ~
s1 trebne BA soseasell scam [asta +d imineata].
ASEARA adv 0 In seara trecuta: In seara de
ieri ¶ ® D e lee. adv. De ieri Nara ($i cu Inteles
adjectival): As ~ ulna ash, stares lui s'a MrAtitatit; n'am
eitit gazetele As ~ [a5+seara].
*ASECUR4...=ASIGURA...
C)pe *ASEDIA. (-dies) vb. tr. Cl) X A Impresura o ce-
tate, un We Intarit ¶ ® Pr. eat.: o intrare, o
ask un loo, a se Inghesui, a se IngrAmAdl pe Bose o
u$a, etc., a sta Imprejurul ei cautlnd sa intre a-
proape cu sila ¶ ® ® A sta mereu In calea cuiva,
a se Linea Intr'una de cineva staruind pe linga dln-
sul, supkIndu-1 Lana incetare cu cereri, cu Intre-
bari, etc. [it. ass e d i a r e].
*ASEDL&T SM. X Cel Impresurat Intr'o cetate,
Inteun lot Introit [a s e d i a].
"ASEDIATOR adj. sm. x Care asedlaza: of Im-
pinserA fnapoi pe ce umblan BA treacii santurile on luntri
[asedia, comp. it. assediatore].
*ASEDIU (p1.-dii, -diuri) en. A Impresurarea
unei cetati de °titre o armata spre a o bate, spre
a o cuprinde; operatiunile acestei armate In rata
cetatii Impresurate; tunuri de ; a ridica ~I, a Inceta
operatiunile de atac impotriva unei cetati ¶ 2 sta-
re de masura de siguranta publics luata In caz
de razboiu, de rascoale, etc. $i prin care toata au-
toritatea civila trece In mlinile autoritkii militare,
cele pe care le-ar gasi cu tale spre a pastra sau re-
stabili ordinea [it. assedi o].
ASELGHICIUNE, # ASgLGHIE sf. (Oort) Destra-
Miare, coruptiune [gr. icsaie.r.d.
ASEMAN4 (aseaman), OASAMANA (asaman) I . vb.
tr. i A alatura doua persoane sau cloud lucruri
intre care se poate stabili oare-care apropiere,
aratInd Insu$irile for comune sau deosebirile ce
un existb. Intre ele, a compara: en co vein asamina on-
min - menll neamulni acestnia P (BIBL.) ¶ 2 A netezi, a nivela:
ea tacit dealul cola tot ses Si duel ce-1 va asAmAna, sit tacit
o grAdina (se.) ; ~ on pilmIntul, a darima pins Ia pa-
mint, a face una cu pamIntul ¶ ® # A face deo-
potriva, la fel cu, a face sa semene cu, a apropia
de: minis aseamanit pre om cu lirea cea salbatecil tom).
2. vb. refl. I A fi la fel, a se potrivi, a semana ;
0 : duct degete shit is °mina 81 on se aseaminii until Cu aitul
¶ 2 A deveni la fel, deopotriva cu: =in_ a alliturit
on dobitoacele coals 'Ara mints 81 s'aslizniinil for (BIBL.) ¶ 3
A se compara, a se masura cu cineva: on cei marl si
mai vrednici nu to asemAna incH.)11 ® A se nivela [lat.
assImIlare].
ASEMANARE sf. 0 Faptul de a (se) a s e-
87
A S E- in a n a 77 C NvasE0ANaRE I" ® Potrivire, MP- 3. vb. refl. A fi cuprins de asfixie; a se sinucide
are de acelasi fel: omul e bout dupit °Maui si a lal prin asfixie [tr.].
A Dumnezen ¶ ® Alaturarea a doua lucruri spre a arata *ASFIXIANT adj. bare produce asfixie, In-
apropierea sau deosehirea ce exists Intre ele, cora- necacios, Innabusitor:
paratiune11C) A Faptul de a fi asemenea 110 Fara ,
!Ara indoial3l, negresit, de sigur; # WA de
nu este altul, f/ira seaman.
ASEMAN4T I. adj. p. asEmAria ¶¶ C NE.asE-
cum , tuturor fenomenelor vi-
I
gas [fr.].
*ASFIXTE sf. Innabusire, Incetare a respira -
tiunii si, ea urmare, a
1
tale ( 246) [fr.].
NANAT. *ASIATIC 1. adj. 0 jklplA
2, adv. Diva, potrivit cu, conform cu: Cu In- Din Asia, care locueste
lelegerea oe arasesem ou Bathori (BALC.). sau s'a nascut In Asia.
ASEMANATQR adj. Care se aseamana, 2. ASIATIC, sm.asiancA
deopotriva, la fel cu 1' C NgASEDIANATQR. (pl.-ice) sf. Locuitor, lo-
tASEMANATVRA (pi.-tUri) s f = asEmAsaaE cuitoare din Asia [fr.l. -4=`"
Mau factor' pre chip si asamAnatura lui (raw. ASIDUIT4TEstSir-
ASEMENEA, Mold. AmmuiE(A) 1. adj. 0 Deo- guinta, stradanie: lucrearA 1.raliunii
ie. 2:6Restaniii;ea re,pi
in caz de 'asfixie.
potriva, la fel, tot asa: imbriictimintele cAlugarilor slnt ea multi [fr. < lat.].
aseamenea lilcultoriului den pestle (PRV.-MIEL) ¶® A Triun- *ASIDVU 1. adj. 0 Slrguitor, slrguincios, stra-
ghlurl sau poligoane , triunghiuri duitor ¶ 0 Necurmat, fara preget, necontenit:
sau poligoane care au unghiuri llama asiduil [lat.].
egale cuprinse intre laturi propor- *ASIGNA ( -nez) vb. tr. V A hotar/ fondurile
tionate ( 245) ¶ Astfel de : trebuincioase pentru plata unei datorii, etc. [fr.].
oamenil pAtimas1 de boalft aduo spa Fig. 215. Po ligoane *ASIGNAT (M.-ate) sf. 5 Birth, eii vnl "nre
vie si apa moartA de la manta ce se bat asemenea. monetary treaty in
In °Rasta ((SP.) ¶ 0 Un , un astfel de : un om timpul Revoluti - kssicAva
en meritA old o consideratiune ¶ 0 A face cu pAmIntul, unit franceze (
a darama piny la pamint, a face una cu pamintul. 247) [fr.]. de ClNQlivres
2. adv 0 Tot asa: p1 voi sa fill gate de drum ¶ ASIGURA (-ur)
$en loc. adv. Ca Si: cafe dreptilor aseamene on 1. vb. tr. () A face
lamina strilluceso (em..)7 ® # ca loc. adv. Precurn si: sigur, a statornici:
am lust... de la Mate breslele deseatine, asAmine ca de la tA- mAsurile hate an asi-
rani (LET.) ¶ 4 D e 0, loc. adv. Tot asa: s'au purtat toll gurat linistea locnito- Sloe 12407.
Marta unit Cu mine, de 61 el; # (cu inteles adjectival) rilor ¶ ® A there-
la fel cu: Dumnedzilule, nine de-aseamene tie P (Dos) [lat. dinta pe cineva de Fig. 24.7. Asignat.
assrmIlis]. ceva: to twig= ca
ASEMENELE(A) adj. adv. = ASBMENEA. watt Mil ¶ ® A afirma, a spune: asiguran cA adre-
ASEMINE(A) Mold. ser ASBAIENEA. sase... raporturl... asupra stitril In care se Ohm Principa-
ASEMITI ( -nest) 1. vb. tr. A pune alaturi cu tele ((.-OH.) ¶ O t)ad A lua masuri, In schimbul unei
dealt a-1
1.1.
,
altceva, a asemana, a compara: nu ails alto imagini...
Cu sire fungi de melancolici cocori (ODOR.).
vb. refl. A se potrivi, a semana [ow- sEmin].
sume platite pentru un anumit timp, ca un obiect
pe care-1 poseda cineva, o proprietate, etc. sa fie
platit In parte sau In intregime, In, cazul clnd s'ar
ASEMUIRE sj. C) Faptul de a (se) a s e m u f. prapadi sau ar suferi stricaciuni de pe urma unui
¶2 Asernanare, potrivire 1111 © NVASEMUIRE. incendiu, unui naufragiu, etc.: mi-am asigurat case,
ASEMUIT adj 0 p. ASEMUT ¶ 0 Deopotriva, MOBia; a plati pentru cineva (sotie, copii, etc.) In
asemenea cu: 0 atmosierA Brea, a Cu aburii ce plates° fiecare an o sums, pentru ca la un anumit timp,
alone ye deasupra !Affirm (DLVR.) Till c NFASEMITIT. sau In caz de moarte a contractantului, sa se dea o
OASENT.A. (-ter) vb. tr. a4 Trans. Bucov. A recruta sums hotarita celui In vederea caruia s'a facut In-
[germ. assentieren] telegerea.
ASENTIMNT (p1. -te) sn. Invoire, consimtire, 2. vb. refl. 0 A se Incredinla bine de un Meru:
aprobare: on 41-a dal rul la clisAtoria for [fr.]. m'am asigurat cA nu s'a purtat oinstit ¶ ® A fi sigur de
ASEPSTE sf. F Mijloc de eliminare al micro- ceva: ca sA mA asigur, 1-am rugat sA-mi resolve imediat
bilor fara ajutorul substantelor toxice [fr.]. pentinnea ¶ ®V, A plati o sums pentru ca, In caz
ASERTIVNE sf. Parere sustinutii de cineva, de accident sau de moarte, sy se dea n anumita
afirmatiune [fr. < lat.]. despagubire contractantului sau mostenitorilor syi
ASERVI ( -vest) vb. tr. A supune, a subjuga [fr.]. [sigur, dupa fr. assurer].
ASS9R sm. el Ajutor de judecator [fr. a s-
sesseur sau germ. Assessor].
ASESORIA.L adj. 1F1 De asesor [Tr.].
0 teir Societate de ,
ASIGUR4RE sf. 0 Faptul de a (se) asigura
societate care asigura contra
incendiului, grindinei, accidentelor, etc.
¶

'ASFALT (pl. -furl) sn. 44, Materie rasinoasa,
neagra ca smoala, compusy din hidrocarburi;
se gaseste la not In Prahova (Matita) si linga Ora-
dia-Mare, amestecata cu nisip, pietris si calcar; e
Intrebuintat la facerea trotoarelor, caldarimurilor,
etc. : soarele topeste .n1 de pe trotoar (VLAH.) [fr.].
ASFALTA ( -fez) vb. tr. A acoperi cu a sf al t.
OASFTNTE sf. Mold. (ncr.) = ASFINTIT: pe Is ...it
soarelni [asfinti].
ASFINTI (-too.) vb. unipers. * A apune: cum a-
slinteste soarele, nu se iese din casa(voa.) ; se zice
si despre luny, stele: Dar el Hitt cA s'a trezit Si tuna a as-
Until (STAM.); poporul rice ell stelele asfintesc dimineata pi IA-
ear sears (HASD.) [s f I n t].
ASFINTIRE sf. * () Faptul de a a sf in tl
9 Apus.
ASFINTIT sbst. * p Apus, timpul cind apune
soarele: la, pe la ...ui soarelu1); ®: din mitretal
(VLAH.) ¶ 0 A da,
vletil lui priveste In adIncul veacurilor
ASIGURATOR, -MARE adj.. sm. f. 0 Care a-
sigura 0 es Seouestru our sEcuEsTrtu.
#..A.SIGURIPST (- iMSO)... = ASIGURA....: SA-mi strait
cherestigiria P aria sAnAtoasA este asigarips1tA (CAR.).
A -SILA (DE-) loc. adv. or sp.A.
*ASIMETRIC adj. Lipsit de simetrie [fr.].
*ASIDAETRIE sf. Lipsa de simetrie, iieregulari-
tate [fr.].
"ASIMILA. (-nee) 1. vb. tr. () A pune In acelasi
rind, a da persoanelor ce au o anumita profesiune
drepturi egale cu acelea ale persoanelor de alta
profesiune ¶ ® Spec. (vorb. de dour'. nationali-
tati) A face sa disparli caracterele distinctive ale
unei nationalitati facInd-o sy se contopeasca cu
totul cu alta, sa fie cu totul absorbita de alta na-
tionalitate: In multe 041 RomInii asimileazA upon Pe
straini ¶ 0 af A preface in propria sa substant,a
al materiile introduse din afara: nn asimileazA bine all-
mentele ¶ c7 A schimba un sunet sub influents
I

a scapilta In ., a apune ¶ ® Partea cerului unde altuia, aproplindu-1 de acesta sau identificindu-1
apune soarele, anus: dracul se crlieente on un picior la Cu el: un e" asimileazA adesea pe un A" atom dintr'o (f-
51 Cu anal la rAsArit (cRo.) [asfinti]. lab& aproplatA, d. e. perete" din ,,parete".
'ASFIXIA. (-fez) 1. vb. tr. A produce asfixie, a 2. vb. refl. 0 A se contopi cu o alta nationali-
omorl prin asfixie, a Innabusi. tate, pierzlndu-si caracterele distinctive, obiceiu-
88
www.dacoromanica.ro
rile; limba, etc. ¶ 0 ay 4 A se preface in sub- ASMUTA, Asmun (-u$, -ut) vb. tr. C A Inthrita AS[-
stanta proprie a organismului In care se introduc clinii sa sal% asupra cuiva: II alungan... asmutind duPd
(sorb. de materiileintroduse) ¶ 0 w A se schimba el dint pe ulitele satulni (SAD 1; asmnti clinii la dtnsa ca a' o ASP
sub influenta altui sunet inteun sunet apropiat sau sftste (Isp.) ¶ 2 Pr. ext. A Intarita pe cineva im-
indentic cu acesta [fr.]. potriva cuiva, a-1 Indemna sit sar& asupra cuiva:
ASIIVITLABLL adj. Care se poate asimila ITIT chid am asmntit bitietii de I-a =flat, striga cif masa (CAR.)
© NFASIMILABIL [fr.]. ¶ ® T) A Intarlta, a indemna la vrajbk at asmntase
ASIMILARE, *AsimiLATAnim, *AsIMILATE8 sf. asupra lui Stefan pe Tatars (ISP.) ¶ 0 ® A destepta, a
O Faptul de a (se) asimila $ ®Gv Fenomen aprinde, a atita o poita, o patimk etc.: an moartea
prin care don& sunete deosebite ce vin in atingere, Domnulni, trebnian scum... sit se asmutit ale for nalte rIv-
sau aflindu-se In silabe apropiate, se influenteaza flirt (0008 [mUTA].
Si unul din ele schimbli pe celalalt, identificindu-1 ASMUT4RE, ASmunRE sf., Asnatruer, ASMUTTT
sau transformindu-1 Intr'un sunet apropiat: for- sbst. Faptul de a a s m u t a.
. vocalicit; .
ma pareche" e'a schimbat In pereche" prin ...tr lot ft"
on e"; consonantica [fr.].
ASELVIrLATTV adj. Care are Insusirea de a asi-
ASMUTATOR, -TrroR adj. Care asmu t A.
ASNO.A.PTE adv. In noaptea trecut& [a s t A
+noapte].
mila [fr.]. ASOCLA. (-alez) 4. vb. tr. 0 A face, a lua pe
ASrMILATOR adj. Care asimileazA [fr.]. cineva tovaras ¶ ® A pune la un roc, a al&tura.
ASIMILATIVNE ow- ASIMILARE.
ASIMPTOTA (p/.-te) adj. $i sf. fk Dreapta
ale ciirei puncte spre infinit shit infinit de apropia-
Masa on tots oamenii lard clipitlin ¶ 2
ciat, ca tovaras ¶ ® A se lega,
(a sta alaturi, im-
2. vb. refl. 0 A se IntovArlisi, a se insoti: se aso-
A-si lua Ca aso-
te de punctele corespunzatoare ale unei curbe [fr.]. preunk a se Impfica: forma aceasta se asociazik grew on
ASIN sm. a.k Magar [lat. aslnu s]. cealalta [fr.].
INSINA. (pl.-me) sf. aZ MAgarita [lat. asIn a]. 'ASOCIABIL adj. Care se poste asocia [fr.].
ASINDTA (p1.-ete) St. tv Suprimarea conjunc- 'ASOCIARE, *ASOCIVRE sf. 0 Faptul de a (se)
tiunilor (In spec. copulative, adversative) intro asocial() Intov&rasire,Insotire.
fraza [fr.]. *.ASOCIAT, -ArA adj. sm. f. 0 p. mom
ASINDTIC adj. cm De asindeta. 1111 Cc NVASOCIAT 1 0 Tovarlis.
din Asiria: rege .
*ASIRIAN 1. adj. Din A s i r i a, al locuitorilor
(
2. ASIRIAN SM., ASIEllaNA
248).
*ASOCIATIVNE, *ABOCI4TIE sf. 0 Faptul de
a (se) asocia ¶ ® Tovarasie ¶ @ de idei, fe-
nomen psihic prin care o idee este legate de alta
(p1.-tene) sf. Locuitor (lo- In .a5a fel molt una din ele desteapt& in minte pe
cuitoare) din Asiria. celelalte ¶ 0 ± Regulit de metod de rezolvire a
*ASISTA. (asist) 1, vb. unei probleme de aritmeticA In care trebue &I se
intr. A fi de Tata: n'am a- Imparts cistigul sail paguba Intre asociatii unei
sistat la MU= gedintit Intreprinderi, proportional cu capitalul adus de
2. vb. tr. A da sprijin fie-care, cu timpul corespunzlitor, etc. [fr.].
cuiva, a-1 ajuta la indepli- 'ASOLAMENT (p1.-te) sn. f $irul, succesiunea
nirea unui lucru I-am as istat In care trebue acute sema.naturile pe un roc, pen-
:
fa despuierea scrntinnlni [fr.]. 04,1, tru ca sa obtinem rezultate mai bune, a.sa d. e.
ASISTNT 1. adj. Ca- Intr'un an se pune Intr'un loc grin, in anal victor
re asista. locul se lash ogor, 5i In celalalt an se pune porumb;
g. sm.,* ASISTZNTA(pt.-te) avem In cazul acesta un asolament de trei ani[fr.].
sf. 0 Persoan& Insiircinata *ASONANTA (731.-te) sf. H Potrivirea vocalei
ss dea alteia ajutor Intro N.
accentuate din cuvintele de la sfirsitul a dou& sau
Imprejurare, intro func- Fig. 248. Rege asirian mai multe versuri; e des Intrebuintatk in Oath
tiune: In sine IntatieAril, pri- (dupa_un basoreliei). de rims, In poezia noastra popular& si in compu-
Gina este Amnial de parti sau de nerile vechi poetice, ca Psaltirca versificata a lui
asistentil for (I.-oH.); la laborator 1 ® pl. Asistenti, toti Dosofteiu; mai adesea Ins& In literaturile streine,
cei de fat& la o Intrunire, etc. [fr. assist ant + cum e cea francez& din evul mediu [fr.].
germ. Assistent]. OASOREINLA (p1. -eli) sf. Maram. ion.) 0 T, ---
ASISTNTA. sf. O Faptul de a asista.11C) Cei de SOARE-SEC [as ori].
fat& la o Intrunire, etc.11@ Sprijin, ajutor: nimeni no OASORI (-oresc) vb. tr. §i refl. Maram. (BRL.) (TPL.) A
le core niol intervention. (1.-GH ) ¶ 0 Asistenta vomit, Linea, a sta. a se arde la soar e.
administratiune public& de ajutor st bineface- OASORIT sbst. Airman?. (BRL.) 0 Faptul de a (se)
re [fr.]. asori1101 (p = WARE-SEC.
$ ASL4M (p/.-amuri) sn. Camata, dobinda: an- *ASORTA. ( -tea) 1. vb. tr. ) A pune la un roc
litintul san nu deade Intr,s,n (PS..SCH:) [cum.astelan]. lucruri de acelasi fel sau care se potrivesc, care
t ASLAN sm. Leu [tc.]. pot merge Impreuna: n'a stint cum sit asorteze colorile
¶ ,44 A aproviziona un magazin.
t ASMAN sm. f",4 Berbeee sau tap castrat (HASD.) 2. vb. refl. 0 A se potrivi, a merge ImpreunA:
[tc. azman]. Dalaria aceasta no se asorteaza la hainit ¶ 0 4*, A se apro-
ASIVIATUCHRT, AsmArign viziona cu diverse marine [fr. ass or ti r].
sm. 0 Planta ierboasa miro- *ASORT4RE sf., *ASORTAT sbst. Faptul de a
sitoare din familia umbeliferelor, (se) as ort a.
cu flori albe dispuse in umbele, 'ASPECT (pl.-re) sf. Felul In care ni se arata,
cu frunzele ca ale pAtrunjelului, ni se infatiseazii un lucru, infallsare (in spec. In-
dar ceva mai mart; creste prin fAtisare frumoasii): Dundrea... are 440 nnnt lac trumos
tufisuri, livezi, pe marginea pa- Doleit de razele soarelni (vtAii.) ¶ 0 (0: am cIntlirit Intro-
durilor si a viilor; se intrebu- prinderea sub tome ...els qi cred sit va renal [fr.].
inteaza ca plant& culinarli (An- 'ASPERITATE sf. 0 Asprime ¶ ® Pr. ext.
thriscus cerefolium) (' 249) ¶ 0 pl. Parte aspra a unui lucru: o supratatit plinit de as-
ASMATVCHIU -MAC/41MM, Asr4A- peritilti; e: :omit-Mile de stil ; toate ttsperitittile tlril for se
T1JIU-MAGARESC, plant& ierboasii pierd (vLAH.) ¶ C) ® Greutfiti (in sens moral), nenoro-
din familia umbeliferelor cu tul- ciri: asperitatile vietii [fr.].
pina si ramurile acoperite cu pert ASPIC' sbst. * = LEVENTWA.
aspri plecati In jos; florile albe 'ASPIC' sbst. X Piftie care se pune pe ling&
sau rosietice slnt dispuse In um- Fig.249.Asmajtichiti. fripturi rem, pe ling& uncle mezeluri, etc. [fr.].
bele ( Torilis anthriscusl ¶ @ ASPIDA (p1. -ide) sf. 0 w3e. Fel de viperk na-
Asnamir-sALBATic, plants veninoasa din familia Ora: pustietati... In care Minims balauri, aspide vent-
utmbeliferelor (Anthriscus trichosperma) [tc. a s- noses (om) ¶ ® ® Femeie rea [gr. 2torzi,s, ?oniacc
in a a y k]. sau vsl. aspida].
89

www.dacoromanica.ro
 *ASPIRIN (-Jr) 4. vb. tr. I A trage aerul In pi--
ASP- mini ¶ 0 A spares In rata cuiva: al astAtind Zachel, dohs
¶ 2 15 A trage un lichid Intr'un tub prin atilt Ism (Dos.); derteam Meat cab de demi dzile, Imi sedan
AST pompare, prin facerea vidului ¶ CD Co A rosti cu !min!. Ingern1 Domnulni (Dos.) ¶ ®th A se Infatisa In
aspira Tune. judecata Flat. a d s t a r e].
2. vb. intr. A fi st&pinit de gindul, de dorul de .I.LSTA.LALT (p1. liatialalti; gen.-dat. sg. Astnilalt.
a dobIndi ceva, de a ajunge la ceva, a Mizui: trSlaa pl. tistorlalti);-ASTALALTA (pl. astelalte; gen.-dat. sg.
nitati... tara ea aspire la sluibe mai Matte (I. -GH.) [fr.]. astellalte, p1. astorialte) adj. $i pron. dem. Intrebuintat
'ASPIRANT 1. adj. 15 Pomo pomp& care mai mult In vorbirea familiar& = 0ESTALALT
riche& apa prin producerea vidului, Salalt].
+
pomp& aspiratoare ( 250). ASTA1VIINE4TA adv. Ban. Oaf. Asdimineato.
d. sm.,`ASPIRANTA (p/.-te)sf. 0 Care [asta+ dimineatii].
cauta, care nazueste s& doblndeasc& ASTAR (pl.-re) sn. Plnza ordinarli: as streosri
o slujba, un titlu :
0.-sH4 ¶ 2
la domnie
.2., de marina, ofiter de
seam prin - [tc.].
carat (DRAGH.)
tASTAFtA adv. Often. Mold. Tr.-Carp. Disearli:
marina de grad inferior [fr.]. vet! ounoaate cum Domnnl v'au secs pre vol den pamIntni
ASPIRARE, *AspirtATrUNE, *AS- Eghipetului (smet.) [ast& +searti].
PIRATIE sf. I Faptul de a aspira, ASTARAGIU sm. e Mester care lucra ast a r,
tragerea aerului In plaralni If 2 15 care captusea cu astar.
Ri(licare a apei Intr'un tub prin fa- OASTARE.WL (p1.-en) sf. MT.) ca. Cliptusealli
cerea vidului ¶ ® Gind, dorintli de [a s t & r i].
a ajunge la ceva, de a se ridica, nazu- tASTARI (-Anse) vb. tr. (COST.) .a A pune astar
int& : dorinta de a se snipe treptele social° la o haina, a o captusi Cu astar.
este o aspiratinne naturala a °multi! 0.-ot-i.) ¶ *ASTATIC adj. -O echilibru indiferent;
4 Rostire a unuisunet din glt; Fig. 250. Pompa .1 Ace =e, sistem de don& ace magnetite, fixate
aemnul aspiratiunii, spirit aspru (ow SPI- aspirants. paralel la capetels unei vergi de cupru, polii de
RIT [fr.< lat.]. nume contrariu fiind fat& In fatii, astfel ca sistemul
'ASPIR4T adj. p. &Win& ¶ 2 m Rostit cu
I nu este influentat de actiunea magnetic& a O.-
aspiratdune: h" este un =net 1111 C NEASPIRAT. mIntului [fr.].
'ASPIRATOR adj. sm. I Care aspira. ¶ 2 -6 ASTATJR4 (astanr) vb. intr. Ban. A pindi pe ci-
Pomp& aspiratoare w ASPIRANT 1. [fr.]. neva spre a-1 vedea, spre a-1 prinde [ow sTAIIR4).
ASPIRATIVNE... pr. ASPIRARE. ASTAVI (-alms) vb. re fl. Trans. (nuo.) A sta Intr'
ASPRE4LA sf. I Insulirea de a fi asp r u un loc, a z&bovi [ow- srAvi].
Trans. (BUD.) ($EZ.) Scrobealli. ASTAZI 1. adv. 0 In ziva In care ne gasim,
ASPRT... IwAsPRT... azi ¶ 2 o sAptAminA, acum o sAptAmIna; de
ASPRT.ME st. Insusirea I de a fi aspru
¶ Intr'o saptamtna, 'peste o saptamina ¶ 0 In zilele
; celni ce-ti va vorbi tie en , to raspunde-i en blIn- noastre, in vremea de acum: populatiunea create mai
date WARN). mutt ea alta data ¶ 0 De a) din ziva In care ne gas-
ASPRI$Q11' 1. adj. Camaspru. sim; O : bona de nn-1 lass pe mline; b) din zilele
2. ASPRIWARA (p/.-tioare) sf. = TURITA I . noastre, din vremea de acum ¶ 5 nzin: de din
ASPRIS9R2 sm. (P) dim. ASPRII* (iaso.). alma de 0.5 In (din) zilele In care traimill 0 _8810.0
ASPRTU adj. Cam aspru. Intr'o zi... Intealta zi...; de", pin& mline, putin timp.
4SPRIP adj. 0 Care dh o sensatle neplacutli. 1. sf. p1. Zilele de astral, de acum: astAzile de pu-
la pip&it, la gust, la auz : Piele aspra; yin ~1 rurea en Inaelleinne petreelndu-le (COR.) [lat. I s ta-l-die].
sunete sacra; $1 swats an vuet ce 'nautili oterire (ALECS.) *ASTERIE sf. * Gen de echinoderme care tra-
( C NVTED) ¶ - Greu, care to face sit Indurimulte, esc prin toate m&rile Europei, afar& de Meditera-
s& suferi: iarnA [lapel.; e o sear* aura de toamna (CAR.) ¶® nti; se nutresc cu moluste
4 Iaitaa-aarRa ow lama ¶ ®Q Neinduplecat, si shit vrajmasii cei mai
rau, sever: era bun cirmuitor, -
cAtrA aristocrat! of
blind cab% popor (NEM.) ¶ 04.2 Spirit v. aer SPIRIT ¶ C)
primejdiosi ai stridiilor;
se mai numesc si stele *0
Care nu e perfect luciu [lat. aspen (e)r u m]. de mare" ( 252) [fr.]. v4 Cdr
*4sPRT..T. sm.* Moned& veche de argint de on- *ASTERISC (pl. -curl)
gine turceasca a carei valoare a variat foarte mult s'n.181 Steluta () care se -`
In decursul vremurilor; pune la unele cuvintepen Fig. 252. Asterie
In sec. al XV I I-lea 12 as- tru a le distinge de altele
pri f&ceau cIt iIn flo- sau pentru a trimite, In josul paginii, la o not& ce
rint" sau cIt doi po- se raporta la ele: In acest dictionar, ~al indica neolo-
tronici" de argint( 251) gismele [fr.].
¶ngr. etoispov). ASTEROID sin. * 0 Mic corp ceresc care Cir.
tASPUM4...-=SPIIMA... Fig. 251. Aspru turcesc
cula In spatiu In jurul soarelui si care, atras la anu-
AST (p1.1ioi;gen.-dat. din a. 1481. mite epoci spre pamint, se InflAc&reazil. In trecerea
sg. total, pl. Astor) ;-ASTA lui prin atmosfera, se topeste, se sfaramti, si pro-
(pl. sate; gen.-dat. sg. natal, pl. astor) 1. adj. dem. duce aerolitii si stelele cazatoare ¶ 0 Nume dat
Intrebuintat mai mult In vorbirea familiar& 0 = fie-cAruia din micile planete, vizibile numai cu te-
ACEST, acEtarA ¶ 2 In legatura cu expresiuni de lescopul, dintre Marte si Jupiter [fr.].
timp formeazti toe. adv. ca: Set an, (de) asta data, asta .1.k.STFEL 1. adv. ® In acest chip, In acest fel,
sears, Rata noapte ¶ 0 Pe lIng& numele de anotim- WI.: &Ica proeedezi ~, vet izbuti ¶ 2 de, de acest
puri, are Intelesul de trecut, precedent: asta lama, fel, asemenea; de luorurl nu se (llama ¶ 0 un
asta vara, etc. 0. de..., un... de acest fel: nn -,22, de om nu merits alta
2. ABTA (p1. Astla; gen.-dat. sg. fistula, p1. astora) ; soartA ¶ CD ti cam, asa cum, In felul cum: 0 batting
-ASTA (pl. 'Idea; gen.-dat. sg. astela, p1. asters) adj. cum ma veal pe mine (PANN).
$i pron. dem. Intrebuintat mai mult fn vorbirea 2. conj. ® Deci: a pietist al nu mai stin nimic de
familiar& ¶ = ACESTA, ACEASTA ¶ 0 AsTA (pl.
I el ¶ 2 Asa dar, prin urmare: e hotarlt, nu ne mai
sates), Intrebuintat In tnteles general: asta-i suits, vedem last +fell.
acesta-i lucrul de capeteme, acum vine partea mai AST PWr AR sbst. 0 Liniste, potolire, alinare:
grea; et, asta el se zice cuiva care Intreaba sau face nmbla de tole pinS colo pi ov nu mai ayes (ISP.) vir 0 NEU-
ceva nepotrivit; ba asta, ba clea, ba una, ba alta; TMIPAR ¶ 2 PATS necurmat, far& Incetare [a s-
una Ca asta, asa ceva [lat. I Is t e]. tImpar a].
AST.(1. (astau, pf. astatui, part. astAtut) 4. vb. fr.
* ASTIMPAR* (-par) I.. vb. tr. Cl) A slabi tern-
A aduce pe cineva s& stea dinaintea cuiva, a aduce peratura unui lucru, a face mai blind: nici an pis de
la Illfigi$8.re; aduclndu -I p/iginii, 11 astAturA naintea ighe- adiere nu astimpara arsnra (DLV12) ¶ 10 A linisti, a p0-
raonului (DOS.). toli: vrInd ca sA astimpere Intriecsata mince a dumnezeoaii
2. vb. intr. QQ A sta: astAtu na direapta miaelului (DOS.) (GAST.); nu -91 astimpara gura cAtrA mai marit sai (cm).

90
www.dacoromanica.ro
 2. vb. refl. 0 A se linisti, a se potoli: se tIngniau el for la astronomie; atone re, semnele adoptate In AST-
se boceau de on se mai puteau astimpara (12p.) ¶ 0 A sta astronomia practica $i mai ales In calendarul
linistit, a se cuminti: astImparti-te, no mai umbla Incoa- astronomic. spre a indica planetele, soarele, si AST
ce gi Incolo STIMPARA].
ASTIMPAR.A.RE sf. O Faptul de a (se) a s-
tImpa.rall ® = ASTIMPAR ¶¶ C NEAST/MPA-
RA
ASRE. TIMPAR4T adj. 0 p. ASTIMPARA ¶ 2 Li-
nistit, cuminte 111 (t) NEASTIMPARAT.
ASTIMPARATQR adj. Care astimpArti
TABELA VI.

Soarele
Luna
0 Berbecul
Taurul
,
SEMNE ASTRONOMICE

gr
sau ry,
er.
epe NzaaTIMPARAT0a.
Mercur t.,y Gemenii
0 A
0
A-STINGA (DE-) loc. adv. w STING.
4STMA, 0 AsmA sf., ASV& sbst. P Boalri care
Marte
ParnIntul
e Raoul
Leul
°CC.

se manifestil prin sufocalluni intermitente, (C) na- Venus

a Fecioara
Piq
il,
@
duf, stenos) [fr. as t h m e]. 4 'Pp
ASTM4TIC, 0 Asrateric, -ICA adj. sm. f. Jupiter 94 Balanta 1-"A tru
Care sufere de astmti.; sutlarea de monstra a loco- Saturn Scorpia
motive! (CAR.) [fr. asthmatique]. Tl WE
0 ASTRA.G4CIU sbst. Mold. Unealt4. de ciz-
marie In form& de hIrlet ce serveste la Indus tal-
Neptun
Uranus
ky Arcasul
Capricornul ko
ir op
"1,
A
pa: gazda... se proslavea De cuptior, Intro sanuri, calupuri, 6
astragacin (cso.). Conjunctiune d VarsAtorul p1 em,
'ASTRAGAL sm. ®P Unul din oasele tarsului, Opozitiune 00 Pestii .... )-(
arsicul glesnei ¶ CD i Brlu rotund 1/1,
care formeaza baza capitelului unei fl, tae
coloane ( 253) [fr.]. cele douasprezece constelatiuni ale zodiacului
*ASTRAH4N, 0 ASTRAGAN sbst. pozitiunea for TABELA VI) [fr.].
Blana de miel din As trahan (Ru- ASTRONOMICSC adj. * = ASTRONOMIC: o
sia), neagrii, mai rar suet, Cu fire card de observatle astronomiceascd (c.-sAo.).
[fr.].
crete $i fine: etioioni de ASTRONOMIC§TE adv. * Dupd princi-
ASTRAL adj. * De astre, ce pri- piile astronomiei [a s t r o n o m i c].
veste astrele [fr.]. *ASTRONOMTE sf. * Stiinta care se °cu-
ASTREIN41, ASTRIENA, t ASTRI- Fig. 253.
Astragal. p& cu studiul corpurilor ceresti, on legile misca.-
INA....= tNsTRArta [strain]. rilor lor, etc.: Invdtard... illosotia, astronomiia, gbeome-
'ASTRINGENT 1. adj. Care are proprietatea trill). (DOS.) ¶ CD matematici, parte a astronomiei care
de a strange tesuturile organismului. se o cup a cu calculul el ementelor, cauzelor miscarilor
2. (p1.-to) sn. Substantil care are aceasta pro- corpurilor ceresti ¶ 0 /WW1, parte a astronomiei
prietate (fr.]. care se ocupii cu constitutiunea fizica a corpurilor
GASTRINGE (tatting) vb. tr. Ban. A strange la un ceresti [fr. si gr. etcrpovollia.].
loo, a aduna: astenge ca gains (a
moara (2.N)).), se zice despre eel risi-
pitor [lat. adstringere].
o
depArtare, Doamne, de la vierme pin' la I
.ASTRU (pi.-tre) sn. * Corp ceresc, stea: clta
(VLAH.) [fr.].
t ASTRUC4 ( -no) 1. vb. tr. Often. Tr.-Carn. 1 A
ASTROLAI.B, t ASTROLAV sm. Inmorminta: 1-au astrt.cat In °grade de dinaintea curt!!
* Vechiu instrument care
I (so.) ¶ 2 Often. Ban. A acoperi, a Inveli.
servea la masurarea pozitiunii, 2. vb. re fl. Often. Ban. A se acoperi, a se Inveli [lat.
inaltimii $i miscarii astrelor (
254) ¶ 2 Planisferii a cerului sau
astrulcare<astruCre].
OASTRUCANLINT (29/.-minte) sn. Ban. --ASTRU-
a ptimIntului: astrolav, cinie de a-
ramA san de lemn In carile drumul stea-
[astruca].
tASTRUCAT 1. adj. p. ASTRUCA.
lelor se amts (CANT.) [Cr. aStro- Fig. 254. Astrolab. 2. t Faptul de a astruca, Inmormintare ¶ 0
lab e ¶ gr. &TEpokripoc]
"ASTROLATRTE sf. Inchinare la stele, ado-
rarea, cultul stelelor: aceastd lege se numeste
Inchinare la stele ()SP.) [fr.].
*ASTROLQG sn. Cel ce se ()cup& cu astrologia
sau , Acoperire, Invelire.
OASTRUCTJ (p1.-neuri) sn. Often. Acoperis (de
case) [astruca].
ASTUPA (-up) 1. vb. tr. t A pune ceva Intr'o
splirturk Inteo gaura, Intr'o crap&tura, a o Inchide
( 255): creztna, ca pentru a nu lasa srt tread). ceva prin ea: astupit era-
multi din contemporanii Pat-tulle de la fereastra, ed nu vie frigul ; ®: Dierdea... doud-
Ai, In mi si ghicitori sprezece mil do lel, ninth ou care... ar II putut molt'
teALc.) [fr.]. A pune un clop: astopi sticla r 0
gdnri (BFL-VN.) ¶ 2
tASTROLO- Vorb. de partite corpului: a-si gum, nasal, ure-
GHICTE adv. chile ®: gura cuiva, a Impiedica pe cineva sb. mai
Dup4 metodele as- vorbeascrt, a nu-1 mai lasa sa cIrteasc,11.; (O : gura
trologiei : oursul ani- lama numai ptimIntul o astupa; ® a -5i m gura, a tacea,
lor.. marts curet a nu mai cirti ¶ 4 A acoperi cu ceva, a ascunde
sitmliluind [as-
(CANT.) sub ceva: astupil-ti °chi!, sit nu intro prat; (J oehii
trolog]. Fig. 255. Astrologi (dupd
cuiva, a-i lua vederea, a-I orbi ¶ 0 A acoperi prin
'ASTROLOGIC -ingramadirea de ceva Intr'un boo: ninsoarea... intema
adj. De astrologic o stamps veche). boo ne asturA calea (CR0.) ¶ e A face s5. nu se vacIA, a
(fr ascunde: malt') din dreapta ne astupli vederea (ULAN.) ¶ 7

*STROLOGTE
A.]. sf. Pretinsa stiintri de alt6.-
data care credea ca exists o legatura. Intre viala
omului, Intre IntImpliirile de pe parnint si Intre
stele, si cd observindu-se acestea, se poate cu-
noaste soarta cuiva $i prezice viitorul, etc. [fr.].
ASTRONOM sm. * Cel ce se °cup& cu astro-
nomia: adeod a stealelor cunoscatori (CANT.) [fr. a s -
t r o n o m e¶ gr. ikateov011og].
t ASTRONO1VIETE adv. * Duplistiinta astro-
nomiei, cu cunostinte de astronomie: om prea In-
vatat... filosoiegte, cum gi teologbeste (N.-cosi.) [a S
tronom].
ASTRONOMIC adj. * De astronomie, privi-
91
t A face sa nu se audb.: a trintorilor urlete, a albinelo
aunt' astupd (CANT.) ¶ 0 # A face sä se uite: se amnia
de mare bucurfe... gIndind cd -si va gregala ce Musa (NEC.).
vb. refl. A se Inchide (verb. de o sparturil,
:4.
de o crapatura, etc.) [lat. a ds t up p are<
stuppa].
ASTUPA.TOR, -TO4RE 1. sm. f. Care as tup A.
2. ASTIIPATOARE (p1.-tori) sf. Capac: n'a mamas
ladit, salter... de soba. nude sii nu-si if bagat ralinile toN.).
Faptul de a
ASTUPATVRA (p/.-tori) sf.
(se) a s t u p a 11 2 Ceea ce s'a astupat.
ASTUPV (p1 -sorb) sn. Ceea ce se Intrebuin-
teazli pentru a astupa ceva, dop.

www.dacoromanica.ro
 ASTUTTE sf. Viclesug [lat.].
AST- 'ASTUTIOS
ASV ASUD sbst. O adj. Viclean [fr.].
Sudoare: Vine Barba de Is plug... Cu
Nadusala animalelor care
traps! plin de .0 ITE00.1 ¶ ®
se lipeste de link, de par ¶ 40 wpm-ma:am =
OffUL-IEPURELUI [a s u d a].
ASUDA (-ad) 1. vb. intr. 0 A se acoperi de su-
doare, a tiadil$1.: Metal Romin asuda Wind on praline in
A. de ceva, a nui pasa de ceva,
bolt Int (ALECS.); ®: a nu
a nu -$i face inima rea de ceva; : sub limb& (ZNN.),
se zice, In bataie de joc, de cei ce se vaita °A au
muncit mult, pe chid de fapt nu au facut nimic; ®:
a-1 urechea pentrn ceva (Zee.), a astepa o veste Cu
nerabdare ¶ ® Pr. ext. A scoate umezeala, a lasa
aburi: dAda Dumnezen nu soars de frigaa pitmintul 51
asndan pietrele (Di Ve.) ; aburti se ridica... de pe mitmAliga
oe asudit pe fund (VLA11.1 11 O e A munci din greu,
a-$i da toatii silinta, a osteni mult pentru a capata
ceva, pentru a ajunge la ceva: Altii luptA 01 amid.,
tar izbInda e a lui (VLAH.).
# vb. tr. A face sa Indure multe, a face vials
grea cuiva, a cazni: 1-au ci supus sub jugul tor, de (Maya
ori t-au asudat, rocosindu-se (Ga..ue.)[lat.assudare].
ASUD41.T 1. adj. l p. ASUDA r 0 (E # Trecut
prin multe necazuri, incercat: mai 61 mat zbu-
ciumat slut (CANT.).
2. asuoaT sbst. Faptul de a asuda.
ASUDATOR adj. Care face pe cineva sa a -
s u d c, care scoate nadusala.
ASUDATURA (pl. -tart) sf. = ASUDARE.
ASUNLE.k (-um) vb. tr. A lua asupra -$i: nu vrean
sA -mi scum singer responsabilitatea (BR.-VN.) [fr.].
ASUMTJTA... = ASMUTA
ASUNA... Trans. (6ua.) = MINA
ASUNATOARE sf. # = POJAENITA [sw-SDNA-
Toi:tmE].
ASUPRA 1. prep. (constr. cu genitival), AS17-
PRA (des intrebuinfat in limba veche, pcistrat as-
tdzi mai ales In construc(iunile cu pron. aton:
asuprA-mi, asupil-tt, asuprii-1, asupra -6i, asupra-ne, asu-
Pri-vA, asuora-le)1 p (Aratalocul, direc(iunea) Pe:
hiaritle efte sint asupra Piimintu '11 (BIBL.); (asezat, pus)
peste: asupra acestor canalurl slat 360 poduri de piatra
(a pune. a arunca, a asvirli, etc.) peste:
(C. RAD.) ;
SI -am svirlit asupra-11, orudo, villul alb de poezie (EMIN.) ;
(a-i veni, a-i cadea, etc.) peste (vorb. de un ne-
caz, o nenorocire, o primejdie) : aces nevoie ce le ventse
alumni (OR.-UR.) ; (a trimite) peste (vorb. de o pedeap-
sa cereasca) : be Olathe Dumnezeu osindit amnia (OR.-UR.) ;
(a face o actiune dusmanoasa, a fi cu dusmanie)
Impotriva: antes tiranti ce Mee Atila minim crestinilor
(a merge, a porni, a purcede, a se ridica, a
(N. COST.);
veni, etc. cu oaste) Impotriva: merse asupra Int en
rSzbolu imp.) ; (a se arunca, a sari, a navali cu mlnie,
cu dusmanie) peste, pe, spre, la, Impotriva: tin lap...
(a Indrepta o arms, a arunca
se nitensti asupra ei 0sP.) ;
cu ceva) In, spre, Impotriva: asupra acestai eras s'an
aruncat cele Mania obuze turce6t1 (VLAH.) ; (a cirti, a se
jelui) Impotriva: incepurit a bags matte hale asupra lui
Farhat tela.c.1; (a-si indrepta, a-si atinti ochii, privi-
rile) spre, la: avea nista ochi sgliti de loves pe om fulgerit-
tura chid se vita asuara-1 OSP.) ; (a -$i Intinde autorita-
tea, a avea putere) peste, pe: IntinzlInd cuprinsul situ 61
asupra acelei !madam IMP.) ¶ 2 (Exprimind o ac(iune
reciprocd) Fata de, catre (cu privire la firea, la per-
soana cuiva): n'am nick o larturire asupra lut ¶ 0 (Arata
obiectul de care se vorbeste, despre care se scrie,
etc.) Despre, cu privire la: nu ne-am putut Inte'ege
asupra :mate chestinni ¶ 4 A Ina coma-54 a 111a pe
seams, pe socoteala sa ¶ 0 * Asupra de, loc. prep
Mai sus dealt; mai presus de; asupri de aceea, afara
de aceca, pe lIngli aceea ¶ B # Pre amnia de, mai
sus dealt ¶ O *De asuprii, loc. prep. De pe, de.peste
II ® De- asupra as- DEASpPRA.
2. adv. # Deasupra: Jeri eu ma vein duce on
aceastit hainit ce am award, (PAL.) ¶ 2 t Mai asuprA, mai
Mutt ¶ ® cu annul loc. adv. Cu prisos, peste aft
trebue, cu .dobinda ¶ 4 Mai on asupra, # mat cn (de)
asupra, mai mult, mai din belsug, peste asteptarea
cuiva [lat. ad-supr a].
ASUPREALA (p1. -ell) sf. 0 Luare pe nedrept
de bani, de dart, etc.: fitolndu-le gi inindu-le mat
92
www.dacoromanica.ro
malt de oum an fost obicelul (PRV.-M13.) ¶ 0 Apasare, Impi-
lare, nedreptate, silii, violenta: asuprelile nelegluitulni
vrAimaii al stintei cruel OSP.) [asup r 1].
ASUPRI (-reso) vb. tr. 0 A apasa, a Impila, a
nedreptati, a prigoni: ad nn asupresti pe eel same, cA 61
®# A Sill: paces on de-a
to ca el mline vet fl siirao Coot.) ¶
site sa primaseti asuprindu-1 (CANT.) [a S u p r a].
* ASUPRICIUNE f. 0 Apasare, Impilare, ne-
dreptate: on mare a.' impresurindn-1 mositle ci seals
(IRO.) ¶ ® Luare nedreapta de bani, despuiere
0 mat on 4.44,, mai mult dealt se aide, peste masurli
de mult, cu cambia. [a sup r i].
ASUPRIRE sf. 0 Faptul de a a sup ri 11
O Impilare, nedreptate, prigonire: nimarni oft Mai
mica , sA nn-i facem (UCH.).
ASUPRIT adj. I p. ASUPRI II © NVASUPRTT
¶ 2 t Silit: de a lui bunt% voe, de nime nevoit nioi
(formula obicinuita In documentele vechi pentru a
arata ca cineva s'a Inteles cu altul nesilit, a con-
venit shigur asupra unui lucru) ¶ 0 * Mai mult
dealt trebue, din belsug: ea tuaim amn de belle 4i
de mincers 'S (cwt.).
ASUPRITOR, -TOARE adj. sm. f. Care a s u-
preste: de vet avea vectn ran sau vre-un nn pnrta to
contra-i arS (PANN).
A -SURDA (DE-) loc. adv. or BIWA.
ASURZI (-zeso) 1. vb. intr. A pierde auzul:
a asurzit in arms operatiunii pe care 1-a Mont-o ¶ ® Pr.
ext. A fi Ca un surd, a se buima.ci, a se zapaci din
cauza unui sgomot prea mare: chid sin chini en, al sA
asurzesti (CRO.).
2. vb. tr. 0 A face sa-si piardli auzul ¶ ® Pr.
ext. A buimaci, a zapaci pe cineva din cauza unui
sgomot prea.mare: to asurzean strigittele et sgomotale ce
faces multimea (ISP.).
vb. refl. A pierde auzul: ei-ti vein legs limbs
st to vet A. (BIBL.) [SUEEI].
ASURZIRE sf. 0 Faptul de a asurzi $
O # Surzime: se destiten a lui si se deslegit boats Um-
bie1' tut (CON.).
ASURZITOR adj. Care asurzeste: en bu-
buiri asnrzitoare, stineile IncepurS a se rostogoli din inAl-
timi (VLAH.).
OASVYNT.6.... = SVINTA...: sa pie albiturlle sit se
asvinte (sLv.).
ASVIRLI (asvirl) I. vb. tr. I A arunca ceva
cu multa putere, cu mare repeziciune: clue -a soviet'
buzduganul 1sta mai tare In sue, a1 acelniasil fie ban!! (CRC.) ¶
2 A da la o parte, a lepada ceva de care nu mai
avem nevoie: asvtrle hirtiile acestea in Poo ¶ 0 A In-
departa ceva dintr'un loc printr'o miscare vio-
lenta, a duce un lucru dintr'un loc Intr'altul iz-
bindu-1: tartans a asvlrlit bares la mat; ®: asvirll acute
trot tar! In valur! 61 fn nenorociri cumpllte teM.c.).
2. vb. intr. I A arunca cu multa putere, cu
mare repeziciune: on bozduganul asvIrlea in oamen11 col
vinovati (NEC.); T..): merg on nerusinarea Wait a on no-
coin In striibrinii noctrl (1.-OH.); LE) : cit n1 asvErli ou(o Wrack
o stnrittura, eta.), la o departare, la o distantape care
o poate strabate un lucru asvlrlit cu putere I
2 A lovi cu picioarele: iepele asvirleau din cepae de
svinta uncle lovean OSP,
2. Vb. refl. 0 A-$i da drumul pentru a elides
intr'un loc, a se arunca jos: s'a asvlrlit de pe fereastra
2 A sari: se asvirle pe-un cal gi tine name( o !net (ceo.)
® A da navala, a se napusti, a sari asupra cuiva:
s'a asvlrlit asupra MI, dar nu 1-a putut lovi ¶ 10 A se
versa (vorb. de un rlu): Polatistaa vine limeade 41 grd-
bitit el se asvIrle in Jin (VLAH.) [vsl. Vraliti<
vrlila, comp. srb. vrljit i].
ASV/BLIT 1. sbst. Faptul de a (se) asvIrli.
2 . ASV/MITA (pl. -ate) sf. Distanta parcursii de
uii lucru care a fost asvlrlit: nu era departe case bit-
t,r5Linvu.)lui, numai act..., douA asvirlite de la Oalea Mogilor
DE-A-ASVIRLITA loc. adv. Joc de copii, clnd se
asvirle cu mingea, cu fructe, etc.
ASVYRLITOR, -TOARE adj. sm. f. Care a s-
v I r 1 e.
ASVIRLITURA (p1. -tar!) sf. 0 Faptul de a
(se) asvIrli: calul de tarn-art ci de asvirliturt nu lean
ogoit (CANT.) ; asvtrlitura de pietre pe deasupra b tsar tett (1.-GH.) ¶
 Distanta strabatuth de un lucru care a lost as-
virlit: mai e ca o de bat pia in sat.
A ! sau .6.511 interj. Exprimit o Indoiala, nein-
credere, desaprobare,mirare, *i are cele mai deseori
Intelesul expresiunilor vorba sii. fie !", de unde l" :
Ti-a front ce -ti promisese ? Ag 1 nu OD ca nu se tine de
"'orbit ; cereetara in dreapta p1 In stings dar apt pared in-
tIlniau tot surzi pi mutt usr.) ; ad stii oa n'are plateasca
Ei as
tImplat luorurile; ,
A4i. adv. 0 In chipul acesta, astfel:
mi-e fires; 1-a lost sorts;
sloe el (Isis.) ¶ 2 Arat& c& un lucru se petrece In-
tr'un anumit fel, dar eel care vorbeste da Inteles
mai nehotarit, o nuanta wig& celor spuse: vine pi
et - ca prin ureohile aculni ¶
sit stea de vorba; a selipat
® In mod eliptic, sub form& interogativk la Ince-
putul unei fraze, arat& c& vorbitorul face aluziune
la ceva despre care s'a vorbit mai 'nainte sau des-
pre ceva cunoscut: asa P stand ad mai Indrazneasea si
alta data! 7 0 Aga... asa, cum... asa; 0 : am cam-
parat-o, a atna, cum mi s'a spus, asa spun si eu, fie
...B.
on nu adevarat ¶ ® Pe ling& alte adverbe: sti
fad own am vorbit; CO: oum vei semana vei secera;
(I(;i: cum Ili vei astern vei dormi; ., tin si el pretesugal
as lupul Cu oats pi as cinele Vinerea (N.-cosr.); Humulestil en
urea n n m a 1 un sat de oameni /Ara capatliu (clic.); da,
mai inteleg; am as lac (Attar .0 cum mi-ai spas; c a m
s'au petrecut incrurile; nu-1 vorba tot atita se toarce pi on o
lured m a (VLAH.) ; Mold. m a i ,, asa e, da, de sigur;
ma duo si eu dear la Intimplare; vorbesti gi tu, 1 a
in dodii olteodata (cue.) ; t o t$i 1 a r au rdmas casele ne-
Inchirlate (CAR.) ¶ ® Pe ling& conjunctinni: d a r,
prin urmare, va sh zicri; am pima pe urma, - c A nu
mai stin ce s'a intImplat; $ 1 td, s'au dus sa-$1 caute no-
recut In lume; a venit tin Haar Imbracat g t ., a
Ideal $i I(SP.) ; Aga $i asa; F
Cum at petrecut P
$1 pe dincolo, ba unele, ba altele, intr'un fel si In-
tr'altul : dumnealut lace pi drege... umbla si pe dincolo
(CAR.); Ban. t i r i tie I on amt... on asa; Ban. ni
- scan, # la seam, $ la demnie, a se pune pe tron, a
.-... n i , °data asa... odath. asa ¶ 0 Pe ling in-
terjeciuni: a a u, copile t (IK.-BRS.) ¶ ® In legaturik
cu unele verbe, formeaza diferite expresiuni ca-
racteristice: It 1 n d, vet face tot posibilul sit-I con-
n u-1 ,
vingi; tie pi re, en ma Impotrivese; c'ai petit -o P
eli am avut dreptate P ¶ 0 Ts Da: Va ad Md.,
ti-a spus aA nu to duel pe la el. Aga. ¶3 Pe ling& un
sbst. aratil ch e vorba de anumite Insusiri ale
,
lui: n'am mai pomenit tarns; CA: la cap, 'Aetna IT
© Tot In acelasi fel, la fel: a Amiss tot cam 1-ai
eranoscut ¶ @ Atit de (pe ling& adj., adv. siloc. adv.
legal de ale deseori cu prep. a e, care In unele cazuri
e despartith de ass prin verb): e ed.
departe ;
I
- olntit do =dor, Prunzele In vint(de)caUnlit;
abor
Tot
12 de, serve5te a lega "doi termeni Intre cart
se face comparatiunea de egalitate: a tot de Ira-
moasa ca si ea [lat. eccum+sic].
tasEas(f) adv. Bucov. 0 De asemenea,
iark*i, Inca: perit-au stance matte vita a ldcultorilor, tar
a beienarilor agagi an peril mai de tot (NEC.) ¶ ® Chiar, toe-
mai: ages' lama s'an tient area zarva (MUST.);
era alas aceea (SB.) ¶ ® Chiar de tot, cu totul, cu de-
savirsire: toata socoteala eau pus... wag din temel_e sd -i
razstoarne (Crum) ¶ ® Chiar atunci, pe loc, Indatik,
deodata: alt! negutatorl... dau agag dintr'un cnvInt della
mil patrn sate de Iel (Se.) [a s a + $ 1].
A§CHI4 (-iez) vb. tr. si refl. A (se) desface In
a*chi i, In fasii lungi ca whine.
A§CHIE (p1. whit, asehil) sf. Ciopliturk ce se
desface, ce sare dintr'un lemn chid se tale cu se-
curea, cu barda, etc., tandarti; 01: agate nu sare de-
parte de truncbin, se nice despre cineva care se asea-
mank cu parintil lui [lat. as t u 1 a].
ACHIO.A.RA (p1.-oare) sf. dim. 4$CHIE.
ACHIOS adj. Care se desface In p&turi ca
aschille.
0 A*CHTTA. (p1. -its)) sf. Tr.-Carp. dim. Ascinz.
0 A$CHIT,TT sm. Maram. Ajutor de jurat [ung.
esktidt].
ACHITJTA. (pl. -te) sf. dim. ASCRIE.
= A$A$1.
AEZ4i. (apes) I. vb. tr.I A pune pe cineva sh
sazik Intr'un toe: await coplinl pe mann ¶ 2 A pune
ceva Intr'un loc, a instals: Mali tulpina acelui arbors), A S-
asezasem suirageria (I.-om.)11 ® A pune In rInduiala, In-
tr'un anumit sir: mutt cartne de se birou ¶ ® A po. J-k9C
trivi bine, a aranja: aeazi-11 cravats ¶ ® A pune pe
cineva sa stea Intr'un loc, a-1 stabili undeva pen-
tru mai mult timp: Tristan... multime de noted an pe-
wit Intr'aceste tart (m.-cosr.) ¶ ® A. domn, °' pa scaun(ul
domneso), $ la scan, la domnle, a pune pe tron,
a face domn ¶ ® A capatui: trebne sit lie mnipumit
s'an in-
ad lie,
ca $1-a asezat toll coplii ¶ ® A orindui, a puce pe
cineva Intr'un be pentru o anumita slujhA:
mit-an pi alta bisertors gi an asezat preeti pentru vecinica po-
tbo-
mantra a for (MUST.) ¶ ® # A Intocmi, a rindui, a sta-
bill (o lege, o masura administrativli, etc.): an a-
gezat ad fie patrn clvertnri intenn an (NEC.); *A.. daidie, 8
puce dajdie, o dare ¶ c, # A clidea la invoialti,
a holing, a conveni: an swat sd -i pee pre dlnsul Legit
Mitt (NEC.) ¶ P t an snot, a supune: Le2ti an asezat Mol-
dova supt birnl tuturor (M.-COST.) ¶ © luorul Salt lueen-
rile, a Indrepta o situatle, a Impaca lucrunie, a In-
lktura o piedica; # -.. trebile, a pune la cale f
@t logodnd, nunta, a puce la cale o logodnik, o
nunta, a face pregktirile necesare pentru aceasta:
vazInd Impdratul ca slot Coate In tindniala cea mai mare,
an asezat nunta MB.); de ad ed., cu Intelesul de a (se)
logodi (Intrebuintat In Muntenia) ¶ ® I et.. (lega-
ted de) Dace, a face pace, a Incheia un tractat de
pace ¶ 0 I A potoli: an asezat toate zurbalele (NEC.) ¶
0 $ A linisti, a readuce paces, ordinea Intr'o
lark etc.: $tefan- Vodd... nu cereit sit ageze Para, ce de et:-
boaie se anti (GRAM) ¶ 3 A Imptica: ayes nadelde Dee-
pot-Vodll In socru-sau ett-1 vs on Laschi (m..cosT.).
2. vb. refl. 10 A lua toe, a se pune sk sazil pe
ceva: m'am asezat no o bawl ¶ ® A se pune trite°
anumita ordine, a se Insira: ne asezam In dond en-
due gi deschideam calms (ego.) ¶ 0 A se stabil' Intent),
foe: s'au (squat multi stabil la not In lard II 0 A se In
se face domn 70FAse, pe mtneare, as eomn,
etc., a se pune In toata voia, fkra grij a, sik manince,
sa doarma, etc.: gram sii ma apes, mai vere, Pe Wilms
pi pe here (ALECS.); and asezasem pe soma, clad numai ce and
ciocanind la usa ¶ ® A se limpezi (vorb. de un
(1.-OH.)
lichid) prin depunerea corpurilor straine din el ;
pane patina piatra-acrd In spit gi las, o ad se awe ¶ ® A
se lksa In jos, a se Indesa (vorb. de o gramadk de
pilmint, de ceva afinat, etc.): a plonat mutt pt
agezat pdmintni pe nude an lost gropi ¶ ® A se potoli,
a se astImplira: Thwart' s'an asezat p1 n'an mai !dent
prioina (oe.-N.) ¶ ® A. se linisti, a se cuminti: era de tot
sviipatat mai ,nainte; dar scum s'a mat amid ¶ 0 A
11'11
se lntelege cu cineva asupra unui lucru, a cadea la
an (de)
(IK.-BRS.) Invoialik, a se impaca: name! on Frantuzil, Nemtil nu
s'an putut (NEC.) ¶ ® t i.e cuvIntal calve, a pune
temeiu pe vorba cuiva, a se bizui pe cineva [lat.
*assediare< sedes].
0 A$EZA.L.A4 (p1. -ape) sn. Maram. Loc de stat,
stilas [a seza + (s A) 1 a *].
AEZAMINT (p1.-miata) sn. O Lucru Intoc-
coronae !ma mit, cask Intemeiata pentru folosul obstesc, pre-
cum *multi, spital, azil, case de ajutor, etc.; insti-
tutiune: de bine/Beare; cultural ¶ ® t Mezare
Intr'un loc, stabilire: de la ul Romanilor In Daebila
(CANT.) ¶ ®t Loc unde se asazil cineva: Tt-al meat
FM m1-I duce In mormInt (oa/+) ¶ ®#
sorts -ad at site stihuri to earns scul locurilo. (CANT.)
¶ ®# Punere la cale, Intocmire: pones la craft)) Au-
gust pentru .411 domniel p1 a tarit (NEC.) ¶ ® # Intoc-
mire de legi: pravilele sad ..nrile Imparatesti (CANT.) ¶ 0
Evaluate de dart: anal Hest-carat sat ad st, ?sea dupd
SD= °monitor ce vs ayes akra ¶ ®# Intelegere, legii-
nn primeste niol
legere de casiktorie: tine stria&
112111t OK.-8125.) [a e z a).
,
turk de pace, tractat: dInda-1 stlre de vraimitsie pi oum
on Maul (N.-cosr.) ¶ C) t Trans. Inte-
N'asbit tiling( pa mom-
AEZAIVIIINIT.ARIU sm. a Cel care hot/1.ra
suma pe care trebuia s'o plateasca cineva ca dare:
orinduindn -se agezlimIntarl bolerl vredniol, einstiti (Ta.)
[asezamInt].
AEZ411E sf 0 Faptul de a (se) a*ez a 11
® Loc unde se asaza, se stabileste cineva: 3001121
In Bnmbeptt, an de mopnenl muncitori $1 cn dare de mina
93
www.dacoromanica.ro
ASE- (VI-Alt) ¶ Liniste, astimpar: $i n'am Gina on Kid
. buincioase pentru mincare ¶ 0
odtbnA Ia mincare (HASD.) ¶ 4 t Hotartre ¶ ® Pm:
ATA nerea la cale, Invoiala facuta. Intro parintii fetei
111
5i al fliicaului In vederea casatoriei, Intelegere asu-
pra zestrei, etc
AEZAT 1. adj. 1 ¶
p. A$EZA 1-11 © NVAsEzNr
® la mints, cu minte sanatoasa, Cu judecata.: bu-
nion' era la mintea hit (CRG.) ¶ ® Cuminte, de treaba,
cu purtari bune, astImparat : a mlo, anal de opt ant,
ail oa un om mare ems.) ¶ 0 $ Temeinic, trainic:
domnind on pace, cn domnie .41 a1 on Ora Intemeiati (MUST.).
2. sbst. 1 Faptul de a (se) aseza 11 2 Logodna.
AEZATQR, -TOARE adj. sm. f. 0 tImpaciui-
tor : cifirea al 1sta 11 !Ands a fire blind, mllostiv 31 .2 (ooms.)
11 2 Intemeietor: ferioim pre aelLIAtoril de ccoale
(C.-RAD.) ¶ 8 $ Care se asaza pentru mai multa
vreme intr'un loc, stabil: sit ramlle et 1, sA nu se
Mai dual' (NEC.) 11 0/ten. Care pune la cale o logod-
4 A se
na, o casatorie [a e z a].
tA$EZATI.JRA (pl. -turt) sf. O Loc asezat
mai jos decit altul, loc afundat (HASD.) ¶ 0 Gropita
s'ar lace in millouni WW1 o (MAR.) 11 ® $ Invoiala.
tA$T = A$A.
AWDERE(A), Agli$DERE(A) adv. Tot asa, de
asemenea: cum yell sit tacit voao oament1, pi voi faceti for
atiljderea (cog.); a cumpitrat ci o gainA, acIlderea de solo
use.) [a Si + vsrb.-2 d e r e].
# AWDERELEA = Asp/DERE(A).
OATEAMAT(U) adv. Incet, agate, pas cu pas:
Turd! undo -1 auzea, Asteamat s'apropia (TEOD.); se WA a-
iteamiltn diipa el (RV.-CRG.).
A§TEAPTA (SFINTU -) numai In expr. F La
stints-ActeaptA, niciodatil. [a st e p t a].
ATEPTA (Wept) I. vb. tr. 0 A sta tntr'un
loc pins sit soseasca cineva, pin& so. vie sau sti se
Intimple ceva: 1-am asteptat de geaba donA mann' ; actept
trenul; actepta an nerAbdare reznitatul ¶ 0 A dori un
lucru, a fi mereu cu gindul la el, a crede ca dupli
oare-care timp se va Indeplini: nista zile marl cc a-
castes le acteapti el ei cu mare bncurle (ego.) ¶ ® A fi ho-
tarlt sa i se Intimple cuiva ceva: no tie ce-1 aetenta
® A da ragaz cuiva: mai acteaptii-ma on plata.
g. vb. intr. 0 A sta Intr'un loc pima sa vada pe
cineva, sa vorbeasca cu el, a 'Asa cltva timp pIna
so. se Indeplineasca ceva: spune-1 sit Waste afarli ¶
2 la mils oniva, a nadlijdui In mila cuiva.
3. vb. reit. A crede, a-si Inchipui co. un lucru se
va Indeplini intr'un anumit fel: mA aslev1am aA se
poarte ante' on mine [lat. a st e ctar e< exsp ec-
t a r e].
2 ,
A$TEPTARE sf. p Faptul de a (se) astep-
t a ¶ Sall% de sal. In care se asteapta la o gara,
In localul unei instituliuni, etc. ¶ ® Ceea ce are
cineva In Bind, ceea ce doreste, ceea ce planueste
cineva (tntrebuintat de obiceiu la pl.): m'am In-
velat In acteptArile male ¶ C) In .a .., Mind sd treack
timp pl...., In ...a unlit foe mai bun, primecte ce 11 s'a
dat.
ATEPT.AT 1, adj. p. A$TEPTA ¶11 C NEW
TEPTAT.
2. sbst. 0 Faptul de a astepta ¶ 0 Pe a, toe.
adv. In asteptare: Made eat!, bildita, Irate, De ma ladi
pe ese P (ALECS.-P.)
ATEPTATOR, -TOME adj. sm. f. Care a s-
t e a p t A: al spre aceasta vom 11 de rAspuns (g.-cosr.).
A*TERNATOR, -To4RE adj. sm. f. Care a S-
terne.
ATERNATIJRA. (p1. -turf) sf. @ Faptul de
a (se) a$ t e r n e¶ 2 Ceea ce se asterne, aster-
nut.
ATERNE (Warn) 1. vb. tr. 0 A Intinde ceva
(uu covor, o patura, etc.) pe jos sau peste ceva :
apternea vesmentele sale de salsa Dr' Ince asinul int Hs.
(VARL.) ¶ 2 ®: acternindu-ci privirea dorn1ca... ye dunga
vInAtit a drumnIni (vLAH.) ¶ 0 vs cineva Ia pdmint, pe los,
a doborl pe cineva lungindu-Ila pamInt ¶ 0 pin-
tactile le pamlnt, a atinge pamintul cu pintecele (vorb.
de cai In goana) ¶ 5 patul, a face patul; abs.
6 :num It1 set Warne, asa vet dormi, CUM to porti, cum
Iii orinduesti viata, ass vei fi asplatit ; cum vei
munci, ass foloase vei trage In urma.; maga, a
Intinde fala de masa, a pregati pe masa cele tre-
94
www.dacoromanica.ro
on. a acoperi
Cu...: vIntni de toamnA acternnse cilrArile on hums ¶ 0 ...
Pe 'Artie, a pune pe hirtie, a scrie; pe Z__
id toDoF,
a Insemna, a zugavi pe zid ¶ ® et o MA, a pie
pe cineva, a face 0 jalbo. ¶ ® F pe cineva, a-1
vorbi de rau altuia, a-1 InfAtisa intr'o luminA
nefavorabila, a-i face un tau ¶ 0 A pune la cale,
a planui ceva: to le fact bins ail ele ill astern moarte (sal
a. vb. refl. p A se Intinde peste ceva, a acoperi
ceva: zApada s'a acternut paste amp ¶ p ®: drumni s'a-
sterna drept, Intros dona rIndur1 de pomi 0,L.0.5 ¶ ® A se .*
pa *edam a se pune pe stat mai mult timp Intr'un
loc; a se pe militate, a se pune tihnit la mincare;
a pe ~1.8
somn, pe odlhnil, a se da la somn, a sta O. se
odihneascA; a se De vorbA, a se Intinde la vorba,
a sta de vorba; a se ve luoru, a se pune serios pe
lucru; a se ye sIndurl, a se cufunda In gtnduri ¶ ®
la drum, a porni la drum ¶ 0 A se parnIn-
drumnlni, oIntului, a se pe soma, a fugi In goang
(vorb. de cai, etc.) [lat. ads t er e].
ATERNTIT (p1. -turf) sn. p Ceseasterne,
ce este asternut pe jos: se odilineete molcom pi straveziu
pe Wirt ...girl de nislp(o.m.) ; de frame ; de natal' 2 Ca
este asternut In pat: a 11 In a fi In pat, a fi cul-
cat ; a face ....I, a face patul; a Welt la ,a se bolnavi I
® # Coalele de hlrtie pe care se face potriveala
In masina pint/ a nu se Incepe tiparirea.
OATEZA.Ui interj. Salutare, urare de spot la
munca care se spune tesatoarelor sau muncitorilor
la Gimp: Iana ob tesea, La Tana merges, Acteslin i 011-1 da.
(roc.)[ajute+(Dumne)zeu].
# AT sm. Armasar, cal frumos: sonlindu-se alit In
dona picloare, an lunecat ealnl Domnnlni tut) (or HAT),
Etc. a t].
ATINC (p1.-acort) sn. 0 X Navala, lovire (mai
adesea neasteptata) a dusmanului prin care se In-
cope o lupta: a Incase ...nil; a respinge ¶ ® a Lo-
vituri Indreptate lmpotriva unei cetati, unui loc
fortificat, asalt: zidurIle MAUI an rezictat la tole trot
....nr1 ale duemanului ¶ 0 ® Lovitura data cinstei,
renumelui cuiva, insultA, ocara: nnor ceitiet
invidlogi ¶ ® .1* Izbucnirea fara vests a unei boale:
a avut nn de noplexle ¶ C) .11` T3) Oftira: a dat In
[fr. attaue].
*ATACA. (q-so) I. vb. tr. 0 A danavalti asupra vraj-
masului, a sari asupra cuiva cu armele, a lovi pe
neasteptate: 1-a atacat o ceatA de tIlbari ¶ C) ® A lovi
In cineva, In ceva, cu vorba sau cu scrisul, a atinge
cinstea, renumele cuiva, a critica pe nedrept: Ii
atacau on Inverannare prin gazetele for¶ ® A sdruncina,
a dArApAna: munca fitrA preget et 11csurile 1-an atscat sA-
nOtatea ¶ C) 141 A cauta prin judecata sa nimiceas-
ca un act contcstlndu -i validitatea : nn testament ¶
0 A roade, a minca, a strica: moimmie 511:odium steed
seal.
2. vb. refl. C) A cApAta oftica, a deveni of-
ticos [fr. at t a qu e r].
ATACABIL adj. Care se poste ataca: testament
7.1( (D) NvATacasu. [fr.].
ATAC4.T adj. 0 p. ATA0A ¶¶ © NEATACAT
C) g Ofticos.
OATAGIRT4 ( -girt) vb. tr. A atirna UP.) [t a -
gIr ] t
# ATAMAN sm. Capetenie a Cazacilor: an went
Timuc sites In Tsai on... ...11 sill (M..COST.) [M.].
ATARE pron. adj. indef. inv. (tp pl.m. f. earl)
0 Asa un(u1) ; asa fel: nap' can Roman 51, ca ospA-
tarnic ca tot Romlnul(RET.) ¶ ® t Trans. Vre -un(u1), oare-
care : BA va inpunge bon! pre * bArbat an =liars (PAL.)
[lat. eccum-talem].
ATA4 (-sez) 1. vb. tr. 0 A alipi, a uni strIns:
o prietenie 'niche 1t atacaza pe until de anti' ¶ 0 A alipi
la un serviciu, la o slujbA: I-am atagat ea secretar.
2. vb. refl. p A se alipi, a prinde iubire de ci-
neva: coplla s'a statist route mull de doled at ¶ 0 A se
alipi pe lingo. cineva spre a-1 servi cu trup $i suflet,
cu tot devotamentul [fr. at t ache r].
ATAAMENT (p1'. -to) sn. Dragoste, iubire, a-
plecare foarte mare pentru cineva sau ceva [fr.
attachementi.
ATA§A.T 1. adj. p. ATA$A 77
NEATA$AT.
a. sm.0., de ambasadA, agent diplomatic care ser-
veste In strainatate sub ordinele ambasadorului
sau ale ministrului plenipotentiar ; minter, co-
morals', specialisti alipiti pe ling& ambasadit spre a
observa chestiunile care intereseazil Statul sau.
ATATIND adv. (PAL) Tot a t I t.
ATAVISM sbst. p Mostenirea unor anumite
caractere fizice sau morale de la p&rinti sau sta..
mosi ¶ ® Tentlinta animalelor sau plantelor de a
se Intoarce la tipul primitiv [fr.].
*ATAXIC 1. adj. > Care prezinta ceva nere-
gulat In manifestarea sa: trim' B.
:4. sm. Bolnav lovit de ataxie locomotrice [fr.].
*ATAXTE sf. # Neregularitate In mersul unor
ca surprinde pe figura aceea... A on reflex de entusiasm ATA-
(VLAH.) (fr.].
* ATENT /ONE *am= sf. 0 Bagare de sea- A T I
ma, luare aminte: luoreaza cu multi ; a atrage, a
distrage a ¶ ® p1. Indatoriri, Ingrijiri pornite din
consideratie, din respect: dad' at eti oe bun e, ce alts de
atentii e yentrn mine (BR.-VN.) 77 C NrAnarri(nN E.
*ATENUA (-nee) 1. vb. tr. I A slAbi, a impu-
tirra, a micsora: In cas de a nu putea sa conjure rant, A
caste eel putin a-1. (I. -G1.) ¶ 2 A usura: aceasti Im-
Preiurare a atennat 'atria cItva gravitates taptei sivIrgite.
2. vb. re fl. p A se slabi, a se Imputina, a se mic-
sora ¶ (y) A se usura, a deveni mai putin Ira-
2

boale; (locomotrice), neregularitate In miscarile povarlitor [fr. < lat.].

corpului pricinuita de o turburare a functiunilor *ATENTJANT adj. () Care poate, care e menit
nervoase [fr.].
*ATEISM sbst. frjf Principiile, doctrina ateilor
sa atenueze ceva ¶ 2 lFi Circumstante circum:
stance usuratoare, ImprejurAri care micsoreazit
e,
fr. ]. intru cltva vina unui acuzat si care contribue sA
"ATEIST sm. = Amu: el era un superstitios, gi sint i se usureze osinda [fr.].
multi de acestia (EMIN.) ; atheist, MA Dumnetzia, om oath's ATERINA (pl.-ne) sf. :a12. Pestisor de mare (de
vre -anal Danuilizliu nu sa Inchini (CANT.) [fr.athéiste 10-12 cm.), cu cor-
5 pol. at.eista]. pul lungAretaco- me---
*ATELAGIU (p/. -ag 11, -intim I) , ATELAJ (p/.-aien petit cu solzi cic-
-ajar') sn. Una sau mai multe parechi de cai In- loizi; se distinge
hamati la o trAsura de lux: ace' atelaglu, degi ruses°, printr'o facie ar- Fig. 258. Aterina.
ayes o forma Cu total moldoveneasoi (NEGR.) [fr.]. gintie foarte stra-
ATELIER (p1.-ere) sn. p Incapere, loc unde lucitoare' pe partite laterale (Atherina hepsetus,
lucreaza sub conducerea unui maestru sau sub Ath. pontica) ( 258) [ngr. Eteepival.
acelasi st&pin mai
multi artisti sau
*ATERISA ( -tees) vb. intr. () A se apropia deb
tArm, de uscat ¶ 2 ere,.. sF:ii A se cobori Intr'un
lucr&tori, calfe, u- loc luind contact cu pAmintul ¶ ® A Insemna
cenici, etc.:~ do pie- pe hart& punctul de pe t&rm, z&rit din largul mArii,
turd ( 256); de unde o corabie va putea sA abordeze [dupA fr.
timplarie ¶p Totalul
calfelor, ucenicilor,
atterrir).
*ATERISAJ (p1.-ie) sn. Faptul de a a t eris a.
etc. can lucreazA. In- *ATEST4 (steal, -tez) vb. tr. 0 A da Ineredintare,
are un .
tr'un asemenea loc;
IIIIMOLOS ; $(1f
de, acela care este
mArturie, a dovedi prin graiu, printr'un Inscris,
ca. un lucru este adevArat, c& existA: se giseso In-
destui earl as ateste... oil au vizut asea oe n'a existat (I.-eri.)
pus peste lucratorii 2 A sluji de dovadA, a dovedi, a proba, a mArtu-
dintr'un atelier, care nisi: inscriptiunile... atestit gederea Indelangati a Romanilor
supravegheazA luc- In aceste locum [fr. < lat.].
rarile ce se execute *ATESTAT (p1.-ate) sn. O DovadA, Incredin-
acolo [fr.].
*ATENANSA.,
rule tare, marturie Inscrisl 2 16 Adeverinta, certificat:
Fig. 256. Atelier de pictor. (mi (Miura ~ul de isprivirea oursurilor ION.) [germ.).
-atiTA, mai drs pl. "ATESTATWNE, "ATESTATIE sf. Faptul de I

ATENtiNSE, -ANTE sf. P&rtile accesorii ale unei lo- a atesta ¶ ® DovadA, Incredintare, mArturie In
cuinte, dependente; uta ooridorului ce d00 Is atenante scris [fr. < lat.].
(CAR.) [comp. fr. attenant, it. at ten en z a] ATEU, -EE adj. sm. I. (fl! Care tagadueste exi-
*ATENEU (p1.-onee) sn. ®p Loc public unde stents lui Dumnezeu [fr.].
poetii, retort' citeau versuri, rosteau discursuri *AMC adj. 0 Din Atica (regiune veche a Gre-
loc unde se adunau inva- diel) ¶ 0 ® ears ...a, glum& fink fAcuto. de un spi-
tatii si scriitorii spre a rit ales [lat.].
face cursuri si a-si citi *ATICISM sbst. 0 Exprimare aleasA, fineta de
scrierile In public ¶ o gust, asa cum era proprie vechilor Atenieni ¶
Loc unde se in confe- ® 0.2 Particularitate a dialectului atic [fr. < lat.].
elite, se dau serbari ar- 0 ATTMP adv. Trans. (FR.-CDR.) Anul viitor; dineolo
tistice, etc.: ~I roman din de peste doi ani [a3+ t imp ].
Buouregti (L 257) [fr. A - ATINGATOR adj. 0 Care (se) sting e
thenee]. O (P) Miscator, emotionant, impresionant: e inima
ATENIAN 1.. adj. Al mea toatit In versurile lui atingatoare (VLA11.) 11 ® (e
locuitorilor din Atena. Fig. 257. Ateneul roman tor, suparktor, Intep&tor: vruri s'o raincliet der on
2. ATENIAN sm. ATE- din Bucure§ti. niece envinte atingdtoare (ISP.) ¶ 4 "4 de, cu privire la...
NIANA (p1. -lane) sf. Locui- ATINGE (sting, pert atInsei, part. .)tins) 1. vb.
tor sau originar din Atena [fr.]. tr. 0 A pune usor mina pe cineva, pe ceva: o alines
"ATENT 1. adj. Bligator de seam A, luAtor a- de &Ina gi Iasi pre ea frigurile (BI0L.)7 ®A pune aproape
minte: si !ii la oats oe vet anal gi vet vedea. de tot, a apropia, a alipi-: abla -ti atinse bawls de pa-
2. adv. Cu bagare de seams, cu luare aminte: bar ¶ ® A lovi usor: omul ca oul, cum II stifle, laded
scoase petecul de hIrtie gi-1 privi ma (VLAH.) 1111 C NRATENT se seam (wolf 0 A ajunge pInA la o Inaltime care-
[lat.]. care sau eft mai jos: se Indlta deodati nn munte de
"ATENTA ( -tez) vb. intr. A fAptui, a s&virsi un plata care atlases coral (ISP.) ; invent Intro manta largi
atentat; ~ Is viata Galva, a cerca sA omoare pe ci- ce-i atingea cilcliele (ON.); (X): supararea In! a atlas oulmea
neva; ~ Is oinstea calve, a cauta sa atinga, sti va- 0 A ajunge: el-a sting soopul, tinta, telul; a nn ", 'A-
tame cinstea cuiva [fr. < lat.]. mbito' (on picioarele), a alerga foarte lute, a dansa cu
*ATENTAT (pl.-ate) sn. Incercare criminal& de multA usurintri; a nu mai putea de bucurie ¶ ® A
a ucide pe cineva, de a vat&ma cinstea sau de a aminti, a pomeni, a vorbi despre ceva In treacAt:
rapi libertatea cuiva, de a strica sau nimici buns ce obicee... el oe leg' an, cam pe send mat Mate le stings
stare, organizatiunea unui Stat, etc.: a laptnt, a si- (LET.) ¶ p A arunca cuiva o \rub& earn de departe,
vire', a comite un ~ [fr.]. cam cu Inconjur spre a-I face so. InteleagA ce avem
'ATENTATOR, -TOARE adj. sm. f. 0 Care In Bind sau pe inima, spre a-i aminti ceva supArA-
a t en t ea z A 11 2 Faptuitorul unui atentat. tor pentru dinsul: Stefan-Vodi 'ntelegea Uncle baba-1
'ATENTIV adj. Plin de bagare de seams: oredea atingea (nsop.) ¶ ® A vAtAma, a jigni: Oglobanu print,
95
www.dacoromanica.ro
ATE- prost, dar sit nu-1 anima eineva on c1t e negru sub unghle
A-rj low.); fl atinge unde-I doare, vorbeste Cu stiinta tocmai
I I despre lucrun care shit suparatoare, dureroase
aceluia care care se adreseaza, ¶ (V) A misca,
a muia (inima, sufletul), a Induiosa, a turbura, a
emotiona, a impresiona: sulletul Int defeat o atinge,
o Indniosaza (VLai.) ¶ e 1) A privi, a Interesa: nu ma
atinge ant faptul !must, eft imprelurarile In care &a Detre-
out.
2. vb. intr. 0 A (se) pune aproape de tot de ci-
neva sau de ceva. a (se) apropia strins, a (se) alipi:
macar de as atinge de veennotui lui, mtntui-ma-voiu (soat.)
0 (1' A aminti, a pomeni, a vorbi despre ceva In
trearat, a menona: aceste fapte de care atinserAm
Dina SCUM (BALC.).
3. vb. refl. t A pune (usor) mina pe cineva, pe
ceva: clue se atinge de smoala Si nu se mInteste P (coi..);
((: nn to atinge ca to Inge, se zice cind ne opreste ci-
neva de la o fapta de pe urma careia ne-am alege
cu suparari, cu pagubt ¶ ® A vent aproape de tot,
a se apropia, a se alipi: se atinse de poalele vesmintelor
hli(COR.);( : un balaur ou o sate de capete de oare nu se atingea
somnul use.) ¶ x A pune mina pe ceva, a se folosi
de ceva oprit sau apartinlnd altuia, a cauta sa-si
Insusasca ceva strain: Si vie UR vInturil-tare, nine rifle
de unde, al sa se atinge de drepturile mete P (eco.)11 oeA
face striracinne, a educe vatlimare, a jigni cu vorba
sau cu fapta, a se lega de cineva sau de ceva, a
atara : nu to de cele stints, ca -ti alarm oapnl (ALECS.) ; mai
at obraz sa to sting' de aurorae tale cele mai marl P (ISP.)
11® (F A privi, a interesa: lulnd parte la fapte care ae
acing de istoria tarn ((SP.) [lat.attIngare].
ATINGERE st. 0 Faptul de a (se) at i n ge 11)
0 A vent In A., eu cineva, a se glisi deseori In acelasi
loc cu cineva, a avea amestec, leglituri, daraveri
cu cineva.
ATINGIC = ALTINGIO.
ATINS 1. adj, 0 p. ATDIGE ¶¶ NEATIMS ill
F Lovit (de o boala): a Lost de alienattune mental *.
2. sbst. Faptul de a (se) atinge.
$.-ATINSATTTRA. (p1.-tart) sf. Faptul de a (se)
atinge [a t i n s].
$ ATIRDISI... = ATIRDISI...
ATI$ERIt = HATISERjP.
*ATITUDINE sf. C) Modul, pozitia In care-si
tine cineva corpul, tinuta, Infatisare: arenas arbo-
rilor !Arm nista brate !Mime, Incremenite to atltudlni de
0 Felul de a se purta, de a lucra, etc.
o 'flea (VLAH.) ¶
fata de altii, purtare: o dem* mindra, ostlIA[c1111)/t
fr. attitude].
$ ATIRDISEAL.A., # ATERDISEALA (p1.-sell) sf. at.
ATIRDISIRE.
$ ATIRDISI, $ ATIRDISI (-iseso) 1. vb. intr. ez
A da ceva mai mull peste pretul oferit de altul
pentru un lucru ce se vinde la mezat: seal atirdt-ce
sesta la o lIcitatie .. amine Indatortt ea prihneasea Worn'
(COD.-CAL.).
1. vb. tr. = ADTUDECA [ngr. CtpvripaiCto tc.].
t ATIRDISIRE, $ ATIRDISTRE sf. 1z Faptul de
a atirdisi.
t ATIRDISITOR, $ ATHIDIsiTOR sm. ft 0 Cel
ce at irdiseste: data averea atirdisAtorulul nu va
atinge *pre Implinirea pretulut ICOD.-eAl.. ¶ © ADJUDE-
CATAR.
AT/RNA (fitful) I. vb. tr. A prinde, a acrit,a de
ceva ridicat, de un cuiu, etc. capatul de sus al
unui lucru, sau sfoara, baiera, etc. de care e legat
un object, In asa fel ca obiectul sa spinzure In
voie: gi-a atirnat hainele In min; et -a atirnat la piept o
oruce mare de lemn legate on sfoara swag (elm) ;0: sita elnd
e noult n'al undo s'o atIrnl, un lucru nou e pazit cu mare
Ingrijire, se zice $1 despre cineva nou venit trite°
case, trite() slujba, pe care cauti sa-1 menajezi cIt
mai mutt in cele dintli zile; 0: cuiva un Donos (de
count), a scoate cuiva o pored& pe care n'o merits,
a-i scorni niste naravuri pe care nu le are; 6: li a-
ttrna de nag, ilpoarta dupe plat, se face sta-
pin pe dlnsul si-1 InvIrteste cum ti place; 0: H a-
WWI lingura de an, se zice despre stela can vin prea
tirziu la masa; G: 'cuiva plelea In pod, a se Linea de
cineva pin& la moarte (ZNN.).
2. vb. intr. © A Ii prins, acatat, asezat (vorb.
www.dacoromanica.ro
de un lucru) Inteun loc mai ridicat, in asa fel ca
marginea de jos sau capatul dedesubt al lucrului
sa spinzure In voie, a spinzura, a sta spinzurat:
vilzn cele trei radii cum atIrnan de o emelt OSP.) ; de-a lungut
Prispelor attratt pe guimi velinti vArgate tvt.AH.) 7 0 (F) A sta
spinzurat, gala ss cada: non negri attrnan amenlnta-
tort deaaupra capetelor nouns ¶ ® A einteri, a se lasa.
mai greu Intel) parte (la cintar): .un manunchin de
chel ce atIrna o rum (D.-ZAMF.); 09 trei oaa i-atfrna buza, e
bosumflat ¶ 0 A sta plecat, a se lasa greu trite&
parte: it atirna capul intro parte ¶ ® A se tirI, a a-
junge pins la pamlnt, a fi nepotrivite pe trup sau
rau purtate (vorb. de haine): attrnd hainele de pe el ¶
® ® A zacea, a sta culcat: el attrna oa perm 'n stmt.
(05.-N.) ¶ 0 (F) A se da lenii, a se lenevi: is scalar.),
nevestele it fatale n'attrna, slat mai via! ea Mean u(t..) ¶
® ® A fi supus unor anumite imprejurari, a de-
pinde: de Ia asta atIrna soarta to de WO ei viltoare (NEGR.)
¶ ® CO A sta In mina. in puterea cuiva, a fi supus
cuiva, sub stapinirea cuiva: Ohiar starea to attrnli
de vial gi de COSH (DON.).
vb. ref'. ® A se prinde, a se apuca de ceva
t,inindu -se vines cu miinile sau tragind tare In
jos: 0 vedea bllnda, Inbitoare, atIrnIndu-se de tow tut
(VLAH.) ¶® ® t A sovai: Turoul achlmba socoteala piton
on Rusts pi tneepu a se ev (Ham).
ATLI:MARE sf. (:) Faptul de a (se) a t I r n a
® Supunere, lips& de libertate deplina: stares de
51 de moaners deslivIrsita In care se allan cultivator)! (BALC.)
¶1 0-1 NvAT/RNARE.
ATIRNAT 1. adj. ® p. ATtits4 55 0 }MAT/RNA:LT
¶ ® Plecat In jos: ea un octet on urechile (not.) TO (E)
Supus, lipsit de libertate deplina.
2. sm.. tp5 Unul din stilpii ce sprijinese streasina
Ia 0 casa. (DAM.).
ATIENAT0.4.RE sf. 53)6 Loc unde-si a t Irn a
ciohanii hainele si obielele ude ca sli se svinte (NASD.).
® ATiT(A) 1. adj. nehot. (f. *Ma, gen.-dat. M.
shin!, I. atltal; pl. M. anti, antis, f. stile, atitea, gen.-
dat. m. f. autos) ® Arata o cantitate nehota-
rah, un numar nedeterminat: nil -a dat stilts bent
pentru cheltuellle de down et antis Dennis tutretinere ef
® Asa de mutt, un numar, o cantitate asa de
mare: nn -t1 mai lace ants °stall en mine! (cm); tot nv.
acelasinumar, aceeasi cantitate: am Mit el astitet tot
antes pagtnt ¶ ® Rep etat, el aratii o can titate
foarte mare, o mare. multime: still pi anti omen! val-
uta.. n'an paint MO IliM10 (ISP.) ¶ ® Numai asa de
putin, numai asa de mic: pi to -ai suptrat pentru silts
Worn I, ¶ ® Ant._ !nett, t ants... oft...: gitstra silts era -
di% In acest orals, Won lei dobindird vesminte pentru veal&
mato.); antiapininiau plant, on 5 an ornntat spate de angels
for (VLAH.)T ® ete... ant._ ; C}): one bordele, suites °Male;
0; cite capete, atttea saran ¶ C) Ant oft...: de-ai avea
atilt% mints ott nn dints, nu te-ai cat de nielo urmare
Woo ¶ ® Ant oft in; 6: ants pagnba on gi doblnda.
aratil nepasarea cuiva pentru o pagubli pe care a
suferit-o; de act, elipt.: ants pagubal si F rata
tat In cameral 1 rev, cu arelasi Intmles ¶ Si In expre-
siuni: Mita Ma I sau ants boalai putin Imi pass;
attta aria! nu-mi pass, numai asa de putina grija
de-as avea! ¶ 11-9) In juraminte, In blesteme; attta
ran sa am en..., ants brae ea albs et... I ¶© AMR, Cu In-
semnarea de asa de multi. construit cu substanti-
vul lust In Int,eles colectiv: vaotod ea e'en strIns
attta om, MiLtit-an on rogaminte la hatmanul (NEC.) ¶ @
Atit(a) amer de..., saga) mare de..., NW AMAR,, MARE.
a. pron. nehot. () Aratii o cantitate nehotarita,
un numar nedeterminat: ants am prima, attta ill dan:
atIta-I ajungea oapnl, ants Wean p1 ei DO vremea for (cam)
Ideterminate
® Repetat,~ ei arata.: a) o cantitate, o surna
(far& a fi Ins& pomenita precis): i-an
ranting ea 1-or duce buourosi di oa-1 car attta p1 elite mai ;
h) o cantitate foarte mare, o mare multime: deschid
Vietile flfintilor qt add antes pi atttea (CRG.) 11 O Numai asa
de putin, nu mai mull, numai lucrul acesta, numai
cantitatea acensta: bucurosi stem sefinat llama! on a-
tits... ne mntam la no fierar (cao.); En RSIS/1 am PS lima,
pe clod cern-I pita de Ingest (VLAH.) ¶ 0 CIL. silt...: ono
96
? ¶ ® NIol ,
ml-al dal, atttea ti-am Inapolat.
:I. adv. ® Asa de mutt; de ce m'at Mont sa Wept
$1 mai putin: 0: Niel no-1 pas* De
Nastasft, De Niebita Nici elite, SC zice despre omul Ch-
® Tot
mar; tot
,
ruia nu i pash de nimeni $1 de nil-Joie, sau spre a
artita nepasarea omului nechibzuit In trebile lui ¶
(de) aceeasi cantitate, (de) acelasi nu-
mi-e, imi este tot una ¶ 4 Attt(a)...
Melt sau ant (a) .. ca... : a vorbit...... !no It nu-1 mat as-
oulta nimeni ¶ 5 Atit(a)... plea ; 0 : nlclorul merge
la spa 'Ana se soave ¶ ® Cit... atit(a)... ; Q : cit ti-e
tura, ". te 'ntinde ¶ 7 Anna)... cit...: nu te mire atft
de cei ea lac role, aft sa to miri de cei ce nu tae nisi no bine
MO ¶ C) cft ant omul cit $1 slava lui ca flea-
res-Infloreste.. ot veotejeste (eoL.)11 u Precedat de pre-
pczitiunile c u, I n t r', 1:0 a (p r el, etc.: cu mai blue,
on.+ mai molt :on at t... c u : cu eft mai mare cora-
bia, cu attt mai anevoie se 51 staptueste (ool..); (p t n
I n t r'-, asa de mult, In a$a chip : it povatuia se fie
mel Cu rabdare, ca sa nu se amarasch pine Inteattt Parintil
esP.); p e r.; de dont% on ye m unmet (ca) salt
numal ", (c11), nu pot zice alta decit, cu singura
deosehire cA...: ono placut la Infatiaare .1 tovarao glumet,
n In expresiuni: elite mi-a
unmet elite ca e attain (CAR.) 1 mai mica a unui corp simplu
mai trebuit, elite mi-a mai lipsit, cind dupe un necaz,
dupe o Incurchtura, dupa multe ce are cineva
de facut, Ii mai yin si altele pe neasteptate; ante
i a trebuit, si-a iesit din rabdari; elite -i fu, nu mai
putu de necaz, de suparare; ante ti-e leaoul (cgo), ai
s'o patesti rsu, va if vai de tine; elite -i a dupe Joe,
nu se mai saturh de joc, se innebuneste dupli joc ¶
es d e (construit cu un adj. sau adv.), asa de:
de mare; In comparatiuni: (tot) de... aft OW...
sau ca $1...: a tot de mare aft (ii) !rate -sau [lat.
eccum-tantus].
ATITELEA (AL num. nehot. Corelativul lui
al cltelea": numara otitis munti si al a acel ce-ti
spun en 'von.) [a t I t].
ATITICA adj. pron. adv. CD dim. ATM ¶
2 Cltal:n de putin: nisi un nitwit n'am gasit la omul
asta taker...ran (cAR.) 5 0 AtIt de nutin, atit de mic;
foarte putin. foarte mic: etute...s'a Mut coocogea !A-
kan (ALECS.); nu-1 tree muleril nlel ". din at m (CAR.).
ATITUCA, AUTTITa = ATt-
TicA. rat zY
ATLAJL sn. Materie de
a t 1 a z si de bumbac to(N.).
*ATLANTE sm. ® Figura de
ono care slujeste Intro lucrare de
arhitecturh sä sprijineasca o parte
a unei cladiri (w 259) ¶ 0 = - n
ATLAS' [fr.].
*ATLAS (p1. -surf) sn. e Cu-
legere de harti geografice ¶ 0 Pr.
ext. Culegere de harti, tablouri,
gravuri, desenuri, etc. ce se adauga
la o carte [fr.].
ATLAS,. Anaz.
ATLAZ (p1. -surf) sn. Stofil. de Fig. 259. Atlante.
mAtase fin& Si lucie [tc.l.
ATLT sm., "AnzTA (pl. -ete) Si. 0 F Lupth-
tor care lua parte la jocurile publice din vechea
Grecie ¶ 0 Pr. ext. Om voinic, puternic, deprins
cu exercitiile trupului (w 260): era
1701710, on o musculature de atlet (vutm.)
¶ 0 ® Cel ce is parte cu Inversu-
nare la o luptil de idei, de princi-
pii, etc.: atlen al credintel, al libertatli
[fr. at h 1 St e].
*ATLTIC adj. De atlet, ca at -
letii: stature "-A [fr.].
ATMOSFER A (p1.-ore) sf. -6
-"
I
* Strat de aer care inconjoarh glo-
bul pamintului, avInd o grosime Fie 26o Atlet.
de 60-70 kin. 11 0 Aerul unei trtri, unui hoc: triter* in
atmosteraceteasti a Londrel ¶ ®( Lumea, lucrurile care
Inconjoarli pe cineva, mediul In care traeste ci-
neva: as vree as ma smulg odata din atmoslera asta de
banonote, de cetaslite pi de prose apasatoare (VLAH4 ¶ ® 15
Unitate de miisuril cu care se socoteste presiunea
vaporilor, a unui gas, etc.; e egala cu presiunea
media a atmosferei, adich cu greutatea de 1 kgr.,
033 pe o suprafats de un centimetru pAtrat [fr.].
`ATMOSEVRIC adj. De atmosferA., at atmo-
sferei: aerul ; yresiune 1 [fr.].
1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat
www.dacoromanica.ro
ATOCMA' adv. mai adcsea urmat de cu). I
ATI-
La fel, deopotrivii, intocmai: cum poets Domnul bul-
garesc... sa fie la oinste dinsnl (CANT.): a lace ". cu pa-
mlntul, a face una cu pamIntul, a darlma pins la
phmint ¶
mod egal [Tocinti].
D e , loc. adv. La fel, de potriva, In
ATR
t ATOCMA2 (-mei) I. vb. tr. A face deopotriva,
a pune pe acelasi rind, pe aceeasi linie, a face ne-
ted, a netezi.
2. I b refl. A se potrivi, a fi pe acelasi rind, a
se netezi [a t o cm a].
t ATOCMT (-meec) (BIBL.) (CANT.) ATOCMA.
ATOL sm. .A47) lnsula de corali izolata in mijlo-
cul malii, avInd cele mai adeseori forma unui
It) fuel mai mutt sau mai putin
neregulat, si care se ridica pi-
ns la 3-4 metri deasupra mh-
rii (,.] 26i) [fr.]. -11-
ATOM sm. si ;v% (pl.-mosn.
raParticica ipotetica cea
1
pastrind lnsusirile chimice
ale corpului; toate corpurile -
sint considerate a fi alchtuite Fig. 261. Atol.
din juxtapunerea acestor par.
ticele ¶ Pr. ext. Particick foarte midi din ceva
2
11 0 F : °annuli shit numai nista 1 pe glob [Ir.].
*ATOMIC adj. Lis De atom!, a atomilor, pri-
vitor la atomi: greutate teorie [fr.].
*ATOMISM sbst. Sistem care explica formarea
corpurilor prin combinarea spontana, Intimplh-
toare, a atomilor [fr.].
*ATOMTST sm. Partizan al atomismului: ato-
mlotli, tilosofii earn slnt din ceata Epicenter pi sic ea teats
In lame shit tImplatoare
ngr. ?ccop.tcriA.
(CANT.) [fr. atomistel
*ATON adj. a.? Se zice de o vocals, de o silabA.,
de un cuvint pe care nu cade accentul tonic, care
se rostesc Cara ca tonul ss apese asupra for [fr.].
*ATONTE sf. 0 SlAbiciune a unui organ ¶
® 417 Faptul de a fi aton, lips& de accent tonic [fr.].
ATOTPUTERNIC 1. adj. Care are o putere
nemArginitA.
2. ATOTPLITVRNICUL sin. DIIITIrleZell: ea zee sUpU-
nem vointei ..mlui[as+tot +puternic]
ATOTPUTERNICIE st. Putere nemarginith
(mai adesea vorb. de Dumnezeu) [a t o t p u t e r-
c].
ATOTTIUTOR, -Toun.adj. sm. f. Care tie
toate [a2+ tot +stiutor].
ATOTTIITOR 1. adj. Care stiipIneste toate
(mai adesea atribut al lui Dumnezeu).
2. ATOTTIITQRUL sm. Stapinitorul a to ate, Dum-
nezeu [V+ tot + tiitor]-
ATOTVAZATOR 1. adj. Care vede toate (mai
adesea atribut al lui Dumnezeu).
L. AToTvAzkronui. am. Dumnezeu I as + to t +
vazAtor].
*ATRABILAR adj. Trist, posac, melancolic:
no temperament (1.-GH.) [fr.].
*ATRACTTV adj. Care are Insusirea de a atrage,
atragator [fr.].
*ATRACTIVNE, `ATRACTIE sf. Faptul de a
atrage, atragere¶ 2 F Ceea ce desfata, ce Incinta,
ce seduce, ademenire atractiunile noel serbart 9 C) IS
universali, tendintl, forth in virtutea careia toate
corpurile se atrag ¶ 4 -(5 molecularti, forte care
uneste moleculele unui corp [fr. < lat.].
ATRAGAT9R adj. 0 Care atrage I
Care desfata, care e plin de farmec $i Incitnth pri -
virea. inima, ademenitor : begatia aceasta de privation
atragatoare... an croft o fire mai deosebna taranulut de clot
(VLA11.) cc C nATRAGATOR.
ATRAGE (atrag, pert. atrasei, part. atras) vb. tr.
0 A trage la sine: magnetul atrage Herat; ma simteam
atras am de edition' noel yrapaatil tviAttil 2 e A inanta,
a iermeca, a ademeni: privirile, inimlle ¶ O Wa-
res anoint. a cuiva asupra unui 'nem, a-1 face sa fie cu
bfigare de seams la ceva, a-1 reaminti, a-1 Indemna
sa fie cu luare aminte ¶ 0 se in °urea pe cineva. a
unelti Impotriva cuiva, facIndu-1 sit cadh in cursa
ce i se Intinde ¶ 0 A pricinui, a da nastere, a pro-
97 7
ATR- VOCa: o prima gresalit strap adages dap& sine site areas!, ¶
® A -ti o oedemata, dispretul, etc., a face ca prin
A T I purtarea, prin vorbirea sa, sit fie pedepsit, dis-
pretuit, etc. [t r a g e, duptt fr. a t tire r].
ATRAGERE sf. O Faptul de a a tr a g e
0 ,) Incintare, !armee, ademenire: orizontal neon-
nosout 01 plin de omieterleasil (1:-G14.).
ATRAS adj. p. ATRAGE T¶ © NVATRAS.
ATRATEL sm. I = 0 Mart= ¶ ®= LIM-
BA-DTMLIJLIII.
*ATRIBUI (-but) vb. tr. ® A pune pe seama
cuiva, a trece ceva asupra cuiva, asupra unui lu-
cru, a raporta lap.: a atribuit latitude in1 numai IntIm-
Wadi ¶ ® A sustine ca un lucru sau o persoana are
anumite Insusiri, merite, etc.: atribue acestei Manta
DroprietAti tonioe ¶ ® A -si a-si Insusi: 1.51 stabile in1
tot marital acestei hunk! [fr. < lat.].
*ATEIBTJT (p1. -ate) sn. Insusire, proprietate
I de o minciunit grosolana); din fir yin& In de is
distinctly& a cuiva: dreptul de a gratia este .II Suva-
rennin! ¶ 2 Simbol prin care e caracterizata o fi-
gur& mitologica sau alegoricl si care o deosibeste
de altele: voltam! era ...al lid Jupiter ¶ CD (27 Califi-
cativ pus pe ling& un substantiv; ceea ce se afirm&
sau se neagrr despre subiectul unei propozittuni:
In propozitiunea Dumnezea e earn", manta] stern" a
ins Dumnezen" [fr. < lat.].
ATRIBUTIV adj. co Prin care se exprimit un
atribut: adiectiv ; verb A. [fr.].
*ATRIBUTIIINE, *ATRIBVTIE sf. 0 Faptul de
a atribui ¶ 2 Dreptul pe care-1 are cineva Intro
slujbit de a da o hotttrIre asupra unei pricini, de
a face o cercetare, de a porunci, etc., prerogativii:
dreptul de a feria ea infra In atributinnile magistrataini[fr.].
*.O.TRIU (p1.-ri) sn. Desp&rtiturrt principala,
vestibul al vechilor case romane, local de Intrunire
al membrilor familiei si din care
se intra In toate celelalte Inca-
peri ; despArtitura, partea de la a ® Ban. f .TA-APEI,, muschiu care creste de la 4-10
intrare a unui templu 262)
[lat.].
*ATR9CE adj. 0 Grozav,
groaznic: a ettierit o dame ¶ ®
Crunt, nemilostiv, neindurat,
crincen: nn om ; an razbola
O Strasnic, grozav de mare, de
nesuferit: e an frig [lat. a-
t r o x, -o c e m].
*ATROCITATE sf.Grozavie,
cruzime, strasnicie [lat.].
*ATROFIA (-Her) I vb. tr. Fig. 262. Atriu.
A produce atrofie.
2. vb. refl. I A slabi peste masura, a se prapadi,
a se distruge (vorb. de o parte a trupului, de un or-
gan, etc.) [fr.].
"ATROFIARE, *ATROFLCRE sf. Faptul de a
(se) atrofia.
*ATROFIE sf. Slabirea peste mbsurb., distru-
gerea unei parti a trupului, a unui organ, etc. [fr.].
*ATROPINA. (p1.-ine) sf. 2. A Alcaloid vegetal
care se extrage din rildAcina matragunei [fr.).
*ATV (p1. stale) sn. n In jocul de citrti, coloare
care tale si bate toate celelalte colori [fr. a t o u tj.
ATUNCEA, ATVNOI, t ATIRICE adv. 0 Pe vre-
mea aceea, In timpul, In momentul acela (vorb. de
trecut sau de viitor): de ptn'A.; seA.; d e
1nainte, din momentul acela, cu Incepere din tim-
pul acela ¶ In cazul acela: dealt cere banil, CO
to fedi P ¶ 0 Atmoi a stand, expresiune prin care
se arat& c& va fi greu cuiva s& ias& dintr'o incurca-
turit Intr'o anumitit Imprejurare ¶ 0 Atunel el
nici expresiune prin care se arata hotarfrea ne-
striimutatit a cuiva de a nu acorda ce i se cere,
neputinta de a se intImpla, de a se face ceva:
CA seas& to -1 [atom° Clad pe strat 'nal s'a team, Chiar
al nisi stance (ALECS.-P.) [lat. a d-t uncc e].
ATVNCESI adv. Chiar a t u n c is de nit-
prasnit sA arAtA nu Dar mare (VARL.).
O ATVNCINE(A) adv. Maram. = /mum [lat.'
*ad-tuncce-n e].
ATA (p1. ate) sf. I Fir rasucit de bumbac, de
clnepa de in, etc. cu care se coase, se brodeazit, se
Impleteste: de anent; =Mrs; groaelt; fir dr, ;
98
www.dacoromanica.ro
mosor de ; them de ¶ ® Ori-ce tort ritsucit, sfoa-
rb., fringhie: an 151st stale certain! senora Ira $tefan-Vedit
(aa.-ue.); atale opincil, legaturile de la opinci, arsine;
stele itelor er ITE ¶ ®9: pina lntr'nn (Salt Pin& is an)
cap de pin& is tea din urmit fftrimit, Wit a. lass
(afara) nimic; nief an cap (sau milt) de , nici oft un
fir de (PANN); nici cel mai mic lucru, nimic; se
line Intro° (sa24 Intenn fir de et& nnmai Inteun fir
de e gata sit se pritp&deascrt, abia se mai poate
sine; viat& °belt& on train plin de necazuri,
viatb. 1neirate on (18P.); zile trecute
Mr& nici o multumire, f&r& nici un folos, vreme
pierduta; mai malt A. dealt feta, se zice despre o
ImbrAciuninte saritcacioasit, haine roase, sdrentu-
ite; nu face ata oil fats (PAMF.), prea milt& truda
pentru un folos de nimic; meat on alba, care se
poate ghici lesne (vorb. de o aluziune rautacioasa,
Inceput pin& la sfIrsit, pin& In cele mai mici am6.-
nunte; a-1 tress ate la (moarte, etc.), a-I Impinge
soarta, fatalitatea, a nu se putea Impotrivi soartei;
nu Intinde ata, os. se rape, nu Impinge lucrurile prea
departe, nu auta a trage foloase peste masura, ca
s'ar putea sit pierzi totul; nude e ate mai subtire, mole
se rape, necazurile cad mai adesea pe cei slabi; cei
nevoiasi mai adesea shit pagubiti ¶ ®m Ata zidaru-
sfoara pe care o intinde zidarul spre a putea
lucra zidul drept; de acs Q: D e ,, de-a dreptul,
In linie dreapttt; a merge , a ee Intinde a trage , a
merge, etc. de-a dreptul, Mt& inconjur, in linie
dreapt6.11 A * Firicel care se desprinde de pe pas-
tbile plantelor leguminoase, ca bobul, fasolea, ma-
zarea, etc. ¶ 0 Firicel, fibr& de carne ¶ 0 6) Ata
ambit, pielita care leaga partea dedesubt a Uunbii
de peretele inferior al cavitittii bucale ¶ ® Ata
etuitaiei, firul de otel care se desface de pe taisul
cutitului, clnd se astute mult: a scoate ate cutitnini ¶
cm. Inaltime, formind tufe Intinse de o coloare
verde-galbuie; se gaseste pe marginea piraielor si
izvoarelor, In cimpiile mlbstinoase si pe stinci u-
mede (Mnium fontanum); ATA-APEIz = MA-
TASEA-BROASTEI [lat. a C i a].
t ATAPCIC = OTAPQC.
ATTCA. sf. Un fel de pinza rare si subtire
I
¶ Joe popular [a t 61.
ATINE(.4) (atin, atiu) 1. vb. tr.: cafes (sau Ara-
mul) cuiva, a sta In calea cuiva, a pindi trecerea
cuiva, a opri In drum pe cineva Impiedicindu-1 de
a trece Inainte: noi, atiindu-i cafes, o prates= on stil-
ruintil a& einsteascit de la fiecare (CRO.).
2. vb. refl. 0 A pindi momentul priincios, a sta
gata s& sax& asupra cuiva, s& loyeasca, s& prinda,
etc. pe cineva: femeia... se atinea on no bit Impotriva a
doi cotes ce dan tfrcoale mewl (O. ZAMF.); ® F: ofnd au-
zeam noi de masa, tAbAram pe dines, s'apoi alms -te gni% (ono.)
® A fi cu luare aminte, a baga bine de seamit:
aline -te, eaconasule I strigA mob Toma Is =echos mea (Ge.)
I 0 A se lua duprt cineva, a urmari: se aline nemiluit
pe arm& fiarelor din codrn (coos) [lat. a d-t e n e r e].
0 ATINT4 (- tea)... = ATINTI...
ATINTT (-tom) 1. vb. tr. C) Or" A Indrepta o arms
spre cineva sau ceva, a ochi ¶ 0 whit, privirile
sere eineva Sall ceva (Sall mina unui Went, seam mats),
a-si Intoarce privirile spre cineva sau spre ceva,
oprindu-le cltva timp In aceeasi direcidune, asu-
pra aceluiasi object, a-si pironi ochii ¶ 0 e:
mintea, Jaime, atentinnea calve.
2. vb. refl. A se pironi, a sta fixat, Indreptat In
aceeasi directiune (vorb. de ochi, de priviri): si
r -ma s'atintirii ye semen! mIntulatel (ALL.) [rir TINT1:].
ATIPE4LA (p1.-e11) sf. Stares in care se g6.-
seste cineva clnd atip est e: final s'a repezit, oa
friyt, din atiyeala sa (GRIG.).
ATIPI (-ism) 1. vb. intr. A Incepe sa adoarmit,
a adormi usor: anal% atipisem nitel dap& masa (CAR.);
e; o clip& dear 11 atipfserit gIndurile ostenite (VLAN.).
2. vb. refl. # A incepe sit adoarm6., a adormi
usor: mobile sale astupil, ca nu onmva, ghoul slreneior
anzlnd, el sit atipeaseS (CANT.) [lat. *ad-tbpire<
t 6 p 6 r e]
ATIO4RA (p1. -re) sf. 0 dim. AU ¶ 0 pl.
Joe de copii constind dintr'o ate lunga cu capetele
Innodate impreunti si care se intinde printre dege-
tele ambelor mlini, obtinindu-se apoi, dune modul
eurne trecuth prin mlinile unui alt copil, diferite
1 2
a auzi ¶ 2 + ++ coloratil, facultate pe care o au unit
Fig. 263. Atipare.
a. Oglinda sau apa.-2. Crucea.-3. Scrinciobul.
4. Fetestraul.
figuri geometrice, numite oglinda sau apa, masa,
cruces, scrinciobul, ferestraul, etc. (E) 263).
ATIT41. (attt) 1. vb. tr. 0 A sufla In foe ca se se
aprinda, a face \Tint ca se se Incinga focul, a a-
prinde: calittorul adunase niste... whit de lemne... $1 a-
Slt,ese un tomer bunted asr.1 ; 6:nu r foe pests foe, nu
Intarita pe omul minios, nu-1 Impinge la fapte rele
prin povetele si Indemnurile tale ¶ ® ® A Inta-
rita: svonurile astea... le atItara ruin contra altela (DLVR) ;
dint', a asmuta 1[.C) ® A Indemna la rascoala.
a rascula, a rgavrati: an atttat peporul Impotriva sta-
pinlril ¶ t) ® A lnteti, a face sa creasca: acea dug-
minis on Rainfall pe care... W3 prevedere o aria. teem) ¶
0 (P) A destepta o patima, o dorinta, etc.: ambi-
tiunea, porta de clstig; acest Joe de-a ascunselea, atitludn-mi
curiezitatea moo ) , de acs, pr. anal.: -., setae, !oilmen.
2. vb. refl. 0 A se aprinde, a se Incinge (vorb.
de roc): a suflat vtntnl si focal s'a atItat mai malt; ®:
C8 foe s'an atftat denim mIniia sues m(n.) ¶ 0 ® A se
isca, a izbucni: an tncepnt 81 dame a se stile In Ia$1
(NEC.) ¶ 0 ® A se destepta (o patima, o dorinta) :
s'a /Mint si mai mull gotta for de ofetig [4t., a:Sl I-
tiare < titio]. h
ATITARE sf., ATITAT sbst. Faptul de a (se) a-
t i a.
ATITATOR, -TOARE adj. sm. f. Care at It 5.:
an fast A de eaglet unpin orestinilor (DR.-OR.).
ATITATVRA (pi. -turf) si. Faptul de a (se)
atita.
ATMATUCHIU = ASMATINHIII.
ATOS adj. 0 Care e alcatuit din firicele sub-
till, care se poate desface in firicele, In a t e, fi-
bros11 2 CO Indaratnic, incapatinat: e cal° earl'.
t AU 1.. conj. Sall, OH: si melte zminteaste, at mine
mai matte A mai patine taa.-us .
2. adv. Oare ? (deseori unnat de doar a): nu e
acesta feciorul teslarlulul? A nu BA °literati mama In' Maria)'
(BIBL.)[lat. a u t].
.0.1J12 interj. Exprima durere, mirare.
t ATJA sf. * O OStrug-ure If 2 Specie de strugure
cu boabele marunte si dese (lAso.) [lat. u v a].
0 AUACE(A) adv. Trans. (NASD.) (URIC.) (V1C.) (CONV.)
Aici, acolo [lat. *a d-h a c c e].
*AUDIENT, -TA sm. f. iW Care asculte cursu-
rile unei scoale, in spec. ale unei Universitati, fare
a fi inscris printre studentii regulat,i $i 'Ara a trece
examene [germ.].
*AUDIVNTA. (p1.-te) sf. O Permisiune de a vor-
bi cu seful Statului, cu un ministru, cu functionari
superiori, etc.: a core sale de sal& unde asteapta
cineva pina, sit fie introdus spre a vorbi cu seful
Statului, cu un ministru, etc.11 o si e dint a a tri-
bunalului In care judecatorii asculte partite, ple-
doarille si pronunta sentintele [fr.].
*AUDITIV adj. De auz, ce priveste simtul au-
zului: sensatll ..a; 63 conduct canalul urechii prin
care patrund sunetele ca sa fie percepute [fr.].
"AUDITOR', -TOARE (p1.-toare) sm. f. 0 Cel care
asculte un discurs, o lectiune, in spec.* cal care ur-
meaza un curs universitar: slut entail ...I la =real
but ¶ 0 Funaionar inferior referendarului la Curtea
de Conturi [fr.].
99
www.dacoromanica.ro
# AUDITOR' sm. i X Cel care asculta gi jude- A T
ca pricinile militare: san indeciltor la steag (N .cosT.) 1-
[pol.audytor]. AU R
AUDITORIU (pl.-orn) sn. Told ati se afla
I
adunati Inteun loc ca sa asculte un discurs, o lee-
tiune, etc.: Be aletitula mai ales din dame batrIne (NEDRA
11 2 16 Sala de cursuri la o ,coals, in spec. la o Uni-
versitate [fr. au dit oire If germ. Audit o-
r i u m].
*AUDITITJNE, *AuDITrE sf. 0 Faptul de a
de a asocia sunetele cu colori, de a vedea o anurnita
coloare on de cite on and un anumit sunet ¶ ® jj
.murteaui, executare In rata unui auditoriu a uneia
sau mai multor bucati muzicale [fr.].
*AUGMENT (p1.-te) sn. tv Sunet, silaba care
se adauga la uncle cuvinte, in spec. la formele ver-
bale din limbs greaca [lat.].
*AUGMENTA. (-tez) vb. tr. A mail, a spori, a
adauga la: a cerut sa-i augmenteze salariul [fr. < lat.].
*AUGMENTARE, *AIIGKENTATIVNE, *AUGMEN-
TaTIE sf. Faptul de a augments [fr.].
*AUGMENTATIV 4. adj. .Q.) Care serveste a
exprima dimensiuni mai marl, insusiri mai pro-
nuntate decit acelea ale cuvintului primitiv din
care derive o forma: sum formik (d.e. pie-
troiu").
2. *AUGMENVATTV (731.-lve) sn. Cuvint, particula
care are o asemenea functiune [fr.].
*AUGMENTATOR adj. Care augmenteaza[fr.].
*AUGUR (21.-nrit) sn. I p Prevestire ce
se facea la Romani dupe sborul sau cintecul pa-
sarilor ¶ 2 Pr. ext. Prevestire,
semn: ping In urmil s'a el lin-
)
plinit (BALL.); de bun ..0; de ran
p Preot roman care pre-
2. sm.
vestea viitorul duptt sborul sau
clntecul pasarilor (E 264) [lat.].
*AUGURA (-nrez) vb. tr. A pre-
vesti : imaginatia poperului angurase...
cA acest prune va ft peirea grit Int
taALe.) [lat.]. dJJj
*AUGUST' adj. 0 Care in-
spira respect, prea luminat, prea - ?!
slavit, mare': Al timelier eroici i-
magine A (ALECS.) ¶ ® Epitet ca- Fig. 264. Augur.
re se dfi membrilor unei !milli domnitoare [lat.].
*AUGUST" sbst. A opta lung a anului (C) Gus-
tar) [lat.].
AUGUSTIN sm., *AUGUSTINA (pI. -ne) 51. Calu-
gar, calugarita din tagma Sfintului
Augustin ([1] 265) [fr.].
OAUT (aneste, ane), OAIII (Aneste, due)
vb. intr. A face sgomot, a vui, a
rasuna: aces liniste adtncA... ant de ti-
petele copillor (DLVR.) ; Jinl... due prelung
prin boltile acestui caste) din basme (VLAH.).
O AUI.INIA (pl. -Jett) sf. Sgomot,
vuet: a stat el am ping s'a arias de tot,
de tot auiala din urmil a acacias' (CAR.)
[a u i].
*AMA (731.-ie) sf. Sala mare In-
teo Universitate, Intr'o institutiu-
ne de culture, destinata mai mult
solemnitatilor [lat.]. k ig. 265.
AULEOI = AoLEQ! Augustin.
0 AULT... =
*AULIC adj. De Curte: consilier consilier al
Curtis In Germania, in Austria, titlu de !mita
distinctiune [fr. < lat.].
# AULMA.... (DOS.) = ULMA...
# AUNEQRI adv. (BUD.) = trzimai.
INUR sbst. ® 0 Metal de coloare galbenA, une-
ori batInd In alb-galbuiu, roscat sau verzuiu; e
eel mai greu din toate metalele, afar& de plating',
mai ductil si mai tenace decit toate celelalte meta-
le; nu e atacat decit de apa regalik; se exploateaza
mai ales In stare native (la not In Muntii A-
puseni) ; e Intrebuintat la fabricarea monedelor,
In bijuterie si la fabricarea de obiecte de arta;
minuet, aur curat, neamestecat ; (0: Wens a de ,..";
.tea $i In gamin tot A riyalne ¶ ® (11) Monecla de
AA U R - our 0 ® Bogatie: setea de-- 11 0 ®: inimede bolnav de piept, de inimit, etc. ascultind sgomotele
se zice despre cineva bun la suflet;serii de ., ora- produse de aceste organe [fr.].
UT tor de seam& ¶ 5 ® Roma de trap de strZn: "AUSCULTARE, *AUSGULTATIGNE, *AUSCULT4-
cire al unei tart, al unei literaturi, etc. ¶ I Nun- TIE sf. # Faptul de a auscu It a [Cr.].
tA de our NUNTA ¶ Q Grace de aur in casit Der CRVCE *AUSPICIU (p1. -loft) sn. ®Q Prevestire ce
[lat. auru m]. se fAcea la Romani dupe sborul pasArilor ¶ ® ®
AURA (-rez)...= ACM... [lat. au r ar e]. pl. (inso(it de obiceiu de: butte, torten., etc.) Semn
AURA (pl. -re) sf. 0 Adiere, boare [lat.]. bun: actImma a Inceput sub ant/0MM cele ma/ bone
AURAR sm. Cel ce spalk nisipul aurifer spre
a 0 p/. Sprijin, ocrotire: 'Imam& sub auspiolile lui [lat.
a scoate aurul: Tisanli... unit erau 01 tai plateau bi- ausp iciu m, cu parte din acceptdunile fr. a u s-
rul catre 'Astarte din aural ce gateau In Mingle de la mute p i c e].
¶ 2 e o Cel ce lucreazA obiecte de aur,
((. -GH.) *AUSTER adj. Strasnic, sever, aspru (In sens
negustor de asemenea obiecte (BUD.) (tB.) [lat. a u - moral): moravart 0...e [Cr.].
r a riu s]. AUSTERITATE sf. Strasnicie, severitate, as-
AURARTE sf. GrilmadA. de (bani, obiecte
a prime [fr. < lat.).
de) a u r ¶ 2 Podoaba de aur sau avind Infatisarea AUSTRAL adj. 0 De sud, de miazazi: Doha
aurului. [Cr. < lat.].
AURARTME sf. (1a.) GramadA de bani, o- *AUSTRALIAN I. adj. 0 Din Australia.
biecte de a u r. 2. *AUSTRALIAN SM., *AUSTRALLOTA (pi .-iene) sf.
AURAT 1. adj. p. AURA. Locuitor din Australia.
AURATA (p1. -ate) St. * MARGARITA [lat. a u- *AUSTRIAC 1. adj. 0 Din Austria.
a tu s]. 2.*AusTRIAc sm., AUSTRIACA (pl.-face) sf. Locui-
ATJREALA. (p1. -eli) sf. Poleialgt, suflare cu aur tor din Austria [sufixul dupa ung. Os z t r a k].
la u ri. *.E.kUSTRO-UNGAR adj. 0 Din Austro-Ungaria,
AUREL 1. sbst. dim. AuR. privitor la Austro-Ungaria.
2. sm. 4 Varietate de struguri albi-galbui, cu 1-41.1ISTRU sbst. , 0 Vint de sud, de sud-vest,
boabe mici lunglirete (NASD.) UP.) sau (cum se intelege mai des) de apus: via Wog
J. adj. De coloarea aurului, auriu. de race (BR.-VN.) ¶ - # Sud: oi va piece jumiltate de intuits
AUREOLA (pl. -le) sf. 0 (at Cerc luminos cu cats crivatu si inmatate atilt (BIOL.) [lat.).
care pictorii Inconjoara capul lui Hristos sau al AUEL sm. $t. CD PAsttriea cea mai mica din
sfintilor ¶ 2 ® StrAlucire (in sens moral): aureola Romania avind abia noun centimetri in lungime;
glorlef [fr. < lat.]. penele slut galbene-maslinii pe spate, cenusii pe
AIR! (-rest 1. vb. tr. A acoperi cu un strat sub- burtA, iar la crestet galbene -aurli; se nutreste mai
tire de a u r obiecte de argint sau de alt metal, mult cu muste si omizi; numitA si gainusa" sau
pentru a le face sa. parli In intregime de aur, a po- ,.tartalac" (Regulus cristatus) ( 268) ¶ - Pasa-
lei, a sufla cu aur. ricA din familia pitigoilor, atingind lungimea de
2. vb. refl. A se acoperi cu un strat de aur sau 10 cm., cu penele pe spate
a capita Infafisarea aurului: visourlle muntilor se de un rosu aprins, pe cres-
IMMO (VLAN.).
i
ALTRTCA Si. Arbust cu tulpina robust mai
mult sau mai putin ghimpoasil; frunzele lui, fre-
tet si gusk alburii, iar ari-
pile si coada negre; nu-
mita si boicus' Magi-
cate In mina, raspindesc un miros I
patrunzator neplacut; originar din
America, se cultivA pe la not ca
plant decorativA (Lantana ca-
mara) ( 266) [a u r].
*AURICULA (p/.-m)sf. 63 Una
din cele doll& cavitati din partea
superioarli a inimii (.0 INIMA) ;6,
[lat. a u r i c u 1 a, cu acceptiune
stiintifica noun]. ,f
AURICULAR adj. Ce sta
In legatura cu urechea: nery [s; Fig. 268. Auel. Fig. 269. Au,e1.
[fr. < lat.l.
"AURIFER adj. al x Care ton- Fig. 266. AuricA. thalus pendulinus) ( 269)9) 0 AII8EL-DE:-STUF, pri-
tine aur: teren [fr.]. saricA din lam. pitigoilor, lunge de vre-o 17 centi-
AURIT I. adj. p. aunt r11 C NRAGRIT ¶ 2 (0: metri, avind ca particularitate o lungA mustata
a. sit dea D-zeu siisevorbesti
tie -ti gura
bun; parch-1 en gura
a

Intr'un teas
zice de cineva care
(ZNN.),
neagrA; numitti si ausel-barbos" (Panurus biar-
micus) [dial. a u s mos"< lat. a vu s+ suf.-u s].
vorbeste frumos ¶ ® Ca aurul, auriu. *ATJTNTIC adj. Care e facut dupe toate
I

2. sbst. Faptul de a (se) auri. formele legale: mi-a eratat actul de vinzare ¶ 2
AURITOR sm. 9 Care aur est e, poleitor. Nelndoios, netAgaduit, adevarat: Doti IA at lucre-
AURITI:TRA (p1. -tart) sf. Faptul de a auri dere, e iscalitnra Int .4 9 C. NEAUTENTIC [fr.].
¶ 2 Poleiala.
AURIU adj. De coloarea a u r u 1 u i, straluci-
tor ca aurul: In dephrtari se 'ntindeau -Amour' ain't cu
tentic: nu se poste tagadni
NEAMENTICITATE [fr.].
a
*AUTENTICITATE sf. Insusirea de a fi au-
seeder documente Tie
epleele coapte (Wm.). *ATJTENTIFICA. ( -tin) vb. tr. el A intari un
*AURORA (pl. act, a-1 Investi cu toate formele legate [dupe
-re) sf. 0 Lu- e germ. authentifizieren].
mina ce se aratA )
tier, 41 ATJTOBIOGRAFIC adj. De autobiografie: au-
pe cer inainte de :0N..A
a rAsari soarele,
zori ¶ ® Ince-
2k rlr
t4,
"
torul a strecnrat in aceasta scrlere multe amanunte
teresante [fr.].
AUTOBIO-
--- in-

put: aurora v1etil GRAFTE sf. Po-

0 boreala,.. au- ."1/1/.2.06.24 4-4=-- vestire pe care o
strata, fenomen de face cineva de-
lumina care se a-
Fig. 267. Aurora boreala.
sp re viata sa [fr.].
"AUTOBTIS
rt
rath noaptea pe cer la polul boreal sau la cel au- Fig. 270. Autobus.
stral ( 267) [lat.]. (p1.-usuri) sn. lay
AUROS adj. Care confine mult a u r ¶ 0
I Omnibus automobil (2j 270) [fr.].
0 De coloarea aurului. "AUTOCAMION (pf.-oane) sn. ikitf Camion au-
*AUSCULTA ( -cult) vb. tr. # A examina un tomobil [fr.].
100
www.dacoromanica.ro
 AUTOCART(p1.-ate) sn. 9Ya Automobil mare, adj. Care are mecanismul unui automat: AUT
2.
descoperit, cu multe locuri, pentru turi$ti [fr.]. doter ( 272) [fr.].
*AUTOCEFAL adj. rrif Care nu e supus autori- AUTOMATIC adj. 4. De auto- AUT
tatii patriarhului (din Constantinopol), care nu mat, se zice In spec. de mi$carile
atirna de alto biserica: In anul 1885 Biserica romIati care se lac fare ca vointa sa is
a lost proolamatA AA [fr.]. parte la ele, In mod inconstient:
*AUTOCEFALTE sf. fmt Insusirea de a fi a u- ciroulatiunea este o miscare A.
t o c e f a 1, neatirnare de patriarh, de alts bi- g. adv. () Ca un automat: se misa
serica. ¶ 0 ® Fare vointa, Mt% price-
*AUTOCLAV (pl.-ve) sn. Aparat alcatuit din- pere: lucreazA nu-si di mama de ce
tr'un vas de metal care se poate inchide ermetic eerie [fr.]
$i In care, prin actiunea aburilor, se *AUTOMATISM sbst. a In-
sterilizeaza instrumente chirurgi- susirea de a fi automatic ¶ 0
cale, pansamente, etc. L.] 271) [fr ] F Lipsti de vointa, de price-
*AUTOCOPIA (-piez) vb. tr. A pere, mod de a lucra fare a-0 da
reproduce mai multe copii prin au seama de ce face [fr.]. Fig. 272. Cintar
tocopie [fr.]. *AUTOMOBIL 1. (p1.-ne) sn. automat.
*AUTOCOPIE sf. O Procedeu Sae Trasurfi pusri In miscare cu ajutorul unui
prin care se reproduce scrisul de pe motor cu benzine,
o foaie sau un desen Inteun numar \ cu electricitate,
mai mare de exemplare ¶ Re- 2 etc. ( 273).
Fig. 27r.
producere facuta cu ajutorul auto- Autoclay. 2 adj.: carrion
copistului [fr.]. [fr.).
AUTOCOPIST (pi.-te) sn. Aparat care ser- *AUTOMOBI-
ve$te la reproducerea In mai multe exemplare a LTSM sbst. Bye Fig. 273. Automobil.
unei foi scrise sau a unui desen [fr.]. Construirea de
*AUTOCRAT sm. 0 Suveran cu puteri ne- automobile ¶ Sport de automobil [fr.].
2

marginite, care domneste fara sa dea nimanui sea- *AUTOMOBILIST sm. tir Cel ce conduce a

ma de faptele sale [fr.]. un automobil ¶ 2 Cel ce face automobilism [fr.].

*AUTOCRATIC adj. 0 lie autocrat, cu pu-
teri nemarginite: guvern [fr.].
*AUTOCRATICESTE adv. 0 Ca un autocrat,
cu puteri nemarginite [a u t o Cr a ti c].
AUTOCRATOR = AUTOCRAT: trimite Domni-
torului ei hiamida si coroana ca unui 0. (NEGR.) [ngr.
oirroxprimn,..].
*AUTOCRATfE sf. 0 Domnia unui autocrat,
stapinire cu puteri nemarginite [fr.1.
*AUTOCRTTIC adj. AP De au tocritica.: n'are
de Mc spirit
*AUTOCRITICA (p1. - tee) sf. AP Critica pe care
o face cineva singur asupra unei lucra.ri a lui
- Cercetare amanuntita, control pe care $i-1 face
cineva asupra celor ce scrie, etc.: a un autor lipsit cu
desAvIrsire de [germ.Autokritik).
*AUTOCTON = Al7TOHTQN.
*AUTODAF (p/.-teati) sn. 0 2 Arderea pe
rug la care erau condamnati, In timpul inchizi-
tiunii, cei socotiti ca eretici ¶ e Pr. ext. Aruncare
In foe, ardere: am !dent un de din Mate scrisorile mole
[sp.].
*AUTODIDACT sm., *AUTODMACTA (p1.-te) sf.
Care si-a Insusit cunostinte, care a Invittat singur,
fara conducerea altora, fara profesori [fr.].
*AUTODIDACTIC adj. De autodidact [fr.].
*.A.UTOGN adj.fP' Se zice despre lipirea a clout.
bucati din acelasi metal care se face topindu-se
cu ajutorul flacarii unui suflator pantile unde tre-
bue sa se face lipirea: sudurii A [fr.].
*AUTOGRAF 1. adj. Scris de cineva chiar cu
mina lui: manuscrisele ea ale Int Alecsandri.
(p1. -ale) sn. Text scris de cineva cu propria
lui mina: are o bogatA colectiune de ...4) ale oamenilor ce-
lebri (re- TABELA VII) [fr.].
*AUTOGRAFIA ( -fiez) vb. tr. # A reproduce
prin autografie [fr.].
*AUTO GRAFIC adj. 9 De autografie [fr.].
*AUTOGRAFIE sf. 4 Procedeu prin care se
reproduce pe piatra litograficii, etc. o scrisoare, un
desen [fr.].
*AUTOHTON 1. adj. Care locueste din tim-
puri stravechi intr'o fara, 1311$tinas.
sm. Locuitor din timpuri stravechi al unei
taxi, bastinas, spre deosebire de altii a$ezati mai
tirziu [fr.].
AUTOMAT 1. (pl.-ate) sn.fraC)Masinli alcatuita
In asa fel Yuen sa execute anumite miscasi prin mij -
locirea unui mecanism asezat in corpul ei ¶ 0 Ma-
sin& care imita figura $i mi$carileunei fiinte insu-
fletite ¶ ® ® Om care nu e In stare sä lac& ni-
mic din capul lui, care nu tie sa se conduce sin-
gur, om fara pricepere, fara. vointa.
*AUTONOM adj. 0 Neatirnat de nimeni,
care se cirmueste dupti propriile sale legi: tarita;
casit., A [fr.].
*AUTONOMTE sf. 0 Drept de a se clrmui
duptt propriile sale legi ¶ 2 Pr. ext. Neatlrnare,
libertate de a gindi $i de a face ce voeste, ce hota-
raste cineva [fr.].
'AUTONOMIST sm. 0 Partizan al autono-
miei unui tinut sau cel care Iiaparaautonomia [fr.].
*AUTOPLASTIC, adj. .0 De autoplastie:
metoda .41 fr.].
*AUTOPLASTIE sf. Operatiune chirurgi-
calf prin care se reface o parte distrusa a corpului
luindu -se din Insusi corpul individului elementele
necesare pentru aceasta [fr.].
*AUTOPSIE sf. 0 F Taierea unui cadavru
pentru a criuta cauza care a pricinuit moartea:
a face 7 2 F .14 Cercetare amanuntita pe care o
face cineva asupra sa, pentru a urmari, a Intelege
diferitele stari sufletesti [fr.].
*AUTOR sm., *AUTOARE (pl.- care), 0 aumo4RA
sf. () Care face, care Indeplineste ceva: el e ...121
acestei legi; ..al unei inventinni: .1 zilelor noastre, pA-
rintii ¶ ® Care stivirmte, care faptueste ceva,
faptuitor: nn s'a putut descoperi~n1 crime! ¶ ® ,./".
Care alcatue$te o carte, scriitor: am BA cant sit-mt
procur el acesti -4 [fr. < lat.].
*AUTORAS sm. Ai' A u tto r de putina valoare,
putin cunoscut.
"AUTORITAR adj. Care se foloseste cu prea
multa strasnicie de autoritatea sa: oeea ce-1 face
polio simpatic este elk urea eft lie prea [fr.].
*AUTORITARISM sbst. C) Firea celui care e
autoritar, abuz ce face o persoana de autoritatea
cu care e investita ¶ ® Sistem Intemeiat pe supu-
nerea necondittonatil autoritatii [fr.].
*AUTORITATE sf. 0 Putere, drept de a po-
runci, de a impune cuiva ceva: trece paste marginlle
autoritatti sale ¶ 2 CD Stapinire, clrmuire, guvern:
agentii autoritittli ¶ 0 p1. 0 Dreglitoriile, institu-
tiunile dintr'o tart.: antoritatile civile, militare; Hind
stirbdtoare, bate autoritatile slot inohise ¶ 4 Inrlurire
asupra cuiva, darul de a se face stimat de altii:
to Inseli oind crest ca ar ayes mai multi ea ¶ 5 Conside-
ratdune ce se da unui lucru, pret, ce se pune pe el:
a °resat cd prin aceasta ya da mai multi spuselor sale ¶
Sprijin ce se cere de la cineva, in spec. de la un
scriitor, pentru a Intari un fapt, o parere: invoca
gregit .41 acestui cronicar [fr.].
*AUTORIZA. ( -law) vb. tr. 0 A da voie de a face
ceva, a Imputemici: an to -am antorizat BA-I vorbestl 1
2 A da dreptul, a Indreptati: situatinnea In care mA
gases° no mA autorizeaza 6A mA port altiel on el [fr.].

101
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 AUT-
EXPLICATIIINI LA TABELA VII: ALITOGRAFE.
AVA
x. Vasile ALECSANDRI 13. Ovid DENSUSIANU n. Al. LAHOVARY
2. GR. ALEXANDRESCU 14. C. C. DimiTREscu-IA§i 24. Titu MAIORESCU
3. P. S. AURELIAN 15. Ioan ELIADE-RADULESCU 25. Al. MARGHILOMAN
4. G. BARITIU 16. M. EMINESCU 26. Veronica MICLE
5. I. A. BRATES CU-V 0 IN E§TI 17. FERDINAND I (pe cind era 27. MIHAI-VITEAZUL
6. Ion I. C. BRATIANU principe movenitor). a8. Const. NEGRUZZI
7. I. L. CARAGIALE /7 a. Nic. FILIPESCU 29. G. SION
8. P. P. CARP 18. Ion GHICA 30. Dim. STURDZA
9. George COBUC 19. B. P. HASDEU 31. V. A. URECHIA
to. loan CREANGA 20. Take IONESCU 32. Al. VLAHUTA
xx. ALEXANDRU IOAN I CUZA 21. M. KOGALNICEANU 33. Regele CAROL
12. Barbu DELAVRANCEA 22. N. IORGA

*AUTORIZABIL adj. Ce se poate autoriza, ce 2. sbst. 0 Faptul de a auzi ¶ ® t Auz: mean

poste fi Ingaduit [fr.]. mat testamental Intru..ultutulor (4.-cosr.) ¶ 0 Din din
*AUTORIZARE, "AUTORIZATIVNE, "AUTORIZa- vorbele unuia si altuia, din svon[lat. a u di t u s].
TIE sf. 0 Faptul de a a u t orizall0 Imputer- #AUZITQR, -TOARE
nicire [fr.]. adj. sm. f. Care aude:
*AUTOSU(G)GESTITTNE, *AUTOSUG(G)ZSTIE Doamne, tie urechile ... tale
si. Suggestie pe care o exercita cineva asupra sa auzitoare ie umiltnta loculut
Insusi [fr.]. acestula mew.
AUTOTIPTE sf. $ 0 Cliseu In zinc obtinut 0 J.W.A. (pLave) s . wase.)).
de pe o fotografie ¶ ® Procedeu prin care se exe-
cute asemenea clisee [germ. Aut o t y p i e].
Uri fel de plasa de prins
pesti al 274) [to. a v].
,
AUTUMNAL adj. 0 De toamnA [fr. < lat.]. tAVAET (p1. -tort) sn. 0 ,,aisia-gekag?
ATJXILIAR I. adj. 0 Care vine In ajutorul Tax& ce se platea pentru
cuiva, care Inlesneste ceva, ajutator: trupe -e; o anumita slujba pe care Fig. 274. Avg.
etlintele -e ale tllologie1 ¶ ®Q/ Verb =, verb ajuta- o Indeplinea cineva ¶ ®
tor, care serveste la conjugarea unora din timpu- Dare, taxa ce se platea la vama, la trecerea unui
rile altor verbe. pod, pe vite, etc. si chiar pentru numirea Intro
2. sm. Ajutator, sprijinitor: acet cart trebne sA He functiune ¶ ® Zeciuiala ce se is color can fabrich
-.a cei mai pnternlei at eivillzatinnit (1.-G11.). tuica la povernele altora (R.-COD.) [tc. 'a w a i d].
3. (p1.-are) sn. Sprijin, ajutor: filologia este avid *AVAL sbst. V Angajament lust prin iscallturli
tndispensabil al istortei [fr.]. puss pe un elect de comert de care o terta per-
AUZ (p1.-auri) sm. 0 0 Simtul care ne da pu- soanil de a platI la scadenta acel elect, In caz cind
tinta de a prinde cu urechea, de a percepe sunetele, s'ar refuza, de catre semnatar, plata lui [fr.].
de a auz is are vaz de Inv ?I 06, de vulva (PAWN), se zice 'AVAL4N$A (p1.-9e) sf. Gramadb mare de za-
despre cineva care vede si aude bine; a ma iii, a padli ce se desface din virful muntilor si se rosto-
zapaci pe cineva cu un sgomot prea mare, a-1 goleste, Wind si sfarImInd
asurzi ¶ 2 # Ceea ce se aude despre cineva, des- tot ce Intlineste In tale (t1
pre ceva, veste ¶ ® In ..n, asa ca sa audit si 275) [fr.].
altii: a opus aceste vorbe In and tutnror. AVALEA = HAVALEA.
AUZI (and 8i auz) I. vb. tr. i A prinde, a per-
cepe cu urechea un sgomot, niste sunete, vorbele
*AVALIST sm.5 Persoana
care garanteaza printr'un a-
r$1,7
cuiva: and past pe scars; am auzit en urechile mete: m'al val [fr.].
anztt e expresiune care, sub forma interogativa, se AVALMA adv. (mai o-
adreseaza cuiva pentru a-i atrage luarea aminte bicinuit loc. adv.) I
asupra unui lucru. pentru a-i porunci ceva; as tact
asa cum ti-am spas, al anzit ? ¶ 0 Abs.: on aude de-o a-
reche ; f n'ande, n'a vede (n'a greul pAnitntului), se zice
Laolalta, lmpreuna: mos Ni-
Willer se da pe jos sl trAgea de
on lopobe (cm) ¶ 2 Claie peste
(811!
despre cineva care nu-si da seama de ce se petrece gramadli: le-am task Matz a-
In jurul luit care nu se Ingrijeste de ce zic altii, runcate de-~ ¶ 0 De-a rosto- Fig. 275. Avalan§A.
care nu se intereseaza de nimic on nu se pricepe golul: Bolovanil sub picioare dan
la nimic ¶ 0 A afla ceva din spusele cuiva: mutt de- a -dnra, dan de-avalma (ALECS:) ¶ ® A merge a
trustt, ranue anzi. multe veal (PAM) ¶ ® A-41 ow ..., a merge anapoda: de cind lea dos el de la not, toate mere
afla din spusele altora ceva despre sine (mai ales (eLv.) [avaloma].
lucruri neplacute, suparatoare); (4: IL blue, sit -ti t MAVALO A (DE-) loc. adv. = AVALMA [a' +
anzi ran 7 ® A lua In seama, a da ascultare in ce rus. v a lomti].
spune cineva: fat to audit Dumnezen, exclamatie cu care AVAM Trans. Maram. Bucov. = AnNI.
raspundem cuiva care ne doreste vre-un bine 7 AVAN1 sbst. Mold. (NASD.) Plulita [1..-DAVAN1.
6 Auzi I urmat deseori de un alt cuvInt exprima PAVAN' 1. adj. Mold. Rau, amarnic, sprig: vat
mirare, suparare, indignare: anal! tocmaI el sa ma de mine, eft cv mai esti! (ALEcs.).
vorbeasci de an! anal colo I anzi vorbd I anzi Indrazneala I ¶ 2. adv. Grozav, strasnic, tare: pe !Agent Capret
® Aud ? raspunsul pe care-1 (la cineva cind e chemat ningea= de dimineati (om-) Etc. hays n].
sau cind n'a InIeles bine ce i s'a spus. *AVANGARDA (p/.-arde si -firzi) sf. X Parte a
2. vb. intr. A prinde, a percepe cu urechea ce unui corp de armata ce merge Inainte, In frunte;
spune cineva (se construeste cu de, despre): n'am auzit ® : avangarda crittellor ee plane In mare (VLAH.) [fr.
despre ce e vorba ¶ 2 A afla ceva din spusele altora: avant-garde].
dace auzi de perirea Ior, clizu sf el de muri (VARL.) ¶ ® A nu AVANGUARDIE sf.
mat do..., a nu mai urea sr). *tie de...: oh nu mat and gar da +guardie]. # = AVANGARDA [a v a n-
de el; sit nu-i mai and de name ¶ 0 85 anzim de bine I 'AVANIE si. Asuprire, Impilare: teate aneste a-
expresiune prin care cineva, In momentul de a se vault ale Turcilor slain tabdarea poporninl (BALC. ?rd.
desparti de altul, Ii tireaza drum bun, sanatate t AVANIE Si. = AVANIE [gr. -biz. aPavErA .
[lat. au dir e]. *AVANPOST (pl.- ostnri) sn. X Post al unui
AUZIRE sf. Faptul de a au z i¶ t - 2 corp de armat6. asezat Inaintea celorlalte siruri,
AIX I : bolnaviititmAdneaste, sordztlor andzire le (la (VARL.). mai aproape de mimic [fr. a v an t-p o s t e].
AUZIT 4. adj. 0 p. AUZI 77 0 NEATJZIT ¶ 0 AVANS (p1. -Curl) sn. 0 t'el Plata ce se da Inainte
Ne mat cum nu s'a mai pomenit, grozav: an comb la Incheierea unei Invoieli sau pentru a se acoperi
cruzlmi nemat 1 o parte dintr'o datorie; arvuna ¶ p p1. Demer-
103
www.dacoromanica.ro
AV surf pe care le face cineva pentru a cIstiga sprijinul,
simpatia, prietenia cuiva: Is wile ye care mi le-a
AVE Mont, am raspuns Cu indiferenta [fr.].
*AVANS4 (-sez) I. vb. tr. A Inainta pe ci-
neva Intro functiune, In rang: I-a avansat la gradul
de nutter ¶ 2 6 A da Inainte o parte dintr'o sums:
I -am rugat sA-mi avanseze oeva In contul left! ¶ ® A fi
cuiva de fobs, a ajuta: sfatul ce -mi dal nu mi avan-
seazA on nimbi ¶ 4 A spune, a sustine ceva: tot ce
avansezi mi se pare on desk/1111re fats.
2. vb. intr. 1 A merge, a trece Inainte: avansati,
ca aA poatft ayes loo sf reliant ¶ 2 A Inainta, a merge
prea lute (vorb. de un ceasornic) ¶ 0 A Inainta
Intr'o functiune, In rang ¶ 4 A Inainta, a ajunge
departe (vorb. de o lucrare, etc.): nu credeam aA avan-
seze asa de repede cladirea [fr.].
*AVANSARE sf. Faptul de a a v a n s a ¶
i subj. exprima posibilitatea de a indeplini ceva:
® Inaintare Intro functiune, In rang.
*AVANSCENA. (p1.-ne) s I. 0 La cei vechi
partea teatrului unde jucau actorii ¶ Una din 2
lojile asezate de o parte si de
alta a unei sail de teatru, mai
aproape de seen& decit celelalte,
ling& cortina 276) [fr. a -
v a n t- s C 6 n e].
OAV.ANT (p1.-turd sn. 0/ten.
Mold. Folos, profit [a v an-
tagiu]. Fig. 276.
*AVANTAGIU (77/Agit), A- Avanscenn.
vANTAJ (pl. -ale, -slur!) sn. CD Fo-
los, clstig; In avantagiul, In folosul: a Meat testamen-
tal In avantagiul cella mai more din fill 'Ai ¶ ® Ceea
ce face mai placuta Infatisarea cuiva. ceea ce
pune In evident& lnsusirile fizice ale cuiva: toa-
feta aceasta nu e de loo In ~al of ¶ 0 Su p erioritate : are
..u1 de a ft stint sit-el pastreze mai bine demnitatea [fr.].
*AVANTAJ4 ( -alez) vb. tr. 0 A face pe cineva
sa traga fobs din ceva, mai mult decit altii: mil-
smile De care le-a lint avantajeazil numal pe altiva rrotelati
ai lui ¶ ® A face pe cineva sa arate mai bine. a -i
pune In evident& lnsusirile fizice: toaleta masts n'o
avantajeazil de loo (fr.].
"AVANTAJOS adj. CD Ce aduce un avantagiu,
un fobs, un cIstig: credeam ea e o afacere avantaioasft,
der m'am Inselat ¶ 2 Care face pe cineva sa arate
mai bine, sa-si pun& In evidenta Insusirile fizice:
pentru films ei [fr.].
costumul acesta nu-i de lac
AVANT-G4RDA = AVANGARDA.
'AVANT AYANPoST.
*AVANT-SCENA AVANSCPIA.
*AVAR, -ARA adj. sm. f. Sgircit(a) [fr. < lat.].
*AVARI4 ( liar) 1. vb. tr. A aduce stricaciuni, a
strica.
2. vb. refl. A suferi stricaciuni, a se strica [fr.].
'AVARIE sf. a, Stricaciune suferitil de un va-
por sau de marfurile Incarcate Intr'lnsul [fr.].
*AVARITIE sf. Sglrcenie [fr. < lat.].
I AVA§ (p/.-asori) sn. Loc curatit de tufe si ma-
rticini, la z [ung. a v a sl.
AV.A.T sm. xr,s Pete de apa dulce, de 30-40 cm.,
ce seaman& cu cleanul, are corpul lungaret, capul
si gura marl, far coloritul de un verde-masliniu
litchis; e foarte abundent In Delta Dunarii: numit
si havat", ha(v)ut", vrespere", .,vllcan ",
boulean", peste-tiganesc", peste-cu-sapte-
nume", etc. (Aspics rapax).
'AVATAR (pl.-re) sn. 0 Nume dat, In India,
incarnatiunilor unui zeu, in spec. acelora ale lui
Visnu ¶ Pr. anal. Transformare, metamorfoza
2 0 AVENITVRA (pl. -turi) s f. Ban. Venetic [v e n i].
[ft.].
AVEA (am, p'r /. avu!, part. avnt) 1. vb. tr. 0 A
fi stapin pe ceva, a poseda: are mat mutts mosit;
abs.6: ou oft ai, on atfta doresti aft at mai mutt; adunit
la tinerete ca ai ai la batrbiete ¶ ® Aral& diferite ra-
porturi: a) Intre fiinte, persoane: n'are copii; b) In-
tre persoane gi lucruri: haina ye care o avea azi Ii aedea
mat bine; co) intre persoane si lucruri abstracte, In-
susiri, sari sufletesti, etc.: are mull talent pentru mu-
Moll; am nista dureri greasy.; de aci expresiunea: CO
al P prin care Intrebam pe cineva care ni se pare ca
sufere, cgt e Ingrijat, etc.; d) Intre obiecte: ease are
donA intrArt ¶ 0 Arat& raporttri Intre persoane on
104
www.dacoromanica.ro
lucruri si notiuni de timp, de spatiu: trebue sit alba
vre-o treizeot de ant ¶ 4 In legatura cu sbst. ab-
stracte, exprima o actiune sau o 1nsusire corespun-
zatoare notiunii substantivului, si asemenea con-
structiuni pot fi redate mat adesea prin verbe
si adjective: nu mai am odihnA ( = nu mA mai pot o-
dihni); are noroc (= a norocos) ¶ 0 Pe linga sbst.
sau pron. de care se leaga prin prep., exprima di-
ferite categorii de raporturi, mai ales de dusma-
tile: nu still ce tot are co mine ¶ 0 In legatura cu unele
sbst. abstracte, arat& anumite actiuni, anumite
pant;
-
start sufletesti In (sau de) glad, a se gindi, a voi
pe oonstlinta, a simti o mustrare
De suflet,
pentru ceva, a fi chinuit de un gInd; a nu , la inunti,
a nu suferi pe cineva, a nu-1 privi cu odd buni
0 a.: ess oine, la oine, ou ea. urmat de un inf. sau
n'am eu oine vorbi; n'am cu ce pleca ; acelasi inteles in
constructiuni rara prep.: n'am es -ti face ¶ a de
oe, arata un motiv, o pricing: am de ce aft flu suparat 11
-
pentru sau la ea, arata scopul: oredeam WI. am pentru
¶ n Ar (de) a rim, exprima posibilitatea
ce sit mai scan
unui raport nitre douti persoane sau doua lucruri,
o asemanare, o potrivire, o comparatiune: ce are
de a face unul on celftlalt P de aci expr. elipt. (n') are
de a face, pentru a arata pretail, Insemnatatea pe
care o punem pe un lucru, aprobarea sau desapro-
barea pe care o dam unui fapt: ce are de a lace?
poll pleca si asa; n'are de a face, astea sInt numal vorbe
oa aft to descuraleze ¶ a A nu dealt..., a) a nu face,
a nu se mai gindi la altceva decit...: n'ai dealt ss
hotitrAsti si to vom urma ; b) a nu-i mai fi altceva posi-
bil, a nu-i mai ramlnea decit...: nu mai at dealt sft
slant Intre o alternativit si militia; de aci expr. elipt.
n'at deoft, nu infelesul de putin Imi pasa, poti
Atnnoi pier. N'ai dealt ¶ 0 Urmat de un adv., a-
rata posibilitatea, felul, etc. Indeplinirii unei ac-
tduni: n'am Inaotro; n'ai uncle sit to mat duct ¶ © Ur-
mat de un verb la subj. sau part. cu de, exprima in-
tentiune, porunca, etc.: am sa-ti spun ceva ; am de
saris; n'ai sit fad nimio fArA antoritarea mea.
2. vb. intr. ttnipers. A fi, a se gasi: n'are Dins
sa-mi des stator ¶ 2 mo de grita, a se Ingriji de cineva,
de ceva, a se ocupa de.
3. vb. reit. 0 A se 0. (bine, rAu) ou cineva, a fi, a
trai in raporturi bune sau rele cu cineva: se Into-
vftrasi cu oltiva prieteni de ai lad en care se avea ca nista
frail usP.) ¶ ® A sta Inteun anumit raport fats de
ceva, a se raporta: precnm lumina soarelui so are afar§
alalte stelae (CANT).
4. Ca auxiliar, formeaza, impreuna cu partici-
piul trecut al verbelor, perfectul compus: am Haut;
In limba veche se gaseste simai-mult-ca-perfectul
format din imperfectul lui avea gi participiul trecut
al verbelor; Impreana cu un subjonctiv, formea-
za viitorul: am sit fac ; In limba veche se Intllneste
si viitorul format cu infinitivul: am a face, vniu
face [lat. ha b e r e].
t AVECERNIE sf. A Trans. = VECERNIE ¶ _ 0
Timpul lnainte de asfintltul soarelui, chindie.
AVEDERE(A) adv. Pe fat& ¶ ® In reali-
tate, aievea (i.-cosr.) [v eder e].
$ AVENI vb. intr. §i refl. A se umfla, a creste, a
doepi: !Acura posse' One azimit, oft nu putea silindu-i
Eghipteanit sit Iasi (PAL.) [lat. a d v e n i r ej.
AVENIT I. adj. p. AVENI. Dospit pi ine (PAL.) .
2. sbst. Aluat dospit: eine va fi mlnelnd oufletul
anemia va pert (PAL.) .
*AVENTUFt4 ( urea) vb. refl. 0 A lua o hotarire
Indrazneata, a Intreprinde ceva far& a se gindi
la urmari ¶ 0 A merge In voia IntImplarii s 11
A se expune [fr.].
"AVENTVRA (pl. -turf) sf. 0 Hotarire, Intre-
prindere Indrazneata, din care nu se tie ce va
urma ¶ 0 IntImplare, neasteptata, neobicinuitil 7
® Intrig& amoroasa: 1mf povesteste o istorte Intreaga...
Cu aventuri de dragoste (VLAH.) [fr.].
*AVENTURIVR sm., *AVENTURIERA (p1.-tore) sf.
C) Iubitor de aventuri, om care cutreiera lumea gi
intreprinde de toate ¶ 0 Om far& capatliu, yin-
tura-tara [fr.].
 AVENTUROS ad). i Care se aventureaza: $i asimilatilor de on -ce rad ce au luat parte In AVE_
e fire oiudata, aventuroasit ¶ 0 Phu de aventuri: a dus campania anului 1913 ( 278) [a v In t a].
o vista ?carte aveaturoasi ¶ 0 Indraznet, riscat, ne- AVINTA (avint) 4. vb. tr. A prinde pe cineva A Z I

ayes, a face :
socotit: e o Intreprindere aventuroasA [fr.],
AVRE st. I Tot ce are, ce stapine$te cineva: a
a se bucura la -, a cauta sit se Imboga.-
teasca, a Linea la bani;
Itomanului ¶ 2 el miscatoare ;
: multimea copillor, .a
nemiscatoare tar MIS-
sau ceva cu o miscare repede $i a-I ridica In sus
sau a-I lase sit cada: n avintA In MIS pi spot Il lzbeste
In pamint )sit-).
2. vb. refl. i A face o miscare repede pentru a
ajunge Intr'un loc. oentru a sari: S'avintA trupele pe
cATDR 4 C IMAVF,RE [a V e a]. Poduri De buruie a got pAmintat (D.-ZAMF.) ¶ o (y) A-si lua
'AVERS sbst. V)* Fate unei monede (sau me- sborul, a se Inalta cu gIndul, cu sufletul : do-
(lain) pe care se afla de obiceiu capul, In opozitie rm nostru se avlatit printre rastimpii trecutulul moon.).
cu dosul, numit revers" [fr.]. OAVLIE sf. Ban. Curte, ocol [to. a w 1 y].
'AVERSILTNE sf. Sentimentul pe care-I are ci- AVOC4T.. = ADVOCAT... [fr.].
neva chid nu poate suferi pe cineva sau ceva, urn, AVORT (pl. -turf) sn. Lepadare de copil, lepti-
desgust,-antipatie: tot ce lace e) imi inspirit o = pe care datura [a vor t a].
n'o pot invinge (fr.]. *AVORTA (-tez) vb. intr. i A lepada un copil,
*AVERTISMENT (p1.-te) sn. i Instiintare; a naste lnainte de vreme ¶ 2 ® A nu izbuti: toate
prevestire: tot ce int se lemma de ones limp mi se pare plannrile lui an avortat yr.].
nu cA nu-mi ye merge bine ¶ 2 Mustrare, dojana AVRAM, npr. m. ersonaj bine: 0 : a trai ca In Sow
trimisa cuiva din partea unei autoritati pentru slnui lui +, a trai bine, ca in rail; I-a lust spo-
a-i atrage atentiunea sn nu se mai full. vinovat de nil, a) se zice de cineva care a dat de o belea and
uncle zreseli: a primit no de la minister [fr.]. nu se astepta, care a patit-o, caruia i s'a Infun-
'AVERTIZA (-izez) vb. tr. A face cunoscut cuiva dat, b) a murit.
un lucru de mai 'nainte, a pune In vedere, a pre- 0 AVRAM, 1. sm. Mold. (HAW.) Varietate de prun.
Veni, a InViinta: am sA to avertizez, clad voiu Bost [fr. 2. AvRAmA (p1.-me) sf. Varietate de prune.
avertir].
AVESTITA npr. f. (uneori cu adausul: aripa
AV RAMEASA (p1.-ese) sr. CD = BARBA-DOM-
RIILUI, ¶ 0 AVRAMEAS(C)A-(CIRSTINEAS(0)A) =-- VE-
Satanei) 4 p Duh rau care, dupe credintele po- NINARITA [comp. rus. bulg. a v r an u].
porului, omoarA pe copii In pintecele mamei sau AVTJT I. adj. p. AvEa ¶ ® adj. sm. Bogat,
dupa nastere; In unele part.i taranii pun sub capa.- cu stare III C NuAvvT.
triul copiilor, ca sik-i apere de acest duh, o carte 2. (p1.-tart) sn. Avere: acesta-i tot ul men.
numita. Avestita $i care cuprinde formule magice AVUTOR sm. Care are, care stapIne$te ceva,
[vsl. v e&tica]. proprietar [a v e a].
I AVGIU sm. Vin.tor [to. a v g i]. AVUTTE sf. Bogatie, avere: tot ImpArti toati avu-
+ AVGTJST = AUGUST [ngr. A6-foocz(4 sau vsl. tie se la ostael (ISP.) [a V U t].
avtigusta]. "AVVZ = HAvvz.
'AVICULTOR sm. Cel ce se ocupa cu av i c u I- AX (pl. axe) sn. = tt3CA.
t n r a. 4 XA (p1. axe) SJ. 0 Linie
AVICULTIJRA. sf. Indeletnicire cu cresterea dreapta, real& sau Inchipuita,
pasarilor [Cr.]. care trece printr'un corp $i In
'AVID adj. 0 Lacom 5 C) (V) Care dore$te mult jurul caruia acesta se InvIr- Fig. 279. Axfl .
ceva, stApinit de o mare Myna, nesatios: a de te$te sau se poate InvIrti : axe pAmtntulnl a
stiintit, de glorie [fr.]. 279) ¶ 2 Pr SIMETRTE ¶ ® Por 00ORDONaT 2. [fr.].
*AVIDITATEsf. 0 Lacomie ¶ 0 (E) RIvnii ma- *AXIAL adj. Privitor la axa, ce tine de axti:
re, nesatiu [Cr.]. Iwo a [tr.].
+ AVIDOMA adv. Mold. = AIDOMA: parcii-I vAd AXILAR adj. CD 0 Asezat la
e'acnm Cerra/Id pe uliti ,ALECS.) [8.4 ± VS1. V i d 0 m a]. suptioara: nery ¶ ®d, Care por-
*AVIS (p1.-Isuri) sn. O Parere, slat: as urea sit stin neste din locul unde se Impreuna o
si til celorlalti ¶ Instiintare In scris prin care
2 ramura cu trunchiul sau o frunza cu
se face cunoscut ceva publicului ¶ ® Instiintare, ramura ( 280) [fr.].
adresa din partea unei autoritati prin care se In- *AXIOMA. (pl.-me) sf. 44. Adevar
cuviinteaza ceva, asupra caruia nu mai poate fi nici o
precum plata unei indoiala, care nu mai are nevoie sit
sume, ridicarea u- fie probat [fr.].
nui in andat, etc. *.A.XION sbst. A Clntare biseri- Fig. 280.
[fr.]. cease& ce Incepe cu cuvintele Cu- Mugur axilar.
AVTS0 (pl. - surf), vine-se cu adevarat" si care se clnta
*AVM° (pl. -zuri) sn. la liturghie dupe sfintirea sf. daruri [ngr. a "].
-.a. Vapor mic pen-
trim transmiterea co-
-- Fig. ay. Aviso.
AZ sbst. ID Prima liters a alfabetului cirilic
(a, A) [vsl. a z a].
respondentei, depe- AZALE sf. 4. Gen de plante cu lion foarte
silor, etc. (] 277): capitanul frumoase; cre$te In muntii Eu- 7
avizului ambasadei franceze (1 -011.) ropei, Asiei $i Americei borea-
[fr. a v is n]. le; se cultiva foarte mult ca
'AVIZA (-izez) 1. vb. tr. A plant& ornamental& ( 281)
instiinta: am sit to avizez clad [fr.].
voiu sosi. *AZARD... = HAZARD...
2. vb. intr. A cere sprijinul AZBUCHE sf. 4i Alfabetul
cuiva, a recurge la ceva: vote cirilic: slovele azbuobilor fence en
aft la ce mijloace sA avizez [fr.). fratele eau, ou svintul Chid! (Dos.);
'AVIZO or AVIS°. 0: de able esti la abia esti la
AViNT fp/.-turi) sn. CD Mi$- Inceput, abia Incept sit Inveti
care repede pe care o face ci- [vsl. aza ±buki].
neva pentru a ajunge Intr'un AZBUCOAVNA = 'm- Fig. 281. Azalee.
loc, pentru a sari ¶ 2 Por-
nire a sufletului de a se Inalta
e coAvNA.
AZI adv. 0 = AsTAzt ¶ Se Intrebuint.eaztt
2

spre lucruri superioare, Insu- de preferinta In anumite expresiuni: In zlua de ttc

fletire: nimic nu -mt mai amintea de pe (sau el* mline, se zice pentru a arata un
calcium, ...Ill pi tineretea glndurilor Fig* 278'
Avintul TArii.
rastimp scurt; be ba mime, Sall on ~, on mitne,
mete de a Itadata 0.-oH.)11 C) * AV/N- dupa. trecere de cite -va vreme: be., be mime, trecuse
TIIL T4,RIf, medalie Infiintata prin decretul din 7 doi ani si on se blouse nimic (VLAH.) ; 0: A, ou bani, Wine
noemvrie 1918, care s'a conterit tuturor militarilor lara haul [lat. h ac d i e).
105
www.dacoromanica.ro
A Z I- "AZTL (pl. -tort) sn. ® Loc de adapost ¶ ® Loc
AZV uncle cineva se retrage ca sit trkasa. singur
® Institut de binefacere In care shit adApostiti
balrtnii, saracii, etc.: 0. de Went; de noapte ¶
® ® Persoanit care ocroteste pe cineva: et a lost
0 $coalti pentru
.111 men In tIniDnI atltor nenorocIrt ¶
copii Mr& mijloace, pentru orfani: ...ill Elena-
Doamna [fr.].
0 ALZI-M, 0 lIZA11 1. adj. X Care abia Incepe
sift se acreascii., putin Inkrit: DIM° ...it; vault
eastravetii shit azeml (FR.-CDR.).
2. 4.zirdA (pl.-me) sf. 0 Piine nedospita, asa cum
se Intrebuinteaza In cultul bisericesc: sArbdtoarea
azimelor ¶ 2 Tura de grlu on secarti facut& din
aluat nedospit si coaptit In test sau In spuza; In
multe prop, la lark Inlocueste plinea; 0 lAwooapta,
bunt oaepeti asteeptd, se zice de o fat& stiltut& peste
care WI un noroc neasteptat [gr. golloq].
AZIMIOARA (pl. -oare) sf. ® X dim. AZIMA ¶
® Mold. (Nnoo.) Varietate de bureti.
*AZIEVIcT sbst. * Unghiul pe care-I face cu me-
ridianul planul determinat de verticala unui loc
si un punct dat, cum ar fi de ex. o stea [fr.].
"AZIMUTAL adj. * Ce reprezint& sau ma-
soar& azimutul [fr.].
O AZISTA... = Amu
t AZLU sbst. t Destituirea Domnului de catre
Poarttt, mazilire [tc. 'a z 1].
0 4ZMA = AziadA.
www.dacoromanica.ro
0 AZNA = HAzifik.
0 AZNA = ataxik.
AZOT sbst. 8 Gaz care int% in compozitia
aerdlui In proportia de 79 % si care e impropriu
respiratiunii si combustiunii [fr.].
AZOTAT 1. adj. Care contine azot.
g. (p1.-ate) sn. Combinatiune a acidului azotic
cu o bazti: Dotastn, silitra, salpetru [fr.
C18
azote 'fftr.azotate].
*AZOTIC adj. Acid acid Mild, caustic, ob-
tinut prin tratarea azotatului de potasiu prin aci-
dul sulfuric; numit si acid nitric" sau spit tare"
[fr.].
*AZOTOS adj. Q Care contine azot; acts
[fr.].
*AZOTURA. (p1. -tort) sf. Combinatiune a a-
zotului cu un corp simplu [fr.].
*AZUR sbst. o 0 Mineral din care se face o fru-
moasli coloare albastra ¶ ® Pr. ext. Coloare al-
bastrii. (ca a cerului, a apelor) [fr.].
*AZURAT adj. Ca azurul, albastru [fr. az ur 6].
"AZURITA.,sf. 140 Bicarbonat bazic de cupru,
de coloare azurie, numit si albastru de munte";
pulberea de azurita se Intrebuinteaa ca materie
colorant.). [fr.].
AZURTU adj. Ca a z u r u 1, albastru ca cerul:
mnutti aznrli CO 88 paves° In depirtare (NEGR.).
AZVIRLI... = Asvirt...
DIN PRA VILA LOX VABILICLDPUL (1646)
106
 Sec. XV
Sec XV
Sec. XVI
Sec. xvi
B sm. A doua literli a alfabetului; prima din
seria consonantelor ; ports In alfabetul cirilic nu-
mirea de buche".
BA adv. Nu; 0: lupul pArul tsi sohimbii, dar nit-
ravnl m I ®In contraziceri: a) Chid se afirmA
ceea ce neaga altul: N'am putut sit ma duo. Ba al
puha, dar n'ai vrnt; contrazicerea In cazul acesta
se exprima mai adesea eliptic prin da: N'ai lost
nude to -am trimis. Ba da I b) Clnd se neagA. ceea ce
afirma altul: A plecat de mull. Ba n'a Placid de loo;
In cazul acesta, contrazicerea se exprima mai ade-
sea eliptic prin nn: Ai great si de astAdatft. Ba nu!
c) Rectificlnd spusele altuia sau adaugInd ceva la
cele spuse de altul: Bran nnmai sass. Ba mite.
d) Replicind ironic cuiva: Nu mai citesti nimio de to
o vreme Inooace. Ba am sa mA fee dobA de carte. e) Clnd
se Impotriveste cineva: 8a on pleoi de acasA. Ba am
as pies ¶ 0 Dupgt intrebarile pozitive care cer nea-
plirat un rgispuns negativ: Te-am stilt vre-odata ea to
duct pe la el P Ba on m'al stilt niolodata; sau, elipt.:
Eu to -am invitat sii-1 vorbesti ape P Ba not DupA In-
trebarile negative care cer neaparat un raspuns
afirmativ, se raspunde cu ba (da)...: Nu ti-am plant
toata datoria P Ba mi-ai platit-o; sau, elipt.: oars on
1-al gAsit acasti p Ba da 111 ®ln anumite expresiuni:
sau,urmat de o propozitiune afirmativA. sau ne-
gative, clnd voim sgt Interim $i mai mult cele ce
urmeaza, clnd voim sh. se des mai Inuit& crezare
spuselor noastre: Dao'am rAmtnea asUi-noapte acolo
sus...P Ba situ, zAspnnse eAlanzul... War trece prin minte
sA faol nna ca este P (oN.); m nu, an... (in propozifiunile
interogative), sgi fie adevarat care? vorbesti se-
riost nn, sau, nn vrei sit Tamil P 03.-zAmF.); sA mai..., ca-
mai Ba..., nici (*mat sA... (in legdturd cu sub-
jonctivul), de loc, nici de cum: a doua zi NicA Oslobanu
e a mai .0 Si dee pe la secant (caci ; Si, fuck ...,chiar,
mai mult declt atit, afara de aceasta: a pierdnt tot!
Intuit inclnd, Inca a Ames pi dator ; jr071.: ala-i vorba
sau Mold. ca °mar, vorba. sfi fie! ai nimerit-o si tul
binecit nu mai e vorbAl
auzi Intrebarel nici di se
poate altfell ¶ 0 Itepetat, ba...
ba..., cind... cind..., uneori...
alte-ori..., uneori porumbul
se Winne, r Nicnste, ee potop,
Coate relele numal pe capul lui Fig. 281. Baba.
dean (18P.) ; ei tot vorbind age, nna, alts, an twat afar&
din oras (VLAH.) ; our Az' [big.].
107
www.dacoromanica.ro
Sec. xVil
Sec. XVII
sec.,
Sec X1X
tftclu.
BABA (p1.-bale) s f . Stilp cilindric de lemn
sau de fontA., malt de 40-60 cm., fixat de puntea
unui vas, si de care se Infasurii capatul unui od-
gon ce vine de la uscat sau de la alt bastiment
(, 281) [tc.].
BABA. (p1.-be) sf. 0 Femeie bAtrInh., In spec.
de o vIrstA foarte Inaintata; Olt a baba de biltrInii,
Tot doreste vole blink omul, eft de burin st fie, tot
nu vrea sA moargi; baba blitrIna nu se specie as drugi
groasA, omul batrIn, fiind mai !merest In nevoi
nu se sperie de fie-ce lucru, se zice despre cel ce
a pAtit $i stiemulte; pentru o.,surdA, popa on toad
de don/1 ors, se zice acelora care n'au auzit bine o
vorbti Si cer st li se mai spunfi odatA; Baba oillA-
toare Ware eArbAtoare, In cAlatorie, omul trebue st se
multumeascA cu orice, cu ce poste glisi; a treent
baba on colaoii, se,zice cuiva care a venit prea tlrziu,
care a pierdut o ocaziune favorabila de care s'ar
fi putut foloi; satnl arde (sau lnmea piece) ei baba
se pi/HAM* se zice despre acela care nu -Si face inimA
rea sau cAruia nu-i past de loc de nevoile sau pri-
mejdiile care au cazut pe capul altuia ¶ ® Fe-
meie batrIna care stie leacuri, descIntA, dt in
bobi, aruna farmece, etc.: se Calla on babele, cautA
sti se vindece cu leacuri de ale babelor, cu descln-
tece ¶ ®In legatura cu un epitet: vorbeste ca baba-
chioara sau ca baba-oarba, nu se chibzueste mult la
vorbA, vorbeste de-a dreptul, fart a-si da seama
dad), supara sau vatama pe cineva cu cele ce spune;
baba-oloanta Salt stirba-baba-cloanta, baba- htrca, se zice
In batjocurgi unei babe urite, in spec. nume dat In
povesti unei babe vrbjitoare care to Ingrozeste prin
slutenia si.rAutatea ei; e. CLOANTA, HIRCA; tot ast-
fel Bucov. Baba-coeds (MAR.), spirit necurat $i rautAcios
care, dupa. credinta poporului, omoarA copiii cei
nebotezati; de asemenea in numele mai multor jo-
curi de copii: de-a baba-oarba, In care unuia din ju-
catori i se leaga
ochii si trebue
astfel sfi prindli
14
pe vre -unui din
ceilalti jucatori
can fl !neon-
j orb., $i atunci ,virou
_
cel prins Ii is
locul (i2] 282); Fig. 282. De-a baba-oarba.
de-a baba-gaia, joc
In care unul din copii reprezintli Baia (uliul), far
BAB- altul doles, care -$i apart puii, reprezentati prin
ceilalti jucatori; de-a baba-ralia I. BIWA 7
BAB Nevasta, chiar claca nu e batrina: Cind ou baba m'amF
luat, Opt lbovnice-au of tat (CRO.) ; stie cit baba mea, nu stie,
nu se pricepe mai de loc ¶ 0 Trans. (wc.)
@Trans. (CONY.) (TRIO.) B unica ¶ 7 Ban.t
care mose$te, moa$6. ¶ a p/. D Babe(le), zilele Babel,
cele dintli nouii. (Mold. Trans. Bucov. douasprezece)
zile din Martie, clnd, dupa credinapoporului, Baba
Dochia 41 leapada sau Isi scutur a. pe fie-care zi cite
un cojoc udat de ploaia amestecata cu zapada, din
care pricina timpul e mereu schimbacios, clici aci
ninge, ad ploua, aci straluceste iar soarele ¶ o
=BABITAI 11 tlBucov.4Larvacarabu$ului,vierme
alb ¶ (3) 8 Stulete de porumb cu boabele foarte
rare 11 @ =1:111ZIMIEA-BABEI ¶ @ Mold. Trans. (KZ.)
(VIC.) (PAC.) Gropita facuta in &Vint care serve$te
In unele jocuri de copii, in spec. In jocul cu mingea
10
la haina. aa
11,o Trans. (w.) Gaura In care se bags nasturele
Copes In forma de toartii In care
se prinde cealalta copra cirligata ¶
AhDIARC) (3 Oaf, = PIED1N II@
@Mold. (raw) Betigor care sluj este
tmlui In izmene ¶ (E0 Mold. Bucov.
de cozonac cu stafide ¶ C) CIINELE-BABES sr 1c
°TINE 11 j xralv = saLAvoAcE11@) COLTUL-BABEI
COLT [vsl. b a b a, In parte cu acceptiunile blg.
srb. pot. rus. rut. b a b a].
OBABACA, BABACA sm. Mold. F Tata as prie-
ten vechiu a babaca-tau IALEcs.); train, (tenon°, cu banii
babaohli (CAR.) [bp'. pacatirciotua
OBABACUTA sm. Mold. dim. BABACA: a venit bli-
Manta (ALECS.1.
BABADAM npr. m. numai in loc.:de Ia Adam
din vremurile de demult [to.].
BABAE sm. Mold. F Tata (intrebuznjal mat
adesea la vocaliv) [ngr. p.rratircirg < ted.
OBABAITA sm. Mold. (ALECS.)
OBABALIICA sf. Trans. Ban. X
care preparata cu cub..
OBABALAU sm. I Mold. (no.) F BatrIn slabk-
nog, molatec ¶ ® Mold. (mum.) F Om lung $i
prost ¶ 3 Oaf. Om muieratic [b a b a].
BABALIC sm. Batrtn, in spec. slabit,
prilpadit de vIrsta $i de boat& ¶
7
iron. Tinar cu 2
apucaturi batrInesti: mine poinitne avem sa ne trezim
nista babalIci gubavi gi °Moog', numai bunt de fecal popi
(clic.) ¶ O # La Turd, titlu de respect dat unui ba-
trill ¶ A Lemn gros batut In painint $i pe
4
care se razima toata greutatea morii de vtnt;
e. moABA [to. babalyk].
BABALUC sm.. Mold = BABALIC
,
OBABALVC sbst. Ban. Trans. (Hese.) (V1C.) (RV. CRC.)
Din din vremile de demult. din timpurile stra-
vechi [srb. b a b a I u k].
BABANA, 0 BABANA (p1. -ne) s/. c Owe ba-
trInti care nu mai are dinti $i nu mai lath: Avea
tnrma 'ntreagii : Dona oil o laie gi-o babani neagra (SPER.)
[b a b a]
BABAR sm. I iron. Om Insurat: CA aga zlo
si astazi Ia Insnrati... to -am saris In
(PANN) 1 2 (v)o.)Barbat care umbla de colinda
Trans.
In seara de Craciun [b a b a].
BABAREASA (pl. -ese) s/. Baba descIntatoa-
re: babareasa as duce Ia too cu oala on Rea desolntata (SEZ.).
BABARIE sl. mat des la pl. IvIe5te$uguri ba
be$ti, fermecatorii, vrajitorii. eine asculta de tresuri,
de bilbarii, amine gi descult st dator UP.( [b a b a].
BABARUJE sl. Trans. onc.) 4.=
bazsr 6 zsa].
BABA$ sbst. Mold. (HASD.) Ramasita din fagure
dupa ce s'a stors din el ceara, bostina.
OBABATIE sj. Mold. F O Baba. (termen de
rasfatare), babusca: era ciudoasa baba ca Coate babatlile
(SEZ.) ¶ 2 NevastabatrIna (termen de desmierdare):
babatia .1... nu situ oe avea of 1ncepuse a sclriii (cm)
[b a b 1 1 . ; comp. rus. baba tj a].
Flint& cu care se sperie
BABAUA.s/. Bucov. (MAR.)
copiii, spre a-i face st taca sau sa stea linistiti.
*BABBLIC adj. Care Infativaza 0 Invalmiipla,
o zapaceala Ca aceea de la turnul Babel: Nemtl,
Logi, Rusnaoi si Unguri, ...a multime ( ALECS.) [fr.].
www.dacoromanica.ro
BABESC adj. O De b a b a, ca
wale imamate
al babelor:
babesti basne le paraseaste (mei-) ; leaouri bil-
4 si
best', doctorii de casa, buruieni de leac, descintece,
etc. cu care mai ales babele cauta sa vindece boa-
Mama ¶ lele11 2 Mold. (HASD.) * roams babeasca, varietate de
Femeie batrin struguri cu boabele marl, negre.
BABBTE adv. Ca babele In felul babelor:
Si Mout de hnoava socoteaia, cum 11 tale oapul (VLAH
lbabescl.
*BABILONTE sf. invalma$ala grozava., za-
paceala ca aceea de la turnul Babel: nu-si plerdea
In babilonla asta niciodata oapul (Gm.) [B abilo n].
3E. BABITA' (p1.-te) sf. ©1t Cea mai mare pa-
sare Innotittoare din Romania; are un cioc de trei
on mai lung decit capul, iar pe sub cioc o gusa
mare, lungareata, In care stringe pestele cu care
se nutre$te; numita $i pelican", baba", ba-
bosa", boleti" sau gupta" (Pelecanus onocro-
talus) (1 j 283) 110 4 mu.) Melc Para casa, limace
( Limax)11 ®i Ciuperca,
® Ban. = la inceput de coloarea
= BABALIC
la bagarea bIrne-
(MAR.) X Un fel
Fig. 283. Babila. Fig. 284. Babila
dim. F BABAE. luninginii, apoi album $i acoperita de o coaja lu-
Un fel de rain- citoare foarte tare; Inauntru are un miez brun-
rosiatic, moale ca bumbacul; crestepe fagi batrini
$i pe mesteacani (Polyporus fometarius) (2.1284 7
0 a, Ciuperca ce se deosebeste de precedenta prin
palaria acoperita la Inceput de un strat de peri
alipiti, care-i dau un aspect alb, mai tirziu brun
$i la um& negricios; coaja e tare si sgrabuntoasa,
miezul brun $i compact; creste mai ales pe meri,
pe pruni $i pe said' (Polyporus iyrtia)itts); din
aceste dana soiuri de ciuperci se prepara, prin fier-
bere in cenu$k, iasca ce serveste la scaparat
Oc = vETRIGA ¶ Ban. Partite laterale ale
spetei de Ia razboiul de tesut, care tin spata Impie-
decind-o de a se des face' Trans. (nc.) er-, Fere-
7
4 .
strau mai mare pentru doi oameni 1 3 Trans. ivic.)
aka Plata de var [comp. big. srb. b a b i c a, In
parte cu acceptiunile big srb. b a b a].
BABITA2 s/. mai des BABITE, BAGHITE pi,'
C)Boala de care patimesc copiii mici carora nu le au
crescut Inca toti dintii; se manifests prin umflarea
pintecelui, cu dureri de stomac $i urdinare, din
care cauza Ingalbenesc $i slabesc [carte mull, a$a
Linda! babartlor ea unii chiar mor, de nu shit ingriliti de gran
[big. babici).
BABITA (p1.-te) s/. dim. BABA I BABOCA.
BABIRCA (pl.-ce)si. F Baba foarte batrIna Ii
sbIrcita: Arnaud mina sbircitil a bablrcli (MERA).
BABOIA4 sm. xrite dim. BABOIU'.
BABOIU' sm. :40 ©= max ¶ ® Pe$tisor
am Prins numai dot babot de paste(L. M.) [big. b a b o j].
BunR 0 lung. BABOIU npr. m.: costa tut adunatura de
oameni fart capatliu ((m).
BABOIU sm. F atom. BABA 0: cum s a departat
babolul de ncolo (CRI3.1.
BAB9RD Partea sting$ a unei
(p1.-durt) sn.
cora.bii, a unui vapor chid se priveste de la pupa
tar la ,
spre prork: so roam/clan de Ia
alta (1.-(3)1.) [ fr.].
BABORNITA,
la tribord si se Intoro
dupa cum oorabta se solaria pe o coasts sau pe
BABoRNITA (p1.4e)sl. F Baba
urns $i rautacioasa, cotoroanta: nu-i e mina
babornitel sa nebuneasea la batrInete P ( ALECS).
BABOVL s/. BABITA' 0.
BABUCA sj. F dim. BABA 0 = BABVs0A.
108
 BABULICA sf. F dim. BABA® BABV$CA. fiert In apa, dti o frumoas& coloare pentru rositul BAB-
BABLIR4. (-urea* tb. unipers. Ban. (HASD.) IWG.) 0 oualor de Pa$ti. ([-] 288): mutat In bole de pentru
resit mei (CAR.) ftc. b a k a m]. BAC
A pious cu picaturi marl amestecate cu grindinA
fbabura,). BACANAL.A., max adesea pl. BACANALE 8/. 0
0BABURA1 sj. Ban. (HARD.) (WO.) 0 Ploaie ameste-
catA cu grindinA.
t Sarbatoare In onoarea lui Bacchus ¶ 2 Pr.
ext. Desfrtu, orgie [fr. lat.].
0BABURA.2, Et Astro& (pl. re)sf. e6 Trans. (FR.-CDR.) BACANEASA (p1.-ese) sf. Femete care tine o
(WO.) Co pentru rum [srb. b a b u r a]. Meanie; nevasta unui
BABVBCA (p1.-oete) sf. 0 3e Pasarich. Imbit- bacan.
trInita care nu mai eInta: umblInd toatA sine DWI sA BACANESC adj. te
Impuste Biel cite vre-o De b & c a n'.
de no stiu care rd- BACANT -Anew) 1 . vb.
Arta (ISP.) 7 ® ra*s tr. A ro$i (ouale) cu ba-
Mic peste de apa c a n.
dulce, cunoscut 2 vb. refl. A-si drege
Inca sub numele rata cu bacan, a $1 da cu
de ochianir, o- rosu pe fats.
chenitA", Wan- Fig 285. Babu§ca. BACANIE, Mold. BA-
c&" sau Oran- cALIE 5/. V O Pravalia
cup", balos", etc. ( Leuctscus rutilus) ( 285) 11 unui bacan ¶ 2 Profe-
0 step Pe$te marunt, baboiu M.) 11 0 WO -RO- siunea de bacan: S'EL sexiest
SEE = aosioaRA [big. rus. b a b u k a). de-7 ® Marfa ce se vinde
BABIJSCA (p/.-oste) sf. F dim. BABA 0 11 de un bacan, In spec. tot
0 Termen de desmierdare pentru o femeie bA- ce se pune In bucate spre
Ulna: o biatS attottItta oare oere un loo In tritsurit 11R0.1 a le face mai gustoase,
® Nevasta, chiar data nu e batrina (term. de as- sau a le da un miros mai Fig. 288. Bitcan.
!Mare): lace, mill oe odor ti-am adus en (CIRO.). placut, aromate, miro -
BABU§04RA (p/.-oare) sf. F dint BABA 0 -- denii: na tel de saltli, Manta ou vinamestecat ou nstaroln
aliavaca. pisat ei co Modell (I.-oH.).
OBABVT stist. Mold. (DAM.) Tr'. Virtejul de la BACANIOARA (p/.-oare) sf 4;s6 Bacftnie mica,
Cat (1.- CAR). pravlilioara de bacan.
BABTJTA *BAGANTA (p1.-te) sf. p Preoteas& a lui
I
(pl. -ate) si. F Bacchus care celebra bacanalele (,] 289,290) To Pr.
dim. BABA = BA- ext. Femeie destrabalata, care petrece In orgii: To
BpscA babuta
swats buodli de [u-
mlaut albe DM).
'BAC, (p/.-cur t)
sn. Pod umbla-
tor care serve$te Fig. 286 Bac.
la trecerea earn-
telor de la un mal la altul pe un riu mare (Ltj
286) [fr.].
*BAC= (p1. -curl) sn. w In jowl de mace., acea
carte care nu reprezinta nice o valoare [germ.).
*BACA (p1 -ce) sf. 4
Fruct in in tregime ear-
nos, Cu pielita subtire
gi cu miezul zemos In a B
care se ans semintele;
a$a e boaba de stru- Fig 289, zoo. Bacante
gure, de coacaza, de
patlagica rosie, etc. CI] Imt part ea o ce-a !mat cu 'nsehiciune De pe filtrate de M-
287) (lat. amma annul verde de marttr (EMIR.) [fr. b a c c h a n t e].
BACAL.. sr itAcAN'. BACAR4 s/. 4s Joe de chili, maca: Bacaraua de
BACALAUREAT Fig. 287. Bace: a. b. de afina ; teri-noapte Strasnio I-a descurajat I (VLAH.) [fr. ).
I 1 (pl. -ate) sn. c d. de sparanghel ; e. f. de
I BACAU npr. (pour. m . A-si gist Beau', a 0
Examen ce se trece strugure; I. de latrine. pati, a da de belea.
dupti terminarea cursurilor liceale si care permite 'BACCARAT (cit. bacarS) stmt. SticlO, cristal de
inscrierea in Universitate ¶ 0 Titlu ce se obtine cea mai bun& calitate [fr.] .
In urma acestui examen: in titers, In smote. BACCEA (p1. -tole) sm. F Batrin remota, baba-
BACALAIIREAT sm., BACALAIIREATA (pl.-ate) st. tic, cazaturrt, hodoroaga.
Gel ce a obtinut acest titlu [fr.]. BACCELI (-eleso) vb. re fl. F A deveni baccea.
BAC.ALBAWk. sins 141 t Staroste at bacanilor v BACCEVAN sm. 140 Zarzavagiu rte. b a g-
care formau o breasla deosebita teem.) [b a c a 1 + Oevan].
b a $ A]. OBACTE sf. 4 () Olten. Coliba in care locuesc
BACALIAR sin. wtp = MEM'. ciobanii in timpul verii ¶ z Maram. tirt.4 Stln&
BACALICA (p1. -tale) s/. tsi,1 Articol, marfa de
bAcanie teem.) [ngr I.L7CamiXtRov I.
[baeiu].
*BACIL sm. .0 Organism microscopic unicelu-
OBACALIE' Pe- BACANIE 1baca1). lar avind forma lunguiat& a unui beti$or sau a
BACALIE2 sj. Mold. * = BABITA' 0. unui firicel ; unii
OBACALTTA (pl. its) sf. Mold. = BACANEASA din acestia, intro-
[bacal]. dusi In organism,
BACALIM (p1.-mori) sn. Promisiune, fag&du- pot da na$tere
into,: se Intones de la PoartA aducind unmet ffigitduelf, ba- febrei tifoide, 110-
callmnri si tavasurt (L-GH.) [tel. lerei, tuberculo-
BALCRAN1, Mold. BACAL, BACAL sm. tga Cal ce vin- zei, etc. ( 291)
de cu maruntisul diferite produse alimentare str&- (fr. bacille]. Fig. 291. Bacili.
ine sau indigene, precum zahar, cat ea, orez, meze- "BACILAR adj.
luri, etc. [to. bak a lb C) Lung ca un bacil ¶ 0 Privitor la bacili ¶ 0
BACAN2 sbst. i Lemnul unlit arbore din Ame- Atins de o boalli provocat& de bacili 1] 4 in
rica tropical& (Haematoxylon campechianum) care, form& de betisor [fr.].
109
www.dacoromanica.ro
 *BACILIFORM ad). De torma bacililor [fr.].
BAC- OBACIOANIE BADA.RANSC adj. De badhra n, moji-
sf Ban. Trans. Re Bacita [to a - cesc: auzea voot neennoscute at badartinesti (OEM.).
BAG 0 tont' ul. BADARANIE sf. Purtare, fapta, vorba de b a-
OBACI9NICT sm. 4;4 Ban. Trans. B a c i u. d ar a n, grosolanie, mojicie: cat pates badartinia Int
BACIT sbst. Rl Zeciuiala luata de baciu din sa Ingadule sentlmente Waite (o.-zamr.,
produsul stInei:oornbaclulul el ,0 din sums dulcetil . BADARANOS adj. De badaran, ca un
OBACTTA (p1. -ate) sf. Trans. Rh C) Femeia b a- badaran.
c i u l u i¶ 2 Femeia care se ocupa la sting cu OBADARAU sbst. X ® Mold. Mamaliga prajita
stringerea laptelui $i fabricarea brInzei. in untura (RV..CRG.) ¶ ® Trans. PIine cu leguma (PSu.).
BACIU sm. 0 4;4 Mai marele peste ciobani In- OBADAU BADIru.
s%rcinat de stapInul oilor cu strIngerea laptelui $i BADE sm. C) Titlu dat la thrani de fratele mai
cu facerea calului,brinzei, rale, cind se adreseaza unui (rate mai In vIrsta,
untului, etc. ( 292) ¶ _ sau chid vorbeste de acesta (mai adesea intre-
tj In jocul de arsice, acela buin(ate formele dim. bfidicti, maim) ¶ ® Titlu dat
care s'a distins mai mult de un taran mai tinar altuia mai In vIrsta ¶ ® Ti-
la Incercare, si are drep- tlu dat de taranca iubitului sau sot,ului ei, cind i se
tul sa arunce cel dtntliu adreseaz& sau cind vorbelte de dInsul ¶ o Ter-
butul cedes totdeauna pe cot- men familiar cu care se adreseaza oralanul thra-
lalti locator!, 51 ramtnea tot el nului; uneori cu sens peiorativ: tan °sauna, mat
baciul ().-GH.). PoartA-te bine on boicrit I (ALECS.).
OBACIUT ( -0050) vb. intr. *BADIAN sm. = ANASQN-STELAT [fr. sau
R A petrece ca b a -
,
ti
germ. badia n].
e i u, a Implini slujba de BADTC1 sbst. ® Ban. Tuciu, her turnat, font&
baciu Intro sting: Pe olnd A! ® Ban. Clopotel ce se pune la grurnazul vitelor ¶
Wichita Dada, si storcea until) Figg 292. Baciu. ® Trans. Ceaun [ung. b a d i k].
dintetin CaS (MAR.) ¶ O A BADIC2, SAMOA sm. dim. BADE: nevestele noastre
petrece intr'un loc, a salaslui (cosi%) (PAP.W.) (R.-COD.): traian ca surorile, 151 zicean quratil si non& badicA (VLAH.
Din cenuse on lesim, tot acolobticinim (PAC.) ¶ ® Trans. BADICUTA sm. dim. BADIC(A): iarta-ma, nu
mc.) A lucra Inca de tot, fare spor. mA omorl )VLAH4.
BACLAVA (p/.-caie)'sf. X Placinta graft& cu OBADIE sm. Mold. = sADtcA [b d e].
miere sau zahar, cu nuci sau cu migdale [tc.]. OBAS.DILVCA. sm. dim. BADE: Foote verde mica de
BACON sbst., BAcONITA sf. = TUTIIN-TUR- mica, Mai hadita, (UL).
mac [rus b shun li]. BADI911 sm. dim. BADE.
BACT* (p1.-feuri) sn. Dar In bani Mout cuiva, BADIT, BADITA sm. dim.. BADE.
in spec. unei slugi, unui subaltern, deosebit de OBADITBL tecz.), cmtnrrIcA (PAMF.) SM. dim.
plata ce i se cuvenea: not, Milani, jUdOdial omul BADIT(A).
dupti [tc. bak&yh].
(ALECS.) ()BADIU sm. = BADE: SA dal ...,1111 aorta ()K.-BRS-).
33ACT.TT (-uesc) vb. tr. ® A da bacs i- OBADITJC, OBADIIILITA, OBADMIXT, OBADIUSQR
suri cuiva. sm. dim. BADIU.
BACTERIAN adj. 0 De bacterii, privitor la OBADYIU (7)1.-De) Trans., BADINtU (p1.-Inie) Ban.,
bacterii [fr.].
*BACTERIE sf. l
Termen generic dat unor or-
ganisme microscopice, unicelulare, unele in forma
sliplu,BAD4II (pl. -dae) 0/ten. Trans. sn. Re. Putineiu
pentru alegerea untului: ca hirtul din Mete
mita din badtin (um) [ung. b b d b n y].
si no

de puncte, altele in forma de betisoare sau firicele; OBADOACA1 (pl. -oace) sf. Trans. (FR.-CDR.) Cutie
cele mai numeroase $i mai de lemn pentru maruntisuri.
importante slut patogene si C)BADO4CA2, sf. Trans. (Vc.) Loc mai afund
pricinuesc boalele infectioa- In apa, mai ales pe sub radacini.
se; shit cunoscute In ge- OBADQC sbst. F Trans. Curb.: tine-ti (Vic.).
nera sub numele de microbi OBADOG sbst. Maram. (SRL.). Tinichea [ung.].
(L [fr.]. OBADRAGA.NIE sf. Mold. (SEZ.) (RV.-CRO.) Urnfla-
*BACTERIOLQG sm. .0 tura pe corp, bon.
Cel ce se ()cup& cu studiul BAERA_M...BAIRAM...
bacteriilor [fr.]. BAFTA (p1.-to) sf. Mold. F O Noroc: On ce--I,
*BACTERIOLOGIC adj. zau, de mine, Dad{ nu-i nun one sfi-mf cinteP (sPER.) 11 ®(P
As` Privitorlabacterio- (Jura: $r clabucii nears olocotea in A (STAM.) ¶ 0 Pr.
1 o g i e. Fig. 293. Bacterii. eXt. N'are n'are cuvint, n'are trecere; de aci, cu
BACTERIOLOGIE sf. Dalac.-2 Difterie. intelesui de vaza, cinste: aferim de baita voastrA (ann.)
Partea microbiologiei care 3. Tuberculozl.-4.
- 5. Tetanus. Ho- [tc. baht noroc". soartel.
se ocupa cu studiul bacteri- lera.
6.
Rttpciuga. 7. Friguri BAGA sf. Materie facuta din teasta (rams& ce
ilur yr.]. tifoide. acopere corpul broastelor testoase; din ea se fa-
0BACUI4TA (vi.-rete) sf. bric& piepteni, tabachere, nasturi, plasele, etc.: pe-
Trans. (HARD.) Fata de perna Intrebuintath. In loc nele de strut ale unui evantalin on plaselele de (VLAH.) [to.).
de sac sau desagi, In care femeile pun merinde BAG.4. (bag) 1. vb. tr. 0 A pune ceva Inauntru,
sau ceva haine cind se duc la tlrg [pc- sAcur=1. a virl, a introduce: - chefs In broasci; sabia fo
OBACUIT (p1.-te) sn. Maram. (BRL.) Saculet
[ung: b a k 6, cu terminatiunea lui h, c
OBACVM sm. pl. 0 /ten. Nume dat Romanilor
I
suie
t].
Wadi; banii in buzunar;
prin urechile acului;
ata In ac, a petrece ata
In tend, a Infige, a trage in
teapa; In surd, a Imbuca, a minca 4( ® (Y) cut-
din Banat ¶ 2 Ban. Porecla data Romanilor din va in cap: a) a-1 face sa priceaph; b) a-1 face sa
unele regiuni muntoase din Banat. creadh; a(-si) bags ceva In cap sau la cap sau la ureche),
OBADADAT (-mese) vb. intr Mold. A urnbla In-
coace $i Incolo far% nisi un rost: de atunci ca mat ba
sa 1 vadti cineva badadaind pe ulitele Dotter (erm.).
b) a-si Inchipui; .
a) a lua bine aminte, a-si Intipari bine In minte;
calve minte in cap, a-1 cuminti,
a-I face sa prindd minte; a-si mintile In cap, a
OBA.DAN (pl. -ane) sn. Often. Ban. Cada mare, se cuminti, a prinde minte; -0 spaima (sau trica) In
vas de lemn In forma de con trunchiat; putina. cineva, a-1 Infricola, a-1 Inspaiminta; vralbS (sau
mare [srb. badan j]. ztzanie) Intro cement, a-i atIta la vrajba, a sernana
OBADANA (pl. -nale) sf. Mold. BIDINEA: on nista vrajba Intre ei; yin& calve, a Invinui, a arunca
tIrsoage de barbs clt badanalele de marl [to.] .
(CRG.) vina asupra cuiva, a gasi yin& cuiva ¶ ® A face
OBADANITA, BADANITA (pl. -ite) sf. Ban. = it intre, a duce (pe cineva) Inauntru: scant pe dra-
BADAN. marl de clue si-1 bagA In case (RET.) to Inchisoare;
BADARAN sm., BADARANCA (pl.-ance) sf. Mojic, pe cineva In ptimInt (sau in mormint), a) a Inmor-
Oran grosolan, necioplit si Ingimfat: el gill1111... asn- rnInta; b)
0®
e a-i curma zilele, a-i amarl viata
pra badaranilor boieriti (ODOR.). De oineva in spatmA, to racori, to groaza, In gro-

110

www.dacoromanica.ro
site mortii. In dract, etc., a-I ingrozi, a-1 trispairnInta; cal (de var sau de ipsos) rotund, In forma de BAC-
- la grill, a face sa alba grija, a produce Ingrijo- toiag (a 294) ¶ ©.I Varga usoara $i no prea lunge
rare; pe cineva In boala, (SaN, In baste), a-1 face sa se (50-60 de cm.) care serve$te $efilor de orchestra B A I
imbolnaveasca de spaima, de groaza, de scirba., de sau de cor pentru a bate masura $i a
dragoste ¶ 0 A face sa ajunga.: cineva In naval, conduce executia unui ansamblu
In datorit, In belea, to primejdie ¶ ® A pune Intr'o ® .1 Fie-care din tale doua basto-
anumita slujba: - la BAIA', a-1 slut, argat, na$e cu care se bate toba mica $i tri-
ucenic, vizitin ¶ C) 6 A-al balm (boil) In plug (sau In angulul [fr. baguette]. Fig, 294.
Baghet.A.
clrd) au cineva, a se Intovarasi, a avea daraveri cu #BAGHIONETA, # BAGHIIINETA
cineva ¶ (:) # A-si bags capul (sublrifeles In primejdie), = BA1ONETA: Muscalii an Inceput a -i goni si a-1 gluts-
a si pune viola In primejdie, a-gi risca viata Shia en Singe $1 cu baghiunete ce slut In gura ilintelor
0 ~ In seams, a lua in seams, a pretui, a considera, (N.COST.) [germ. B a j o n n e t -I- pol. b a g n e t].
a stima ¶ O ~ de seams, a fi cu luare aminte, a t BAGIOCURT...= BATJOCORI...
lua seams; a se uita cu luare aminte, a vedea. t BAGLAMA (p/.-male) sf. Ban. two.) BALAMA.
a observa, a priveghia ¶ 0 Bagseama, se vede, pe 0 BAGNET (p1.-te) sn. Bucov. BA1ONETA: MA
semne, probabil: numal zeita Invralbirli... ramase ne- doare meta In Wept De pusca si de ow IVOR.) [rut.].
POEM: bagseamA ell o uitasera (lap.) ¶ © (p A o 0 BAGRIN sm. Ban.. = sALctm [srb. bagrena].
pe mineca, a incepe sa se tear* a se speria, a-gi BAGSEAMA adv. ow BAcat. 1. n
pierde eumpatul. OBARADTRCA (p1.-Irca) sf. Mold. 0 Femeie
2. vb. refl. C) A intra undeva: In cask In pa- scurta $i grasa (*Er.) ¶ 0 Femeie mare si greoaie
dnre, etc.; dacit to -tti begat In loc. trebue sa foct (em) ¶ (PANE.) [comp. tc. behadyr viteaz" $1 rut.
® A se vitt: s'a begat sub pat ¶ 0 A se inghesui: bahatyrka]. oft o
no to atm In sufletul men, ca doar n'ai sa ma Inghiti 0 BAT/AB-VIE sf. Mold. 0 Matahala: o
IALECS4 ¶ C) A se amesteca (Intr'o afacere), a lua sada, on capatIna clt o banita... Isi arata fata (FLOR.) ¶
parte: no ma bag, no ma amestoc ; G : In treaba altora no 0 Femeie prostanaca, gura -caste (RV CRG.).
to ¶0 ai In nevoe, In belea, In primejdie, etc., a BAEIAMET = BAHMET: Din cinolzecl de babameti,
atrage asuprali un necaz, o primejdie, etc. prin Bahameti cu peril oreti (ALECS ).
nesocotinta sa ¶ 0 (F ~ In boala, a se ingrozi T BAHANIE, BMANIE sf. Flint& urlta, posits,
0 ~ la stapin, la pavane, la of, Curia, argat, manic, slutenie, in spec. epitet al Tiganilor sau Tiganci-
etc., a se tocmi intr'o slujba, a intra Intr'o case, lor (Pr- BAEINITA) : o primi $1 p'asta nrita $1 asculta
Intr'o pravalie, la un me$ter, etc. spre a sluji Intr'o doara tot ce blogodorea ea (POP.).
sau spre a invata me$te$ugul ¶ ® chezas.
1e3 ORAHARAUCA. (p1.-ce), OBAHAROASA (pl. -case)
a se pune cheza$, a raspunde pentru datoria cuiva, sf. Mold. Femeie scurta $i groasa (*Er.).
pentru Indatoririle luate de cineva; dator, a BAIEVIET sm. 7st Cal tataresc, mic $i foarte
lua asuprali datoriile cuiva, a se face raspun- lute: eras tot calusei rotunzi de Dobrogea 01 babmeti sbtr-
zator pentru datoriile altuia; a face datorii, a se MI de Bugeao (ODOR.) [comp. rus. bahmat Ii, pol.
indatora. bachma t, probabil de origine tatareasca].
*BAGABONT sin. (p Vagabond. haima- BAHNA. (p1.-ne) sf. 14. Loc mocirlos pe care
na: sit mat );i32 eu ca se tine ..411 dual mine, 11 last -11 creste papura si stuf, mlastina, smite: stejarul eel
(CAR.).
*BAGAGIU (pl. -age -agii , *BAGAJ (p1, -ale) sn.
Calabalic [fr.].
,
drept create pe munte, in ter yin sen patina sanatoasa, far
nu In (ALECS) [pol. rus. b a g n o, rut. ceh. b a h -
n o].
BAGARE sf. 0 Faptul de a (se) bags ¶ BAHNI (p/.-isuri) sn. 431. Loe mla$tinos: In
0 ~ DE SEAMA, Ware aminte, atentlime; # observa- tot bahnisul trestiei... usca-se-va pinta de vint (eIEIL.)
thine; C NEBAGARE DE SEAMA. [b a h n a].
BAGAT sbst. Faptul de a (se) b a g a. OBAHNIT p1. -to) sn. Maram, j BAGNET.
"BAGATEL (p/.-eluri) sn., *BAGATELA (p1. -ale) BAHNITA (pl. -ite) sf . Flint& urlta, sluts, pocita,
sf . 0 Lucru de putin prep, de putina Insemnatate. cotoroanta; in spec. epitet al Tiganului sau
fleas: No 'ntrebati de 'nviitatura, seta e on bagatel (VLAH.) ; sit-1 mitnInce ma-sa de voinic, zise o bitrinit
nn -1 scum 200 de galbini, o bagatela j Corn-
(ALECS.) ¶ CD ('SP) [comp. ceh. bahnic e].
pozitie muzicala scurta, in gen usor, far& pre- BAHNOS adj. 14.. Mlastinos, mocirlos: rogcz de
tentie [fr. bagatelle]. WM_ cules de prin Wart si ;IWO! bithnoase (GRID.)
BAGATOR adj. O Care bagli ¶ 0 ~ DE [b a h n a].
SEAMA care e cu luare aminte, cu bagare de seams: BAHORNITA (p1.-ite) sf. 0 Femeie batrIna
NEBAGATQR DE MAMA. si rautacioasa ; cotoroanta: avem Mei_ o ai care se
OBAGAT;TRA (p1. -tort) sf . Trans. p Fetec In tine =nal de role (R.-COD.) ¶ 0 Femeie desfrinaanal a.
patru colturi ce se cease la camasile barbatesti, [comp. srb. bahoric a].
la subsuori, deasupra clinului ¶ 0 Infundatura c)BAI (mess) 1. vb. intr. Ban. Trans. (DLID.) (FR. CDR.)
(L. M.)[b A g a]. A lucra ca baia$ la o mina.
BAGAIJ sbst. 1 rans. Maram Ban. Scrumul ramas 2. vb. tr. A exploata o mina
in Lulea i pe care unii it pun in gura $i-1 mesteca: [b a i e 1.
Peale din Arp&tac Merou pips la tabu, Iar eels din Satn- t BA/A. (miss vb. _ "
non. Se 1ntrec duet (ts.stas.) [ung. b a g 6]. tr. 0 ImeMe....:
BAGDADIE sf. Mold. Tavan: eu oohil bolbati se finl tan ce 1-ai baiat si
aka In (SAD.) [to. b a g d a d i]. 1-al InMat of 1-ai
BAGEA (p1. -gale) sf. Mold. yt =BAGEAC(A): prin- eplecat (VARL.) ¶0
tea de deasupra navitlea lumina mare a Milli (SAD.) Ban. A minglia, a
[tc. b a A- a]. desmierda [IQ a i e].
OBAGEAC (7)4.-sasnri) sn., OBAGEACA (p1. -eel) sf. *BAIADERA
Mold. a9 0 Locul pe unde iese fumul In pod ¶ 0 (p1.-ere) sf. Dtintui- %1
Ferestruica pe acoperis: In dreapta o surd au bewail
spre scoria ECS.) [b a g e a, refacut dupe a g e a c].
toare Indiana ([g
295,296) [fr. b a-
'1,q,
OBAGEAG (p/.-eagtiri) sn., 0 BAGEAGA (p/.-egl), yadere].
sf . Mold. BAGEAC(A): Pa o bageagd lose gl spre tlrg DTI- BAIARA'C =
mite (SPER.) [b a g e a, refacut dupe o g e a g]. BAIRAC.
*BAGHETA (p1. -eta) sf. O Nuia, betisor; BALARAM... Fig. 39 296. Raladere.
nutria, beti5orul pe care -1 tin scamatorii In BAIRAM...
mina $i caruia ii atribue puterea de a produce BAI. sac. 0 Cel ce sluje$te la o b a i e
scamatoriile for ¶ ® Or- Varga de la pusea care slu- (de scaldat) ¶ 0 Trans. gr Lucrator la o mina,
je$te sS dea afara tuburile care n'au putut fi scoaso miner.
din teava de extractor ¶ 4 .J Vergeaua arcusului BAIAT. Mold. BA= sm. i Copil de sex bar-
pe care sta Intins parul (our ARMS) ¶ ® Kt, Ciubu- batesc: are cinci copii, dot Matt si trei fete; small% de
111
www.dacoromanica.ro
BAI- bated ¶ 0 F Om tInar (clnd vorbe$te despre el etc., ce se coase la traista spre a o putea atIrna
BAI un our mai In vIrsta.): a nn 0. de treabil; bietul nu
mai etia ce sit facA ¶ 0 Flaeau: Chided, dupti obicelul
de grumazi, sau spre a o spinzuraundeva; tot astfel
la desagi, la ghiozdan. etc.: en imi loam ghtozdanul,
lui, se (a on UMW, lard Ipate se prinde in too 11110 o fat& tmi treceam bdierile pe dupd git (DLVR.) ¶ ® Sfoara le-
(cao4 0 Sluga la un birt, la o cafenea: ul taut gat& de urechile sau toartele unui vas spre a-1
en semi-baterla comandatA de cot trot confrati (CAR.) ¶ putea duce atirnat: toatd gitleata are la buze pa tidied
0 to de prtivalie, vinzator la o pravalie [probabil cite o cupd UP./ ; 0 strAchinutd spinzuratd In bairi (DRAGH.) C
part. trecut de la b e i a]. 0 Bdierile inimii, vasele sanguine de care inima
C BAIATA (pl. -tote) sf. Trans. Copila, tetita: pare atirnata lntocmai ca de niste baiere: a striga,
du fulorul acesta la Matti to gi-1 spun sd-1 Marc& (REr.) a plinge, a ofta din bdierile Mimi', a striga, etc. din
[b a i a t]. rasputeri, din fundul inimii; aceste legaturi ale
C BA.IB SM. Mold. * numai in expr.: usturolu inimii s'ar putea rupe, dupa credinta poporului,
usturoiu a carui capatIne nu e Impartita in catei. in urma unei sfor(ari prea marl, sau a unei supa-
0 RAIRAFIR sbst. Fir de our curat: P'un fuscior rani: ml se rune, uite, 1:diorite inimii, de mild pentru
De argintel, Trage fir De v (TEOD.i. dumneata (ISP.) de aci, grin anal.: turns de se rapes
OBAIBARAC, OBAMARAc (p1. -ace) sn. /3 Hai- bAirile pdmintulut (oa.4.) ¶ (D Sfoara cu care se stringe
nä taraneasca scurta cam pina Ia brtu, purtata sau se leaga gura pungii: dA etneaoul pe o puma de
in spec. de femei $i copii: au legal ad dea Ilias-Vodli tale re talger si on balerile lungi, de pus in git (am); de
pe an cite... 400 batbdrace san haine road (N.-COST.) [p01. aci 0: a strings baierile pullet, a mai face economii.
bajborak < germ. Weiberrock]. a nu mai cheltui mult, a nu mai da bani; a avea
BAICA (p1.-ce) sf. Ban. Femeie care mo$e$te, mud bdieri la pungA (ZNN.). a fi foarte sgircit ¶ O Ata,
moa$e (comp. srb. b a k a]. chiotoarea de la carna$a sau de la o haina Ora.-
RAIDER, B.iinnit (pl.-re) sn. Mold.. FA$ie de neasca, siretul cu care se leaga $ort.ul pe dupa
bumbac sau Dna colorata, impletita, cu care tä- mijloc, izmeriele, etc.: 1 -au prise on baierul izmene-
ranii 11i Infa$oara gttul spre a se feri de raceala: lor (SB.) ¶ 0 Ata, $iret ce se trece pe dupa git $1
fatale an cusut halne al rule, si au impletit baidere tvi-A11.1 de care e atIrnat ceva: acest copii avea un baler atIrnat
[germ. Beider (wand)]. de git (ISP.) ¶ p # Mic obiect (medalie, figure, in-
OBAIDER. (p/.-aee) sn. Mold. 22t, dims. BALDER: scriptie, etc.) pe care-1 poarta cineva atIrnat la
ea, Intro rochild scurta din petici si c'un de lInd git $i caruia i se atribue o putere magi* apa-
vechin (VLAH.I. rarea de primejdii, de boale, vraji, etc., amulets:
0 B4IDIR... Pr BAIDF,R... Poarte. baler firm/mist Ce este puterea sa, FlMd In baier
BRIE' (pl. btu), sf. 0 Scaldare, cufundare In ouant Lin deget afurisit Clteva fire da par Din barbs lui So-
spa a trupului lomon, $i alte lucruri dracesti (sum) [lat. b a j ulu s]
sau numai a BAIERAM BAIRAM.
unei parti a O BAIEREL (pl. -ale) sn. dim. Trans. vim.) Salba
corpului: a IA- de bani [bai e r].
cut o de pi- 0 BAIERTJT.A. (pl. -ute). BAIERM (p1. -use) s/.
cioare ¶ O Apa Trans. (Bm.) dim. BAIERA.
sau lichidul In BAIE$ sm. Mold. Trans. = BALM.
care se scalda BAIE BAISAO.
cineva: de OBAIE§ESC adj. Trans. 9Z De b a f e$i (mi-
mare; ..,de curd- neril. In felul baiesilor.
tante; de lapte OBAIEBEBTE adv. Trans. x Ca baie$ii (Bap.)
¶ 0 Apa pre- [bAiese se].
gatita I n t r 'o o EA.IEWME sf. Trans. 5Z o Regiune In care au
cada pentru a Fig. 297. Baie. fost sau se ails Inca ocne, izvoare de ape mine-
se scalda cine- rale, de petrol, etc. ¶ O Localitate populata a-
va: caldA;~ race ¶ 4 Localul, odaia unde se lac proape numai de mineri ¶ O Totalitatea lucra-
bai (r 297 : ftul imparatului nu cuteza ad calce pe torilor de la o mina [b a i a $].
pardoseala bail esp.) 1 0 Cada O RA.IE§IT sbst. Trans. 5t Meseria, ocupatiunca
In care se scalda cineva (1 de b a i a s (la mine).
se imbdlard (ISP.) ;,
293): intrard fie-care in cite o ~81
de smut, cada
mica In care se a$aza. cineva I N
BAIEwTA (pt.-tte) sf. Femeie care slujeste
la o bale (de sealdat) [b a i a $].
BAIET SALT.
spre a-$i spala partea de jos BAIETAN sin. augur. BAIAT: un nalt et plstrutat
a trupului ( 299) ¶ 0 de Fig. 298 Baie. (VLBAH.
aburi Per ABUR ¶ F F de .IETANA$ sin. dim. BATETAN.
scare, expunerea Ia actiunea ra- BAIETa.N= BALETAN; i-a venit nesocotitumi
zel or solareca mijloc de vindeca- mintea la cap (ORIG.)
re a unor anumite boale ¶ 0 BA.IET..ti.NDRTJ sm. B a i a t maricel, Intre 15
(mai adesea pl.) Locuri undeiz- $i 20 de ani: cram abla ca de vre-o optsprezece ant
vorasc ape minerale $i uncle se cind m'am aerie la Cazaci cu Tudor (1.-OH.).
duce lumea, mai ales vara, spre BAIETAk4 sin. dim. BAIAT.
a se lecui, scaldindu-se;In aceste 0 BAIETEA (M.-tele) sf. Trans. dim. BAIATA.
ape: Mile de la Govom; a plecat la BAIETL sm. 0 dim. BRAT ¶ p Mold. Joc ta-
bat ¶ Trans. Mina, ocna: ranesc.
de arama; de tier; is ttliard BAIETBSC adj. De b a i a t; de felul bale-
gleznile de la piciorul eel sting 0-1 F g, 299. Bale da tilor.
deaderd la cone la bai (DOS.) [slay. §enit. BA.IETTE adv. Ca baietii: era rata frumoasli...
b a n j a; pentru lute- al tunsA (BR.-VN.) [baietese).
lesul de mina" comp.
ung. bany a].
BAIE2 (pl. bat) sf.a..
Golf mic unde corabi-
Bkf-
',, OBAIETTCA(p/.-tele) sf Trans. (MAR.) dim. BA-
LcimA. rms.,

BAIETOIU sm. augm BAIT: 11

unite despre ndadravan st istet (MERA)
trecurd ginduri
lie se pot adaposti con-
tra vinturilor (,] 300)
[fr. b a i e].
BRIER, Butt (p1.
(O.,

- ,s
)% 1,1A.27"
-re) sn., BAIERA (p1. bA- `,N
tart), 0 SigRA (p1. Mitzi) Fig. 300. Baie.
Si. 0 AO mai mutt sau
mai putin groasa, sforicica, fie Ingusta, panglicli
112
www.dacoromanica.ro
BAINGTC (pl.- icuri) sn. Mold. frP° Perinocul,
scaunul dinainte al carului. (DAM.)
oB4101 0 BAnri interj. Mold. Ba, nu vreau:
Hat In car I &slot Hai In carat& l Baio (em):
Ia staff putintel, dragA Vocblto I Bahl! Gamut nu se poste
[b a + e u].
(NEBR.'
*BAIONETA (p1. -to) sf. p itar- Lama de otel
triunghiulara sau turtita ca o sabie, ascutita la
N irf si terminata printr'un miner care se fixeaza BAL 1. adj. 1 R Se zice despre o oaie alba Bpd_
la teava pustii si care serveste astfel soldatului ca sau care are numai capul sau botul alb ¶ o Btin.
arm.) de impuns ( 301) ¶ C) ® as Sol- VacA a, vaca alba II BAL
dat de infanterie [fr b a nnett e]. Ban. Alb la fat .), ba- a Li
-8//. (RAIN.)
BAIR A
i
BAIR (p1.-iruri), t BAIVR (pl.- iururi)
Povirnis, deal [tc. bayir].
144- sArER(A .
: Drag mi-a Post nei-
cuta'l .t De trei ant mit
till Cu el (HOD.).
L"

t BAIRAC (p1. -ace, - acuri) sn. C)xSteag, 2. BALA sf. Ban. Mtn- it
drapel. stindard: pa chid cu Unites, etiti, drA, drAguta: Bala ca-
mal antart, si eu am purtat bairacul (ALECS.) re-mi place mie, Gura ei 0
® Cort cu prajina Irian& unde se strugur de vie (HOD.) [VSI.
stringe lumea sa petreaca (RAIN.) Etc.]. belie .
BAIRACTAR sin. A4 Purtatorul bai- BALA., (p1.-me sf.
racului. stegar [tc. bairakda r]. 0 Fi ar a groaznica,
BAIRAM (p/.-amuri)sn.ke Sal batoare Fig. 301. spurcata, dihani e, Fig. 302. Bal maccat.
cu care Alusulmanii termina ramadanul Baionete. monstru: era asa de stri-
sau postul lor; cu ocaziunea acestei sarbatori, efttoare bala de Hark !nett turmele de of nu se mai stlivean
Ficannii romani trimiteau in vechime daruri Sul- prin preajmit de caul Iui 'Ise ¶ 0 F Orn crud cu 8.-
tanului: n'au putut Ghica-Voda sit strIngit haraciul, ca pucaturi si iniritisare de fiat% spureata: streinul,
aft-I trimitA dupA obiceiu la (LET.) [tc. bayram]. pentrn Ikea ta, e nebotezata i.ia.1 ¶ n Pr. ext. Fiinta
t BAIRAMLIC (p1.- tour!) sn. t Dar trimis Sul- urn.. 1n, spec. ferneie slut.). de speriat: cat o vacit
tanului de catre Domnii romani cu ocaziunea sar- s'o junincit B'o de ibovnicA (1k..aas.) [h a 1 el.
batorii bairamului: an luat douA biruri si doua bairam- BALA- pl.-le sf. IS34 Teanc (de marfuri : an Mout
Rene din tare (NEC.) [tc. bavramlyk]. si o de postav prea irumossA de an trftmis-o la /mit-
BAI§AG (pl.- aguri) sn. 'Trans. x Meseria sau ratio (LET.) [it. balla.
rnunca de baias (miner): locurtotir acestor sate mai BALA PP' BAL.
Soil se Marla Cu ..111 (FR.-CDR.) [ung. banyosag]. BALABAN' sin. 3t 0 specie de sUi(n (CANT.)
BAITANA4 = BAIETAwAs. comp. eurnan. balaba n, rus. balaban Aj.
'BAIT (p1. -tort) sn. Substanta extras.) din di- BALABAN, srn. )$b LABAN.
ferite plante cu care se coloreaza lemnul lucrat BALABANEALA pt.-eii) sf. Starea In care
de timplar inainte de a-1 lustrui [germ. B e i z e]. se gAseste eineva care se trudeste balabanindu-se
*BAITUT (-ueso) vb. tr. A colora lemnul cu bait. [balabAni.
BAITA (7)1.-te) sf. dim. B a i e mica In care BALABANT -ftnesc) 4, vb. fr. A sdruneina, a
se scalda ropiii. hurduca: Plain ti balablineste hurduz-burduz prin toate
BAIU i1 Fr BAI01 rAtAcaniile (ALECS.).
C BAIU= sbst. Trans. Maram. Grija, suparare, necaz, 2. vb. refl. 0 A se trudi, a se lupta cu ceva
nevoie: De clod port pAr pe spinare, Nime A. on mi-I are peste puterile sale, sucindu -se incoace gi Incolo:
(RET.); we eel ran. epilepsie (BR_.) [ung. b a j]. Se bitlabanirit ei, se smucea Musa, Coman n'o slAbi ((SP.) ;
BAIUR = BAIR. F : se balabitneste cu nevolle (PAMF.1 ¶ 0 A umbla In-
BAJENAR Mold., BEJENAR, BEJANaa sm. coace si Incolo. a-si pierde vrernea intr'un loc,
Fugar, pribeag, cel ce-si paraseste casa fugind trudindu-se sa scoata la capat ceva: pricinile pentrn
prin alte locuri, ca sa scape de urgia navalirilor care uncle sate si unit din scutelnici sit balabanese In
dusmane: lugisera toll... el se facuserA bajenari prin pti- lume (C. RAD.) 0 I A se lupta cu vorba, a se sfadi:
and (R.-COD.) ; a Ii poste vr'nn bejAnar care vrea sA intro art s'a bAlAbAnit mama on tate din pricina mea, tot pe a
argat la mine (ALECS.) [b a j e n i e]. mamei a rftmas (CRG.) ¶ 1
A se clatina: vanes batS-
t BAJENART Mold., 0 BEJENARI, BEJANART bituindu-se pe douA cArAri (RAMP.).
( -aresc vb.intr. A fugi departe, a pribegi cu tot avu- 3. vb. intr. 0 A atirna In jos, milcindu -se In-
tul prin alte locuri, ca sa scape de urgia navali- coace $i Incolo: picioarele It erau asa de lung! !nett MIA-
rilor dusmane: an biljenitrit toll Rumftnii de spaimil bitneau de-a-lungul coadelor cattrului mai OM la pAmtnt
loom): din eel ce bejAnilreau atunot prin Bucovina, s'au a(ALir asb.)
0 A thisca Incoace 51 ineolo: animalele...
si descoperit multi fugari de samA cari se ascundeau pe la able din capete sub biciul care le frigea (OEM.)
net (GRID.) [bajenar]. [comp. rus. balab oniti].
BAJENARIE Mold., BEJENARTE, BEJANAaiz BALABANOS adj. Bulbucat vmb. de ()chi):
Si. BAJENIE: un chervan mare mocAnesc care duces pe Loochvii boal:banosi, gogonati sl rositi de neodihnit (J(P.) [BO-
drumul bajenitriel bogAtiile lui Mlhnea-Voda moos [b a- wvABpe .
en ar . BALABVSTA. (p1.-te sf. iion. Nevasta unui
fi BAJENARIT... sbst. BAJENIE: pe la gAri se viid Evreu: beti $1 taceti din gurA. cA doarme balabusta (ALECS.)
tiguri triste. desolate, si gramezi de bagale, ca pe vremea [evreo-germ. balabust e].
bAjenaritului (VLAH. [bajenari]. BALACART (-arese 1. vb. intr. A halaci prin
t BAJENI Mold., BEJENT, BEAM vb. refl. apA, prin noroiu, etc : 1 u hisa copilu) sA bitlaciireascA
(-anew BAJENART: slatuian unit sA fugA Intealte in cofa on apa m.).
fari, shit s!Atuiau as se bejitneascrt la munti (NEC.) [b A- 2. vb. refl. Often. Trans. (ClAUS.) (BUD.) (HARD.) A
jenie]. rosti vorbe nturdare; se ciorovai, a se °car!,
+ BAJENIE Mold., BEJENIE, 0 BEJANIE sf. A a se c ,lo cc. vrelre write [comp. rus. 1) al a -
Pribegie, fuga pricinuita de urgia navalirii dus-
manilor; in spec. fuga poporului In munti dup&
kariti. r
BALACAR sf. Trans. Vorba murdara. urtta:
Invineerea eteristilgr de catre Turci (1821): sar- vorbeste bitificAril $1 nimic au nu se leagA de el (RET.) [b a-
=anti biblioteca! uitatA In secriul ei la bejenia anulul 1821, lacari .
toatil a slujit de fultuialli ianicerllor I (NEBR.) ¶ 0 Loc de BALACARITURA (p/.-turi sf. Trans. (euo.)
scapare, adapost In munti, prin codri, prin ma- BALAcAam.
bastiri, etc. unde se retragea poporul cu tot avu- BALACATORI (-oresc vb tr. Trans. A spune
tul de Erica navalirilor dusmane: Moldovenit au cur- vorbe triviale, mundane [comp. rut. b a la -
ves In rasipit °aril cum puteau pre la bejeniile for (NEC.) k a t y] .
Tvl. beanije]. BALACEALA sf. Faptul de a bill li c i prin
t BAJENIT Mold., smarm. 0 BEJANIT sbst. 0 apa. prin noroiu, etc.: coon vor s8 Innate, si izbutesc
Faptul de a se bajeni T 0 Bajenie, pribegie. dupit multA cu capul stand (KZ.).
BAJOCORI... = BATJOCORI... BALACI Hicese vb. intr. A se juca, a se tavali,
BATJOCORA BATJQcoRA. a calca In apa murdara, In mociria, In noroiu,
*BAL pl. -fur!) sn. Petrecere cu dans: anal; etc.: vara... se due de bAlAcesc cite trei ceasuri la glrIA
tilantropia; mascat, bal la care toate persoanele (BR,VN.); bAlAcind ca vai de dlusul pe ploaie si pe sloatit lute°
sint travestite si poarta cite o masca pe obraz tuna noroioasA (0000) ; Lb. tr.: tsi billaceste condeiul In
(i 302) [fr.]. Witte (VLAH.) [bg. balakami]
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 113 8

www.dacoromanica.ro
BAL- murdare
O BALACITINE sl. Trans. Trivia Mate, vorbe
[bale (spured.ciune].
BAL- O BALAciv*cA sf. Bautura proastd, turbure:
mA afIn o'o tofu de rachin in mini, sA beau din pile
(JIP.)[b t la c i].
*BALADA (p1.-de) s/. C) In literatura ro- >q
mana, ca si In cea germand on engleza, se 1110-
lege prin acest cuvint o poezie epica. de Intindere
mai mica; In literatura franceza termenul se a-
plied $i la compuneri poetice cu caracter liric; In
vechea literatura franceza. denumirea aceasta era
data unei mid poeme compuse din patru strofe,
din care cele 3 dintliu aveau toate acelasi numar
de versuri (8 sau 10, mai rar 12), far cea de a pa-
tra, compusa din 4 versuri, era ca un fel de In-
cheiere sau adresd care ne facea cunoscut perso-
nagiul caruia erau adresate versurile ¶ 0 DO-
pularii, poezie epica de creatiune populara, si trans
mist din gull). In gurd din timpuri mai mull on
mai putin Indepartate; subiectul acesteia e isto-
ric sau legendar ; la Romani, genul acesta e repre-
zentat prin numeroase creatiuni: eroii, ale caror
fapte vitejesti se celebreazd, sint sau personagii
eunoleute In isto ie, ca Neagoe Basarab, Stefan
eel Mare, Constantin Brincoveanul, etc., sau
haiduci, ca Bujor, Corbea, Jianu, etc., pentru cari
poporul are o deosebita admiratiune; alte balade
cuprind fapte imaginare, supranaturale on su-
perstitioase cum sint Soarele *i luna", Inelul
si naframa", etc., si acestea, de fapt, nu shit decit
basme versifieate ¶ ® j Melodic ce Insoteste un
text epic sau melancolic [fr. b a 11 a d e].
*BALADIN sm. Caraghios, comediant, farsor,
persoant care face pe altii sa petreacd prin cara-
ghioslirurile sale [fr.].
BALAI (-use) vb. intr. A face spume la gura
de minie [b a 1 el.
BALAIEL, -.A.ICA adj. dim. BALAIII: Val!
I.
Amu babliel! mull era el irumusel (ALECS.).
2, BALATCA sf. Nume dat unei oi albe ¶
I Cr;i
® p Nume dat unei vitele albe (HASD.).
BALAIOR adj. dim. BALAIII.
BALAIU 1. adj. ® Galbior, blond (vorb. de
par): Cu perm ea razele Innii (EMIN.) 11 ® Cu lina
alba (vorb. de oi), cu parul alb (vorb. de vite :
bAtrin, nu glumd, alb la par el la barbA ca o oaie bAlaie
(RET.);Sultitnica suia, mtnlnd o vita Wale au un vitel
(DLVR.) ¶ All) (vorb. de fate : 0 tats dulce si Wall,
) BALAN, Mold. BALAN 1. adj. C) Alb la fattt,
Un true malt si mltidiet (EMIN.) ¶ I Pr. anal.: aea
se vAd, in codrii muscelelor, mesteacAni baidi on frunzisul
mArunt (DLVR) if 5 ID Nic1 lace, nici bAlaie, nimic,
nici 0 vorba (comp, nici alba nici neagrd): sA vA facet)
moarte in Dopueoin, sA nu spuneti nici late nici Wale (cam);
eil-1 late, c. -i Wale. ba c'o fi una, ba c'o fi alta,
se zice clnd cineva cautd cu on -ce chip sa gd-
SeaSed CUS111" unui lucru: gura babel umbla cum umblA
melita: cA rata lui nu ascultii... cA-1 lenesA, ca-1 soiu ran,
eli-1 late, c& -i bAlaie (cao.).
2. BAWD 51. (AP.) t. Varietate de struguri.
:s. BALAI& sf. I lek Nume dat unei vaci albe:
no 1 e indlimInA bdlalei, CA vine tats cn pielea ei in ohms
(Zim.); 6): a 'Wrest , nu mai e belsugul dinainte,
s'a ispray.t cu Indestularea de pin'acum;
lnpul De Tact
mei
de lop ncoa.1 (mt.), de rill sa
to feresti cit poti III 0 Zorile ( AL-
BA) : a intrat in sat (ZNN.), s'a luminat
,22)
de zi (comp. a intrat alba in sat) [bat].
BALALAT ( -lieso) vb. intr. Aselegana,
a se m sca chid Intr'o parte, clnd I ntr'-
alta, caceva care atIrnd. In jos: sa lest de
snbsiori el se lasi a-i w picioarele In vint
(ISP.) ; vest streangul Ala billAlAind incoa gi
Incolo ivuuti
*BALALAICA (p1. -c!) sf. j Instru-
ment de muzica, de forma triunghiu-
lard, cu doua, trei sau patru coarde,
cu care taranii rusi Insotesc cintecele
for populare C.] 303) [rus.].
BALALAU1 1. adj. si sm. 0 Care b 616.1 e $ t e,
care umbla leganIndu-$i corpul, sau numai capul,
mlinile, intr'o parte $i Intr'alta ¶ 0 Pr. ext. Care-
si pierde timpul cu nimieuri, pierde -vary (L. (4.).
www.dacoromanica.ro
It. adv. Balalaind, leganindu-se intr'o parte si
Intr'alta: Ivan atunoi se 'ntoarse far on lets In Jos, on ca-
lm' -.. intr'o parte (em).
0 BAIALAU2 sbst. Trans. X Mincare facuta cu
marna.liga, unt si brine.
BALAMA (p1.-male) sf. 0 Cele cloud plAci de
tier imbinate astfel ca sä se Invirteascd. una In
jurul celeilalte $i care, tintuite la o
u$ä, la un oblon, la ca-
pacul unei lbzi, unei
cutii, etc. servesc ca
acestea sa se poato.
deschide st Inchide cu
Inlesnire ([F.) 304): cum-
part% nnelte de teslArie, ,
Datrn balamale... ei se I
Nina de-ei face... o reel& ...22))22.2)
(CRC).) ¶ 2 pl. ® F In- Fig. 3o4. Balamale.
cheieturi, articulatiuni
(ale corpului) : sllreindu-se de la inimA, se moats din
balamale et cede pe un scaun (CAR) ; e om Wan, s'apot I
s'au cam siAbit balamalele capnlui (I.-GH.); 8; a scoate din
balamalc, a scoate din sarite [tc. b a glam a].
0 BALAMI$-BALMU$ sbst.Mo/d.(:) X BALMII$:
ai lost si to chid at lost, pe °Ind to brines' on , de is en-
mAtra (ALECS.) ¶ 0 0 (p = TALMES-BALMES: Dretind
sA intro et aste doult slove printre cele latineetl, ca sA lac&
din biata noastrA limbA un (000s.) De.-EIAL511381.
BALANILIC 1. npr. m. Ospiciu de alienati In
Marcuta, in apropiere de Bucuresti: pain de Is
leagi 51 to trimit la w, mA 'ntelegi P (CAR.).
2. Pr. ext. (p1.-ucuri) sn. 0 Casa de nebuni:
Ise area no nebun scApat de la ITE-ZAMF.1 ¶ 0 Pr. ext.
Galtigie grozava, taraboiu: aoolo e acuma un oe
predarea armelor (cm) [comp. BALAMVT].
t BALAMVT 1. sn. Flecar, birfitor: curind risipl
aces avntie told& cum nu se &idea balamutilor, hotilor, mita-
cAricllor OM).
2. adj. n Mdsluit (vorb. de arti de joc): par -
cd -s eu n'am mai vdznt tea goand (vLsH.) ¶ 2 Trans.
Nating; baddranos (BUe.) [rus. b a 1 a mu t].
BALAMUTT (- uteso) vb. intr. A fleari; a
birfi; a vorbi Intr'aiurea: balamutea de zieea ea Doate
sit scoate pre wort) (PRV -MB.) [balamutl.
BALA.MUTIE sf. Flecbrie, birfeald, vorba de
Clad)/ acest glint sdbor surpindu-1 balamutiile ca unei ere-
tic (PRV.-MB) [balamut].
Main: dinainte era un om ce putea sA MIA 85 ant
(NEoe.) ¶ 0 Bdlaiu (vorb. de par), blond: o femeie
tindrA on pArul 222, risipit in turn1 obrajilor (DLVR.) ¶ ® Cu
parul alb (vorb. de unele animale, In spec. bol,
cai, clini, etc.), cu lina. albd. (vorb. de oi): Frnmsit
verde de-un lipan, Drag m1 -a lost calul (*EL).
2. sm. cp nek Nume dat unui bou, cal, cline, cu
pdrul alb: Ah, aman, aman, amen! SA pule seaua pe BA-
Ian (SEV.) ; VIA! Hormuz; na! Balan..., dati-via 'n lituri,
coterie I (clic.) 1r 0 Mold. F Dracut: Milan sA -ti Meat*
din gurd, dacA nu vorbeet1 deslusit (CRG.).
BAL. NA sf. 7.k Vita alb& (in spec. iapa alba;
Lt.
comp. ALBA): Q : e niftiest ca w de ham (ZNN.), e trecut
prin multe necazuri, e praplidit de nevoi [b a 1].
f: BALANCA sf. () Clopot ce se atIrna la gitul
calului sau vitelor ¶ CD Bucov. Joe de eopii: WWI es
Jona vara pe toloacd, asvirlind bete, de-a balance (VOR.).
BALANCANI (412080) vb. intr. A suna (vorb. de
clopotele de la gitul vitelor): spot auzi bAlinclinind nn
Lap.) [1) alanc A].
olopot de acioaie
BALANEL, -NINA 1. adj. dim. Bawl.
BALANNA sf. 7.k Nume de vitdca care bate In
galben (Hem).
BALANGA I. sf. Clopot ce se atirna In gltul ca-
lului ( BALANcA).
2. BALANGA 1 BALANGA! interj. care imita sunetul
clopotului: de -odatA anz balangal balanga! lee pe Poartti;
era cliruts lob Neica Enache OSP.).
Fig. 393. BALANGANI (-Anew), BALANGLI ( -Aeso) vb.
Balalatca. intr. BALANCANI: clopotele bAlinganeso tot mai slab
[balangd].
(LUNG.)
BALANGANTT, BALA/Barr sbst. Faptul de a
balanga (n),i; sunetul clopotului de la gltul
calului sau at vitelor: se stringean tAranli in jinni
114
blserion, afteptind si Incetese abitlangitnitul Idin clopot-
nit& (LUNG.) ; bitlitngaitul arAmurilor, ca nista clopote dogite,
lmpr5stie spaima in lnngnl tinuturilor (DLVR.).
BALANICA adj. sf. pp- BALANBL.
*BALANS4 (-sez)... = BALANTA..
*BALANSINA (p1.-ine) sf. 2, Funie de cinepli
sau de sirma Impletita cu care se
leaga capetele vergilor de catart
(N) 305) [fr. balancine].
*BALANTA (lez) 1. vb. tr. 0 be
A stabili un echilibru, a echilibra;
conturtle, a face sa se potriveasca
debitul cu creditul 7 A misca clnd
Inteo parte, Mild Intealta, a legana.
2. vb. refl: 0 tql A se echilibra de-
bitul cu ereditul: ajunsesem la patruzeci
(de) milloane de lel... Dash+, care se ba-
tante cu valoarea proprietittllor sale (1.-GH4
AL
¶ ® A se legana [fr. balancer].
*BALANTA (pl. -te) sf. (D Cum-
pana, cintar cu douatalgere ([11 306); Fig. 305. Ba-
lansine.
hidrostaticit or- HIDROSTATIC ¶ ®
= BILANT ¶ ® )!r er orrrea [fr. balanc e].
BALANT/R
(pt. -ere) sn. ® V'
Piesa a unui meca-
nism care prin ba-
lantarea ei,prinmis-
carea ei la o egala
distant& Incoace si Fig. 306. Balanta.
Incolo, reguleaza
mersul unei pendule sau unei masini; 01 unei
pendule, limba sau pendulul unui oro-
Iogiu, unui ceasornic de perete (0] 307)
¶ (D !1/4 Baston lung de care se servesc
jucatorit pe funie ca sh se tie In echi-
libru Cl (308): Eta tit al au °obi nea-
Fig. 308. Balantier.
dormiti. De Erica sit nu scapeti de tringbie jos
(NGOR.) fr. ] .
0 BALAOACHE$ 1. adj. iron. Oa-
che*: 0 fi Marin ...de azi dimineata (VLAH.)
2. gin. iron. 0 /ten. Mold. Porecla data Tiganului:
MA, balaoachese, dar foals, to vorbeste P (GEL) [b a 1 a u r
-1- °aches].
OBALAO4NA, BALAOAN4 (p1. -ne) sf. 0 /ten.
B a 1 A. ¶ 0 $arpe mare ¶ 0 Balaur ¶ O Porecla
data Tiganului.
BALARTE, mai adesea pl. BALARII sf. i Bu-
ruieni salbatice, inalte si dese: bordeiole si coSarele
taranesti risipite prin tufise si Wadi (000B.) [comp. vsl.
b y 1 i].
*BAL4ST sbst. C) 44.A Pietris risipit printre si-
nele unui drum de Fier pentru a Inthri traversele
® 21, Pietris sau alts greutate puss pe fundul
unei corabii [fr. < engl.].
S BALAS (pl. -curt) sn. A Piatra scumpa, varie-
tate de rubin rosu-deschis: eipeturi de side? pline
en_ lefturi de smaragduri, de balasuri, de rubini, de zam-
MI (00013) [it. b
OBALA$TIOAGA sf. Bucov. (MAR.) .3k Baltoaca.
O BALATENIE sf. 0 /ten. CD B a 1 a 11 0 8arpe
mare ¶ ® Animal mic si degenerat (RV-CRG.)
OBALATRTM sbst. Trans. Piatrli rotunda cu care
se sdrobeste sarea pe masa sau In piud cm.) (SEZ.)
BALAUR, BALAUR. SM. 0 a I' Animal fan-
tastic care, In Inchipuirea poporului, are forma unui
carpe urias Intraripat, acoperit cu solzi aurii; are
mai multe capete (3, 7 sau chiar 12 si o mul-
www.dacoromanica.ro
time de limbi ascutite; gura e gad de mare, Melt BA L-
monstrul sboara cu o falai In cer si una in plimint
$i poste inghiti dinteodatil voinici Inarmaii, sau BAL
cerbi cu coarne; locueste cu deosebire In apa, mai
Fig- 309. Balaur. Fig. 350. Balaurul.
adesea In fundul unei fintini si nu lash sh is apit
dintr'Insa, afara dacti i se cla cite o fats ca s'o
ma.nInce (A 309): $1 lad balaur mare de foe, avtnd ea-
Pete sapte si coarne zece, si preste capetele lui steme sante:
si coada lui tram a treia parte din stea-
lele ceriului (elm-) 11 O F OM crud ir
0 iron. Pored& data Tiganului (In
deosebi lautarului): anti niste ba-
lauri de lautari traglnd din viori ()Sr.)
® Ban. N Zmeu cu care se joaca
copiii ¶ 0 0/ten. i Grinds groasa
pe care se pune podeala la poduri
Icare
® Un fel de cerc de scinduri
Incinge luntrea pe marginea
gurii (DAM.) I 0 * BALAIInIIL, cons-
telatiune in emisfera boreal& cora-
pusa din 64 de stele ( E 310).
OBALAVR sm. 0 /ten. saIN-
DusA-DE-To*mNA.
BALAUR.4. BALAtiRgL sm.
dim. BALAUR.
BALAURO4ICA,BALAUROQICA Fig. 311. Balbisit.
(pl-ce) sf. (r Femeia on mama
balaurului: vede ca lose dintre tube o el vine de se
Incoltice4te de piciorul de dinapoi al calului tvoa.1
BALD... BILB...
OBALBALAU sbst. 0 /ten. Bo-
botaie, flacara mare, vIlvataie.
BALBISA sf. * Planta ier-
boas& din familia labiatelor cu
tulpina acoperita cu peri aspri,
ramificata spre virf si preva-
Fig. 307. zuta cu pert glandulosi; florile
Balanlier. sint rosii, mai rar albe ( Sta-
chys silvatica) ( 311).
BALCIBALIC (p/.-lcuri) Fig. 312. Balcon.
612. = BALGIBASLIC: an legat atunoi si mierea ce le da In
toll anti, -- si alto daruri (N.-COST.).
BALCT2 adj. Mold. (D Urlt, slut: o tatA balotzA 01
Mlle deli era frica sA tnnoptezi ou dines in casti (cats.) ¶
O Cu privitea Incrucisatit, sasiu.
*BALCON (IA.-cane) sn. Itt 0 Constructie facuta
la fatada unei case, In afar& de linia zidului si
la caturile de sus ale cladirii, formind un fel de
galerie neacoperita. si Inconju-
rata de o balustrade de zid sau t ,
I de fier (E 312): pe strazile orroului -,
Dori 11 se aruncau din balcoane (VLAH.) 71'
¶ 0 Galerie In etaj In fata sce-
nei unui teatru [fr.< it.]. Ik
*BALCON.A. (pl. -ace) sn.
dim. BALCQN.
*BALDACHIN (p/.-inuri) sn. \\
v r \.
1
)1
(D Acoperemlnt sprijinit pe
coloane sau fixat de un parete 1
eI
h
V
,
alcatuit din stole pretioase si iiraL..lit(:', jli i
pus ca podoaba deasupra unui ,ir,--'-.,,i. 1:',
amvon, unui altar, unui tron !: ILL', --t.
sau unui pat, uranisc (J 313) Fig. 313. Baldachin
11. 0 Acoperemint alcatuit din de tron.
stole pretioase ce se purta In
vremuri deasupra plincipilor sau la procesiuni;
115
BAL- se mai obicinue$te astazi la procesiunile bisericii danturi insotite de muzica, In care actiunea e re-
catolice ( 314, 315): papa... tante* si mindru subt prezentata numai prin gesturi $i miscari de dant.
BAL ("._319) [fr.].
BALETIST.A. (p/.-te)sf. 0 Care
danteaza intr'un b a 1 e t (J 320).
BALGTBAA sm. i Trimis al
ti
Hanului Tatarilor care venia din
an In an In Moldova sa -$i ia tri-
butul de miere: an prins atunce si pe a 30
balgibasa H1111111111 ce s'an aflat atunce NI, (1.-sgr
(WU.) [tc. balky-ba'Sy].
BALGIBALIC (pl.-kart) sn.
Tributul de miere ce se da pe
Fig. 314, 315. Baldachinuri. fiecare an Hanului Tatarilor: au
Plata al birul dentin si si mierea
de miitase de fir (GRIG.) [fr. baldaquin < it.). Si (*are (LET.) [balgib as 5.].
BALDO.A.IE, niinnovArE sf. Varietate de stru- BALGTU sm. S Negutator ture Fig 3ti20sti*Bale.
guri (AP.). care urnbla prin tars spre a cumpara miere [to.
BALE sf. p1. O Scuipatul care se scurge din balk y].
gura pe barbie: balele lui cure preste barbs lui mew OB4LIE sf. Mold. Vas mare de lemn, facut din
0 Scuipatul spumos doage, In care se spat& rufe [rut. balij a].
at unora din dobitoa- t fn.\ BALIE1VLBZ, tBALI-
ce: iesl, mare, scorn& din = (pl.-ezuri) sn. dir"
mire, si nikvalit la Eroule Tun de cel mai mare ,

ca sit-I umple de balele calibru (ra 321): cele din

sale cele veninoase (ISP.) ttin mail. de artilerle, nu-
[pl. din b a < lat. -.-- mite in Europa bombarde, la
b a b a]. Romani se numeau balime-
PW GA- .77:- 4.11, suri (SALC.I [tc. b a 1 -
LIGA... 4:':tS` yeme z].
BALENA (pl. -ne) BALIGA, BALEGA
sf. C) 7.k Chit, marni- .\- ,- (pl. -gi) sf. C) Excrement
fer din ordinul Ceta- 1--
=/. 4
.E- de vite, mai ales de bou
ceelor; animalul cal Fig. 306. Balena. $i de cal: el trebuia, sdr-
mai mare din epoca manul, sit coma baligit de F:g. 321. Baliemezuri.
actuala; are o lungime de 16-20 de metri, $i ajunge vita, ca sd-ei hritneascil copiii
uneori pin& la 30 de metri, cIntarind In cazul (85.) ; : a face singe In a nu face nici o isprava.
acesta peste 100.000 de kilograme; capul este (se zice de cei ce vor sa -Si arate voinicia In lucruri
cam a treia parte din lungimea totals; gura e de nimic); la moale, putind and trebue, pe cei
lung& de 5-6 m. $i lar- slabi. cele mai mici Inthnplari ii doboara; vtretur
ga. de 2-4 m.; In gull dupa 0. se cunoaste ce bou o sit se facA ornul se vede de
are, In too de dintd, mic copil ce o sa devie mai .tirziu ¶ (k) Om
niste lame osoase, nu- moale, far& vointA, Cara energie.
moale,
mite fanoane", In nu- BALIGA, BALEGA vb. refl. gl tr. (In cazul cind
mar de 300-360 $i care e Insotit de obiect) A-$i lepada baliga (vo) b.
acing o lungime de 4-5 de tai sau de boi): tail se bdlegau tot apt ca and n'aveau
metri; e acoperit de un ce bftlega (NEC.) : calul mince jaratec si baliga galbini (sea.
strat de grasime de BALIGAR, BALEo*R 1. sn. (p1.-are) Oramada
20-30 cm. care da vre-o de balig a, baliga multa amesteeata cu paie,
30.000 de kgr. de un- puss la un loc, $i care, dupe ce putrezeste, se In-
soave; locueste mai a- trebuinteaza la ingra$atul pamIntului: filmed co-
les In partite nordice pilagii In bAligarul de la graid (ISP.) ; 0 : tine se ia dupil
ale oceanelor Atlantic Fig. 317. Balena. mused ajunge la balegar tine se ia (PANNI,
$i Pacific, uncle traeste In cete mai mult sau mai dupe cei netrebnici sau nebuni, tine
putin numeroase, Innotind cu o iuteala de 4 mile pe urmeaza sfaturile lor, ajunge sa facto.
ceas (Bnlaenn mysticetus) (El 316) ¶ 0 Fanon sau blestematii.
os de balena, Intrebuintat In lamele sulotiri $i flexibi- 2. stn. 4 0 Glndac negru care
le, la fabricarea corse- trae$te mai mutt In baliga (Gestru-
telor, umbrelelor, etc. r pes stercorarius) ([] 322) ¶ 0 ee CU-
t: o * BALENA, conste- -CORN CARABAN
latiune ecuatoriala si- BALIGARA, BALEGARA vb. refl.
tuata la S. de Berbece $i A ce baliga: am un cal slab slab, mAnin-
de Pe$ti ( 317) [tat.]. cd o surd de pate fttrt ad se biltgarese Fig. 322.
BALENAR sm. Pes- (RV.-CRG.) [baligar]. Baligar.
car de balen e. OBALIGA.T..7 sbst. Gramada de b a-
*BALENIBRA pl. -ere) 1 i g a, baligar.
sf. a. Corabie care slu- BALIGTJTA (pi.-ure)st. dint.
jeste la pescuitul balene- BALIGA.
lor ( 318) Pr.]. Fig. 318. Baleniera. BALIMBZ PI- BALIEMVZ.
BALERCA (pl.-era) OBALIRCA BALERCA.
sf. Mold. BUtOta*: dram on dram face Mid, Iltra Cu BALTSA (p/.-ise), SA-
IRA face ocd, oot on cod face vadra, with% cu vadrd face ~,
cu~ face ante I (ALECS.)
WA (p1.-ize) sf. Sem-
nal pus in mijiocul marii
v -1=71 mr
[pe-BARILCA 1. $i care se poate vedea de
BALERCUTA. 41,tAt la o mare departare, spre
sf. Mold. a indica corabierilor un Fig. 323. BalisA.
dint. BALERCA. loc primejdios, o stints
BALERTNA etc., de care trebue sa se fereasca, geamandua
(p1.-ine)sf. 0 Dan-
Fig. 319. Balet.
(E 323) [fr.].
I uitoare la un tea- "BALISAGITJ BALIzAarif (pl. -agii, -aginr1), BA-
tru. baletista. [fr.). LISAJ, *BALIZAJ (pl. -ale, -ajuri) sn. a, Asezarea ha-
BALBT (pl.- eturi) sn. D Piesa alctituita din lizelor In apa [fr.].
116
www.dacoromanica.ro
 *BALISTA (pl. -iste) sf. Or" Masinh de razboiu la
cei vechi, cu care se asvirleau pietre, suliti Si alte
projectile asupra vrajma-
sului ([[g 324) [lat.].
'BALISTICA (p1.-lee)
St. )4 Stiinta care se ocupli
cu studiul mischrii pro-
iectilelor [fr.].
0 BALIVTA (pl. -ute) St.
Mold. dim. BALIE. Fig 324. Batista.
riBALIVERNA (p1. -ne)
sf Fleac, molt: cum !ti vine dumitale sat c-e: i aqa ba-
liverne P (CAR.) [fr.].
*BALIZA... Pr- BALISA...
BALYC sm. xTlio = cm.cAN [tc. baly k ].
OB4LMAJ (pl. -ate), OBALNA$ (p1. -gee) sn. Ban. X
our BALMTM.
tBALMAJI (-Mese), OBALMA$I (-Atseso) Ban. vb tr.
Trans. = BALMUJT.
BA.LMAJITORIU, # BALKEJTIrrQRIII stn. Care
Incurch adevhrul, care vorbeste int° aiurea: omui
Intelept tlicea-va Dina la o vreme, tat% eel balmajfitoriu 51
nebun va trace presto vreme (BIBL.) [b a 1 m r). j 1].
t BALMAJ/TVRA (pl.-turf)
chtura, confuzie [b Alma j i].
sf. (BUD.) Ameste-
0 BALMAT (R)TICA sf . Ban. Trans. R, 5C Mincare
ciobaneasch facuta din ca$ amestecat cu aph $i
fhina.
BA.L.MEJT..., BALMEJUI... = BALAILLlf
BALMEJUIT9RIU lr BALMAJITQRIU.
BALME* Plr BALM.
BAL.ME$T.. BALMOJI... = BALMUJf...
BAL.M0 sr BALMII$.
BALMOT... = BALmun...
BALMUJI (-Wows) vb. tr. A vorbi Incurcat, a
bodogani; a trancani, a sporovoi, a spune la flea-
curi, a vorbi vrute 4i nevrute: din oeas:ov 51 Demure,
et acele balmnjlte Nth oa vai de me, sit treat la gramatIca
(C110.) [b a 1 m u $].
BALMU, BALMO$, BALNEE), Ban. Trans. BaLmAs,
B9Lmlia pl.-te, -Je) sn. 474 X Mincare cioba-
neasca facuta din cas fiert In lapte dulce $i la care
se adaugh $i putin malaiu ca s& se Ingroase; In
alte phrti; se face din smIntInft fiarta cu malaiu
si la care se adaugh putin tent; -pe aiurea, malaiul
e Inlocuit cu Mina de grin: dupe ce cinara on balmos
Paouraresc (RET.) ; ciobanii, la tramintatul ca5ului pentru
brine, 11 ourata de coaja... it fac ou coala acela balmus
(DRAGHJ.
*BALNE4R adj. De bai, privitor la bai: sta-
tiune [fr. < lat.].
"BALON (pl. -oane) sn. 0 Mich sfera de cauciuc
foarte subtire si umplute Cu un gaz
usor cu care se joach copiii ( 326)
¶O Aparat format dintr'un In-
veils de cauciuc, de matase sau alts f rea unui riu se gramadeste In basinuri, si care apoi,
materie facutd impermeabila, de for-
ma sferic& sau lunguiata si umplut
eu un gaz mai usor cleat aerul, pentru
ca sh se poath Inhlta In vazduh
-
325); en otrma, dirliab11, balon pre-
vazut cu elice $i cu anumite aparate Fig.
pentru ca sh poata fi cirmuit In direc- Balon..
tia voita ¶ 0 2- Vas de slid& de
forma sfericii, cu un glt mai mult sau mai putin
Fig. 326-328. Baloane.
ung, care se Intrebuinteaza foarte adesea In la-
www.dacoromanica.ro
boratoriile de ehimie si de fizica (2] 327) ¶
Minge mare, de piele,sferich sau eliptica, Intr e-
buintath la diferite jocuri sportive, ca foot ball,
4 i BAL
BAL-
rugby, etc. ( 328) ¶ CD Mold. Carets, cupeu: asa
1-a pus In~ alaturea on Imparatul (RV. coo.) [fr.].
*BALON.e$ p1.-ate sn. dim. BALQN.
BALOS1 adj. CD Plin de bale ¶ C) Caruia-i
t
curg balele¶ 3 X De felul balelor. ce se Intinde
ca balele (vorb. de o mincare proasth sau de o
bautura) ¶ 4 Trans. Alunecos: ales -i too de billoasa
dual{ ploaie (PAC.) ¶ 0 a BIIRETE-", BALO$EL.
:3. sm. Ka. BAIRT$CA -
BALOA. (-oyez vb. tell. A se umplea de bale
[b 1 o s].
BALOEL sm. 4. Ciuperca galben&-rosietich,
cu miros caracteristic foarte neplh.cut; creste In
padurile de brad si de fag; numith $i burete-
halos" tRussula foetens)[b & 1 o s].
*BALOT (pl.- oturi) sn. 444 Teanc de marfuri
(Ej 329): ..uri grate de marturi s'as-
vIrl hurulnd pe jgheaburi de lama
[fr.].
(VLAHJ
*BALOTAGIU (p1.-agii,-agiurt),
"BA.LoTa..T (p1.-ale, - ajuri) sn. 0 Re -
zultatul unui vot In care nici
'14 mg'
unul din candidati n'a obtinut
majoritatea absolute; scrutin de
*COP
a doua votare, in care se pro-
clama ales acela dintue candidati Fig. 329. Belot.
care a Intrunit cele mai multe voturi (majoritate
relativii.); in caz de paritate de voturi, cal mai in
vIrsta se consider& ales [fr.].
*BALSAM (p/.-muri, ',Me) sn. 0 44 Rlisinh aro-
matic& ce se obtine de la anumite plante -
theiu sau unsoare cu miros patrunzator si aromatic,
Intrebuintat In medicine ¶ CI (f) Miros patrunzh-
tor, aromatic, parfum: 0 atmostera de e ratoroase In-
aba sutlarea (ODOBj ¶ CD Substanth care se injee-
teazo. Inteun cadavru pentru a-1 impiedeca de a
se descompune curind: de grabs 1 s'an tImplat moartea,
$1 grijindu-1 trupul ou I-au dug In tam lui tut%) 11
® Mingfiere: cuvintele lui au lost on adevarat pen-
Inn durerea mea [tat.].
*BALSA.M.4 (-Amer ... *BALsAmi (-amesc !At-
BALSAMA.
"BALSAMIC adj. 0 De balsam, ca balsamul,
care are insusirile balsamului: miros ~
Care 2
contineun balsam: strop [Ir.].
BALSANITNA (p1.-ine) sf. * CANALQTE [fr.].
*BALSAMIU adj. De balsa m, ca balsamul,
care are insusirile balsamului: salcimil 81 vomit ro-
ditori... umplind vazduhul prosapitt en miros dulce 4i
1GRIGJ.
B4LTA (pl. mu) sf CD Intindere mai mare
sau mai mica de aph statatoare care prin varsa-
clnd seach riul, seach $i ea In parte sau de tot:
ptraiele ce se scurg din dealurl o pretao tntr'o plina de
nomol 5i moclrIA 03AL.C.); triguri de I 0,44 Lac: Salta-
Alba e nn lao In judetul Rimniou-Sarat ¶ 3 ingramhdire
-
de apli format& de ploaie ¶ 4 Pr. ext. Aph, sau
alt lichid vhrsat In mare cantitate pe jos: vinul
amestecat cu singe Mouse o dd pe lespezile stint (NEGR.) ;
F : E sable In tarlt I an navallt Marti! $'acum In balti de
3
0 G A rAmInea
vit; a 'Asa
,
singe lei ioaca armasarli (ALECS.) ¶ 5
bank una din numeroasele denumiri ale dracului
p Cel-din-
a fi lasat In parasire, neisprh-
a lasa In phrasire, neispravit, a la,a
pe loc ;are balta paste, $titl Ca se arta in mare nun dr,
se va gasi. se va face neaparat; n'are belts pe5te
(ZNN.), se zice chid nu se au& un lucru care trebuia
neaparat sh. fie in belsug acolo unde-I chuthin;
a da cu bite (sau on mticiuoa) in (ZNN.), a face o munch
zadarnich; ?ado dracu 'n ~ 5i ride de altul, se zice
clnd cineva tine de rau pe altul pentru niste cu-
sururi pe care le are singur [vsl. b la t o].
t BALTA.C.BALTAC' (p1.-ace Mold. Bucov., BALTAG,
BALTAG (p1. -age) sn. 0 ev- Arms veche,un fel de
secure cu doua thisuri; la curtea domneasch. din
Moldova, era lute() vreme semnul caracteristic at
agai, inlocuit apoi prin topuZ: pine la Grigore-Voda,
in domnia a doua, aga purta baltag 91 cinstea 1 se plizea la
117
 errinduiali (LET) ¶ 0
BAL- trecut, Arma haiducilor din
Intrebuintat& Inca pe aloeuri de ciobani:
ALL- Mei an arme ()tante Si baltage tintuite (MAR.) ¶ C Un fel
de toporas usor, Cu coada foarte lunga
de corn 1 330): dose lovitnri de baltag Nis -
toarna stelaril nriesi (ZNN.) [tc. b a 1 t a k].
BALTAkCi (pl.-ace) sn. 0 Mica Ingra-
madire de apa de ploaie: mien pionii mult,
Inelt ar sta apa De amp, Inchidem gurne
drumnrilor in ganturile de la deal (I. -Gil.) ¶ o
Apa sau alt lichid varsat In mare canti-
tate pe jOS: abated pa balaur mart Wean
de singe esP) ft) a 1 t al.
BALTACAI (-aesc vb. intr. A
sari, a salts, a alerga prin balls, sau prin
noroiu ; a merge greu printr'un lot baltoc:
sau tinos; a sbura pe deasupra apei atin- Filar
gind-o usor cu picioarele (vorb. de pa-
sari): Omni' cu poturii sumeyl bAltAcAesc prin noroiul ni-
sipos ((RD.) baltac: comp. BILTIcd.
BALTACAIALA,BILTIcATALA (p/.-ien) sf. Fap-
tul de a baltacai).
BA.LTACEL, BALTASSL (p1. -ale sn. dim. BAL-
TAO' SALTAS1.
BALTACI (-Acese vb. intr. (coo.) BALTACAI.
BALTOG', BALTAG (p1.-age) sn. so-SALTA°.
- nu se scurge (vorb. de ape), stagnant.
BALTAG2, BALTABArt sin. (NASD.) Vint puternic.
BALTAGAS (pl. -age) sn. dim. BALTAG': I-as
mai da elm SA-i sari vre-u? gAlbenag (NASD.).
BALTAGEL ow- BALTACSL.
0 BALTAGEBASA sin. i Capetenia baltagiilor:
iegise poruncA de la ImpAratul la de I-au cAlcat easels
pin& In tril oil (N.-COST.) [tc.baltagy-ba&y].
BALTAGIU sm. t Soldat Inarmat cu baltag
care servia In garda seraiului Sultanului: an here-
tisit De Patriarhul In donA cake ou ua gi cu slugi fiesta-
care (LET.) tc. baltag y].
0 BALTAI -Aese) vb. intr. Ban. BLEOTOCARI
[b a l t a].
O BALTAN SIN.3a BITLAN [bItla n, influen-
)at de b a 1 t a].
BALTAREASCA sf. Joe taranesc [balta ].
BALTARET 1. adj. De balt a, de ling&
ban, care traeste prin par(ile uncle se afla balti:
Oar( MN/trete; porch baltareti.
2. sm. 0 VInt care sufla dinspre regiunea
Dunarii; e Insotit mai totdeauna de ploaie calda:
mince cAldurA el ploaie, mat ales din Apriiie intuit In
Octomvrie (PAC.).
BALTAU (pl. -tae sn. Balt& mica, Ingra-
madire de apa format& de ploaie sau de scurge-
rile izvoarelor: se adunA, din gipotele ce izvorlisc de sub
1 ® Ingramadire de
dealer', nista bAltae adinci (CAR.)
apa sau de alt lichid varsat pe jos pe o mare In-
tindere: elnd ajunse la locul de luptA, vase un de ((Inge
(ISP ) .
BALTIC -ease , BALTII (-taw) vb. intr. A sta pe
lot fare sa se scurga (vorb. de apa de ploaie). a
stagna, a forma baltoace: galbaza se face ennui' pe
la gee undo Minute apa ($EZ.) [b a 1 t a].
BALTP -tese , BALTI5 ( -test) vb. refl. A se lasa
In jos, a se litsd mai slab, a se destinde (vorb. de
pinza sau de firele intinse la razboiu, de o funie,
de impletitura unui scaun, etc.): s'a bAltit natra,
s'au Mat In jos Melo Pe stativele de leant gi trebuesc In-
tinse mai Invirtind Betel (SEZ.).
BALTICICA p1.-ieeie sf. dim. BALTA.
t BALTINA (pl. oh) sj. 0/ten. 41. Loc hallos,
sinirc, inlastina (NASD.) (CMGS.) [vsl. blatina
bait
BALTIN9s adj. 0 /ten. 44.. Mlastinos, lac cu
smIrcuri [b altin a).
BALTIT, BALTiT, adj. p BALT s, BALTI"
0 Ldsat In jos destins, slabit,
BALTf$ p/. Wirt, -lee) so. Loc mlastinos,
mocirlos, pe care create mai mult papura si stuf:
o ,seta... se ineAlera acolo, printre rovinele gi ...erne de
De malul Duette' (OMB.) [I) alt& .
BALTITA (p1.-its) 3/. dim. BALTA: se arena...
lett o untie mierlele se scald& (NEGR.).
BALTIC! sau 13/Litci inter/. (_ M.) (FL-COB.)
SILDASIC [b a 1 t a].
www.dacoromanica.ro
BALTO4C.& (p1.-ce), OBALToAciA (p1.-se) sf. 0
ingramadire de apii de oare-care adlncime, for-
mat& de pe urma ploilor: a vAznt Pe Tlgani pesenind
In bAltoaca de ling8 sat (au.); ursnl... aleargA 'n tugs mare
la bAltoaga din margins pAduril gi-gi vIrli In aid' Watt(
coeds (can.) ¶ 0 Pr. ext. Apa sau alt lichid varsat in
mare cantitate pe jos: peste baltoacele de singe... se as
vIrl orbeste unii asupra altora (VLAH.) [b a 1 t a].
BALTOG (rd.-toage) sn. Mold. (PAM)'.) = BALTOACA
[b a 1 t a
BALTOIU (pl. -Dale) sn. augm. BALTA: Cu a sa
jertfa se aruncA in bAltoiul mucezit (ALECS.).
BALTOS adj. Plin de balti, acoperit de balti:
intro partea bAltoasit gi partea mat ridicatA despre miazA-
noapte. In mijlooul viii, stA bane' (CAR.) [b a I t A].
BALTUI (-nese) Trans. 1. vb. tr. A face s& iasa
din albie (vorb. de o apa, de un riu), a face sa se
reverse peste tarmuri, a inunda: vales co/Wee atita
cantitate de anti, Tech ajunge a o ca sA flume taste
satele situate lined mates el ()'R.-CDR.).
a. vb. refl. 0 A iesi din albie, a se revarsa peste
Iarmuri, a inunda ¶ 0 BALT ;'.
3. vb. intr. = BALTI' [b a 1 t a].
OBALTUTT adj. ® p. SALTS; ¶ o Statator, care
BA.LTTJTA (pl. -ute) St. dim. BALTA: doao broaste
petrecea Inteo oor (PPS.).
BALT (pl.-tari)sn. ® Lat, o chin de funieloTrans.
Bucov. Maram. Val de mireasa, tulpan de lin& sau ma-
tase cu care se Invaleste capul miresei dupe cu-
nunie: In alilagin, duce Minaga In preseara oununiel ~nl,
[lat. b a I t e u s].
on care sA se Imbititeze mireasa (MAR.)
BALTAT adj. C) Cu pete marl albe, sau de o co-
loare deschish pe spate si
pe alte parti ale corpului (la
boi, vaci, cai si oi, mai rar
la alteanimale)(D331): si-a
pus pops Neculai Jana tea .A la
earntA (VLAH.) ; 1131138111Intre SIDS
tweets tapii eel bAltatl gi cei albi aors.,
gi toate caprele tale bAltate gi albe
coma; despre pitsari: nu earl aur. Cal beliat.
nimica, !Ara unmet gains a .vd
(SEZ.) ¶ 0 Incins pe la mijloc cu o dungy alba
vorb. de boi sau vaci): un lucre se aka efi-t
chid de la en too e vristat en de altfel (au.' ¶ O
De acum Imitate n'o sA mai fao boi bAltati (PANN), de aci
0
inainte n'o sa mai fac nici o isprava, nici un
lucru de seams, n'o sa ma mai pricopsesc ;a umbla
dupA boi baltati (L..M.), a dori lucruri anevoie de ca-
patat; a ft cu carnea (sau on matele ...), a Ti ram
la inim& (comp. a- fi cu matelot pestrile) ¶ ® e Schim
bacios, nestatornic:. trAirA o viatft ?arida, cum se
par.) [lat.balteatus].
trAegte pe lumea noastrit asta
BALTATURA (pl. -curl) sf. O Pat& albs sau
de coloare deschisa la vitele baltate 1 o Pe-
strliAtura., amestecaturit nepotrivita de diferite co-
loll (Cosi.) ; baltaturi se chiama si atunci cind p &Teti'
casei se coscovesc, iaryetele se dau cu lut si apoi
cu var (PAM)'.) ¶ ® art (k. Pat& alba ce se face pe
piele, far& durere, dar greu de vindecat ¶ 0 +
vortome.
BALTATEL adj. 0 dint. BALTAT 11 0 0 /ten.
Grin r varietate de grin.
SALT;''.
BA_LTO.EIT adj.= BALTIT: mat rite se coptoregte
spArtura, cind o dregi en potloage
0 BALDU 1. adj. Mold. dim. BAL (ger.).
a
(JIP.) [b a 1 t].
2. BALDCA St. 0 Trans. Fetip blond& ¶ 0 Ci4 Oita.
bald.
BALUR stn. 6 0 COSTRZI
0 MATURI [big. balurt].
T BALVRA sf. 0 /ten. * =
BRINDDSA-DE-TOAMNA [b r].
BALUSTRADA (p1. -de) sf.
tj Sir de balustre, toate de a-
ceeasi forma, asezate la dis-
tant& egalli uncle de altele si
care alcatuese rampa unei scarf Fig. 332. BalustradA.
sau ingradesc un pridvor, o te-
rasa, etc., parmalic ( 332, 333) [fr.].
*BALUSTRU (p1. -tre) sn. 0 e,j SUIpusor depiatra
118
sau de lemn sculptat sau rotunjit la strung, mai BAN, sm. (11) 0 Mich. moneta de aramii.( 1/10 BAL-
umflat In partea de mijloc, si din care, asezlindu- dinteun leu) ( 338, 339, 340) ¶ ® La origine,
banul trebue sA fi Post o moneta cu efigia Banului BAN
1--%
care pusese s5 -1 bath; mai tirziu banul propriu zis
avea numai o valoare nominal& ( 1/.0 dintr'o cos-
tand& sau dintr'un potronic=%, dintr'un taler
=Viso dintr'un leu 1/100 dintr'un ughiu =V," din-
tr'un galben ¶ © 0 Piesa
de zece bani, gologan ¶ 4
Moneta cea mai marunta,
de valoarea cea mai mica
Fig. 333. Balustrade de la palatul Ddlogooaia. (comp. PARC: n'am nici
vim el acum cii o mie de vorbe
se mai multe unele ling& altele, se alchtueste o nn nu lac (ISP.) ¶ 0 Moneta Fig. 338. i ban
balustrade, parmac ()j 334); in monumentele con- In genere: .411 ce s'au aflat de amnia.
struite In epoca mai too de Roman aga era de
Renasterii, se mare at gastacul (M.-COSf.); un de zece, moneta de 10
gases° balustre bani, gologan: tie -care da gazdei un de zece, pentru
de forme varia- gazul ce se arde (13R.-VN.); O : rue e Ideut rotund, lesne se
te, unele chiar rostogolegte; riu nu se
dr eptunghiu- pierde; a umbla on doi vi
lar e si Impo- In trot pungi II 0 p1. Can-
dobite pe fat& titate oare-care de moneta
cu diverse sculp- de on -ce fel (de aroma,
turi de toata de argint, de our sau de
frumusetea ([ ] Fig. 334. Balustre. little), de unde, pr. ext. Fig. 339 5 bani de nikel.
335) ¶ ® COMPAS. [fr.] avere, stare, bogatie:
BALD CA (pi. -ate) indestui si cei prosti pot avea far mintea Intreagii putini
s/. Mich planth ier- o pot philtre tom.) 11 0 0 Strtnge eel albi pentru zile ne-
boast din familia Ma, irre, aduna, economiseste bani In timpurile de bel-
ceelor, cu florile albe ; sug, pentru a avea la vre-
creste prin finete, prin me de nevoie;pentru Is(
locuri cultivate, umbroa- vinde stifletul, se zice de un
se, prin gradini si paduri sgircit, de un lacom de bani,
( Ornithogalum umbella- care e in stare s& face on -ce
turn) ([E 336) [srb. b a- pentru bani; Dacca-I scot
1u k a]. afarii din oast, se zice de un Fig. 34o. so de bani
BALUT 1. adj. dim. risipitor, care nu e In stare de argint.
BAL: Pacurar on of Muth, sh tie banii, ci-i cheltueste
Chplitatn-t i -al dragutit P (HOD.) . pe on -ce; ezi cu ~1, mime fare -4, se zice celor ce
a. BALVTA 51. ® 44 Fi q3s. Balustru de la yin sii cumpere pe datorie, si carora nu li se poate
Oita Nilo. ¶ ® Joc O ra- gp.alatul Mogooaia. face credit ;a arunca pe fereastrii, a cheltui band
nest. fare socoteala, nebuneste, penimieuri;amInca Cu
OBALWIN sm. 0 /ten. Ban. Grind& (in spec. aceea Unglue, a avea bani fuarte multi, a fi putred de bo-
care se asazii la temelia casei); lemn mare, trun- gat ;a-1 Visa In lui, a lhsape cineva In voia lui,
chiu [srb. balva n]. sh faca ce va voi, a-i da pace; a as pe miere, a
OBALVANIT, e BILVANIT adj. tk certa, a dojeni aspru ; an at TiDanii dart cinste nu),
Often. Bihlit, statut, clocit (iv) b. de se zice acelora cari se fhlesc cu avujia tor, fail a
apa); rachiu rachiu sthtut, cald, fi Irish oameni de treaba; ow at .-.i, ai gi dugmani.
care nu se poate bea. cei bogati sent invidiati de multi; stringhtorului
BAMA (pl.-me), BAMIE, Mold.
SAMBA (p1.-be) St. d Planth ler-
pe mina risipitorului ;
¶ ® Fedor de
omul far& 1 e ea pasArea itra aripi
gata, se zice despre un om care tra-
boas& originara din India, jai cul- este fiu& sh munceasca, cheltuind banii parinti-
tivata ca plant& alimentara, la lor ¶ Cu intelesul pl. se Intrebuinteaza si sg.
9

noi, In Grecia, In Siria, In Egipt ban, dar mai ales in maxime Si proverbe: -ui
si In America, pentru fructele ei Fig . 336. BA -
pe om tl orbegte el sufletul tau tl spurcii (Got..) 7es1 e
de forma unor teci de ardei pline ochiul dracului, banii ispitesc pe multi, Si diry pricina
de seminte $i care, culese cind ' for sint in stare sIt fach. on -ce; Sul munch nu
sint Inca necoapte, se prepare In buchthrie ca le- se priipadegte; la trage, cei ce au bani multi,
gurna (Hibiscus esculentus) [tc. P a m i a]. pe aceia Ii favorizeazil norocul; -at to bags
*BANIBU sm. I' Un eland, ul to stoate, aria& put erea banilor 1 @
fel de trestle uriash din
regiunile tropicale, care
P. Mold. (PANE., Bantit, la ou) ¶ n Trans. I. Banti mitulut
(vie. , phrtile cristalizate ale cremenei, care se pot
creste pin& la o inaltime desf ace in pl&ci subtiri [Ps- BANS].
de aproape 30 de me- BAN' Sm. t 0 Odinioarh, un fel de guvernator
tri; din trunchiul lui, al al Olteniei, numit de chtre Domn dintre oamenii
chrui diametru trece u- eei mai de frunte, sau din rudele lui de aproape, si
neori de 20 de cm., se fac care exereita in cele cinci judete o autoritate ad-
Ingradituri, chrucioare, min istrativa si judieiarii aproape suverana; In vea-
mobile, bastoane, etc.; cul al sciii -lea, se numea Ban al craiocet, primul
vlastarele tinere se ma- boier at Thrii-Rominesti care sta In fruntea sfa-
ntic& In China ca legu- tului domnesc, avindu-$i resedinta totdeauna in
me; din misga zaharoa- Bucuresti $i bucurindu-se de o autoritate numai
s& a acestor mladite se nominal& asupra Olteniei, unde administrate de
prepare o bautura fer- fapt ispravnicii de judete, sub suprematia unui eai
mentata; speta cea mai macam al Craiovei ¶ ® Mold. Demnitar de rang
comun& este cea din In- inferior, ocupind rindul intre spatar si paharnic;
dia (Bambusa arundi- Fig. 337. Bambu. introducerea acestei boierii dateaza din anul 1705,
nacea), a card Inaltime cu a doua venire la domnie a lui Antioh Cante-
nu trece peste 10-12 metri, si al carei diametru e mir ¶ ® In Ungaria, odinioara, al treilea demni-
numai de 10 cm. la baz& (El 337) [fr.]. tar Intre stegarii tariff, guvernator al districtelor
BAMIE s /. ow BtodA. grAnitaresti: Banul Croatiel, Slavonia(. Dalmatiel, Seve-
119

www.dacoromanica.ro
 rinului, etc.; in timpurile din urma (piny inainte
BAN-di uneori piny la suprafata, constituind 0 piedica
BAN dinrazbolul mondial , numai guvernator al unuia
tinutmile autonome, al Croatiei si al Slavoniei
pentru navigatiune Oar BANcAl 0) [fr.].
*BANCZ sbst. 4 () Un jot de carts, maca: fell
[orb. b a n]. logofeti de soiul noatru, cu meseria stosului si a ...ini, no
`BANAL adj. De rind, comun, lipsit de origi- Pier In Iasi (ALECS.) ¶ 0 =BANCA2 0 : aduna mizele 'n
nalitate, ceea ce a devenit urit si neplacut din (VLAH.) [germ. B a n kb
c'o miscare gratioasil
piicinti ca. s'a Intrebuintat prea mult: ma alias sA *BANCA1 (pl. banci) sf. 0 Scaun lung, de lemn
rAspund la asemenea politetd grin cuvintele e: nu face sau de metal, pe care pot sedea mai multe persoa-
imam, domnule" -GH.) [fr.]. ne laulalta ( 342): a pedea pe bAncile acorn; de gni-
BANALITATE sf. Insusirea a tot ce este dint 0 0 BANC1 [fr. b a n c].
banal ¶ O Luciu banal: voiba banala: a opus tot *BANCA2 (pl. Wind sf. 0 ti3e Intreprindere co-
timpul numai banalitliti fr. merciala treaty de Stat sau de particulari, ale ca.-
turile tropicale care poate
i
BANAN sat. Mare planta ierboasa din tinu-
.
rei operatiuni de capetenie consist& In a primi $i
pastra diferite sume depuse de particulari, a face
sti ajunga pint' Ia o Inal-
time de mai multi metri, .,'111111111101111,1t1.111101.1fiv.

si seaman& Intru citva ,,,A111111117Mit moven ""0110.

cu palmierul (Musa pa- --"'"4.
radisiaca) 341 ; fruc-
tile lui, bananele, groase
si lunguete, acoperite cu o
piele groasa, crest in nu- Fig, 342. Band.
mar foarte mare, dispuse
lntr'o ciorchina, $i consti- incasdri si plati In socoteala clentilor, a da cu Ym-
tue un element important prumut bani pe polite, a cumpara si a vinde efecte
din hrana locuitorilor din comerciale in contul propriu sau al clientilor, a
tinuturile tropicale; car- ,msr face schimb de monete, etc.: Banes Natfonala a Ro-
nea lur e foarte dulce si miniei; Banta de Scont; bilet de bancnota, bani de
bogatti. In amidon [b ,.- Fig. 3,1f. Baran. hirtie ¶ 0 t5 Low!, casa unde se fac asemenea
nand. operatiuni de bani ¶ ©A In anumite jocuri de
BANANA pl. -ane Si. Pructul bananului carti, ca maca, stos, etc., suma de bani pe care
(pir BANAN[Ir.]. bancherul, adica eel ce conduce jocul, o pune di-
BANANA! (-Aeseciiiu 4. vb. tr. 1 A misca tri- nainte-i spre a putea plati, In caz de pierdere, su-
te() parte si intealta, a legana (vorb. mai ales de mele riscate de ceilalti jucatori: a pus cinch cute de
coip : bAn5n61 mlinile Intoemai ea picioarele unui om care let in A.; a tAia o ~, a conduce jocul ca bancher;
ar fugi (DLVR.) ¶ 2 A face ceva miscInd alene mina: a sparge banes, a cistiga toti banii ce bancherul a
popa -si Mu ernes si dila Maul toti banAnairli semnul min- pus pe masa: de cite on punea in contra mea cite o sit-
tuiril (DLVR.) Mate de patru lei. iml entirsea toate bAncile (OLVR.) ¶ 0
2. vb. intr. A (se) misca usor inteo parte si In- Trans. ^g0 t Bancnota, bilet de banca [fr. < it.].
tr' alta. a (se) clatina, a (se legana (vorb. mai *BANCAIZAN (pt.-tie sn. ee,s Fier ascutit Ia 1

ales de corp): maul Ii banilnilia intro parte si tntr'alta, un capat si turtit la celalalt,
de pared $1 rupsese junghetura (ISP.) [Mr BALALAI]. cu una sau mai multe gauri
BANANAU adv. BALALAtr. la capatul turtit, servind la
$BANAR IU sin. t Lucratur la tarapana, eel fixarea in perete a unui du-
ce lucra banii domnesti. lap, etc. (r 343) ¶ C) Un Fig 343. Bancaizdn.
tBANARIE sf. V 1 # Monetarie, tarapana: fier la tejgheaua timplarului [germ. B a n k e i-
fricut-au Dabija VodA si de bani de anima Is Suceavd s e nj.
(N.-cosr.) 0 Mold. (PAMPA Ballet [b a n2]. *BANCAR adj. t01 De bane& [it. bancario].
BANARIT sbst. Mold. 0 Ballet: boierul acela, *BANCHER sm. C) teti Cel ce tine sau admini-
de mutt Ce avea, nu i mai Stla numArul ICRG b a n11. streaza o cash de banal 0 w In anumitejocur? de
BANAT (pl. ate sn. Tinutul cirmuit de un carti, eel ce conduce jocul, platind, in caz.depier-
Ban 4 Bangui, demnitatea de Ban [b a n2].
1 dere, din banii sal toate sumele riscate de cellalta ju-
t BANAT pl.-aturi sn. Mold. Tr.-Carp.0Suparare, °Mori: eel earl pas iasera... pe mina baneherului (DLVR) [fr.
necaz, milinire. pdrere de ran, cainta: nu due des - banquier].
tUi dupA eel trel. mina sA to prApidesti si to (PET-1 1 *BANCHVT (pt. -ete -eturi) sn. Ospat, masa ma-
0 IN jale: $i mil veer brazilor De bdnatul fratilor re. ziafet: CS de mai veselii ce ....II (ALECS.) [fr.
(TEOD.1 1 0 SA nu ti fie cu ,, nu to supara, sti nu-ti fie banquet].
cu suparare, nu lua In nume de rau : sA -ral dal vole a *BANCHETA (-etez) vb. intr. A se ospata, a lua
face o Intrebare. data nu 11-a ft cu a., (ALECS.) ¶ 0 I. MI- parte la tin banchet:
nie, urgie: ardtat au Dumnezeu greu
(NEC.); a avea pa cineva, asupra cuiva, a avea necaz,
asupra crestinilor invitatil au banchetat Sind
dupA miezul noptii [fr.
CMCb
ciuda pe cineva: avea si vdtdmare si at. mare Nicolai- banqueterl.
Vodit asupra lui Ills Spdtarul Catargiul, pentru supArArile BANCHETA (pl.
ce taCUSS (N. cost ¶ Mold.t Mustrare, dojana: mai pu- -ete) sf. 0 Bancd fara Fig. 344. BanchetA.
net1 la socoteald ail si Trdsnea era tnaintat In vlrstd Si Deals spate, mai adesea Im-
nu vets aduce at. nici gramaticului. nici prolesorulu1 sl nici bracata cu postav sau cu piele ( 344 : hn in-
but Trdsnea (cito ) ¶ d Mold. t Banuiala, prepus: teriornl unui vagon... stau Insheluite, pe banchete si In
uaratul nice un sA nu MIA de prletesugul ce 1 au legat Picioare, treizeci... de persoane (CAR.) 1 0 X Ridica-
cu clInsul al. cost) [ung. b dn a t tura de pamint pe
BANATA vb. refl. Ban. Trans. PANATA [p k- care se suie solda-
nata + banat]. tul ca sa traga cu -
BANATEAN I. adj. 0 Din B a n a t, al lo- pusca pc deasu- , ,
cuitorilor din Banat: gram , pra parapetului 1 .1.
2. BANATEAN SM. BANATEANca (p1. -once) SI. Lo- [fr.banquette]. 4, 4 ',v.
cuitor, loeuitoare din Banat. *BANCHETUI
BANATENESC adj. AlBanatenilor,In (-uesc) vb. intr.
fel du pa obiceiul Banatenilor. BENCHETIli: n'am
BANATENETE adv. () Dupa obiceiul, In vreme de banehetuit y
fcl (l Banatenilor ¶ ID In graiul Banatenilor: vor- (ALECS.) [ban- :=4 4j,
bests [b-anatenesc]. ch et ].
'BANC, pl.-curl) sn. 3 Ingramadire de nisip *BANCHIZA. Fig. 343. BanchizA.
cub apa, Inir'un rlu sau In mare, si care ajunge Si. 0 Ingrarntidire mare de sloiuri de
(1)1.-ize)

120

www.dacoromanica.ro
 ghiga. plutitoare, In mdrile polare (1- 345 [fr.
banquise].
*BANDIERA pl. -ere) sf. X
stindard: vaporul batea bandiera franceza In pruit ai
a Steag, drapel,
la
BAN-
*BANCNOTA (p1.-te sf. Bilet de bandt, pupa (1.-GH ) it. ]. BAN
bani de hirtie [fr. banknote < eng1.]. *BANDIT sm. Tilhar, facdtor de rele [fr.
*BANCO sbst. * Yn jocul de carti, totalul su- < it. .
melor riscate de toti jucatorii; a lace -.0, a juca sin- *BANDITESC adj. De bandi t, tilhdresc:
gur Impotriva sumelor riscate de toti ceilalti ju- va solidarizati cu regimul (CAR.).
atoll [fr.]. *BANDITISM sbst. t.tarea aceluia care trde
*BANCR9T, -TA adj. sm. f .%.5 Trans. = BANCRVT ca un bandit fapta de bandit, talharie [fr.].
[germ. Bankrott]. *BANDITETE adv. Ca un bandit, tilhdreste
*BANCRVT, -TA adj. sm. f. Falit, care a
dat faliment, moiluz [b an c r u t a].
[banditescj.
BANDOALA gd-oms) sf. Mold. (on.) Femeie
*BANCRUTA. (-utez) vb. intr. (V A face b a n- groasa care calcd de se cutremurd toate in jurul
c r u t /I, a da faliment ei [rut. bandolja].
BANCRUTA (pl, -ute sf. 140 Faliment: este cul- 0 B4NDOL sbst. Bucov. CIrpa, obiala: stai, 'neagra,
pabil de m simple comerciantul care a Incetat platile MEL) [comp. poi. bandel a].
Bali bag ,..111
(000.-com.); e oulpabil de frauduloasit comerciantul falit care t WIND OR srn. c,) Trans. Invelisul intestinal A.
a sustras sau falsificat registrele sale, a tainuit sau disimulat Pintece, burtd: al voiu ritsipi bandoru presto obra-
o parte din activul situ, ai care a Infatiaat dator11 neexistente zele voastre os(aL.) [comp. Bh1DOACA .
(noo.-no).4.) [fr. banqueroute]. BANDRABURCA pl.-ce,-ei sf. Mold. Cal -
*BANCBUTINR sm. Falit, care a dat (ali- tof [BRANDABVICti.
ment, mofluz- mai pot ti declarati f fraudulogi qt co- *BANDULIE (pl. -ere sf. X Curea latd cu
merciantil can Inainte de declararea In faliment, vor fi ajutorul careia militarii sau vInatorii Igi atirnd
Instrainat o parte insemnata din marturl (Coo. -CON.) [fr. pusca pe umar [fr.].
banqueroutier]. 0 BANDVRA (2)1.-uze) sf. Trans. Maram. Bucata
BANCVTA (p1.-ut.e) sf. Trans. Maram. n Bane- de pinzd, cirpd de stars pralul: afla tuna InvAluita
nota: un serpar pun de bancute tot cite de-o suta al de-o intr'o m ca un eta (RET.) ¶ 0 ® Femeie destrdbalata,
mle de florin' (RET.). cu purtari urite (vie.) [comp. BAbwor ].
.BANCVTA (p/.-nte) 0 dim, BAricAl.2 ¶ p F 0 BANDURICA sl . Trans. dint. BANDVRA : Fries
tj Piesd de 50 de bani: am gust sa to bat la pichet pe le va scoate, Le va Dune toate, Lite() , Intro alma mica
o WE.) ¶ ® Trans. Ban. Banenota de mica va- (COSS.).
loare, de zece creitari (L.-m.): tinerete, halve scumpe, BANEASA (p1.-ere sf. 2 Sotia unui B a n.
Ctimpara-v'ss, n'am bancute (HOD.). 0 BANE4TA (pl.-ete) sf. (DAM.) Daha mai mica Cu
BANDA (pl.-de) sf. O Ceatd: sarAcite de bandele cloud manusi [b a ni].
de zavergli, de baabuzuci, de Zaporojen1 Si de ante de bands BANESC' adj. De b a n i, ce priveste banii:
de tilhari ritspinditi paste toot& tara (1.-GH.) ¶ 0 X Deatd. eran gata a da concursul for moral al ..- (1.-GH.) ; afaceri ba-
trupd: 0 din cavaleria noastrit sa mearga sa supere a- neat', daraveri de bani.
rlergarda duamanulni MALC. TO (pl. band°, banzi)j Ceatil BANESC2 I. adj. 2 De B a n, a unui Ban: o
de muzicanti, taraf de ldutari: militarA; bands de multime de panduri banesti... se repaint on slibille scoase
lantar1 lucan hone al doine (NEOR.) ; mi-at dat boil pe mincarl (1.-OH.).
S1 pe bauturi, si Inca mai aduci 41 Mimi In case (RET.) 2. BANEASCA St. (HASD.) Joe tardnesc.
0 (p1. benzi) Fdsie de hirtie care se lipeste Impre- BAN*TE adv. In ce priveste banii: sta destul
jurul unui jurnal, unei reviste, etc. si pe care se de bine baneate [banesc,].
scrie adresa: un Wotan malt... pregatea benzile pentru BANET, Mold. BANrr sbst.col.Gramadd, multime
expeditie (VLAH.) ¶ 5 1\ Marginea elastied a biliar- de b a n i: el asculta on drag cum 11 zurtila in urechi
dului: bila n'a atins bands ¶ C) I\ La jocul de po- banetul for IVLAH.1.
pica, marginea din dreapta sau din stinga, captu- *B.F.INGA sf. (P BANcA.
sits cu scinduri, pe planul pe care se rostogoleste 0 BANGTU sin. Mold. ISEZ.) Lungan, magiiddu, de-
bila [fr.]. sirat [ung. bang 6].
BANDAGIST sm. Cel ce fabricd sau vinde t BAN!, (-anesc) vb. tr. Trans. 1 A da b a n i, a
bandagii [fr.l. cheltui: oamenil d')) sat se mirau de undo ballasts el atlta
BANDAGIU (p/.-agii, agiuri), *BANDA.T 701.-aje, potop de ban ,RET.) ¶ ® #A seoate barn de la cineva.
a-) sill sä lea bani pre unit da la tncbisorl de-1 hanea,
apoi ii slobozea (N.-cosr.).
BANP Hines° 1. vb tr. ©2 A ridica la rangul.
de B a n, a face Ban ¶ C) F A se adresa cuiva
cinstindu-1 cu titlul de Ban: nu ma tot Willi: (HASD.).
2. vb. intr. A stapini ca un Ban: ee te-olu ridica
Ban la Craiova $1 Zu ca-1 bani De to -i fetich (TEoo.).
BANICA sf. 4 sPilivTA 0.
OBANICER sm. Mold. (rAmF.) 9 Mestesugar care
face b an it e.
BANICIO4RA (pl. -oare) sf. dint. BANITA: gash
Fig. 346 Bandagiu. Fig. 347. Bandagiu. o de malaiu Si se !Moron cu el acasa 1SEZ.).
BANIE sf. t Rangul, demnitatea de B a n: a-
-ajuri sn. I 0 Leghturd, fd.sie cu care se leagd ceasta boierle a ',inlet In veohile vrem1 n'au lost (LET.).
o rand, o frInturd, etc. 346) ¶ 0 Cingatoare
(1.. BANIERA. (p1.-ere) sf. =BANDIFRA : corporatille on
de otel elastied pentru cei ce sulk' de surpaturd baniere urmau In cadentA 0.-on.) [fr. bannier e].
E. 347) [fr.]. BANIOR1 S711. 0 dim. BAN': mai bine la -ti Ali
"BANDAJ.A. (-ajez) 1. vb. tr. A lega cu un b a n- al cauta-ti de nevoi (CRG.) ¶ 0 pl.
d a g i u, a face un bandagiu. =Pon'
2. vb. ref/. A-gi face un banda- d BANI§QR, sm. dim. $ Sub-
giu, a se lega cu un bandagiu. altern al Banului, un fel de
*BANDERILA (p1.-11e) sf. Su- judecdtor ambulant, care avea a-
Rd mica prevazutd. In virf cu un tributiunea sa judece afacerile de
stegulet si purtata de toreadori mai mica Insemnatate.
In luptele for cu taurii [span.]. BA.NIORTE sf. (HASP.) $ Da
BANDEROLA Fa- lea platitd Baninui de cdtre
sie de hirtie care se lipeste In ju Fig. 348. btinigoii.
rul unui pachet de mtirfuri, unei Banderol/. BANITA (pl. -its) sj Veche Fig. 3441 Banita.
carp, etc. si care an se poate des- mdsura de capacitate pentru ce-
chide deelt rupindu -se aceastd. flisie (0 348) [fr.]. reale, Mind, maim, etc. ( 20 oca), astdzi In-
121
www.dacoromanica.ro
BAN- locuita In mare parte prin dublul-decalitru ([ 03 prafata galbenusului oului: °tale ce all oo' in vartea
BAR 349); pr. ext. vasul de aceasta capacitate: se tit-
Ileau In judecata pentrn o re. de millain (vLAH.); (E): ott
rotunda 51 nu shit ciurnite, acelea slot buns (MAR.) ¶ 0 p1;
* Mica plant& jerboas& din familia compozitelor.
o (sau alt benne), grozav de mare; 0: 11 dal cn Infloreste mai tot anul In livezi, 'Mete si pa$uni;
bands sill da on °hunt, despre aceia cari to raspla- se cultivii mult si
tesc Mu pentru binele ce le-ai facut; banita on ca planta decora- ti
care dal, on awes primeett (ZNN.), dupe cum vei face, tiva; florile sint a 1%:3 leier Pv",
a$a ti se va rasplati [vsl. "b an i c a].
BANJO sbst. J Un fel de chitara. a Negrilor
din America, Intrebuintata In jazz-band;
albe sau galbene;
numita $i banu-
ter.paralute",
ref
are gitul foarte lung, camera de rezonanta bumbu$or",
In forma de tamburina $i 5-9 coarde de butculite", floa
metal ([J 350) [fr.]. re- frumoasa",
BANQS adj. 0 Care are b an i multi, rush a scin-
avut: se onnostea din toll oamenli a el e... om teuta", etc. (Bet-
(RET.) ¶ ® Care aduce cit$tig bun, care a- tis perennis) ( t
aduce bani multi: exeroltInd meserii mai co- 351) ¶ 0 p1. 4
mode ei mai banoase0o,
BANTA (p1. beate)sf. 0 Fasie (de pInza,
Trans. = OIMIgiR.
B.csNUTEI sm.
de Wale, etc.): si lectia 11 va tee' din pl. 0* = BAN1TI'
tura ca mesa ye o de htrtie tvLaH.) ¶ 0 ¶ 0 Trans.*= a-
Legatura. sins de Fier, de otel, etc. ¶ nima ¶ 0 Blip.
(-.) pl. Obezi, flare: sit-i lege, sa-1 pule in (NASD.) X Aluat tA-
rforpli
bents et sA -1 ducA la winch' CPANN) ¶ 0 .G1, iat In p atrat e ma-
Marginea de la gitul sau mlnecile unei runte $i care se
carnit$i: chitltretnt Incheindu-ei bents de la fierbe In sups
mina dreapta (DLVR.) [comp. poi. b ant
Banjo. Fig. 35° [b a n u t].
< germ. B a n dj. 'BAOBAB sm.
BANUELNIC adj. Care poate fi banuit, care Arbore uria$
N. de banuit [b an u ial a].
BANUT ( -uesc) 1. vb. tr. () A-$i Inchipui, a pre-
care cre$te cu de-
osebire In Africa
11"14e-
Fig. 252. Baobab.
"
supune: unit 'Alines° ea 0 it akin vre-o comoarA, alibi cA tropicala, $i mai
=WI en fermece (CAR.) ¶ ® A-i da In gind, a-i trece ales In. Senegambia; e unul din copacii ce mai de
prin minte: or ti bAnuind ei vre-odata cA de pe monedele seams din tot regnulve-
pe care le gases° ti priveste chipul unni ImpArat roman P getal; ajunge p Ina la o !nal-
tvl-Amt inchipui despre cineva sau ceva time de peste 25 de me-
un lucru, de obiceiu nefavorabil, Intemeindu -se tri $i trunchiul lui atinge
pe o simply parere, pe spusele lipsite de dovezi uneori 30 de metri de
ale cuiva sau pe ni$te semne. cu totul Indoioase: circonferenta; fructul lui,
temindu-se de Tudor ye care-1 !Annie de a fi Inteles on Paea care seamana intru cltva
de la Silistra 0.-on.); bannitorul pa unul bAnueyte ei ye altul ca forma si ca marime cu
A incepe sa se indoiasca de
on vine Wisest.° cool-) II tivga, are un gust dulceag,
credinta, de cinstea cuiva ivorb. in spec. de cre- cam acri$or, $i se ma-
dinta conjugala): Busnloo bAnnind pe Slminoo cA s'o fi ninca de indigeni; Negrii 11
Indragostit ou female lui ()sp.). considera ca arbore sfint
:.vb. intr. 0 A fi suparat pe cineva, a avea ne- $1-1 impodobesc cu amu-
caz pe cineva, a-i lua in nume de Mu: isi male fats lete (Adansonia digitata)
ca no cumva s'o vadA neadormita sorted ei sa-1 banniasca ( z 352 [fr.]. .----
(cso ); nu Muni, cumttrA draga, cA n'am ou ce sA to primes° * BAP TISTERIU (pl.
el sA to ()spates (sc.) ¶ 0 Trans. Maram.A-0 a-i pares -erii) sn. frit C) Cladire si-
Mu, a se intii,ta, a fi suparat: de cumva nu o vet lua, tuata IMO o catedrala $i Fig. 333- . Bapti steriu.
111 vet bAnui dupA ea (RET.) [ung. b an n i]. in care se facea botezul (10:Capela and se bo-
BANUIALA (p/.-teii sf. 0 Parere. de obiceiu teaza, situate
nefivorabila, despre cineva sau ceva, despre vi- la stInga in-
no\ Aida sau intentiunile rele ale cuiva, intemeiata trarii In bise-
nurnai pe ni$te semne cu totul indoioase sau pe ricile parohi-
spusele lipsite de dovezi ale cuiva: o strum a ale catolice (
oonsulului to ducea nejudecat ft de-adreptul la puecarie(1.-GH.); 353) [lat.].
19: nuntil fara vorbA (Satt Nara yt moarte MrS , n11 BAR' (To/.
se polite, se ivesc adesea ii intelegeri la o nunta, barnri sn.
$i de multe orb, clod moare cineva. mai ales pe Localul unde
neasteptate, se arunca vina asupra cuiva ca i-ar se vind bau-
fi pricinuit moartea ¶ ® Indoiala cu privire la turi care se Fig. 354. Bar.
vinovatia cuiva: ca sA to thadem ea to ai Moot o asa vi- consuma stInd In picioare sau $ezind pe ni$te
teite. arata ne vre-un semn care sA ne scoatA din (ISP.) 11 scaune inalte de jur Im-
3 Trans. Maram, auparare, necaz, parere de rau prejurul tejghelei [fr. <
[b anui . engl. .
BANUICIOS adj. Care b a n u e$ t e usu. -BAR' (7)1. baruri) sn.
BANUITOR, -TOARE adj. Joc de alergare In care
snt. f. Care banueste usor: jucatorii sint linpartiti In
Bathori, sly de minte ei adunA doua tabere $i unde fie-
indatA sfetnicit sal spre a se chibzni care tabard nun. sa. faca
teAt.c.J. prizonieri din taba'ra pro-
BA.NTIT sm. dim. i*Ban tivnica ([] 354) [fr. b ar-
micut, moneta mica de arama, res].
de argint sau chiar de aur: sta. BABA' (p1.-re) sf. Ban.
Dina/ oasei un plerduse (PANN) ; adi- 4.3k Mocirla, baltoaca [srb.].
pose in soars oa nine 1 de argint r
4
BARAI (pl.-re) s/. 0
frunzele sAlclilor aplecate pe aDtt Drug, varga de lemn sau
(VI-A84 ¶ 0 ) Moneta de doi Fig. 355. F3Anuti. de metal: de Her ¶ ® Fig. 355. BarS.
bani ¶ ® Mica pats transpa- 2, Drug, fus, pirghie care
renta de 3-4 mm. dimaetru, care se gase$te la su- slujeste spre a mica cirma ¶ 0 N Bare paralele
122
www.dacoromanica.ro
 PARALELE ¶ ® Desphrtiturh In sala unui BARANGA sf 0 Lup ball in care urla intiiu BAR-
tribunal care sepal% pe judecatori de public ([ pin& a nu incepe ceilalti lupi a urla (HASD.) ¶ ® Tau- BAR
355): avocatii, marl 51 midi, cars zilnic si-an trecat rul cel mai puternic care conduce cireada $i canna
coatele de .VLAH.) ¶0
Linia vertical& ce des- i se atIrna clopotul (HASD.) ¶ @ Porecla data unma
parte In scris o masurit de alta ¶ 0 $ Liniuth care care striga in gura mare (HASD.) (R -COD.).
desparte termenii unei fractii: 8/4 [fr. b a r r e]. O BARANGT ( ire s c ) vb . intr. A striga In gura 3600
BARAB.4NCA (pl. -ance) sf., BARABANCIII mare, a plinge tipind tare (R.-COD.) (PANE.) [b S.-
(pl.-oil) sn. J Toba: vardie national& an cozi de cocas ranga).
.... $1 barabance (DLVR.) ; nnul =Bind intro trimbita. si altul O BARANI (-anew) vb. tr. *i intr. Mold. Maram. A
'Mind barabanciul (CAR.) [rus. barabanhikii]. starui en tot dinadinsul, a rivni, a nazui: poste eii
0 BARAB.O.R, BARABAR adv. Ban. Deopotriva, to ft atunci sd -mi Jai sulletni din mine (caa.).
de asemenea, In linie dreapta, paralel [srb. b a- O BARATUT ( -nese) vb. intr. Trans. (FR. CDR.)
rabar].. BARATUT.
0 BARABART (- dram) vb. refl. Ban. (HASD.) enc.) tBAR.4.Ti SM. art Preot catolic: Watt' obstea... as-
A se potrivi, a se asemana, a se impAca unit cu mita cintArile latlnesti ale bAratnint woos [ung. b a -
altii [srb.barabariti se]. r a t 1.
BARAB9rU sm. 0 Plant& din familia urn- iBABAT, (pl. aturi) S71. BERAT.
beliferelor, original% din Eu- #,BARATA (p/.-ati, -ate) sf. Un fel de eh-
ropa meridionala, a card ra- ciula sau $apca de pisla sau de postav ce purtau
clacina. searntina cu un mic slujitorii curtii In timpul Domnilor fanarioti:afi
morcov; cre$te prin tufisuri pnrta in port unguresc si on barate negro de pled (LET.) [W.
$i locuri necultivate, dar se barata< it.].
cultiva $i In gradini ca plan- _4, OBARA.T.A. ( -ten), BARATAI (- dew), *13AEATI ( -Mesa)
t& alimentarh (Chaerophyl- 1. vb. intr. A striga In gura mare: Si Neeciloaa
turn bulbosum) ([J 356): mines cAvenea Obinind $1 bdritlnd, Din buzdugan asvirlind:croca.
barabot sirat1 ou pine $1 cu ceapti 2. vb. tr. A cart, a certa, a blestema: El pe sine
(RET.) ¶ ® Joe thranesc [ung.
Fig. 356. Baraboiu. le bartitea Si din gut' asa grata (sug.).
barabolya]. BAR4TCA 10- BAR4cA.
BARABVLA (p1.-ute) Mold. y Cartof [rus. rut. BARATT eee- BARATA.
barabolja]. BARATTE sf. 1T44 Bi-
0 BARABVLITE sf. Mold. MAW.) Ogor sernanat serica catolica (in Bucu-
cu barabule. resti) [b & r a V].
BARABTJCA. (p1.-uste) sf. Mold. (MEI.) (HAW.) Bi.kRBA. (p/. bdrbi. bar- ts
= BARABOLA. be) sf. () 0
Phrul care 4
"BAR4CA, Mold. Maram. BARaTcA (pl.-ce, -et) sf. cre$te pe barbie $i pe
Mouth. de scinduri, falci; 41; clue poartA \_/
coliba, maghernith. sit-51 cumpere si pieptene ; ^
(La 357): acum vede mare $1 minte n'are sau
oineva in loon' baracelor langit $1minte scurta; la `f 7,1
nista odsute (NEOR.) ; o sea ~, ass rdsdturd, dup&
baratcd de selnduri lege. fapth $i rasplata; barbs ofir%
sufrageria de sus on
CeS de JOS
[fr. baraque).
(D.-ZAMF.) Fig 357. Barace.
lasd sti se ducA, capul sit tri-
lased, se zice spre min-
g-Here acelora cart an
\p
O BARACA (pl.-ace) sf. Trans. tem (vic.) 0 Ne- suferit o pagubh, ara-
gurd, ceata groash. tIndu-le c& aceasta ar fi i ig. 359. Barba-impAratului.
0 BARACIE sf. Baltac mic In care se scald& re- putut fi $i mai mare;
tele $i gt$tele, gropith, mica adIncatura umpluta An scuipam In iarbd Si estimp In arath tristele ur-
Cu spa In urma unei ploi (HASD.) [comp. 13.6.R&l.]. man ale bdtrinetelor; clad va face
0 BARACIUNE sf. Trans. (HASD.) cm.) Ap& statuth spinni Satt chid mi-a crests iarbd tf
dintr'un baltac [comp. BARAI. 'n niciodata; trage nadeide ca sal
C BARAGE4NCA sf. rm.) alb Un fel de joc de nni de se nutre$1 e cu sperante
chrt destine; citi pert In foarte
'ATAII4GTU' (pl. -aril, -agiur 1). * BARB) (pl multi ¶ 0 Barbie: 0 vaduva 'n
-ajuri) sn. 0 Stavilh, zagaz ',hell... Cu dot dint' to gurA, barbs a-
facut ca sh. Impiedice cur- Peril cei lungi
scnt1tti (PAW() ¶ ®
gerea unui rlu, cu scopul de ce au unele animale sub falca
a-i ridica nivelul $i a provoca. dedesubt, la bot sau la doe: barba
o cadere de alp& (LIR 358) 11 caprel, tannin', mahnutel, nocoinini,
O X FOC DE BARAJ, foe exe- etc. ¶ @ * Tepile unui spit:
cutat In a$a fel ca pro- barba spicnini; grin on orz on
iectilele (gloantele, obu- If * In compunere cu alte sub- Fig. 36o. Barba-
zele) sli cad& sau sa se stantive formeaza mai Mite nu- popii.
spargh la oarecare distant& me de plante: BARBA-LIII-ARPN -
de o trupli care, printr'un Fig. 358. Baragiu. RODITL -PAMINTIILIII ; BARBA-BO-
fel de perdea de foe, trebue aparata, fie ca se 1F,BULIIII, planth ierboash cu flori
a$teapth a fi atacata de dupaan, fie ch ea - de coloare galbuie-unta $1 cu
sn5i porneete la atac [fr. b a r r a g e]. vinepurpurii(Ajuga Larmanni);
BARAGLAIDINA (p1. -toe) sf. Pored& data Ti-
ganului: Iii antra o din soripcA, nici nu stii chid In-
BARBA-BOIEEIILIII± -
CUM ; BARBA-CAPREP, plant&
CITICA-V01N1-

sereazti (SAD.). jerboas& cu flori galbene dispuse

BAF1AT (-ileac), BIRII (-fesc, -11n) vb. intr. 0 4;;), In capitule ( Tragopogon major);
A mina oile, a le face sh meargh strigindu -le BARRA-CAPREP = AGLICA; BARBA-
b I r ¶ 0 4:4 A trece oile prin strung& ¶ O A bor- CAPREP = CRETO$CA; BARBA - CA-
borosi, a Ingina, a mormlii. a $opti neInteles: le- PREP, ciuperch de coloarea gal-
mete, ce tot birilP rdspunde °data la ce to tntreb en! (CAR.). benusului de ou, care cre$te prin
t BA RAICTA R =BAIRACTAR. pacluri pe trunchiurile de brazi
#BARAIMLIC =BAIRAMLIC. (Clavaria viscosa) ; RAREA-04-
B ARAJ BARAGI13. PREP = RAMIIRELE ; BARBA -CA-
Fig. 361. Barba-
BARANCA (pl.-twee) sf.$74 Piele de miel thiat PREIe =BURETI-DE-CONOPIDE ;BAR- ursului.
Indata dupa Mare. sau de la acela a chrui mama BA-CAPREP TOOMACEV; BARBA-
a fost junghiata pin& a nu fats. CAPREP .--IdELOSDLL ;BARBA-IMPARATIILIIP, plant&

123
www.dacoromanica.ro
BA R- obriginara din America, Cu flori mart rosii, gal- Putere, virtute ¶ 0 (55 Voinicie, curagiu, vitejie;
ne sau albe In forma de pilnie care se deschid
e- harmcie, slrguintil, vrednicie ¶ 0 * BARBA= sr
BAR seara dupe apusul soarelui si se Inchid spre ziva cREDRITA, medalie, creata prin decretul regal din
(Afirabilis yalapa) 359); BARBA-IMPARATULTIr 14 octomvrie 1904, care se con-
CURCIMUI; G3RBA-IMPARATULIII8 -=.0ATIFELGTA; fer& ofit,erilor si agentilor de po-
BARBA-LGPULIII SPINZ1; B4RBA-PQPII, plants litie sau functionarilor publici
Jerboas& cu flori mici albe-gAlbui asezate Intr'un care vor fi contribuit la menti-
fel de manunrhiu de spice (Spiraea aruncus) nerea sau stabilirea ordinei si
( 360); BARBA-SASULUI BARBA-GRSITLIT11; sigurantei publice on vor fi sa-
BARBA-TAPIILIII BARBA-Pc/PI' ; BARBA-GNGURIT- virsit un act de barblitie sau
LUX, mica plant& ierboasA cu flori albe pl&cut credinta (( 363) lb & r b a t].
mirositoare, asezate In virful tulpinei (Dianthus BARBATINIE strol.BARBAT.
sy iculifolius); BARBA-MI:1MM' plant& ierboas& BARBEC BERGE°.
n unit& si barba-Sasului", brAdisor", coada- *BARBET sm. 7..k Cline (lo-
calului", coada-ieper.coada-nainzului", iar- cos [fr.].
ba-de-cositor" sau parul-porcului" (Equisetum BARBETA., mai adesea pl.
of tense ( 361); BARBA- VRSULUI2 MATREATA-DE- BARBVIIE sf. Favorite: de pe bar
ARBOR' [lat. barb a]. beta 51 mnstati se cunostea ca era
BARBALATITA (p1. -rte) sf. Trans. (vic.) Om strain (NUM.); an dome ou ochelari gi
Imbracat cu masa [b arba-lat a ]. on barbete blonde (vLAK.) Ht.].
BARBANOC sm. si (pl. -oace) sn. ¢ Plant& cu BARBETA, (p1. -eta) sf.
fr inzele totdeauna verzi FrInghie lung& de 5-6 metri, Fig 363. Barba-
lie §i Credinla.
si cu flori albastre sau vio- fixatii la prova unei barci sau
lete de forma unor mici 4314 salupe, servind a o lega de o corabie sau de
plinii; In Transilvania se V term [it.].
impodobeste cu barbanoc BARBIE 31.0 un Partea obrazului de sub buza
steagul de la nunt& si tot 4:V4-'1k de jos: rasufla gnu, sterendu se pe sub baring. Israel (CAR.) ¶
din frunzele lui verzi se a -ft .elf1J 'Or
(:) 74. Carnea ce atirna sub falca de jos la unele
impleteste cununa pentru animale ¶ C) 3e Burata de came rosie ce atlrna de
mire si mireasd; numita o parte si de alta sub ciocul coco.sului ¶ 4
si brdbanoc", saschiu", Fig 362. Barbanoc. anal. Barbie urechii, partea de jos, carnoasa, ? Purer:
rununitA", merisor", chii ¶ ., j Bucata de lenin concavA care se apli- chii

fc aie-in -fir". foiofoi", etc. (Vinca herbacea; cd aproape de baza viorii si pe care se razima
I . minor) ( 362) [rus. b a r v en o k t; rut. barbia celui ce cinta din vicar% ¶ ®= BAR
bervinok]. BITA 2 ¶ p Barbur, calciiul toporului, bardei,
*BARBAR, -ARA adj. sm. f. 0 Nascut Intro etc. [b a r
taia ale carei legi $i obireiuri au riimas Inc& In BARBIER sm. Cel care are meseria de a rade
stare aproape salbatica, nepotrivite cu acelea ale sau tai& barba si de a tunde pArul [it. b a rb i er e].
popoarelor civilizate ¶ 0 Crud, sAlbatic, far& BARBIER -BASA sm. Barbierul Curtii
mil& (fr.< lat.]. domnesti: clod se °Manes. vre-un boter. se ducea .... de-I
*BARBARIE sf. Starea In care se afla o rildee (ALECS.).
Laid barbara, un om barbar ¶ C) Fapta barbara, BARBIEREALA (pl. -ell) sf. Faptul de a (se)
apucilturi salbatice, cruzime, salbaticie, neomenie
[1r.].
barbieri 1 F Bataie (PAW.) 143 MinciunA.
2
BARBIEREASA (p1. -rase) sf. Nevasta unui
11

BARBARIE sf. iron. Darin barbos; baballc: barbier.

intreabit pe... bintarla de Bastes... cum se strInge averea BARBIERESC adj. De barbier.
(JIP) barbil. BARBIERESTE adv. Ca blirbierii. In felul
BARBARISM (pl. -lame sn. t2.7 Gresala de bArbierilor lb arbier es c].
linibA, faruta In srriere sau In vorbire si care con- BARBIERI (-eresc) 1 . vb. tr. O A rade pe ci-
sist& in intrebuintarea unor cuvintenascocite, stil-
cite, sau contrarii spiritului limbii: petitla ea v' a recut neva 11 O F A insela T s ± A minti.
era plind de csn $1 de solecisme (000s.):
2. vb. refl. A se rade [b Arbie r].
BARBAT i. sin. 0 Urn (In opozitie cu femeie
BARBIERIE sf. O Meseria barbierului;
Si copil : chid se ivea Intr'un colt de ulna, barbell, !mei
51 coon tu)teau Windt' $1 truce 0.-Gr.) ¶ ® Sot; o; ce
stie %till, nu stie ..nu; a hie de a se mArita.
'2. adj. 0 Care are calitgile, virtutea unui
batat ¶ 0 Voinic, curagios: tit A, mama, line-ti
Mee pine ma voila Intoarce (IsP.) ¶ ® HarrliC, munritor,
sit guincios, vrednic [lat. b ar b at u s].
BARBATESC adj. 0 De barbat, al barba-
tili r: este o female... ou cove In voce si In tats (05.-va.);
croitor ; bathe bArbittesti; vIrsta barbateasell, virsta
omului Intre 25 si 40 de ani ¶ ® Perth barbateascA,
sex masculin; partea barbateasca a nnul animal, bArba-
tusul unui animal ¶ 2i Genul genul mascu
lin ¶ 4 Voinic, curagios: Ili &lama s'un clue, Cel
mai $1 eel mat !rates° (ALECS..P.).
BAFtBATESTE adv. () Ca bArbatii, In felul Fi g. 364. Barbierie In Bucure§ti, a. 1853 (dupit Doussault).
barbatilor: s'a Imbracat ¶ ® Cu vitejie, vite- 0: a Invata barbieria la capul oniva, a dinta sa se de-
jeste: fusarli se opresc atuncl $1 se Intoemesc spre bi-
tale t9ALe.11- . Cu liarnirie, cu putere: se pun pe prindrt cu un lucru, sA Invete un mestesug pe so-
muncA si second tustrel tech:nil (Rer.)[barbatesc]. roteala sau In paguba altuia ¶ C) PravAlia unui
BARBATOIU sm. augm. BARBAT. barbier (( 364).
BARBATOS adj. Voinic, curagios, viteaz: BARBINCIO.A.RA p1.-re) sf. fi4 dim. BAR-
late, de o put to strain bArbdtesc, e barbatossa (von.) [b A BINTA.
b a t ]. BARBINOC = BARBANcm.
BARBATIJS sm. 0 dim.BARB4T ¶ 0 7.,t Par- BARBINTA BARBINTA.
teg bArbAteasca a until animal ¶ 8 LOPATICA. BARBIOAFtA (pi.-oare)sf. (D 6) dim. BARBA ¶
BARBATTJT sin. dim. BARB. r. ® 4, Mica planth ierboas4 din familia cruciferelor;
BARBATEL sm. dim. BARBAT. face flori galbui care mai tIrziu devin albe (Alys-
BARBATIE sf. 0 Virsta barbateasca ¶ ® (f) sum minimum).
124
www.dacoromanica.ro
 *BARBI$ON (pl. -oane) sn. Barbut.5. ascutita Im- BARBURA.TVRA (pl. -turf) sf. l Crestatura
prejurul barbiei ([j 365): gras, gros si rumen... on In forma de unghiu pe care o fac ciobanii la ure- BAR-
un negru ea lung (MR.) [fr. b a r- chile oilor pentru a le deosebi pe uncle de altele BAR
bichon]. -1\ [barbur).
BARBITA (1)1.-Ite) sf. 0 dim. ) OBARBURE BARBUR.
BARBA ¶ 0 Petec de pima. sau -a% BARBUO.ARA. (pl. -oare) sf. 0 dim. BARBA ¶
de musama, servetel ce se In-
noada sub barbie la copiii mici
1 0 i = CRUSAT'EA.
BARBUTA (p1.-te) sf. Monet5. care circula
( 366). In timpul lui Caragea,
*BARBIUTA (pi.-nte) sf. dim. pe la Inceputul veacultil
BARBIE. trecut, si care valora 2
BARBINTA, BERBINTA (7)1. lei (vechi) si 10 parale
-Into, -inte) sf. 0 .1 Putinica, hir- (F)L.).
dau lung facut din doage de BABBVTA (pl. to)
lemn (uneori Infundat la amin- Fig. 365. Barbi5on. sf. dim. BARBA. a.

doua capetele) In care se tine OBARC por BERC2.

brInza si laptele de of La 367); Gh: clod e brinza, *BARCA, (pl.barci) sf.
Nn 1 end are de uncle, li lipsesc a, Luntre usoara cu care
altele ¶ 0 Bucov. (MAR.) 4 Nimfa fur- se pluteste pe rluri si pe
nicii, In forma unui saculet, numita lacuri; uncle au si pine 371. Bare& cu pinze
si ou de furnica" [ung. b erbenc e]. si slut prevazute cu cite
BARBOAIE sf iron. augm.B4RBA. un catart sau doua (' 37 1) Bares mea e ratacita
BARB Om (pl. -oale) sn. augm. Pe al marl] val turbid (ALECS.)
BARBA. [it.].
BARBOS 1. adj. 0 Care are BARCA.2 sf. Trans.
barba lj 0 Care are barb& mare si Fig. 366. Femeie neindeminatecit
deasa. si proasta..
Planta ierboask cu
2. BAR.BOASA (pl. -oase) sf. 4, BARCA, ittncA(p1.-ce)
Borne asezate In spice cilindrice sf. Trans. Gil Oaie cu llna
prevazute cu pert lungi si aspri; treats si mica [ung.
spicele slut patate cu rosu sau cu birkaj.
verde si violet; creste prin locuri ni- BARCACE sf. Ban. R. -
sipoase, pe dealurile ne- Oaie care nu prea ma
roditoare (Andropogon is- Fig. 372. Barcaz.
ninca on -ce, care umbla
charmitm) ( 368 . numai dupk mincare bunk.
BARBULITA (p1.-ite) BARCAGIU sm. a.- Cel ce conduce o b a r c
sf. (lit?). BARBA. luntras an ce ochi poltitori se
*BARITEIN sm. rrli
Pete de culoare rosie pe
nits la
lac (YEAH.).
1
care vrt plimtit pe
spinare, cu corp lungaret BARCAR sm. Trans. (ma.)
cam de 25 cm., avind pe 4;4 Ciobanul care pazeste
buza de jos doua mustati
lungi, foarte sensibile si
Fig. 367. Barbinte. harcele. j j

*BARCAROLA. (pl.-le) sf.

miscatoare;- trkeste In mares Mediterana si ma-
rea Neagra (Mullus barbatus)
j 0 Cintecul gondolierilor
venetieni : hicepu a miorliii o
( 369) 1 2 ~-ROVIT, peste de ee venetian& !parte ennosentit De
mare, de 20-40 cm., de co- atnnel CALECS.111 0 CInt(C usor Fig. 373. Bard.
loare rosie sau trandafirie, cu liric, formind un gen a parte
3-4 dungi longitudinale gal- ca masura si ritrn (' sau 6 8) si care anainteste o
' bui de o parte si de alta plimbare cu bares [it.].
(Mullus surmuletus) ( 370) BARC/A sm. mow
[ngr. 1.1.Trapp.aot-ic < it.]. BARCAGIU [b a r c b.].
OBARBIJNC sbst. 0 Trans. BARCAZ (p/. -aao,
X B.ecrutare ¶ 0 Mold. tsEz.) -zuri) sn. Mick barc5. cu
cramp.) Joc tarknesc [germ. W e r- pinze Intrebuintata de
bung]. pescari ([] 372) [rus.
OBARBUR, BARBI:FRE SM. 0 barkast).
Ban. Trans. Coltul dreptunghiu- *BARD sm. ©t Poet
lar din partea de jos a topo- sau preot la vechii Fig. 374. Barde. A. Bat da de
rului, a unui cutit, etc., calciiu: Celli care clnta ispra- dulgher. B. Bard& de rotar.
m'am Mist Cu barburul cntitulni 9 Fig, 368, Barboasti. vile vitejesti ale oa- --M.
Leafs.
Muchie. V. Virf.L.
C. Calciiu. T. To-
0Trans..ta Clintriunghiular cu- menilor celebri (]373) pori§te sau coada.
sut la pieptul si In spatele camasilor ba.rblitesti: 10 Pr. ext. Poet: No1
Tu camaell m1-1 trot... Pe avow In veacul nostru acel soin ciudat de barzi Care 'n-
barburnl dinainte Pune plug mama prin poeme sit devle oumularzi (VAIN.) [fr.].
cu eas evite, Pe barburul din - BABDA (p1.-de, O band) sf. O rre"' Unealta a
spot Pune plug en ease boa g , dulgherilor cu care
()K.-BRO.) [lat. barbulus ° cioplesc lemnul, un
< barba]. fel de secure cu Mo-
BARBURA (Cl npr. sul lat si coada scur-
i ¶ ® frh Numele popu- ta; alta data Intre-
lar al sfintei Varvara pe Fig. 369. Barbun. buintata si ca arms
care Oranii o serbeaza la de razboiu ( 374):
4 Decemvrie; In a- un pridvor al cams aco-
ceasta zi, femeileist perig stn rAzimat pe stIlp1
Imbarbureaza co- ciopliti din ow (000n.);
piii, adica li Insem- Incep a asv 11 Intelneli
neaza la barbie, la Cu sAgeti, suliti, barae
frunte si la obraji Fig. 370. Barbun-ro§u. et ]anti (atiLc.) ; C) : svErle Fig.-375. Barda.
cu degetul aratator on bards In Dumnezeg
muiat In miere sau In zeam5 de aline [lat. (sau to hula), se zice despre cei nesocotiti, nebuni
Barbara]. sau despre aceia can se razvratesc Impotriva
125
www.dacoromanica.ro
BAR- tuturor ¶ C) * (I' BUDA constelatiunea Persen, de topor cu coada lunga: tree roate de Nemti si on
numitli de popor si Capat,Ina"Toporul" sau 1000 de baiduct cu M 0$.-coat [pot. bardysz].
BAR Carul dracului" ( 375) [ung. b a r d]. BARDITA (pl.-tel sf. Mold. Bucov. dim. me.RDA0
BARD4C, BARDAC 1. (p1. -ace) sn. 0 BAR- In belciugul de la carlmbuldedesupt... era aninatA o (CR0.).
D4cA.1: Ian bArdacn cu apa proaspAtii(J)P.1 11 BARDO sm. Ban. 3t = BtaizA [comp. alb.
0 0 /ten. \ as de lemn In care curge bardho$].
rachiul din gurile tevilor de la cazan BARDUI (-awe) vb. tr. A lucra, a ciopli cll
11 ® 0 /ten. Vas de lemn de forma ci- barda: Numai din topor clop= al din bardA bAr-
lindrica ce seamana cu o donicioard; duitti (R.-COD.)
e unitatea de raisura pentru lichide BARDIJI.INLA (p/.-lell) sf. 0 Faptul de a
(in valoare de o oca) ( 376 . b a r d u i C) Ciopliturile ce cad din barda.
,
2. sm. N arietate de prun al carui
fruet, bardaca, seamana cu goldana Fig. 376.
OBARDZ... = BARZ...
BAREJ pm- SARIS.
Bardac.
[to. bardak]. *BARELIEF BASORELIEF [fr. bas-relief].
BARDA.CA1, BARnacA (pl.-ace) sn. ® Vas mic BAREM', BARIM adv. Incaltea, eel putin, ma-
de parnint, ulcica, cofita, cana cu car: bine ca barim de trice sp1nzurittorii at Invtitat Tata
toarta de Mut apd ([11 377): MI re- nostru" (ISP.) [srb. bare m].
pent de 1 aduse si o bardaca de apA de la BAREM, (pl.-me) sn. + Publicatiune in care
lzvor (ISP.) ¶ 0 * Pruna goldana, se dau socoteli facute gata (tabele
pruna cu git, fructul bardacului de Inmultiri, de dobinzi, etc.) [fr.].
[bardac]. *BARETA (p1.-ete) sf. Caciula ro-
BARDACEL (p1.-eie) sn. dim. $ie (de lina sau de plsla), In patru
BARDAc ® . colturi, pe care o
BARDACUT.A. (p1. -rite) sic . dim. pout& cardinalii (El
sArtnacA: It1 vanes o bei Intr'o Fig. 377 379) [fr.].
de styli (ISP.). BardacA. OBARHE (N)T sbst.
BARDAHAN, BIIRDIIH4N (p1. Tesatura din ata
-ane) sn. 0 7.k Stomacul mamiferelor: on este si bumbac [germ. Fig. 379. BaretA.
mai bine lupule sit ai In Coate al- Barchent].
lele cu ce s& -ti umpli blirdithannl, si *BARICADA (-Lulea) 1, vb. tr. A ,face baricade,
0 7..t Spec.
Mr& as muncesti (ISP.) 11 a Inchide, a astupa
Una din despartiturile stomacului printr'o baricada, a In-
rumegatoarelor (1378)9 0 iron. gramadi diferite lu-
Stomacul omului lacom, nesatios cruri In mijlocul dru-
¶ 0 Plnterele, burta mamifere- mului pentru a-1 as-
lor: Input... 11 apnea (pe armAsarin) tupa $i a Impiedeca
sl IndetA bardithanul spargIndu-1, ma- Fig. 378. astfel pe vrajmasi sa
tile la piimInt ti viirsa (CANT.) ¶ B. Biirdahan. trend: 0 rise, o te-
iron. Pln tece (al omului) : MA bites rsest* a Ingramadi lu-
o'un bat de corn Peste bArdithenul got (MAR.) ¶ ® Pr. anal. cruri In dosul unei u$i
Partea cea mai umflata la °elk pintecele oalei ¶ sau al unei ferestre,
Pielea care Invele$te stomacul si matele vite- spre a lmpiedeca pe
lor, Intrebuintata Inainte vreme la ferestrele navalitori s'o deschida.
taranilor, In locul geamurilor de sticla: a apart o 2. vb. re fl. A se add- ...Pmaztior
tereastra de bardithan (em) [h u r du f]. posti In dosul unei ba-
BARDAHANEALA (pl. -elf) sf. Faptul de a ricade [fr.]. CP_
bardahani (Cow.). BARICADA (pl.
BARDAHANI (-anew) vb. tr. A sfIsia un ani- -ads) sf. Infaritura fa-
mal cu coltii, a-i versa matele (vorb. de fiarele sal- cuta In mijlocul dru-
batice (COST., lb a r d a h a nl. mului din bolovani, Fig. 380. BaricadS.
BARDAHANOS, BuRDinilins adj. 0 Cu pin- butoaie, care, lemne, copaci, etc. cu scopul de a
tecele mare, burtos, pIntecos ¶ ® Pr. anal.: altit se apara de vrajma$, ImpiedecIndu-1 de a trece
calk tot S.511 de bArdlibinoasA ea $1-un pop& la agiun (SEZ.) ¶ Inainte ( 380): et Inceroara un minut a B8 apAra sub
3 I. Insareinata, bortoasa: fatii mare... burdn.blinoesi, ocrotiree unei bericade (BAL.9.) [fr.].
on pIntecele pInit Is gull (MAR.) [bardilhan, b u r- BARIBRA (p/.-re) sf. O Stllpi sau pari batuti,
duhan; c(mp. gi BIIRDIIIHQS). In parnint $i Impreunall
BARDAN, 13/11DINN (p/.-ane) sn. = BARDAHAN: cu sclnduri pentru a In-
btrdan de pupa (Paw.), pintece mare; trot borte lipite Cu chide un drum $i a opri
bArden Inchipueso terestrele (NEGR.) . trecerea prin acel loc
BARDANEALA sf. (COST.) = BARDAHANEALA ® Poarta de intrare a
[bardani] unui ores, locul pe unde
BARDANI (-Anon) vb. tr. (com.) = BARDAHANI. se intra. Intr'un oras, In-
BARDANOS, BIRDANQS adj. = BARDAHANOS: tro comuna, unde se
cut If trebue o scroatit groasA bardAnoasit (5EZ.). platesc taxele pentru
0 BARDAQ S 4. adj. = BARDAHANOS. marfurile ce se introduc
2. BARDAOASA (p/.-oase) sf . Trans. (BUD.) Milta.halti. acobo: lute° alba eram la
OBARDA$ sin., Ban. 0 /ten. = BARDOS. Capul Podulul de-atark ba-
OBARDAS sm. Trans. Maram. 9 Cel ce lucreaza riera Moullor de astAzi ().-GH.)
cu bard a, lemnar, dulgher: ...Ill are lipsA de patine 0 Drug sau birnA mo- Fig. 38x. Bariera.
unelte (stet.). bile. cu care se poate
OBARDAI (-Asesc) vb. intr. Trans. A lucra cu Inchide vremelnic trecerea pe un drum, pe linia
barda, a exercitameseria de barda $, de dulgher. drumului de fier, etc. (L 381) ¶ 0 e Piedica, ob-
BARDAWE sf. Trans. Meseria de b a r d a $, stacol [fr.].
dulgherie. *BARIJ w BAWL.
OBARDATT sbst. Trans. e Faptul de a b A r - OBABILCA (p7.-ce) St. = BALERCA [rus. b a
d a $ i; ocupatiunea barda$ului: dacA copilul tin are rilko].
tragere de inima la 11 di la ora$ sit trivets acel Incru BARIM ow- BAREM.
(RET.). *BARI$, 44* BARP (p7.-eur1), *BARP..7(7)7.-jurt) sn.
OBARDAUN (E) sm. Ban. 0/ten. 4 = GARGAHN 0. o Pa Tesatura foarte rara de 'Ind: alungInd un !Intim
BARDIdI04.11A (pl.-re) sf. Mold. (FAME) dim. cu no nitvod mic de barbs (ALECS.) ¶ ® .. Broboada fa-
BARDITA. ult& din aceasta lesatura si cu care se Maga. fe-
BARDI (p1.-ise) sn. W Arma veche, un fel meile In zile de arbatoare: 41 vire memo tImplele sub
126
www.dacoromanica.ro
barigulverde (mom) ; apusun bares curet ; cocoana ...on
bare] bavain legatil Is SEW (CAR.) [fr. barrage].
BARITA (p1.-te) sf. sit Protoxid de bariu de
coloare alba, Intrebuintat In sticlarie [fr.].
*BARITTNA (p1.-1ne) st. ® Mineral foarte ras-
pindit In natura. care se gaseste sub forma de
cristale izolate sau In mase lamelare, mai rar In
mase compacte prin filoanele metalifere; e un
sulfat de bariu [fr. b a r y t in e].
BARITON sm. j C) Vocea mijlocie de bar-
bat trine tenor si bas ¶ ® Vechiu
instrument musical, de mArimea unui
violoncel, cu 7 coarde sub care erau
de jos, In care s'a pus mercur; prpsiunea at- BAR-
mosfericA se cunoaste dupe gradatiunile spate
pe sticla sau insemnate pe tablita pe care e fixat BAR
tubul, si care arata cu preciziune Inaltirnea la
care s'a ridicat mercurul In coloanli, sub influ-
ents apasarii exercitate de atmosfera (S 384, 385) 11
0 Inregistrator, barometru care Inregistreaza. au-
tomatic, pe un sul de hirtie, variatiunile presiunii
atmosferice, numit i barograf" (Lg 386) 11 0
aneroid pr. ANEROID [fr.].
*BARON sm. r 0 In evul mediu, In Franta, nu-
me generic al tuturor nobili-
lor ¶ ® Titlu de nobletti, de un .

intinse si alte 9-24 coarde de metal rang mai ridicat declt cavale-
care vibrau si ele clnd se cinta din rul si inferior vicontelui (10 trsi
instrument ¶ 0 Instrument de alarna 387) [fr.].
de genul saxofonului (A 382) [it.]. BARONEASA (p/.-ese) sf.
B4RrU sbst. a, Metal bivalent, 0 Sofia unui baron ¶ Fig. 387. Coroana de
de coloare alba, cu greutatea atomic& O Femeie care poseda o baron.
137, care se gase$te In nature aproape baronie [b a r o n].
numai sub form& de sulfat si de *BARONET sm. r Titlu de nobleta, in Anglia,
carbonat [fr. b a r y u m]. harazit unui mini de cavaleri, si care trece prin
Fig. 382.
BARTZ (pl.- tzar!) sn. = BARES: pe mostenire numai la partea barbateasca [engl.].
Bariton.
cap poartd w.nri gi tulpane IVOR.' . BARONTE sf. sg 0 Titlul, rangul de baron ¶ 0
OBARIC.4 (-to) vb. refl. Often. A se catEtra, a se In evul mediu, In Franta, titlu de/nail& nobleta
buric a. O Mosie care da proprietarului titlulde baron [fr.].
BARLABOIU sin. * = BARABQIU. BAROS (pl.-ease) sn. W Ciocan mare $i greu
OBARNACIU adj. Tr.-Carp. Negricios, oache*, Intrebuintat de fierari (E 388): Fermin'
brun: Mtnard eu oaf! barnaoi, Alba esti, dar nu-mi Area eel mare pe carols nici trei oauteni nn-I putean
placi [ung. b a r n a s].
(IK.-BRS.) ridica, at se ince. en dinsul (ESP.); gloatele tigli-
OBARNACUT adj. Tr.-Carp. dim. BARN4cm. nest1 miasmata on siteurl, gi baroase (BD.-DEL.)
BARNAVZ snt. Ban. 4 0 = BARZAVN If ® -- [tig. baros< grec. pcipog]
GARGAipr. BAROSAN adj. F ® Mare si greu
BARNUT adj. Trans. BARNACIU [ung. b a r- felt un bar o s), enorm ¶ ® ® Cu
n a]. avere mare, foarte bogat, care are
'BAROANA (pi.-oane) cL.' multi bani.
= BARONEASA [fr.baronne]. BAROSCQP (pl. oape) sn. 6 Aparat Fig. 388.
BAROC adj. (D Neregulat, in forma. de balance, care serveste sa Baros.
pocit, extravagant: nine de in- demonstreze principiul lui Archimede aplicat ga-
fluenta acestni jargon ne-au mai zelor si vaporilor (] 389) [fr.].
ramas astral (CAR.) ¶ ® tn mu *BAROU (p1.-otai) sn. ii 0
stil de arhitectura predominant Locul, Banta unde stau advo-
de la sfIr$itul veacului al xv- catii In sala de $edinta a unui
lea pina In veacul al xvn-lea, Fig. 383. stil baroc. tribunal, a unei judecatorii ¶
caracteristic prin abuzul stuca- O Corpul, ordinul advocatilor:
turilor, poleiturilor, ornamentelor, unele de o na- decanul baroulul [fr. barreau].
turn. cludata. (1 383) 11 C5 ) moans s, *BARON (p1.-oane) sn.Trans.
music& cepritioasa, suparatoare ¶ 4 (0 Catifea (mai ales rosie): Le-
Ciudat- Idea barocit [fr. baroque< it. lea on barsoanele Nu sti mulge die
barrocco]. (IK.-BRS.) [ung. b a r s o n y].
BAROGRAF BARTA. (p1.-te) sf. Ban. (via.)
(p1.-ie) sn. 6 = BEARTA.
BAROMETRU INRE- BARTAC sbsl. (DRABR.) Ca-
GISTRATQR rfr.]. zan pentru fiert apa /rite° po- Fig 389. Baroscop.
BAROIU sm. varna..
Una din nume- 0 BARTITA (p1. -ice) sf. Mold. Un fel de pojghila
roasele porecle ale (de mucegaiu ce se formeaza deasupra borsului
Tiganului. sau a verzei laterite (SEZ.) (RV. CRG.)
*BAROM g- # BARUT sbst. Praf de pusca [tc.].
TRIC adj. (A BARZ 1. adj. Ban. Sur, cenusiu, cu pene de co-
De barometru, loare amestecata, albe si negre (vorb. de pasari):
privitor la baro- pane baize; sisal a; 1:11n-in. Wawa Focu ad to area
metru, observatiune
a, observatiune
(PAC.)
2. BARZA (pl. berze) sf. 2 0 Mare pasare cala-
flicut& cu baro- Fig. 384, 385. nal °metre. toare din ordinul picioroangelor;
metrul ¶ 0 corn- are ciocul drept, mai lung declt
panie societate societate.pentru curatirea la- capul, gitul mare, penele albe,
trinelor prin pre- lar la virful aripelor, negre; pi-
siunea atmosfe- cioarele, lungi si rosii, cu 4 de-
rica [fr.). gete; traeste In Europa, Africa
BAR0M si Asia, mai mult prin locurile
T R T.3 (p1.-) baltoase si cele udate de riuri;
sn. 15 CD Insttreru- se hraneste cu broaste, sopIrle,
ment, inventat de $erpi, pesti, soareci, insecte si
Torricelli (1643), viermi; la apropierea toamnei, ___---
care serveste sa pleaca de la not spre sari mai
masoare variatiu- calde, ducIndu-se plat In cen- Fig 39o. Barza.
nile presiunii at- trul Africei; se Intoarce pe la
mosferice; e alca- mijlocul lui Martie, facIndu-si cuibul In copaci, pe
tuit In genere din- Fig. 386. Barornetru inregistrator. acoperisurile caselor sau In clopotnite; sosirea ei,
tr'un tub de cris- ca si a rIndunelelor, este un semn ca. s'au sfirsit
tal inchis la capiltul de sus, si recurbat m partea gerurile (Ciconia alba) CV 390): 0 Omuta a In-
127
www.dacoromanica.ro
BAR draznit sA qi.aseze onibul lingA ooqul bnclitariei (L-GH.); C:4): *BASETA pl.-ete sf. i injosire ¶ ® F Jos-
a se Mg Mita ca barn, se zice de cei ce se mindresc nicie, fapta sau vorba josnica, purtare nedeinnk
BAS peste masura, si mai ales despre qaracii mindri [fr. bassesse].
pasdre ceva mai mica decit barza BASFOND ( pl.
alba, de care se deonebeste prin penele ei brune -duri SM.,c1.Parte de
negricioase, cu lustru metalic violet sau verde; teren mai lasata In
pintecele si soldurile shit Ins& albe; e salbatica .$1 jos, mai scufundat&
sperioasa, de aceea nu se apropie de locuinte, ci dectt cele din prejur
traeste prin padurile dese si pe munti; numita si [fr. bas-fond].
barza-tiganeasca" (Ciconia nit /re) [comp. alb. BASILAR = BA-
bardha]. ZILAR.
BARZAON sm. Trans. (MAR.) 4 , BARZAVN I *BASILICA, BA-
11 _ eakoAvx i . ZILICA (p1.-ici, -ice) sf. 1g. 393. Bascula.
BARZAcN(E sm. 4 1 Insecta ceva mai 0 4s s La Romani,
mare si mai groasii decit al- mare edificiu public care servea de tribunal si
bina, cu corpul vargat ace- In care se Incheiau afaceri comerciale; multe din
perit cu perisori, si care pro-
duce o miere aproape tot asa
de gustoasa ca a albinei, dar 707/
mai Uchida; isi face cuibul
prin paie sau In gropite In
pamint ; produce, cind sboara,
un fel de sbirnaitura carac-
'
teristica (Bombus terreslris)
391 : un barzaune negru-gal-
ben se luptase cu un paianiin ma
mare decit Mitsui (ee.-VN.) ¶ - ----
qAkhAux .

BARZONIU adj. Ban. =

BARZ.
BARZO*, BARZUS sm. Ban. Fig. 39r. Barzauni.
3p smizA [or '361:mos].
'BAS (pl. -Burl) 1. sn. J 0 Vocea barbateasca
profunda, cea mai coborita din scara muzicalk:
SA verse din git dulci glasnri, Soprani, se-
ounde qi purl (PARN) ¶ ® Partea cea mai
grava dintr'o bucat& de muzica cln- Fig. 394. Basilica.
tata de mai multe voci ¶ ® Struna cea
mai groasa la unele instrumente cu aceste edificii au fost transformate, mai tirziu, In
coarde I ® Instrument de alama care biserici crestine; de aei. in evul mediu, numele
scoate numai sunete grave (,] 392) ¶
5 CONTRABAS.
-
de dat on -carei biserici crestine ¶ 2 Mf Astazi
nume dat bisericilor $i catedralelor mai marl,
Z. sm. Persoana care cinta cu vocea mai impunatoare ( 394 [lat. .
cea mai coborita din scara muzicala "BASILICALE = VA-
[fr. < it.].
BASADA PM' BESEADA.
Fig. 392.
Bas.
SILICALE.
* BASILISC = VAST-
--
% I 0: 41:'.,
i.1
.
tBASADT ( Adesc) Trans., BAsADui (-ueso) Maram. WC. 41%;Cr. r? t ?,: '.
vb. intr. A vorbi: Staqi, Turoilor, nu grabti, CA on Gruia BASIN (p/.-inuri) sn. ..,,,:, .)-,-. 1 1*,...,9
t.....? Air t ,-.
bAsaditi (BIB.) [srb. besjediti]. 0 Rezervoriu mare de
BASALT... BAZALT... apa Intr'o gradina sau .- ,-.
BASAMA, BASAMA BAGsEAmA. inteun pare, havuz (2_]
BASANLEA.C, (p1.-ecuri) sn. 2 Rachiu prost a- 395 ¶ ®Rezervoriu ma- Fig. 395. Basin.
mestecat cu multa apa. re de apa pentru scaldat
BASA1VIAC2 sm. 0 /ten. StIlp mic si gros Intre- ( 396) ¶ 4. 21 unui fluviu, unui rdu, terito-
buintat la cosare [srb.]. riul udat de un fluviu, de un riu $i de afluentii
BASAOCHIU R BAZAQCHIU. sai: ul Dunarii; ~ul Siretului ¶ 4 ~ul noel marl,
BASARABEAN I. adj. Din Basarabia. toate tarile ale caror ape se varsa in aceasta
2. BASARABEAN 87n. BASARABEANCA (pl. -ence) sf. mare: ui Mediteranel Locul Inchis de la un
Loruitor din Basarabia. port de mare uncle se adapostesc corabiile In timp
t BASAU sbst. # \Dine, necaz ¶ ®t Razbu- de furtuna ([01397) I o p Cavitatea osoasalase-
nare 1 # Ocara Mold. Ura, ciuda [ung.
11
bhsz mlnie, b o s z u razbunare"].
*BASC1. sm.. Numele unui popor de rasa ibe-
Hai care locueste In muntii Pirinei.
S adj. Relativ la Basci, al Bascilor: umba a
[fr. basque].
BASCA, sf. 474 Toga lina de pe o oaie: sewn-
Se-va oa ploala sore (e8.-sca.) [comp. alb. b a s k a].
BASCA2 sf. s Partea unei blaze de la cinga-
toare In jos, poalele unei talii sau jachete femeiesti
[fr. basque].
BASCACARA (-Ares) vb. refl. 0/ten. Mold. 0 A
largi pasul ¶ 0 All sluti trupul on fata, a se
strimba, a se schimonosi [comp. RAscAcAR4].
BASCHTNA (p1. -ine) sf. Mold.s Bluza sau talie Fig. 396. Basin.
facuta din stamb& si pe care o poart& femeile
(SEC.) (PAMF.); tfrgui unchesu ..0 ou puobitei (FLOR.) [fr. zata Intre trunchiu sf extremitatile inferioare
basquin e]. ([] 398) [fr.].
BASINET sbst. gl Un tel de punga In scobitura
BASCUL.A. (p1.-uiej sf. Aparat cu care se chi-
taresc poveri marl, cu greutati de zece on mai rinichiului din care pornesc o munime de tuburi
mica, (clntar) decimal (( 393) [fr.]. urinifere [fr.).
O BASEN BASW. BASIST sm: Cel ce clad cu contrabasul [fr.].
128
www.dacoromanica.ro
 BASM.0, BAsmu (p1.-me fsn. Ar° Povestirea unor *BASTA ode. Ajunge! destull [it.]. BAS_
in timplhri inchipuite, In care fapte vitejesti si is- *BASTARD L. adj. 0 Nascut din parinti ne
prfivi minunate sint savIrsite de feti-frumosi cari, casatorili ST patB Nhscut din Incrucisarea a ul

.r _
1 , doua rase (vorb. de animate), sau din Incrucisarea
a done specii (vorb. de plante .
2. BASTARD sm., BASTARDA (pl.-de) sf. Care s'a
nascut din parinti necasatoriti, copil(a) din Boni:
avn durerea sA vazd pe numerosii sal lii leginiti 51 bastarzi
sftslind tare prin pretentitie for (stux.) [it.).
BASTILVIENT (pl.-onto) sn. es Corahie de on ce
14 -V1';"?-7;--t-,===7- forma sau niitiime:
tr'nna din schelele ei (1.-GH.) [it.].
pe care eram a si abordat In-
*BASTINGAGIU (pl. -agii, -agturi), *BASTINGAJ
OR* ; (pl.-ate, -ajuri) sn-$ir de chichite sA
-.4,VOSTet.M4 sau chesoane, de lemn sau de fier,
asezate de-a lungul burdului unui al-cd[
Fig. 397. Basin. bastiment de razboiu, si in care so
pastreaza hamacele In timpul zi-
luptindu-se cu zmei si cu balauri, Ii birueso in lei 400) [fr.].
cele din urmil, ajutata Bind In intreprinderile for 'BASTION (pl. -oane) sn. X Lu-
de zine, de cai nazdravani, etc.; poveste: Incepura crane de fortificatiune asezath la
sA povesteasea basme 51 zicatori unghiurile unei forthrete si facuth
glumete (coos.) ; Viata, gln- 001 nix Oui Mae
din phinint acoperit cu brazde, din
durile noastre, Ni s'or pares un zid de piatra sau de carainizi (
basmn stint (VLAN.) [Mr/3AM]. 401): zidurile din preJur ocolindn- Fig.
BASM4 (p1. -male) sf. le on bastioane si fortiticatii iem.c ) Has(ingagiu.
0, Bucata, mai adesea ph- °a.. [fr. < it.].
trata, de pinzi on de *BASTON (pl. -oane) sn. p Bat, lung de vre-un
matase, care serveste metru, cu maciuca sau incovoiat la capatul de
pentru sters nasal sau sus, si pe care se
sudoarea, on pe care fe- acaa sprijineste cineva 9F.Vs3
nieile o poarth pe cap rig. WI. Basin. cind umbla: cu ne- ,33
innodind-o pe sub bar- rodul clnd vorbestl,.,n1
bie, sau cu care barbatii infasoara gltul: 1st ail -ti pregatesti (PANNIII
-
stergea frantea Cu o
1$i
caramizie IDLVR.1 : F 0): 'a scoate
cured, a desvinovilti cu totul pe cineva, a-1 gitsi
0 Pr. ext. Lovitura
data cu bastonul:
-3-a3
Ftg. 401. Bastion.
Mat nici o vina. fi 0 # Materie colorath de bum- dnpA °Revs bastoane,
bac, de in sau de lint (smsall 0 aocui In basmale REV.), I-a Mint dot ani In flare (1.-011.) [it.].
un fel de Nora care se joach In Moldova dupe masa BASTONADA (p1. -ado) sf. C) Lovituri date cu
de cununie [tc.J. bastonul ¶ 0 Pedeapsh, obicinuith inch In unele
I BASMAGTU sin. 43,5 Cel ce fabric), boeste sau tart, constind in lovituri date cu un bat la thlpi
vinde basmale: nnul (era) pe Podul Tirgului-de- [fr.].
afarit (CAR.) [IC. basmagy]. BASTONA (pl.-ate) sn. dim. BASTQN.
BASMALUTA (pl. -ute) sf. di7n. BASMA: bits-
maluta bine legata ImPreturul gltului (BR.-VN.).
BASMANTER... = PASMANTOR...
. [tel.
t BA*1 sbst.
aurul are
: =AGM: dumneata sA Hi sAndtos... ca
(D.-ZAMF.)
oBAS, adv. Ban. Trans. Mar, tocmai [srb.].
BASMU pm- BASM. t BAT, prefix corespunzAtor lui arhi-, care se
fi BASN, f BAsNu (p1. -ne) sn. O BASM ¶ 0 Po- construeste cu substantive, pentru a ardta pe eel
\ este mincinoasa, legends, fabule: la Coate aceste mai de Hama, pe eel mai de frunte dintre (mineral
bane, nu lipsea nielodata de a educe ea manor 81 ye Mats cari au aceeasi meserie sau aceeasi insusire (p.-BAs-
alugA (ODOM) ; a se face de , a ajunge de poveste, a AGA, BA$-BOTBR, BAS-CIOHODBR, etc.) [tc.].
ilichpea In gura lumii, a se face de ris [vsl. b a s ra]. *BAS-AG4 sm. Primul cdpitan sau comandaiit
BASNA (p1.-ne) sf. Povestire mincinoasa, fa- al unui detasament de Turci: Era cdpitan ease, Bag-
bulk legends: ne lnvatA pre not aceasta oil neamnl o- agaua Tnrcilor (ALECS. P ) [b a V + a g a].
meneso nu poste fi norocos (Pm) [b a S n]. BASARDINA (p1.-Ine) sf. (1' BASOLDINA.
t BASNAR sm. Care istoriseste basme, povestiri 0 BABAFIR sbst. = BAIBAF!R: Mimi% de in Cu-
mincinoase, fabule: an mut us marele istoric sA on mai
tie tratat de 0.-eca [b a s n].
Bata cu fir $1 en - (TEOD.1.
*BAS-BESLIAGA, BAs-BEALEAdA sm. i Mai
BASN4S sm. = BASNAR. marele peste beslii: an trimis papa nn apt si pe bals-bee-
1- BASNI (- nest). 1. BASNU! ( -nest) vb. tr. $i intr. A Haat on cltiva beslii (LET.) [tc.baS-beSliagasy].
povesti minciuni, a isLurisi fabule, legende: aceasta
socotim sA fie adevArat pricina... lard nn ce Mantles° unele
t B.414-BOLER sin. (0 S Cel dintliu, eel mai
de seama boier al Tart!: bas-boterul purta hanger la
I topiseturi (CANT.) [vsl.basnitilibasn]. ban 0.-uu., ¶ O Boier snare, boier de frunte: DU Cu-
j BASNITOR, # BAspirroFau sin. Care povesteste ferea apueitturile de ce le avea cuconu ratrascu la rile
minciuni, care istoriseste fabule, legende: baanuitort mart MUG.) [bass +boier].
ca acestia... basne scornesc (CANT.) [b ii S Ii tl i]. * B4*-BUrUCBAS (A), BA:Is-Bum:Wee sm. it Mai
*EASON (p/.-0a- marele peste zece bulucbasi, seful gardei dom-
no) sn. J p FAGOT nesti: trimetInd pre bas-bulucbas cu selmenit la gazdele
I (D Joe de orgh boierilor(MUST.) [bass + bulucbas(a)].
amintind timbrul BAS-BUZ.4 sf. n Braga de prima calitate:
de oboe In regis- Hal la bruit, flora drags, Braga bunk bas-bnza (TEOD.
trele grave [fr. < [b a 5' + tc. h it z a bragii."].
it.]. BASBUZUC, . BA$I-BUZII0 ...: au gash
BASORELIEF ;Arlie jefuite si sariteite de bandele de . (1. cm.).
(pl.-eturi), *BASORE- BASBUZUC = Bit$ -BUZA : Intl% Intr'o bragagerie:
Uri/ (D1.-evarl) Sri. Fig. 399 Basorcliel el, sit gust ce aveti (DLVR.)
P Sculpture faroti- (de pe columna lui Trai.n). BACyCA adv. O Deosehit, afar.) de: pensia e da.
to pe un monu- o am dupe legea a veche, e dreptul meu letor.); 0 : una vor-
ment, ale chrei figuri sint ntnnai putin iesite a- si ne Intelegern, se zice cind dui oatneni vor-
lai% din plan (1;1 399): ezpresivele basorelievnri ci- besc .si nu ajung sh se Inteleaga, hind fie-care In-
negetice de pe am! lui Constantin (ODOR.) [it.basso- telege intr'altfel ¶ 0 De de-a dc, loc. adv. Deo
rilievo]. sebit [tc. b a k a].
1.-A. Candrea. - Diclionar enciclopedic ilustrat. 129 9

www.dacoromanica.ro
B tBle.L$CA, #13,asTA (p1. mod) si. 0 A 2 Lucrare
de fortificatiune facuta pe ling& santurile unei ta-
13)!-
A bere, din pamInt sau de zid, In forma de turn *i
de unde se tragea cu tunurile: Muse Legit In agile trot
site o table, adiab o built den Mari de santnri u.t.-cosr.1 C)
Pivnita boltita: Intrarl In basest rotunda cn paretlt el
pardoseala de piatra wooe.1 [refacut din pl. b a * t i, sg.
baem- BASTE].
OB4$CA adv. Ban. = 13460A.
BA$CALUT ( -nose) 1. vb. tr. A desparti, a deo-
sebi, a separa.
2. vb. refl. A se desparti unul de altul, a se deo-
sebi, a se separa [b a s c a].
# BA-CAILVIACAM sin, ; Cel dintliu dintre
caimac,ami [bass + caimaca m].
B.A.-CAPICHEHAIA sin. t Primul dintre
capichehaiele [bass + cap ichehai al.
# Re4-CAPIGTTJ sm. t CAPIIGI-BASA. [b ass
+ Capigill
BA$-CAPITAN sm. Capitan de frunte [b a V'
+BACA*T
capitan].
(-titan), BASCASIII (-nese)
refl. = BASCALUI.
I BI.i-CEAT) sin. ; 0 Mai marele peste un
regiment de ieniceri ¶ ® Capitan peste o suta de
lefegii [bass + ceau s].
BA§CHIE, BASCHW St. FT Un fel de ciocan cu
leafs sentuita de care se serve*te do-
garul; numita si ciochie", papusa"
sau batic" ( 402).
B4§-CIOCOIU sin. (sAIN.) Ciocoiu
de frunte [b a *a + c i o c o i u].
B.A-CIOHODAR sm. 0 La
Turci, primul ciohodar sau lacheu
al Sultanului ¶ 0 t Intliul cameras
al palatului domnesc: rAposatul Ma-
(AucA... gl mina dreaptd. a In VodA,
cum s'ar Moe astAzi intIlul aghio-
tant domneso [ tc. ba§-ëoh 0-
(1.-011.)
d a r].
# 134§-CONACCTU sm. t Mai
marele peste conaccii [h ass + conacci. u].
OBA*FIR = BAIBAF!R.
B.4§-11ENGHR sm. (WAIN.) p1. Cel mai de
frunte dintre hengheri [b a *a + henghe r].
BAW vb. intr. $i refl. vulg. A da o basins; 4):
capra base sl oala pate rusinea, cei mici, cei saraci shit
de multe on facuti vinovati s pedepsiti pentru
L Rotund, umflat, in forma de basica: desohizind ochil
faptele savIrsite de cei mari sau de cei bogati
[lat. vulg. 1) Issir e].
Fig. 403. 404. Ba5ibuzuci.
BAIBUZVC sm. ©X Soldat voluntar din tru-
pele neregulate ale armatei turce*ti ([] 403, 404):
omoran pe agalele can voiau sa-t retie sa nu treat*
DunArea (t.-ou.) ¶ ® Pr. ext. Om violent, turburator
[tc. baal-bozuk].
BAIBUZTJCESC adj. De basibuzuc,
ca basibuzucii.
BAIBUZUCV*TE adv. Ca basibuzucii, In
felul bmibuzucilor [b a*ibuzuc es c].
BAIBUZUCTE sf. Purtare de bavibuzu c,
violenta, salbaticie.
www.dacoromanica.ro
BAICEI., 0 BESICA (-sic) 1. vb. tr. A face sa se
acopere (pielea) de basici: razele soareln1Ce
(ORL.) ¶ ® ® -Abate
teau prin par 01-I begloan plelea i sta
s trmni c, ass !nett se -i ba*ice trupul: ill Man, et
to basic (tw.).
Z. vb. refl. A se acoperi de basici [lat. vulg.
thIssIcare].
BAWC.A., OBESICA (p1.-tei) sf. 0
culo-membranos la om $i alte
p Sac M.1.1S-
animale situat In partea infe-
rioara a abdomenului *i In care se
Ingramadeste urina; numita si
basica udulul sau blights urinarA ([]
405) ¶ ® Membrana aceasta scoa-
sa din corpul animalului si us-
cata, intrebuintata ca burduf,
pungk etc.: el tat pun o = de vaoA
In cap In care-gi ascunse otirn1 eel de
our (ISP.) ; scotindu-si begica de tntun,
o desfaan 10-01 raS0C1 0 OEM% (SAD.) ; 0
vb. tr. $i
basica 'n loo de sticla e intinsa 'n fe-
rAstruie (EMIN.) ¶ (31 6.) Basica fierei,
sac membranos, la om si alte a-
nimale In care e strInsa fierea 7 Fig. 405. 13.BlOcA.
0 )41. Membrana In forma de de-
saga, umpluta cu aer, care se gaseste In corpul
pestilor si care le serve*te
- pentru a se putea ridica si
cufunda In ape; a numita
din cauza aceasta si Inno-
410 "bow-
Uttoare ([ 406) ¶ ® F Mica Fie- 4.06 BS' inn 0-
umflatura, case face pe piele tito:re.
de pe urma unei lovituri,
unei arsuri, sau din alte pricini; bastes en tea= 0
dales ¶ ® Globule plin de aer care se formeaza pe
suprafata unui Rebid cind e pus In miscare, cind
fierbe sau fermenteaza; pleats on Meld, ploaie rep ede
*i cu picaturi mari, formInd basici pe suprafata
F g. 402. apei In care cad picaturile; de sApun, globule% de
each.. aer care se formeaza suflindu-se In spuma de se-
pun ¶ ® # Balon ¶ ® Glob de sticla ce se pune
In virful unui bat, ca ornament In gradini: betels
de la trandafir... cu baslol de Mica( In yid (13R.-VN.) ¶ s
44. Movila mica ramasa In urma eroziunii apei 9
to id DAIWA-PQM:WM = GOGOWIA [lat. vulg. *b e s-
s i c a].
BA$IC.4.T 1. adj. 0 p. BASICS ¶ ® Pr. ext.
marl sl bAgicatl de lacrIme (DLV13.).
a. BMW/WA sf. 4 Varietate de struguri.
3. BMICAT sbst. Faptul de a (se) basica.
BAICATOR adj. Care produce basici [b a-
i c a].
BA$ICATVRA (p1.-tart) sf. Acoperirea pielef
de basici de pe urma unei
arsuri, unor lmpunsaturi de
albine sau din alte pricini:
bAsicatura de viespe e mal vent-
noasit dealt cea de albino (1-.44.)
[b asic a].
BAICQS 1. adj. Care
are multe ba*ic i, aco-
$i
es_44rNy. '1114
perit cu basici.
g . Blisico6sA sf. ® Co-
pacel Malt de 2-3 metri, cu
i
flori galbene, se cultiva prin
gradini ca plant& ornamen-
tale; frunzele si semintele,
foarte amare, poseda pro- Fig. 407. BA§icoasa.
prietati purgative (Colutea arbores-
cens)(n 407) ¶ 0 GPM -PORVNBULIII C).
(131.-ute) sf. 0 dim.
BAsicA ¶ ®
TULUI.
f = LtiblYNARICA-PAMIN-
BA§INA (p1.-111) sf. vulg. 0 Gaz
fetid care iese din canalul *ezutului
® ib B.MRIA-CALI/LIII, BAsINA-
LTIPIILIII, BASINA - PQRCULIII1, DUTRA-
VDLPII = Gamma ¶ 0 * BASINA-POR- Fig. 408.
BA§ina-
CULIII2, ciuperca globuloask mai Intliu porcului.
alba, apoi rmiatica sau brune care creste
pe plimint In padurile de conifere *i de fag; are
130
miros placut si e comestibila cind e Unara; la turi date In ceva (cu obiectul indirect precedat de BAS-
maturitate Ins& e considerate ca veninoasa (Ly- la): auzind In patens EIOBtil o me la net (GM) ; Cu obiectul
coperdon gentrn alum) (r. 408) ¶ 0 BASINA- indirect precedat de In: In palms; Cu obiectul in- BAT
PQRCULUI3 BURDTELE-ORRBILOR [lat. vulg. *b 1 s- direct precedat de din: din victor; es. din platen' ¶
s 1 n a].
BA$IN9S, -OASA adj. sm. f. vulg. Care dh me-
O Mi*Cale: din aripi ;
ritinica, svtcnire: bataia inimii, vinei, pulsulul, ttra-
din buze ¶ s pMiscare
reu basini. plot; de inima ¶ u impuscatura, tragere cu
0 BASLIC (1)1.-icuri) sn. Capat liul crestat tunul (Inteo cetate): S'8U agezat tunurtle la bataia at-
si uneori Int Writ al stilpilor casci, capitel (tc.]. darner 0.-01.145 v t Distanta pe care o poate stra-
BAOLDINA pl.-ne sf. (1.! (JIP.) Femeie destra- bate glontul, ghiuleaua, sageata, etc.: erau departe
balata, desfrinat a. unlit de altul ca la o de PIMA (VLA11.) ; 11 se arata, ca la o
t BATA pm, BASCA. de glont, ooperigul nou de tiniobea (CAR.); fu aproape de lup
t BASTE me- BA$T1E. de o de sageata (ISP.) ; de aci, pr. ext. bdtala ocbilor,
BATI1 sau stun interj. Expresiune care distanta pe care o poti strabate cu privirea: sta
caut& s& imite sgomotul facut de cineva, cind face locului sit se uite cum Ina tuna, ulna clad tiles din blitata
o miscare repede spre a scapa dintr'un loc, sbughi! ochilor (CAR.) Sunetul unci tobe, unui clopot:
¶ 11

Mti 1 din nista maracini, WW1! Imi sare un tenure bataia tobel, olopotului © bunetul unui ceasornic,
11
(BR -VN.) cind bate ceasurile: se auzea regulat ca bataile anal cea-
t BASTIE, BASTE sf. X Ewa 0 : soldatii Mama sornio: cartea---nu (DLVR.) 1 0 Suflarea 11

bastil (BALL.); astatine en baste 01 boinita, din a carita pietre
si lespezi marl locuitorii... an zidit pravatii (SIAM.).
BA*TINA (pl. -inn, -ine) sf. 0 t Proprietate
mostenita de la parinti si care de veci a apartinut
farniliei: to parasesc bagtinele for si se duo de trAesc prin
codri (vuol.) ¶ 0 Intrebuin(at astdzinumai in loc.:
de ~, a' din , nestramutat, neinstreinat, remas
locului din mosi stramosi; locuitori de locuitori
can nu s'au stramutat niciodata din locul, din ora-
sul, din Cara in care locuesc; Roman de Roman
neaos [vsl. *13 a§ t n a].
BASTINAS I. adj. De bastin a, nestramu-
tat, Minas locului din mosi stramosi.
2. BA$T1N45 sm., BASTINASA St. Locuitor de bas -
Una: bAstinagul mlndrei Oltenii e pretutindenea cruce de
voinic (VLAH.)
0 BAT BEAT.
0 BAT = BIT.
BATA (p/. bete) Sf. 0 ./a = BETEL1E ¶ 0
Marginea de la gitul sau minecile unei carnasi,
banth, bentita ¶ 0 Fasia, de obiceiu de alta
coloare, care forrneaza marginea unei tesaturi sau
unui postav ¶ 0 BRTE pl. e
Un fel de cingatoare
constind dintr'o facie Ingusta si foarte lunga te-
suta din ulna. de diferite culori si Impodobita ade-
sea cu margele si cu fluturi, cu care barbatii si fe-
meile Isi hieing naijlocul: betels Inguste cusute on mar -
gele... toate scut tesute si lucrate In case (vLAH.) ; 6: a da pe
cineva De bete Mara, a-1 goni cu ocara dintr'un loc,
dintr'o case [lat. v It t a].
BATACIU adj. sm. Caruia-i place sa
b a t a. bataus
0 BATACVIU (pl. -euie sn. Ban. Saculet (in spec.
pentru Mina).
lei: tar eu mA Impiedecai si de vIntului cazui In
mare coos.); pt. ext. directiunea in care bate vintul
mai tare: Si 1-a aruncat In sorbu marilor, In bdtala vIa-
tnrilor (TOC.) ¶ Lumina soarelui, lunii, foculni,
(4
etc. si pr. ext. dogoreala arsitei, flacarii: se vede
apa sclipind fn bataia soarelui (BR.-VN.); In bataia lunii... toate
an InfatL5area fantastica a luorurilor vazute 'n vis tv1-AH.) ;
Inaltul mat din fats noastra e rnmenit ea de bataia une1 M-
ari (VLAH.) ; se Intllnesc In bdtala unut felinar (CAR.) ¶ a La-
trat: bdtala Mintier ¶ s V Gonirea vinatului alert
din ascunzatoare, IndreptIndu-1 spre puscasi
0 )3e Batala peetelui, lepadarea icrelor pentru fe-
cundare, timpul cind pasta Ysi leapada icrele ¶
i. z Bataie de cap; framintare cu mintea, trudh
pentru a patrunde sau nascoci ceva, pentru a gasi
mijlocul de a savirsi ceva greu de facut ¶ p BA-
tale de joc, luare In ris, batjocura. [lat. bat t (u a-
1 i a].
a BATAIOS adj. 0 Caruia-i place sa (se) bath,
sh. (se) is la bataie pentru ccl mai mic lucre ¶
O Caruia-i place sa se certe, sa caute mereu gil-
ceav& altora; de aci, pr. ext. kite Ia fire, mInios,
nabadaios, neastimparat: o sgriptoroaica urna pi Mi-
taioasa si rea de mama tocului (vi.an.) ¶ 0 F P Se
Intrebuinteaze pentru a arata o calitate sau un
defect in mod superlatN ; grozav, infricesat, cx-
traordinar, nevoie mare: a pregatit o salata de tie ba-
taiOaSti (BR.-VN.) ; yin cum nu se poate mai bun;
oai batitiosi, foarte iuti; muter° bataloasa, a) grozav de
frunioasa; b) grozav de rea ¶ 0 la ochi, care
(se) bate la ochi: Paste albul cal as. la ochi cildea... un par
negrn de abanos (CNA .
BATAWTA (pl. -te) sf. F dim. BATAIE.
BATAL, BATAL sm. t Berbec tutors: sa ai I

BATALAS sm. I V Acela care bate crIngurile grija de bataln Asta, cA umbla cam clrnio (LUNG.) ¶ 0
spre a goni vinatul afara, IndreptIndu-1 spre pus- 7.t Tap batut ¶ 0/ten. A sta de A.,. a sta de capul
3

casi: chiotele de yin/dome ale bataiasilor IODOB I
1411"Cel re bale apa ca sa goneasca pestele spre
plash, cind se pescueste [b a t a i e].
BATAIE sf. 0 Lovituri date cu mina, cu un
bat, etc. pentru a pedepsi pe cineva sau pentru
a-si razbuna asupra cuiva: 1-a dat o lama; 1-a tras
o ; 1-a luat la ss+; a oraorl in es.; a mInca ; 6 :
bataia a din rain, shit multi can nu se 'nvatil. minte
pina nu-i bati, bataia e leacul eel mai bun; marts
fare as n'are haz Sail cearta fAra ca nunta tare lamtari,
se zice In ironic cind se isca vreo cearth Intre doll&
sau mai multe persoane; bataia gi ocara nu se 'ntorc
niciodata, cal batut ramine cu rusinea, once ar face;
dealt batai strict, dar don& athwart nu (stria) sau mai
bine doud mIncAri declt oa) se zice despre cal lacom
la mincare: b) se zice aceluia care, poftit la mash,
rhspunde ca a mincat inainte ¶ 0 Pedeapsa, ur-
gie (cereasch) ¶ 0 X Batalie, lupta: Mihai hotarl...
de a nu da Mats In aceazi (BALC.) ; amp de , locul pe care
se cla batalia; 6 : cal de ~, a) argumentul pe care
se Intemeiaza cineva foarte des, b) tinta tuturor
glumelor, loviturilor, In spinarea caruia se des-
care& toate, ceea ce se exprima, si prin gazda 6/tai-
lor ¶ 0 Lovituri date cu o unealta pentru a pre-
lucra ceva, pentru a scoate sau a desface ceva:
bttaia Dorumbulni, artulni ¶ 0 = BATATVRA ® :bats%
sau batatura slut lirele Mute In urzealll (PAW.) ¶ ® Lovi-
www.dacoromanica.ro
® cuiva; a sta neclintit, statomic.
O BATALAIA (-aim) vb. tr. Bucov. A bate cu
batalaul: (cluepa) o spalam, o o lacem
order si o toarcem IVOR.) .
BATALA.MA, RATALAMA (p1.-male) sf. I 41
Inscris, adeverinta, chitanth C) bon. a Certi-
ficat, atestat, diploma. ¶ 0 F 6 : a lace cuiva caPnl
, a-1 zapaci, a-1 buirnaci [tc,-ar batalam a].
BATALAU (pl. -late, -la's j -hurt sn. 0 Maiul,
lopatica cu care spalatoresee b a t rufele, cind le
spelt: fu cumpllt blitutit... cu batalanri de matte orl (DOS.)
5 O Mold. Pilug, pisalog, bat scurt si gros cu care
se piseaza ceva: clot as usturoiu pisat1 Wee scant cu
(scz.) 1 0 Trans. Ciocan mai mare (de lemn) (vio.)
¶ 0 pl. Mold. / Cele doll& unelte ale cosasului,
batca si ciocanul, care slujesc Ia ascutitul coasei.
o BATALBS adj. Trans. (BUD.> BATAIQS O.
*BATALIE si. A Lupta, bataie: au Mut o mo-
vita si o cruce mare de piatra pre undo an lost razboiul Mt-
tAliei (NEC.) ; porni la .so au_ nadeldea In Dumnezeu use.i
[ngr. < it. bat ta glia].
BATALION (p1.-oane) sn. A Trupa de' infan-
terie alcatuita din mai multe comphnii
..: sage bata-
lioane de pedestrime ale $vedulul (N.-COST.) [p01. bat a -
lion si it. battaglione].
OBATAR, Want ads. Trans. Mold. Maram. Macar,
barem, eel putin: batar ants as fact si to (RET.) ; am stat
131
BAT- de capul fatal sA-ml tea batir un harapnIc (am) ; Trans. pe cineva De btttturi, a-1 atinge unde e mai simptor
batar ct, cu toate ca, macar ca.; eatar-ce. batAr-clue, 4- ® Firul de tort cc se bate cu suveica in urzi-
BAT on -ce, on -tine [ung. bat o r]. tura pinzei, numit $i bateala." (1. 414): eurtuoul tut
BAT.4RD 1. adj. Scriere .4, gen de scriere In- era mai mult urzeala dealt

Mcadenue
IONIC.) [lat. b a t tT t u r al.
trebuntata to acte $i BATATURI ar BATATOB4.
mai ales In lucarile de BA.TAQB 1. adj. CAruia -i place sA (se) b a t a,
contabilitate ( .3 409): sA (se) is la bAtaie: astfel de Imodoosi ce tot DAUM 08-
exemitIndu-se... la fel de mentlor cearta oa luminarea OOP.).
fel de !crating engleze, Ma- 2. SM. 0 Acela cAruia -i place sA bak pe altii,
lice, gotioe, ronde (amt.)
2. BAT4RDA (p1.-de) Ca/circle care e tocmit sA dea bAtaie altora: erau 01)18
etuthasi... numiti, fart decret domnesc, de catre capii vre-mul
sl.Scrierebatarda [fr.). Fig. 409. Scriere batardA. !maid politic (AP.) de alegeri, individ, Inarmat cu
BATATARNIC 1, adj. Care umbla din be o bIta, tocmit odinioarA, Yn vremea alPgerilor, sA ba-
In loc, usernic. th. si sa lmpiedece de a vota pe adversarii politici 1
2.BATAT4RmA (p/.-ee),BATATARNITA O n jocul copiilor ,.de-a armasul", eel Insarci-
(pr.-te) sf. Ban.S;;J Oaie care nu prea nat sA dea, cu o basma rasucita, atitea lovituri la
manlnca on -ce, careumbla numai dupe palmA cite porunceste domnulsau Imparatul (PAW.).
mincare bunk ¶ ® Planta ierboasa, 3. shst. Mold. .7\ Lemnul cu care se loveste
cu frunze asculite, cu flori galbene, iningea mu.).
si cu fructele acoperite cu peri scull! BATCA' (p1 sf. r Pn fel de nicovala mica
si aspre la pipait; numita $i petim- infipta Inter) bucata. de lemn ascutita
broasa" ( Senecio crucifolius) (] 410). $i pe care cosasul Isi astute coasa. ba- ,///
BATATQR 1, adi . verb. BATE ¶ ® tind cu un ciocanas ( 415) [rut. babk a.
Care bate ¶ 0 la ocb1. refacut dupA a bat e].
2. BATATQR sm. Cel ce bate: Cu Nitta .1.4. 410. BATCA (p1.-ce) s f . x Mica masura
de patru 1 (DOS.). Batittarnica. de greutate (cam 1/,, gr.), in spec. pentru
3. BATATQR (p/.-toare) s n . p G), BMA our (BUD.) (vie., [ung.].
cu care se bate laptele prins, brighidau, mitts ¶ ORINTCA3 (p1. -ce) sf. 0 Mold. ColareA ar
0 Limba melitei (DAM.). impletita cu care copiii prind pasarele Ba.g tctl
4, BATATOARE sf. Cl) Maiu, lopatica ¶ CD Trans. (BUD.) lin fel de cursA, capcana pentru
cu care se bate pinza clad se nalbeste, prins soareci. pa
cu care se bat rufele cind se spala a..ma BATCH' (p1.-ce)
( 411)''® re- Un fel de titirez care se s/.3e BABITA' 0 [sl.
miscs cu batai ritmice chid 5oagarul e *babka< baba
In actiune (oast) ¶ CD = BATOZA ¶ 0 (big. cu acelasi In-
Ducat& dreptunghiulara de lemn solid, eles)].
cu ajutorul careiamasinistul bate forma, Fig 41 r. . BATCA s (p1.-ce
spre a o aseza !a nivel, Inainte de a
Batfttoare.
sf .> 0 BABVSCA
Incepe tiparul ( 412). 01 ® Pete de 20-25 Fig 416. lizteA.
BATATORT (-oreso), cm. ce seamana cu
BATATTJRI (-ureso) vb. fr. platica $i traeste prin bAltile Dunarii; numit si
batculitti", corb anca", corpa( n)ca", corn a-
A Intare, a indesa pa-
mintul, calcIndu-I cu pi-
cioarele sau batIndu-1 cu
AMMO,'
.adametims2m11
Mat", etc. (Blicca bjarkna) (j 416) [sl. *1) abka
<bab a; comp. rut. b abk a].
maiul: astupart groapa, o BATGULITA. (p1.-te) sf. )cp. pea BATck 0.
bttttorirt ou Militia $1 ple- BATE (bat) 1. vb. tr. 0 A lovi de mai multe
melt... (Dem.); $i -apoi In pusta Fig. 412. BAtAtoare. on pe cineva, a-i da lovituri cu mina, cu un bat,
mea s'o Ingrop $1 s'o bttttn etc. pentru a-1 pedepsi, pentru a-i face rau: ou
ream an Calla (I;) -ZAPAP.) [bAtAtura]. mann, on mina, on picloarele, cu Wu]; N mAr pe cineva,
BATATVRA (p1.-turt) s/. 0 Faptul de a bate, a -i bate Mu, a-1 stIlei In bAtai; is Wei pe eineya,
bAtaie: auzind... bttttura to a pedepsi pe cineva lovindu-1 peste tAlpi cu o
Doarta, se minunart ct ce Porde
It tie (RET.) ¶ ® Bataia yin -
-
nuia, cu un bat; itt to MBA (sau to stases), a pra-
Midi, a cheltui in jocuri $i In petreceri: dud puneau
tului: Mete 'emus legate de mina pe cite o Para, o btteau la WM pe must (I.-m-i.); 117 a
copaoin... lovindu -se la Mita- seam et priceapt taps FP. 14PA ; pe umtr pe (Alleys, a-1
tura vintalui (sp.) ¶ ® LOC lovi usurel cu mina peste umAr In chip prietenos ¶
bat atorit, Indesat, intArit O A lovi cu putere de ceva, a izbi: mnierea rea sin-
prin multa cAlcare sau ba- gurit-si clft palme $i-$1 bate capul de pared (PANS) ¶ ® A pe-
tern; In spec. locul di- depsi (volt. de urgia dumnezeeasca, mai ales In
naintea easel care, prin Fig. 413. Bataturi. blesteme): Dumnezeu nn bate au bttul, se zice chid vine
continua calcare de vite $i de oameni, s'a bAtut peste cineva o nenorocire; bait -te varga lui Dumne-
bine, asa ca nu zeu 1 bait -te mtnia lui Dumnezeu l; de asemenea, In ju-
mai creste iarba rAminte $i blesteme: si mit batii Dumnezeu dad mint;
pe el; pr. ext. bast -I Dumnezeu I Alte expresiuni ca: bast -I norm' I
curte, ograda: 0 bati-I Conceal bait -I maul 1 bait -1 cruces I batit-1 pIrdalni-
potent strtmtt... stra- etc. se intrebuinteaza adesea ca
cul 1 bait -I pustia I
Mee de la Dan- exclamatiuni de uimire sau de admirare: sare ca
ia pint in bStttura o malmutit pe armAsar, parcit-I vas, bata-IDumnezen1 (1.-GH.)1
locuintel stApInului 0 A A Invinge, a birui (In rAzboiu, In luptA):
moue ); se ptrpalea $tetan eel Mare a Writ pe Turd in mai multe rinduri
ou Irina la soarele © X A lovi, a ataca o cetate cu tunuri, cu pusti,
care poleia bttAtura cu masini de rAzboiu, pentru a o cuprinde: Vineri
ler (DLVR.) 11 0 LO- Fig 414. B. BAtAturti.--13. Ur- (OR.-UR.); de ad
de dimineatil an Inceput a batere estates
zealkS. SuveicA.
cul btitut din fats (sorb. de pusti sau de tunuri) a trage, a lovi, a
circiumei satului, unde se aduna vara si fe- tinti, a Impusca: numtram tunurile mire btteau Silistria
tele ca sajoace: alai e lntlinl popes al obervanelor oe... umplu (1.-GH.); A.( rAzboiu, a purta rAzboiu, a se lupta, a se
bttdtura otrolumelor (MAK) ; thee mtrunt in vv, oumpanindu- razboi ¶ C) (0 A invinge, a Intrece, a se arlita mai
® IntariturA, InvIrtosare a
Se In Coate partite (SAD.) ¶ tare (Intr'o discutie, Intro polemicA, la jot): 1-am
pielei, la mlini sau la picioare, si pe spinarea ani- bttut de (fault oil Is billard ¶ © A da lovituri cu o
m.tlelor de munch sau de calarie, produsa prin ba- unealta pentru a prelucra ceva, pentru a scoate
tere sau frecare (2] 413): tilolndu-mi loo printre ceva dintr'un lucru:i pamtntul (aria, etc.), a Intari
dame... Milatnd pe bSttturiie mosnegilor (NEGR.1 ; e: a MCA pAmintul prin lovituri cu maiul, cu picioarele, etc.;
132
www.dacoromanica.ro
71"." Meru', a-1 lucra cu ciocanul, a-I ciocani: 0:
bate Horn' cu e cald, nu scapa prilejul din mina,
nu pierde vremea, zoreste o afacere cind vezi eh e
bine Indrumath; I
coasa, a ciocani coasa cu
ciocanul pentru a o ascuti; monetA, a face
bani: grin', porumbul, etc. a desface prin lo-
vituri cu imblaciul, etc. grAuntele de grlu, boabele
de porumb, etc., a imblati; k $c prima, a lovi cu
vatalele firele de hatatura pentru a face teslitura
mai deash; un porn, a-1 scutura, a-i lovi crengile
cu o prajina, cu o nuia, ca sh pice fructele; 0:
bate nnoile pIna nu pica frunza, sh facem on -ce Inert]
la vreme; hainele, covoarele, a le levi cu un brit
ca sa !ash praful din ale ¶ ® A amesteca bine
prin lovituri date cu o unealta: 'male; laptele;
0: apa sa aleagS not, a face o munch zadarnica, a
lucra fAra rest; X mazarea, resoles, Hulett, a re-
duce boabele fierte de mazare, etc. in stare aproape
lichida, frecindu-le si amestecindu -le bine; W
cartile (de joe), a le amesteca ¶ 0 A infige, a yin!,
a baga In ceva. a Intepeni prin lovituri repetate:
can cuiu, on Diron In perete; so, can par, un Krug In pa-
mint : broasca la raga; potcoava; cercuri la o
bute ¶ C) j A face sa rasune prin lovituri (vorb.
de unele instrumente muzicale): toaca; 0: toba,
bate toba la urechea surdului, se zice despre cei ce nu
ver sa asculte; tactul, mascara, a masura tactul,
timpul, lovind usor cu ceva; a juca lovind
tare cu picioarele in pamInt: brit'', °bindle ¶
0 Ni A asvirli, a arunca departe, a repezi, lovind
Cu ceva: mingea, turca, poems, etc. 1E @ A umbla
des intr'un loc, a strabate, a cutreiera: se Inhaitase
ou cltiva feciori de boieri gi bateau mahaialele ().-etf.t ; Meta
ziulica bate prundurile dupA scAldat, In loc sit pascA eel er-
rant (cm); ordona... sA beta codrii, ca sit Drina De fugari
(NEGR ) ;de aci Cy: drumurile, oe nlitele, podurile,
cimpurile, a umbla haimana, a umbla incoace gi
Incolo pe drumuri fAra nici un rost; amp'', a
vorbi Intr'aiurea; ugile (L.-$1.), a umbla din cash
in cash, fare, capatliu ¶ t34 A mina: elle ¶
13
® A da lovituri, a lovi (vorb. de uncle phrti ale cur-
pului): a-gi N nteptui en pumnii; pr. ext.: a -ti yi-
cloarele, a se osteni de geaba; de geabk la mai beet'
picioarele duelndu-va (am); a-si oo gura, a-gi limbs
wan. a vorbi de geaba, fara nici un folos R ® A
viithrna, a rani prin frecare, prin aphsare: ghetele
m'au batut rau la picioare; I-a biltut jugul Ia ceara ¶ ® F
A munci, a chinui. a nu da pace: capul cuiva, a
nu-i da pace, a-1 supara cu o cerere; a-pi capul,
mintea, gindul, Urea, a-si framinta mintea, a se Os-
ten! cercetInd ceva; a-1 Ia cap, a-1 ameti, a-i
produce arneteli (vorb. de bauturi spirtoase, de
carbuni aprinsi): 1-au Want earbunii Ia cap; $i 'n mod
absolut (lard, obiect direct): aceasta-1 alto bilutnra: bate
mat tare la cap (8B.) ; a-1 gindurile (sau gindul), cu-
getul, mintea, a-1 Indemna cugetul, a-I Impinge sa
fact! ceva ¶ © 0 A vatama, a aduce strichciuni,
a bintui (verb. de ploaie, grindina, brume., etc.):
Romancele serbeazil toate Jobe de dna Peon ca grindina
se nu to bath holdele (MAR.) ¶ @ 0 A sufla tare (vorb.
de vint): clod vInturile 11 bat, frunzele-1 cad la pamInt
mow ¶ 3 A izbi, a lovi cu putere (vorb. de aph, de
valuri) : oorabia mare gi valuri marl 0 bat (PANNI ¶ 03
A lovi, a atinge, a Invalui cu razele sale (vorb. de
soare, de bunk): luna-I bates In lag (VLAI-1.)11, ® A atinge:
!Ann I se Meuse cu total de our pi-i crescuse de Mee Dui-
pele (MP.) ¶ ®rrff P., matanii, a face miltanii; a bAtut
miltanii pentru mintuirea tarn, milostiva Domnita Elena
(VLAH.) ¶ 0:4 i;4 1111 berbec, un tap, a-I Intoarce, a-1
castra ¶ (3 7.k o fa* a o inchleca (armhsarul)
pentru fecundatiune 1 It A -ti a. Joe de cineva, a-I
lua in ris, a-1 batjocori, a-1 lua in bataie de jot.
2. vb. intr. 0 A lovi, a da una sau mai multe
lovituri In ceva (cu obiectul indirect precedat de In):
bAtea au pumnii in usii gi-mi striga de zor at -1 deschld
(vLAH.1 ; cu pictorul In plimInt; de aci, in mod absolut:
bate gi ti se vt. desohide, care 81 ti se va da; In palms,
a lovi de mai multe on cu o palms In cealalth, a
plesni din inlini: a) in semn de aprobare, de mul-
tumire, de bucurie; b) pentru a chema o slugs:
batu in Palma gi Immo' teciorului sa-mi agtearna In odala
copillor ().-OH.); O : eft ai bate In palme, intr'o clipa, in-
www.dacoromanica.ro
(lath, numai decit ¶ ® A lovi, a da lovituri In BAT-
ceva (cu obiectul indirect precedat de la): la non,
BAT
la poarta; : In sfIrsit succesele an fnceput sa batil ph la
u$a mea (zutHa ; (P): (craninno bate la use, se apropie,
nu e departe; 0: cane bate la poarta slims, o on beta gi
altul la poarta tut, tine cere un serviciu de la altul,
va veni vremea sa i se ceara gi lui ¶ 0 A lovi, a
da lovituri In ceva (cu obiectul indirect precedat
de din): din picior, a) a lovi cu piciorul In pamInt;
b) (? a porunci, a se rasti; rF : din pluton', a fi
foarte bucuros, a nu mai putea de bucurie
A izbi, a lovi cu putere (cu obiectul indirect pre-
I
cedat de tn): zidul de area In care bat valurile Oltulni
ivisof.)11 ® A misca: din aript sau on ar1p1le; 0: ...din
(sau In) braze, a duce lipsh de can lucru de mare tre-
buinth, a rh.minea Inselat In astepthrile sale, a
nu se alege cu nimic ¶ 0 gi A se mica In mod nit-
niic, a sviCni: a-i inima, pleptul, Ana, pulsul, Ma-
ma; ®: a carui inimik bate la orl-oe fapta noblIA (1.-OH.)
® 0 A sufla (vorb. de lint); 0: 11 bate vintul In
traista, e sarac lipit; 0: clinii Tatra, aletul bate, lumea
multe vorbeste, dar omului sa nu-i pese, ci sal!
vada de treaba II ® 0 A cadea cu putere, cu
sgomot (vorb. de ploaie, de grindina, etc.): dud bate
Plant, lunge toporul in pamInt, ca-i bine ISEZ.) ; kite° sears
Wulf de far* pa crud ninsoarea Weft In [reamer' (I.-GH.) 1
u j A rasuna, a suna (vorb. de toba. clopot, etc.):
bateau dobele, de gIndeat ca bubue Cher.); clopotele biserioil
domnesti... bateau en glas Mini° ionoo ; de asemeneavorb.
de un. ceasornic: ceasornicul ce bates de Se auzea pest.
; de aci, F :
tot Mimi (LET.) la auz OT i la ureohi, a a-
trage luarea aminte, a face vilva; innintage o soot.-
tate secrete, cn numele de eterle, nume modest, care nu bates
la auz (1.-011.); 6 : bine (s au tau la urechi, a suna fru-
mos (unit), a Marva (a nu placea) auzului ¶ s. A
Ultra: torah... au Inceput a a., stragnic ,SEV.1; 0: cflnele
bate. vintul duce, Wawa multe vorbeste, dar omului sh.
1111-i pese, ci sa -gi vada de treaba ¶ 0 A lovi, a
atinge, a Invalui cu razele sale, a lumina (vorb.
de soare, lima, stele, de lumina focului, etc.): clod
am deschis ochii, soarele bAtea In gram (VLAH.) ¶ Cti Os-
.1 impu:7ca, a tint!: Turcil bateau on tunuille in Musoali
de-i prapacleau (I.-GH.); cft beteDusca, cit de departe poate
sh ajunga, sa strabata glontul pu'tii; de aci, 0:
eft bate ochiul, tit vezi cu octal, cit poti cuprinde cu
vederea. cIt vezi do departe . Ia ochi, a atrage
prea mutt Mares aminte (trezind interes sau be-
nniata) 0 Vurb. de colori: in rogu, In galben, etc.,
a da In rosu, in galben, a se apropia intru cltva
de una din aceste color! ¶ 0 Mold. (en...), a avea
tragere de inima, a avea simpatie: Lnluta on bate
nicidecum on Mullin (ALECS.).
3. vb. refl. A se lovi unul pe altul, a-si da lo-
vituri unul altuia: Matti Se bat Intro ei; s'an biltut on
pietre, cu pumnii, cu picioarele, on ciomagul, on sable, etc.;
(CW1,411211 Cu In): s'a batut In duel; berbeoil se bat In ca-
pate;ow cap in cap sau In capete ¶ 0 la A se lup-
ta pe timpul de bataie. a se razboi : RomAnii s'an
batnt totdeauna, n'a lost ritzboht Tara ca e1 sa nu fl Barn
asupra paginilor (I. -OH.) ¶ 0 e - on moartea, a trage de
rnoarte, a fi In agonie; $(.. au morns de vent, a se lupta
cu primejdii sau greutati inchipuite; on gindu-
0 rile, a se framInta cu mintea ¶ 0 A se certa, a se
hipta, a cauta sa se Intreaca unii pe albs pentru a
capata ceva: littelo streine... earl se bittean meren De
beta tart. se retrasesera pests bunko 0.-GH.); de aci, (F)
Mold. Bucov. a cauta cu drag pe cinevasau ceva, a-i
plhcea din cale afartt; (balatul) se bate tare &wit remal
tvoft.I; o vita care se bate twee tare dupe Bare se numegte In
unele parti ale Bucovinei mtrsita (MAR.) ¶ 5 A se lovi pe
sine, a-si da lovituri: triceps a piing.) 41 a se on
pitman In cap (I.-GH.); re; : ou mina (SOU en palms)
(3i7RA ¶ ® A se lovi cu putere de ceva,
peste frnrit a...
a se lZbi: s'a batut on calm' de toti peretii; 0: omul pink
clod nn se bate on cavil de pragul de sus, nu-1 vede pe eel de
jos s. PRA(} ¶ C) t;') A Sc mica In mod ritmic, a so
eirtri, a svicni: 1 se bate inima, vine, pulsul, tImpla, play-
ful, ochiul. eprinceana ¶ 14 A se svIrcoli, a se sbate:
fart{ sit adormi )DLVR.) ; 0 :
o
,
nu to -a framIntat dorul ca sit to ball pe 'arta noaptea Intreaga
ca Destele De meat, a duce
\lath Mina de necazuri [lat. b a t t (u) e r
BATE sbst. F numai in loc. no pule de , 0 bti-
133
BAT- tats' stra$nicd: mai clIndu-i un puiu de ass din senin 2. vb. refl. Ali bate joc: lel batjouree de Noe ce
BAT
(CRC)[b a t e].
BATE4LA. (p1.-eii) sf.
faces corabie In mune (N. COST) [batjocurd].
0 /ten. Ban. BATA - BATJOCORITOR, -TOARE adj. verb. BATJO-
TI/RA 6 ¶ 2 Mold. BATCA3 2 [ b a t e ]. CORI81 sm. f. Care batjocoreste, care -$i bate joc,
BATBLISTE sf. Mold. 1 Loc batAtorit de Aite: care i a in bdtaie de joc: oamenii ajunsesera... sfAtosi 6i...
In ma1 bine se face hrigca declt In pAmInturile oele notiA (ION.) bati000ritori (si.v.); glas .-; ma uitam cu milli $1 la bane,-
¶ O Loc de intilnire: uncle era a flAcitilor si a fetelor coritori si la batjecoriti ((SP.).
(on.) ¶ 0 Bucov. c Locul unde-si arata cineva is- t BATJOCORITVRA, t BATJOCIIRITTRA (pl.
pravile, unde -$i desvoltd activitatea: lumea Intreaga -turn St. (COR.) (BUD.). Batjocura. [b a t j o co r i].
era amnia ...le vitenilor Int to.) [b a t e a 1 a]. tBATJOCOROS adj. Trans. Batjocoritor. Ca-
BATE-PODURI sm. F Haimana, care bate re-$i bate joc: $1 banocorogi1 vor stapini Pre ei mom,
drumurile Card nici un rost [b ate + poduri]. [batjocurd).
*BATERIE sf. X Mai multe tunuri a$ezate BATJOCURA, tBATJQCORA (p1. -ri) sf. BA- I
Intr'un be pentru a tale de joc, luare In ris: vole si se lase sA moara mat
bate o cetate sau a bine dectt sA alungit de batjocura Inman (ISp.) ; batjocora s'o
trage asupra du$rna- depArtezi cu totul din case ta, oft fool pe tine to face do
nului In camp deschis; banocord 'ooL.) ¶ ® Vorbd, fapta, lucru de ris, de ba-
locul unde slot a$ezate taie de joc: ce batjocaral BA ma Dube pe mine... set Invat
aceste tunuri; compa- "4, 7 -; a b el (NEGR.) ¶ 0 °card, necinste (in spec. lacuta
nie de artilerie cu tot unei femei): tot strieliciuni Moo, cu fel de fel de rIsurt
materialul ei ( 417- Fig 417. Baterie de coaste. gi batiocuri a fete fecioare si a %mei (NEC.) [refa.cut din
419) ¶ ® p1. Planuri.
combinatiuni: grout numeros. In mijlooul dire La tsi agaza
pt.batjocuri<sg.batjoc].
BATJOCURI pm- BATJOCORI.
ambition bate- BATOC (pl.- ocuri), BATQG (p1.-osuri) sn. x-4. 0
rine tor, este specie de pests de mare ((,advs morrhua) care se-
class muncitoare aduce in Cara numai sdrat $i afumat; do aci, in
(I.-221.) ¶3 14 genere, on -ce specie de peste sarat uscat sau afu- .$1
electrlea, I mai mat: de moron, de nisetru, de crap; Pe pilau a$ -1 fee
multe buteli Fig. 418. Baterie de asediu. batoo, 811-I trinilt pin' la un be (SEZ.) [vsl. b a t o k d,
de Leyda lega- batogii].
te titre ele $ircu care se fac anumite experiente 0 BATOGI (-ogesc), BATOJI (-obese) Mold. I. tb. tr.
A batdtori.
2. vb. refl. C) A se Indesa, a se Intari ¶ O A se
svInta, a se usca, a se vesteji, a se sidbanogi.
BATOGIT, BATOJIT adj. ® p. BATOGI, BATOJI:
plsiele as Motu din Ilnii neagra bAtolitil, (VCR.) ¶ C) Slab5110 -
git, isto-
vit (de bd.-
trinete):
[44s%-1,7"11 .
estl batrin,
, ostenit. bate-
*- - ` s".
git, ai poda-
Fig. 419. Bateria unui vas de razboiu. gra ( ALECS.).
( 420) ¶ 0 F 0 sticla de vin $i una de ape ga- *BATO-
zoasa sau minerald asezate ZA (pl. -ee)
Intro rAcitoare (termen sf. Masi- F)g. 422. Eatoza.
de birt bucure$tean) ([1 nä de treic-
421): e'a agezat la o mass gi a rat (2] 422 : goals ea o de treierat grtu t/Le.8.
comandat ofrnati 41 field gi [fr.batteuse].
douA baterli on silo mare "BATRACIAN sm. solie Animal dinteo clasA
(CAR.) [fr.batterie]. specialti de vertebrate, cu pielea neteda, cu respi-
#BATGIQC PV" BATJQC. ratiune branhiala temporary sau permanentd, al
BATGIOCORI . . . carei tip e broasca [fr.].
BATJOCORI... BATRYIOR, . BATRINIQR adj. sm. Cam b
BATGROS sm. Ban. Fig. 420. Baterie electrica. r I n, brerinel : patru batrliort cu barba albs (CAR.) ; deb
BOTGRQS. batrtnior, se Intinerise eft putuse de ziva onomastics a sotiei
BAT/CI (p1.-bouni) sn. = EBIBATIC. sale (ON.).
*BATIC, (p1.-iourt) sn. Pinza BATRIN j . adj. C) Care traeste de multi ani,
sau miltase colorata printr'un pro- care e Inaintat in virsta: + se chiamA de la so de ani
cedeu special servindu-se de un Dina la 80 de ant (pRV.-MEL); 4.4 ea lumea, glrbov, sub vIntat
strat de ceard [fr. b a ti relei soarte (ALECS.) ; tot astfel, despre animate $i plants:
0 BA.TIC.IA (pl. -see) sn. Trans. oalul nu se mai !nye% In buestru (wr CAL); aim A
Betisor.
(BUD.) (SLY.) face zeama bunii or GAINA); [toot copaciu.... Bros Si ".."
*BATISTA (pl. -te) sf. isi 0 Pln- de °Ind urzise Dumnezeu pamintul or.); mai mai in
zd de in foarte subtire: pernite... pe Fig. 421. Bater e. virsta, mai mare de ani: e ou oinoi ant mai deelt
ale carer fete albe de se vedean mat mine ¶ 0 Vechiu, care e facut de multa vreme:
matte arabesouri (Fl-.) ¶ ® Basma de buzunar pen- pusese la mass... niste vin mai +.
tru $ters nasul sau sudoarea [fr.]. lt Inasu;l asp.) Care a trait odinioard., In vre-
O BATISTE sf. Trans. 136AI/turd, ograda, curte mile de demult: nrii Roman! ¶ 4 De demult, stra-
EvEc.) [b a t e]. vechiu, din vremurile de dernult: unde le era Mosta
0 B4TITA (pl. te) sf. Ban. Un fel de curse., din for din zile e (N.cost.).
Iemn de soc, pentru prins pasilri [comp . siercAa ®]. 2. gm. Urn de o virsta Inaintata, mosneag:
1

BATIR ger BATAR. un en barbs alba; a auzi, a ails din a afla din
MATJQC, BATGIQC (pl.- ocuri) sn. BaIjOCIll'A spusa oamenilor britrini; de aci, din ri, din vre-
(DOS.) (CANT.) [bat -I-joc]. mile de demult: asa era din toatA Cara 1$1 ayes Im-
BATJOCORA = BATJQCURA. paratul (RET.) ¶ 0 # Trup de mo$ie ramasa de la
BATJOCORI (-erase), BATJOCURI (-urese) I. vb. mo$i stramo$i.
tr. 0 A lua in ris, In bataie de joc: oarele va batiocorl :E. BATRINA (p1.-ne) sf. Femeie de o virsta Inain-
(FRV.-MB.); a ride
orbul eau gohiopul... Reels si se afuriseasca tata _Pat. vulg. 13 e tr a nu s < veteranusl-
gi a banocurl pe aproapele tau, pare-mi-se a fi o neomeni. BATRYN4Tic adj. Cam b a t r I n.
(tsP.) ® A dispretaii, a nesocoti: batjoeureste puterea BATRINCIOR, -IOARA (pl.-re) adj. si sm.
dumneznascA (N.-COST.) ¶ ® A necinsti: o femeie. f. Mold. (Om, femeie), cam bdtr I n(d : se

134
www.dacoromanica.ro
pleacA en multimea In Jos ea sA -1 des batrInciorului neasca, cu miscari repezi si foarte vioaie: fatale BAT
eutitul (BEL). Intindeau hors si bAtnta Cu Mali 0.-01-1.)
O BATRINCIOS pm- BATEINicios. BAT (pl. beta) sn. CD Nuia groasa, vars.& de BAZ
BATRINEA. pa- BATETEBL. lemn, uneori noduroask si cu maciuca, de care se
t BATRINEATA = BATRINETE. sprijineste cineva clnd umbla, sau cu care se apara
BATRINL, -NNA ;v. -NE. (pl. -nets) adj. si sm. la nevoie ¶ ® Pr. ext. Lovitura data cu bilt,u1,
I. dim. BATTON: bittrInelul se plimba... de cola ulna cola bataie: i-a tras cfteva bete De spinare; qtie numai de
De dinaintea Universitittli (CAR.) ; cltera deeuminte (rAmp.), to asculta numai cind 11 bati, se sperie nu-
a biruit-o plInsul (CAR.). mai de bataie ¶ 0 Betisor: da-ml un de chibrit;
BATB/NBC adj. O De b a. t r I n, ca at ba- de aci, Maram, (Vic.): sin un chibrit 7 (D Din expr.
trinilor: %rash's mica priveso ca nista cell' batrInesti la eel a its drept, Wain ea nn s'a ndscut locu(iunea
dot molifti (VLAH.) II 0 Case bittrInesti, casA bAtrineascA, eliptica a its a sta teapan, a sta batos: sUipt-
cash ramasit de la batrini, stramoseasca; clnteo nindn-se si stlnd Inalntea Inf (EMIN.) ; de aci, adv.
balada popular., ctntec popular cu subiect epic cu Intelesul de teapan: purtan mat toti.... cravatit lilla-
din trecut; vorba Wittiness* zicatoare, proverb. chie si guler =obit ee, Inalt paste nrechi (I. -OH.) ¶ 0 P :
11- BATRINBTE adv. Ca batrini i, In felul Dumnezen nu bate ennl, se zice clnd da peste cineva
batrinilor: mam -mare se ridicA si se duce In condor (CAR.). o nenorocire mare (adica Dumnezeu, clnd vrea sa
BATRINBT sbst. cot. BATED/. Batrinime. pedepseasca pe om, II face sa, simta urgia cereasca);
BATRINBTE sf. 0 Virsta cea mai Inaintata a pune bete in roate mica, a face cuiva Incurcaturi,
a omului, clnd puterile incep sa slabeasca si parul a-i zadarnici planurile, a-i pune tot felul de pie-
sa carunteasca: virstele shit aceste: pruncia, copilitria, dici ca sa nu poata izbuti; 8-$1 lua traista 'n ow, a
catarigla, voinicia, bilrbatfa, cAruntetele sl bAtrInetele (mom); se gati de plecare, a porni la drum; a ritmInea on
a ajunge la la adinci .., la o vIrsta. foarte Inain- traista 'n a sartici de tot, a ajunge pe drumuri;
tata; toiagul TOIAG; (: aduni la tfnerete, ea
Der a da prin (eau.), a da la om fitrA (ALECS.), a fi farts.
sA ai la Invatit la tinerete, ca sit am la d. ¶ (1) rusine, foarte obraznic, prea Indraznet,; a vorbi
Despre animale: Murgule, voinicule, Mai poti to la .., tot de-a bAtul (VOR.), a vorbi rastit, gata de cearta.
Cum puteal la tinerete P (BEV.) ¶ ® f Batrinime, oame- BATACHINA pa- pATAcEINA.
nii batrIni: se adnnit tot Mtn': ~le eu siatul, flacitimea CBATAGQNIE sf. T)) = BAZACQNIE' : toate bata-
en voiosia (OLVR,) [batrIn]. goniiie aides ant scoase de AI de n'are de hem (JIP.)
t BATRINT... = IMBATRINI. BATIC sbst. CD dim. BAT ¶ 0 19'" Un fel de
BATRTNTCA PM' EATEIEEL. ciocan far& coadtt de care se serveste dogarul, lo-
BATRINICIOS, BATEINcios adj. Care arata vindu-1 cu maiul, spre a Impinge In jos cercurile
b a t r I n, cu inlatisare de batrin: le vezi topite de butii.
slabs, batrinicioase fArA time (JIP.) ; ca un cocostlrc de eel BATQS adj. CD Lemnos, teapan, care nu se
bttrinclosi (CRG ).
BATH/1%4.MB sf. col. BATRIE. Toti batrInii, oa-
menii batrini.
poste Indoi: luminArele, drepte si Watts°, Intrecean H-
unt (DLVR.) ; adv.: nn cap... de stint bizantln, care gads
Intro douit coloane (CAR.) ¶ 0 Dlrz, fudul: and se apnea
.
BATRINIQR sr BilimEtioE. de afaceri, devin bStoase 51 agresive (D..ZATAF.); adv.: punind
i
BATRI/CT sm. Plants cu flori albastre sau
liliachii, originara din Canada
mina pe condein, aerie si apdsat
BATULET (p1.-te) sn. dim. BAT. Betisor.
(BR.-Vtl.) [b a t.].
si introdusa in Europa cu niste Walt 1. interj. Imita urletul lupului si se In-
pasari impalate; numittt si coa- trebuinteaza pentru speriat copiii: scotea eapnl of
da-vacii", soricel", spirince" zicea rIzInd: ban I tatA, bait! (DL1/13.)

sau steluta" (Erigeron cana- 2. Pr. ext. sbst. Lup (In graiul copiilor): tad,
dense) (i 423) [batrin]. - mama. ca vine ...I (PAA4F.).
O BATRYNVT adj. dim. BA- OBAUNA (ba1111) vb. intr. Trans. CD A plinge, a se

TRW. BatrInel. vaicara (vorb. de copii) ¶ 0 A urla (vorb. de lupi

0 BATUCA (pf.-ei) sf. Bucov. 0
Rinza de pasare, pipota. (BUD.)
0 Pr. ext. Stomacul omului
[comp. alb. btik a pintece;
mat( "].
0 BATUCEL sm. Bucov. ajrc =
DivscA-cliEEAscA.
O BATUCT (-ucesc) 1. vb. tr.
(-.) A batiltori, a bate bine prin Fig. 423. Batsinis.
Indesare sau calcare ¶ ® Trans.
Bucov. A muia prin lovituri, prin bataie ¶ ® A
scutura poamele, a le da jos lovindu-le cu batul.
2. vb. refl. A se toci, a-si face rani prin lovituri
sau prin frecare: clontul mi s'a bib:telt (FR.-CDR.).
BATUCIT adj. O p. Bkrucl ¶ 0 Batatorit,
calcat In picioare: verde* Mt se ispritvea doodad prin-
tr'o surpaturit de pitmInt (GRID.) ¶ 0 Batut bine, snopit
In bataie: iesind Tiganul, cum 11 mfiral (MB.) ¶ 0 ty)
F la cap, tImpit: no era plait InteatIta Is cap,
sA nu priceapit (RET.).
0 BATUGA sf. Mold. (ITV. CRG.) BATVCA.
BATVT 1. adj. @ p. BATE 7 0 Sdrobit, pra-
padit: de cabs si obosealit (JIP.1 ¶ ® Batatorit, pe
care s'a Meat sau s'a umblat mutt: 0 calm. .-
este caamaisourta Mr CALE ¶ (D Sri. ',tote PIP
0 Impodobit: 0 closed tot de aur, ~il on pietre mumps
(CRG.) ¶ 0 V Bani bttuli, bani gata, pesin: nn era In
stare sit gdseascd Mei o mie de lei bani bittnti (1.-au.) ¶ 0
R, Intors, juganit, castrat: berbee tap ~; de aci,
F la cap, prost, tIrnpit; 0, E d. la cap, Tocmai
ca un tap 17 C NEBATIIT: muierea e ca moara nefere-
anti.
2. EAM sbst. Faptul de a bate (in toate accep-
tiunile): covoarelor, porumbulni, etc.
BATITA (p1. -to sf. Un fel de horn
si de clini).
BAUNI (balm) vb. intr. A mugi: Nn Vitra ea slim),
Nu Willi ca boil (roc.)¶ s Trans. = BABNA ®.
BAT T 1. adj. 0 p. BEA ¶ (D Beat: e cam 55
C NEEATJT : a stat toatA plus si nemtneat.
2. sbst. Faptul de a bea: se tot end) cum s'ar pntea
desvata bArbatul de la eele eel lard cumplit (RET.) ; eau
asternut pe mtneate si pe veselindu-se ImprennA
(CRG.).
BAUTQR 1. adj. verb. BEA CD Care bea
® Care se lrnbata, betiv: Cu bArbatn1 .. Nu-1 bee
pitA 'n cupior 0g.-eas)
2. sm., BAuToutE sf. Barbat, femeie care bea
betdv(a): de nu-ti ft mineittori si bantori bunt, v'ati gasit
bebeaua en mine (am).
BAUTURA (p1.-turi) St. 2 0 Orice se bea
pentru a-si astirnpara setea, Ca doctorie, etc.; se
zice in spec. de vin, bere, rachiu si site spirtoase:
bAuturi riteoritoare, spirtoase; de va fi... beat de nu
se va carts (PRVAAB.) ¶ 0 Faptul, obiceiul de a bea: a
se da is ow, a Incepe sa bea peste masura, a capata
darul betiei; CO: blutnra e mule e, mlnearea e Indult°,
betivul tine numai la bautura, de mincare se poste
lipsi usor [lat. b lbltur a].
LAPTE BAUTURTCA (p1. -rate) sf. F dim. BAUTVRA:
binecuvInteazA, Doamne, mInearea si bAnturfea robilor tai
(cao.).
0 BAT7A er BEVTA.
*BAVARZ 1, adj. Din Bavaria, a(1) locui-
torilor din Bavaria: bore A.A.
2. *BADAREZ Sm., *BAVARMZA (p1. -se) sf. Locuitor,
locuitoare din Bavaria [it. b a v a r es e].
BAZ4 (bazez) vb. tr. II refl. A (se) Intemeia, a
pune temeiu, a (se) bizui, a (se) sprijini [fr. b a-
tartt- s e r].
135
www.dacoromanica.ro
 BAZA (pl. ze sf. C) ct, Ceea ce serveste ss sus-
BAZ- Ors trece In veghiere cu intentiunea de a face o fapth
sau sa sprijineasca o coloana, o status sau o placuta lui Dumnezeu ¶ A veghia (in inteles
BEC cladire asezata deasupra, temelie ((] 424) ¶ ® F general), a sta treaz: en dorm si inima mea b(1011110$(43
Sprijin ¶ F Temeiu, prin- a 7 (BIBL.) [bdenie].
cipiu ¶ k Laturea sau 1- BEI). (beau) vb. tr. ® A
fata unei figuri geometrice Inghiti spa, vin sau alt
care e opusa vIrfului ei: lichid, mai cu deosebire
ban nnui triunghin, laturea
unui triunghiu opusa vir- Fig 424.
//Baza. de .era
tea: .
pentru a-si stimpara se-
anti, vin; or SPA,
fului ([ 425) ¶ ti34 Oxid coloana. LINGGRA; 0: nu piliteste aid
metalic care formeaza o spa pe care o bea, RR e bun
sare combinindu-se cu un oxid acid; In teoria de nisi o treaba, Iti pierzi
atomics, prin acest cuvint se In- banii de pomana erezInd
Oleg hidratii metalici [fr. base ]. ca poti trage vre-un (o-
BAZACONIE sf. F Lugru ciu- tos de pe urma lui; sA
dat, idee ciudato, ciudatenie: in-
//
bet vinul, der sA on te bea, poti
vatA scum de ease Lunt la qcoala un- ss bei, dar sa nu te 'm-
blicii 61 .tie o multime de bazaconii
zodierli 51 cArtnritresele
\ beti !nett sa-ti pierzi min
tile ¶ ® A cheltui pe bau-
(ALECS.);
gage mamei o multime de bazaconii In I
cap, care de care mai cindate (csa ) /
I \ turi: am on leu gi vrean
Fig. 429. Bazar.
sa-I bean (inceputul unui cintec popular); a-gi
[BEZACQNIE]. BA Z A banii; a-gi gi akin% din cap; a-el gi camp,
egg.

BAZALT (p1. -tort) sn. a-si cheltui tot avutul pe bauturd ¶ O abs. A bea
Roca vulcanicd neagra. sau ce- de triiinghin. Fig. 4?5. BazA bauturi spirtoase, care imbatti: eine bea pin' la 'mbA-
nusie, alcatuita din straturi ori- tare, Nume bun in lume n'are (PANN) ; bea ca on burete, bee
zontale si crapate in sens vertical, avind infat,i- cit eante, bea de se turteste, se zice despre cineva care
sarea unui it de culoane bea peste masurd; in slinatatea cuiva, a inchina
regulate e 426) [fr.]. pentru cineva, a bea un pahar de yin, de rachiu,
BAZALTIC adj. aka
De bazalt, ce priveste ba-
zaltul: ooloane ( ] 427)
A fume: eu
bfbbre].
.
etc. facind urdri pentru sandtatea cuiva ¶ ® 0.!
bea o Mari de tutus, domnnle I (SAD.) [lat.
[fr.]. OBE4NC (p1. -curl) sn. Trans. Ban. Hirb, spartura
OBAZAQCHIU 1, BA- de oalii.
sevocHru adj. qi sm. Mo/d. OBE4NCA (p1.-ce) 4. Trans. (eoo.) at. = BIC116.
p Care se uits chiorls, sa- OBE4NTA (p1. bents) sf. Trans. TitIna [BANTA].
bietele tete se uitau toate BEARCA PP- BERC.
crueic mahalana IntreagS le OBE4RTAi (pt.berte) sf. Trans. Ban. woo.) 060
slate_ letele bezooaiohe (TKT.); = P4RTA.
se Intrebuinteaza mai a- na. 426. Bazalt. OBE4EITA' (pl. belle) sf. Trans. Indoitura cioare-
desea intr'un recitativ co- cilor In care se bags bracinarul (BUD.) (VIC.).
pilarese: 1sta-I ochiu, Bazaocbiu, Asta -t geana, Catalano BEAT adj. 0 sm. ® Care a bout ant de mutt
(PAMF.) sau Nag nasalie, (yin, rachiu sau alte bauturi alcoolice) inelt s'a
°chi baz000hi, Sprincene ametit si nu-si mai do seams ce face sau ce vor-
cotofene (HASD.)11 (2) Ne- beste; Ca: clod sic doi °A eeti du -te gi te clack a) tre-
bunatee, desantat, bue sa urmezi parerea color mai multi, chiar data
,,,trengar: vine basso- aceasta e gresita; b) chiar data esti nevinovat, chid
chin] beta de-mi tAvaleste mai multi te invinovatesc, trebuie sa te supui
pinta IALECS.) [Comp. vointei lor; f): omul (sau betivul) olnd e se crede
rut. bezokif]. if11*- 2 imparat, betivul uitd toate necazurile clod s'a Im-
'BAZAR (pl.- arurl, ,4ktA ft---1-, batat, se crede deopotriva cu togs lumea, chiar
-are) sn. (:) Fiat& .orttjro-_6., cu cei mai de seams; mart, turta, hint, care
publics, tlrg (in O- s'a Imbatat rau, Incit nu mai e In stare sa se ur-
rient) (Lj 428): a trots Fig. 427. Coloane bazaltice. neasch din lac ¶ C) Ametit: de bucurie; dealer
u1lS acoperita en scfn- OA slut de farmecnl Adeline' (ALECS.) [lat.blbftus].
duri ca ...ale din Stambul (Fa..) ¶ C) Pravalie In care se OBEATA = BATA.
vInd tot felul de BEATIFIC4 (-tie) vb. tr. itt A face pe cineva so
lucruri, mai ales se bucure de fericirile ceresti, a-I pune In Militia
maruntisuri ([.] prea-fericitilor [lat.].
429) [fr.< Pers.]. 'BEATITUDINE sf. 0 Fericire desavirsita de
BAZARAU ow- care se bucura alesii In imparatia cerurilor ¶ 0
BEZARAII. Pr. ext. Fericire desavirsita: stares de in care plu-
BAZARGHI - tea Bulletin Bi (D..ZAMF.) [let.].
DEAN, 4 PAZAR- OBEBEA sm. Trans. 0 Fiinth Inchi-
GHIDESN sm. j Cel puita cu care se sperie copiii, gogorill
insarcinat cu chel- it ® Necuratul (in graiul copiilor):
tuelite trebuin- Fig. 428. Bazar oriental. tact, di vine at. Ogee,
ioase, mai ales BEC (pl. tecuri) sn. Capatul, ciocul
s orb. de Turd.' can veneau In taro so cumpere tevii de gaz aerian untie se aprinde
lucruri de export [tc. bazare-gide n]. lumina ( .0430): In soli mileste un de
BAZDAGAU sbst. Ban. Batul cu care se ame- Is policandrul de cristal (VLAH.), [Cr.].
steca marnaliga In caldare. BECAR stn. j Seinnul (4) care se
BAZDOC sIzboc. pune lnaintea unei note de muzica
BAZGAVN snt. 4 = GARoAvN. care fusese ridicata sau coborlth cu
BAZIC adj. as be site despre sbrurile care au un serniton, pentru a-i restabili to-
proprietatile bazelor [fr. basiqu e]. nul natural [fr. bécarr e].
BA ZILICA OW BASILICA. BEC4T sm., "sEcATA (p/.-ale) sf.
BAZNA BvZNA. 0 SITAR: becatele cu ciao alb gi sub-
BAZNOS adj. Trans. Intunecat, intunecos tire se Dlimbit far& Wei ye MBA vapor Fig. 430.
lbaznal. (Vl.Ari.) ¶ 0 BECAT-DE-BALTA = BECA- Bee.
# BDENIE sf. rrh O Veghiere petrecutd In ruga.- TINA-pima [fr. bécass e].
ciuni 1 ® maim [vsl. badenij e]. BECATINA (p1. -ins) sf. 3 Pasbre inruditb de
BDENUI (-uesa) vb. intr. 0 24 A veghia, a pe- aproape cu sitarul, cu care seamana foarte mutt,
136
www.dacoromanica.ro
Irish e mai mica si cu ciocul mai lung; se mai nu- partea dreaptA; se Intrebuinteaz& de obiceiu nu- BEC-
meste in unele parti berbecut," si oaia-morti- rnai de arhierei, dar astAzi se dh. si preotilor care
tor" (Gallinago media) 431); alte douh. specs au ra.nguri bisericesti ( 432): bedernita iaste pinsa B E I
cunoscute in Rominia slut cu care ptearse Hristos deka-
sEcaTINA - MICA (Gal linage rale neenlellor dud le spala pi-
gallinula), numita si BECA- cioarele is omovenie is Joi marl
TWA-m7RDA,din cauza usu- (PRV.MB.) [NABEURNITA).
rintei cu care vinatorii se BEDREAG (p1.-guni)
pot apropia de ea, si SECA- sn. tv-.0 0 Butucul cizma-
TINA-MICA, BECATINA -DDBLA rului pe care croeste pie-
(Gallinaqo major) care se ,. lea si care-i mai serveste
deosebeste de celelalte prin ca mash. de lucru ¶ 0 Bu-
Infatisarea-i greoaie $i prin corpul ei ceva mai tucul rotarului pe care a-
mare [fr. b 6 casoine]. saza buchtile de lemn ce
t BECCTU sm. Paznic de noapte (SAIN.) [tc. trebuesc cioplite si pe
b k 6 i]. care se obadeaza roatele
BECEAN 1. adj. Trans. 0 Din Viena, vienez. ( 433).
2. BECEAN SM., BECEANCA (pl.- cenoe) sf. Locuitor, 'BEDUIN 1. sm. 0 A-
locuitoare din Viena [B eciu < blg. srb. B e 6, rab nomad: In fata ...dui Fig- 432. Bedernila
ung. B FS c s =Viena]. callitor prin pusttul de nisip (CAR.).
t BECER sm. Placintar: trata on ii sal despre felul 2. BEDUIN adj. Al Arabilor nomazi:
plAcintelor ce trebuia sa alba la masa (NEON.). prin desert strabat sSlbateo marl familii be-
t BECERTE Si'. Placintarie: mai In laturile caselor duine (Em)u [fr.].
domnesti erau beceritle sau °duffle $1 ouptoarele pitarle1 BEE! interj. 'mit& strightul oilor.
(coos.) [b e c e r]. BEG Mr BRIII.
BECHER' sm. p Om neinsurat, celibatar, hol- BEGLERBEIU, BEGLERBEG, BEI-
teiu, burlac, fl/tcau: sS tit tot as mai pricepe, dar om ',Ern:mu sin. Guvernator general al Fig. 433.
Insurat...P (131t.-VN.) ¶ ® Cal de post& spetit (cosi.); cal unei marl provincii turcesti, al/rid Bedreag.
ce cade de oboseala (POL.) [to. b e k i a r]. rangul unui vizir sau pasti: acel beglerbeiu ce era mai
C BECHER2, BICH$R SM. Ban. Trans. 0 Cel ce se tine mare pre °stile turcest1 (N.-COST.); Stefan sdrob1 In 1475
numai de petreceri si strenghrii ¶ (D 4/4 Ciobanul ()stile beglerbegulu1 Rumeliei (IRO.) [to.].
care se ridich a fi ortac cu stapInul, cad are si el *BEGONIE sf. 4, Gen de
100-200 de of si ciobanii sal (nc.) [ung. b e t y a r]. plante ornamentale cultivate
BECHERA$ sm. dim. BECHRR2 O (vorb. despre In grkdini pentru frumusetea
un cal): Callsorul meu. Becherasul men (TEOD.). florilor $i a frunzelor for marl
BECHERONrU sm. Ban. Copilandru [b c- si de diferite colori (Begonia)
c h e r,].
BECHE$ (pl.-e8e) sn. a
Ban. Un fel de cojoc
scurt lard mined, cusut en matase, ce poartli fe-
( 434) [fr.].
BEHAI, BEHAHAI (-flesocaiti)
vb. intr. A sbiera (vorb. de
meile in zilele de skrbatoare [ung. b e k e 5]. of sau de capre): elrlAnasul
BECHITJ sbst. F (Intrebuintat mai ales In legh.- behli1a pe Maga casi (VORA ; o myth ill f;
turh. cu verbele a zits, a sti, a pricepe, atntelege).Nimic, neagra belittle d se da Pe IWO bet
nici boaba, nisi o iota: Incept a bolborisi turceste, fag «n_aar [b eh eh e]. Fig. 434. Begonie.
a eti macar (oati.) [comp. ung. b e tit]. BEHATT sbst. Faptul ce a b e h a i: sbieretul
BECTSNIC, Mold. BICISNIC,-ICA adj. si sm. f. 0 oilor sau al caprelor: o turmit de of umplea vales elfin'
Netrebnic, nemernic, ticalos: U deter& dart% ca pe nn de v (oLva.)
martafoiu si becisnic (ISP.1 ¶ 0 Necredincios, necinstit: BEHEHE I 1. interj. Imith. sbieretul oil sau
stiindu-1 bichnle on !emetic+ (ON.) ¶ ® Slabanog, prapii- raprei.
dit, nevoias: unele de-o marime uriesa, far altele mid si 2. sm. F Oaie, berbec sau cant* numai in lot.:
bicisnlce (CR0.) [vsl. beztialstiniku]. pentru prApAdeste pe mihoho, Intrebuintatti in glum&
BECISNICETE adv. Caunbecisnic: pod - pentru a arata eh cineva, umbllnd s& dobindeascli
gbeazul se zSbovise, ca venea on zSbavS (NEC.). un lucru de nimic, pierde In timpul acesta un lucru
BECISNICTE, Mold. sicislimE, # BEZCISNICIE mai de pre).
sf. 0 Starea oinului prapadit, nevoia.$; pacatosie, C BEHLITA (p/.-ire) sf. Mold. Bucov. )crib 0 Pestisor
netrebnicie, nemernicie: nebunnl e to stare sh !sea o de bait& cu solzi
ass becisnicie (ISP.) ¶ ® # Necinste, ocara, rusine: marl, de coloare ver-
clue numai al sew bine pi fericire cearcS, a tnturor ritul p1 zuie, care se asea-
[b eCiSni C].
bezcisnicia pofteaste (CANT.) mana prin forma car-
Bcru. (p1.-durl) sn. Pivnita boltita: # Inca- pului cu un puiu de
peie boltita sub palatul domnesc ce slujea de In- plhtich sau de ca-
citisoare: Domnul on Stoics se eoborIrA In beclurile boltite racuda; creste eel
ale palatului (OMB.) [cuman. b e 6i, de unde si numele mutt pia. la 8 cm. Fig. 435. Behlija.
ung. B a cs (< Trans. B e c i u) al orasului Viena]. lungime (Rhodeus a-
BECTEMTS, BECTIMIS sbst. Tutun turcesc de marus) (] 435) ¶ 0 PLEAVA C)
cea mai buns calitate: Conn Nee... Id face tigftri din BEICA sf. Ban. et, =c1JART
cutia de beotimis(BR.-VN.) [tc.pek-temiz]. t BEICACHE sm. Cuconas (titlu onorifiG in e-
BEDA I. sf. Ban. Bucov. Moran'. 0 Nevoie, poca fainarioth.): am, on ce 1-am dot torit
en? (ALECS.)
necaz, pacoste ¶ ® Pr. ext. Drat. [b e f u +suf. dim. grec. a c h e].
2. stn. Ban. = BED.5$ [vsl. b 6 d a]. t BEILERBEIU D.- BEGLERBEIU [tc. b e y le r-
n BED&$ sot. Ban. 0 Nevoias, sarac ¶ O Ne- b e y i].
trebnic, nemernic [b e d h.]. BEILIC (pl.-boort) sn. O i # Conac pentru
BEDEARCA sf.Maram.Trans.G4 Un fel de cova- gazduirea inaltilor demnitari ai Portii veniti la
tica de lemn, gaurith deasupra, in care se pune Bucuresti sau la Iasi: 01... de is Jicrifta $1 ...111 de
chiagul de strecurat [comp. rut. bred a]. lines Sfinta-Viner1 din Iad erau cazarml turcest1 (I.7co.) ¶
#BEDEN (pl.-enuri) sit. 0 Bucata de bland (SAIN.)11 0 Corvada, munch gratuita sau cu plata mica pe
0 A Crestiitura ce se afla In virful zidurilor unei care shit siliti satenii s'o lac& in folosul autoritilIn
cetAti, pe unde se Impusch. cu pustile sau cu tu- (in vremea veche si In folosul Turcilor): poporul
'turtle: 0 cult% naltit de platrIt cn "wing unde stau tumid sons Is ..art (AL)(.) .411 Neamtului, Musealulul, Tarot-
de bat departe incr.) [tC.]. e tot ... (DLVII.) [3101.
BEDERNITA (pt. -ire) sf. rrh Vestmint .biseri- BEILICCIU sm. S Cel Insarcinat cu strin-
cesc In patru colturi pe care e push. icoana invierii gyres oieritului pentru aprovizionarea Portii [tc.
Doinnului; ea se atirna de brlu, de un colt pe beylik 61).
137
www.dacoromanica.ro
BEI- BEIU sm. ® Tit lu dat de Turd guvernatorului slut foarte raspindite In terenurile jurasice si
BEL unei provincii sau unui eras 7 0 s # Tit lu dat
de Turd Domnilor Munteniei sau Moldovei
cretacice
oBELg
_] 437) [fr.].
BELTS.
O g In jocul cu arsice, partea arsicului chid sta. BELETRISTIC adj. Privitor la li-
ridicata cu partea scobita In sus, In opozitiune cu tep.tura, literar [germ. b e 1 1 e t r i s-
siciu (our 0 229) ¶ 0 g In jocul de nuci, nuca tisch].
Bleu& ca cea mai grea spre a arunca cu ea In cele- BELETRTSTICA. sf. .0°
lalte nuci puse jos; se mai numeste si BEG (L.-A4.) [tC. Literatura, In spec. scrierile
bey, b e g]. literare In proza. [germ.
BEIZADEA. (p1. -dole) sm. t Fiu de Domn, Belletristik].
print. (la Turd, fiul Sultanului): Domnil greci Igi re- BELEUJI (-Weise) vb. tr.
°ratan In casele for gineril gi nurorile pentrn domnite ei Mold. A holba ochii (PAW.).
(1.-OM.) [IC. b e y z a d e].
beizadele t BELEZIC (pl.- icuri) sn.
O BEJANAR, 0 BEJENAR... le r BAJENAR... Or, Veriga, bratara ce lea-
0 BEJ.E,LRCA sf. 0 /ten. .o Caciula sau palarie ga patul pustii de 1,eava
rupta (CIAUS.). (sAiN3 [tc. b el e z y k].
BEL adj. GI BA, BELFER sm. F Das-
t BELACOASA (pl.-case) sf. Un fel de staa cal (termen de dispret) Fig. 437. Beleinniti.
de matase, atlaz: trimetea giupIneselor darnri, canavite, [evr.-germ. B elf er < germ. B e (i) he If e r].
belacoase (NEC.) [rus. b 61ok0 S 11]. 0 BELFEU = BITLFEII.
*BELADONA (p1. -one) sf. 0 4, =mATRAGRDIA ¶ *BELGIAN 1. adj. Din B e 1 g i a, care locu-
® A Frunzele de matraguna, reduse in praf sau este sau s'a nascut in Belgia.
preparate In diferite moduri, Intrebuintate In me- 2. BELGIAN sm., BELGIANA (pl.-ace) sf. Locuitor,
dicina [fr.]. locuitoare din Belgia.
BELALIU adj. Care aduce necazuri, belele, t BELHTTA (p1. -its) sf. '2.-
nenorociri: de end slim nob, n'am mai Domenit asa lama a.k Animal din ord. roza-
(TKT.) [tc. b e I a 1 y.]
grea gi belalie toarelor, lung de 30 cm., cu
O BELCA (p/.-0i) S. 0 /ten. Cana de pamlnt ¶ 0
I o coach lunga de 15 cm.
Ban. Stiela, sip. acoperita cu un par lung
Ii des; traeste mai ales
O BELCEU (pl.-coo) sn. Trans. Leagan [ung.
b 61 cs 6].
0 BLCI adv. Often. numai in expr.: begat
gat strins, cobza, Inculat
(Cews.).
le-
Incuiat si ferecat
, prin munti, undo -Si face
culculul prin scorbUrile -e-
stincilor, de unde Si numi-
rea de chit.can" sau guz-
Fig. 438. Belhita.
BELCIUG (p1. -ge) sn. Veriga, inel de her sau gan-de-munte" (Myoails glis) ( .1 438 [comp.
de alt metal: lanturile se grind la loo In ~Isle groase de pol.bielka si rut. bilyea].
Her IDLVIT.1 ; mo de am la rltul porcului () biblic), 1111 BELT (boesc) vb. tr. 0 A jupui, a scoate pielea
Intrebuinta cuvinte lnalte, alese, fat& de cei prolti de pe cornet sau unui animal: pentru preot...
raUgl0BMA

Si nelntelegatori [vsl. b 6 111 6 u g 11].
BELCIUGAT adj. Incovoiat In forma de b e 1-
C i U g: Cu commie belciugate, Cu am satiate (TEOD.).
O BELDETE sm. 0/ten. Bat mai Bros cu care se
arunca In ceva [b e 1 d i e].
BELDIE sf. ® * Tulpina de buruieni marl,
cotor, tuleiu; partea lemnoasa la buruieni, la cl-
nepa, etc.: sa care WWI pe niste beldii de urzicit (VOR4 Y
® Mold. Facie de coaja de teiu (PAA(F ¶ ® Prajina
lunga si subtire: mat bine la o sl ma svlrie In api
(5.-coo.) ¶ ® # Ciomag, blta: Imblan tot cu beldii, el
acme gi Urgovetii Imblau on bete (N.-coar.).
BELDIOS adj. Mo/d. Lemnos, bates, cu b el dii
(vorb. de fin)
(PAW.).
331...DITA. OA.
-JO) Si. )410. Pesti-
sor de 12-14 cm.
care seamana cu
obletul si traeste
In apele mai a-
dine! Ii limpezi Fig. 436. Beldita.
de la munte; nu-
mit Si berchita" sau coconar" (Alburnus bi-
punctatus) (1. 436
BELEA. (pl. -fete) sf. C) Suparare, necaz, Incur-
catura, bocluc; C4: °soul sa trAeasoA, oa belelele ourg,
a) omului Ii e dat sa aiba necazuri, de aceea tre-
bue s& fie cu rabdare, b) dad. omul e satiates, trece
prin toate necazurile Si nu-i pasa; a baga pe oineva
In -, a-1 baga Intr'o incurcatura care poate sa-i
atraga marl suparari; a da de a o pati, a intra In
Incurcaturi, atrage suparari; a-Si gAsi (sau a-oh
capata) beleana, a-si atrage necazuri, suparari, a o
pati ¶ ® Lucru care-0 educe suparare, necazuri,
sarcina, povara: ce nu to Weal gi to de beleaua cea de
vorntale P (ALECS.) [to. b e 1 a].
*BELE-4RTE sf. p1. Artele frumoase (pictura,
sculptura, etc.): swats de [it.].
t BELEAZNA (pl. -ezne) sf. Trans. Rana. (Dos.) (pAc.)
(nc.) [comp. rus. b 6 1 i z n a pats albs "].
t BELEMNIT sm., *BELEMNITA (p1. -its) sf. akA
Gen de molusce fosile din clasa cefalopodelor, avind
forma cilindrica si ascutita la unul din capete;
138
www.dacoromanica.ro
Name mate grIllla (MAR.); (F a-i ..... obrazul, a-I face de
ruline; O F: De on era nasul, Itt beleai obrazul, se zire,
In gluma, acelora ra caArpi cad oadsi se lovesc cu nasul
de ceva; legal ler- TAP ¶ 0 F A jupui de avere,
a despuia: Motool mom! El ne beleete gi ne prada 1 El
statueste pe Voda !(N. cosr.)11()A coji, a despuia de coaja :
belise din tuna toll copedt de coale de-si hraneau caii
fu..cosr4 ¶ 0 (F (nun, a sgii, a holba ochii r 5
buzele (CANT.), a desface astfel buzele Inca sa se
vada dintii rinjind [vsl. b 61 i t i].
*BELICOS adj. Razboinie, caruia-i place sa se
razboeasca: depune vlrtoasa coama la picioarele
zen Marts (ODOR.) [bat.].
BELIGA (p1.-ist) sf. Mo/d. + Coaja atoasa care
se scoate de pe trunchiul teiului, de pe tulpina ci-
nepei, etc. (PANE.).
*BELIGERANT adj. Si sm. 14 Care poarta raz-
boiu, care is parte la razboiu: trata pe Great mai mult
ea beligeranti dealt ca insurgent' (I. -OH.) [fr.].
OBELT$ (pl.-tour!) sn. Trans. (em) Captusala[ung.
b 6 11 6 $].
BELITOR 1. adj. verb. BELT. Care beleste pieile
animalelor.
2 BELITQR sm. Jupuitor (de pici).
#BELITIIRA (p1. -tarn st, 0
Jupuitura, rana ce se vede pe lo-
cut unde s'a jupuit pielea ¶ O F
Despuiere de averi, jupuiala, ex-
actiune: aceete rautati tit belituri ce
lama Aron-Voila, neputInd Wert Cara
(N.-COST.) [b el i].
BELMA (731.-its) sf.. Planta
cu frunze marl, verzi sau pur-
purii; florile neregulate, foarte
curioase, shit dispuse intr'un
spit drept la virful plantei si
au colori variabile, galben-des-
chis Ii rosu-carmin; original&
din America tropicala, se cultiva
foarte mult prin gradini ca plan-
ts ornamentals (Canna indica) Fig. 439. Belsita.
([] 439).
BELWG (pl. d - ugurt) sn Indestulare, priso
sinta, abondanta, Imbelsugare: ei no se puteau sa-
tura vlizind ante eg in rasa for um); din
titate, cu prisosinta [ung. b 8 s b g].
, In mare can - BENE-MERENTI sbst. * Medalie romlneasca BEL-
acordata de la 1876 Incoace persoanelor care au
oBEL$UGOS adj. imbelsugat, Indestulat: e adus servicii stiintei sau care s'au ilustrat In do- BER
semn de an In Coate (5E24 [b el* u g]. meniul literelor, artelor $i stiintelor (f_E 444) [lat.].
BELTEA ser PELTEA. BENEVOL adj. De bunt voie, nesilit [lat.].
*BELVEDERE sbst. BENGA sin. tnv. Unul din numele necuratului,
Foisor cladit pe un loc ri- in trebuintat numai In Injuraturi: ma-r-ar , [tig.].
dicat, ca 440) sau in par- BENGAL adj. Foo amestec de salpetru, suit
tea de sus a unei case de *i sulfat de antimoniu sau clorat de potasiu, In can-
unde se poate avea o pH- Mail determinate, care, aprins pen-
veli*te frurnoasa (LE 441) tru a ilumina edificiile sau strazile
lit.). cu prilejul unor serbari, da o flaciira
BEMOL (p1.-einri) sn. puternica colorata [fr. feu de Be n-
Semnul pus 17 Inaintea u- gale].
nei note pentru a arata ca BENGHIU pr. BENCRIIIT.
acea nota trebue coborlta 'BENIGN adj. # Fara gravi-
cu un semiton ([1] 442) [fr.]. -. As,4 tate, care nu e primejdios [lat ].
BENCHET (pi.-ete,-eturi) BENW onnt3 (p1.- }girt) sn. "la
sn. Ospat de petrecere, Fig. 440. Fig. 441. Hama boiereasca cu minecile des-
chef Cu mlneare, bautura Si Belvedere. Belvedere. picate si Imblanita pe de margini pe
jot: site an trait vr'o olteva care o purtau odinioara atit barbatii
elle tot In .13 gi In veselii (aa.) [rut. b e n k e t]. cit $i femeile la solemnitaii; cu tim-
BENCHETUf (-nese) pul, aceasth imbracanainte fu adop-
vb. intr. A face b e n - tat& gi de popor si ajunse In cele din
eh eturi, a se tine de liana a ti purtath *i de Tiganii lau-
osplituri cu petreceri Si tari pin& disparu cu desavinire cam
joc: netreeeau allele In ve- pe la mijlocul veacului trecut (
geta mete, benehetnind on 445): benigul era In sus strimt, croit pe rig* 445'
B. Beni§.
boieril (ODOB.). table, el in jos Mrs, blenit gi pa dinlaun-
BENCHETUIALA tru gi pe dinafara (voe.); un binig SUVaill alb (00013.) [tc.
Fig. 442. Bemol.
(pl.- uiell) s f. Faptul de a bini §].
benchetui: chid se Intimpla vr'o... 06, venn bat, BENI4EL (p1.-ele) sn. dim. BEng: parte un .
in scoalii se lama maw. de felendreg albastrn bliinit Cu samur (NEGR.).
BENCHI*OR (p1.-eare) S72. dim. BENCHIU: of no BENUAR (p1. -re) sn. 0 Loja de jos Intr'un
aibd nioi on negru (DRAGH.). teatru, In rind cu parterul: mi-a lua gi loje la teatru,
BENCHIU, BIRIGH711, BBENGHIII (p1. -lint) .372. la (ALECS.) [fr. baignoire].
0 Mica path neagra, care se face cu degetul muiat BENT (731.-tart) sn. 4.1. Valcea In care se afla
In cerneala sau funingine, pe trunt.ea copiilor mici, citeodata $i putina apa [tc. b e n d].
spre a-i ten de deochiu: tmi faces cite on benchin to BENTE, BMW w BANTA.
trunte, es ea nn-si pritpadeasca odoral I (elm) ¶ ® Mic BENTITA (p1.-ite) Sf. A Mica fasie de pima
plastru de tafta neagra pe care femeile 1 lipesc aplicata In spec. la gitul, pieptul sau minecile unei
pe o parte oare-care a obrazului spre a imita o camasi: mammal de matasi neagra, Cu clinuri gi bentite
niult: si gurita-1 ca benghlu negru, ea on gIndacel pe o [b a n t a].
stacolli (CAR.)
Hoare (ALECS.); ig1 puma murse gl sbeughinr1(1.-GH.) ¶ 0 Pr. *BENZINA sf. Lk Hidrocarbura. Uchida, Moo-
ext. Ori-ce path mica, rotunda, In special negri- lora, extrasa din gudronul carbunelui de pamlnt
cioasa, pe obraz [to. b e n e k]. (CaHa) ¶ p Amestec de hidrocarburi obtinut
BENDITA (7)1 ale) sf Fie Inapt gi Ingustii: prin rectificarea benzolului la foe u*or; se Intre-
spar de jur imprejur nista buinteazil pentru punerea In miscare a motoare-
bendite verticale foarte subtiri t(;) lor; ca disolvanta a grasimilor, benzina e foarte
icAa.) [1) a n d a]. fillositoare pentru scoaterea petelor de pe stofe,
*BENEDICTIN sm.,BE- etc. [fr.].
mmerinA (p1.-ne) 1. sf. A *BENZOAT (p1.-ate) sn. Sas Ori-ce sare rezultatti
Caluga.r(ita) din ordinul din combinarea acidului benzoic cu o butt [fr.].
interneiat de Sf. Benedict *BENZOIC adj. Q Acid ,, compus organic ex-
In anul 529 (1 443). tras din smirna. *i din urina erbivorelor (C"1-1608
BENEDICTINA sf. HO) [fr.].
Numeleunei bauturi spir- BENZOL (p/.-oluri) sn. Q Lichid volatil, in-
toase, dulce la gust, ce se flarnabil, obtinut prin distilarea gudronurilor, In-
fabrics In Franta [fr.]. trebuintat mai ales la luminat si la motoarele cu
BENEDICTIUNE (p1. combustiune intern& [fr.].
-twat) sf. A Binecuv1n- BERAR sn. 9 Cel ce fabric& sau vinde b e r e.
tare blagoslovenie [lat.]. BERARIE (p1. -rut) sf. ® 9 Locul unde se
BENEFICIA (- iciez)vb. Benedictrni.g. Iteanedictinit. fabricil berea ¶ 0 toff Localul unde se vinde
intr. A trage folos din ceva, a profits [fr.]. here.
BENEFICIAR 1. adj. n Ceea ce se posed&
,
cu titlu de beneficiu: mostenitor
cel ce primeste o mostenire
sub beneficiu de inventar.
a. sm. Persoana In folosul ca-
BEFtAT (p1.-ainri) sn. t Diploma de investi-
tura data de catre Poarta Domnilor Tarilor roma-
nesti chid se a*ezau In scaunul domniei [tc.].
BERBANT, d BIRBANT SM. Om care duce o
viatA usuratica, petrecInduli vremea alerglnd du-
reia se da o reprezentatie tea- pa femei, craidon, desmatat: mI-a facut mute, ...al,
trala, etc. [lat.]. tot drnmul (ALECS.) [ngr. ILIETFCGMCK < itI.
BENEFICIU (p/.-ion) sn. 0 BERBANTARIE Sf. (NEGR.) = BERBANTLIO.
Folos, profit, cl*tig: luoritorii BERBANTLYC (p/.-teuni) sn. Purtare sau fapta
earticipa gi el la realizat e.-oe.) 11 de b e r b an t, crailtc, desmatare: gindeam ea to -1 tt
Or el A. de inventar, dreptul de dus prin lame dupft ~tug (rac.).
care se foloseste un mo5tenitor BERBEC 3272. w BERBECE.
de a plati din datorille unei BERBECAR sm. 0 4:4 Ciobanul care pazeste
mo*teniri numai atit oft se cu- si duce la pascut cirdul de berbeci ¶ O pl. 30 0
prinde In inventar; e: sub ev, de Filipii de toamn& pe care-i tine poporul In zilele
inventar, cu rezerva de a verifica, Fig. 444 Bene- de 26 Septemvrie, spre a feri berbecii de lupi (mom)
de a controla (Inainte de a ad- merenti. [bat. vulg. b e r b icarius].
mite ceva) [lat.]. BERBECARTE si. q Locul unde se in b e r-
139
www.dacoromanica.ro
BER- becii dupe ce au Post despartiti de oi: pentru bar-
bed trebue a BA face osebita (DRAGH.).
BES BERBECAT adj it Cap .0, se zice despre o
conforrnatiune speciale a capu-
lui calulul cind fruntea Impre-
una cu botul prezinta o con-
vexitate mai mult sau mai pu-
tin mare 446) [berbec e].
BERBECE, BERBEC sn. 0 7.k
Partea barbateasca a oii, dupti
ce a trecut de virsta de doi ani,
in spec. ca incepere din momen-
tul cind s'a lasat printre oi, pen-
tru reproducere ( 447) T 0 *
BERBECELE, constelatiune a emisferei boreale Si u-
nul din cele dourtsprezece sem-
ne ale Zodiacului, corespun-
zator perioadei de timp din-
tre 21 Martie $i 21 Aprilie
(D 448; sr TABS!) 0 Intrec altii in siretlicuri; etin cA e5ti bun (can.) [ tC .].
T Trunchiu gros de lernn
de stejar at'irnat de o frin-
11
ghle ce trece in jurul unui
scripete ci cu care se bat parii
In pamInt ( 449) ¶ C) # Ma$ina de razboiu de
care se serveau cei ve-
chi pentru a sparge zi-
durile unei cetati (2]
450): rldlca berbecil el
bat ziduri pin& ce-1 supun
(VLAH.) ¶ 5 De-a berbecul
=DE-A BERBELEACITL:
11 tr tnteste de-a vastagolul...
de se duce de-a berbecul
(volt) [lat. vulg. b e r-
b ec cm= etas. v e r- Fig. 448. Berbecele.
vex, -e e m].
BERBECEL sn. G aot dim. BERBEC 0 ¶ C)
LVPUL- VR4BIILOR ¶ 0 Varietate de
struguri cu boabele mici.
BERBECVT sm. 0 7..k dim. BERBECE
0¶0 le = LIPUL-VRABIILOR ¶ ® Mold.
Bucov. 3t BECATINA
BERBELEAC numai in loc. adv. ao-al
..411, de-a a, de-a rostogolul, dindu-se pes-
to cap: NI In pod peste cap cede, de-a ..u1 mar-
end (PARR)) s'a due saraoul cap de-a .. de
vale (R V. CRG.) [comp. BERBECE 7 ].
!!nice $i legat In jurul gitului unei vite T. 2 !rum-
titura de margele marunte.
BERCHITA sf. tdlie = B$LDITA.
BRDA sf. Micron,. 43. Coast& de deal rl-
poasa (pee.).
BERE' sf. 0 Faptul de a b e a 41 0 Bautura:
Petreceau toata noaptea pe zlaiet, pe el pe mincers (I.-G(14 1j
G Trans. Bucov. Petrecere, numita Si berean", pe
care o face tineretul la taro la Inceputul clslegi-
lor de lama.
BERE2 s I. Bautura fermentata preparatrt din
Fig. 446. Cap ape, orz $i hamciu [germ. Bier + b e r e].
berbec at. BEREAN sbst. Trans. Bucov.. = HERE, ®.
BERECHET (pl.- eturl) 1. sn. 0 Imbel$ugate,
belsug: Dumnezeu sa va des sinatate... spor sI .se (MAR.) ¶
0 Noroc: se mirau taranii ce 1-a gait (CRG.).
2. adv. Yn bel$ug, cu prisosinta, mai mult (leen
trebue.
:1. sin. (p1. -sit) $iret, pisicher, om pe care nu-1
BEREGANA ( -Suez) vb. intl. 0 /ten. A striga
din toate puterile, eft 11 line gura [b ere g a t a].
Fig. 447. Berbece. BEREGaTA. d BERiatTA (p1.-ate, Mold. -dli)
St. 0 Gill('j, trahee: rasturna clondlrul pe beresata
[comp srb. b e r i k a t, berik eta].
(DLVR)
OBEREGATUI -uesc) vb tr. 0 /ten. retails.) A su-
gruma, a gltui [13 eregat a].
BEREJNIC, BEREZ-
NIC sm. Mold. Bucov. 4 Pa-
durar: btrne slot destule de
vale la berejnloul /Muth
(GRID) [rut. p (o) b e
reinik].
BERETA (p1. -etc) sl.
Un fel de $apcil fart co- Fig. 451. Berets.
zoroc pe care o poarta
copiii, marinarii, etc. 451): mam' -mare asaza tru-
musel berets lui Hoe (CAR.) [fr. bare t ].
OBEREZYC (p1.- !curt) sn. Olten.
Bratara de piele care prinde ea-
pub curelei ce iese din catarame
(CIALM) [BELEZTO].
BEREZNIC sr BEREJNIC.
BERGA.MIITA. (13 PARC/AM/TA
(pl.-to) sf. C Varietate de pere; $i
adj. pea A (Lg 452) [fr. berg a-
m o t e].
BERTL (p1. -burl) sn. ® Varie-
1

l
BERBELIC (pl. Icor') sn. Pe$chir, pro- tate de smaragd, de coloare verde-
sop de berbierit [tc. berberli k]. Fig. 449. deschis, galbena sau galbuie (` Fig. 452 Para
BERBENITA = BARBNTA. Berbece. 453) [fr. b 6 r y 1].
BERBER sm. Numele actual al *BERLANT (p/.-te) sn. (p = bergainuta.
vechilor Numizi, lo- BRILIANT : Hainele... impodobite unmet cu eoe (RAW .
cuitorii primitivi al *BERLINA (p1.-ne) sf. Trasura,
Africii de nord: ele In forma de cupeu, cu 4 locuri,
slut ',endues de ~1 on fabricate. dintru 'ntiiu Ia Berlin (
ploloarele goals ptnA Ia 454) [fr.].
genunchl (ALECS) [fr.]. BERNARDIN sm. CD mit Or-
BERBER-BA§A din de calugari (francezi) q 0
stn. Mai-marele pes- 7.k Rasa de ciini originara de in
tebrobierii de la cur- mun' le S. Bernard (Elvet.i.a), In-
tea Sultanului sau trebuintati pentru descoperirea ca-
a domnitorului Ta- latorilor rataciti sau reniti In zt-
rt": acolo Il astepta
al Ourt11 care -1 Wee
1113 pezile din munti (455) [fr. b e r-
nardin ¶ germ. Bernhar-
Fig. 450. Berbece.
0. OH) [to.]. diner]. Fig. 45 3. Bei il.
BERBINCIOARA (p1.-ioare) sf. dim. BER- OBERNEVECI, BERNEVICI sin. pi.
BMA. Mold. Bucov. a Pantaloni foarte largi purtati de
BERBINTA BARBINTA. tarani In timpul iernii
BERC', BEARcA adj. 7at Fart coada; cu coada [comp. srb. b en evreke].
taiate sau ciuntita: ce I vrei sa las vulpea bearca (coos.). BERSAGLIER sm. X
BERG' (p1.-euri) sn. Mold. Trans. t, Ptdurice. Soldat din armata italianii
dumbrave: Dn-te, =cute, In $1 ma lash sa-m1 petrec corespunzator vinatornlui
let. -8118.) [ung. bare k]. de la not 456) [it.].
OBERC' sm. mai adesea BERCI pl. s9J Punticica BERTA (p1. -te) sl. Mold.
nasului, partea carnoasti dintre narile nasului. el Broboadt de lint (cu
0 BERCA sf. Trans. 4;4 0 Oaie cu lint create. $i ciucuri) purtata de fete la Berlins.
rnarunta ¶ ® Ulna (boita a) acestor oi [comp. tare. [fr. berth e].
ung. b 1r k a]. BERTIT.A. (p1.-to) sf. Trans. Cununa de flori pe
OBERCAR SM. Trans. wee.) Prtdurar [b e r cl]. care $1-o prind fetele in par [b a r t 6].
BERCHEA ow- TERCHEA-BERCHEA. BESACTERL, BESECTEA, BESACTEA, BINACTEA (pl.
BERCHINA sf. Trans. (PAC.) I Pustav Inflorit cu -tele if. Cutioara lucrata fin in care se pastreaza

140
www.dacoromanica.ro
 gluvaericale, cele trebuincioase la cusut. etc.: 1-a BETESUG, Maram, Oaf. BETESIG (p1.-guri) sit. BES-
dat... o besaotea de toaleta (EMIN.) ; tot ce mai poate scoate din .0 0 Vatamatura (la o parte a trupului) ¶ 0 BEZ
fundnl unei besactele Mold. Tr.-Carp. Boala [ung. betegsé g].
(VLAH.) ; no era south_ BETI$04RA (p1.-re) sf. dim. BATA.
care sa lipseasca din BETITA (p1.-to) s j. 0 dim. BeaA: rochia largo, orea-
besacteaua ln1 (BR.-VH.); tS, ou... otteva betite users de °stiles IVOR.) ¶
2 Trans.
se sal In pod ca e8 dea $uvita mica Impletith din paie pe care o pun
Jos a bisactea veche copiii pe palarie.
(BAS.) [tc. behtah- *BETON (pl.-onnr1) sn. et Amectec de var sau
t a]. ciment, nisip si pietris cu o
BESADA NS- BE- cantitate anumita de apa,
SEADA. Fig. 455. Bernardin. Intrebuintat mai ales in
BESCHIE sf. constructiunile hidraulice;
Mold. Ferastrau mare pentru tSiat busteni (A armat, beton Intarit cu
457): mergeti $i aducetl o $1 un topor drugi sau vergele de her (
(RV. CRG.) [comp. bulg. biókij a< tc.]. 458) [fr.l.
BESEADA, me/m:4, BABADA sf. BETONA (-onez) vb. tr.t.t
Trans. Maram. Oaf. Convorbire; vor- A lucra cu beton ]fr.].
ba [ung.]. BETONICA (p1.-Ice) sf.
BESECTE(A) er BESACTEA. = VINDECEA [lat.].
BESTIAL adj. De fiara salbateca; OBETOS adj. Trans. Brtu-
dobitocesc, brutal: Sub planul stint de tor, betiv [lat. 'b IbIt o-
Intratire, Sporeste ura 04 (VLAH.) [fr.]. s u s]. Fig. 458. Beton armat.
BESTIALIT41TE sf. Fapta, pur- BETTE sf. 0 Starea in
tare sau Infatisare de fiara salbateca: care se afla omul b e a t: arama omului Ia se arata
chipul Int de c caracteristica asprime 61~ (BANN) ¶ 0 Deprinderea de a bea peste masura, 0-
(CAR.) [fr.]. biceiul de a se Imbata: betia este ilea tuturor rauta-
BESTIE sf. 0 a.k Fiara (salbate- tilOr (BANN) ; a avea darul ballet, a fi betty, a avea de-
ch.): ma glndesc la bestitle din menagerii prinderea de a se imbata f ® Petrecere, chef cu
(CAR.) ¶ C) F Om cu apucaturi de fiara Fig. 456. bautura peste masura ¶ ® F Turburare care cu-
salbatech [lat.] Bersaglier. prinde sufletul de pe urma unui sentiment, unei
BEACTEA or- BESACTEA. pasiuni, sau unei clorint.e: betia succesului; betia po-
BET BAST. etica; to alucinatia unei bell) de nervi (VLAH.).
BEWC .. w BASIC... BETIG4 (pl.-Bse) sn. dim. BAT: a tnceput sa a-
BESIN... BANN_ dune e... $1 fire de tin (B11.-VN ).
t BESLEAGA ( pl. BETI$9R (PL-soare) sit. dim. BAT.
-egl), BE$LI-AGA SM. C) t BE IT adj. si sm. Ban. Betty [lat. 1.) b It I -
I Capitan de beslii: un c u s].
besli-aga ou ottiva netert BETIU, BEIM adj. 0 /ten. Ban. Beth/ [lat.
(I. -OH.) .11 ® it on. Baba- Fig. 457 B. Beschie. thlbltivus].
lie, cazaturrt, baccea [tc. behliagas y]. BETIV, -prA adj si sm. f. ()Care are patima be-
BESLIC sm. t Veche moneta turceasca ( =5 pa- Vei, care are uritul obiceiu de a se Imbilta, de a
rale): i-am trtmls... sft-1 beta la tarapana en tura de mah- bea peste masura bauturi spirtoase; betivului yi
mudele al 0.-oH4 [tc.]. dracu-1 teas cu ocana Inainte; betivul, and este beat, se
BELTTJ sm., mai adesea BE$LII pl. $ Alta credo ca-t impSrat ¶ ® BETWA, Often. SETAE (emus.) Sf 4
data: corp de calareti Turci sau `Mari can faceau Musculita care roieste pe unde se aft& vin si otet,
clujba de curieri, mai tirzitt si aceea de jandarmi mai ales clnd se fabric& mustul sau cind fierbe
pentru mentinerea ordinei: Poarta era hotarlta sit de- vinul In butoaie; numitrt si musca-betiva.", mus-
parteze ye be$111 (1.-GH.). [to.]. culita-de-vin" sau musita" (Drosophila funebris)
BNITA (191 sf .C) 0 Femeie grasrt care a- [lat. bibltivus +suf. sl. -ivfi .
BETIVAN sm. augm. BETIv. Beth mare.
bia se misca ¶ ® Femeie foarte urlta (cm's.) [1) A S ii-
BEOANDRA. (pl. -dre) sf. = BAsoLDRIA. BETIC adj. Ban. Betiv [b e a t].
BESTELT (-eleso) vb. tr. C) A face de ocara, BETIU BETITL
a mustra cu cuvinte grele si de ocarh. BEUCAI (p1. -c!) 51. 0 /fen. .."1. 1 Vagauna, sect-
BETE my BATA. bitura neregulata facuta in parnInt de ape ¶ ®
BETEAG adj. ® Care are un betesug, schilod, Valcea prapastioasa.
olog: . de o mina, de on 'Actor ¶ ® Infirm, neputin- OEUCA2 (191.-ni) s/. Mold. it Partea superioard
cios. nevoia$: sa fit nevoit sit traest1 ou nna A pinil la a testei capului.
sttrsitul vietil(cac.) ¶ ® Bolnav [ung bete g]. BEUTOR(IU) BAUTOR.
BETEALA. st. Podoaba alcatuitit din fire lungi BEUTA, BABTA, BoBTA (p1.-te) sf.Trans. Ban. .1.
de aur sau de argint ce poarta miresele pe cap in Cuart; pietricica alba si rotunda, care se gaseste
ziva nuntii: mireasa... on Lori $1 on de aur in pars -1 In Hurl: anrul intro bonte s'an preiScut (pm).
negru (CAR.) [sir PETEALA]. BEZ adv. Fara, afar% de: vieritul de la patru Para's,
BETEG!, BETEJI (-egeso, -ejesc) 1. vb. tr. A vatama 1-a snit Ia douizeol $1 eine' ee 11100011111 (I.-GH.) [VS1.].
(a parte a trupului), a ciungi, a schilodi, a sluti: t BEZACONIE sf. Nelegiuire, nedreptate; mr BA-
mi-a fermecat pictoarele de mi le-a betejit (BR.-VH.). ZACQNIE [VS1.].
2. vb. refl. A se vatama, a se schilodi; a se Im- BEZARAU, BEZEREU, BAZARAU, BEZER, BEZ4R
bolnavi [b etea g]. SM. 0 aJ Menabrana grass si creata care incon-
BETEGIE, BETE.TIE sf. Betesug, vatamatura, jura intestinul, mezenter ¶ 0 X Nla tele crete de
neputinta. [b et ea g]. la vitei sau miei, care se gatesc ¶ 0 Pr. anal. a
BETEGOS adj. ® Trans. B e t e a g, bolnavi- Incretitura la gulerul camasilor femete$ti: climes
cios (BUD.) (CIAO.). e InoretitS la fat cu bazaran (Noe.).
BETEICA sf. Fasie Ingusta de stofa (enc.) BEZEA sf. mai adesea BEZVLE pl. ® F Shrutare
[b a t a]. trimisa cuiva apropiind si departind virful dege-
BETEJI OW- BETEGI. telor de buze: toatS vim... lac be-
BETELTE, 0/ten. BETBLcA (p1.-01) sf. 13 ® Fasie zele la babel!! de ye strada (NEAR.) ¶ B.
cusuta in partea de sus Ia izmene, la cioareci sau la X Prajitura facuta din albus
rochie: cameo ei... se aduna toatA In cute Is betelia rochiet
ID
de ou si zahar [fr. b a i s e r]. -
(Dom) ¶ ® Tivitura facuta tot acolo, spre a trece BEZER, BEZEREU ons- BEZA- Fig. 459. B. Bezel.
prin ea bracinarul sau baiera ca sa se poata strInge R41.T.
duprt vole la mijiocii 0 Marginea de la gitul sau ml- ' BEZET, OP BIZET (p1.-eturt) sn. a Bucata de
necile unei camasi; bath, bantrt, betita [b a t A]. piele (adesea cu ghurele) push la virful ghetelor,
141
www.dacoromanica.ro
BEZ- ca Infrumusetare r 459 : ig1 Incitna ghetele eels noun sale frumoase, pestrite eu patrate albe, violete sau
BIB cu bizeturt (cAtt.)[germ.Besatze].
t BEZMAN, BBZMEN sbst. Mold. EMBATIC: an luat
ro$ii; mai e numita $i coroana", Ialea" sau la-
lea-pestrita" (Fritillariameleagris) ( 463) [comp.
locurl cu bezmen de la manitstire (1RO.) [comp. rus. b e z- blg. srb. b i b a].
mend eintar"]. BIBLIC adj. frif Din Biblic, a(I) Bibliei [fr.].
t BEZMANAR sm. Mo/d.=EMBATICAR (b eZIU a 111. BIBLIE sf. fvf Sfinta Scripture: Biblia s'a tra-
BEZMETIC, BEZBIBTECadj.sism., Mold. 0 E$it
din minti, Liam, zapacit: eel mai multi umblau bez-
motto( si Bateau pe gInduri (CRO.) ¶ op Stup 0000,o, stup fare
,&="Asel.-7" -,j7
4000
mated. [rut. b e z m a t o k stup lard matte "].
BEZMETICI (-icesc) vb. intr. Mold. A-si pierde -,..* .4,(41,11..,.
4
capul, a umbla b e z m e t i c, ca un smintit.
BEZNA (p1.-ne) sf. (:) Prapastie, actin- 'it KITe Tel C040111HT1 KilTETNI
cime fare fund ¶ 0 intunecime adinca, intune-
rec nepatruns: In beans padurii, asteptau neclintiti, voi- 4,4,n, ;01:: r);11): if.frnioo .
nicli Moldovel (VLAH.) ; mai adesea in legatura cu IN-
TUnREC: cind noaptea era Intunerec ()SP.) [vsl. b e z-
d U n a fall fund". g (4' , C.
BI prefix de origine Latina, ce intra In forma-
thinea mai multor neologisme imprumutate In ma- 1.111
re parte din frantmzeste cuvintele respective).
BI. Simbolul chimic al bismutului. (T"...e,7 O.: .0 COCEIM,e0; re
BIA I inlerj. 0/ten. Fa! surato I lelit,d1 (se In- 10 +.4ADeto ,r?
trebuint eaza. la adresa unei fete sau femei). c,o( 4f. U..: I:4
*BIARTICULAT adj. Care are doua articula-
(WM [fr. .
BIANUAL BISANUAL. n to la, on eeoSod
BIATOMIC adj. Q be zice despre on -ce corp
simplu al carui un singur atom se combine cu oho;

doi atomi de hidrogen [fr.]. iCt

BIBA pl. be sf. 0/ten. Gropita facuta In pa- 4:?
mint in jocul de-a clincea". ryerk fulmee rn , pee. 4)%
BIBAN sm. X*. Pete de
spa dulce cu dungi late ne- 44 Illry.41 or.'n 141rf,".,14 nom6
gre-verzui pe spinare (Perca HAneke fief 118.7 ,8.114.reG iZ u.. c,o(17 f A

( 460) [big.). A? Argiffl; -In A, AG:

*BIBAZIC adj. Qs Se zice N't A.1
despre un acid care tontine Fig. 46o. Biban. 4,11111 orrnoe , IC, dr;
doi atomi de hidrogen care bf 41t, r" x T. :6. t F.1.1 . 110.1.1
.

pot fi inlocuiti fie-care prin cite un atom metalic

[fr.].
*BIBER sm. 7Z Castor ; Fig. 464. Fragment de pagintt din Biblia de la 1688.
mai adesea: bland de castor
[germ.]. due si s'a tiparit In Intregime In romtneste In aunt 1888
BIBERQN (pl.-oane) sn. LT] 464) [lat.-gr.].
Vas mic, de obiceiu o stiela *BIBLIOFIL, --ILA sin. 1. Amator, amatoare, de
avtnd la gura un giro sau o carti rare $i pretioase sau de cele mai bune edi-
leave de cauciuc, din care se tiuni ale for [fr.].
da de supt copiilor de Masan "BIBLIOGRAF sm. Cel ce mita sa afle diferi-
bolnavilor ( 461 [fr.]. tele editiuni ale unor carp mai de seams, toate lu-
BIBI l inter j. Se Intrebuin- Fig. 461. Biberoane. crarile $i editiunile unui autor sau privitoare la o
teaza sere a opri pe cineva chestiune. eel ce public& bibliografii [ft.].
(In spec. pe copii) de a se atinge de ceva: Bib!, *BIBLIOGRAFIC adj. De bibliografie, privi-
bade, de-acolea, CA nu-spentrudumneata tor la bibliografie [fr.].
OK.BR13.) ;011 pone mina, ca to trig! I 'BIBLIOGRAFIE sf. 0 Cunoasterea diferite-
[ung.1. tor editiuni ale unor dull mai de seama sau lucrk-
' BIBIC' sm., BIBTCA sf. F Dra- rile $i editiunile tiparite ale unui autor, ale unei
gut a), puiu (puica): bibteule, man- epoci, etc. ¶ 0 Carte unde
galena pleacii mline... la Ploesti (CAR.) se public& informatiuni de
[fr. b i b i]. aceasta. nature ¶ () insem-
BIBIC- sm. NAGAT. narea scrierilor privitoare la
-
BIBILmai adesea pl. BIBILURI o chestiune oare-care [fr.]. Tr14
&N. Un fel de dantela, horbota,-4.
1 'BIBLIOMAN sm. Cel ce
lmpletitura cu acul care se coase Fig. i6a. BibilicA. are patima de a cumpara tot
mai ales pe la gulerul sau mine- felul de carti, mai ales rare
cile camasii: Mind contort gi etetrl $i pretioase [fr. .
do Inman la pieptii et minecile unei ea- "BIBLIOMANIE Sf. Pa- 1

rnest Mt-) ¶ 0 F A vorbi In (sau tima bibliomanulai [fr.].

cu ~int, a vorbi cu cuvinte alese, " BIBLIOTCA (pl. -eei)
rat intrebuintate, cu Inflorituri: sf. O Sala sau clddire In
$i ea vorbeste Ilmba cea nova cu ~uri care se pastreaza arid $i
(ALECS) ngr.]. manuscrise, Si unde se pot

T
BIBILICA (p1.-ice, -ict) sf. 0 3t citi sau consulta ¶ 0 Dulap
Pasare domestied, originara de pe In care shit asezate cart!
coastele Africei; e de marlines sau care e destinat pentru
unei gaini, are capul gola$ $i un a se meza in el carti (r.]
fel de coif corms pe frunte, iar 465) ¶ p Coleetie de dili
de guse atIrna doua Mobil car- vie, om foarte in- Fig. 465. Biblioteca.
noase; penele negre-cenu$ii shit vtitat [fr.< lat.].
Impestritate Cu pete albe rotunde Fig.463. Bibilica. 'BIBLIOTECAR sm. Administratorul unei bi-
(\wnida vielea(gris) ( 462) ¶ 0 blioteei [fr.].
* lick planta erbacee ata pentru florile BIBOL... Ban. Trans. Maram. ak = Bp/or,.
142
www.dacoromanica.ro
OBIC sm. I Ban. 74k Taut' II ®1 BIC-DE-RIT=
1 c i u f, lovitura, plesnitura cu biciul; pr. ext.: a In- BIC-
Mx-DE-SALTA [srb.]. durat... argita soarelul gi bioiniala crlvStulnl
(BAB.).
OBICA sf. Trans. Ban. 7.,k Taur :Rage bica'ntte botaril
SI s'aude-a noua 'era (GOR.) (f/hicitoarea despre tu-
t BICIULUT ( -nose) vb. tr. C) Tr.-Carp. Mold. A B1F
pretui, a evalua, a taxa ¶ ® Maram. (BBL.) A gaz-
net") ® Ban.
[ung. b i k a].
It BICA-RITIILIII = BQII-DE-B.ALTA
*BICARBONAT 1 adj. .2, Care confine doua
dui pe eineva bine, a-1 ospata [ung. b e c s U 1 n i].
BICIT.1§CA (pl. -nets) sf. C) dim. mew: avea o
de tale de clnepti (coo.) ¶ ® Biciu alcatuit dintr'o nuia
:
proportiuni de carbon: hidrogen ~. imbracata In piele, de care se servesc
2. sbst. Sare care tontine de doua on mai mult ealaretii ( 470): n arm o lovuitrii de (CAR.).
acid carbonic decIt carbonatul neutru: Ai, de !main BICIUOR (pl. -oare) sn. dim. mew: ne educe dar
(COaHNa) [fr.]. de small nouIC no davit de ar. maar
*BICARBVRA. (p1.-ri) sf. .t Carburtt de hidro- *BICOLOR adj. De douti colori [fr.].
gen (MI') [fr.]. ..-..a,- BICONC4i.V adj. 15 Care
BICA (p1. -age) sn. Mold.
Trans. Cremene, cuart
<a.
[ung. b 6 k a s O]. *It.,,,,,
' k.'Y
l
zip
cave: minim a (LE 471) [fr.].
are doua suprafete opuse con-
`BICONVEX adj. t Care
OB1CA$L (pl. lel, -gale) Nonb--,...__ are doua suprafete opuse con-
sm. $i sn. dim. mum. .--:-- vexe: ientriti (,.] 472) [fr.].
*BICEFAL adj. Cu douti -------- *Illh.,... u4., BICORD (p/.-anrt) sn. J
capete GI] 466): moustru *-:': ,- :-.14.:.' Acord de (Irma note [fr.]. Fig. 471. Fig. 472.
[fr.]. Fig. 466. Miel bicefal BICORDATTJRA (p/. Lentilit Lentils
BICEPS (pl. -sari) sn. 0 -turf) sf. J Gama dubla exe- biconcave. biconvexa.
Numele a diferiti muschi: la bresuini ( 467); cutea pe instrumentele cu areus [it.].
...ul weasel [lat.]. BICROMAT (p1.-ate) sn. Sare rezultata din
BICELT sbs'. Trans. Pretail u- aetiunea aeidului cromic asupra unui baze [fr.].
nui lucru; despagubire ce tre- OBTDA (pl.-de) sf. Maram. Suparare, necaz, obida.
bue data pentru ceva [ung. [comp. BRDA].
becsii]. OBIDT (-dose) vb. intr. Maram. A trai In necazuri,
0 BICHER our BECHDR. a o duce greu [b i d a].
0 BICHERT ( -erase), BICHIRI BIDIGANIE VW' nIznAoronE.
(-iresc) I. vb. intr. Trans. Ban. A BIDINAR sm. (13, Cel ce face sau
duce o viata de b e c h e r. vinde bidinele.
2, vb.tr. Mold. A lucra pe in- Fig. 467. BIDINE. (p/.-neie), Mold. BADANA
delete, a rni A11 on ;tin re bichl- B. Biceps. sf. -Perie (mai adesea) cu
(p1.-nale)
rea al oisluia pen prejurul clirutii (ceo.) . coada lungs pentru spoit peretii (2]
0 BIGHTS (pl .-isuri) sn. Mold. (REZA = DICHIS. 473): bldlnele mniete In roan, galben gi al-
*BICICLETA (pl. -ate) sf, Velociped cur doua bastru (OLVR.) ; en niete tirsoage de barbe sit
roti aproape egale In diametru GA 468) [fr]. badanalele de marl (cso.) [te. badan a].
>t *BIDINELVTA (P1.-te) 51. dim. at
MINER,
BIDIVTIT sm. 7.Z ()
Cal arapesc de calarie:
lot Pltache, gras ca
pepeneie al iueios Is par .(1

(BR.-VN ) ¶ ® Cal mic de '

calarie frumos si sprin-
-Valve)
ten la fuga: bliatul... Fig. 473. Bidinele.
'14V .*;:ilk.1 ID
abeda
-bates
Incaleca gi sburd cu mai BM) [tc. bedevil.
Memel.
*BIDQN (pl. -oane) sn. X Vas de tinichea, mai
'Bedell adesea In forma de plosea.
hoed& Dinlald mica, In care soldatii in apa
lankl de Mut: (.] 474): 0 mita de
Fig. 468. Bieicleta. soldati... ou bidoanele de tinichea
In MITA MG.) ¶ ® Vas de ti-
*BICICLIST sm., BICICLISTA (p1.-te) sf. Acela nichea In care se tine unt-
(aceea) care umbla cu bicicleta [fr.]. delemn, petrol, etc. (.E 475)
*BICTCLU (p/.-ielurr) sn. Velociped cu doua [fr.]. Fig 475.
roate neegale [fr.]. *BILA (pl. -le) sf. t17=' Fig. 474.
Bidon. Bidon.
BICISNIC Mr BECISNIC. Drug, sau sul de Fier arti-
ET= (p1.-ce) sn. ® Bat culat la cele doua capete 5i care comunica mis-
sau nuia flexibila de care la carea unui organ al unei
unul din capete e legate o ma5ini unui alt organ ([J
curelusa sau o sfoara Imple- 476) [fr. b i elle].
tita 5i cu care se lovesc sau BIELTTG = BETATJCI. =
se imboldese animalele ([7] *BIENAL adj. O Ce tine
469): bicele pooneso pe d'asupra doi ani ¶ ® Care are lee din
(GLVR.) ¶ ® Loviturtt
'naintagilor doi In doi ani [fr.< lat.].
data cu biciul: dlnd otteva bite BIET,BIATA adj.C)Vred- Fig. 476. B. Biala.
calulnl, 11 date PR poartS alai% oar.) nie de Wins, saurian: eta
¶ ® ® Pacoste, nenorocire, om on mlinile Inornoisate ()5P.1 ¶ o In-
urgie: aceastS tamele a o nkittzte, trebuintat adesea, invariabil, in ur-
nu ..., asupra omenirii (ON.) ; Atila ma pronumelui personal: fats plbagea
a lost supranumit ...111 lui Dum- gi ea, biet, Inlundat OSP.) ¶ 0 Slab, ne-
nezen [vsl. b i 6 I]. Insemnat, prost: e nn avoclitel de
BICIUT (-nese) vb. tr. 0 A Fig. 470. provInoie [comp. vsl. b 6 d I n u].
Biciu5te.
lovi, a bate cu b is I u 1, a da Fig. 469. BIETULET adj. dim. BIET.
bite: .. call ¶ ® Pr. ext. A Biciu. *BIFID adj. * Impartit In cloud
plesni ca si Cu biciul: 51 ploa- parti pina la mijiocul lungimii sau
la-1 biclueste lira mlui (VLAH.) ¶ ® ® A critica as- latimii sale: trunzli 11 ( 477) [fr.].
pru: bioluia gi (Urania tot ce I se 'Area vrednlc de otr- Fig. 477.
*BIFLOR adj. *Cu doua flon [fr.]: Frunze
"BTFTEC (p/.-eouri, -ece) sn. X Bu- bifida.
teal& (000e i.
BICIUIALA. (p/.-iell) sf. Faptul de a b i - catai de came, felie tie muschiu fripta pe gratar:
143
www.dacoromanica.ro
B I F- 1nghitea ca si mai 'nainte aceleasi portii de
BIN tfr.BIFURCA
< engl .].
lure vb. re fl. A se Infurci, a se
Impart,i In doua ramuri (ca furra de fin) [fr.< lat.].
' BIFURCARE, *BiFuRcATIT.TNE sf. 0 Faptul de
se a se b i f u r c a¶ Locul de unde se bifurca.,
Infureitura.
BIGA sf. a. Grind& de tenni prinsa la un capat
de cercul cataitului si pre-
vazutrt cu o macara; ser-
veste pentru descarcarea
mart urilor LIJ 478 [ fr.
bigue].
BIG.AM, -AMA adj.isni.
f. Insurat cu doull femei
deodata; (Iemeie) maritatil
cu doi barbald [lat. < gr.].
*BIGAMIE sf. c. Starea
de bigani; trims bigamu-
lui [fr.].
*BIGOT, -QTA adj. si
sm. f. Cucernic( a ), evlavios
peste masur& si superstitios Fig. 478. Biga.
[1r.l.
BIGOTERTE sf. Cucernicie peste masura si
si perstitiilasa Ir.].
BIGOTISM sbst. Fire, purtare de bigot [fr.].
C BIHOL...
BIHORL sm. Trans. 0 Vint, vif or (care bate
din partile B ihorulu i.
0BIJOAGA (pLige)sf.,Bigxism. Mold. Bucov. (mai
adesea GHUOAGA, GHIJQG, care shit poate formele
originare). Mirtoaga, cal sauiapa batrIn(a),slab(6.),
prapadit(a): ghijoagii urIcloasit ce esti! (cito.) ;credos...
sit-01 lase bliogul si... sa porneascA mai departs onead.
r BIJoru (p1. -bate) sn. $ipot: beau api race
din ...I &cut dintr'o scoarti Indolta de brad (LUNG.) .
BLIUTERIE sf. O Giuvaer(ica) 70 ege
de gitivaericale [fr.].
*BIJUTIER sm. 1196 9 Giuvaergiu [fr.].
*BIL (p1.-Iuri) sn. 0 Proiect de lege propus
In parlamentul englez ¶ 0 Legea votata [engl.].
BILAI (2)1.-ie) sf. Trunchiu de lemn din toata
lungimea unui copac, mai adesea de brad, din
care se fac scinduri: In apa facuta tau s'an strtns bilele
aduse din munti (LUNG.) [big. bil o + ir. bille].
BILA, (p1.-le) sf. 0 !\ Mica sfera. (de 6-7 cm.
diametru de fildes cu rare se
joaca la !Allard (-.] 479) ¶ C) P.
Sfera de lenm de diferite marimi
Intrebuintata la jocul de popice ¶
O Globulet, de piatra sau de sticla
cu care se joaca copiiPi Globulet,
mai adesea de os, alb sau negru, He 470 Bile.
cu care se voteaza in anumite a- -'
dunari ¶ 0 if, Notil cu care se exprima la uni-
vprbitate rezultatul unui examen: alba, bine;
rode, bini5or; neagrd, rau [fr. bill e].
BTLA3 sf. Fiere [fr. < lat.].
BILABIAL adj. (17 Articulal ca arnindoua bu-
zele (vorb. de un sunet): B e no sunet [b i -+1 a-
b 1 a I].
BILABIAT adj. * Care sea-
mana cu doua buze: corola
( 480) [fr.].
BILANT (p/.-turi) sn. 0 tso Dare
de seams asupra activului si pasi-
vului unui comerciant, unei socie-
tap, etc.; 11-$1 depune ...nil, a se de-
clara In stare de faliment ¶ 0 Pr. S treprenur de constructiuni: metterul Dincii -0 mi-a
eat. Dare de seama asupra arti-
vitat,ii desfasurate Intr'un Limp
\ tacut-o
determinat: ..111 Ilteraturli noastre din
ultimii ani (VLAH.) [germ. < fr.].
*BILATERAL adj. 0 1,< Care -1r.
are doua laturi ¶ 0 Care is doua Fig. 480. Cotcith.
directiuni opuse ¶ 0 el contract -0, bilabiata.
care tontine clauze ohligatorii
pentru amindoua partile contract ante [fr ].
BILEALA (pl.-en) sf. Mold. Suliman alb [rut.
hililo + suf. -eala].
BILET (p1.-ete) sn. 0 Sulsorica ¶ 0
www.dacoromanica.ro
e cit.) soare tiparita prin care se anunta nasterea, casa-
toria sau moartea cuiva ¶ ., 0 Carta de intrare
(la un teatru, etc.) ¶ 0 qr.,4 Mic carton sau petec
dreptunghiular de hirtie tiparita pe care-I cum-
para cineva si care-i da dreptul sa calatoreasca cu
trenul, cu tramvaiul ¶ 0 EI de loterie, foaie de
hirtie tiparita purtind un numar, care a dreptul
cuiva sa participe in ci$tig,u1 eventual al unei lo-
terii ¶ 0 do de Muck bancnota, hirtie emisa de
o bane& autorizata de Stat, care circula din mina
in mina, cu o valoare egala cu aceea a monetei de
metal; de °rain, polittl, Inscris prin care cineva se
obliga sa plateasca o suma anumita in ( data fixa
[fr.].
BILT ( -lest) Trans. Mold., mai adesea CHILI i, vb.
tr. A nalbi (pinza).
2. vb. refl. C) A se nalbi: intinzind ptnzele In gra-
A se sulemeni [srb.
dinii pe iarba si se bileascA (RET.) ¶ ®
bijeliti, rut. biliti].
*BILIAR adj. 6) Ptivitor la fiere:vesicula bil-
lion fierii; eat.: calcul care se formeaza In ficat
sau In basica fie-
rii [fr.].
*BILIARD (p1.
-de) Sol. :\ 0 Jo-5.
ul eu bile de til-
des pe o masa a-
coperita cu pos-
tav verde si cu
m trglin elastice:
o particla de 0 Fig. 481. Biliard.
Maca pe care se
joaca acest joc ( 481) ¶ 0 Sala uncle se jowl [fr.].
a BILIAR(D GTU sm. N Bun jucator de b i -
1 i a rd.
"BILTNGUTJ adj. 0 Scris In doua limbi ¶ 0
Care vorbeste in doua limbi [fr. < lat.].
Cornell, "BILION (pl. -oane) sn. ± Millard, n mie de mi-
Roane [fr.].
BTLITA, BILTA (pi-ce) sf. Often. Cursa de $oa-
reci, capcank de sirma).
BILOBAT adj. Impartit in dui lobi [fr.].
OBILTTG. BEL$VG.
BILTA BILTTA.
BILUNAR adj. Care apart, de cloud on pe Iuna,
bimensual I bi - 4-1 u n a r].
BIMAN adj. 5i (p1.-ne en. ?...k Care are doua
miini [tr.].
BTMBAA (p1.-ei, -tale) sm. i Colonel, cape-
tenie peste o mie de soldati Turci: bei, agate, bim-
bast clidean trintit1 la pamlnt de pale lui cea agora ()SP.) [tc.
bimbaS'y].
*BIMENSUAL adj. Care apare de doua on pe
luni%, hilunar [ir.].
'BIMESTRIAL adj. De h i m e s t r u, privitor
la bime5tru: examen ~.
*BIMESTRU (pl. tre) sn. Timp de doua luni
[lat.].
*BIMETALIC ad). )iie privitor la bimetalisrn
[fr.].
'BIMETALISM sbst. b Sistem monetar sta-
bilit pe un dublu etalon de our 5i de argint [fr.].
*BELVIETALTST 1. adj. 4 Privitor la bimeta-
lism..sm. Partizan al bimetalismului [fr.].
BINA (p/.-naie) sf.ttl C) Cladire mare: In lie -care
1 O Cladire In con-
an se cladesc cute de binale (CAR.)
structie [tc.].
-1-BINAGIU sin. Constructor de b i n a l e, an-
(CAR.).
'BINAR adj. C) ± Compus din doua unitati;
j sistem sistem de numeratiune care reprezinta
toate numerele cu millocul a doua cifre, 1 $i 0 ¶
0 Q Compus din doua elemente: Berea de bucitarie
e un oompus ¶ 0* Ale carui organe slut dispuse
cite doua sau un multiplu al lui 2 1 0 .1 Se zice
despre subdiviziunile unui timp sau unei parti
din timp In 2, 4, 8 WO egale: subdivistuneii [fr.].
'BIND (p1.-din.1) sm. * Fie care din umilaturile
de la coturul cartilor 1, gate In piele [germ.]
y Scri- BINDISI (-isesc) vb. intr. Mold. A-i pasa, a se
144
sinchisi: Harap-Alb si en ai sal nib nu blndlsean de asta
(cant [tc.bende + suf.-isi].
BINE 1. adv. !II chip bun, cum se cuvine;
cum trebue sd fie; cum place ( c RAu): se poarta ;
sorbs am petrecut Imi pare shit vesel, multu-
mit; vest ...I fireste, negresit; stet, ai dreptate;
c. a zis eine-a zis, are dreptate zicatoarea ¶ 0 Soma-
tos: s'a Mout F nu We ? esti smintit ? nu esti
In toatd firea? ; ai venit 1 urare adresata unui nou
venit ¶
de mai
mai
I ',mai mult, mai multi: nu i-am sorbs
de un an; erau o suta de oameni 51 mai ¶ 4 Se
alipesto adesea pe lingd adjective (in spec. partici-
piale), spre a da nastere la compuse: bine-crescut,
cu o crestere 'tuna; bine-Mout, a) facut bine; b) fru-
nias (la trup), chipes; bine-vazut, care se bucurd de
consideratia tuturor, stimat etc.
2. sbst. 0 Ceea ce aduce multumire, folds, etc.;
stare multtimitoare: nime nu hum de (ALECS.)
+psi cu piciorul ; i s'a nrft en ....10; a -i prinde a-i fi de
folds ¶ 0 IzbInda, succes: am bunA nAdeide sit 1sprti-
vestl on sluiba (ISP.) ¶ ® Noroc: 85-11 fie de .1 urare
facuta cuiva dupd ce a mincat, la strAnutat, etc.;
sit auzim de t sa ne vedem silnatosi I la revedere! ¶
® Faptd buud, binefacere; ajutor; 0: tit
teaptli Tau; id 51 -1 arunett in Logi; n'am sA uit nbciodatS
ale pe care ml 1-al Rent ¶ C) A vorbi de a vorbi In
termeni buni, a aduce laude ¶ ® cu ssia, Cu vurbe
bune, blinde: incepurA on a se rugs de el ca s& -si tale
Orel (ISP.) ¶ 0 De-a billets, loc. adv. Bine de tot, cum
se cade: prinsel de Ia a vreme as Inchid ochii pi adormil
de-a binele (ON.) ¶ ® ++ Ceea ce se cuvine sd facd. ci-
neva conform dreptatii sau moralei: in rain dom-
neste etexnul (ALECS.) ; senttmentul owlul [lat. b e n e].
BINECUVINTA. (-teis) vb. tr. 0 A invoca fa-
voarea, ocrotirea cereasca asupra cuiva ¶ 0 A
face sd sporeasca (averea, norocul ruiva), a da aju-
t, rul cerese ¶ C) A slavi, a preamdri: sit bineeuvin-
tam pe Domnul 'tract. din vsl. blagoslovi
a
BT.NECUVINTARE sf. 0 Faptul de a b in e-
c u v I n t a; la: parintilor Intareste casele fiilor
*BIOCHIMIE sf. >T Studiul chimic al substan- BIN_
telor produse prin actiunea vietii [fr.].
*BIOGRAF sm. Autorul uneia sau mai multor BIR
biomaiii [Ir.].
BIO GRAFIC adj. De biografie: now tt [fr.].
BIOGRAFIE s/. lstoria vietii unei persoane
[fr. .
BIOL... BIVOL...
*BIOLOGIC adj. De biologic, privitor la oia-
loaie tr.]
'BIOLOG er BIOLOGIST.
'BIOLOGIE sf. Stiint,a care se ocupd cu stu-
diul fiintelor vii si cu legile vietii [fr.].
'BIOLOGIST, Inoue sot. Cel ce se ocupd cu
biologia [fr.].
BIOXID sin. 4t, Oxid compus din doi atomi
de oxigeu si dintr'un singur atom al unui aft
; nu da Corp simplu [fr.].
BIPARTTT adj. * Spintecat In
cloud pina dincolo de jurndtatea lati-
mii sale_: ?mina A ( .] 483) [fr.].
BIPATRAT adj. + Se zice despre
o ecuatiune algebricd cu o singurd
et ae- necunoscuta care, dupd ce s's redus,
tontine aceasta necunoscutd in oh)i
termeni In asa fel ca are in unui WI Fig. 483.
exponent Indoit de acela pe care-I btparti
posedd In celalalt. Ex.: s4-8 x2+ nt
[hi + patrat, dupd fr. bicarre].
'BIPED adj, si (131.-edel sn. p Care are doua
picioaro: Limo a se intreba... ce gingante este el pe
1111118 (NEGR.) OMR} ()Ste UR. [fr.].
BIPENAT adj. Care are coud. aril i Ii. .
BIPLAN pl.-ane)
Aeroplan cu cloud supratete
plane ( 484) [fr.]
'BIPOLAR adj. ©.4 Time-
rupAtor
tali [fr.].
-
strut cu bipolaritate: nn intre-
e Q + Cu doud po-

O Favoarea, ocrotirea ccreasca. *BIPOLARITATE s j. .4

BINECUVINTAT adj. p. snrEcuvirrrA. Starea unui carp electric sau Fig. 484. Biplan.
BINEFACATOR, -WARE adj. si sin. I. Care magnetic care manifestd la
face cuiva un bine ine + facato r]. cei doi poll proprietati contrarii [fr. .
BINEFACERE st. O Faptd bund ¶ 0 Obi- BIR (p1.-sari) rkp sn. I Dare, ildidie personald
ceiul de a face altora bine e 0 Influentl ferieitd, impusd de Stat: a matt F a da cu fugal!, a
talus: binefacerile putt [b in e + f a c e r e]. fugi, a o lua la sandtoasa I 0 t Tribut ¶ 0 Bi-
BINEM.ERITA (-it) vb. intr. A face o faptil rn-1 greu, numele unei bore [ung. b e r].
meritorie, derma de stima, de recunostinta, de BIRATTA (p1. -its) sf. Trans. Maram. Neva,ta
rasplatd: a binemeritat de la patrie (ALECS.) [b i n e + biraului.
ni r t a]. BIRAR sin. 0 Cel ce incasa b i r u I cdtre Sint,
BINETE (pl.- eturi) sf.Trans.Ban. Salutdri: trecind perceptur.
de-a Mogul ulitei,oamenii fi dfulean binete(sLv.): vislasii 1st BIRAU sm. Trans. Maram. t Prilnar (la sat)
dau blneturi cu oamenii de pe mai (VLAH.) [bine-ati- [ung. b i r 6].
venit!]. BIRBANT Pr- BERBANT.
BIREFRINGENT adj. tv Sc zice despre un
BINEVENIT adj. 0 Sosit la timp ¶ 0 Pri-
ma cu pldcere [b in e + veni t]. cristal prin care lucrurile privite se vdd duble:
BINEVOI (-nese) vb. tr. i A avea build vointa spatul de Islands e [ink
O A avea bunlitatea, a se milostivi, a se Indura BIREFRINGNT (p1.-te) st. a Proprietatea
[bine +voi]. ce au uncle cristale de a face sd se vadd duble lu-
crurile privite prin ele [fr.].
BINEVOITOR, -TO .RE adj. si sm. f. Care are
bunavointd, care se milostiveste [b ine+ v o i- BIRI$ sm. Trans. Maram Argat, slugli la \ ite:
t a r]. reneau cite cu zece card In pddnrea aceea dupti lemne
t BINDS BENTS. (RET.) b e r e s].
t BINI*LIU sm. Cel ce purta un binis; curtean: BMA. (p1.-ii) s/.
Doamna cu boierii cei marl si binisliti sal (FIL.) [tc. b I - Trasura de plata (
i 1 y]. 485) [rus. biria
BINIQR adv. dim. BINE. Destul de bine;
1
bursa", numitil ast-
mai ceva mai bine ¶ 0 Ineeti*or, cu bagare de fel dupd piata Bur-
scamd, usurel; se furls& pe lingii ele osr.) ¶ ® Cu -ul, sei, unde stationau
cu blindete, Cu binele. birjile].
BINOCLU (p/.-1uri) sn. 15 0- BIRJAR sm. Cel
chian prin care se poate privi ce are o birj A; mai
cu amindoi ochii deodatii, Intre- adesea: vizitiul care
buintat mai adesea la teatru ( mind o birja. -.1-
482) [fr.]. BIRJARSC adj. Fig. 485. Birj6..
BINOCULAR adj. 6 0 FA- Fig. 482. Binoclu. De birjar: o sena...
cut pentru amindoi ochii: teieseop ou cozoroc de :stele, cum slut sepcile strieresti (CAR.).
® La care se intrebuinteaza amindoi ochii [fr.]. BIRJARETE adv. Ca un birja r.
'BINOM sin. ± Expresiune algebrica alcdtuitil BIRJARTE sf . Ocupatiunea de birj a r: hintt
din doi termeni separati prin semnele + (plus) in ale blriAriet (ISP.)
sau (minus) [fr.). BIRLIC sbst. 0 9 As (in jocul de cacti) el
1.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat. 145 Co

www.dacoromanica.ro
 0 CS Speteaza vertical& care se coboara de In
BIR- capul BISERICE$TE adv. Din punctul de vedere
zmeului de Inalfat $i se prelunge$te pina b is er i c es c, dupe cum cere biberica.
BIU mai jos de centru ¶ F 1. Nota unu (In graiul BISERICOS adj. eh Evlavios, care se duce a-
$coldresc) [tc.]. desea la b i s e r i c a.: bigot: s'o vest olt s'a Mont de
tBTRNIC sm. 0 0 Contribuabil: avind eel mai bisericoasa (NEGR.).
prost... ~ toate cite sa ouvine (C. RAD.) ¶ 0 t = Tri- BISERICVTA (P1.-40) sf. dim. ranuicA.
butar [b i r *BISEXT adj. *i sbst. D Se zice despre ziva
'BIROCR4T BIUROCRPT... adaugata la fie-care patru ani lunii Fevruarie $i
'BIUROU Pr BIRQU. care, In calendarul roman, era a $asea zi dinaintea
BIROLI (p/.-aguri) sn. Anienda, pedeapsa In calendelor lui Martie [lat.].
bani 'BISEXTIL, OP BInCT, VISZCT adj. D An , anul
BIRT (pi. tint) sn. tqf Ospatarie, restaurant de de 366 de zile care se repeta la fie-care 4 ani [tat.].
un rang inferior: aiungInd la Iasi, trase la eel mai bun ~ BISEXUALL adj. * Care Intruneste amindoua
(NEOR.) [srb.]. sexele: Hoare ~a [tr,].
BIRTAR sm. Ban. ttio Bil ta; hangiu: se scum ur "BISIL4B adj. 47 De doua, silabe, disilab [b i+
ca sa desohida nsiie (CAT.) [1.) i r t]. silaba].
BIRTA$ sin. V! Stapinul unui birt, restaura- 0BISIOC = BUSUIQC.
tor [srb.l. BISMUT sbst. ® Metal alb-galbuiu format din
BIRTAM'A (pt. -ite) sf. Nril 0 Nevasta birta- lame lucitoare care se reduc u$or in praf [fr.].
$ului 0 :-tapina unui birt [srb.]. *BISON, BIZQN SM. 21..k Bou
BIRTA01iICA (p1.-ce) sf.--BIBTABITA [b i r- salbatic cu cocoa$A, care tra-
t a $]. este in America de Nord (12]
BIRUI (-ueso, -niu) vb. tr. ® )4 A bate pe vraj- 488); c lnrudit cu zimbrul sau
mast, a invinge, a dovedi; a se da biruit, a se da, a bourul care traia odinioara
se declara batut, Invins ¶ C) A putea isprdvi, a In Virile noastre [Fr.].
razbi, a da de capatliu: on aintorul Jut Dumnezen, birui OBTSTRITA adj.Ban.Trans.
si aceste greutAti marl IISP.) tine birue sa sauna toate cite * numai in prune ~. varie-
an toot (RET.) ¶ 0 A copie$i, a COVIIV, a doborl, a tate de prune de toamna, de Fig. 488. Bison.
rapune: i-au 'Arita necaznrile (BR.-VN.) j a birtzit-o plInsul forma lungareafa $i at caret
(CAR) ; Somnu I birue, adoarme (VLAR.) ¶ 0 ® A sta.- slmbure se deslipe$te u$or de partea carnoasa
ptni, a Infrina [ung. b i r n i]. [Bistrit a].
BIRUTNTA (p1.-te) sf. 0 Faptul de a b i - BISTURIU (pl.
r u i ¶ 0 IzbInda, victorie: fatale imparatului... 11 -riuri) sn. / Cilti-
Pottira NSF.). tas Intrebuinfat de
BIRUITOR, -ToARE adj. sm. f. Care b i r u chirurgi ( .1 489 ) 111 0
e g t e: imparatui se intorcea (ISP.1 j Ca on ~, cn pasul Cutita$ Intrebuinf at
talnio Inainta 'n lumina tvi_AH4. in spec. pentru ras
BIS 1. adv. lat. A doua oard..
_2. interj. 0 La un teatru, concert, etc.: Inca o-
da ta I
petele de cerneala (de
pe un desen, de pe
un scris, etc.) [fr.].
'aTflEca
Fig. 489. Bisturiuri.
BISIN (-sez) vb. tr. 0 A striga bis! a cere sit se *BISTJLC, BISUL-
repete a doua oara [fr.]. CAT adj. 7.k Cu copita despicatil In doua: rums-
BISANUAL adj. ® Care se face, care se In- gatoarele slot e [tat.).
tImpla la doi ani odata: serbare ¶ ® 4, Se zice "BISULF.A.T (p1.-ate) sn. 2. Sulfat confinInd
despre plantele care traesc numai doi ani gi rodesc doua parfi de acid sulfuric pentru una de oxid [fr.].
numai In anul al doilea. cum sint de pild& varza, 'BISULFIT (p1.-its) sn. sa, Sane care rezulta din
sfecla, morcovul, etc. [fr.]. acflunea acidului sulfurus asupra unei baze [fr.].
BISCOT er PI$CQT. BISULFURA (p1.-re) sf. Lit Ori-ce compus binar
BISECT or BISEXTIL. neoxigenat format din doi atomi de sulf $i dinteun
*BISECTOR 1. adj. A Care taie sau imparte atom al unui alt corp simplu [fr.].
In clou& par(i egale: plan ~: c = BELsvG.
dreapta bisectoare. BISCOT or PISCQT.
2. BISECTOARE, 0 BISECTRICE, $BI$TARI sm. p/. Bani.
BUSECTRITA sf. Linia dreapta BI$T,JG aur BELVJG.
dusa prin crestet, care lin- OBIT4NG, BITQNG, BITANC adj. sm. Trans. , I

parte unghiul In doll& Null Bastard, copil din flori 4- 2 Vitabitallga, vita fara
egale ( . 486): Hula AB este bi- stapin, razieafa. [ung. bi t a n g].
sectoarea unghiului CAD [fr.]. Fig. 486. BITT.TM sbst. ee Materie minerala inflamabila
BISERICA pl.-iei) sf. reif AB. Bi.ectoare. care apare In nature. sub forma lichida $i galbuie
Lacas cladit anume pentru sau solida $i negricioasa [fr. -- lat.].
adunarea credincio$ilor cre$tini ( 4S71 $i TAB. "BITUMINQS, *BITIJ?dQS adj. De bitum;
44.
VIII, IX) biserica-I In Inlma omulut (can.) ; so- CALE t , care confine bitum [fr.].
BITTJCA (p1.-usti), Bays&
p/.-net) sf. Trans. .ca. Cojocel
scurt (uneori fasa inineci) pc
care-1 poarta
barbafti $i fe-
meile (] 490).
BIT sn. Ban.
Sh, Floc de Una.
ETTA sm.
Mo/d. = BAD--
TA: sa traesti,",
lOane (SAD.).
BIT9S adj.
Trans. Ban. La-
Hg. 487. BistriLit (Plan). A. Altar.-N. Naos P. Pronaos. cu linalun- Fig. 49o. Bittt§ti.
& bi i t].
lzPuRE. BSA C) Adunarea tuturor cre$tinilor, *BIUROCR4T sm. Funcfionar In biurourile
crestinatatea ¶ Fatale biserice$ti, clerul [lat. unei administrafiuni publice (in spec. cu Intelesul
basilica]. de acela care abuzeaz& fafa de public de puterea,
BISERICESC adj. frlf De b is er lc& religios. de autoritatea, de influenta sa) [fr.].
146

www.dacoromanica.ro
 'BIUROCRATIC adj. De biurocratie, ce pri- tipul ce mai de seams al acestui stil este bise- BIU-
N este pe biurocrati [fr.]. rica Sfinta-Sofia. din Constantinopol 495) ¶ 0
*BIUROCRATIE sf. Puterea, autoritatea, in- j Imperinl imperiul roman de Orient ¶ 0 ® Ca BIJ
fluega ce au functionarii din biurourile admini- la Bizant, plin de intrigi; somata desvelire de intrigi
stratiunilor publice [fr.]. cue (NEGR.) [fr.].
BIUROU, BIRQII (p/.-onri) sn. p Masa de scris BIZANTINTSM sbst. Neorinduiala politica (a-
cu sertare pentru tinut acte, semenea aceleia din vechiul imperiu bizantin) [fr.).
dosare, etc. ( 491) ¶ 0 Ca- *BIZANTINTST sm. 0.7 Cel ce ce ocupa cu Il-
mera sau localul In care-0 are loloeia bizantina..
cineva biuroul sau In care lu-
creazil mai multi functionari ai
unei administratiuni ¶ CD Sec-
viand din zarea muntelni Ca nista dthanil
BIZA.RAU = BEZARAII.
e
BIZAR adj. Ciudat, p1M de ciudgenii: se vedea
(VLan.) [fr.].
tiune administrative Inteun )40. BIZARERIE sf Ciudgenie, fapta ciudata, lu-
minister $i slujba$ii can fac cru ciudat [fr.].
parte din ea 11 CD Prezidentul, BIZDIGANIE s. BIZDTBANIE.
vice-prezidentul $i secretarii Fig. 491. Birou. *BIZET pr. BEZU.
unei adunari ¶ 0 Birourile Ca- BIZ9N NV BISON.
mera, Senatulul, comisiunile Insarcinate cu studie- BIZLJI (-uesc, -uiu) vb. refl.A pune temeiu, 8
1

rea unor anumite chestiuni ¶ p de plasare, de se Intemeia, a -si pune toata Increderea, a se lase
servitors, stabiliment particular care se ocupa cu In nadejdea (cuiva): el nu se bizufa to single Int (SLV.)
plasarea lucratorilor, slugilor, functionarilor, etc. 0 A se Incumete, a se crede capabil, destoinic, In
¶7 populatinnii or POPULATIXINE [fr.]. stare (sal faca ceva): II trmite ad Pea lucrari de argat.
OBIUAG (p1.-gart) sn. 0 /ten. Trans. Maram. = el care se bizula a se lupta ou zeii usP.) [ung. h i z n I].
BELT,TG. [unp. b s 6 g].
# BM adv. Fost (in legatura cu titulatura unei
boierii sau slujbe):
*EIV.A.0 = Bryn/No.
vel clucer [vsl. b y v 0].
*BIVALENT adj. Q. Se zice despre corpuri sim-
trane, ai vitzut pe P (DLVR.) .
,
BIC sm. invar. Tata (In graiul copiilor : Nea Ml
ir
MCA i inter).: a da ,, a lace a eadca (in spec.
in graiul copiilor).
BICIT ( -tin) vb. intr. i A lovi fa clnd sgomot:
ple al caror un atom se combine aria cea dumnezelasoit tot In cap Melia (RV. elle.) ¶ CD A
co doi atomi de hidrogen [fr.]. rfisuna, a suna: fAcntu-m'am anima rasunind an Miliaria
*BIVALV adj. 4 Cu scoica alca- bAcAind (elm..) ¶ 0 A tieli, a bate (vorb. de inima):
tuita din doll& capace (..] 492): Imi bIctia inima (MP.' [0110M.].
midis e 11 [fr.]. B/CIIRE sf., Maim sbst. Faptul de a blot i.
BIVOL sm. C) aNk Animal ru- BICNITA (pile) sf. 0/ten. Curse, eapcana de
megator, ceva mai mare $i mai ro- prins sob olan (ciaue)
bust declt boul, cu care se asea- V+ Fig. 492. Seeied BIcs4ru sm. 0 Seund si gros, indesat (vorb.
mane; are coarnele inelate $i pie- bivalvS. de un baiat sau de o fatii) ¶ CD Trans. X Mamaliga
lea neagra, cu par putin si aspru; dumicata $i prajita. In unsoare [b I c s i].
tra.este la not prin regiunile billtoase de ling6. BICST (-sesc) vb. tr. A Indesa, a ticsi, a Intesa,
Dunare (Bos bubalus) a Inghesui: am Wait Coate lucrurile Intr o singuril °date
(L 493): tin gingen de (PAMF )[Par MICK].
scolar, cat un de mare BTRA. sf. 0 INaravul boului sau al calului cind
(I.-Gm.); Q : zlua tuge de 0.1 nu vrea sa tragh on -cite lovituri i s ar da; se In-
sf noaptea f-apucit de coarse,
se zice despre cei cater-
trebuinteaza mai ales In expresiunile: a prinde
a se Impotrivi, a tagadui; a ayes sau a pune biha, a da
,,
Rid ; dud vor zbura ~li, biha, a se Incapatina, a nu vrea sa traga sau sa
nieiodata ¶ 0 CO Om inainteze (vorb. de cai sau de boi) ¶ CD Ban. T) A
greoiu, gras $i mataha- pus biha, s'a Imbufnat [comp. rut. b y h a].
los [vsl. byvolasau Fig. 493. Bivol. BIHLI ( -lest) vb. refl. Mold. A capata miros greu
big. bivolu]. $i urit, vorb. de un lichid statut: borsul tinut la cal-
0BIVOLA (pi.-le) sf. 7.k Bivolita. dura se bihleste, adicit se Imputeste sf se Intinde (SEZ.).
BIVOLAR sm. f Pazitor de b i v o 1 i¶ CD Ca- BIHLIT a dj .p Mold. BIBLI.Sttitut, cu miros greu
raus cu bivolii. $i urit (vorb. de apa statatoare din mla$tini, sau de
BIVOLARIE sf. 0 Grajd de bivoli 7 0 orice lichid care a lost lasat mina vreme Intr'un
'Purina. de bivoli. vas necurat): apa era A si ne-am Ii pntut Imbolnitvi
BIVOLITA (p1. (cm): bore (RV.-cao.)
-lie) sf. i 7.k Partea OBn-INT (-neso) vb. intr. Maram. A Tatra.
femeiasca a bivolului BIIGUT, imam (-nose, -utu) vb. tr. $1 intr. A
11 0 F ® Femeie aiura, a vorbi Intr'aiurea ca un smintit, a visa
foarte grasa. [big.]. de$tept: ce bligui tu, Marando P Se vede ca nu tl-s mintile
BIVUE1C (p/.-aen- acasd (VLAH.) ¶ 2 # A spune fleacuri. prostii: altele cite
ri) sn. X (:) Poposi- buigueste, tuturor shit 4tinte (CANT.) ¶ a A vorbi nein-
rea, tabarirea sub ae- t eles, Incurcat, a grai vorbe faire rost, a Ingaima: SAr-
rul Tiber a unei ar- Fig. 494. Bivuac. manii... uita rolurile, btiguesc, In be sd dee replica (ALECK.).
mate In campanie 9 BtIGUI4LA, BUIGUIALA (p/.-ieli)sf. O Aiureala:
0 Locul uncle se a$aza popasul. tabara acestei mA trezisem din buiguialit(130..DEL.) ¶ 0 V orbire fare rost,
armate ((w' 494) ¶ 0 Trupa insasi care popose$te smintita, neinteleasa: bligufeli bolnave Ingfrate In ver-
acolo [fr.]. surf sf In prozA (VLAI-1.1 [bfigui.].
BIVUACA (-achez) BIJAi 1. interj. Mold. Arde I frige! Se zice copii-
vb. intr. A A ta.barI, lor cind se apropie de ceva fierbinte, ca sa nu se
a poposi sub cerul Ti- friga.
ber: Milli a sub un 2. BIJA St. Focsor, putin foe: &Whim si en o btid
curt (NEGR.) [fr.]. de Ion, as ma incalzeso
BIZON Fe- MON. BLIBA (pl.-be) sf. 0 /ten. Oala mare pentru
'BIZANTIN adj. fiert (clAus)
0 $ Din Bizant, pri- BIJBIT (Ain, -few), BAJBAj, BOJBAI (-Al; -lest)
vitor la Bizant ¶ 0 1. vb. tr. O A dibui pe Intunerec, a cauta ceva pi-
stil stil parti- 493. St il bizantin. Biserica paind In Intunerec: Incet, ea blibte uga care dA In °data
cular al monumen- Fig. de alaturi (VLAH.).
telor din Constanti- S-ta Sofia din Constantinopol. 2. vb. intr. O A dibui pe Intunerec, a umbla
nopol care dateadi din evul mediu, stil caracte- pipaind In intunerec: dupit ce blibte on WIWI Intim,
rizat prin cupole si suprafe/e circulare sau curbe; dA de cifrarea dreaptif (SAD.); o boibait toatA noaptea prin odai

147
www.dacoromanica.ro
TABELA VIII. BISERICI $1 MANASTIRI

5 6 7

148
www.dacoromanica.ro
 TABELA IX. BISERICI 61 MANASTIRI

17

EXPLICATIMIEA TABELELOR VIII 4i IX.

TABELA VIII.
x. Bisericitja de lemn din Moisei (Maramures). 2. Biserica de lemn din Tiurea (Transilvania). 3. Bi,ericli din
Rad lull (Bucovina). 4. Biserica din Pesteana (Tara Halegului). 5. Biserica din Patrauti (Valea Siretului).
6. Biserica Bucur (Bucuresti). 7. Biserica din FlAminda (Muscel). 8. Manastirea Caluiu (Romanajt1. 9. Biserica Sf.
Nicolaie din Brasov. io. Biserica Sf. Dumitru (Hiriam). ii. Bolnija Mitnitstirii Cozia. /2. Mitropolia din
Bucuresti. 13. Episcopia Romanului.

TABELA IX.
14. Biserica din Copia (Botosanil. 15. Biserica Sf. Dumitru (Suceava Bucovina). 16. MAngstirea Bistrija
(Neami). 57. Biserica Stavropoleos iBucurestil. x8. Biserica Sf. Gheorghe (Suceava Bucovina). 19. Biserica
Sf. Imparaji din Ploesti. 2o. MInastirea Putna (Bucovina). 21. ManIstireit de la Curtea de Arges.
149
www.dacoromanica.ro
BIJ _ ca-an strigotu (ALECS ) ¶ 0 A umbla gramada Incoace
1 incolo, a foi: 1mt spargi urechile 51 lumea bljble Impre-
BIR jurul nostrn (DLV12)
BUBI14.1.4A, BAJBAIALA (pl.-telt) sf. Faptul de
a bljbli: dupe o jumatate de teas de bIjbfiala a zarit
printre Demi o lumina (GRID.).
BLIBITT sbst. Faptul de a bIjbI is pe.. e, pe
dib lite: °anti chibriturile pe ~e (CAR.).
BTLBA (V1. -be) sf. Trans. (Gem.) = VILNA ®.
BILBARA. (p1. -ri) sf. 0 /fen. Trans. Flack* val-
at a ie, bob o tale : eran arunoate... unde bIlbara 51
dogoarea era mai mare (PAW.).
BILBATAIE sf. 0 /ten. = vALvATAIE.
I BiLBATi adj. CarebIlbIe: la vIrsta brudie la
limba bIlbae (CAM.).
BILBIT ( -tin, -feu), BALBAI (-aid, -aese) vb. tr. 5i
inh. A gingavi, a vorbi InclIcit, Incurcat, Ingai-
ma t : mime of teva ouvinte el pleacA Incurcat (13R.-VN.) nu vor -
bee, et balbaia, de tare ce-1 clantaneau maselele In gura
ION.) [OnOM.] .
BILBIILA sm. Porecla data. unuia care b I l-
b 1 e intr una.
BILBITT, BALBAIT I. adj. p. Btudi
2. sm. Cel ce bilbieSte: BlIbIlti cu gura strimbit, sort
stapInli este! natit (EMIR.).
:I- sn. Faptul de a MINI
I. adv. Cu glas Incurcat, cu vorba bie-
tul preot... vorbea cam bllbtit 51 se temea sa nu Oa 'times
de el (ISP.).
BILBIITOR, BALBAITQR adj. (CANT.) Care b II -
b I f galeata enc.).
BILB/ITUBA, BALBAITDRA (p/.-turi) sf. Fap-
tul de a blIbI I, bilbiit: eta necajire b111311tura min-
dun() In ureachea dreapta... educe (CANT.).
BILBOARE sf Ban Bobotaie, valvataie, flacara
mare [romp. BILBARA].
BILBOR sm. Trans. 4. or. BIILBDC ®.
BILLC (pl. -curl Mold. 44. Baltoaca, mocirla:plisto-
riul trebue sa o fereascit ca sa nu se adape din..eart (DRAGH.).
BILCIU (p1.-ciuri) sn. Tirg mare ce se face la
epore fixe, 5i mai ales pe la sarbatori: stan carele ei
cartgele adunate ca la ~ (I.-GH.); ~1 e mai ales o sarbitteare
de Intilnire si de vesela petrecere (SLV.) [ung. buCSU;
comp. Krum).
BILDIBIC 1 interj. Imita sgomotul pe care-1
face un corp sau un obiect ce cade in apli: alerga
calul ce alerga, 51 ~! dete In Minna In care cAzuse Siminoo
IISP ).
BILDIE = HOME.
BILD;Ft (p/.-iruri) sn.,0 Stomacul vitelor (HASD.)
5 Burta, pintece: strange col, aloe mama copllului
chid 11 Incinge (a..coo.) [comp. tc. baldy r].
BILFBU BULFEII.
O BILGUI (-uesc) vb. refl. 0/ten. A se lacomi, a
poll t: sql btiputt le. /mere [comp. srb. blagovat i].
BILHAC (pl.-ace) sn. =BITLI,LaC: Maxine putregatu
de fag Si beau anti din (ua.N.)
0 B/LHOACA (p1.-ce) sf. Mold. = BULHAC: noroiul
bIlhoacelor de prin mahalale (VLAH.).
t B/LIE sf. 4. Buruiana, Marie: brans It era
1 nau sears de btrfean verzi ei uscate
samorasle bili1 (Dos.) ¶ Oas. Tuleiu de porumb (vic.)
[vsl.bylije.
BILTIC till te) j BILBIBI.c: Dune mina pe !vast()
1 BIRFITOR, -TOINEE adj. $1 sm. f. Care b I r-
eel mat mare si.. 11 arum& ~ intr'unul din cazane (R.-COD.).
BILTICAI... pm- BM:1%DM ...
BILVAN sr BALvaN.
BINDAON, BINDAQNIU, BANDAVNE sm. Ban. 4
GARGAvN: In on este un bIndaon, si acolo e puterea mos
(Cdr.).
0 BINDO.ACA (pl. -oace) sf. Trans. Stomacul por-
cului ung. bend o].
BINDOC 911. Trans. g( St omacul porcului prepa-
rat cu umplutura, toba [b I n d o a c a].
BINTUT (-ueso, -uiti) vb. tr. si intr. 0 A aduce
mari suparari, a face marl stricaciuni, unei taxi,
unui tinut, etc. (vorb. in spec. de pagubele aduse
de navalirile dusmane, de cetele de tilbari, etc.):
gloate puternice... bIntue laturile ImpAratiet romans (VLAH.) 1
0 A aduce multit vatamare, a face marl stria).-
ciuni, a pustii (vorb. de pagubele acute de unele
animate, de fenomene atmosferice, etc ): mustud
de niste pasari grozave ce bintutau tare (ISP.) 9 ® A pri-
150
www.dacoromanica.ro
cinui mari pierderi, a pustii (vorb. de o epidemie):
menthe palustre bIntue satele apatite In prealma acestet
regluni pline de miaow ¶ 0 A chinui, a munci (vorb.
de duhuri necurate): ad to Invett to de alta data a
oamenti, Sarsaila spurcat oe esti! (zno.) ¶ o A asupri, a
chinui, a face marl neajunsuri: mai ales pe boleri It
bintula 51-1 muncea en rAutate (ooOz.) ¶ 0t A VattilTla:
si Incue Dumnezeu guile tailor 51 n'an bIntuit pre Danill
p # A ispiti [ung. b a n t a n i].
(BIBL.) (r
BINTUIALA (p1. -eli) sf. 0 Faptul de a b I n-
t u i 1 ® Supa.rare, vatamare: strimInta ea Puma sa
le pazeasca de orl-ce ranted si bintueli (ISP.) ¶ 0 #
si as nu ne duct pre not to ; ce ne lzbaveste pre not de eel
TAU (BIBL.).
BINTUITOR. -DARE adj. si sm. f. Care b I n-
t u e saget1le bintuitoriulu1 pre mine cazura (BIBL.) : oe onm-
Plita pustiire a !asst bIntuitoarea vijelie a vremii In sutletul
copilului tau (VLAH.).
BINZAI (-aese) vb. intr. A sbIrnai, a bombani, a
bizil (MAR.).
BINZAR sm. (HASD.) 0 411 =' BARZAVN ¶ 0
Bucov. (MAR.) = alpaca-01mM 0 [b I n z a 1].
BINZORT sm. Trans. (FR.-CDR.) 4 = BARZAVN
[bInzai].
BIB interj. R, Strigat obicinuit de ciobani cind
mina. oile, cind vor sa. le theme sau sa. le goneasca
dintr'un lac: dA de barbed et-1 mull din turmd tot bir I
WO la spit .SEV.).
0 BIRC (nt.-cart) sn. Trans. SFA Crestatura facutit
pe batul sau cotul cu care se mascara. laptele In
BIRCA (pl.-ea) sf. Maram. 44 = uRcA.
BtRaiNcru sm. Ban. 434 Pastor care are numai
o mica turma de of [b 1r c a].
OBIRCII (-shy) vb. tr. Mold. A scotoci, a cotro-
bai fRV.-CRG)
BIRCOACE sf. * Mic ar-
bust care cre5te pe stincile
de prin padurile muntoase,
gi al carui truct, ro$u ca sIn-
gele, seamana Intru cltva cu
mo5moala (Coloneaster vul-
garis) ( 496).
BIRDAHAN, BlanArt, stR-
DAzax BURDUH4N.
BIRDAON E , aiRDAQ-
BIRDAvN(U) sm. 0/ten.
4 ciAaciAbx.
BIRFEALA. (p1.-en) sf.
Faptul de a b irfi ¶ a Min-
clunk vorba de defaimare pe
care o grae5te cineva pentru Fig. 496. Blrcoace.
a ponegri pe altul, cleveta.:
alta n'au de vorbit deoft birfeli 51 [Antall (CAR.) ¶ 0 Fle-
rarie.
BIRFI (-teas) vb. Ir. si intr. 0 A vorbi de rau
impotriva cuiva, a defaima a cleveti, a hull:
doer face pe vre-un om sa birfeasett Impotriva lut Dumnezeu
o A flecari, a Indruga la minciuni: se adu-
(ISP.).
BIRFIRE sf. Faptul de a b I r f i, blrfeala: bar
batti 51 femetle 51 cop!!! nu au altli petrecere dealt a (CAR,.
f P t e: gurile blrfitoare zleeau el este tin din floc! al Int
Stefan-Voda (ISP.) ; at dori sit le mai scurtezt limba *teeter IP
(CAK.).
BIRFITURA (p1. -tar!) sf. Blrfeala: se adeveri ca
aceasta fu o v si ea proorocia for mincinoasii in (ISP.)
[b 1r f i].
BIRGBICA. = BtRZEICA.
o BIRGLOAZA (p1.-ze) sf. Trans. Femele urlta
(FR.-CDR.).
BIRHAIE sf. pl. Mold. Maruntaie, mate (ewe.).
BIRICA ( -to) vb. refl. Trans. 0 /ten. = Burma: pe
cite un yid de stInca uncle numai caprele se birlca (ra.-zoa.).
BIRIT I. in), BtRAT ( -rain) vb. tr. $i intr. CD 'R4
A mina oile strigIndu-le b I ri ¶ ® A borborosi,
a mormai, a bodogani tomato, oe tot btr11P (CAR.).
BtamicA = BIBEEicA.
%ALI BRIBLA.
BIRLIGA vb. tr. A-.5i ridica, a-5I Incirliga coa-
da In sus: Prian se 'Wiese In copite el bfrItga roads (CAR.).
 BIRLIGAT adj. p BMLIGA. Cu coada Intoarsd, (Lci 497): an cioban std razemat In pe o muche de deal B1R-
Incirligata, ridicatd In sus: a stac el am, ou coada (VLAH.) ¶ ® Pr. ext. Loviturd data cu ciomagul, cio-
$1 en ghiarele Intipte to palmi (CAR.). mageald, bataie: $.. ft e UUMEll de (PAMF.). BIT
BIRLOG (pi. -oage) sn. CD Vizuina fiarelor s6.1- BITA2 sf. Mold. (PAMF.) Vorbd cu care
bailee, fn spec. a ursului: Humulestenli nu-s trait' ca'n se adreseazd cineva unei bunice sau
ant ursului (C110.) ¶ ® Pr. ext. LocuintA, case: as urea on -rdrei femei 1:latrine: btta Irina.
sit 'nchid ocbii la ~al nostru Co.-zAnAF.) 41 ® CUICU$U1 cli- BITCA. (pl. -oe, -ci) sf. Mold. Bucov.
nelui, stratul porcului: clnele nici se nrnea din ,..111 Maram. ...N. Deal, climb singuratec in
lui (ORIG.) ; fatale_ MGM la ul vorcilor (MAR.) [vei. mijlocul unui *es: alai In millocul M-
brulogil]. eet a pus sihastrul tacianele los (SEZ.).
ETRNA (p1.-ne) sf. 0 Lemn lung $i gros, true, BITCT.ITA (p1.-te) sf. Mold. Bucov.
ehiu de copac cojit, dar nelucrat, din care se al- Maram A. dim. BMA.
catuiau In vechime, $i Inca acum pe alocuri, pe- BITER (pl.-tele) sf. Trans. (Buo.) 4
retii caselor tArtme$ti: avea o cocioabA yeah° de btrne = P4PURA [b I t a].
(eau.)11 ® Gri poarta este bine Inchisa ou o grea BITICEL (pl. -eta) sn. Ban. Beti$or
de-a ourmezleul (CAR.); GI: veal gunoinl (sau paint) din [b 1 t].
ochiul altula, et nu veal btrna din ochiul tau, se zice BITICUTA (p1.-te) sf. Trans. dim.
acelora cari dojenesc pe altii pentru o gre$ald SITA duct% ce-si !Acura lie-care cite o
mica sau pentru un cusur neinsemnat, pe clnd ei plecard la cats (am).
In$L5i au cusururi mult mai marl, de care Ins& BITLI.iN sm. Mold. Bucov. Trans.
nu-0 dau seams [vsl. hrtvin 0]. @ Pasare de baltd din ordinul picio-
Eartbi.04, BRINA$ (pl-age) sn. Trans. G Allan, $nur roangelor, de coloare cenusie, inalta
Pare se pune la ;lib& [b r I u]. de 1 metru $i mai bine, cu picioarele
BIRNAVZ = BARzAvtr. hg. 497.
$i glint lungi $i subtiri, cu un mot de Bit6. sculp-
OBIRNEATA (pl. -ete) sf. Mold. Impletitura pe pene lungit pe ceafd; numita $i bIt- tata (Mche-
care o prind !avail la traistd pentru a o purta la lan-cenu$iu", stirc (cenu5iu) ".git- dinli).
$01d (ZNN.): 0 : nici lelea cu nici badea cu alt) e, bar- Ian", ceapu ", etc. (Ardea cinerra)
batul sa fie barbat, sd-$i vaza de ocupatiunile (LI 498): un trecea pe deasupra... miscindu-$1 °local ca
barblitesti, iar femeia sa fie femeie [b i r n e t]. 0 °Irma de corable (D.-ZAMF.) ¶ 0 ..0-RQ$U, ..-GGSTATdc,
OBIRNET (pl.- ete)sn. Mold. 0 B Ata, $iret, &-
tan, ce se vird prin bata cioarecilor, itarilor sau
izmenelor, $i care, tragIndu-se, face ca aceste vest-
minte sa fie strinse la $olduri ¶ ® ®: un de mo-
le (ZNN.), o sfoard, o fasie de pdmint ¶ ® pl. .G1,
Betele, cingatoarea cu care se incing femeile de la
munte peste catrintd.: Vinde, matte, doua rete Si Iml
°amnia btrnete, Blrnete In patru its $i camas& on (QUO
(MAR.) [b r 1 u].
BIRNUT (-uesc) vb. tr. Mold. 4. A aseza b I r-
n e 1 e pentru a alcdtui peretii (TKT.).
BIRNUITURA (p/.tnti) sf. Mold. 4. Birnele Fig. 498. Bitlan. Fig. 499. Bitlan-ro§u.
care aleatuesc peretii anti [b I r n u i].
%RSA. (pl.-se) sf. Bucata de her sail de -scoarsoR, pasAre mai mica decIt bitlanul cenusiu
lenm, care leaga Intre ele brazdarul, cormana $i Malta de 0 m.80), cu capul negru $1 cu cloud pene
plazul $i care e prinsa la captitul de sus de grin- ce-iatirnd pe ceafd caun I
deiul plugului (pm- PLUG): UltIndu-ma dung. eltnsa, S'a mot; gltul, pieptul $i
rapt cucura $1 birsa ((K.-BRS.). spatele sInt roseate; tilt-
BIRSAC, BIRZAC sm. Trans. (MAR.) 4=TINTAR4s. este pe lingd balti, la 4,--
BIRSAN adj. 0 Din tara B1rsei (Transil- not mai ales In delta ,
vania) ¶ 0 sd come btrsanti, varietate de oaie tur- Dunarii; numita *i stir c-
cand cu Ilna lungd $i aspra $i Cu coada lungd. $i rosu" sau ceapur-ro$u"
stufoasa; n'are coarne de roc sau numai niste cor- (Ardea purpurea) ( .m Ar. gslb
nice subtiri $i delicate; berbecul Ins& are coarne 499) ¶ ® ...-zate. pasdre - rr -
rasucite $i a$ezate orizontal ¶ ® Din lind de oaie alba, mai mica la trup Fig, soo. Bitten -mic,
birsand.: In cap ou o gogeamite ...11 de alleluia Inmurie dealt bltlanul - cenusiu,
(BR.-VN.). Impodobita pe spate cu ni*te pene subtiri foarte
BIRSANESC adj. 1; De oaie sau de lind b Yr- frumoase, Intrebuintate ca podoabA; numitA
san : cu Mciula tura/lamed. $1 cu gluga bIrsineascti stirc-alb-mic" sau ceapur-alb-mic" (Ardea gar-
(RV.-CRG.) zetta) (11 500) ¶ O = coam0a4N ¶ 0 ,0-DE-STUF1
BIRTA (p1.-te) sf. I f BlasA 41 0 Uneal- = BQU-DE-BALTA' er BQU ) [blg. batla n].
7

tA a $indrilarului: anal cioplea ou cutitoaia aindrilele BITLAN.A. srn. 3t 0 dim. BIT-

tntepenite pe (N.-11177 LAN 11 0 Pasare din ordinul picio-
BIRZAC Pr armsdc. roangelor, o specie mai mica deeit
El/RZICA (p1.-oi) sf. Trans. Ban. 0 Sanie mica bout-de-band, de care se deose-
pe care se aduc iarna lemne din padure ¶ 0 SA- beste prin ciocul ceva mai lung 51
niutd cu care se joacd copiii. prin penele de coloare roscata, pe
BIRZOIA (-olez) vb. refl. A se Ingimfa, a se alocuri (spate, aripi $i coada) ne-
umfla In pene: Oar ileum to -ai blrzoiat, Cu narav to -al gre: numita gi scroald-de-baltd"
Invatat (TEOD.); O : a se Ca 0 aura, se zice de cei min- sau stirs-pitic" (Ardetta rninuta)
dri, ingimfati $i obraznici (11 irroi u]. ([..A 501).
BIRZOIAT adj. 0 p. BIRzoit, ¶ ® Ridicat In BITUT (p1.-te) sn. Ban. Beti$or:
sus (vorb. de coadd): vulpea... cu coada a spre btrlogal pastirariul lard love$ta ...LI Wm)
Mellor Mi... se ducea (CANT). [bit]. Fig. 501.
BIRZOIU adv. Ridicat in sus (vorb. de coadd): BITUTA (p/.-te)sf. Trans.0dim. Balana§.
an lap gonea prin Ware, ou ands (S. ALD.). /MA: Am o Invargatit, Pe ctmp arun-
BI§TI 1 interj. O Re Strigat cu can ciobanii in- cata (ghicilvare despre $arpe") (GOR.) ¶ 0 Mr.'
deamna berbecul din capul turmei sd Inainteze ti$or del chibrit (FR.-CDR.).
0 Imita sgomotul facut de un animal ce sare pe BIT4N sm. 4 0 Mold. Bucov. Trans. EZ (MAR.)
nea.steptate dintr'un till* din nista mAracini, I Imi Un fel de tintar mic care tremura din pi-
sere an iepure (BR.-VN.) cioare cincl std. locului (Chironomus leucopoon) 9
BIT (pl. -te) sn. Ban. Trans. = %TA. 0 =BARZAVN [b 1 t i].
BIT A, (pl.-te sf. 0 Ciomag gros, noduros BITII (-tun) vb. intr. 0 11111: so apropie de

151

www.dacoromanica.ro
811 - mine bltltnd frumneel din coadA (CAR.) T 0 A mi5ra re- BLAGOMANIE sf.Mold. Fleas, moft, lucru de
pede incoace si incolu: sta pe ginduri, bitlind din nimic [rus. blagomatnyj
BLA piciorul drept (CAR.).
EliVIALA (pt.-ieli) s/. Faptul de a 1) 1 t i i;
mi$care repede $i nelini$tata incoace 5l Incolo: owl
omul are atacurl de epilepsie, poporul aloe cd-1 anima bl-
tliellle (SEZ.).
EITTTITO4RE Si. 3, CODOBATURA [b I t t i].
eDB/VA sf. Ban. two. BINA.
BiVAS adj. Ban. me. Nardva$: Inrapatinat
[b I v A].
BIZ! inter j. 0 Imitg sbirnaitul mu$tei salt al
albinei: Biz! In sue, Biz! in jos, Roads din cocoa (ghici-
toare despre albind.") (RAMF.) ¶ o Sunet produs
prin vibrarea buzelnr. intelegindu-se prin accea
reluzarea ,au lipsa unui lucru- ( de bur, nisi de
cu)n): Incepuri Cu billets a se ruga de el stt-el tale
Pang, dar !Winn' Is film on biz! (tsp.) ; lute, ett dau mu-
safirli paste not, ei mincare biz! (ncr.).
BtZA (pl. ze s. 0 Ban. Albina; strechie ¶ 0
Ban. Mold. (SEZ.) Mused. [1", I2!].
BIZDARA sf Trans. (vic.) 4 STRECHIE.
BIZALAU sin. Mold. 4 = GARGAVN [b I z 1 i].
BY.ZDAttA (- arez), BIZDARI (-Arose) vb. tr. Trans.
A strerhia [b I z d a r a].
(SIC) (CONT.)
BIZDICAT (-dm) vb. tr. si intr. C) 0 /ten. A a-
mestera ¶ 0 Ban. A btjbti, a orbecai [comp.
alzukau].
BIZDIGANIE, BID:qualm, BIDIGANIE sf. C)
Pocitura, pocitanie, fiinta diforma, monstru: vede
Harap-Alb altd bizdtganie ei mai el: o pocitanie do om nmbla
on arcul dupe vinat pdsdr (cite.) ; nIel nu visati ce bizdiganie
mai este el aia IISP.) ; era ocolit de bidigitniiie sale mat urite
din tune (RET.) [probabil vsl. bezdyhanIn A].
BIZDYGAU sn. Trans. Filcalet [comp. BIZ-
DOACA] .
BTZDOACA. (p1. -ce) sf BIzmic (p1. -Dace)
0 /ten.Ciomag gros cu maciuca la rapdt: 131{-mi dal
Hiatt ghintuitti, Sit-mi dai bizdoaed Orilla (roc.); (F a-i
aftri blzdocul, a se supara deodata, lard pricind, a-i
sari tanddra: din enter senin It sare blzdocul (LAO.
BIZDOC.4* sin. 0 /fen. Ciomdga$ (ClAus.) [b I z-
dnaca].
BIZGAR sm. Trans. (nc.) 4 = BArtzAUN.
BIZII ( Ha) vb. intr. 0 A sblrnii, a produce un
sgumot sburind (vo)b. de mute sau albine): In
pragul Donn blzila o albinA
(DLVR.) 0 A cinta 11110110-
tun : Duminicile bizliam la strand (cue.); de asemenea
despre sunetul cimpoiului sau vioarei: Din dipla tl-
Mud, Din cimpolu bizlind (TOC.); vioara... strigli patituae
si bizlie ea un bas de albino GM).
BYZYIALA (pl. tell) sf. alz/iTuRA [b I z I i].
BIZIIT sbst. 0 Faptul de a b I z I i¶ C) Su-
netul produs de o aimes sau albina cind sboard,
sbirndit : et) toe se auzi un... ea de albinS (DLVR.).
mania.
BLAGORODNIC adj. Nobil, de neam [vs1.].
BLAGORODNICIE sf. Noblete; excelentd:
voin nrma Intoemai poruncilor blegorodnicial tale Ire-)
blagorodnic].
BLAGOSLOVENIE sf mt Binecuvintare :
era o cum limit se Inmulteau (ODOR) [VS1.].
BLAGOSLOVI (-ovesc) vb. tr. A binecuvinta:
blagosloveste-mi turbines acts, cA, ori pe cine-oiu vrea en,
sti-1 vir inteinsa (cao.); iron.: vindtorul... 11 blagoslovi
en un glonte, In numele Tatalui (au.) [17,31.].
BLAGOSLOVIT adj. p. BLACIOSLOVL Binecu-
vintat: in tare ants Romftnul se naste poet (VLAH.).
BLAGOVBSNIC sm. Bucov. rt.f ZiUS. de 26 Mar-
tie, care urmeaza. dupd. Buna-Vestire, numita $i aft-
erne 111; e serbata In deosebi de femei; Biserira
prii.znue$te In aceasta zi Soborul Arhanghelu-
Iui Gavril, de unde numirea de Stoborul Blegoveste-
nieL pe care o dli poporul, In Muntenia, acestei site
[vsl. blagovestinikt].
BLAGOVESTENIE, -vIsT-, (mai adesea pt.
BLAGOVESTENII) sf. k0 Buna-Vestire (25 Martie):
la Blegoveetenli... a oumpArat un crap mare ei bortos (CAR.)
dl 0 Stoborul Blagovestenillor our BLAGOVESNIC [VS1.1.
BLAJIN 1. adj. Blind; bun la inimd, priete-
no-, binevoitor: on -eIt de sti fie omul, 11 soot! din
rabdirl (CAR.).
2. BLAJRUI sm. pl. ® Ni$te oameni sari,
dupd credinta poporului, traesc pe lingd. Apa-Sim-
betei, la marginea pamintului; stilt buni la inimd
si smeriti In fats Domnului; ace$tia tin sarbatoarea
Pa$tilorPeeteie Blajinilora doua zi dupe Dumi-
neca Tomii [vsl. bl at In 6].
"BLANI (p/.-amuri) sn. O Dojand, mustrare ¶
0 Desaprobare: yet de votul prin care n adunare
sn. desaproba actiunea conducatorilor sau itnputer-
niritilor ei [fr.].
SLAM BLEM.
*BLAMA (-amez) vb. tr. 0 A dojeni, a mustra
(D A desaproba (purtarea cuiva): Metes= Adu-
nare... blamlnd inchelerile Sfatului administrativ().-o,..) [fr.].
BLAMABIL adj. Vrednic de blam, care merits
$it fie blamat [fr.].
*BLAMANJEA., BLANMANJEA (mai adesea pl.
-bele) sf. Mold. X Gelatine facutd cu zatar $i Iapte
de migdale; din blanmanjele, din bnlionuri, din garnituri
[fr. blanc manger].
nemtesti no mA satbeste
BLANA (p1. -Ant) sf.
(ALECS.)
0
Pielea u-
nora din animale impreund cu pdrul cu
e
care se captusesc sau se Impodobesc u-
nele haine: de vulva ¶ CD Haina rap-
abland; haine fmblanite ¶ ® (pl. Mini,
tu$itd. cu o astfel de piele ( 502) ¶ 0
Bldnurl p1. cot. Diferite varlet/4i de

BIVITO4RE (p/.-tort) sf. = SFIRTITOARE [1) 1- blane) Scindura groasa (mai adesea cio-
z i].
I paa cu securea): streaeina genii invtilitti ou
BIZIITURA (p/.-turi) sf. unetn1 produs de o blAni putrezite de stejar t00094 [Sl. blana].
mused, albind sau ans insects cind sboara, btzlit: BLANAR sm. ® 7. Cel ce lurreazd
aude o Innadusitt1 (CRG.) [blzlit]. sau vinde bldnuri [b 1 a n
BIZOIU r sbst. Coarda cea mai groasa a unui BLANARIE a/. 0 Meseria b I a-
in,Lruiflent murical: ...1ncepurA a cinta, Unul In coarda narului ¶ / fet Atelier unde se lu- Fig. 502.
subtlre, altul bizolul tines (PAW)); GP: a tines cuiva bizoiul creazd sau pravalia unde se vind bldnuri Bland.
a face ca dinsul, a-1 imita, a aproba tot ce
(ZNN.) 1 0 Blani lucrate, blanuri.
spune, a-i tine isunul [b I z]. "BLANCHET (p1. -ate) sn. i Rava$ de drum:
BIZOM 2 adv. afuzoni: morel It cade coeds de rile bilet de po$ta ¶ ® try ,), Formular pe care se scriu
Si ea tot o tine lisp.). telegramele la oficiile postale, pe care se scriu
BIZONIU sm. Ban. (MAR.) 4 VIESPE [b 1 z]. polite, etc: PoartA ..rear de politA in buzunar (SLV.) [germ.
BLABORNIC, sin., BLABOuNicA sj. 4 Bo- Blankett ].
BORNIC.
BLAGA a/. t Ban. 0 /ten. Trans. Boggie, avere:
BLANI (-nose) vb. tr. C) a A captu$i, a garnisi
(o haind) cu blan e¶ 2 A captu$i, a bate ru
not avem destulA de la Dumnereu (RET.) ¶ 0 0/ten. sclnduri cu blanc.
Lucru de pret. insemnat, deosebit de bun: nu-i BLANIT adj. p. BLANI. I Captusit cu bland:
vre o tcmus.) [srb. b lag o). scurteicA cu vulpe ; iarna port pieptar de flanelA si galosi
t BLAGOCESTIV adj. mf Cuvios, evlavios, cu bldniti (NE013.) ¶ 2 Cap twit cu sclnduri, cu blanc,
fru a lob Dumnezeu [vsl.]. etc.: citrate era A cu dlamant (MERA).
+BLAGOCIN sm. Trans. rrif Administrator biseri- BLANrVA. (p1.-te) sf. dim. BLANA 0 s : tsl hat
ce al unei place [rus. b l a g o dint) j]. eiemagni, cdciula cea mare ei blAnita (SAD.).
BLAGODARBNIE sf Ryouno5tintA, multu- *BLANMANJEA re- BLAMANJF-4.
niitA . BLANOS adj. O Cu bland ¶ ® Cdptu$it
I BLAGODARI (-aresc) vb. intr. A multunu, a s to garnisit cu mutts bland, cu bland bogata.
aduce multuntire, a aduce dar [vs1.]. BLANUT (-uesc) = BLANI.

152
www.dacoromanica.ro
 BLANUTA (pl. -te sf. dim. BLANA 0 0.
*BLASFEM (p1.-emuri sn. Hula, defaimare a
celor sfinte [fr.].
BLASFEMA (-em) vb. tr. A hull, a defaima cele
sfinte [fr. < lat.].
BLASFEMATQR, -TOARE adj. si stn. f. Care
blasfema, hule$te, hulitor [fr.].
BLASG9NIE, BLAZGQNIE sf. a!, Mold. Bucov.
Pozna, caraghiozlic, nebunie: s'a facut nebun pi a
prins a lace tel de lel de... blasgonii (MAR.).
BLASON = BLAZON.
BLASTAM BLESTEM...
BLASTRIT, BLASTUR, BLASTOR(E , PLASTOR,
PLASTOR SM. $i sn. A Pinza preparata cu un strat
subtire de medicament $i cu n substanta cleioasa
spre a se putea lipi pe piele: un b/astru prep
toloeitorlu la oai (DRAGH.); sit tie acolo 'n spiteria satu-
blasturi $1 tot ce trebue vindeclitornlui olos ; plus-
turi negri ou care -e1 Imbina sprIncenele (I.-OH.) [ngr. 1l7IXIX-
OTpLi.
*BLAU sbst. A lace ~, a nu se duce la lucru Lunen
sau a doua zi dupa o sarbatoare: Sint set de echipli,
nu pot si lac (CAR.) [germ.].
BLAZ4 (-azez) 1. vb. tr. A face sal nu mai alba
placere de nimic, a face nesimtitur latii de on -ce
ar trebui sa aduca placere.
. vb. refl. A deveni nesimtitor fats de on -ce
aduce altora plheere: acesti copii nishitati ale caror sim-
turi se blazeazi de tiMD111111 (VLAH.) [fr.].
*BLAZAT adj. p. BLAZE. Care nu mai simte
placere de nimic: devenit nesimtitor.
BLAZGONIE P.- BLASGQNIE.
t BLAZNA (p1.-ne) 51. 0 # imelaciune, amagire:
ispitfe ¶ 0 Aratanie, monstru, pocitanie: o r de
urs... se atinea prin prealma tlrlei (rAc.) ¶ ® Duh ritu,
zlnA rautacioash wee.) ¶ ® Pr. ext. Nating, prost
[vsl. blaznh].
BLAZNI ( -nest) vb. tr. si refl. A (se) Insela, a
(se) amagi [vsl. b l a z n it i].
*BLAZON (pi. -oane) C) Armaturile, sterna,
semnele distinctive care alcatuesc scutul unei fa-
milli nobile ¶ ® Stiinta stemelor [fr.].
BLEAR Mr BLEAU.
BLEANDA.1 (pl. mends) sf. 0 k VINDERVU 1
® Momlie, sperietoare: ramase ca o oa mlinile In
vint (D.-ZAMF.).
BLE4NDA2 (pl. blende) sj . Mold. lzbitura, brInci,
hnbrInceala: da a lespezii de la gura captornini (CRO.)
[blendi].
BLEASC2 sbst. Trans. Bucov. ® Sufletul anima-
lelor, abur 11 ® Pr. ext. Sufletul oniului: au venit Is
elmmariu si la eIrsmaritli earn erau acum mei Ma
csei [vsl. b 1 ask h selipire"].
BLEASC2, BLEAscA adv. Indesat, plin, ingrama-
dit (despre nlurfle, Infloriturile de la cama$i): e
tmbrticata...cu Iota blouse de flori (LUNG.) [big. b 1 i z k o].
BLEASTUR BLASTRU.
BLEA$CA. sf. Mold. Bucov. numai in erpr. mi(ti)
ud(d) leoarca, ud(a) pine la piele: Jovita .. era uclii
(VLAH.).
BLEAUt, BLEAV, Mold. BLEAR
(pl.- eauri, -eavuri,-eahuri) sn. 0 Ti-
nichea: tabla. de Fier cu care se
Imbraca osia csrului ca sa nu se
roads in urma trecarii de butu-
cut roatel: acolo erau lanturi, blea-
till 51 leooi vechi de GaIllta (DLVR.); UP
0 Table de
bleab rosu (Dolton.) ¶
Fig. 5o3. Mean.
her cu care se etiptuse$te pe
din afara capatIna rotli Re 503) [germ. B 1 e ch
-I- rut. bljah a].
BLEAU2 interj. F Nimic, elm nu mat euteza
sa zicti nici (INF.).
BLEAV we- BLEAL11.
BLED adj. 0 7.it Cu urechile lungi si lasate In
jos (mai adesea despre porci, apoi despre ctini
$i oi, Si chiar despre cal) ¶ C) (1-') F Molatec, nit-
tarliu: tit era de lung 51 de ...,Incepu sit se boceaselt 01-z5515.1.
BLEGOS adj. 7.Z Cu urechilelasate In jos (des-
pre porci $1 oi, d despre oameni), b I e g: an ti cam-
nArat dol sweet d'ai biegoli me.).
BLEGI (-egeso) . vb. tr. A lase sa-i atirne urechile.
153
www.dacoromanica.ro
a. vb. refl. h A-i atlrna urechile, a devern
bleg 1r 0 IF F A se prosti. BLA-
BLEGOAT adj. Bleg, ottrnInd In jos (sorb. BLE
de urechi [b 1 ego s].
BLEHAI lb. intr. 0 A latra (vorb In spec. de
cateii mici ¶ I Trans. F A nu mai conteni cu gura.
BLEHNITA BEHLITA.
BLE(H)UI (-uese) vb. tr. A imbraca capetele
osiei Cu Menu: $1 cu crita bleouit (SIAM.) [b 1 e a h].
BLEJDI sr BLEOJDI'.
BLEJI BLEGI.
t BLEM interj. Maram. Oas. Sit mergem I sit ple-
cam! aideml [lat. a m b (u) 1 e m u s].
t BLEMATI interj. Maram. Oas. Aideti I plecati I
[bl e m ].
0BLENCIJIALA (pl. -left) sf. Trans. el Balu-
strada pridvorillui la easele taranesti (Pac.).
BLENDA (pl. -de) sf. * Sulfur& de zinc natu-
rala [fr. < germ.].
OBLENDEREU sm . Often. vilmErtvr
[bleandh,+vindereu].
OBLENDERI (- erase) vb. tr. Trans. usuoi A. NI-
lalai, a bananai.
BLEND! (-dem), BLENDISI (-Isaac) vb. tr. Mold.
A Imbrinci, a da brhnci.
OBLE0A§CA = BLEhscA.
0 BLE0J, adj. Often. Se ziee despre gilinaeu
mot si cu same de pene pe IMO ochi (caws.).
BLEOJDI', BLEJDI (-dose) vb. tr. A holba ochii,
a cAsca ochii cu mirare, a se uita cu ochii %RH
Imoltratul bleoldi °chit la Mum NSF.).
BLEOJDI 2 ( -den) 1, vb. tr. A lAsa sa atirne In
jos, a lase sa cada: bleojclind bnzele (CAR.); Barbieri bleoldi
capul pe o parte (D..ZAMF.).
O BLEOMB adj. Often. CIAU$.) = BLEQT ¶ ® GLs-
gay.
0 BLEONC adj. Often. (emus.) Bleg (de urechi).
BLEOT, BLIQT adj. Nating, natarau, prost,
bleg: n'auzi, ma bleotule, unde va duceti P
11:)..ZAMF.1 [germ.
b I 6 d].
BLEOTOCAREALA (p1.-eli) sf. Mold. 0 Bala-
eire prin aph, prin mocirla ¶ 0 Inglnare, lnsirare
de vorbe neintelese: de vorbe tare nloi o... logiva
(VLAH.) [bleotochri].
BLEOTOCARI ( arose vb .intr. Mold. I A balaci
prin apA, prin noroiu ® t'y A rosti a angina
vorbe netnt elese.
BLESTEM, t BLAsnbi, Mold. Trans. RLASTAM
(pl.-me, 1, -mar!) sn. O Chemarca urgiei eere$ti
asupra cuiva: trenntrind de cainta... sub biciul bleste-
melon male (VLAH.) ; arunca rulgere de blistilmuri asupra
acelor ce trageau tabac (ION) ; 0 : ~DI de Is farad Nu cade
pa moue' 1 ® Nenororire eAzut& asupra cuiva de
pe urma invoehrii urgiei divine [b lest em a].
BLESTEMA BLASTEMA (-tem), Mold. Trans.,
a
BLASTAMA (biestam) I . vb. Ir. .\ chema urgia cereasch
asupra cuiva; a ura cuiva sA -i cads asupra capului
tot soiul de nenorociri.
2. vb. refl. A chema asupra $i blestemul, urgia
cereasca (in jurAminte) [lat. vulg. blast I ma re
blasphemare].
BLESTEMAT adj. si sm. 1. 0 p. BLESTEMA...1
® Ajuns, lovit de blestem ¶ ® Indracit, pacatos,
cumplit, ticalos, rau la suflet ¶ O Stricat (la fire),
depravat, cu purtari rusinoase.
BLESTEMATI (- ateac) vb. re/1. A ajunge b 1 e-
s t e in a t, a se deprava.
BLESTEMATTE, Mold. BLASTAMATIE s/. 0
Fapta. blestemath 11C) Paca.tosie, ticalo$ie, mi$elie:
numai de blastlimatii ai lost bun In lumea asta (CR0.) II 0
Crailic: se tine de blestematil [b 1 e S t e m a t).
BLECAT (-caese,-eitin) vb. intr.Mold. 0 A balaci,
a ple$cai ¶ ® A stropi cu noroiu, etc. [comp. srb.
bljeokati.].
BLE§CVTA (P1.-te)sf. Bucov. Placa. de tinichea,
de metal: pe cApostn1 ciitlineso avea aninati o ea rite-
plata nentrn viteile (ORIG.) [germ. Blec h].
BLE§TI ( -teso) vb. tr. si intr. Mold. Trans. 0 A
respira greu: asa-s de truditti de abet nu mai pot
(.So.) 11 ® A Ingaima, a rosti cu greu: a rAmas on gun
cilscattl, rasa ea bleeteasoti on ouvint law.) [bleasc].
BLEUI PM' BLICHUS.
BLI BLID (pl. -de) sn. 0 Vas de pamInt, de lemn sau
de metal pentru bucate, strachina: bolos apa In mo
*BLOCA.DA (pl.-de) sf. x Faptul de a bloca o
cetate, etc.; bloc(us) [germ. B lockad e].
BOA In postal Stm-Pletrului (CRG) ¶ 0 Bucatele puse In BLODOGORT, BLOOODORT (-oresc) vb. tr. 0 A
acest vas ¶ ® )2` Cupa, causul, ciutura rotii de la holborosi, a borabani ¶ ® A rosti vorbe neinte-
moara. w mo6RA) lese: Mnscalii an blodogorit ce au blodogorit In limba for
[vsl. bljud A]. (R.-COD.) [big. b 1 a g o d a r j u multumesc"].
BLIDAR I, sm.0 1117, ii5F'.VAL BLOJ, BuguA 1. adj. $1 sm. f. Ban. Murdar, ne-
e Cel ce face b lid elf 1E' r,f4.7147-7, Ingrijit: teem, eeti en dreptul bloi Si molly aim); to -al
0 (1, Lingau, tinge- 41, lacut bloat (PAC.).
talere. 2. BLOJ sm. 0 Sperietoare, momlie (pentru alun-
(p1. -are) sn. Du- gat pasarilc) tuv.-zzoall0Persoana. maseata (In jocul
lapior cu polite In caluarilor, In carraval) (PAMF.).
care se asaza bli BLOJDINA. (p1.-ne) sf. ScIndura pentru po
dele ( 504): de bur deal&
dueStura roatelor Incepeau *BLOND, -DA adj. $i sm. f. Balaiu, balan:
sa zInglineasca si sa loam par brunele Wean mai multi
larfurtile prin .ve (GRIG.). intipSrire asupra-mi dectt blon-
BLIDARL (pl. dale (ON.) [fr.].
-ale) sn. 0 clim.BLI- *BLONDA. (0!. de, -dtirl)
DAR 2 11 BA
2 Fig. 504. Blidar. st. Horbota subtire de ma-
NVTI. lase ( 507): a ales un vat de
BLIDAEL, BLIDISgI (p1. -ale), BLEDDT (pl.-te alb [fr.].
sn. dim. BUD: dlntr'un blidisel mlncau, dintr'o ulcica
beau apa

s
(RET.).
*BLINDA. (-des vb. b. A A imbraca cu un In-
di, de otel (un vapor, un automobil, un vagon,
etc.) spre a-I
feri de strica-
ciun Ile ghiule-
Ina
'BLONDTNA. (p1. -ne) s/.
Fats, f uncle cu parul blond,
balaiu [tr.].
BLORCOTI (-otesc) Vb.
intr. = BLEOTOCARI.
BLIJCA pl.-ci) sf. Ban.
''.t..
Fig, 507. Blonds.
O Bulgaras, bulzisor: un gindacel... purtlnd cite o
lel r [fr.]. ,;
4111 de plimint la picioarele dindArAt (MAR.) 11:0 Glob de lam-
*BLIND.A.T -*V
p& wica.
adj.p.suriDA. .1.4:41` *BLUZA (p/.-ze)s/.
Cal tuit cu ta, 0 Hain& orEtse-
place groase Fig. 505. Tren blindat. neasca. usoara. cu '
de ( tel spre a mined, $i lung& ptnii
fi terit de stricaciunile ghiulelelor: tree 440 (. 505). la briu, pe care o
BLINIE, BLINBE s/. Mold. X Un fel de clatite:
i -am gatit... blinee cn icre Bette In unt (NEGR.) [1.1S.].
poarta
508) ¶ 0
femeile (]
Haina,
t,. I I
BLIOASCA (p/.-022ete) sf. Ban. ),4a0 BRoascA. mai adesea de pinza,
BLIND adj. 0 Minglios, lin, dulce, dome!: purtata. de militari Fig. 508. Fig. 509. Blu-
cautAtura A; Ce noapte i se ooboarti Paste pamtntul obosit in locul tunicii ¶ ® B. Blurs. za de panza.
MAN.) ¶ ® Care nu e rau, care nu-ti face Mu (vorb. Hainalacuta din pin-
de animate); Q: mite 1) Ririe ran; mielul suge za groasa, lunga pins la genunchi, pe care o
de la don& of ¶ 0 Care are o fire buns, care nu e poarta lucratorii ca sa nu -$i minjeasca ImbrScS-
aspru, blajin, omenos (vorb. de oameni): aspru nitre mintea In timpul lucrului ( 509) [fr. blous e].
aristocrat)... pi [lat. b 1 a n du s].
titre norod (NEGR.) BOA sm. invar. 0 s. Sarpe urias, cal mai mare
BLYNDA (p1.-de) sf. Un fel de spuzeala
.2s` (p 5i mai puternic de pe pamInt; are o
usoara ce ieee pe trup, urticarie: ulte ce mt -a wit lungime de 10-13 metri $i atinge u-
pe trup (Cm) [b 11 n d]. neori grosimea unui om; nu e veni-
BLINDETE sf. Fire blinds; purtare blinds: nos, dar e de temut din pricina puterii
celut ce-ti va vorbi tie cu asprime to rAspunde -i Cu ~(PANN) ;
cu duhul bilndetit, cu bunatale. cu vorbe bune
[lat. blandities].
*BLOC, (pl.- ocuri) sn. Bucata foarte mare din -
I

tr'o materie grea $i virtoasa

piatra, Fier, ghiata, etc.),
stank bolovan:. de piatra;~ BLOC
de marmora; -uri marl, tatate DE
regulat, se rastoarna greoaie in DESEN
cSrucioare (VLA11.)11 ® StrinSUra Not 34.
de cliferite lucruri alcatuind
o singura gramada ¶ ® }ig. 510. Boa.
Stringerea laolalta a dife- Fig. 506. Bloc de desen. Fig. sir. Boa.
rite grupuri de persoane In
vederea sustinerii unor interese comune ¶ Foi 4 lui; traeste mai ales in America centrala si In Bra-
de hlrtie Mate deopotriva. 5i legate sau lipite pe zilia (Boa constrictor) ( 510) ¶ O .. Blana, In
o margine, Inclt sa se poata desprinde usor, $i forma de sul, pe care o poarta femeile dupe gift
care slujesc pentru a face lnsemnari, a desena, 511) [fr.].
etc. ([_. 506) [fr.]. BOACA (p1.-be) sf. 0 Fructul carnos, mic
BLOC' (p1 -ocuri), *BLOM (pl.-usuri) sn. 14 Im- si rotund, al unor plante: de strugure, de ma-
precurarea unei eetati, unui port, etc. spre a Im- cAzA ¶ CD 4 Graunte, bob: de porumb ¶ ® Pr.
piedeea int rarea ajutoarelor, proviziunilor sau mu- anal. Picatura rotunda (de sudoare, de roue,
nitiunilnr ¶ 0 t ...al continental. masura luata de etc.): boabe marl de lacrimi mi se rostogolira d'a lungul
Napoleon I de a Inehide toate porturile europene °bra) lor (DLVR.) II 0 F Lucru marunt, prea putin
comertului englez cu scopul de a-1 mina [lr. b 10- lucru bombaneso douti boabe din alit) limba clip.) ¶ ® (r)
cu < germ. Blockbaus]. F Nimic, nici vorbli (In propozitiunite negative, In
x A Impresura un loc
*BLOCA. (blochez) vb. tr. legatura cu a glee, a sti, a pricepe, etc.): nu pricepea o
ocupat de dusman, pentru ca nintic O. nu mai 10111/DeaSCii (EIR.-VN.) ; sl pe urmil n'a Mai zis A.' (CAR.) ¶0
poata patrunde acolo ¶ 2 # o Uteri, a pun(;, Trans. 4, Cartof [srb. b o b a].
la piles, In mod provizoriu, o Mora. Intoarsa(cu BOACA I. sf. F Cap, capaldna, bostan.
flogrea In jos), In locul unei litere care lipseste 2. adv. Nimic: nu stie
[fr bloquer]. BO*CANA adj. F Nepriceputa, neghioaba,
154
www.dacoromanica.ro
prea din tale afar& de prosteasca: asta-i prea 10 zare, In numar de patruzeci 51 unul, cu care babele
trintea te miri ce neghtobie (CAR.). pretind a ghici viitorul a de In ( sau cn) bobi, a pre- BOA-
BOACE sf. Ban. Glas, voce; vorba: Hai, neico, sA vesti viitorul Cu alutorul acestor boabe: malt a mai BOB
te 'ntilnesc, Dou A boo! salt tainuesc (HOD.) [lat. V 0 :X.,
vocem].
umblat si la vraJtori al cArtnrArese... sA-i dea cu It si sA-i
BOINCTAR sm. Maram. Pazitor de noapte (m-)
[ung. bakter< germ. Wachter].
BOAGHE', BOOMER st. Trans. ." Capita, claie
mica (de fin, etc.) [ung. b o gly a].
BOZATA (p/.-te) sf. 0 a.k Vita slabs, prapadita :
acuma ai numai niste... boaite de boi la Jug (AP.) ¶0 F
Termen de °car& sau de batjocura la adresa po-
pilor sau calugarilor: oft De ce era sA ne ologeasca boaita
cea indrAcita (CRC .).
BOAGHE° sf. Trans. Mold. 0 3e Bufnita ¶ 0 F
Femeie netngrijita Cu parul sbirlit (PAC.): Rosie, ne-
rumenitii, Nn ca boaghea hai-writ! (IK.-BRS.) ¶ ® Specie
de uliu [ung. b ago I yl.
BOAGHE3 sf. Mold. IP Moalele capului (la
t imp le) : trasnea pe eel yin, de-i eSreau scintei din Fig.
ochi (FLORJ
512. Bob. Fg 513. Bob -de- Carina.
BOALA. (pl. boll, boale) sf. 0 .4* Schimbare In
rau, stricare, prapadire, daraplinare a sanatatil;
- numarat, intocmai, pe deplin,
caute la stele (1.-OH.);
farli a omite nimic.
otineasca. socote; boala copiilor, boala ree, epilepsie; sn. (pl. boabe) I Graunte (de griu, porumb,
boala mare, a) Ban. epilepsie. b) 0 /ten. lungoare, tifos;
de apA, idropizie: de zabAr, diabet: p: Did o
fasole, mazare, etc.) ¶ 0 Ori-ce are asemanare cu
un grilunte:444, de margaritar; de nisip; sit nu fi vazut
YAM leac ¶ 0 F A bags (Sint a virl) pe cineva in ~sett
In toate boalele, a umplea de groaza, a InspaimInta
un de peal, cA era comedie (BR.-VN.) [vsl. bobil .
BOBAREASA (p1.-ese) sf. Femeie
® Pr. ext. StricAciune (la plante) ¶ 0 Epitet (mai adesea Tiganc& care da in bobi
dat de tarani vitelor slabe, prapadite, sau celor sau cu carti-
greoaie, lenese, narava5e: hai, acasS, minca-te-ar le, ghicitoare,
lupul eel Willi I (SAD.) [vsl. b 0 IT]. carturareasa
BOALCA sf. Ulcica: dA-mi o de lapte (Av.-ceo.). (2 514 .
BOAMBA (pl.-be) sf. * 0 Boaba (de strugure, BOBATA- -
etc.) ¶ 0 Bob, graunte (de griu, etc.); fasole boam- IE Do- BoB0-
be, specie de fasole ¶ e Trans. Cartof (V1C.). TAM.
BOANA (p1.-ne) sf. 0 Trans. * Boabh (de stru- BOBEICA
guri, etc.) ¶ (D Bob, graunte [germ. B o h n e]. (p1.-ci) sf. (D
BOANCA (p1.-ce) sf. I Trans. Oas. Trunchiu Mold. Bucov.
scorburos, buturuga ¶ 0 Re BABANA ¶ ® Ge Epi- fa Vale ad In-
tet al Tiganilor, baragladind (CIane.) e 4 p/. Mold. ca. la poalele
= VIZDOAGE. unui deal ( l ig. 5i5.
Fig. 514. BobAreasa. Bobic.
BOANGHEN sm., BOANGHINA D1.-ine) sf. Nume Often. 0 ala mi-
de batjocura dat Ungurilor: ~in pleacA mindru (CAR.). ca (CIAUS.).
BOANTA BOATA.: Peste-o nouA .0 a dat (sPER.) BOB! ( -base) vb. tr. 0 A ghici dind cu bobii E
BOANZA. (pl. -ze 5/. Bucov. i 0 Streche I 0 0 A nemeri, a potrivi: nu stiu cum dregs cA le bo-
= musca-MARE, [b on z a i]. beste bine osl'.).
BOAR, BouAR sm. 0 Cel ce duce boii satului BOBIC (p1.-ice) sn.scrip Prajina lung terminate
la pascut, pazitor de boi [at. b o a r i u s]. cu o maciuca, intrebuintata la pescuitul rarilor
O Bo4RcA (pl.-co) sf. 0 Mold. s BEHLITA 1 (.21 515 .
0 Nume de batjocurh dat Tiganilor 5i Tigancilor BOBICA sf. 0 /ten. (cums.) BouicA .
(RV.-CRG.) 1 pl. Trans. (-Ac.) a SB/RCIQGI-GRASI ¶ ' BOBTNA (p1. -ne) st. OO Mosor: o - de eta 11

0 73/. * = urtzcHEA-BABEI. C) .4 .0 de induotie, mosor pc

BOARE s/. 0 0 Adiere, suflare Tina, vInti- care shit infasurate cloua
5or: Adie dulce din verzile anvil (ALECS.) ¶ 0 Miros sirme de arama (cu Inveli5
placut. aroma flat. b or ea s]. de matase sau de bumbac),
BOARNA (mai adesea pl. BO3RFE) sf. Hain), din care unul scurt 5i gros,
sau rufe vechi, Coale, bulendre, scirente: pare / -1 yid iar celalalt lung $i subtire,
eft era de ferfenitossi cum isi culegea boarfele de pe Jos (clic ). care, puse In legatura cu
BOARNA (p1. -ne sf. Trans. 4). - mascA-MARE. o pita electric& desvolta
BOARZA - BORZA. curenti de inductie; se In-
BOARZE sf. pl. * CHICA-VOINICULUI. trebuinteaza In experientele Fig. 526. BobinA
BOASCA. sf. Often. Ban. = BosTINA [comp. sr1). relative la razele X, la ra- de indocile.
v osk a ceara"]. zele catodice, In telefonia
BOAA. (p1. -Se) sf. $i BO$ (pl. boas S11. 0 TeSti- obicinuita, in telegrafia 5i telefonia Mr& fir, etc.
([i] 516).
CUL
BOATA., (231.-te) sf. 0 /ten. Ban. Trans. 0 BIM, BOBINTA sf. Ban. BoBITA .
ciomag ® Lovitur& data cu bita: cincizeci de BOBITOARE sj. BoBAREAsA [b o b i).
boate presto buoile snore, ce e aceia P (UM). BOBICA (p1.-the sf. C5 dim. BoABA: It iesi In
BOATA2 (pl. -te) sf. 0 /ten. BOTA. virful degetniui o .de singe (GRL.). ¶ Qz a. VUIETOARE
BOATA (pi.-te)sf. Often. Mold.® Boroboata, poz- ¶® sau BoBITA-LvPuLui - DALAC 41 ' p1. Pi-
nä, nazbitie: clod ni turns cite o trebula aS te tit clitele, puncte midi pe o stofa.
Cu mina de Maar) de rig(FLOR.) ¶ ® Belea. BOBITEL sm. 4 LHMNUL -BQBULUI.
BOB 1. sm. ® * Plant& leguminoasa cu fructul BOBTLCA eer BUBILCA.
alcatuit dintr'o pastaie, ale carei seminte, de forma BOB YLNIC = BOBQFtNIC.
fasolelor, dar mai marl 5i mai umflate, constitue OBOBTRNA' (p1.-ne) sl. Mold. Femeie clirnii care
un aliment sanatos (Vicia faba) (nj 512) ¶ 0 vorbe5te pe nas).
4 Saminta acestei plante 11 0 4 BOB-DE-TaRnqA, OBOBIRNA2 (p1. -ne) sf. Ban. Inchisoare Intune-
plant& leguminoasa, numita si mazariche"; face coasa. carters, arest.
flori ro5ietice 5i are un fruct oblung cu seminte BOBIRNAC (p1.-ace) sn. 0Lovitura data mai
cenu5ii (Lathyrus platyphyllos) 513)11 ® Bobi, ales peste nas) cu degetul de mijloc sau cu arata-
p/. Boabe de porumb sau de fasole, uneori de ma- torul care, dup& ce a stat incovoiat sub degetul
155
www.dacoromanica.ro
 cel gros, mina, ca lmpins de un resort, de sub ann. BOBOTI (-otesc) 1. vb. intr. A flacara, a arde
BOB- 'area
BOC
acestuia ( 517): date un In cozoroo st aruncd
¶ ® tD Ada cuiva un
chipiul De sesta (3As.)
nas a-1 face de ru$ine, a-1 pune
, a-i da peste
cu flacara. mare : Mu; (IA foc... Merg bobotind ca neste
plrloale (BD.-DEL.).
2. vb. refl. 0 A se 1nflacara, a se aprinde de
la lucid lui printr'un raspuns In - minie nisi sit ti tnrnat unsoare pa foc, pared nu s'ar fi bo-
teplitor; tot astfel: a capita no botit mai tare (RET.) ¶ ® F A se umfla
(sau e) ¶ ® 0/ten. Joe cu boabe (despre o bubA); a se obrinti (despre
de porumb. o rana [b o b o t].
BOBLET,,-EATA, Mold. minx- BOBOU (pl. -ona) sn. Trans. ta 0
TIC. TcA adj. $i sm. f. NatIng(a), Manta groasli de panura, Cu minecile
natarliu, prostAnac(a): ei mai marl, fuarte lungi, purtata mai ales de do-
s1 sa rAmlie mai pe jos dealt el, ca bani 520) I ® Sarica [comp. ung.
nista bobleti! daP./ gu b a].
BOBLET2 = OBLVT. BOBOVNIC BOBORNIC [51.].
BOBOANA (mai adesea pl. EOM:4C, BOBRiT sm. Ban. t;) Ri-
BOBOANE sf. Mold. Trans. Maram. nichiu [srb. b u b r e gl.
Fin [nee, vraja ; deschitec [ung. Fig. 517. Bobilnac. 'BOBSLEIGH sbst. A Santulli al-
b a 1, o n a]. catuila din doua bucati articulate _so
BOBOA§A. (p1. -se) sf. Ban. Trans. (V)C.) # Cartof pe care pot lua be mai multe per- '-----
[boa b a]. soane; e intrebuintata In sporturile-
BOBOC sm. # Caliciul care con-
I de taxa. ( 521) [engl.]. Fig, 52o,
Bobou.
tine floarea pin& a nu se desvolta pe BOBULET (p1. -eta) sn. dim. BOB:
deplin ¶ 0 4 Floare nedeschisa Inca aceste e sau meriqoare .
pc dentin (j 518): avea o tats... frti- se numese astAzi barabule ,..7641-44
masts... si fragedi ca un --, de trandafir ,ISP.1 ( SB.).
g- I Fi Barbat Mar de tot, sau rata BOBULEU (p1.

,
tine! ica, de o frumusete uirnitoare:
Tarim a no de rata (DLVR.) ¶ 4 Puiu
-lee) sn. Sucor. BO-
BULgT : mi-irusine sa...
de ;riser]. sau de rata: se pomeni cu cttiva
1
414:
de rata mAciiInd due& dInsul
toamna se numarti 11, urma alege;
(ISP.) ; .
lmblu In fie -care zi dupi
cite un de Astia (se.).
BOBUSOR1. sin.
Mr PASTE 1 Prostut, nepriceput: * 0 = ORESNIT A 0 Fig. 52r, Bobsleigh,
flu' cralului. In feint lui is trebt de aceste MAZARICHE (D .
(eau )[ngr pacooluroort]. Fig. 518. 3. sit. (pl. -soars dim. BOB.
BOBOCEL sal. dim. Bosoc. Roboc. BOC, BOCA illterj As- CIOC-
BOBOCI IMBOBOCI. BOC!
BOBOLNIC = BOBQRNIC. BOCAI PP- BOCANf.
CBOBOLOs, BOBOLQV sm., Ban. sosoLoAcA s f. BOCAL' (pl. -alurt) sn.
Cocolo$, ceva facut ghem, bot., bulgare: arunca Mold. Trans. Ban. Clcica, ca-
!Atm= Cu galbenii Wait bobolot (RET.) ¶ Q Ban. BO- lla; pahar: cautA norocirea...
BOLOSI p1. Floricele de porumb ¶ a Trans. BO- for In blid 51 In (TIori.) [ung.
BOLOT adj. Rotunjor (PAC.). bokal< it.].
BOBONAT adj. Rotund ca bobul, gogonat. *BOCAL, (p/.-alurt) sn.
BOBONI ( -onasc) vb. tr. $i intr. Ban. Trans. Maram. Vas de sticla cu deschizatura
A leimeea, a vrati [b ()boar' A]. largli, boreana$ de stela Fig. 522. Bocaluri
BOBORNIC sin. Planta erbacee (intrebuintat in spec. pen-
cu tulpina gruasa $i gliunoasa, Inalth tru conserve) (El 522) [fr.].
de 40-60 cm., cu Dori albastre, care BOCALITA (pl. -te) sf. Ban. Ulcieli, canuta 4500
cresle prin pirate, bblti, gropi cu apa [ling. bokala].
Si nila$tini; trunzele ei, de un gust in- BOCANCA (mai adesea p1. bocanci, bocincl, bo-
tepator, cam aniar, shit socotite ca canal, bocoaci) sf. 0 Ghete groa-
leac Impotriva scorbutului: poporul se care se string cu $ireturi, pur-
o Intrebuinteaza in scaldatori con- tate In spec. de soldati R523): is
tra orbaltului $i altor umflaturi (Ve bocancile gi sumanul pe tine (ORIG.) ¶
101i lea beccabitnnal ( 519) [b o b o v- ® Ghete greoaie, lucrate
11 i e . urtt [un g. b ak an c s].
BOBOROAT A pl -te) sf. 0/ten. BOCANCAR, BOON-
BoRoBoATA. CAR sm. Cel ce umbla In-
BOBOROJT IDIBOBOROJI. Fig. 519. ealtat cu b o c In ci (nu-
BOBO§ sin. f,,) Globul, bulbul Bobornic. me de batjocura. dat sot Fig, 523 Bocanca..
oehiului [b o b]. (latilor Austriaci).
BOBO$4 -oyez) vb. refl. A se umfla vorb. In BOCANEALA. (p1.-ell) sf. Faptul de a b o -
spec. de ochi [b o b o J. c a n f, ciocanitura.
BOBOSAT adj. p.riosom lesit tare afar. (din BOCANI (-Anesc), BOOM (-Aesc) vb. intr. 0 A eio-
orbit e), uinflat (vorb. de ochi): whit ei bobosati si cant, a bate cu ciocanul: de departe s'and bocAnind In
Weoid (.11P . *antiere clocanele de flee (VLAH.) ¶ ® A loin tare cu
BOBOT pl.-ote) sn., soBoTA (p1. -to) sf. 0 Fla- tocurile Incaltamintei In mers: stritinii trecurA
cara mare, flacaraie, valvataie ¶ 0 G Pornire na- bocAnind cu cizmele paste podet (SAD.) ¶ 3 A lovi, a bate
prasnica, furie: tattoo bobotA de znfole, dAdu buouroasa (la u$5., etc.): tot! bocaneau la nal strigau eft le lua
Se Ileana (RET.) ¶ 0 In bobote, intr'o doara, la Intim- guts (CM) [b 0 CI] .
plare ; MIA rost: buimaciti, lovind in bobote, InceDurii sA BOCANIT sbst.BOCANEALA: s'aude un A la du-
den IndArAt (VLAH.) ; a vorbi In bobote, a indrugavorbe hard lapul din said (VLAH.).
rost srb. big. b o b o t]. BOCANITOARE sf Ghionoaie, ciocanitoare,
BOBOTAIE, BoBATATE sf. Flaelirli mare, fla- [bocani].
caraie, valvataie: si-a5 arde cu bobotaie, Ca si-o gireadii BOCANITVRA (7)/.-tnri) sf. Bochneala, boa-
Ce pale (Ig.Bus.) ; Asa dinteo micsoarii scInteie. 0 mare SA nit. ciocanitura : and grin sown bocitnituri (VLAH.) [b 0 -
scornea bobatale (BD. -DEL.) [b 0 b o t]. C n i].
BOBOTEAZA sf. O k Sarbatoare praznuita BOCCEA (p1. -tale) sf. 0 B Sal mare, patrat,
iu ziva de 6 Ianuarie, chid se sfinteste apa in a- purtat de femei pe spate: lint pnsese drept and-
mintirea botezului Mintuitorului; gerul Bobotezii, Mu al no mintean ca sA mA InvAlesc 11 ® ..a. Basma
frig stra$nic ¶ 0 F 03 Boroboal.A., belea: a putt mare purtata In uncle ON de tarance In locul ma-
O do 1 11'11 due nnmele (DAM.) [a p b oteaza]. ramei (MAN.) ¶ 0 Sal vechiu sau bucat& de postav,
156
www.dacoromanica.ro
-de Nun, etc. In care unii vInzatori arnbulanti isi fundar" sau scufundaciu" (Colyndrus arcticus; BOC-
Infasoara marfa: an pornit din zori de zi cu boccelele spre C. septent7 ionalis) (A 525): din distanta In distantA
locul for de negustorie (ORIG.) ¶ ® Legatura, teanc de cite no bodIrlau igi area capul (Dom) ¶ 0 RATA-FE- BOG
tutun In care slut cuprinse mai multe papu$i: isi RESTRIar ¶ 3 FIINDAC.
scoase o tabachere In care intra o de tutun (D.-ZAMF.) BODIRLAU2 sbst. F
lie. b o g 6 a]. Temnita, Inchisoare: on
BOCCEAGIU sm. te ® Cel ce face sau vinde be pare Mu ea merg la (AP.).
boccele ¶ C) Negustor care -$i poartli marfa pe BODNAR sm. Trans.
spate, Invelita late° boccea: se auzea grin orase cite Bucov. e Butnar, dogar. 14i7TAS;er.'
un strigInd: nutria! mune' c G 1 Etc. bogeagy). BODNAREALA sf.
t BOCCEALYC (p1.- !curl) sn. Boccea in care se Trans. Bucov. Butnarit, do-
aflau legate primeneli ce mireasa aducea ca dar garit: soproanele yacht de Fig. 523. Bodirlau.
de nunta mirelui: ...Ind de stela en asternuturi de agaba- (ORIG.) [bodnar].
niu (000s.) [tc. bogOalyk]. BODOGANEALA. BODOGONEALA, BODROGANEA-
BOCCEANGIU BOCCEAGIU. LA (p/.-eu)s f. Mold.Bucov. Faptul de abodegan i.
BOCCELUTA (pl. -te) sf. 0 dim. BOCCEA C.2) : BODOGANI. BODOGONI, BODROGANI (-Anesc) vb.
legatA la cap on 0 v de matase neagra (D.-ZAMF.) ¶ ® Le- tr. Mold. Bucov. A mormai, a bombani, a moroclini:
gaturica, lucru$oare legate lntr'o boccea: m'am suit nu mai bodoganl, ci pared, esti o moult atricatd (ALECS.) ; bo-
si eu cu boeceluta mea Cu merinde MBA nenea Iorgu (BR.-VN.). droganind vrute $1 nevrute (ono.).
BOCCTU1 I. sm. C) Mitocan, mojic: sa dau la BODOLAN (pl. -ane) sn. Mold. Ciolan, os mare
toll bocciii et mitocanil dicor41it $1 tocmai d-tale BA null (RVCRS.).
dau! (CAR.) ¶ Parlagiu, cel ce taie vitele la BODROANTE sf. pl .Mo/d. Bulendre, boarfe,
zalhana [tc. b o k 6 y]. (pale, catraluse (RV. CRG.): si-a lust le in spate si-a
z. adj. p C) Grosolan, mitocanos ¶ ® Pocit, di- Plead (SEZ.).
form: Inealttimintea boccie (Jr.). BODROGANI R BODOGANI...
BOCEALA (pl. cell) sf. Faptul de a (se) b o cis *BOEM 1. adj. to Ceh, din Boemia.
cu boceala n'o scoate la nici un apatliu (ISP.). 2. sm., BoVMA (-me) sf. 0 Locuitor din Boemia
BOCET (pl.-ete) sn. i Plins insotit de vaiete $i 7 0 Om care duce o viatri desordonata Lira a se
de strigate de j al e : niclodata n'am auzit aga de stisietor ingriji de ziva de mline (verb. in spec. despre
® Tinguire in versuri, recitata sau cintata
(VLAH.) ¶ artisti): apnetiturile acestea de boom (VLAH.) [fr.].
cu glas jalnic la Inmorniintari (I) o c i]. BOP1 interj. = BIIFI
BOCI (-mese) I. vb. tr. $i intr. 0 A jeli, a piing() BOFTE sf. pl. Trans. 4 vtzboAaAl.
CU tipete si vaiete: cruntul vizir boeeste 'n cortu-i (VLAH.) BOGACIU(pl.-ace) sn.,Boo4cE sf . X PoaticE:
¶ O A jeli un mort, a recite sau cinta bocete: o bo- o can pisa... eovrigi uscati pentru bogael (CAR).
ceau de vuia satul (ceo.). BOGAREA (pl. -teie sf. Maram. L:4 Varietate
2. vb. refl. A se tingui, a se jeli, a se valeta: a de of maruntele (SRL.).
!meant sit se beta cu pumnii In cap si sh se boceasea (CAR.) BOGASIER sm. '41/ Negustor de b o g a slur i,
(b o a c e]. de marunti$uri, de manufacture : am vazut,.. cart
EOCIO4CA. sj., Boon (pl.-mice) sn. Ban. Impodobesc magazinele au marfa putredli
I\ I educe. BOGASIERIE sf. ny, 0 Negot do maruntisuri
BOCIOLIE sf. Ban. Machine. ¶ C) Peavalia bogasierului Cara nu-i o dagheanti
:

BOCIT sbst. Faptul de a (se) b o c i. de (ALECS.).

BOCITOARE BOGASIU (pl.- siuri) sn. Tesatura de bum-
(14.-toare) sf. Fe- bac colorata $i lustruita intrebuintata mai ales
nieie (ruclb a mor- pentru captu$it: on va purta niciodatti rochi de manna
tillui, sau platita a- si de (FIL.).
nurne) care bocete BOGAT i. adj. ® Care are niulta avere, avut,
la InmormIntari, CU stare ( C SARAC); rQ : nu e cel ce are mutt, ci eel
recitlnd sau cIn- ea se multumeste en putin; tine nu e dator a destul de
tind bocete: ~ axis- decit si bolnav, mai bine sarac si satiates; F pntred
tau $1 la vechlt Ro- de foarte begat ¶ 0 Care are mutt, In belsug:
mani ( 524)[b o el] In bailie si in odoare ¶ 0 Numeros, in mare can-
BOCIULIE sf. titate: o biblioteod ~a ¶ @ Mantis, roditor: pamIntul
Maram. Boboc; In care se vor Amalie cartollele trebue ad fie loarte uom.) ¶
® De mare pret, stump: haulms come mai mindre si
gur meta [ comp .
BOCIOLIE].
BOCLVC re,
mai 4 (ISP.).
2. sm. Om cu stare, cu multa avere, bogatas;
BIJOUX. 9 : nu plateste of saracul (sau vinovatul ; ..111 gre-
Fig. 52.t. Bocitoare romane.
BOCNA adv. sesta si sdracul tel care iertaciune; pina-1 vine chetul
nUntai in loc. a Ingheta a se lace 9.9, a Intepeni *nee, 11 lase sulletul sAracului [vs!.].
de frig: mi-a aces clubotele din picioare, di se Meuse BOGATAN sm. Trans. Bogata$: Pe colea ulnas
(CRC.). ..... (IK.-BRS.) [b o g a t].
Palau ma 'ntilnii c'un
BOCONCI R BoctscA. BOGATA§ adj. of sm. Care e foarte b o g a t,
BOCONI (-oneso) vb. tr. Trans. A ciocni pahare- chiabur.
le [comp. BocANT]. BOGATATE sf. Trans. Maram. Bogittie: cum
BOCOTAN, -ANA sm. f .Trans. Maram.Oas. = BO- s'au putut aduna Jute° noapte ante (RET.) [bogat
GATAN: tirgul blind gate, bocotanul duce vacs la el (RET.). + suf. -e t a t e].
OB9CA. SI. Trans. Ban. 0 Gramada de lemne BOGATTE si. 0 Starea omului b o g a t: sti-
a$ezate spre a se arde $i a se face carbuni rtiola e zid de plats si bogatia Bard de nniele (ZNN.) 0 A-
1 0 Loeul unde se and lemnele pentru a le vere multi, avutie: i-a dat Dumnezeu tunnel no i-a
preface In °Muni, carbunarie [ung. b o k s a]. dat te (ZNN.) ¶ 0 Imbelsugare, belsug, rodnicie:
BOCSER sm. Trans. Cel care Ingrije$te de bogatia de grin... se piece la adierile incropite ale vintului
b o csa , earbunar. (DLVR.); bogatia primIntnIni Mr1111C)p/. Lucruri de mare
BODAPROSTE swr BOODAPRDSTE. pret, scumpeturi: palatul... cu Coate bogAtille .1 podoa-
BODICAI (-Ain) vb. intr. 0 /ten. Ban. A cotrobai, bele din el (CRG.).
a scormoni. a scotoci: bodlettie ou colinda In toe (PAMF.). t BOGAZ (pl.- azure) sn. Strimtoare; canal [tc.].
OBODIGAS, BODIGAII = BOGHIGA13. BOGDAN sm. Unul din cei patru stlIpi
BODIRLAU', BOD/RLAN sm. le O Soiu de rata (lin can e alcatuit stavilarul morii.
cu penele negre, stralucitoare, Impestritate pe spa- BOGDAPROSTE i Cy BODAPROSTE I sau BO-
te cu puncte albe; pInteeele e alb, ear la glt are un DAPRQSTII j. interj. Multumescl multumint! (ros-
fel de guler de aceeasi culoare; trae$te In ape,; tit in spec. de cersetori rind li se da ceva de po-
nmnita si coreodel-mare", fundac-mare", cu- mana): bogdaprosteI cucoane, si Dumnezeu as primeasei
157
www.dacoromanica.ro
BOG- um, ¶ A zice a multurni lui Dumnezeu); a li BOIASTRA Si. acs rea care nu se lcia a
multumit: zisera bodaprosti de o Int1mplare ca este (VLAH.). fi mulsa [b o u].
501 2. (pl.-tit, -te) sn. Multuinire (adresata de *BOICOT pi.-oturi)
cel miluit : mina loan()); bolereste si... zise crlsmaritei un sn. Alp Faptul de a
bogdaproste (RET.) ; cersitorind mila crestinilor si impartind boicota boicotare:
bogdaprostele In dreapta si In stinga (NEGR.) 2 iron. A urn- e masa mare la cuconul Rol-
plea de ..., a ocarl, a batjocori pe cineva, In lac de m un chiabur Marta col-
a-i multumi; P11111 de copil de cersetor, slab, pr,;- tat. initiatorul (CAR.).
padit: In ce hal mil gaseam, ghemuit in desaga, ca un puiu *BOICOTA (-otez
de bogdaproste (can ). [vsl. b ogU-da-prostiti. vb. tr. 46 A ocolt pe
BOGDAIE (pt. -aril) sf. 0 /ten. Boroboata, un negustor, un indu-
pozna (mos.). stria', etc. necumpa-
BOGHEACA, BOOHECOTA sf. Mold. ,t Capita rind nimic de la din-
(mica) de fin on de paie, claita (w..cee.) (CONY.) sul, sau neavind cu el
(PAMF.) [1) oaghe9. nici o legatura, ca pe-
BOGHET', -EATA >rTA adj. Mold. O Cucuiat; deapsa sau razbunare Fig. 528. Boiangiu,
Wail a, Dula (gaina, puica) cu pene pe la din partea multimii
urechi: Trel gaini boghete $ed la mama in phrete (GDR.) jignite de felul.lui de a se purta: deli se tie bolcotat,
(ahicitoare despre fereastra") ¶ 0 Pr. anal. bagA de seams ca, vInzarea... ramine aceeasi ea totdeauna
Gros, umflat: tint Ikea spot cite an benghiu ". in (CAR.)[fr.].
?route (CRC ). BOICIJ sin. i = AII$XL.
BOGHET2 BTJGA.T. BOIER sm. 0 Odinioara: om din clasa de silo,
BOGHIANA (pl. -ghene sf. Trans. / pt a sorietatii, care se bucura de anumite privilegii
(PAC.) [b ogh i e. TABELA X. BOIERI
BOGHIE BOAGHE'.
BOGHIGAS, BOGHIGAU. BQGHIU' sm. Trans. 1.
:specie de tiliu ung. bagoly.
BOGHIU, sn. 1 BOAGHE'.
BOGLAR sm. GALBENXLE I ; GALBMLE-
DE-MUNTE ung.].
#BOGOIAVLENIE, socioiEnmE sf. tt Bobo-
teaza [vs1.].
BOGOMILIC adj. mit Privitor la secta eretica
a Bogomililor (P.- P. IST.) cart admiteau ca
lumea e clrmuita de douil principii suverane, unul
bun $i altul rau.
BOGOMILISM sbst. tetf Doctrina bogomilicli.
BOGONIST (- luse) vb. tr. A mormai rugaciuni:
an blot cillugar bogonisea pe slavoneste (ODOR.).
BOGORIE BIIGARTE.
I BOGORODITA sf. frit Maica Domnului, Nas-
1.fitoarea de Dumnezeu [vs1.].
BOGOSLOV adj. si sm. frit Teolog: legatorul 11110 II -11111::1111P 111111T' 41
nostru . II cunostea pe mogneagul (ORIG.) ; ~11 erau
tot, oameni mar), cu barbs si cu mustAti (SLV.) [VS1.].
t BOGZA (pl. -ze) sl. 5 Bufnita.
BOGZAR sin. Mold. )00 Pestisor mai marunt
din speta numita viza".
BOHACIU BooAcru.
BOHAZ Boat.z. -
BOHACIU sm. Et Fluturas de
noapte, Cu ochii scosi ceva afara
din cap, to trupul acoperit cu pe-
risori lungi si desi, numit $i bu-
ha-de-curechiu", sufletul-mor-
tului", etc. (Marnestra brassicae)
526).
BO! (boesc) vb. Ir. 0 A vapsi:
Pe dinlauntrul ferestrelor au bait ou Fig. 526. Bohociu.
vinat (sLv.) ¶ 0 Mold: F A Insela, a
trage pe sfoara: pe ist cu capra stiu Incaltea ca bine 1 -am
bolt (cee.)[b o i a].
BOIA (pl. -ele) sf. 0 Vapsea: muiat in de bAcan
ventru rout outi (can) ¶ C) X Sos la bucate preparat
cu otet $i legume $i cu unt sau unt-de-lemn
sX de ardeiu, ardeiu rosu uscat si redus In
prat [tc.].
BOIALA (N.-telt) sf. 0 Faptul
de a b o i¶ 0 Boia.
BOIAN, -ANA sm. f. wik Nume de
bou (de vacs).
BOIANDR.TC, BOIANDRQC, BOIAN-
BIM (pl. -curl) sn. is Grinds de
lemn sau de fier ce se pune de a
hupra tocului unei usi sau ferestre,
spre a sustinea zidul ( 527) jtc. _ 527.
A. B. Boieri din sec, al xvill-lea. C. Boieroaica din sec.
bujundruk jug"]. B.FBotandnc.
al w,(1-lea. F. Boier de la inceputul sec. al Nix-lea.
BOIANGERTE sf. e o Meseria bola n- D. E. G. Boieri de la inceputul epocei Fanariolilor
g i u l u i¶ 0 Atelierul, pravalia boiangiului. (dupe Doussault).
BOIANGIOAIE sf. * = DROBUSCIR I .
BOIANGIU sm. 6) Gel ce boe.ste Una, bumbac, $i purtind un titlu de noblete conferit de Donn,
pinzeturi, stole, etc. (f.E 528) [tc. boyag y]. fare insa a avea dreptul de a-1 transmite mosteni-
158
www.dacoromanica.ro
torilor ¶ 0 Mai tlrziu: titlu ce se da marilor dre- cm. lungime, cu corpul aproape rotund ca un fus,
gator' ai Statului cari alcatuiau class boierilor de aeoperit cu solzisori de culoare verde-Inchisa; B01-
divan$1 cari, Impreunti cu mitropolitul si episcopii, traeste prin plraiele mai marl de la munte (Phori- BOL
constituiau divanul domnesc; toti acestia erau Im- nus laevis) (A
partiti, dup. rangul boienei, In trei categorii: 530) [vsl. boji-
I. Bolerli marl sau boierii veliti, cari erau, in ordinea A t e loc de lup-
rangului, In Muntenia, marele ban, marele logofat, ta", de unde pr.
marele spatar, marele postelnic, marele paharnic, anal. locul uncle
marele vistiernic, iar In Moldova, marele logofat, se bat pestii" si
marele vornic al Tarii-de-jos, marele vornic al TA.- apoi insusi nu- Fig, 530. Boi§tean,
rii-de-sus, hatmanul, marele postelnic, marete spa- mete pestelui].
tar marele paharnic, marele vistiernic; acestia al- BOTT 1. adj. p. BoT. Vapsit.
catuiau, In cele dour), tad, sfatul domnesc" si se 2. sbst. Faptul de a b o i.
numeau boiert de stet; dupa acestia urmau, In or- 130ITAR sm. R, Ciobanas rare do. ajutor la
dinea ierarhiei, anti. In Moldova eft .si In Munte- stink sau care mina turma de of din urma. [comp.
nia, marele stoln4c, marele comis, marele medel- ung. bojtar].
nicer, marele sardar, marele clucer, marele sulger, BOIT.). sbst. 0 Status, Infatisare: hut eel fat-
marele jitnicer, marele pitar, marele setrar, marele nic... 11 adds clt de colo a on ft de argot prost osr.) ¶0
armas s,i aga. II. Boterit de clasa a doua, aceiasi, Neam, soiu [tc. b o y].
de la spatar in jos, Ins& de un rang inferior, at. ca. BOJ = BOZ.
ror titlu era precedat de nom sau vtori. III. Boierli BOJATI, BOJOTEI sm. pl. 4 = sPINZ.
de rangul al treilea, cu titlul precedat de cuvintul BOJBAI me- BIJBAL
slavon trett (al treilea").: postelnicul, spatarul, BOJDEUCA P. BUJDEUCA.
paharnicul, vistiernicul, comisul, sulgerul, jitni- BOJOC, Ban:* sm. (mai adesea BOJOCI, BOJOOI
cerul, etc. Dupa clasa boierilor de divan, urma pl.) 0 Plamini (in spec. la vite): un oftat atilt's° de
clasa bolerilor mini sau boterinasilor, cari ocupau slujbe usurare scoase Saves din toll bcdooti (FLOR.); striga din
mai mici la Curte sau pe ling. Domn (Pr TAB. x) !until bologilor (CAR.).
¶ 0 Astazi: nume dat de tarani proprietarului BOJOGAR sm. C) Hot de lucruri marunte,
sau arendasului mosiei: to pragul dealulni dal de easels borfas, gainar: vol... sinteti zit* (FIL.) [b o j o g].
vului Dinu Alurgulet (D..ZAMF.) ; 0 : s'a schimbat BOJOGARTE sf. Cp) Fur tde lucruri marunte,
(cutare) nu mai e acelasi cum it stii, si-a schim- gainarie, borfasie: 11 veni In hind sti s'apuce de bo-
bat firea ¶ 0 Nume dat de slugi stapinului [vsl. Jogarli (FLOR.) [b o j o g a r].
boljart]. BOJOTEI pa- BoJATvr.
BOIERA$ sm. dim. BMR. BOLL (pl.-tort) sn.0 A tin fel de hap mare si
BOIEREALA sf. Faptul de a b oier is din moale. facut din substante medicinale ¶ 0 all -
mum a aiuns de n'are hainil De ea MI..) . mentar, cocolos de mincare mestecata si care se In-
BOIEREASA (pl. ese) sf. Nevasta unui b o - ghite dinteodata. I
I e r: sd moral on aceasta la cocoana la carte (RET.). 0 Bulgare rotund
BOIERESC 1. adj. De b oie r, privitor In (flout din cevamu-
boieri: twit& curtea boiereasca traeste linist1tA (o..zeme.) ; iat), cocolq, bot. r
factor ear FECIQR; 6 : on o mindful& boiereescA, treat in [fr.].
tars ungureasell. BOL5 (pl. -turf)
2. (p/.-escnri)sn. Mold. Clack, munca la Gimp pe sn. Strachina mica Fig. '531. Boluri,
care este dator s'o lack liaranul In folosul boierului: de forma unei ju-
0 toslt la cu noaptea 'n cap (euds.). matati de sf era (El 531) [fr. < engl.].
BOIERRTE adj. Ca boierii: a trail ; in BOLATAU = BULATAU.
1mb:teat (RET.). BOLBOACA suLsoAcA.
BOIERET sbst. col. BorBR. Toti boierii, clasa BOLBOANA Pur BIILBO4NA.
boierilor: dregatorimea el ~u1 scat:attar& MR). BOLBOARE (pl.-bort) sf. VIrtej de apa. [v u 1-
BOIERI ( erase) 1. vb. tr. ® A ridica la rangul voare].
de boie r, a face boier: 1-a dArnit en hrlsov o movie... BOLBOCA No- BIILBOCA.
al pe deasupra 1-a el boiertt (CAR.) ¶ ® ®A innObila: BOLBOIA. vb. refl. 0 A holba ochii ¶ 2 A se
am volt sA boierim limba (Mr.) . uita urlt la cineva.
2. vb. refl. 0 A deveni boier ¶ 0 A Incepe sa BOLBORE sin. Trans. Cel ce bilble, gIngav
traeasca ca boierii, s. sibs apucaturi de boier (ALECS.) [ srh b r b or a].
0 F A se fuduli, a se mindri ¶ ® iron. sr ® A OBOLBOROS sm. (mai adesea BoLsoRosi pl.)
capata o boala yenerica. Ban. 0 /ten. Blisici de apa, chid ploutt tare: ploaie cu
BOIERTE (p1. -nil) sf. 0 Rang, demnitate de bolborosi (oem.)
boier; alt to sliest' ea-1 Inveti, ca-ti dau si OM) IT ® BOLBOROSEALA, BORBOROSEALA sf. @ Fap-
Traiu, apuctIturi de boier. tul de a bolborosi ¶ ® Sgomotul produs de
BOIERINIE sf. col. soisR: o mnIttme de alto mese apa care clocoteste Intr'un virtej sau de on -ce 11-
erau puce pentru (IEF.). chid care tIsneste la intervale printr'o mica des-
BOIRRIN = BOI$R. [big. boljarintl. chizatura: bolboroseala izvoarelor pare o sfadA de glasuri
BOIER(I)NAB sm. 0 $ Boier din clasa cea ce se slung& pe sub pAm1nt tvLAHAC) Vorbire Inellcita,
mai de jos, boier mio; boiermasii slujeau la Curte incurcata, fart Inteles ¶ 0 Clntatul particular al
In dregatoriile inferioare de camtirasi, cupari, cio- curcanilor.
hodari, aprozi, etc.: bolerinasti 01 meant san nobl- BOLBOROST, BORBOP.OST (-dim) vb. tr. si intr.
limea cea de la tea emu scutitt de dirt cittre Stat 0.-oti.)11 0 A produce un sgomot ca apa clnd clocoteste
® )416, Varietate de crap, cu solzii with foarte lu- Intr'un vIrtej sau ca on -ce alt lichid care tlsneste
ciosi, numit si imparatul-crapului" [b o i e r in printr'o deschizatura mica; a gllgli (verb. de sin-
+ suf. dim. a s]. ge): cadet° izvoarelor s'aud bolborosind ca niste glasurt De
OBOIERITA (p1.-1te) sf. Mold. Bucov. Trans. sub plimInt (VLAH.) And Prntul borborosind St apele greu buind
Nevasta unui boie r: tl vom trimite on o carte oltiti (VOIR.) ¶ ® A face bulbuci, basici (vorb. de ploaie)
la cocoana urea, la bolerita (RET.). ¶ 0 Pr. anal. A vorbi lute si Incurcat, a rosti
BOIERNAS- Pr BOIERINAS. vorbe fartt Inteles sau Intr'un chip nedeslusit, a
BOIEROAICA. (p1.-ce) sf.Nevasta unui boier : mormai: ti se 1nclete limbs In mu& gt Incept a bolborosi
poste oA aid s'au adiloostit boieroaicele PRO.). turceste (can.) ¶ 0 Se zice despre cintatul sau striga-
BOLEROS adj. Cu apucaturi de boie r, care till particular al curcanilor [b o l b o r o s].
face pe boierul. BOLBOROSA, BOLBOSA ( -ogez) vb. tr. si refl.
t BOINIC sm. Bucov. I Luptator, atlet, gladiator A holba ochii, a (se) bulbuca, a se umfla (vorb. de
¶ 0 Bataw alsta-1 satului (Rv..ceo.) [Si.]. ochi).
BOJ§TE, BOISTEAN sm. Mold. )c Pestisor de 8-10 BOLBOROAT, BOLBOSAT adj. p. BOLB (OR)O$A.

159
www.dacoromanica.ro
BOL- Holbat, hulbucat, umtlat: en ochii bolbosati Si plini
laCriiMi (BR.-VN
BOLde BOLBOTAIE
BALBATATE.
BOLBOTINA (mai adesea pl. so LBoTWE -Tills
sf. 0 /ten. Ban. Buruieni care se culeg spre a
se fierbe ca brand pentru pasari, sau pentru a pre-
gat' leacuri din ele (CIALIB.) (NOV.) ¶ 0 0 /ten. Pepene
verde (RV.-CRO.) ¶ 3 Poame necoapte (R.-COD.) (L.-M)
(POL.).
BOLBURA. = voLBORA.
BOLD' (p1.-earl) sn. 0 Nuia
lung. sau bat as-
cutit cu care se Impung vitele ca so. le Indenine in
mers, stramurare ¶ ® ® Indemn, imbold: sufe-
Mute este an mat milt came perfectionare (BALL.) ¶
Acul insect elor (albinei, viespii, tlntarului) cu care
Impung 11 4 Ghimpe vIrf ascutit: di unut pinten
(NEBR.) ; F: Satanei se vede ca-1 Ingbimpase (CRO.) ; (V):
avea la inimA un (MERA) ¶ ® Mold. Ac cu gamAlie
¶ 0 Par aseut,it ce se pune In vIrfu1 caselor tar.-
nesti, al cnrturilor, etc.: vial de la cortul ImparatnIni I-an
sfarmat (NEC.) ¶ 0 xrit, Prajin. lung., CU un peter
de piele la capAtul de jos, cu care se scormonesc
pestii din ascunzatori $i se min. elitre sac sau
mreajti ¶ O Mold. Cults batut ca podoaba In pr.-
selele eutitelor: Cn palo5e'n ...girl, Lassie De 5olduri
(TEOD.) [vsl. b o d I I].
OEOLP' (p1.-duri) sn. Maram. PrilvSiie, dugh eann.
[ung. b o 1 t].
BOLDAN M.-ado) sn. La Colt (le piatra, yid
de munte [b old].
OBOLDANAL (-anti), BOLD$N1 (-ammo) vb. tr. Ban.
A boldi ochii, a sgli, a holba.
OBOLDANQS adj. Ban. Cu ochii marl, sgliti
holbat [b oldan a]
BOLDEIU sm., BoLDFicA
sf. a Cline de vinat, de ra-
sa strain., srund, Cu picioa-
rele scurte, uneori sucite;
coteiu (5] 532).
BOLDEICVTA (p1. -te) sf.
dim. BOLDEICA.
BOLDI ( -deer) vb. tr. 0 A Fig. 532. Boldein.
Impunge cu b o l d u 1, a im-
boldi 4 ® A Impunge cu roarnele (tapul): an In-
ceput a-I Boni Si a-1 cu coarnele (Pm, ¶ 10 A Int,epa:
11 boldea... la inlmS un iunshiu (MERA) ¶ 0 A sgli, a
holba a cam( ochii; pironi ochii: deschide gura
51 boldeete (whit (ALECS.).
BOLDI iS adv. 0 Impungind cu boldul
® Cu ochit bolditi.
BOLDISOR sn. (pt. -oare) dim. BOLD.
BOLDIT adj. 0 p. Bowl ¶ 0 Holbat, split:
Cn MLitt' rInilti, Cu °chit bolditi (MAR.).
BOLEA npr. m. Mold. Trans. Flint. imaginar. cu
care se sperie copiii (MAR,) (PAW) [b oat. ].
BOLEAC adj. Mold. Trans. Bolnavirios: sa feel
m1ncaruidi buils la eel (RET.). [b o a 1 5.1.
BOLEASNA (pl. -esne) si. 4 = soLuNITA: pica
de bolesne cite-o vita din cirezi (eoos.).
BOLERO (p1.-nount) sn. A Hain.
femetasrii, lar. miner' si 'Ara guler,
rare acopere numai spatele si pieptul
si se pnarth poste bluz. (Ei] 533)[fr.
< sp.].
BOLESNITA (pl. -te) sf. 1 Boat.
lipicioasd, molipsitoare, molima, epi-
demie putIn violent& [vsl. b o 1 e
stInica].
OBOLF (pi.-turi) sn. Trans. Bolovan,
pietroiu.
Fig. 533.
Bolero.
BQLFA (p1.-te) sf .0 ® Umflaturn: o baba... en o
mare in obrazul sting (VLAH.) ¶ ® Gilea. amigda-
litil: cind... al bolfe, sA to lovest1 la ele de trei orl on
un °Wan de mort, 51-41 trece (GOB.) ¶ a p1. Anghina,
difterie.
BOLFEU = BULFEU.
BOLT (-we) vb. intr. .0 A fi bolnav, a awes de
o boat& lung.: do to bolnAvesti, no to da lent', °A West!
mutt IJIP.) ; vitele bo(eau 51 murean Dim capAt (own) [vsl.
bol6t i].
BOLTD (pl.-de) sn. * Mic corp ceresc, de nature
mineral., care rialice$to In spatiu, se aprinde In
www.dacoromanica.ro
contact cu atmosfera noastra so farimri In mu de
bueiltd $i da nastere aerolitilor ce cad pe pgmint
[fr.].
BOLINDET (pl. -ete sn. coLINDVT.
BOLISTE sf. Mold. 1 Bolepitli, epidemic: m'au
trimes la stIni... sit sed acolo Dina s'o mai potoli
[vsl.bolLSte].
a (CRC.)
BOLYND, BOLUND adj. Tr.-Carp. .-mintit, nerod,
nebun: copiiul se face bolind 41 Elmo la minte (MAR.) [ung.
bolind],
BOL/NDARITA, BoLuxoAniTA (p1.-te) sf.
Tr.-Carp. * -
LAIIR [bolind].
BOLYNDATEC, BOLUNDATEC adj. Tr.-Carp.
a * Smintit, cam bolln d.
BOLINZI, BOLUNZT. BOLONZI (-zesc) vb. intr.
Tr.-Carp. A innebuni [h a 11 n (1].
OSOL/NZDSTE, ooLuNzwrE adv. Tr.-Carp. Ne-
buneste, CR un bolin d: nebuneste Si bolunseste
dorese si poftesc (um).
BOLINZTE, BOLUNZIE sf. Tr.-Carp. Nebunie
[1:1 H n d].
BOLMOJI BALMUJI.
BOLNAV, -VA adj. si sm. 1. Care patimeste
de-o boat. (c sANATos); f): multe Mee 51 Mina-
tom] face ce stie; so- SOGAT [big.].
BOLNAVI, YMBOLNAVI (-amen) 1. vb. tr. F A
face bolnav: necumpatarea bolnaveste trupul (ZNN.).
2. vb. refl. A capata o boala, a cAdea bolnav :
se bolnavi de lingoare (NEGR.).
BOLNAVICIOS adj. .0 Care e mai mult b o I-
n a v decit sanAtos, care se Imbolnaveste usor:
nevasta Int_ femele... bolnavlotoasA, sta mai midi in case
BOLNAVIOR adj. dim. BOLNAV. Cam bolnav:
1-a trecut copilot, parcA no mai visase cineva e'er ft lost bol-
nivicioasii (CAR.).
0 B OLNAV OS adj. Ban. = BoLNAvicios.
t BOLNIT A (p1.-te) sf. CD # Spital (mai ales pe
ling.. o milnastire sau un asezamint de binefacere)
@ Incapere boltit. (tntr'o parte a paraclisului unei
manastiri) In care se phstreaza, dup.. desgropare,
craniile mortilor (A, mu tat) [vsl. bolTnie al.
BOLOBOC Plr POLOBQC.
BOLOBOT sm. Cocolos (in spec. de unt).
BOLOCAN sm. C) 14 Nume dat boilor marl si
greoi ¶ O .F Badaran: merit mA cutest ..... s1 azi lets-
ma mare ban (JIP.).
BOLOCANOS adj. Gros, greoiu: !intern' for barbat
va it unit, ay. bolnavicios Si sliraciicios (MAR.) [1:) 0 1 0 Can].
OBOLOGAN sm. 0 /ten. 11) GOLOGAN.
OBOLOGEAN.A. (pl. -ene) sf. sip CARTQF.
OROLOHAN S01. Mold. Bucov. BOLOVAN: apucind
on vgg, 11 asvirli... de au spart capul unei babe (se.).
OBOLOHANEALA s f . Mold. Bucov. is 1 Umfiarea
ugerului (la vaci), a titei (la femei): de A, vita soapA,
descIntInd-o cn outea InfierbIntatil in foe (SEZ.) [b o 1 o -
h n i].
OBOLOHANT (-Allem I. vb. refl. Mold. Bucov. 1
A se umfla, a se inflama ugerul (la vaci) sau tita
(la femei), cum se intimpla uneori dup. nasterea
dintliu sau cind laptele nu e supt on mull la timp:
darA... unei Rime! i se bolohaneste pieptul (MAR.).
2. vb. tr. A bolovAni, a holba, a sgli (ochii) [b o-
Inhan].
0BOLONICA si. 3 = cosim [ung. b o 1 o-
n y i k].
OBOLONZT sir BoLLtrzI.
BOLOVAN sm. 0 # Idol ¶ G Pietroiu, bucatii
mare de piatrA, de pamInt, de sane, etc.: nndele
colcotti, starmate de (VLAH.) [sl. bolva n, rus. b o 1-
.
v a n n, etc.].
BOLOVANI (-anew) I. vb. tr. A holba, a sgli
ochii: bolovAni mete ochi ca de ntiblidaios (ISP.).
2. vb. refl. A se Ingrhmadi, a se strInge gramada
(vorb. de nor!): darn se bolovilnesc [bolovan].
BOLOVANT§ (pl.-tedri) sn. Loc plin de b o 1 o-
v a n is multime de bolovani: salctile 51 Brag
madite de puhoaie (SAD.).
BOLOVANOS adj. Plinde bolovani: mer-
gem o bncatA pe mates bolovanoasa a unui plrau IVLAH.).
BOLOZ.1). (p1. -sale) St., BOLOZAN (pl. -ane) sn.
Un fel de luntre mare.
160
 BOLTA (p1. -ti) sf. O e,e Zidarie sau construe- a bombarda, asvirlire de bombe, tragere cu tunul BOL -
tiune de piatra on de fier in forma de arc (0 534): (Intr'o cetate, Intr'o armata dusmana) [fr.].
Sub bolts osa Liana a unei vent biserici (EMIN.) ¶ 0 Pr. *BOMBASTIC adj. 41. Umflat, emfatic (vorb. BON
anal. Ceea ce seaman& cu o bona: bolts cerului, bolts de stil, de (raze): La title se, tai seams: sonor, vag,
cereasca, twit& $i cu cave macabru se, ne 'niter' din prag (VLAH.) [germ.
partea cerutui pe
care o vedem d e-
EMB. bombastisch].
*13 OMBAT adj. Rotund, gogonat: o hunts 11
asupra noastra: sub care settees° dot ochi negri (BR.-VN.) [fr. bomb 6].
boltile padurilor BOMBOANA (p1.-ne) sf. X Soiu de zaharicale
parca vorbesc si ale fabricate de cofetari [fr. b o n b o n].
(VLAH.); 00 de ver- B OMB 04NE sf. pl. 0 /ten. Trans. Boboane,
death (tMi 535) : On- farmece.
t.= privighetorile Fig. 534. Bolti. B OMB °LIE sf . Trans. Maciulie [b oamb 11].
grin boltile de ver- BOMB ONEL sm. F Ceva dragut, gingas: asa
dee% ale gladioli (GK.); v. de vita, constructie de lemn .0 de Mist, 85-1 sorbi tntr'nn pahar de spit (BAS.) [b o m-
sau de fier, in form& de boan a].
arc, pentru sprijinirea vitei BOMBONI (-oneso) vb. tr. Trans. A fermeca,
¶ ® Trans. Pravalie (la Ince- a vraji [bomboane].
put asezath intr'o inctipere "BOMBONIERA (pl.-re) sf. C) Cutie In care
boltita), dugheanb.: va veni se pun bomboane ¶ 0 (r) Casut& cladita $i aran-
vremea chid va Ii in tot satul ..., jat& cu mutt gust [fr.].
(RET.) ¶ ® MEM Pavane de PR (p1.-sori)
ocazie instalat& Intr'un
bilciu sub un acoperemint
sn. a
Catart a$ezat a-
proape orizontal In par- B //
de pInza sau Intr'un tort tea dinainte a unei co-
[srb. blg. bolta < it.; rabii (1 536) [it.].
comp. $i ung. b o I t]. BON (731.-nuri) sn. tqd
BOLT41.$ sm., BOLTASITA O Bilet In schimbul ca-
(p1.-ite) s f. Pravalias, ne- ruia se primeste o sums
gustor(easa) cu bolt& anumita sau obiectele in Fig. 536. B. Bompres.
(pr&valie) de marfuri: Dui nature Insemnate pe el:
puns°. 1a earn usurat (PANN). Fig. 535. Botta de 'Aloe; de lemne ¶ 0 Hlrtie de valoare emi-
BOLTI( -taw) 1. vb. tr. 0 de verdeals. s& de Stat sau de o institutiune financiara: de
t A da unei constructii, u- tezaur [fr.].
nui tavan, etc. arcuitura unei bolti ¶ 0 Pr. anal. *BONA (p1.-ne) sf. Dadaa, servitoare (de obi-
A forma ca o bolt& (de verdeatA, etc.): stejarti... ceiu strains) pentru ingrijit copiii: wen veseli.. adusi
bolteau $osesua on o tesitturit fantastied de ramuri (D..ZAMP.). to gradina de bone... se Jona (VLAH.) [fr.].
2. vb. refl. A lua o forma arcuita, ca de bolts: BONC (A) I sau BQNCA-BONCAI interj. Imitrt sgo-
o spartura largd se deschide boltindu-se In coasts... mon- motul produs de biltaia ciocanului sau de lovitu-
telui (VLAH.). rile picioarelor de pietre, etc. ale aceluia care se
BOLTIRE, BOLTITVRA (p1.-ttiri) sf. edd O Partea poticneste: pe drum, bona-bonca ma Impiedecam de toate
superioar& a unei constructiuni, a unei Incaperi, pietrelo (DLVR.) [onom.].
in form& de bolt& ¶ 0 Arcady [b o 1 t i]. BONCAI ( -item) vb. intr. $i refl. 0 A rage pre-
BOLTIT adj. p. BOLTI. In form& de bolts, ar- lung $i plingator (despre vite cornute $i des-
cuit, care seaman& cu o bolt& (C NDBOLTIT): o pre cerbi): taurul a Inceput a se .0 pi a impinge salbatee
!route neteda... coreot A (EmiN.). In pamtnt (8.-ALD.) ¶ 0 Pr. ext. A scinci (despre
BOLTITVRA. sr BOLT1RE. copii) [vsl. bakat i].
BOLTITA. (p.-te) sf. dim. BOLTA. BONCATT sbst. Faptul de a bone& i; raget
OBOLUND... ow- BOLIND... prelung $i plingator.
BOMBA. (-boa) vb. tr. A rotunji, a da forma ro- BONCAL (U)T (-nese) = BONCAI: aude... un muget
tund& ca unei bombe: tsi bombeasa pieptnl inmate Innaduoit: cerbul venea bonctiluind (elm); vitele In clurdS
(VLAH4 [fr.]. loop a bonetili (GM).
*B9MBA. (p1. -be) sf. P Ghiulea de fier, gau BONCAL (U) IT sbst. Faptul de a boncalui;
noasa si umplut& cu prat de puscri care, asvIrlitA muget puternic, raget prelung si plingator: de la
cu tunul sau In alt chip, se sfarlma In bucati, clnd
de-a bombei outer (ALECS4 ¶ ® CO A Wee oa 0
a se Intlmpla pe neasteptate, producind o mare
turburare [fr.].
,
ajunge la locul destinat: Not lucam hors din sat, Rtzlnd
a veni,
imarturi venea... un -0 Innacluvit de taur (SAD.) .
OBONCANT (- Sneso) vb. intr. A bocani ( %oleo
scIndurri) (11.-COD.) [b onca
OB9NDA sr BVNDA.
+ b °can i].
BONDANI (-linen) vb. intr. A blzli (ca b 0 n-
BOMBANEALA. (p1.-en) Faptul de a b o m- daru 1); pr. anal.: la °lima... cobsele bondaneso
b&n OBONDAR sm. Mold. Bucov. 4 O = BARZAVN:
BOMBANI (-Anew), BOMBAI (-Mee) vb. tr. $i ...un rotund In pintec Somnoros pe nas ca popii glasueote
intr. O A mormai, a vorbi singur, printre buze, 'noel un ante° (EMIN.) ¶ 0 Tann ¶ Qs = MVSCA- OALULUI
Incet si nedeslu$it (In spec. spre a-si arata nemul- (Gastrophilus equi).
tumireal: o zi Intreaga bomblinea dace, se atingea cineva OBONDAR.A. $ sm. dim. BOND4R.
de ale (BR.-VN.); bombanea Pe capra !Morbid (D.-zAhiF.) 11 0 BONDARIME sf. col. Multime de b 0 n d a r i,
A bolborosi: ontreerii Sara bombanind rugaciuni (\NAM) ; toti bondarii: a s'a sitroit (DON.).
copilot se joaca... bombanind vorbe de tainio Inteles (SLV.) ¶ BOND9C,-0 (A)CA, Mold. BUNDVO, -CA adj. $i sm.
0 A certa, a cicali: taranul e deprins ...a bombani f. 0 Scund si gros, mic $i Indesat: pare ca vas cold pe
muierea, a piva cop!!! NIP.) ¶ 0 4* A blzii (despre nn biet vInator bondoo $1 pintecos (ODOB.); groscioara, grass,
athine) (L.-M.) (MAR.) [onom.]. bondoacS, ou Oral negro (OLVR.); bundue, scurt, tat In spate
BOMBANIT sbst. Faptul de a bomban i, ai cu mut rotund (SAD.) ¶ ® Bunduci, bondoci sm. pl.
mormait: Inliuntru se aus1 nn $i o trIntiturti de mann a', Stllpii cars sprijinesc coastele prispelor, tarasi;
(SAD.). lemne scurte $i groase de care sint prinse
BOMBAR sm. .4 = BARZAVN [comp. rut. b o m- stinghiile pe care se bat stoborii gardului [tc.
bar, srb. b u in.b a r]. bundula
"BOMBARDA (-des) vb. tr. 0 elir- X A arunca BOND 0 CEL adj. 5i sm. dim. BONDOC 0.
bombe, a bate cu tunul 1 0 ,y A ridica deodata OB9NDRA$ adj. Trans. Prostanac, natarku
ffer.Vneva la un rang lnsemnat, la o slujba Inalta (nc.) [ung. bond ru s].
BONDRETE, BoNDRNT sm. 4 C) Larva flu-
*BOMB4RDA (pl.-del sf. 00' BALIEBIZZ [fr.]. turelui de matase ¶ 0 Viermu$ care se face In
*BOMBARDAMENT (p1.-to) sn. x Faptul de abcesele din mlisele, din larvele depuse de mute
1: A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 161 II

www.dacoromanica.ro
BON- ¶calului
0 0 /ten. Ban. Viermus care se face In sezutul
= 0 MITA.
BONTAS, BUNTAN sm. Razvratit: !mutest cart an
BOR
4. 4 de Bind sit dee too tirgului (ALECS.) [b 0 n t,b u n t].
B9NDRIS, BONDR013 sm. Trans. Bucov, 0 Om *BONT9N (p1.-nuM)sn. Fel de a se purta sau vorbi
(11 umbletul greoiu din cauza Imbracamintei propriu persoanelor din lumea bunA, din socie-
grele de pe el ¶ ® Om mascat, brezaie ¶ 0 tatea Inalt6.: la teatru, esti In cal mai
/MOM/11ns bondrisilor (MAR.), stiptamlna nebunilor riguros sh to niti on binoclul la bratele
[ung. bond ru s]. goale (VLAH.) ; de-acnm BA videti oat qi
BONETA (pl.-te) sr., 0, BONET (p1.-te, -tnri) sn. tenechele (ALECS.) [fr.].
. 0 AcoperemInt al capului (pentru femei bO- OBONTOROG adj. 5( sm. 0 /ten.
trine, pentru servitoare $i copii), scufie, calla; Bon. = BONT2 0.
caciuli(,6. (21 537): potrivi o bonetS pe cap 51 iesi pe urma "BONZ sm. Preot (budist) chinez
baoinlui (oN.); s'a intimplat eft ramose sub un bonet de sau japonez (E 540): Tumuli nalte si
dotes pe doamna (vim., ¶ ® BonetS friglanit, bonet Sri- pagode uncle cintS vechiul (ALECS.) [Cr.].
0BONZALAU sm. Mold. Bucov. eft
= TAUN.
OBONZAR sm. Trans. Bucov. c 0
= BARzAvN ¶ ®= GARGAUN ¶ ® =--
TAUN ¶ ®= BTREOBE ¶ 0 = =SCA-
CALIILUI.
'BOOKMAKER sm.\ Acela care,
la alergArile de cai, inscrie Intr'un
registru, pariurile facute de unii ju-
catori, cArora be plateste clstigurile Fig. 340.
Fig, 538. eventuate dupb. o cot& convenita. Benz.
Fig. 537 Bonetit. BonetS frigiana, Fig, 539. Boneta. Inainte [engl.].
BOOR = BOTTA.
gian, acoperemint al capului purtat de vechii Fri- *BOB sbst. Q Metaloid descoperit In 1808 de
gieni si adoptat (de coloare rosie) de adeptii Gay-Lussac qi Thenard; e de coloare brunA -ver-
marii Revolutiunl franceze, In 1793, ca simbol zuie, iar cristalele lui, galbene sau rosii, sgirie ru-
al libertatii ( 538) ¶ O X Acoperemint al ca- binul; nu se gaseste liter In nature, ci se extrage
pului, purtat de soldati, In mica tinuto. (Li 539) din acid boric si din borate [fr.].
[Ir. bonn etl. BORAI ( -demo, -Ain) vb. intr. Ban. 0 A boncAi,
BONETICA (p1. -tale) sf. dim. BONETA: daeli se a boncalui ¶ 0 A mormAi ca ursul.
marita o 'AMIN* i se Dune pe cap... o de horbota (VOR.). BORANGIC (p1.-inoni) sn. 0 Fir de mAtase
OBONGAR sm. Tr -Carp. .4 -=BARZAIN: tate capul depAnat de pe gogosile viermilor de mAtase: femei
porculat si scoate din el nil (id (MERA). Inane Intind pe ritschitor Mete galbene de wi_M1470 1111
OBONGOASE sf. pl. Mold. 0 Povestiri glu- Tesatura subtire lucratA cu aceste fire: arise din
mete, snoave: see a spline atItea pe la nunti (ego.) plapomit nnmai In puma ei In climasA de ", 0.-m) ¶ OQ 4
® Vorbe necuviincioase; spurcaciuni, lucruri
11- = TORTEL. [tc.burunguk].
necurate. BORANTA st. = LIMBA-blIZLIMTH.
*BONIFICA. (-tic) vb. tr. Ise A despagubi de chel- BORAT sbst. Q Sare rezultatA din actiunea
tuelile facute; a Implini lipsa, a scadea din pret, acidului boric asupra unei baze: de sodin [fr.].
ca despagubire pentru o lipsa constatata sau pen- *BORAX sbst. Q Borat neutru de sodiu, sere
tru nepotrivirea calitatii (unor marfuri) [it.]. alb& Intrebuintata la lipirea aurului $i argintului,
*BONIFICARE, BommaATLE sf. tel Faptul de a la facerea colorilor aplicate pe stic111 sau pe por-
bonific a; despagubire data pentru cheltuelile celan si In medicinA [Cr.].
facute; acoperirea Upset sau nepotrivirii calitatii BORBOANA (pl. -ne) sf. 3 0 = BRosaaNA ¶
unor marfuri, prin scaderea din facture a unei 0= aGRIS.
some oare-care. O BORBOASE sf. pl. C) Farmece, vrAji, facaturi.
*BONJVR (pl.- ururi) 1. sn. 0 Buna ziva: Si o BORBOLINA sf, MAciucA, ciomag.
tndata vtind unnl, n einstl en un 1 (.ANN) ¶ 0 Rain& BORBOROS = BOLBORQS.
Groin. dupe ultima modik (purtata de bonjuristi) : BORBOROST... ea- BOLBOROK...
to Dui... on tient dupa jurnal, ca testa lumea bine edu- BORBURA = verztrnA.
cata (NEGRJ. ¶ 0. Scurteicuta, ciupag (purtat de BORCAN (p1. -sue) sn. 0 Vas de pamint sau
/ance) (MAN.). de sticlA, de forma cilindricA, larg
2. Sm. = BONJURIST: Azi ..11 en lungi plete Pug de fete la gurA, Intrebuintat pentru pAstra- =mi."
01101110k) (ALECS.) [fr.]. rea conservelor (fructe, duiceuri,
BONJURIST sm. Nume de batjocura dat de murAturi, etc.), pentru alifiile far-
Moldoveni,pe la jumatatea sec. al x-Tx-lea, tineri- macistilor, etc. ([J 541) ¶ 0 Vas de
lor Intorsi din Fran3a cu idei liberate, qi can sa- parnInt cu toarta (pentru yin, apA,
lutau Cu b o n j u r" In We de buns ziva"; li se etc.), ulcior: gedeam ca socru-men.. di-
mai zicea Inca duelgii" qi pantalonari": an adunat naintea de vin (CAR.); fi date dote),
imprejurn-i mai multi enconasi on idol frantnitesti, boniu- on care sa Ili apA osP.1 ¶ ± Cap [big.
risil (ALECK,); decit un oo, o'o mini de Inviltlituril, mai bine burkan; comp. ung. borkan- Fig. 541.
Borcan,
nn tAran on un ear de mints (cm). cs 6].
t BONT', BUNT (p/.-tnri) sn. Rascoa113., razvratire BORCAN.AS (pl. -ase), Bataan', (N.-eta) sn.
[pol.]. dim. BOROAN: on boreanag on Denim de (tidal (eAs.); oe
BONT' 1. adj. 0 Ciuntit, cu virful retezat 9 slot aste borefinele s'acele clondire marl P (PANNI .
0 Ching: el da en picioarele Int boante in vast:Mb, ca sa BORCANAT, Boaaarms adj. Gros, umflat ca
SS spare (D -ZAMF.). unborcan: nasal Int boreiinat si rosu, nas de volute,
2. sn. 2)1. boante) Mlini sau picioare ciuntite. de barbat rAzboinio (CAR.); II trees putin de nas, ea acute sA
OBONT NEA.LA (p1. -ell) sf. OO = BONTANITVRA on tie turtit San borcAnos (MAR.).
® I Rafe, trInteala [b ontan i]. BORCANEL w BOIWAIIM.
OBONTANT (-Anew) vb. tr. Mold. Bucov, Trans. BORCANQS wr BORCANAT.
A ciocani; a board: bontSnea sea ea cum ar fi !oat BORCEAG (pl.-surf) sn. * D --=ATAzARICHEI 7
tains oineva lame (m) ¶ ® A bate, a lovi cu putere, ® Varietate de mazariche, cu flori albe-galbui
a pisagi: II apucarti Znnntli Intro eapete ci mi-I 'mantra adesea purpurii $i cu fructul alcatuit dintr'o pas-
de nu puts iesi nioi !mint. (gm). taie pAroasA (Vicia pannonica) [Mg.].
OBONTANITVRA (p1. -tun) sf. Faptul de a OBORCUT, BURCPT (pl.-nine) sn. Tr.-Carp. ApA
b o n t A n i qi rezultatul acestei actiuni, ciocAni- mineralA, borviz [ung.].
t(urA), bocAnit(urA): eopiil, auzind tot una bontinitura OBORD' sm. Trans. Bucov. Ban. Cl) PiatrA, bolo-
aeeea, socotean oa-i tats for awl° (sB.). van ¶ 0 Bulgare de piimInt uscat.
162
www.dacoromanica.ro
 *BORDZ (p1. -aunt) sn. 0 e Margine (de Nita- oBORYNDA.0 sbst. Ban. X Mincare Mout& din BOR-
rie): purtam... pglSrie moale an largi (vLAH.) B singe (de port, etc.) si din bucatele de earns- anae-
Fie-care din cele doull laturi ale unei corabii; co- stecate cu malaiu sau cu pline. BOR
rabia Insasi: cApitanni Laurent raminea Uri ocupatie Pe BoRiTvra (p1.-tart) sf. Varsatura, mincarea
(1.-GH.) [fr.]. (sau bautura) data afar% din stomac pe gura
OBORDAN sm. augur. BoRD1. Pietroiu, bolovan. [b o r I].
BORDEA sm. invar. Fiinta Inchipuita cu care OBORJOC BOJOC.
mamele lsi sperie copiii ca sa-i face sa tact sau sa BORNAC sm. X Colacel ce sa do. copiilor In
stea linistiti. ajunul Craciunului clnd umbla cu Mos-Ajunul tacz.).
BORDEIAS (p1.-ase) sn. dim. BORDKU. BORNAI (-den, -ain) vb. intr. 0 Trans. A bizii
BORDEIU (p1.-dete)sn. 0 A boncai ¶ 0 A mormai (ca ursul).
0 Co lib& pe jumatate sa- OBORNEU (pl. -nee) sn. Trans. Maram, X Ranitli.
pata. In piimint si acope- [ung.bornjt].
rita tot cu pamint sau cu BOROANA,
paie, stuf, etc. (El 542): BORPNA 03/.-ne
Manse la un "Ault pi acoperit sf. Mold. j Gra-
an gunotu de cal IEMIN.) ; Q : I pa (cu druid de
no saal,numai sa fie al tan; lemn sau defier
cite bordeie, Mites obiceie ; n'ai El 543): De-a
usa la se zice aceluia Fig. 542. Bordeiu. cunmezipul brazdei,
big, 543. Boroan2.
care, intrInd In case, lasa boroanele porneso
usa deschisa ¶ ® Pr. anal. Casuta proasta ¶ © e (ALECS.) [rut. ung. b or o n a].
Locuinta modesta.. BOROBOATA(p/.-oare) sf. 0 Fapta neghioaba,
"BORDL (p1.-eiurr) sn. Casa. de femei desfrl- mai adesea cu urmari neplacute; pozna: un invatat
nate [fr.]. pe scaunul domniei ar face mai multe boroboate dealt un ne-
BORDERQU (pl. -ouri) sn. tad Lista pe care sint ghiob (OLVR.) ¶ 0 Fapta rautacioasa; renghiu: ca
Insemnate cu de-amanuntul elementele care corn- si-1 opreasca de-a lace vre-o ~, 1-a legat de mlin1 el de
pun o socoteala, o suma de platit sau de primit[fr.]. picioare (CAR.).
*BORDO 1. sbst. 2 Vin de Bordeaux BOROGHTNA. sf. Mold. Trans. (PANE.) (PAC.) =
(oral in Franta). O.
BORHOT
7. adj. Rosu-inchis (de coloarea vinului cu ace- OHOROHODNA sf . Mold. (RV.-CRG.) = BORHOT 0.
lasi nume): am vipusca !noble cams.). BOROIU sm. Mo/d. F Pored& data Tiganilor
BORDQS adj. Ban. Bolovanos, cu multi bul- sau copiilor de Tigani. cioroiu, danciuc: an Veal'
gari useati [b o r cP]. a Post avind on = bolnav de friguri (uv.-ctto.).
"BORDVRA (pl. -duri) Rf. (:),G, Margin ea garnisita OBORONI ( -neat) vb. tr. Mo/d. / A grapa (cu bo-
(la o haina, la o 'Ataxia. 1a un covor, etc.); chenar: roana) : se va bine popusoiptea en o boroana cu dinti lungi
o basma rogie cu de fir (woe )11 ® Rama de tablou), de MT (ION.).
cadru ¶ ® 4 Chenar format din linii inflorite [fr.] OBORONIT sbst. Mold. 1 Faptul de a b or on i.
*BOREAL adj. CD De miaza-noapte, septen- BORSOCAIE sf. Oas. Strigoaicti [BOSORCAIE].
trional, de liord ¶ ®Q Aurora .a or AURORA 1 BOBS (p1. -surf) sn. 0 X Zeamii acre facuta din
3 * Coroana err- coRoANA [fr.]. tarltm dospite In apa; cloth& preparata cu aceasta
OBORE4SA. (pl. -ese) sf. 0 Trans. Maram. $i zeama: nu ma hranisem dealt cu = de puiu (NEGR.) ; 0:
Mold. Femeie maritata, nevasta: Top voinicii crag a suite cuiva in =, a se amesteca In trebile altuia,
pe-acasil, La copli pi h uk.-egs.) ¶ ® Oas. Vaduva cautind sa le strice rostul; a minim a spune lucruri
[boiereasa]. neadevarate pe seama cuiva; a-1 da ~el in tot, a-i
BORESARIU sin. Oas. YaEluv [b o r e as a]. sari tandara; eine s'a /riot on ni
mina st'n taunt ¶
BORFA.= BoARFA. 0 9 Vin prost, acru: la 'male gaseett et yin, dar ce yin ?
BORFAI -Anal vh. tr. A lua cuiva b o a r f el e, nu altceva (ISP.) [rus. bor§t s ü].
a-I jefui de haine si de rule. BORAR SM. F X Pored& data soldatilor
BortrAmt sf. col. BOt,RFE. Multime de boar- (hraniti adesea cu b o r s).
fe: purtind desagi el pe umeri (ORIG.). OBORSR (pl.-re) sn. Mold. Putinica in care se
BORFAS sm. Hot de lucruri marunte, pungas, tine borsu 1.
potlogar: pe n dit prin tirg, bittindu-i... la spate (1.-cti.) BORT (-peso) vb. ref/. A se acri ca b o rsu 1.
[b oarf a]. OSORTA (pl.-te,-ti) sf. Mold. Bucov. Gaura: aria
BORFA§TE sf. Indeletnicirea b or f a sul ui, bortele goselei de pe ulita Romanulut. sintem in riso... sa ne
hotie (de lucruri marunte), pungasie, potlogarie: rupem ratul (NEON.) ; borta cheii, gaura broastei [rut.
mi s'a unit en borfagia, as !nem p1 not o hotie care sit se mai b o r t].
simta (ISP.) . BORTAN sm. * Arbore putred si scorburos
BORFETE sm. Mold. "Op BOI$TEAN. [b o rt a]:
OHORGHIS sbst. 4 Corp de caractere de 9 OBORTELT, BORTILI ( -lese) vb. tr. Mold. A g/iuri,
puncte [germ.]. a sfredeli: bort it l perina pe care SO Mama (NEGR.) [bort&
OBOHHAIE sf. p1. Mo/d. Co W Stomacul cu ma- +sfredeli].
runtaiele (la oameni si la vita marl si mici) (RV.-CRG.) °BORT! ( -teao) vb. tr. $1 refl. Mold. Bucov. A (se)
[comp. BORHAN]. gauri: urecnne 1-an bortit (STAN.) [rut. b or t it i].
BORHAN (p/.-ane) sn. 0 /ten. Mold. Trans. = BUR- 0BORTICICA (pL-icera),Boana (pL-rte) sf. Mold.
DUHAN : li se da scroafelor as manince = de Oftiff !fart (PAC.). Bucov. dim. BORTA: Din borticica Int cupaza au Jetta (DON.).
BORHANT = BUBDUHANI. OBORTILT Pa3- BORTELT.
BORHOT sn. 0 Ramasita din prunele (sau OHORTITURA (p/.-nal) sf. Mold. Gaunositura,
din alte fructe) stoarse, dupa ce s'a fabricat ra- ad incitura [b o r t
chiul : de la poverne patrunde mime de proaspat de OBORTOS adj. Mold. Bucov. Gaunos, cu gauri,
prune de vary (LUNG.) ¶ ® Ramasita din bucate (orz,
secara, porumb, etc.) dupa ce s'a extras din ele
berea sau rachiul; pricopsitii nostri leak:ogre!".
scorburos: s'an asouns intr'o masea de-ale lui, care era
bortoasa Ise.) ; puce pe bietul mils; In scorbura mull lemo
(RET.)lb o r t
/
aevlrla ca mai bine de jumatate... limbs romaneasea BORT (pt.-tart) sn. ® Plntecele umflat al fe-
mon., ¶ ® Borhoate, borhotnr1 pl. Mate, maruntaie. meii insarcinate: Cum o as ma Infatisez en scum inaintea
(de om sau de vite) (claw). tata-men. on Anti la gura P (ISR).
*BORIC adj. Q. Acid ..., acid format din bor si BORT9S adj. F (9 Bartow* cu pintecele um-
oxigen [fr.]. flat (de sarcina), grea, Insiircinata: chide tome% bor-
*BORICAT adj. A Care tontine acid boric: vase- toasil, n'o Iasi sa pada pe prag tn..) ¶ 0 Pr. anal. Bur-
link ..11 {fr.]: tos, pintecos, umflat: en scam postal... Intro dot Arm en i
BORT (-rase) vb. tr. ® A versa (din gura bu- foarte bortosi (cAgi [b 0 r t].
cate nemistuite). OHORVNA...= BOROANA...
163
www.dacoromanica.ro
 BORVIZ sbst. Apa minera15. alcalina [ung.].
BOR- BORZ,
BORZA adj. Trans. Bucov. Sbtrlit, sborsit
BOT (in spec. despre pasari) [comp. ung. b o r z o s].
OBORZA sm. invar. Trans.
Bucov. = BQRDEA.
BORZA (pl. -ze) sf. 4 Gin-
dac negru si mare (20-25 cm.),
cu capul mic $1 lungaret, care
traeste prin locurile umede; cInd
II atinge cineva, da. afarti un suc
cu rniros greu Si neplticut (Blaps
inortisaga) ( 544).
BORZOS = BORZ: HAMA bor- .
zoasA, La domnii la mas& (PAMF.) (ghi-
cito are despre varzti").
OBOS.(iCA sf. Trans. m rItti (spre a-si arata ciuda, supa.-
ouR4si.
BOSCAR sm. Mold. Scama- Fig, 544. BorzA.
tor: vAzind... eel ...I neIntrecuti onm
mincen smoald aprinsA (ORIG.); Ea, 01100aDO P... MOM de
neamn men n's lost A., (ALECS.) [B o s c o, numele unui
vestit scamator italian, care a dat o reprezenta-
tie la Iasi In anul 1826].
BOSCARIE sf.pSca- i.
matorie [b osca r].
BOSCH:PT (pl.-eta) sn.
Tufi*, crIng format din ar-
busti Intr'o gradina sau
Intr'un pare, astfel alca-
tuit !nett stt poatti. sta
o banca, o masa, etc. (E
545): parou-i Intunecos, on
drumuri talnulte...
portocall (VLAH.)
Cu e de
[fr. b 0 s-
q u e t].
OBOSCOANA sf. (mai Beadle.
adesea BOSCOANE p1.) Mold.
Trans. Vraji, farmece: a !lout nista bosooane SIM a bAnt
leaouri veninoase (MAR.).
OBOSCONT (-00050) vb. tr. (D Mold. Trans. A face
boscoan e, a fermeca, a vraji: vralit-an, bosoonit-
au,...dar toate nn an tolosit nimio (am) ¶ 0 stk A bosco-
rodi, a bodogani: to vede bosoonind din gura OP.).
BOSCORODEALA (p/.-en) sf. Faptul de a
b o s c o r o d i; bodoganeala: trebne sit gtin gi en Mate
bosoorodelile ministrantului loam).
BOSCORODI (-odeso) vb. tr. 0 A bodogAni, a
bombani, a morn-li; a Indruga: Incepu... Ii -I bows-
rodeasoli in limbs lui cite gi mat cite (on.) ¶ ® A bogonisi:
popa... bosoorodi otteva ouvinte deasupra mesei (1-zAsiR);
igi lAcean oruoe bosoorodind MOMS (NEGR.)
A pronunta formule neintelese, a desalts, a vraji:
odatA incepe dracul a A., din tart qi a desointa icao.) [rut.
bozkoroditi].
(DBOSIOC = BLISMOO.
BOSMA (pi. -male) sf. ® Pozna; renghiu [tc.
b o z m a crima"].
BOSNIAC 1. adj. Din Bosnia.
2. SM., BOSNIACA (p1.-ce) Locuitor, locuitoare din
Bosnia [fr.].
BOSOLI (-oleo) vb. tr. Mold. A Inghesui, a
strange ghem: Inghiti botnl de tier... ce-1 bosolean.. de
un an florae! (FLOR.).
OBOSORCAIE (p1.-eat) sf. Trans. Vrajitoare,
strigoaica [ung. boszorkan y].
0 BOSTANN sm. Mold. Trans. ®; =DOVLF407 ® ®
F Cap (mare *1 prost): a meat dna cam i -a trAznit prin
...111 Inl cel see (5E2.) [tc. bostan pepenttrie"].
OBOSTANA (p1-ne), BosTANAKEsf. Mold. Bucov.
Loc semanat cu pepeni; gradina de pepeni, peps-
narie: 0 lumina de too pllplia departe is vre-o bostan(
(8.-ALo.); : trios pitragte bostAnAria [bostan].
BOSTANA1 sm. Mold. 0 Cel ce cultiva b o s-
t a n i sau pepeni ¶ 0 Pepenar, cel ce vinde pe-
peni sau bostani ¶ 0 Pazitorul unei pepentirii:
n'am !ulna's dealt pe an surd ca panitntnI(MERA).
BOSTANARIE pm- BOSTANA.
OBOSTANAS sm. dim. BOSTAN.
OBOSTANBL sm. Mold. Bucov. ; ® dim. BOSTAN
¶ ® = DOVLECEL.
t BOSTANGTU sm. ®= BOSTANAR ¶ Soldat
pedestru din garda Sultanului care ayes sub Ingri-
www.dacoromanica.ro
jirea lui si gradinile seraiului (2] 546) [tc. b o s-
tanky].
*BOSTON sbst. 0 + Joe de cart.i nascocit In
timpul asediului orasului Boston
(1775-1776) ¶ 0 Vats american:
nu stie tranttusegte, aid an danseazli.,u1
(CAR.) ¶ ® # Masina mica. de tipa-
rit [fr.].
BOSUIOC = BUSIIIQC.
BOSUMFLA ( -tin) vb. refl. A
se Imbufna, a-si arata supararea,
necazul printr'o rata posomorlta:
nn to ma! &am glnmim not (ALECS.).
BOSUMFLAT adj. p. nosum-
FLA. linbufnat, cu fata posomo-
rarea pe cineva): da ce, ma BoroboatS,
de ce stal P (m.). I
0 B OSUR ( -nrc) vb. tr. Maram.
A vraji, a fermeca (SRI.) [b o -
soreaie].
BO (p1. bow) sn. t;) Testicul. Fig, 546.
BOSAR sm. * Pepene verde Bostangiu.
oregte oft un ,
care creste foarte mare: se mum gi
(DLVR.); 5i adj.:
verde cu miezul alb-galbuiu.
pepene ,, pepene
OBO$CA (pl.-ste) sf. Tr.-Carp. Butoias [ung.
bocska].
0 WI.CA sf ,Trans. BORHQT 0[comp.PoSTRcA]
OBOQ(4)LCA (p/.-olei) sl. Mold. I 111, Urnfla-
tura, OM (RV.-CRO.)
BO§OR9G,-0AGA 1. adj. si sm. f.
(la boase), surpat.
2. BOSOROAGA st. * = BURIIIANA-SURPATDRII.
Vatamat
BOSOROGEALA (pl. -eli) sf. F Vatamatura,
(la bow), hernie [b o*orog i].
BOSOROGI (-mese) vb. refl. if A se vatama
(la boase), a se surpa, a capata hernie [b o * o r og].
BOBTINA (p1.-ne), Mold. Bucov. HO$TWA (p1.-ne)
sf. 0 Ramasita din fagur duptt ce s'a scos mierea $i
ceara: sA tact luminare din bostina, sA arta in cast IVOR.) I
0 Ceea ce ramlne dupa ce s'au stors strugurii la
tease, tescovina: prajean pe too Inteun ceann mare nista
hogtine on SAO (CRO.) [rut.vo*tyna].
OBQ$TIUR... = BQSTUR...
OBO§TUR adj. Mold. Bucov. 0 Gol, sec 11 0 Gau -
nos, scorburos.
OBO§TURA. (p1.-dri) sf. Mold. Bucov. 0 Scorbura,
gauno*itura: =In lute se virit Intro de COM (VOL) ¶ ®
Vagauna.
11. 0 OROSTUROS adj. Mold. Bucov. Scorburos, gau-
nos: a string toate oloiAnelele gi le-a pus Weis rAohitA bog-
turoasA (VOR.) [b #t. 1.111,1i
BOT (p1. -tart) sn. 0 aE Partea anterioara a ca-
pului la cele mai multe mamifere cuprinzlnd na-
sul $i gura ( in 547); (a boa)
(a ~n1 calulni, (a goli) cel din
urma pahar lnainte de ple-
care ¶ CD Nt 3 Ciocul pasti-
rilor mar! ¶ 0 F ® (in bat-
jocurd) Gura omului; 0: a
Be gterge Sat/ a se tinge pe w. de
ceva, a-si lua nadejdea de a
mai capata un lucru, a fi si- Fig. 547. A. Bot de
lit sa renunte la ceva; F a cline. B. Bot de ral.
se tinge (sau a se pupa) In
on cineva, a fi prieten intim cu cineva; a lingo (i,au
a pupa) in pe cineva, 8.-1 lillguSi; 0 : to pnp& in -
si-ti
is din punts tot; atinge ...I cuiva, a-1 mitui; a Inchide .411
cuiva, a-I sill Si. tack; a da cuiva paste a Infruntape
cineva, a raspunde cuiva care s'a obraznicit, In
a*a fel inelt Si. ramlie de ruline; a da (sau a pica)
in a crtdea cu fata la parnInt (de oboseala, etc.),
a nu mai putea razbi cu lucrul; asta nu e de .411 tau,
asta nu e de seama ta, nu se potrive*te pentru unul
Ca tine; a puns pe oineva on ~n1 pe labe, a face sa-$i
piece capulru*inat, a-1 sili sa. se supuna; a pane ~ni
pe labe, a -ui pleca capul rusinat, a se supune; a-gi
yid (sau a-gt Him) nl In toate (celea), a se amesteca
nechemat In trebile altora ¶ 0 Pr. anal. Capatul,
vlrful, partea anterioara a unui lucru ce prezintli
oare-care asemanare cu un bot de animal, sau cu
164
un cioc de pastire: ~III CLEM); III COIld01111111; ~lilloco- stramosesc prin cufundarea trupului In apt:. (la BOT-
motivel, etc.; cisme galbepe de megina cu .411 ascutit 0.-oH.); crestinii ortodocsi), sau prin stropirea cu spit sfin-
deodata rasAri, din trestii, unei luntri (SAD.). tita (in biserica catolicit) (M 550) ¶ 0 ent Apa BOT
sf. O Vas de lemn tnfundat la
BOTH' (p1.4.43) sfintitgt Intrebuintatil la botez ¶ ® Ospnul de la
amIridoutt capetele, cu o vrantt In botezul unui copil [b o t e z a].
fundul deasupra, In care se duce apa BOTEZ4 ( -tea) 1. vb. tr. 0 A sitvirsi botezul,
de but pentru muncitorii de la cimp a crestina prin botez ¶ 0 A A stropi cu aghiasmit
(S 548): se duse la bota cu auk nmplu la Boboteaza, la zi Intaiu a fie-carei luni, etc. ¶
o cupil si-o sorb) pe nerasnflate (LUNG.) 0 tri A functions ca nes la botezul cuiva: end ho-
® Trans. Donitgi. [Mg.]. teal cop11, sit le dat laid fungi (szz.) TOFA da un
oBOTAi, BOATA (p1.-te) sf. Mold. nume (mai adesea de batjocura), a porecli: 0011.
Tr.-Carp. BIttt: facindu-S 1 o bait bunk sillnl comnnal botezase bietele uliti on pomposnl nine
an pornit au ea ruin fume tse.) ; lud lard
oile sub boatit it beide on ale la pavane %pt' de grade (D.-ZAMF.) ¶ ® Pr. anal. ® A stropi: bo-
tezind cn praftorita odrbunli (Dum.) ¶ C) f A amesteca
(CAT.); : nu da bota in mina prostulul Fig. 543. Botl. vinul, rachiul, laptele, etc. cu spa: Intio cAmArntil...
(ZNN.) [un_g. b o t]. mama -sa bane raohiul (D.-ZAMF.).
BOTA3 sf. numai in expresiunea: a nu 01 (sau 2. vb. refl. enif A primi botezul, a se crestina, a
a nu se prime) a nu sti (a nu se pricepe) nimic, se face crestin [lat. bap tIz a r e].
nici o boabil, nici o 10th: "premaru nu sue carte (MP.). BOTEZAT adj. C.) p. BOTEZ4 rif 0 NEBOTEZAT
*BOTANIC adj. * De botanica, privitor la ¶ 0 F Amestecat cu apt), (vorb. de yin, rachiu,
plante; setainit a, gradin6. In care se cultivii., pen- lapte, etc.): 65-1 sA bee lapte crud 51 ou apa de ploaie
tru a fi studiate, felurite specii de plante sau de ar- (ALECS.).
bori [fr.]. BOTEZATQR sm. A Cel ce boteaza: St.
*BOTANICA (pl.-lei) sf. $tlinla care se loan Botezdtorul.
ocup5. cu studiul vegetalelor ¶ ® Carte, studiu BOTFOR (mai adesea BOTFORI p1.) sin. .e, Ciz-
asupra acestei stiinte [fr.]. me, cu turetci vlrtoase si Incretite la glesne, pur-
'BOTANIST sin. * Cel ce se lndeletniceste cu tate mai ales de militari sau de vintttori: venea... In-
studiul botanicei [fr.]. cAltat on nista ce-1 trecean de genunohi (0.-ZAMF.) [fr.
*BOTANIZA (-izez) vb. intr. * A culege plante bottes fortes].
BOT -GROS sm. 3$ Bastin din ordinul pas/ire-
pentru studiu, a erboriza
[fr.l. lelor, cu ciocul foarte tare (de unde
BOTAR (p1.-are) sn. 0 Cu- si numele de cioc-gros" sau clon-
reaua hamurilor sau bucatica tar"), gros si bombat, cu care poste
de streang de la capAstru care sparge chiar simburii de ciresi, din
cuprinde b o t u 1 calului (El care cauz6. e numith si ciresar" sau =
549) ¶ N Lantul care leagh slmburar"; are penele galbene-mo-
capittul de dinainte al grin- horite pe cap, castanii pe spate si
deiului cu rotilele. rosietice pe pIntece; trgieste singu- Fig. 551
BOTAU (p/.-tae) sn. Blth rateca, stilbatech si tacutit prin pli- Bot-gros.
ciobaneascgt: Cu 1 le mina durile de la munte (Coccothraustes
[b o t Alb
(ALECS.) trulgaris) 551): ma lntlin mere care au lost Jertfa
OBOTCA (p1. -ce) sf. Mold. cruzimii stApinului meu era un (ALECEL) [botl+gros].
Alveola, chilioara din fagur, BOTTCA1 (p1.-ce) sf. Trans. dim. *QM'.
In care se naste matca. Fig. 549- OBOTTCA2 (p1.-ce) sf. Mold. dim. BOTA2: bones...
OBOTEI4 (p1.-0) sn. Re B.B. Botar. an prins sit-1 imblitteasoa gi sa-1 beta (se.); La cap .,
dim. *mit r. la dos far is milloc nu-1 nemicd (ghicitoare despre
BOTBIU (p1.-eie) sn. Tr.-Carp. Mold. 'Re Cird furnic5.") (ooa.).
(de vre-o 3-400) de oi. *BOTTNA (p1. -ne) sf. Gheath. (mai ales ele-
BOTEJVNE sf. 0 f Botez ¶ ® Bucov. Ospiltul (CAR.) [fr.).
ganta): Wind nervos din virtu] botinel de lac
de la botez [let. *bap tizione m]. OBOTTBCA sf. Trans. (mts.) dim. BOTA'.
BOTELNITA = Karma. BOTISQR sn. dim. BOT: En cam ales vedeam Ca
OBOTET (pl. -ere) sn. Trans. 4;4 Putiniett de pit- pe Aveai 51 pufutor tom).
strat brinza (m.) [b o t BOTTTA1 (p/.-ta) sf. dim.
OBOTU (p1. -tale) sn. Ban. wile.) 4.1. = BoTaitr. BQTAl. Vas pentru ducerea apei
BOTEZ (p/.-ezuri) sn. ®a,¢ Una din cele sapte la camp (La 552): baolul a luat
dintr'un min o de lemn (LUNG.).
OBOTTTA1 (p1.-te) sf. dim.
BoTA2.
BQTNITA (pl. -te) sf. 0 A-
parat alcatuit din lash de cu-
rele sau dintr'o Impletituth de
shin& () 553) (cIteodatli din- Fig. 552. Botitit.
tr'un simplu belciug sau o scht-
duricii cu cuie Infipte I=1 554) cu care se strInge

IA

Fig. 553. BotnitS.. Fig. 554. Botnila de minzati.

Fig. 55o. Botezul (dupe Illystirio. Tirgovi§te, 1651).
taine ale bisericii crestine, menith a sterge phcatul
165
www.dacoromanica.ro
botul animalului ca sii nu poath musca, sau spre
a-1 Impiedeca de a paste ¶ ® ® F Bot, gura: vats
bine c'am sA-ti dan pests (FLOR.).
BOTOASA. (pl. -se) sf. S;), = SABANA : unmet
olnd el and hums one o gAlbeiitti (LUNG.).
BOTOCANOS = BUTIICANOS.
OBOTORQG sbst. Ban. Lemn tamp, fargt vlrf
[boatti].
BOT0S adj. O Cu b o t u 1 mare, gros ¶ ® ®
Bor. FseBosumflat: stAtean bototi tut was, done, $1 pe urniA
aruncan anal In bratele celnilalt
cruri de seams; $i ...I are limba mare, dar na poate sit
(GRL.) ¶ ® F Obraz- vorbeascti, cind cineva ar avert de spus mune cu
BOU mc, nerusmat: sa-i dal afar& ca pe-un obraznlo,... cS e A, privire la un lucru, dar nu-i e ingaduit sa vor-
(CAR.). beasca: 1 se lend de 3
OBOTRAC sm. Ban. xgo. = BROZAC. coarne $1 omnl de limba,
'BOTRIOCEFAX, sm. 4 Gen de vierme tur- omul trebue sk-si pu-
tit de felul teniei, dar mai mare, care traeste, ca na frlu gurii, data nu
$i aceasta, ca parasit In intestinul omului [fr.]. vrea sa -$i creeze ne-
BOT-ROS, 0 BoT-Ros sm. je Pasdre foarte fru- ajunsuri ; I nu trifler& 1,3
moasa din ordinul pass - on gura legati: tine furl 14
relelor, cu ciocul foarte azi un ou, Wine Ina si to
scurt, aproape rotund, cu nn omul se deprin-
pene stralucitoare, de un de la rele, la hojii,
rosu Inchis pe piept, pe IncepInd cu lucruri
cap negre, pe spate cenusii, marunte ; sit bt-
iar la coada. albe; Invata volui anevo ie trag la plug,
usor s5 clnte $i chiar sa Fig. 556. Boul §i vaca.
doi oameni cari au x. Cornul.-2.RadAmna
rosteasca citeva vorbe; se coruului.
firi deosebite, cu greu 3. Virtul cornulut.-4. Frun-
mai numeste, dupa tinu- se pot Intelege sau tea.-5. Ochii.-6. Botul.-7. Nt-
turi: caldarar, luga- Fig . 555. Bot-ros.
lucra impreuna; pint rile. 8.Gura. 9. FAlcile.ro.
ciu", domnisor", $i pa Fig Cerbicea, ceafa. xr. Grumajii,
a game boil, scIrtlie carat,
save-domneasca" (Pyrrhula vuloaris) 555) despre cei ce se vaeta girbita. Ia. Urechea.x3. Bar-
[b o t r o s, din cauza ciocului celui scurt, care mereu ca-s osteniti, bia. Pieptul. 15. Genunchii.
apare ca tocit]. cind altii muncesc 16. Glesnele.r7. FluieruL pi-
-tart) sn. 0 Bucata dintr'o materie turloiul.i8. Unghia.
BOT mai din greu si no se x9. la, salba, gu§a.-2o. Ar-
care s'a Mout mototol, careia i s'a dat forma ro- piing de toe; boil tut $1 mul de dinapoi. 21. Coada.
tunda ca a unui ghem, cocolos (de hirtie), bulgare call mantnett, unii mun- u. canaful cozii.-23.
(de lut, de zapada, etc.), bulz (de cm): ni se 'Area ea cesc si altii trag folo- Noada.-24. Pulpa.-25. Crucile
aveam tie -care cite tut de iasett In git (ALECS.); am gasit sul ¶ 0 ® F Om prost, ,salelor. z6. Spinarea. Grea-
pe-o *nut% nn v de malmiliga (CRO.) ; a face a face dobitoc ¶ 0 cap de banul.-28. Pintecele.-29. De-
§ertul, bArdlhanul.-3o. Ugerul.
ghem, a mototoli (dindu-i forma unui cocolos) bourul de pe ste- Titele.-32. Pintenul, chi-
@Trans. Nod facut In atd (FR.-CDR.) ¶ 0 F usi v., cu rna Domnilor Moldo- Ota.-33. Teaca, tiocul vmei.
ochi (CRG.), se zice In mod dispretuitor despre un oin vei w BQIIR; Q dobi-
cu o figura dobitoceasca, lipsita de on -ce expre- toc, prost ¶ 0 3t BQU-DE-1341,TA', pasare baltareata
siune. care petreceprin trestiile de lingo
BOT4NA. ser BOTOLAN. ape, nutrindu-se cu pestisori; are
OBOTBLNIC adj . 0 /ten. (mos.) Care se tine de ciocul lungaret si ascutit: penele
draeii, care face boat e. shit galbene-ruginii amestecate
c)BOTT ( -test) Mold. vb. tr. 0 refl. C) A (se) mo- cu negru, crestetul e negru, iar
totoli: domnilor, imi botlti hainele (ALECS.) ¶ ® A (Sc) gitul mai desrhis; scoate adesea
stringe ca un ghem, a (se) cocolosi, a (se) face b o t: un muget puternic $i ascutit care
ea boil serisoarea on mina (EMIN.) ¶ ®# A Inghesui, a se aude la marl departari; mai
strlmtora (pe dusman): botind pre varvarl in baits ce poarta numirile de: buhaiu-de-
era Recto (CANT.). balta." si b Itlan-de-stuh", hau-
BOTTT 1. adj. Q p. BOT VIC NEBOTIT ¶® Moto- cd." sau (Mold.) stIrc-de-noapte"
tolit: haine re¶ ® Facut ghem, cocolosit ¶ 0 qbir- (Botaurus stellaris) 557) ¶ ®
cit: fata....4 el scrijeliti, toatit In sbircituri adIne1 (VI_AH.) . )4:40 SPIT-DE-BALTA2, un soiu de
2. nom' sm. pl. = suRm-PuctOs. broasca rlioasa, cu pintecele gal- Fig. 557
BOTITQRA. (p1.-tur1) s f . Cuts (Mout& pe un lu- ben-uprtocaliu, care traeste prin Bou-de-baltl.
cru b o t i t), mototolitura: ono cams* al cirei Oi- baltr'si al carei ocacait puternic (0 vestitor de
ler era o poemli de botitnri (D.-ZAMF.). ploaie) se poate transcrie prin hu! hu!; in
BOT9C Pr BOT9G. Mold. e numita bilhaiit-de-balta" (Bombina-
BOTOCHINA (p1.-ne, -ni) sf. = MOTOCHINA.
BOTQG, Ban. BoT0c sm. xv1a. Pete cu ca-
pul mare care, clupti credinta pescarilor, ar fi
o corciturd a cosacului cu batca (Abramis sap a)
[ b ot ].
BOTOLAN sm., sol'ou+NA, BoTANA (p1. -ne) sl.
74 Nume dat unui bou (unei vaci) cu botul scurt
$i gros.
BOU sm. ®74 Animal domestic din familia
rumegatoarelor, cu trupul mare si robust, cu coa
nele lungi $i gdunoase, cu copitele despicate; e
Intrebuintat Injugat la car sau la plug ca vita de mimare-=..rgwrum
munch; carnea lui constitue pentru om un aliment
foarte hranitor (Bus taurus) ([1] 556); (F (Jp : ochi de Fig. 558. Bou-de-balta. Fig. 559. Bou-de-baltd.
~, ochi marl, holbati; laste de lucru imposibil de
aflat;(O : a munei ca un ; a merge ca en boil, foarte for igneus) (7.] 558) ¶ 0 4 Blyll-DE-BALTA3 sau
Incet in spec. despre o trasurd., o caruta, etc.): a BQUL-BALTII, BQU-1:0E-APA, unul din cei mai marl
no-1 ti toil boil acasa, a nu fi cu vole buns, a fi supa- gindaci de spa din partile noastre (Hydrophilus
rat, posomorit; a-1 lass (pe cineva) In boll Ini, a-I lasa piceus) 559) If c) N13).
In pace, sa fats, sa se poarte cum poate sau cum 13911-DE-MARE, mic peste
vrea, a-1 lasa In apele lui; a-41 Dune boil in plug cu el- de mare (de 15-25 cm.)
neva, a-i chute pricina de cearta; s'a due ow ti s'a tu- cu corpul acoperit cu
tors mkgar sau 6'R dug vital $1 s'a biters despre cineva soizi mici $i netezi, cu
care, umbllnd sa se procopseasca, s'a tutors mai capul gros $i lataret,
prost sau mai sarac de cum fusese la plecare; botul scurt gi cu ochii Fig. 56o Bou-de-mare.
lean due boil dracului, s'a prapadit lucrul, a imit rau asezati In partea supe-
la capatliu; Dina sts zielt bou breaz", vine soarele la a- rioara a capului (Uranoscopus scaber) ((.1 560) ¶
miazi, despre un lenes sau despre cel zabavnic la 0 It BOu-DE-NoAFTE = Burma 0 11 @ BQUL-
vorba; de-acum !Imitate n'o si mai fac boi WW1, nu mai boul-Dom-
LITI-DUAINEZVIIi, insects mica numita si
shit in stare sa ma mai procopsesc, sa mai fac lu- nului", vaca-lui-Dumnezeu", vaca-Domnului",
166
www.dacoromanica.ro
boul-popii, buburuza.", mariuta", marnaru- 0.-GH.) ¶ 0 "" Arm& alcatuita dintr'o bucat& de
ta", etc. pe al care' corp rotund si rosu se vadsapte metal, cu gauri, pe unde se introduc degetele, si BOO-
puncte negre (Coccinella septempunctata) (-11561); cu care ataca cineva cu puninul strins ( 565) BRA
BQIIL-LIII-DUMNEZR11 2 [fr. < eng.].
sau BouL-numatuLur. *BOXA. (-zez) vv. t4N,
Barr.BQIIL-BABEI =RA- vb. intr. A se lup-
DA$CA ; BQIIL-DOMPITJ- ta cu pumnii [fr.
LIII2 = VACA-DQMNU- < engl.]. orzaiwaffmmirmaltiamomi'
; BOUL-PQPII BO- *BOXA (p1.-xe) vfifis. ;exammitimes.11
1Th-LIII-DIIM:NEZRII1 ¶ sf. Despartitura _twomwwwwwirammk.
* QMIIIIL-BCIILUI1 Intr'un graj d pen-
= PITIILICE ¶ © tru un singur cal I. iJ I 11:

-OCHIUL - BOOM= Fr [fr. < engl.].

QCHIU ; LIMBA-BQULUI `BOXOR sm. Fig. 564. Box.
air Liteiht ¶ Q De-a Cel ce boxeaza,
bonl sau se-a. n-coul,joc luptator cu pumnii [fr.].
de copii in care niste BOZ2 sm. Zeu pagi-
bete shit aruncate Fig. 561. Boul-lui-Dumnezeu. nese, idol [vsl. b o z i,
astfel !nett sa sara pl. din b o g Dumne-
din cap In cap; (p): a merge, a se duce de-a'n-bon(lea), zeu"].
alene, abia thlIndu-si picioarele (in felul boilor): BOZ2 (p1. bolt), BOZIII
prostia... mai molt se tirliete... et merge tot d'a'n-boulea sal., BOZIE sf. 4 Varie-
(DLVR.) [lat. bos, bovem]. tate de soc cu flori albe
BOUAR Mir BOAR. si fructe negre, ce ras-
BOOLEAN sm. 0 74 dim. BQU 0 o sante goals, pindeste un miros ca- Fig. 565. Box.
cu dot bouleni piperniciti, mergea sore barters (D..ZAMF.) ¶ 0 racteristic foarte neplacut; e des Intrebuintat In
x = Am% medicine populara; ba-
BOULET sm. 74 dim. sou 0. bele 11 culeg In Ziva-
BOUR sm. 0 7.4 Soiu de bou salbatec care traia crucii (14 Sept.) si fat
odinioara In padurile Mol- din el ceaiuri, scalda-
dovei; a disparut acum cu turi, oblojeli, etc. sau
desavirsire (eel din urma descInta cu el pentru
bour a lost omorlt In Po- diferite boale ( Sambu-
cus ebulus) (E 562):
duducile et domnieoril no pl/
/tsar ca bozulprin satul no- '-
stru (ALECS.); chipul el era Fig. 566. Boz.
ca mustul de bran (DLVR.)
[S1., comp. rut. b o z, rus. b o z h, etc.].
-
Fig. 562. Dour.
A*
Fig. 563. Sour.
BOZATBL sm.
GOALE.
o BOZGOANE sf. pl.
0 = SP/NZ, ¶ 0 = STIRS-
BosCOANA: face taste vra-
1 ile et ...le de pe lume (SAD.).
Ionia In anul 1627) (Bos urus) ( 562): nalti BOZIE, BOZIC sr BOZ.
cu stems 'n irunte (EMIR.) ; sare a vault cn un masa BOZUMFLA... = BOSIIMPLA...
(n.) ¶ ® SS Vechea pajera a Moldovei Inchipuind OBOZUTA. sf. Ban. * = BPINZ
un cap de bour 563); pr. ext. Tara Moldovei: u1 [I) 0 z].
moldovenesc era singur stapin pe o lard lungil (ON.) ¶ 0 Fier BOZVZ sm. s = BURZTE-P11-
(la Inceput cu mares unui cap de bour) en care se CPA.
Infierau odinioara facatorii de rele, cu care se BRABANOC = BARBANQC.
Insemnau vitele si copacii, tarusii sau pietrele 0BRABETR, BRAEETE, BRAM
de hotar care slujeau sa hotarniceasca doua pro- Sln. 0 lten.Ban.3e = VRABIE: vii chi -
prietati, etc.: se ounoao bon din oireadd gt sail din tui Is [Ambit ea pe brabett tgind.
(NEGR.) ; de act, pr. ext. pia-
herghelie de pre ,wtil for BRAWN sm. # Plant& crud-
tra de hotar q p Partea dinainte, Incovoiatli In f era., cu flori galbene, numita. si
sus a talpilor saniei (so- seam) ¶ 0 Botul luntrii coltul-lupului" (Bunias orien-
ler LvNTRE) ¶ 0 p1. Marginea, bordul Martel: talis) ([] 567).
lei smulgea din cap palaria laten .44 (SAD.) [lat. b 11- BRACT (p1. -curt) sn. OQ Rama.-
balus]. Ota netrebnica de asvirlit; ceea Fig. 567. BrAbin
BOUREAN sm. In& Nume de bou mare si voi- ce rgunine dupa ce s'a ales ce e mai bun ¶ O -
nic [b o u r]. salt cal de cal de reforma,
BOUREL 1. sm. 0 aak dim. BQIIR 0 ¶ 0 Trans. care nu mai poate sluji la ni-
arc Melc (prin asemanarea antenelor acestuia cu mic: slab 51 costellv ca no cal de
coarnele bourului) (BUD.) (PAC.) ¶ 0 = prrumcE 10008.) [rut. rus. < germ.].
¶ 0 c = RADASCA. *BRAC2 Sin., BRUCA sf 7.Z
`.2.. adj. 0 Cu coarne ca ale bourului: boi bowel ¶ Cline (Gates) de rasa straina,
O Pr. anal. Teapan, tare: cn Mete bourele, Chiar cu parul lins si urechile mar'
ca &ma turturele (sum.) anti bowel (OEM.); tf SM.: de atlrnate, Intrebuintat la vinat Fig. 568. Brac.
la glt in los se tradau boureit sintlor (EMIR.). (14 568) [Ir. br a que sau germ. Brack e].
BOURESC adj. De b o u r, ca ale bourului: 0BRACACE (p1. -Act) sf., skAacn:r (pl.-ace) sn.
Melc, melc, codobelo, Scoate coarne boureett...(recitativ co- Tingire mare de arama (in spec. pentru adus apa).
pilaresc). 0BRACE sf. pl. si BRACT sm. pl. Bucov. Maram.
OBOURIE sf. Trans. Bucov. Locul unde se odih- lamenei da mat de grabli braoli incoace, de vret ink on to
nesc boii la pasune (MAR.) (DENS.) [b o u + suf. -6. r e]. di0Sti (SB.). [lat. braccae].
BOI.JOR sm. dim. sou O. OBRACELE sf. pl. 0/ten. = BRACIRE.
BOUT sm. dim. BOTJ Q. BRACHIAL adj. 63 De brat, a bratului: ar-
*BOVIN adj. ait 0 Din familia, de speta boului: tera a [Ir.< lat.].
rasa ® De vite cornute: pasta [fr.< lat.]. OBRACIE BRACIRE.
*BOX, (pl. bocei) Sin. ant = MOPS. OBRACINA (p1.-Int) sf. Trans. la. = BRACIRE:
'BOX2 (pl. boxurt) sn. 0 N. Sport (de origine millocnl si -1 string cu o... to. laid in mai multe colori
engleza) constlnd din lupta a doi adversari cu (PAc.) [lat. *bracina < brace].
pumnii ( 564): bratele mum pozitiunea unta atlet de BRACINAR (pl.-ate) sn.. 5' sm. C) , = But
167
www.dacoromanica.ro
 M: Plead! gratin, tinIndu-se cn o mini de Adl pantalonilor
BRA-Nprea toarea unei case cind se clitdeste ¶ ® Trans. =
largl (BR.-VN.) 0 Splina carului, speteaza care JNEAPAN ¶ ®= CODA-minors ¶ 0 = CORNISQR C)
BRA leagil capetele cracilor de piscul carului (..CAR) Imeroase
C) = PEDICVTA ¶ C) Plants ierboasa cu ramuri nu-
[bracina]. si de aceeasi Inallilne .,ea
BRACIN.ARITA (p1.-10) sf. 0 formlnd mici tufisuri tepene de
Betelia de la izmene sau de la cioareci 10-20 cm. Inaltime ; frunzele mice,
prin care trece bracinarul (BUD.) ¶ 0 subtiri $iascutite, foarte dese
Betisor crestat cu care se virri bir- Si aspre la pipkit, dau plantei
netul In bath [b rkcina r]. inflitisarea unei cetini de brad;
BRACIRE (mai adesea pl. BRAM' creste prin crapaturile stincilor
sf. Often. Tr.-Carp. ,a Cingaloare lun- $i prin padurile umede din munti
g& $i ingusta tesuta din link care (Lycopodium selago) ([] 573).
Inconjurk mijlocul de mai multe ore, OBRADOA.IE, **ADo*icA (p1.
bete ( 569) [lat. bra cite]. -co) sf. 0/ten. Ban. Putinica (pen-
BRACTEAT (p1.-te) sn. m Nume tru pastrat brInzA, pentru mu-
dat monedelor de argint, Intrebuintate raturi, otet, etc.) [b r a d].
In Germania In evul mediu, facute ()BRAD?* sm. Olten.C) X Colac
dintr'o placa subtire de argint la care In chip de om ce se face cu deo-
efigia batuta pe avers apilrea $i pe sebire In ziva de Mucenici (9
revers ([] 570) [germ.]. Fig. $69. Martie), numit aiurea brriduler Fig. 573. BrAdi§or.
BRACTEE sf. 4 Frunzisoarri la Br1ctri. sau sfintisor".
subtioara aireiaianastere floa- BRADVIU, Brrialui4c, sm. Trans. Ban. 4 Puiu
rea ( 571) [fr.]. de b r a d, bradulet.
BRACUT (-Wiese) vb. tr. 0 im. BRAD: era 'nalt ea
BRADoss ULcE T stn. OADts dim.
A altge b r a curil e, a pune un (ISP.) s ® X = BRADQ$.
de-o parte ce e de lepaciat 9 BRADITCAN sm.; dim. BRAD.
0 A lasa numai lucrurile ne- BRADVT SM. ¢ 0 dim. BRAD
trebnice, alegind tot ce e mai ¶ ® Trans. (-Ac.) = BRADISQR p.
bun: coat pidurea este cluntiti BRAGA sf. 0, Ramasitele care
e1 briculti de nisi' (ION.). se depun in cazan dupe fierberea
BRAD sm. C) 3 Copac 1'60- rachiului ¶ ® 2 Bautura racori-
nos, totdeauna verde, care cre- toare obtinutri prin fermentarea.
ste In pildurile de la munte: e Fig. 57o. Bracteat. In apil a fainii de meiu cu buck-
numele generic al tuturor co- tele de Wine ¶ 0 F (rtturshie cn a
pacilor din familia coniferelor, cum sint pinul, mo- svr LITUROHIE [HIS. .
liftul, jneapknul. etc.; speta BRAGAGERIE sf. bel Locul
cea mai raspinditk la not nu- unde se fabrick sau se vinde bra-
mita sau (Abies prcti g:[dacit-i este seta, luta lute() (DLVR.)
nala sau Abies alba) are coaja bragagiu]. Fig. 57:4.
neten, alb6.-argintie si o Ino.1- BRAGAGIU sm. te O Cel ca Bragagiu.
time mijlocie de 15-25 de me- tine o bragagerie ¶ 0 Gel ce vinde
tri, ajungind uneori pins la brags pe strada (E 574): se wide, acoperind tot ago -
35-110 de metri; crengile lui, motul stradel, gland unui (CAR.).
numite cetink", se desprind BRAGHINA (pl. -tae) sf.
din trunchlu ca spitele unei 0 # Varietate de struguri
roti si slut acoperite cu niste rosii, cu boabele mari si ro-
frunze subtiri, turtite, numite tunde, foarte gustosi all 575)
,ace" sau tepu$e", asezate ca Fig. 571.
Bractee. P. Pe- ¶ ® 2 Vin fabricat din acest
'dintii unui pieptene; fructul lui B. soiu de struguri.
numit cucuruz (de brad)" e de duncul. F. Floare. ORRAHA sf. 0 Trans. Orz
forma cilindrica $i e acoperit cu niste solzi care se macinat Intrebuintat la fa-
desfac si cad jos la maturitate: bricarea berii (BUD.) ¶ ® Mold.
lemnul lui e des Intrebuintat In Bucov.Ramtisita ce se depune
tImplarie sau dulgherie, sub forma In cazan dupe fierberea rachi-
de scinduri, grinzi, etc. ( 572) It .,;.1-1 ului ¶ 0 Mold. Bucov. = BRAGA Fig. 575. Braghina.
® Lemnul acestui copac: dales de : cind amine pine multi, se
I ® ® Un de Mein, an de Roman, lace braha care se bea (VOL) [rut]..
despre un om chipes, malt voinic OBRAHAGIU, BRAHAR sm. Mold. Bucov. Odd Bra -
¶ 4 * - ROIJ MOLIFT if 0 BRA- gagiu: numai en am rims gi un blet brahagiu (ALECS.)
DuL-civram, varietate de jneapan de [b r a h AL
marime mijlocie (Juniprrus inter- OBRAHARIE sf. Mold. Bucov. t Bragagerie: In
mcdia) ¶ O Ramura mare de brad,- orasele din Moldova se aflau o multime de braharil (Voo.)
mai adesea Impodobita, care se ,..4 [b r a h al.
pune in carul sau la poarta caselor Fig. 572. BRAHIAL = BRACHIAL.
miresei in ajunul nuntii, sau care se Brad. BRAHICEEAL, -.ALA adj. 5i S772.
poartti Inaintea mirilor, cind se duc f. Se zice despre rasele omenesti
la biserica sh se cunune; alte-ori se Infige dinain- (in spec. rasele gal-
tea easel unde e un mort, salt e purtata clod duo bene) al ciiror cra-
mortul la groapii. ¶ 0 Un fel de horii ce se joaca niu e aproape rotund
la casa miresei, Inainte de cununie: SoaoA Multi! ()I 576) [fr.].
ei letele la mireasA (OR.-N.) [comp. alb. b r e 6]. *BRAFIIVIAN,BRA -
BRADAN.A. S771. 4 dim. BRAD. NAN sm. =6 p Preot
BRADET (pt.-caw') sn. col. 6 Padure de braz is al lui Brahma (
se desvdleso din desimea ....Mot doui turnuri finite de plata ab
(VLAH.) . a57l7c)astei s(ja ceMrde on tt
BRA.DT (pl.- ituri) sn. @ >A Padure de brazi: prima din cele patru Fig. 576. Cra-
riticindu-se apoi In ~131 verde Intunecat (ORIG.) ¶ 0 caste indiene [fr.]. niu brahicefal.
COSQR ® ¶ 0 sau -GALBEN = PENITA. BRAIrMANIC adj. 1 Privitor Fig. 577
Brahman.
BRADIOARA. (p1.-re) sf. = dArtiv$A-DE- la brahmani sau la brahmanism
iavNTE [b r a d]. [fr.].
BRADIBOR sm. 4 0 dim. BRAD ¶ 0 Ramurk *BRAHNIANTSM sbst. Religiunea Indiana al
de brad sau $omoiag de pale ce se pune pe Wei zeu suprem Brabma, s'a incarnat succesiv Intro
1 68
www.dacoromanica.ro
trinitate: Brahma, principiul creator, Visnu, eel ce
conserve si Siva, distrugatorul [fr.].
'BRA(H)MIN 1, adj. egi Brahmanic: ma dace 'n
India ''A (ALEC'S.).
2. sm. = BRAHMAN: Braminii !mon= a on totti vie -
$uesc [Brahma].
(DON.)
BR)),ICA sf. p = BRAG° ¶ ® = BR4RA ®.
BRAID (p . -furl) sn. C;Ze Bat rotund, lung si
Fig. 578.
Braiu. Fig. 579. B rancardieri.
gros, cu crestaturi adinci, cu care se bate IbrInza
In berbinta. (n1 578) [rut.]
*BRANCARDIBR sin. X Soldat care ridica (pu-
nIndu-i pe o targa) ranitii de pe
cimpul de bataie (A 579) [Zr.].
BRANCIOG sbst. 4,4 Teren
pietros: saps... taranti nostri In ~III
stare at dealurtior Pievnet (woe.).
OBRANDABVRCA BANDRA-
B fipti In tAlpile rAzboiului de tesut, In care se spri-
BRANDENURG (p1.-gurt),
BRANDEBVR (p1.-nruri) sn. aa. X
Sour, &tan, siret ce se coase
ca podoaba pe pieptul si mai
ales In dreptul butonierelor unei Fig. 580.
haine, In spec. la uniformele Brandeburguri.
militare (La 580): vengbercd de pos-
tav neva ou brandeburguri si cuohiostecurl 0.-GH.) [Zr.].
BRA.NHII sf. pl. :0110 A-
paratul respirator al pestilor
((13 urechi") si al animalelor
care traesc In ape (11j 581)
[fr.].
BRANI$TE sf. e 0 PA- ,
dure din care e oprit a se -
taia lemne, opritura, apara.-
tura ¶ ® Pr. ext. PAdure:
dam pe la manastirea Ram, puss Fig. 581. B. Branhii.
sub o sprint:1unit de 0. ; 0;
WLAI-1.1
n numai de o tufa nu se face niciodata (pANN) [blg.].
BRAN$4 ( -sea) vb. tr. yr" ® A face un bran-
sament ¶ ® A face legatura unui fir electric cu
find principal [fr. b ranch er].
BRANA (p/.-5e) si. 1 ® Ramura de negot
de industrie ¶ ® Indeletnicire ape-
dala, specialitate, profesiune [fr.
branche].
BRANAMBNT (p1.-to) sn. 142°'
Tevile, tuburile laterale ce por-
nese dintr'o teava principals ()
582) [fr. branch em en t].
BRANT (pl. -turf) sn. 2, Harnac,
pat atlrnat facut din sfoara lm
pletita [it. brand a].
*BRASEgRA (p1.-re)sf..a 0 Camizol de pInza
sau de matase, fara mined,
purtat de femei, spre a sustine
pieptul ¶ ® linbraciiminte a
copilului care se pune peste
camas& si de care se Incheie
pantalonasii (Li 583) [fr.].
OBRili.SLA = BREASLA.
BRA0A.V.A. (p1.-ye) sf. F Fig. 583. Brasier/L.
Minciuna, palavra: du -te, mule,
de node at venit, ca an tt se tree brasoavele pe la not
(ALECS.) [B r a * o v, ai carui negustori, aduclndu-si
marfa In tarn, o laudau peste masura.].
BRAOVEAN 1. adj. Din Brasov.
2, BRASOVEAN Sm., BRASOVEANC.A (p1.-ence)
® Locuitor (locuitoare) din Brasov ¶ ® Negus-
www.dacoromanica.ro
for care vindea diferite marfuri fabricate Ia Bra- BRA-
§0v.
3. BRASOVEANOA (1)/.-enoi) sf. Cltruttt (de Brasov) BRA
mare, acoperit/1 cu coviltir: fasaduindu-le ea pule call
la o ,, In care intra toatA corabia lui Noe
BRAOVENSC adj. De Brasov: o lads !teethe
(3.-ZAMF.).
brasoveneasca, ce sta Intenn colt, acoperittt on lilicere (ON.)
¶® OdrutA bragoveneasell = BRAtIOVEANOA: o earn%
brasoveneasca ldr9 arcuri W.) [brasovean].
BRA§OVEN$TE adv. ® Ca la Brasov ¶
®F Cu minciuni, cu palavre: nu -m1 vorbi ca
nu-mi plac braoavele (ALECS.) ¶ ® Numele unui dant
tdranesc [br a .s o v earl].
BRAOVENIE sf. Ise 0 Marfa de Brasov (fie-
rarie, frInghierie, postav, etc.) ¶ ®PrAVAIia unde
se vinde aceasta marfa [b r asov ea n].
BRAT (p1.-te) sn. 00 Membrul superior la om,
care Incepe de la umar si sfirseste cu mina: a Ina,
a tines, a strInge In ...13; a onprinde en ...ele; (a prim') on
vale deschise, Cu mita dragoste; (a sta, a gedea)
on ~ele tnerucisate, farm a lucra, neactiv; a Ii cat drept
al oulva, a fi sprijinul de cApetenie, omul de care nu
se poate lipsi cineva, fiindu-i de mare ajutor ¶
® ® LuerAtor, muncitor (care munceste cu bra
tele): doer Bute at mit de =a trebue acolo, nu saga! tcso4
® Cantitatea (de lemne, de fln, etc.) cIt se poate
duce dintr'odatA cu bratele: on 0. de lemne, de tulle's,
de pate ¶ ® Pr. anal. Tot ce e asezat de o parte si
de alta a unui obiect, ca si bratele trupului: ma,
unui lotoliu, anal candelabra, noel cumpene, noel Encore,
etc. ¶ ID is a) Fie-care din cei patru stlipusori In-
jinesc sulurile; b) fie-care din cele douA lemne ver-
ticale, la rAzboiul de tesut, unite In partea de sus
cu artarul,iar In partea de jos cu vAtalele (1.-RAz-
Born) ¶ ®'X Fie-care din lemnele orizontale care
leaga podul cosului morii; numite si speteze",
corzi", chingi", stinghii", etc. ¶ 0 Fie-care din
cele dour lemne, de o parte si de alta a ferestraului,
de cate shit prinse
sfoara, puntea si
pinza. numite si
mIini", craci",
\s etc. (Pr FERESTRAD)
® .411. .9unui Fig. 584. Bra tele unui fluviu.
rlu, mini Elwin, des-
partiturile mai Inguste care se desprind din cursul
apei (EI 584); A. de mare, portiune IngustA de mare
cuprinsa intre douA uscaturi 7 ®2, Fie-care din
partmele subtiri cu ajutorul cArora se miscA ver-
gile In directia voita [lat. b r a c h i u m].
BRATARA., d BRATARE (p1.-iiri) sf. O Podoa-
ba In forma
de veriga pe 11111II H1141111
care o poarta
femeile pe
brat sau la in-
cheietu ra mli-
nii (c_. 585,
Fig. 586. Bra-
586) ¶ ® Pr. lard romans.
ext. Veriga de Fig. 585. Brittari.
metal cu care se Int.epeneste la diferite obiecte (la
coast, la briceag, etc.) Incheietura a douA
g. 582. deosebite ¶ ® aN Fie-care brat al vatalelor ¶ @
rya = BRAT O [Int.brachialej.
BRATEA (pl.-tele) sf. Mold. Bucov. Bratarti: Mori
de diamant, bratele ou rub inurt (ALECS.) [refAcut din p/.
brAtaIe, forma disimilatA din bratar e].
BRATET sbst., BRATgTA sf. ® nurnai in loc.
adv. la de de-a , la brat, dindu-si bratul unul
altuia: si priveste cu hind mare Ia OM de bratet se due
MANN); s'o pornIt de-aial la bratet4 au dot coveted (ALEML)
[it. a brae cett o. refAcut dupe brat].
BRA'TW adv. Cuprinztndu-se unul pe altu, cu
bra tel e, corp la corp.
BRATIBQR (pl.-oare) sn. dim. BRAT QQ .
*BRAY adj. Viteaz, curagius: Bum en oat vottatol
Si on eel hlgarl (ALECS.).
*BRAVA, sir BRAVO.
'BRAVA! (-ayes) vb. tr. A lnfrunta, a se Impotrivi
sf. farm trick a nesocoti (o primejdie): °mai, maw blues
(NEAR.) [fr.].
poate as judecata publics
169
BRA- OBR4VA (pi.- vi) 81. Ban. Broasca (la use) [srb.]. douli biinci laterale asezate fatli. In fata, gi cu a
'BRAVO! t. ("IBRAVA I BRAVOS! interj. 0 Vorba.
BRE eu care se aplaud jocul unui artist, discursul unui capra ridicath In partea dinainte; alte-ori In be
de blind, are doua banchete
orator, etc., aferiml: s'aproptartt de tablA strigind bravo! a5ezate transversal fat& In
de arm= Sala (NUM.) ¶ ® Halal l: Brava! ce mat novas- fatli (1JA 589) [fr. < engl.].
{mica, Cum mat bee la tnica I (ins.): bravos! natiune, balal BREHN4CE sf. 3, Specie
salt fie t (CAR.). de uliu.
a. sn. (pt.-stint) Strigat de aprobare, elogiu: Bund ()BREHM (-nese) vb. intr.
treaba, sAn, I. sloe, en Rini s'altul bravurl is (RAHN( fit . Mold. A scoate un sunet ce Fig. 589. Brec.
*BRAVURA (p1. -art) sf. Vitejie, barbatie fr.]. seaman& cu un latrat (despre caprior; despre
BR4Z15.A. (p1.-de) xf.. ® Fagie de pamint ras- pore, and se sperie; despre copii,
turnata cu plugul; (E): a (se) da la (salt pe) .., a (se) cind rid pe infundate) [rut.
deprinde ¶ @ Bucath de pamint, cu iarba cu tot, brechity].
scuash cu hIrletul ¶ 0 Rind de iarba cosith, po- BREW sm. * C) Plante a-
log ¶ 0 Strat de legume sau de flori: clteva Inguste nuala, inalta de 20-60 cm., foarte
brands de fagots, de praz ci de leguma moon.) 100(E)Urrna, raspindita prin padurile umbroa-
(lira; dunga; sbircitura: laorimele =roan pirate pre se; face flori verzui gi confine o
artusdele fetal Jut (oN.) [VS./.]. materie colorant& albastra; mai
BRAZDA (-des) vb. tr. ®/ A trage b r a z:d e poarta numirile de breiu-de-
CU plugul: piugurl, rarlte, bAzdan pAmfntal, paroA u'ar ft padure", slobonov" gi treph-
® Pr. anal.
frost sdravAn (ISP.) ¶ datoare" (Mercurialis perennis)
A face crestaturi adinci cu cu- (Ce 590) ¶ o Sall -DE -GIMP
titul, cu un object thlos ¶ 0 TREPADATO.ARE 0 [b1g.].
A lasa urme adinci In plimint , "BRELAN (pl.-aural) srt. in
(verb. de roatele carului) sau pe anumite jocuri de arid: reu-
suprafata ape! (verb. de o cora- nire de trei earti identice ca va-
bie); vorb. de fulger: fulgerele loare, dar de culori diferite: Fig. soo. Breiu.
brAzdeazA oerul (LUNG.) I ® (E) A - de valeti [fr.].
slips sblrcituri (pe obraji). Fig. 587. Brazdar. BRELOC (pl.- oeuri)
BRAZDAR (pl -are) sn. sn. Obiecte marunte a-
Fierul eel fat al plugului .care tale bra z ti a pe tirnate ca podoaba la
dedesubt (1._ 587). lantul unui ceasornic de
BRAZD4T adj. 0 p. snAzDA ¶¶ Cc NuaaAz- buzunar, la o brafara,
DAT ¶ ® IT) Sapat, thiat, scobit, sbircit: munti... etc. (El 591) [fr.]. Fig. 59t. Breloc.
on orestetele -e de puhoale mot. BRESL.0.$ sm.Cel ce
BRAZDITA (p1.-te) sf. 0 dim. BRAZDA ¶ 0 face parte dintr'o breasla.
Mold. De-a brazdita, joc de copii. BRETELE sf. pl. Curele sau fagii elastice
*BRAZILIAN 1. 0 adj . Din Brazilia. petrecute pe umeri gi prinse in
2 . sm., BRAZILIANCA (pl.- fence) sf. Locuitor, lo- lath gi la spate de pantaloni spre a-i
cuitoare din Brazilia. Linea ridicati, pategti, cozondraci ([11
BRE interj. 0 Exprima mirarea: bre! cA mare 592) [fr.].
teat moot ¶ ® Intrebuintat In lot de ma, mai, BRETON 1. adj. el, Din Breta-
adese-ori cu o manta de suparare sau de mu- nia, a locuitorilor din Bretania:
strare: astimvant-te, bre amulet [tel. limb&
BREABAN Sm. lb = BREBENB4: a zarlYcaprele pas- 2. sm., *BittroNA (p1.-ne) sf. Locui-
clad I. or ill(e0 prelnca (RV.-CRG.) [vsl. thebrIna< tor, locuitoare din Bretania.
b eb r a ,.breb "; comp. germ. Bib erw u rz]. 3. (p1. -onurt, -oane) sn. Taietura. In
OBRE.WA (p1.-ene) sf. teri$o = fdREANA. linie dreaptA a phrului lasat peste Fig. 592.
BRE4SLA. (pt.-esie) sf. b O Corporatiune (di frunte pin& aproape de sprincene Bretele.
oameni exercitind aceeagi meserie): breasla oizma- [fr.].
eller; mbloacele pe oars le intrebuinteazli oeilalti negustori *BREVET (p1.-ete) sn. b Diploma acordata cui-
de breasla dumnealut cos..vntli0 Pr. ext. Clara socials, va de guvern dindu-i dreptul de a se bucura de
tagma ¶ 0 Spec. Mold. Meserie, profesiune: era oir- oare-cari privilegii: do tutungerte; .0 de noent.A.
oinmar de 51 flu de oroitor INCUR.) [vsl.bratIstvo]. (pentru bauturi spirtoase); in spec... de inven-
BREAZ 1. adj. 0 aek Cu o dunga alba pe bot thine, act (fare garantie din partea guvernului)
sau cu o path alba pe frunte (in spec. la boi, vaci, prin care se recunoagte unui inventator dreptul
cai, of gi capre); 0: a-1 ennoaste ea Ps on cal a-1 excluziv de a fabrica gi a vinde in folosul sau o
cunoagte foarte bine ¶ p Cs Mai mai deosebit descoperire industrials [fr.].
cleat ceilalti, mai priceput, mai bun, etc.: dar nisi BREVET4 (-tez) vb. tr. te CD A da un brevet 11
el nu fn mai , of se Intoarse la fatal Anon nasal in los tisP.).
2. BRE..Z sm., BREAZA (pl. -eze) sf. Cal breaz, iapa
breaza: ht ! breazule, nu to lenevi 1 (ALECS.); in nadejdea
baltatnlui, ramble breaza stearpa (ZNN.) (big.].
BREAZA CD npr. Sat In jud. Prahova ¶ ©
Numele unui dant taranesc, mai adesea CA -LA-
BREAZA: oelelalte locuri, briul,... bream,
s. a... se mat schimbh (tuna lomat (VLAH.)
# BREB sm. 74 Castor [vsl. b 1 -
br b eb rt ].
BREBEN sm. 8 = BREBENEA.
BREBENEA. (p/.-nele) sf., BREBB-
rim, (mai adesea pl. BREBENBI) sm. 4,
Mica planta jerboas& cu flori de o-
biceiu purpurii, (uneori albe sau
galbui (Corydalis) ([] 588): tremura
on brebeneli otufulttt de 'Ant (DLVR.).
OBREBENEAC sm. Ban. 3e =
STURZ. Fig. 593. Brezai (dupA T. Papahagi).
BREBENOC = BARBANQC. Fig. 588.
OBREBETE sm. Ban. 3e = BRA- Brebenei. 0 A-gi garanta profitul de pe urma unei inven-
BITE. puni, prin ch.patarea unui brevet [fr.].
BREC (pl.- ecurl) sn. Trasuricil lungtireata cu BREVET4T adj. 0 p. BREVETS. ITT © NI-
170
www.dacoromanica.ro
 BREVETAT ¶ 0 (Miter de Mat-major, ofiter care gad& ¶ 0 colonel colonel cu functiune de co-
a obtinut diploma Seca lei superioare de razboru. mandant de brigada. (poarta galoane ca ale colo- BRE-
-BREVIAR (pl.-re) sn. Erh Carte cuprinzlnd ru- nelului, avind In plus un soare de argint la chipiu BRI
gaciunile pe care clericul catolic trebue sa le ros- $i lampasuri ro$ii la pantaloni) [fr.].
tease& la diferitele ceasuri ale zilei [fr.]. *BRIGAND sm. Tllhar, hot de drumul mare
BREZAIE sf. Om mascat cu un cap de animal [fr.].
sau de pasare cu cioc lung (pe care -1 face sa clan- BRIGANDAJ (pl.- aiuri, -ale) sn. T11-
Oneasca, mi*clndu-1 cu o sfoara), Imbracat cu o harie, hotie de drumul mare [fr.].
zeghe $i Impodobit cu tot felul de basmale, petite BRIGANT;NA. (p1.-ne)s/.. 0 Co-
$i panglici de colors diferite; acesta joaca pe di- rabioara. Intrebuintata pe marea Me-
naintea curtilor satenilor, mai ales In preajma Ora- diterana ( 598) ¶ ® Pinza mare
ciunului ([ 593): Il Impodobirtt cu Dori ca pe o (1sP.).
OBRIBETE sm. Ban. = vaaam.
@BRIBOIU sm. Trans. Ban. f ® Planta ierboasa
cu radacina groasa, no-
duroasa, cu tulpina tea-
pana $i ramificata In
partea superioartt *i cu
flori purpurii; e numita
$i fratele-briboiului"
(Geranium alpestre) ig 0
Maram. (BRL.) = BOBQRNIC.
BRIBQNIC sbst. Fig. 599.
Trans. (PAC.) = VNTIIL- Fig. 598. Brigantinl. Brighidau.
VACII.
BRIBQRNIC, BRI- Fig. 594. Brie. dreptunghiulara Intrebuintata la on -ce corabie vi
BQVNIC = BOBQRNIC. care e prinsa In partea dinapoi a vasului [fr.].
BRIC (p1.- cur!), BRIFE (p1.- ]curt) sn. 2, Gorabie oBRIGHIDAU (pl. -dae, -cute) sn. Mold. ST4 Bat
mica cu cloud catarte, din care are la unul din capete o rotita cu multe gaud $i
care cel mai mare e asezat cu care se bate laptele In putineiu (a 599).
In partea dinapoi (fg 594): BRIHAN (p/.-anurl, -ane) sn. Trans. = BARDA-
am pornit spre Ca Manus, uncle HAN ©: $i tot bagA In.+, De gIndeal ohiar (Joan (ler.)
am IntlInIt Sul turcese (1.-GH.) BR/LANTEL Plr BRILIANTRI,
[fr.]. BRILIANT 1. adj. Stralucitor: Maul e in &dinar
BRICEAG(p/. Marta ttti (ALECS.).
-ege) sn. Cutitas 2. sn. (p/.-te,N, -turf) Diamant pilit $i pe fata
cu una sau mai 11111161 deasupra $i pe cea dedesubt, spre a straluci mai
multe limbi care rnult: pine stoma In cap, nnmai de e si de smarand (ISM)
se pot Inchide [fr.].
astfel ca partea Fig. 595 Bricege. *BRILIANTIN adj. Care straluce$te ca b r I-
taioasa ss intre in scobituraimInerului (ni 595) liantul: Pe ciflorltn1 el obraz Luce-o rouA
(ALECS.).
[tc. bioak + briciu]. BRILIANTTNA (p1.-ne) sf.
BRICEGEL (p1.-eie) sn. dim. BRICEAO. A Un fel de uleiu cu care se
*BRICHBTA. (p1.-te) sf. 0 Caramida facuta din unge barba sau mustatile ca sa
prat de carbuni aglomerat $i cleiu $i care serve$te be faca stt luceasca [fr.].
de combustibrt 11 0 = APRINZATOARE [0 fr. b r 1- BRILIANTBL, BrimArt-
quette ¶ ® fr. briquet]. TEL (231.-ele) sn. le dim. BRI-
BRICICA1 ma- BROCA. LIANT: II dA un Inel au un brilAntal
soon OBRICICA2, BniscA sf. Tr.-Carp. Briceag, cutita$ de toatA Irumnsetaa (CAR.).
[ung. b i csk a + BRILIOANCA 51. Trans. *
briciu]. =-IARBA-PLARELORi.
OBRICINAR = BRA - )44%, Blip sbst. 0 Energie, vio-
CINAR. VINNEMIE111111111111111111111i111015000* iciune lntr'o compozitie sau In
BRICIU (p1. -ce, e executarea ei: ()Maud
-oluri) sn. Cutit de ras Fig. 596. Briciu. porn! Cu primele tactful pe
vit.Atid.al
(barbs) (- 596): era 0 ® Vioiciune, caldura. -N1
asa de asoutlt, de till ea gtial asr.) [VS1.]. BRIO(A)LA sf. i ® Planta Fig. 63o. Brioala.
BRIDGE (cit. brigi) sn. 0 anNumele unui joc aromatics cu flori ro$ietice,
de carti ce seamana cu whistul din familia umbeliferelor, numita si ;chimen-
¶ Dantura. artificiala [engl.]. de-munte" sau chimenul-
*BRIDGTST sm. w Jucator ursului" (Meum mutellina)
de bridge; eel ce joaca bi- ( 600)1[ 0 BRIE
p
ne bridge. BRIPTA (p1. -tel sf. 0 /ten. L
V
BRIE sf. * O Planta aro- Ban. Bucov. Briceag ordinar Fig. 6oi. Bripta.
matica cu flori albe, din fa- cu miner de lemn ( 601) L. LimbA.V.Veriga.
milia umbeliferelor, numita $i [srb. b ri t v a, rut. bry t- P. PlAsele.
brioala" (Meum athamanti- v a].
cum) ( 597) ¶ ® =sr./LB/Woo /1[ BRISTOL sbst. g [Untie (sau carton) de call-
0 _ TREPADATOARE C) [comp. tate foarte fink ce se Intrebuinteaza mai ales la
breiu]. tiparirea cartilor de vizita; pr. ext. carts de vizita:
BRIFTA = BRIPTA. 0 bucatA de care straluceste deasupra vralnIni °Wilt:a de
BRIGADA (pl. -azi) sf. 0 X vizita (CAR.) [fr.].
Corp de trupe, alcatuit din EirtICA,, smack (23/.-08) sf. Trasurica u-
cloud regimente, sub comanda $oara, neacoperita; birja ordinara (de tarn): a In-
unui general; general de it. Pr GE- Fig. 597. Brie.
hamat cei dot amt... la un hleab de beset (IRO.) ; bricks men -1
NERAL ¶ 0 0 ceata mai mica de la portita grAdlnii (ALECS.) [rus. b riok a].
agenti de politie, sau de jan- EtrticA.3 Pr BRiCICA2.
darmi, de sergenti de oras care se afla sub co- BRIC4R, BRICICAR sm. Cel ce fabrics, vinde
manda unui brigadier [fr.]. sau conduce (ca birjar) o b r iv c a: ae <Withal tn-
'BRIGADIER sm. A p Soldat care, In cavale- mai bricicarule P (ALECS.).
rie $i In jandarmerie, are gradul echivalent cu al BRICT,T(LUTA (p1.-te), sf. dim. BatscAl: Im-
caporalului din infanterie ¶ ® General de bri- prejurul gospoddrlei... eran Incirate... briacute II care on bol

171
www.dacoromanica.ro
BRI- mato.); o brleculittl arendliseasoll tIrItti de trei calusel BRYINIDT.J$A. (Pi.-ufi) SI. 4 C) Mica plantd ier-
BRI (0000.). boasa, numit si brindusd-de-primavard", brin-
BRITi:lNIC adj. Ce tine de Marea-Brita- dusd-albastril.", brindu$5.-de-
Pie, de Anglia: Imperial [fr.]. m.unte", mituvele" sofran"
BRTU sbst. F Buvru ®. si $ofrdnel" ; face Boni violete
*BRIZA. (pl.-ze) sf. 0 Vint lin, boare, adiere sau albe, cu vArgi violete sau
[fr.]. albe de tot; se cultiva uneori
BFt/GLA. sf . (mai adesea pl. BRIGLE)ffl =vATALA. prm grddini ca plant& orna-
BRIGLAR (p1.-are) sn. Bdtul orizontal ce mentald; poporul o Intrebuin-
tine b r I g 1 e 1 e la rlizboiul de tesut, numit pe teaza ca leac contra frigurilor
alocuri artar". (Crocus Heuf felianus) (rg 605):
BRYIE sf. = BR> IU ®. brInduelle, on toile vApsita de resale
BRIN.4§ w BIRNA$. soarelui, au Impestritat livezile (LUNG.)
BRINCA' (731.-01) sf. 1. 0 74 Labd, partea de ¶ O Plant& vivace, Inaltd de
jos a piciorului unui animal: $1 momlta... on o Brittle 15-25 cm., foarte rdspindita
000betA, Tine 'n o lornietA Wow) ¶ ® F Mina: Wail in finet,ele umede; Inflore$te
(RET.) ¶ 0 F Impinsa-
era oft pe-aol aft pun brines pe el toamna, far& se alba frunze;
turd puternicd cu mina spre a departa pe cineva numai primAvara, frunzele cele
sau a-1 face sd can.; imbrInciturd: am tncepnt sA-1 lungi ies din pamInt Inconju-
plAteso on dobindS Drunn11 din gradinA si brines de la goottla rind fructul !limas de pe urma
(ON.) ¶ ® b BRINCA-VRSULITI1 = CRVCEA- PAMTNTULUI; florii; toate pArtile acestei Plan-
BRUICA-XTRSULUI2 = PEDICVTA, te shit veninoase; se numeste
Z.. nntnei pl. 0 Labe, picioare; pe, in patru Labe, Inca dupti regiuni, brindusli- Fig. 6o4. BrinculA.
pe clte$i patru picioarele (vorb. de animale), pe de-toamnd.", brindusa.-morti-
mlini $i pe picioare (vorb. de oarneni): a umbla lor", balurd", ceapa-ciorii", ghicitori" $i rus-
pa a da, a Wes De sau In a elides Cu fata la pd.- cea - de -poia-
mint ¶ ® Impinsaturd, Irithrinciturd : asvlrlea pe nd" (Co/chi-
boler on pe scard (I.-GH.) ; a da cult's, a-I Impinge cu cum autum-
putere, ca sd se departeze sau so. cadd: 1 se pare 011 nale) (,602)1T
I-a dat olneva Wenn able tvi-au.) ; P a do nn bench': 0 Mica plant&
nnmal olte un brIncin le da... al se &wean paste cap (IsP.) ; jerboas& nu-
® F: anima II date usra, inima II indemnd, II Im- mita si brin-
boldi [lat. branc a]. du$6.-galbend"
BFLTDICA, sf. 11 Boat& de vite si de porci ca- sau sofran-
racterizatd prin umfiarea gi- galben", cu
tului (la porci $i la vite) sau Boni galbene-
a capului (la vite): porcii 1-a aurii ; creste
vIndnt, oA a smelt of Kind a muri in poieni $i pe
de (RET.) ¶ ® / Boald, la om, marginea ph-
molipsitoare, epidemics, care durilor (Cro-
se manifest& printr'o umfld- cus aureus) ¶
tura dureroasd a straturilor su- 0 Mica plan-
perliciale ale pielii (la MIA $i ts ierboasa cu Fig. 603. Brio- Fig. 6o6. Brindu§ii-de-
toamnA.
la glt, la miini $i la picioare); flori .albe sau du§it.vdaerla rima.
e numith In Mold. orbalr azurii; e nu-
termenul $tiintific e erisipel ' mitd si brindusa-albh", brindusa-mica" sau so -
11 0 4 Planta jerboas& care Fig. 602. Brincl. fran-viirgat" (Crocus reticulatus).
creste pe Omni marii si din BR/NDLTWCA (p1.-sole) sf. * dim. intinnfsA.
cenu$a careia se extrage soda; mai poarta numi- BRINE' = BIRNU.
rile de gusteritd", iarba-porcului" si iarbd-sa- BRINI§OR (pl. -oare) sn. 0 dim. BRIU 0 Bra- 11

ratti"; poporul o pune in scaldtttori ca leac pentru cinar, birnet.

bolnavn de brined (Salicornia herbaceea) (] 602) BEINZA sf. 0 44 Laptele de oaie, de esprit, de
¶ 0 4 = sau BRINCA-PoRcULDI, = BUBFAIC ¶ 0 * bivolitd sau de vacs, Inchegat, stors, framIntat $1
BRINCA-PQRCIMITI2= CINSTZT sarat, pastrat apoi In burduse, In putini, In coaja
BRINC4RITA. (p1.-te) sf = ARTNcd2 ®. de brad, etc. sau Indesat In calapoade spre a-1 da
BRINCT (-me) vb. tr *ire A(-*i) da brine i, o forma special/I; dupd felul laptelui, se deose-
a (se) Imbrinci: rata II brInceste cat colo (on.); se Inghe- beste:-. de oaie,.. de capra; dupti anotimp: de
sutra, se brIncirti 41-ei sparsera otourite (SAD.). vary (numitti Trans. si mare) gi de toamna (numit&
BRINCI$ adv. Pe brine i, In patru labe. midi); dun& modul de preparatiune:
EtRiNCITJ a BRINCA' ®.
BR NCITLITA (p1.-te) sf. F
Trans. .5i
de bnrdnf sau ungureneascti, Indesata in burduf de
oaie sau In basici (de pore sau de bou) ;
dim. BRING( 0. de brad, pastratd In cosulete de coajA de brad; =
BRYNCTJTAI (pl.-te) sf. 0 de putlnil,.. de bradoaie sau tare, Indesatd In putini
dim. BRINCA' ¶ 0 4, NAPI-alln.4 ce se acopere cu pdmint sau se Ingroapd In celar,
nvici ¶ ® 4, = £111- ca se nu rasufle brinza; moale degeratA, care
UTICA. se face mai ales toamna din cas proaspat, tdiat
BRINCUTA' (p1.-te) sf. 0 marunt si begat In putini bine astupate; sburatil
Planth jerboas/I din Yam. cru- ate- MURAT ; de Braila = TELEMEA; = a se lace
ciferelor, numita $i bruncu- , a se cordsli, a se strica (vorb. de lapte); 0: ".
td",4,burnicrut,", frunza-voini- bunA In burdut de cline, se zice despre un om cu carte,
cului $i samcutd"; are tul- cu o stare socialli Insemnata, dar lipsit.de caracter;
pina pAroasli si florile galbene; 0: olnd e dp, nu-1 bArbintil, rind ai de unele, Iti lipsesc
creste mai ales prin ddramilturi altele; 0: Irate, irate, brInza-lpe bani, la negot, In afa-
$i pe locurile sterile (Sisymbrium ceri, and e vorba de bani, nu se tine seama de le-
of ficinale) (fil 603) ¶ ® Planta gAturile do familie, fie-care trebue sA plateascd;
din aceeasi familie, cu florile F: la aunt on IliCiOdata; F: m'ai nmplut de
mici, galbene, care creste pe lIngd Fig. 6o3. Brincutii. mare isprava ai facut 1 n'ai fAcut nici o scofald,
billti $i pe locurile umede; e cunoscutd $1 sub nu- nu mi-ai adus nici un lobos; F: a no lace (aid o)
mete de rapitd-salbatica"; se tntrebuinteazd In on oineva, a nu face nici o isprava cu cineva; F: nu
medicind ca antiscorbutic $i pentru curatirea sin- nIoi o de el, nu e bun de nimic, nu e de nici o
gelui (Nasturtium palustre) ( 604) ¶ 0 brdsrtr- treabd; F: a se duce opt (sau nonil) on a brInzii (sau
M [germ. Brunnenkresse+brIned]. opt, $1 on a brInzil nouA), a pleca $i se nu mai vie, $i
172
www.dacoromanica.ro
sA nu se mai Intoarce vreodata: sA -i tragem o It- fi, cA se gaseste tine s&-lfoloseascA ; nu bee atilt, od faoi
BRI-
villealli sA se dual noun ou a brInzii (DLVR.) ¶ ® ID OAP- broaete (in pinteoe), se zice, In gluma, aceluia care
tAmtna Winn, saptamtna alba(mr. ALB); Dumineca bea ape multA; iron. yin Moat de BRO
brtnaii, Dumineca din saptAmlna alb5.; mutat do breasts Salt vin de nude °MIA broasoa,
cea din urmit zi a saptamInei albe. apt; e islet ca broasca, e prost de dh.
BRINZ4R sm. t Vinzator de brinz a. In gropi; e pIM de noroo ca broasoa de:` k. ISASt;
BRINZARTE sf. p l Negot sau fabricA de Dar, se zice despre cineva care n'are .----"
brinzeturi ¶ 0 Re Despartitura din stina unde se noroc de fel; a se face la (sau pe) Fig. 61o.
fabrica brl nz a. 'Ambit, a se asterne prunIntului, Broasca-lestoasA.
BRINZETURIsf. pl. col. BRTNZA. Diferite so- spre a nu fi zarit, a se piti ¶ 8
iuri de brinza. F Copil mic, broscoiu TIO wrlio -RUOASA, -BU-
BRINZI (-zeote) vb. reit. $( A se face b r Inz A, BO.SA soiu de broasca
a se strica (vorb. de lapte). greoaie, uricioasa cu pie-
BRINZOAICA. (p1.-ce) sf. X Un fel de placintA lea acoperitA de negi
cu brInza. (But° vulgaris) ((j 609)
BRINZOS adj. ® Cu brInzA mutt& ¶ ® De 10 rale -0-1-EsToAsA, soiu
felul, de InfAtisarea brinzei. de reptiltt al carei sche-
BRTI7 (pl. bane, brlie) sn. ®F3 Cingatoare Rita let e alcatuit dintr'o Cu Fig. 655. Broascl.
facuta dintr'o tesatura de 44c tie osoas5. numita teas-
MIA (de obiceiu coloratA.) tit" sau carapace" In care e asezat corpul ani-
care se poartli (mai ales de th-
rani si tltrance) Incinsa peste
,) malului; teasta InsAsi e aco-
perite de o scoarta din care
mijloc; In ea omul poarta e se prepara bagaua: numita $i
punga cu barn, cutatul, flute- 1, CU-TROAcA (Testudo graeca) (
rub, iar femeile, furca; In tim- 610)T ® VP. Incuietoare de me-
purile vechi, se Linea si call- s, tal fixata la o usa sau la un
mars In brlu R 607): num ';; , sertar Fs] 611): intorsel oheia de
on tamest albe 51 brlie late (NEGR.) ; 1 i data on In or $i Ma Weal (GM) ¶ Fig. 652. Gurd de
broascd.
Intingind din vreme In vreme con-
delul... In calimarile de la ~((.-OH.);
0: a sta on mlinile In a sta ,
neactiv, fArti a lucra ceva; a fi
1

-')."-
i
, ® .50 C)Umflaturgt ce se formai&
sub pielea de la pleoape sau de is obraji ¶ ® iv
Umflaturf sub limba sau
subt falca vitelor cornute:
Mt a se tines, a se lea de on Fig. 607. Briu. Dentru vg la vita abbe sA se
oineva, a fi foarte familiar cu impungA supt ambit (onAon.)
cineva, a trai cu cineva pe un picior de egalitate ¶ ® E Un fel de rindea,
O Cingatoare lata (rosie, albastra sau neagra) pe numita si gurA de broa-
care o poarta preotii T 0 Mijlocul trupului, locul sal" E 612) ¶ ®g Bu-
unde se Incinge cineva Cu brtul: on barba DMA la n, cata de lemn sau de tier
baiatul invatase carte ulna din sus de ((SP.) 0 A Dune). pe care se razimA capatul
late, chenar, ornament de vApsea sau de tencuiala grindeiului de la roata Fig. 653. Broascl.
In jurul unui stilp, dealungul unui perete, etc.: moriiT 8 eL6 Floarea ores-
ochi de feresti... pe care o Impodobeso brtiele albastre cm.); tat& la capatliul stllpilor unei case taranesti 41
Manila de brlie albe sonlptate In piatrii MAN., ¶ C) Pr. ext. ® Planta carnoasit cu ramifca-
Dung5.: lei at coo se vedeau brtie negre ye miristile pitra- tii marl, plane $i groase, origi-
site (VLAH.) ; oernri de oglinsl, plutind on... bele de curonbeu nara din America si cultivata prin
1E/MR3% 0 4/).. $ir de muntl: la cite primeldii au tnvAluit florarii $i In case ca plantA de
mina masts de cement semanata ye brIlele Oarpatilor (VLAH.) ; ornament (Opuntia ficus indica)
brfiele de musoele se zAreau Intr'o lumina leSioasi (DLVR.) 1 ([] 613)1 ® *BROASCA-APEI,planta
O (p1. brturi) Dan taranesc la care jucAtorii se in ierboasa care creste mai mult
Cu mlinile de brliele vecinilor: joacA hors el bAtuta, prin bait' cu frunzele cufundate In
si chindia, de dirdlie piimintnI(can.); trAgean... la niste brturi apt, iar florile, verzui, sint asezate
si la niste bAtute, de parcil-t1 dedea inima bend OSP.) ¶ Intr'un spit la virful tulpinei (Po-
® * Q BrIul-)u)-Dumnez4u, briul popii, briul Cosin- tamogetonlucens)f (614) ¶ @, BIT-
unit, q) calea lactee, b) curcubeul. RIIIANA-BROWEI (PAC.) = lama-
BRIULET (pl. -te), BR/IISOR (p1.-oare), 0 BRIVT ITSTuROAsh ; IARBA -BROASTELOR
(p1.-te) sn. dim. BRIE!. mg- BRoAscA flat. vulg. *b rose a].
BRO4JBA, BRQJBA BRQ(A)ZBA (p1.-be) sf. * BRO4TEC we- BROTAO [lat. Fig. 614.
=NAP ® [srb.broskva]. vulg. *b r o t a c u s <ST. i?,:i5pcaoc Broasca.apei.
0 BROANCA (p1.-ce) sf. Ban. C) Contrabas 11 0 atestat si sub forma pp6Tax06].
(F) F Varietate de fasole cu boabele marl BROBINTA (p1.-te) si. O * Broboana, boaba
[comp. rus. brunfka balalaica"].
BROASCA (pi.-ste) sf . ® palo Animal
. . ¶ ® 0/ten. (nec.)
BROBO.NA].
l
Bubulita, sgrAbunt.11 [comp.
lard ccadlt. din ordi- BROBOADA (p1. -do) sf. a Basma mare, de
nul batracienilor, cu Una, cu care se leaga femeile la
patru picioare din cap sau pe care o poarta pe spate;
care cele cloud dina- ) (6,\ ),1
boccea (L 615): ou memo rnpUi...
poi mai lungi, Cu ; ar pleat bnouroasa si nlci nu s'ar mat
nits In nrmA (VLAH.).
BROBOANA (p1.-ne) sf. ® *
Boaba (de strugure, etc.) ¶ st, =
4G= ¶ ® PicAturA mare (de su-
doare): fai aterge broboanele de endoare
'bi-.`ht.% care-1 acoplir fruntea (CAR.) ¶ C) jp` Bu-
Ar
bulit&, sgrlibunta [big.]. ),
Fig. 6o8. Broasca. Fig. 6o9. BroaseAriioasA. BROBON4 (-onez), ,te BROBONI
(-oneso) vb. tr. $i refl. A (se) acoperi 6,6.
gura largf $i ochii bulbucati; trece plrat la starea cu brob o an e, cu picAturi marl )440,644)6,
adulta prin mai multe metamorfoze; In primele (de sudoare): se ?terse de sndoarea
zile, cind iese din ou, seaman& cu un pestisor, are care-1 brobonase fruntea (DLVR.); fruntea Int Dan se bro-
coach& si respirA prin branhii ; In aceasta stare e nu- boni de sudoare (VLAH.)
mit mormoloc" (Rana esculenta) ( 608); 0: BROBON4T, BROBONIT adj. p. BROBONA, -MT.
lao sA tie, (CA) broaste shit destnle numai belsug de-ar ® Acoperit cu broboane de sudoare: on sprincenele
173
www.dacoromanica.ro
BRO- brobonate de endure (OLVR.); Iruntea-1 era brobonitA de sndoare
(vain.) pr. ext. despre picaturile de roult: plalurile Vera
clopote, monede, obiecte de arta, etc. Ti O F InimA
;
BRO broboalte de malt, de hum& de piatra nesimtitoare ¶ 0 Obiect de
par Witte en dlamante (VLAH.) ¶ ® Ro-
tund si plin ca o broboanit: rona brobonatk etA fru-
mama... pe lerbna (JIP.).
'BROCARD (731.-cluri BROC4(R)T (p/.-tnri)sn.
Stoat de matase tesutit cu flori sau alte ornamente
si cu fire de our sau de argint: cu haina de brocard
verde OM); 151 Muse aminte... de no brocart 'limas de la
male/1 -ca (D.ZAMF.) [fr.brocart].
BRocru sbst. in ROIBA [srb.]. Fig. 618. Brontosaurus.
OBROD sbst. Afo7d. Trans. ® Vad ¶ ® Pod umbla-
tor [vsl.]. arty facut din bronz ¶ ® p VIrsta de epoca pre-
*BRODA (-des) vb. tr. 0 A coase In relief flori istorica intermediary lntre virsta pietrei lustruite
sau alte ornamente pe o pinza sau pe o stofa, a si aceea a fierului [fr.].
coase la gherghef ¶ 0 ® A Impodobi (o povestire) BRONZA (-zez) vb. tr. A da unui obiect culoa-
cu diferite amanunte [fr.]. rea bronzului [fr.].
BRODAR BRITDAR. BROSCAN S771. szla = BROSCUTA.
BRODEALA. (pl.-en) sf. Faptul de se b r o- BROSCANVBC, aaoscAauso adj. )411, De
d i ; nimereala; la , la Intimplare. broaste: apa ramtne... formInd multe loextri de adA-
BRODERIE sf. Cusatura (la gherghef) fa- post nautili neamnl broscAreso (eLV.)
cuta In relief pe o stork BROSCARIE sf. 0 Lac de broaste ¶ 0
infatislnd flori sau alte or- Multime de broaste.
namente ([2] 616) ¶ 0 J BROSCARITA (p/.-te) sf. *
Grup de note de pasaj, In Planta, numita si limba-aper sau
jurul nntei reale, adaogate notatoare", care creste prin balti
citendata de executant [fr.]. si prin apele lin curglitoare (Po-
BRODI (-otiose) 1. vb. tr. tamogeton natans) ((] 619) [b r o a-
$i intr. 1 A nimeri, a gasi s e a].
ceva din Intimplare: brodea OBROSCHITA (MO sf. Trans.
uneori adevitruri de o prottindi- .a Anita [germ. Bre stc hen +
tate InmArmuritoare (own.) ¶ 0 broascal.
A gasi pe eineva din BROSCOAICA (p1. -ce) sf. Wis
Intimplare, a nemeri 0 Femela broast e i ¶ 0 Broa
undeva, a ajunge un- sca mare.
deva din Intimplare BROSCOIU sm. x4e C) augm. Fig. 6x9.
sau la momentul o- aRoasolt ¶ 0 Partea barbateasca a Broscarite..
portun: 1 -am brodlt too- broastei: clod Incepe. Coate oelelalte
mai olnd era eh piece
Fig. 616. Broderii. broaste dupA el striga (ooL.) ¶ 0 F Copil: on de
de-acash ¶ O® j oin- baietae BiAbnt leR.-VH.)
stea oulva, a pazi, a da cinstea cuvenita. cuiva: BROSCVTA (pl.-te) sf. solo dim. BRO4s0A.
taste datorin sA brodeascA cinstea altuia (PRV.-M5.). BROSTAC, BROSTAML SM. 0/ten. (Vier.) ) 140 =-
vb. refl. A se IntImpla (sit fie undeva), a se BROTAC, BaoTAcvr, [brotac+ broascli].
nemeri: vi le vole povesti, clod se va mai A., vreme on pri- BROWA (-oyez) vb. tr. $ A indoi coalele unei
lel (15P.) [vsl. broditi]. carti, a le coase laolalta $i
BROJBA Br BRO. JBA. a le pune o coperta de c.3
'BRoM sbst. 2 Corp simplu, lichid, de coloare hirtie [fr.].
ro$ie Inchisa, cu miros tare si neplacut, emite la BROA sn. Ac Fig. 6ao. Bro§a.
temperatura obicinuita vapori foarte primejdiosi de piept, Impodobit une-
de respirat; simbol chimic Br [fr.]. uri cu pietre scumpe (11.1 620) [fr. b r o c h e].
BROMAT sm. 12- Sare rezultata din actiunea *BRO*AT I. adj. p. BROS.: carte ¶1' co NE-
acidului bromic asupra unei haze [fr.]. BROSAT.
BROMHTDRIC adj. i1 Acid acid format 2. stmt. Faptul de a brosa: ...In armor.
prin combinarea bromului cu hridrogenul [fr.]. BRO§TSC adi. w$0 De broasca 110.
'BROMTJRA (p1.-ri) sf. Q. Ori-ce corp format 14.NA -BROBTEASCA = L/NA .BROA$TEI ; FLOARE-BRO-
prin cornbinarea bromului cu un metal; e o sane BTEASCA Plr FLOARE.
a acidului bromhidric: - de potasin, de argint [fr.]. BROTVTE adv. Ca broastele: a hi-
BRON(C)HIAL adj. 0 Privitor la bronchii, note (5EZ.).
ce tine de bronchii [fr.]. BROTT sbst.,BROSTMEsf. ) 0 col. BriculscA.
'BRON(C)HII sf. pl. 0 Multime de broaste T ® F Multime de copii
Cele clout canaluri cu sche- *BROIJRA (p1.-ri) sf. Carticica, carte subtire
let cartilaginos, formate z brosata: sooase din sin o cartonath on birtie pestrilit
[fr. brochure].
dintr'o serie de inele, care
jail nastere la bifurcarea 2-11
tracheei-artere, si care se itegl -.ear
&palm
ir (NE011.)
BROSURICA (pl. -reie) sf. dim. artoavRA: toti
olti scrisesera o carte, o can no
ramifica, unul In plamlnul -4,441?
arttcol de star (1.-GH.). Al
drept, iar celalalt In plaint- BROTAC, BRO4TEO SM. ®
nul sting ( 617) [fr.]. )5' Broscutli verde care tra-
'BRON(C)HITA, *BRON- este pe frunzele arborilor sau
SITA (p1.-te) sf. # Infla- prin tufisuri (Hyla arborea)
matiunc a membranei mu- Fig. 617. Bronchii. (.1 621): grierii gi breateeli din
coase a bronchiilor [fr.].
"BRON(C)110-PNEUMONTE sn. Inflama-
thine a bronchiilor si a parenchimului pulmonar.
I habit Mean o muziell originalA
Pr. anal. Lemn
(NEGR.) ¶ ®
scurt $i rotund care se pune
BRONWTA ger BRONCHITA. subt un butoiu, o mobil&
'BRONTOSAURUS sm. invar.akl Gen de rep- grea, etc. spre a le urni din
tilt uriasa care traia In epoca secundara a forma- loc mai usor ¶ ® = BR,04-
tiunii parnIntului, gasita In terenul jurasic al rnun- scA ® [lat. vulg. rotacus Fig. 621. Brotac.
Wor Stlncosi ( 618) [fr.]. < gr. Patpnos].
*BRONZ (p1. -curt) sn. 5r Metal galbuiu obtinut 0 BROTACAR, BROTACAR sm.Trans.Kko =BRoTAC.
printr'un aliaj de arama la care se adauga cositok, BROTACEL SM. x4s> dim. BROTAC: brotieeii era-
line, aluminiu, plumb (u acioaie); din el se fac egiau In depArtare sera.

174
www.dacoromanica.ro
 BROTAN sm. )ak. C) = moue ¶ ® Broseuta. BRUMATEC adj. Tomnatec, geros [b rum a]. BRO-
BROTANEL, sin. safe dim. BROTAN BRUMOS adj. 0 PIM de bruma, incarcat de
BROTI (-toss) vb. intr. Ban. A se avea bine cu bruin& ¶ 0 Geros, friguros ¶ 0 *Cetos, neguros: BRU
cineva, a trai in legaturi sub/ un CBI gi posomorit (eon.) [lat. brurnosus
de prietenie cu cineva. 110 fr.brumeux].
*BROWNING sbst. *BRUN, -NA (p1. -ne) adj. $i sm. f. 0 De coloare
,f1W- Revolver cu Incar- Inchisa, ce bate In negru ¶ ® (Om) caches, (fe-
catura automatic& (r,_ meie) ()ache* brunele faceau mai multi% Intiparire asu-
622) (fr.< engl]. prii-mi don't blondele (ON.) [fr.].
BROZBA lw BROAJBA. BRUNC(R)UT sm. q.= Batacpa2.
BRRt interj. Exclamatie a ce- BRUNCTJTA sf. (coon.) = BRINCVTA2.
lui ce tremura de frig: bkrr! ge- *BRUNVL sbst. Efi Stof& de lin& de coloare In-
m-1, de CAISCO. 51 mItele (Al.ECS.). Fig. 622. chis& (la Inceput ca a prunelor vinete): so ma yezi on
BRUCA sf . 0/ten. Bat cu care se Browning. ghete de , ou bizet (CAR.) [germ. Brunelle].
sglndareste focul [srb. bruklj e]. *BRUNET, -wrA(p1.-te) adj. 5i sm. f. (Om) °a-
BRUCER (p1.-ere) sn. Ban. 0
calet (um).
- BRVCA ¶ © Fa- ches, ochesel, (femeie) nachesa, ochesica [fr.].
CBRUS sbst. Ban. Piatra de ascutit, cute, gre-
ERUCT (-uceso) vb. tr. 0 /ten. Ban. 0 A atlta focal sie [srb.].
sgindarindu-1 cu vatraiul ¶ ® A ghionti, a da
ghionturi ¶ ® A mototoli [b r u c a].
BRUDAR, BRon.tut sm. Gel CP mina un pod urn-
aBRUSC 1, adj. p lute, aspru; rastit: vorbire
¶ 0 Repede, negindit, neasteptat: miscare fi.
2. adv. Far& veste, pe negindite, pe neasteptate:
blator, podar brudarii lucreazli Ia Mule gi call lovesc ne- o gbuonire de lumina, amine& gi iaragi stifled. BR.-VN.I
rabdatori scfndurile rasunitoare (IRO.) [b r o d]. [fr. brusque].
BRT,JDINA sf. Podarit, taxa platit& *BRUSC. (-schez) vb. tr. C) A adresa cuiva vorbe
pentru trecerea pe un pod plutitor ¶ ® Vad, tre- aspre, a-i vorbi cu glas rastit ¶ 0 A pripi, a lua
catoare ¶ ® Pod umblator, luntre care trece °a- omul cu zorul [fr. brusque r].
mend, vitele sau carele de pe un tarm pe celalalt BRUSCALAN, BRUSCAIN WI). = LAPTVCUL -QII
[brod]. [Comp. BRVSTUR 1 .
O BRUDIU adj. Mold. Maram. Trans. Ban. Necopt "BRUSCHBTA. (pl.-te) sf. Purtare brusca; vor-
Ia minte, copilaros: cela ce vor face sila a °wont ba brusca, aspra, rastita [fr.].
brudli (PRV.-LP.); Post-am Uttar gi en Pare-mi riiu s'amu-i BRUSTAN sm. ; = LAPTVCUL -QII [comp. BEV.
ttrzlu (1)(.4311S.). STUR].
O BRUDNIC adj. BRUDIU: se alinta ca o coplla -9 BHUSTUR(E) sm. @ Planta cu inflitisarea
(NEGR.) . unui mic arbust, inalta de 60-120 A,
BRUFT sbst. m Varul ce zidarul arunca cu cm., cu bode foarte marl si late, '^do
mistria pe peretele de tencuit. care creste pe
BRUFTUI (-uesc) vb. tr. C) IA A arunca cu locurile incul-
mistria tencuialk pe un zid ¶ OeFA certa te 5i pe mar-
strasnie, a ocari sdmvan [b r u f t]. ginea drumu
BRUFTUIALA (p1. -tell) sf. p A Tencuiala
aruncata cu mistria pe zid ¶ 0 (f) F Gearta, ocara,
bataie sdravana: le-a dat Turcllor o de-0 Pometti-0
rilor ; florae
ei,
s
purpuriiau
violete,
y
Si pe cealalta fume IISP.) t1.1 i]. alcatuite din f)
BRULINC = BURLINC. niste capitule
BRUMA (-meaza) 0 1. vb. unipers. A cadea rotunde, pre-
b r u in a. vazute de jur
2. vb. tr. A acoperi cu bruma:. clt o 'tinge gi-o imprejur cu
brumeaza, Ea e tot mlndrA si create (IK.-BRS.). mid clrlige, Fig. 624. Bru,turi.
BRUMA (pl.-me) sf. 0 Ci Roll& inghetat& .i SP acata usor
alba ca zapada ce SP depune in noptile reci si se- de hainele trecatorilm si de lina odor; e in-
nine pe plante, pe pamint, pe case, etc.: a Inceput sa trebuintatil contra durerilor reumatismale si la
Dada el as se ritreasca irnuza lastarului (BR.-VN.); : eine unele boale de piele (Lappa major, L. minor, L.
se tame de , sit inctI4 ¶ OStrat
nu sildeascrt vie tomentosa) ([.] 624): mnnoitorn, desculti, Cu Frunze de
albicios ce acopere, ca bruma, unele poame (pru- brusturl pe cap (VLAH.) ¶ ® sau -DVLCE CAPTALAN
nele, strugurii, etc.), numit In Mold. "Promoroaca" ¶ CI ..-NEGRU, planta ierboasa, cu flori galbene care
¶ ® 0 Chiciura, promoroaea 0 ® Gantitate mica, creste mai ales pe munti in padurile umbroase
neinsemnata: fncep sa-01 ridice turmele gi co brume le-a Si umede (Symphytum cordatum) ¶ 0 BRVSTURUL-
mai Nimes [lat. b rum a].
(VLAH.) CAPREI, BILVSTURUL-Q11 = LAPTVCUL-QII.
BRUMAR sm. D ® Numele popular al lunii BRUSTURA$ sm. * dim. ERVSTUR .
Noemvrie, clnd cade mai adesea brurna ¶ ® Pe O BRU§ sm. 0/ten. Tr.-Carp. 0 Bulgare de p &-
alocuri, Luna Octomvrie, numita mai adesea bru- mint, de zapada, etc.; bulz: greierul... lei razamit
mare!". capul obosit pe un in iarbli (NIERA); poate agonist pen-
BRUMAREL 1. sm. 00 Numele popular at tru fie-care zi cite nn de mlimaliga (RET.) ¶ 0 p1. d =
lunii Octomvrie. tinanvscA 0.
adj Brumariu, cenusiu (mai BRU§p (-limo) vb. refl. Tr.-Carp. A-5i arunca cu
ales despre lina oilor). bulgari de zapada [b r u s].
BananlavnE sf. pl. * Planta o BRU§T2 (-useso) vb. tr. si refl. 0 /ten. Ban.
ierboasa, cu flori rosii-violete, albe Bane' ® 0.
sau patate; originar& din Statele- 0 BRU§9S adj. Tr.-Carp. Plin de bulgari (b r u
Unite, se cultiv& la not ca plant& BRUT' adj. C) Nelucrat, necioplit, asa cum se
ornamentalli (Phlox paniculata) (] gase.ste In natura: piatra a; materie .S; zabar ,
623) [brumar]. zahar nerafinat ¶ 0 Grosolan: mn 0 0 Fara
BRUMARIU 1. adj. Albicios viata, lipsit de miscare: core - ¶ 0 1:01 Produs ,
ca brum a; sur, cenusiu: on Fig. 623. clstig , venitul, cistigul total din care nu s'au
ghioaga pe umar gl caolula brumarie De Brumarele. scazut cheltuelile facute 110 biso Greutate greu-
ceafa (VLAH.) ; crengi mai borbonate de pru- tatea unui obiect, unui pachet, etc. din care nu s'a
ne brumarli (IRO.) ; guvitele brumarii de par (BRIO.) . scazut daraua sau invelisul [fr.].
a. MINA= sf.. Varietate de struguri. BRUTE (pl.-turi) sn. X Pline neagra de cali-
BRUMAT adj. C) p. BRum*. ¶ ® Batut de tate proasta [sl. brotd< germ.].
bairn& ¶ ® Brumariu: panes strugnrli brumati ou *BRUTA (p1.4e) sf. Om grosolan, necioplit, mo-
sulita In Milli IIRG.) ¶ 0 (E) F Fara chef, plictisit: co jic, lipsit de sinitire [fr.].
We. Drietene, de eel asa ndlt (MERA). BRUTAL adj. C) De bruta, dobitocesc ¶ 0 Gro-
175
www.dacoromanica.ro
BRU- solan, mojicesc; s'a arAtat a Ti un om ores .. el Area Ur-
i= (0Ae.); adv.: s'a purtat on et [fr.].
BUC BRUTALITATE sf. @ Fire sau purtare bru-
tala ¶ 0 Grosolanie, mojicie [fr.].
BRUTALIZA (-izez) vb. tr. A trata In chip gro-
solan, In mod brutal [fr.].
BRUTAR sm., BM:MAMMA (pl.-ese) sf. e Ace la
(aceea) care face sau vinde plinea, plinar (plink-
reasa) [b r u t2].
BRUTARIE sf. T Lo-
cul unde se face sau se
vinde plinea, pitarie (j625) al
[brutar]. koc
BRVTO adj.
$i adv. =BRUT'
® @ [germ.< it.
brutto]. - sl ducluttari ingrozitoare (18P.) ; pr. anal.: se and bubulturi
0 BVA I tnterj. = d .
Nam! Fig. 625. BrutArie.
BUBA (-bez)1.
vb. intr. $i refl. Ar A capata bub e; a se bolnavi
de varsat.
2. vb. refl. Ban. A vaccine.
BUBA (p1.-bej sf. 0 Umflaturli pepiele In for-
ma de basica, de obiceiu plink de puroiu; CO.: (a
umbla on einem) ca cu o coapti, cu bini$orul, cautind
sa nu-1 atingh, sa nu-1 superell ® (p) F Punctul du-
reros, pricina supararii: este e baba vote I (se.-va.);
ti iglu ea buba; slot e hubs, aci e aci, aci e toata greu-
tatea ¶ ® V BABA-miNzuLtri, boa1a a mInjilor,
caracterizat& printr'o buba care se face pe cap,
de pe urma careia vita e tristit, stranutli des si-i
surge un fel de puroiu pe nas ¶ ® .0 ft BVBA-
NEAGRA sari BABA REA, dalac ¶ 0 .0 BVBA- VTNATA,
o ba$ica care se face mai ales la mlini (mai ade-
sea Intre degete) $i la picioare ¶ ® Maram. I Pe-
lagra (BRL.) 11 ® it CE) BVBE -DVLCI pl. Bubulite care
ics Ia copii pe feta, pe ling& gura $i pe cap ¶ ® 33
rp Elarbatoarea -bubelor .---BARBURA 0 ¶ ® * FRVNZA-
DE - -REA BUBERIC @ d Mica crestatura ro-
tunda $i virtoase pe coaja fructelor [sl.].
BUBAT 1. adj. F ® Plin de b u b e, bubos
11 0. de varsat, ciupit de varsat.
2 mere (CRC.).
2. sbst. Varsat, variola ¶ ®33 zilele mut,
zilele de 4, 5 $i 6 Decemvrie (Sf. Sava, Sf. Bar-
bura $i Sf. Nicolae) pe care le pazeste poporul,
ca sa fie ferit de varsat.
BUBAU BOBQU.
BUBERIC sm. i Planta jerboas& cu tuber-
cule noduroase $i umflate, cu
tulpina dreaptft, Malta de 0,50
cm. 1 m., care creste pe la
marginea rlurilor $i pe locurile
umbroase $i umede; face flori
brune-maslinii $i are un miros
neplacut, gretos; e cunoscuta $i
sub numirile de frunza-de-bu-
ba-rea", brInca", brinca-por-
cului", poala", urzica-nea-
gra" $i iarba-neagra" (Scro-
phularia nodosa) ( 626).
BVBITA (pl. -ti) sf. Ban. .()(¢ Eig. 626. Buberic.
N ierme de matase [srb.]. .3a
BUBILCA, BorsIbcA (p/.-ei) st . 0 Trans. ." e
Umflatura, glIca, boll& 0-Ac) onc.) ¶ ® Ban. 4.
Umflatura In form& de fund de palttrie ce se
formeaza pe unii copaci, mai ales pe goruni $i
pe fagi [b ub ti].
BUBOIU (p/.-oeie) sn. if 13 u b & mare $i du-
reroasa, plina de puroiu, furuncul: Intro urma de
oak+, tin puma de buboaie (00R.) (ghicitoare despre
usturoiv").
BUBON (pl.-cane) sn. F Umflatura dureroasa
cu puroiu, produsa prin inflamarea ganglionilor
Iiinfatici mai adesea la vintre [fr.].
*BUBONIC adj..* Pestli (sau ciumS) mai, varie-
tate de ciuma caracterizata prin inflamarea gan-
glionilor limfatici, mai ales a celor de la vintre [fr.].
BUBOS adj. ." Plin de b u b c: Am o fa% bu-
boaslt, (Jade ou VodS is mask (GOR.) (ghicitoare despre
strugure"); BeoAscA-BueoAsA Plr BROASCA .
BUBUT (bubue) vb. intr. @ A rasuna cu un vuet
176
www.dacoromanica.ro
puternic $i prelung, verb. de sgomotul produs de
tunet sau de explozia Incarcaturii unui tun: tnnete
prelangi se and bubuind in depArtare (VLAH.) ; is miezul
noPtil Incepura din non tunnrile a m Niko.) pr. anal.:
Mont bubue si trozneste in ()Amin mooe)91® A. Vint: dacS -i
Imbue calve in urechea stingS, este sewn cA vs sue/ o
Vesta rea (GOR.) [onom.].
0BUBUIVT. (pl. -te) sn. Bucov. Boaba mare, glo-
bule]., tubercula: numai on weste altutele si e si-au
tinnt ea zilele (se.).
BUBUTT sbst. Faptul de a b u b ui ¶ ® Vue,
tul prelung deseori repetat produs de tunet sau
de explozia Incarcaturii unui tun: rAsunan Wine CB-
rtullor de -111 tunnrilor vrItimAsesti ((WP.).
BUBUITVRA (p1. -tort) Si. Bubuit scurt de tu-
net sau de tun: se anzirl nistepocnete al tanete, bubuiturl
In use compartimentelor (CAR.) [b u b u i].
BUBULTTA (p/.-te) sf. if dim. BABA.
BUBUROS adj. F Plin de bubulite, bubos
[buba+noduros].
BUBURUTA (pl.-to) sf. c = SUBURVZ(:).
BUBURVZ sm.. BuBtravzA (pl. -ze sf. 0 Coco -
10$, bobita: faces bnburuzi de pine el-1 insira regnlat Mira
mama (vt.AN.) ¶ ®F Bubulita, sgrabunta ¶ ®4, =
4NINA ¶ ® = 4 BOUL-LIII-DIIHNEZElli.
OBUBU$LIE sf. Boaba, bobita, cocolos.
BUBU$04.11A (p1. -re), BuBVTA (p1.-te) sm. /
dim. !TM.
OBUC' sm. Mold. Bucov. Trans. ®f Pleava ra-
mash dupa vinturarea semintei de clnepa sau de
in, dupli pisarea boabelor de porumb, etc.: piss
malaiul si-lvtntura de ,..(C120.) ¶ o Caier pe sfIr$ite11 0
p/. Mold. Firicelele de calitatea cea mai proastft,
,
ramase in dintii pieptenelui de la unele materb
textile (clnepli, clIti, etc.), dupa ce s'au ragilat $i
periat: alai slut nista de la mimuca, pentru Mont sad
(ceoi [comp. alb. b u k pleava"].
(DBUC2 sm. Trans. * Fag batrIn [vs1.].
BUG, sbst. numai In loc.: Intern' Intr'o clips,
eft ai clipi din ochi, Intr'un suflet, eft ai bate In
palme: intenn m ne astupli calea, de nn stiai Incotro BA
BUCA (pi.-01) sf. s9J (D Fie-care din cele clout
parti ale obrazului de la tImpla pint Ia barbie:
Bilge on sate, um/nude-81 buolie (0.-VR.) ¶ 0 Fie-care din
cele dout parti carnoase ale sezutului (la om), ale
regiunii posterioare (la animale): oincizeoi de boats
pe bnoile altora, ce e aceea P (1ica.) [lat. bucc a].
BUCAIL adj. 0 De gurli, al gurii: oritiolul
[fr. < lat.].
BUCALAIE sr BUCAL!U.
BUCALAIIJ we- BucAmu.
BucAL4T adj. Grasuliu la NA: nevastS -sa
una blondit, cu pArni out, grasit, 1 (BR.-VN.).
BUCALAU, -LINO adj. Re Cu botul negru, cu
una sau en amindout falcile negre (vorb. de ber-
beci sau de oi, I
de capre) [b u ca+lai u].
BUCALW, BucALAur adj. = BUCALAT: cal mai
mio, un cret bucAliu, se legate on betels de codita lot
(DLvR.); un bilietan teo feti$A, roe ii ci bucalai room).
BUCAR (p1.-are) sn. sr CIIItalt [b u c .
BUC4TA (pl. -ati) 1. sf. CD 0 parte rupta sau
Mat& din ceva: de cline; de lemn ¶ ® Pr. ext.
0 parte dintr'un tot: -.de drum; = de loo : de vreme
® Una din partile din care e alcatuit un obiect ¶
® al Parte dintr'o opera literark sau muzicala
® 0 unitate dintr'o cantitate mai mare de obiecte
de acela$i fel: o de pima, de postav, de matase; ott oel
Pe 0 1.; a vinde on buoata, a vinde cu maruntisul (pr.
op. a vinde en toptanul sau cu ridicata).
2. BUCATE p1. 0 X Mincari Ratite, feluri de min-
care: a Dune sane 'n bnoate; 0 : (a ii, a sta) In capul buca-
telor, In locul de frunte; Go on to amesteca ca mlirarul
(sau ca patennielui) In toate bucatele ¶ @ # Alimente,
provizii11 (D .1 Gr'ine, cereale (pe camp): demi In ziaa
de BoboteazA va bate oriviltul, vor It made is bucate (zNN.) ¶
® Vito, in spec. turme de oi: s'a tras ou bucatefo In-
cone. ca si... alti mocani(CRG.) [lat. buccata Imbu-
.caturr] .
BUCATAR sm., BucATAREAsA (p1.-ese) sf. Cel
ce (aceea care) are nieseria sau ctruia (careia) I s'a
dat Insiircinarea de a gati bucat e; fa: toamea e cel de scris Si citit: !motels enciclopedica ou care lose BUC-
mai bun bnolitar. tnzestrat din cel patru ani... de .0 'anima (VLAH.)
BUCATARIE sf. C) Odaia, incaperea In care se [bucher]. BUC
gatesc b u c a t e 1 e, cuhnie 'If 0 Fel obicinuit de *BUCHET (pl. -te,t tort) sn. 4 (D Manunchiu de
a pregati bucatele: nn ma IMMO Cu but:Maria nemtetleolkil flori ¶ ® Mica plants ierboasa,
® ® F Partea marunta, de pregatire sau de urn- cu flori albastrii sau liliachii
plutura a unei lucritH, a unei gazete: era oel mai en- (Geranium pusilium) (J 628)
tuziast... dintre tinern cart Wean, own se sloe, bucatirla [fr. bouquet].
gazetet (VLAH.) . *BUCHETIERA (p1.-re) sf.
O BUCATARTTA ()1AS) sf.= BUCATAREASA. VInzatoare de manunchiuri de 111
BUCATE sf. pl. our BucATA 2, flori, florareasa ce vinde buchete 14.4.e
BUCATOIU (pl. -oaie) sm. augm. BuoNrAl. Bu- de flori pe. strada [fr.].
cattt mare: se intoarse Tara on on 0.0 de cane triptil *BUCHETEL (ul.- eie)sn. dim.
in dinti (MERA). BUCHET @.
BUCATI,TRA (p/.-uri) sf. 0 = IMBUCATNRA: BUCHINT (-Inesc) vb. intr.
acesta 15! tnghitt bncatura (VLAH.) ¶ ® Bucata dintr'un BUCHER': $i-a jerttit odihna mul-
lucru de mineare: cu gullet IndurAtor 11 1ntindean cite tor nopti, buchinind slot% ou slovit
o o (RET.) ¶ ® Trans. X Fel de bucate: 1s1 adunil dar [bucheri + fr. bou-
(VLAH.)
toata isoustnta, ca aA peat& lace o .0 care sA-1 piaci impa- quiner].
MteSei (RET.). *BUCHINTST sm . to VInza- Fig. 6a8. 13uchet.
B1JCATURICA (p1.-rele) sf. dim. BucAT1;IRA: tor de arid vechi, antic(u)ar:
ma lasA at pe mine sa frig la Mout tan acesstil dd (mERA). o carte lora desooperita in vraturiie mucerite ale vr'nnut
BUCATE* (p1.-tele) sf. dim. BUCATA 1. (VLAH.) [fr.).
BUCATEL sm. Planta cu floriliro5ietice sau BUCHISA. (- lam), SUCH'S' (-iseso) ", vb. tr. F
violacee, cu frunzele inferioare ra- A bate pe cineva cu pumnii, a da ghionturi, a
sucite In forma de sul; cre5te prin ghionti: an socotit smell ca 1 -an buchisat mina se cads si oil
flnete Si 'n locuri umede (Agrostis 1-au taunt tarlme tss.) ; Incepurit a-1 riisuci $1 a-1 buohlet In-
canine) (1 627). lundat °era .
BUCATELI (-eleso) vb. tr. A face 2. vb. intr. $l refl. Trans. IF A se framinta multi
bucatel e, a rupe sau a taia In a-5i bate capul ca sa Invete ceva, a pisa cartea.
mid bucatele: apoi 11 bucitelegte .. tot ca BUCHIS(E)ALA (p1. -eli) sf. F Bataie cu pum-
de tocanS (RET.). nil, Cu ghionturile: mi-i WA Is bngell... da-t zapaolse
BUCATI (-Mem) vb. tr. A face In buohiseli USDA [buchisi].
b li c a t i, a rupe sau a farIma In BUCHISI er sucEnsA.
bucati: Batas din teaoli scotea, Bucatele-1 BuCIN... = surzum2...
!locates trecio.i.
BUCATIC.A. (pl. -tale) sf. 0 dim.
RUCENTI sm.. 0 = AN0HELIcA ¶ 0
0 ,-.DE-apA,DE -SALTA
-
CUCOTA-DE-APA [burin].
ciMUTA11

Buclyrii 1 ¶ 0 F 0 ow de..., pu lintel: BVCIU adj. ®7>E cal cal cu parul galben
costan... (era) .0 de neam on vornicsasa pe la bot si pe sub burta. ¶ ® Maram. S,a Oats boots,
(GREG.) ¶ ® F Fat& sau femeie fru- oaie vargata In galben In jurul $i dedesubtul 0-
moasa: le gura toil la toll dna 0 chilor.
aga ... (ISP.) -
lase

leit..., e aidoma la chip

® ®E ruptii din..., e
VEc*I',23:

cu..., seamana ca douit

picrituri de spa. cu...
BUCCEA = BOcCE4.
BUCCTTJ = BoccM.
BUCEA (p1.-oele) sf . *Pm C) Colac de Tier virlt in
butucul rotii spre a-1 Teri sa nu se roads de fusul
osiei (so no.aTA): o loam pe ?lean, on roatele In noroin
ulna la (1.-G11.). ¶ ® Cilindrul de metal de la ca-
patul tocului de scris, in care se yid'. penita
® Veriga, bratara 5urupelnitei ¶ ® Partea sfe5-
nieului In rare se \Ira luminarea [lat. b u c -
c 6 11 a).
O BUCEN... = 13170iUtd...
BUCHE, d BUM sf. S O Slova B din alfabe-
tul cirilic: nn strabatnseram Inca In adlnolmile tainionlui
buolii-as: ba (slv.) ¶ ® Pr. ext. F Slova, liters: Duman
cit mai 'Mine buchi... ca sa faca economie de time gi de
blrtte (1.-GH.) 11 ® p1. Alfabetul (in spec. cirilic): buchile
sloveneste le-au Mont singer Bt. Constantin
1nvata buchile pe de rost, Ca sa le stii polmine (NEGR.)
Carte salsa cu cirilice: stia mai ales sa tlIcueasca
de minune bnohile biltrInesti (GM.) Ill 0 SCASUI Si Cal-
tul, elementele Incepatoare ale scrisului $i cititu-
lui: no prey am Invatat buohe (CAR.) ¶ 0 (E) Nimic:
nn gtie dd, nu ?tie d011it bnohi, nu tie nimic; no
etie sa desource doud buchi la gindectitorie (ALECS.) [VS1.
b u k y].
OBUCHELAR(M) (pl.-are) sn. Trans. (sAc.) Por-
tofcl [ung. bu gy el la ri s].
OBT.TCHELITE sf. Mold. f Parnint neroditor,
care trebue lucrat indelung: are destu/A
face Iliinie (RV. -CRG).
BUCHER sm. * 0 Cel ce invata b u ch i 1 e 7
, dar no se
® ® Incepator, ageamiu. ne5tiutor, ignorant: ...ea
ea se Potriveste unor oameni Invatati gi-1 clevetegte
BUCHERBTE adv. Ca un b u c h e r, ea un
Incepator, ca un ageamiu.
BUCHERT ( -ereso) vb. intr. F 1W A citi cu greu,
a silabisi, a sloveni [b uche r].
BUCHERIE sf. I invatatura primelor notiuni
LA. Candrea. - Dictionar encrclopedic ilustrat.
BUCIVC, # BUNCWC (p/,-nouri)
(turcesc sau tataresc) alcatuit dintr'o jumatate de
sn. 0 Steag
coada de cal purtata pe o prajinit (s.-Turn) ¶ (D Tru-
pa de soldati [tc. b u (n) 6 u k].
BVCIUMI sm. 0 Trunchiu (de arbore taiat
i
In bucati) ¶ ®
&SSC
Butuc (in
spec. de vita): In ,111 vital trei
vlastare (PANN) ;
a face vItele mnstati
sore
awn ¶ 0 PP, Butucul sau ca-
se ingroapit --
patina rotii In care stau Infipte
spitele R 629). Fig. 629. Bucium.
BUCIUNIt (pl.-me) sn. QQ j
Instrument muzical alcatuit dintr'un tub lung
de peste un metru, atinglnd In unele regiuni di-
mensiuni extraordinare, ca, de pildil.
In Bucov., unde are uneori o lun-
gime de aproape 3 metri; e facut din
coaja de teiu sau din doage subtiri de
(PRV.4.113.) lentil (de teiu on de paltin), Invelite
70 cu coal& de cire5; In unele parti e !lout
din tinichea; la capatul de , jos, tu-
bul se large5te st e putin lncovoiat;
intrebuintat odinioar& ca instrument
muzical de razboiu pentru stringerea
o5tilor, astazi nu se mai foloseste deett
de ciobanii din unele regiuni (- 630):
de cite ori n'au rAsunat oodrii... de .0n1 vite-
lilor nogtri plAiegil (vum.) ¶ 0 Pr. anal.
Sul de litrtie, de pima, etc. ¶ O Teaca
de metal, etc., In forma de cilindru, In
care se pastreaza acte (acute sul: nn ma Fig. 63o.
puteam opri de a tot scoate din ool et de thal- Buciume.
ami' $1 de a-ml citi si rAsciti numele tow!
[lat. b u cina]. .
(ISP.). BUCIUM4 ( -lum) vb intr. 0 j A chits din
Pr.
bucium: dar care ce buciuma strilieruIP (Neon) 110
ext. ® A trimbita pretutindeni, a da de veste la
tot i: orainidi Wart buciuma 'n Wit vestea cea buns (NEAR.)
[lat.buclnare].
BUCIUMA$ sm ) CPI ce chit& din bucium 11
177 12

www.dacoromanica.ro
BUC- O A # Soldat care cinta din bucium; trimbita$ du-1 visits d-voastra (ALECS.) ; act to bucurit. act to scu-
631): .41 strikjilor vesteso tncetarea luptel (1/LAN.) turii
BUD ( BUCIUMATVRA. (-tur1) 2.
(ZNN.).
vb. refl. 0 A se umplea de bucurie: se buoura
s/. Cintare prelungii din
4,1 din tot =Haul 1u1 si multumi luiumnezen usr.) I 0 A-si
bucium [b u c i u m a]. gasi placerea In ceva, a ravni la ceva, a umbla sa
BUCLA. (-in) vb. tr. A face capete ceva: m'am bucurat la avere si Is vat de pScatele
bucle, a Incirlionta plirul: D- ¶ 0 A avea parte de ceva; a avea ceva ce-i
mete (ZNN.)
ant cautS 'n oglinda de-el bu- aduce fobs, a poseda: ne bucuram astael de cea mat ab-
t:Ana al Ma par (EMIN.I [fr.]. soluta )ibertate de cugetare (1.-011.) [comp. alb. b u k u -
*BT,TCLA. (p1.-18) sf. Inel de r o A].
par, clrliont, ( 632): lel no- BUCURIE sf. ® Stare sufleteasca pricinuita
tezeste buolele din ,runts (OLVR.) de o vie multumire: a on mat antes de end la gind
[fr.]. on se zice clnd doll& persoane rostesc, !Ara sa
0 BUCLAN sr Bum/W. se a5tepte, aceleag cuvinte sau exprima. aceeasi
BUCLARIST (- Iseso) vb.
Fig. 631. BuLiumn.
glndire, la un moment dat; 0: dupe tntristare vine
intr. F A o pati, a o face (ZNN.) ; schimbarea Domnilor, bucuria nebunilor, amintire
Huth, a o sfecli, a i se Infunda: amloe
Nae, al buchtrisit-o I Mi. ((i
r. din timpurile vechi, cind Domnii se schimbau des
$i norodul tsi inchipuia ca va duce o viata mai
*BUCLAT adj. p. BucLA. Inclrlion- bunni prin micsorarea birurilor, etc, [comp. alb.
tat, facut bucle: on yarn! negru, la bukuri ,frumusete"].
ttmple (VLAFI.). BUCUROS I. adj. 0 Plin de bucurie; vesel,
BUCLIE sl. Ban. Trans. (VIC.) (DENS.) -V cr." voios ¶ C) Multumit peste masura: slut ca... (sau
Plosca [srb. buklija]. de...), Imi pare foarte bine; bun foarte multumit;
BUCLIJC, BOCLVO (pt: never. j -ace) Fig. 632. bucurosi de (sau la) oaspet1P pritniti (cu placere) oas-
sn 0 Ban. Trans. Gunoiu (in, spec. de Buda. peti ?
vita) ¶ 0 Incurcatura, belea; supa- Z.. adv. Cu bucurie; cu multi placere, din toata.
rare, necaz: a da de ; a balm In ...; a maim de 4): inima (I) ucur a].
oauta bocluc en lumlnarea aprinsit (ZNN.) If ® p1. Calabalic, 0 BUDA p1. -de) sf. 0 Mold. Coliba de lemn re-
catrafuse, lucrusoare: Isi aveau ei bucluourile lor, as- trasa In padure ¶ 0 Mold. Bucov. Pavalioara de
muse In dosul stodoalei (GRID.) [ to. I) 0 k 1 11 k]. lemn, maghernita ¶ 0 Trans. Privatil [00 rus.
BUCLIJC.A,BocLucAS, -ASA (pi. -eel adj. V. sm. pol. buda< germ. ¶ 0 ung. b u d a].
f. Care face b u c 1 u c u r i, care cauta cearta cu 0 BUD*C1 (pl.-ace) sn. Ban. Sapa, sapoiu,
luminarea: on omul buclucau M on pill boil In Ord (voe.) ; tlrnacop cu care se fac cuiburile pentru sadit
old nu e de chip s'o scot( la °spat buloucasul acesta (cue.). [srb.].
BUCMEA (p1.-mele) sj. Siret, gaitan (de O BUDAC5 (p1.-ace) sn. = BuDacA.
matase. link etc.) ce se coase ca chenar: on cusaturi BUD/WA. (pl.-ce) st. 4Z Ciubar In care se In-
de gaitane si de miltase aorta [tc. b b k m 6]. cheagh lapt eie la stIna [comp. BuDhiu].
0 BUCNI (-nese) vb. tr. 5i refl. Trans. A (se) lovi BUDACTCA. sf. 'R. dim. BUDACA.
(in spec. de paining, a (se) izbi, a (se) bufni. BUDAIA, BIIDAIBS (p/.-80), sn. Mold. Trans.
BUCO4VNA (pl. no) St. IP Abecedar: am urmat dim. Bunaru.
inviilaturile la semis din sat pinii am Waal bucoavna (RET.) BUDAIU, BUDIIU (p1.-ie) sn. Mold. Bucov. Trans.
[vsl. azilbukovIno]. 0 Vas de doage de forma unui con trunchiat in
BUCOIU pl. -Dale) sn. Eti BHA mare, In jorul co- care se pastreaza diferite laptarii sau In care se
piilor cu bile. alege untul: carutele Motilor care duo cote gi budaie (IRO.)
BUCQLIC 1. adj. Pastoral, privitor la viata ¶ 0 Trunchiu scobit Intrebuintat In loc de ghiz-
ciobaneasca. duri la o lingua [ung. b b d 6 n y].
2. BucotacE sf. pl. V Poezii pastorale [fr.]. BUDALA sm. F Neghiob, prostanac, natarau:
*I3UCOPORTI sf. pl. a,. Capacele sau plansele en on ~us, ou oapsomanul data... n'am sit mat tae pnrici
cu care se acopar hambarele (intr'un vapor sau (CAR.) [ te.].
corabie [it.]. o BUDALAU, BUDALAU (p1. -Se) sn. Mold. strain.
BUCOVINEAN I. adj. Din Bucovina, 0 BUDACA (pl. -Sett) sf . 0 Bunaru0 ¶ 0 Bu-
al locuitorilor din Bucovina. toia$ deforma fedele5ului ¶ 0 F Femeie scurth $i
2. sat., BITCOVINEANCA (P1.-ence) si. Locuitor, lo- groash
cunoare din Bucovina. BUDAU = supArtr.
BUCSAIU, Bucshu sbst. Plan- 'BU(D)GET (p1.-to) sn. 0 t 0 Intocmire fh.cuta.
ta. originara din Europa meridio- dinainte a veniturilor si cheltuelilor unui Stat, unei
nala, cultivata. 1a not prin gradini comune, unei administratiuni, etc., pe anul urma-
pentru frumoasele ei fiori mart, tor ¶ O Veniturile si cheltuelile anuale ale unui
galbene si cu miros placut (Spar- , particular [fr.].
tium junceum) (F1 633). BU(D) GETAR adj. 0 Oic 0 De budget. privitor
O BUC$A (p1.-se) sf. Mold. Trans. la budget; 0 ha, - AN 1
-- BucE.1%; rotile se 'nglotlan Dina 'a ® [fr.].
(VLAH.) BT...MHIC adj. k Privitor
BUCSAN adj. *i sin. a4 Se la budhisti sau la budhism:
zice despie o rasa de boi grog, preot 'WI 634) fir.l.
Ciolanosi, cu picioarele scurte, *BUDHISM sbst. A Re-
sari se Ingra$6. mai bine declt ligiune instituita de Budha
ceilalti; au parul de coloare $i care numara aproape 500
mai mult cenusie, tar botul, co- de milioane de. aderenti In
pitele. virful coarnelor $i al coa- India, China, Japonia, Ti-
dei de coloare neagra; traesc bet si Turkestan [fr.].
mult si shit foarte rezistenti Fig. 633.
Bucsaiu. BUDHIST sm. mt Secta-
la muna: patine rase slut care Si tor al budhismului [fr.].
Intreacit pe it nostri (Im), BUDIANA pl .-ienel sf. Fig. 634.
0 BUCW (sego) vb. tr. A Indesa, a ticsi; a Imblcsi: 0 /ten. Bon. d, vIznoa.GA, Preot budhic.
sluinieele an pornit a chilna trasuril on tot tehil de ma- BUDIC... BVDHIC...
nia() (ORIG.). 0 BUDIFIACE (p/.-ce), eupixeLA (pl.-1e) sf. Mold.
0 BUC§TT adj. p. Bunn. Ticsit, Indesat; !rabic- Trans. Bucov. Sperietoare, monstru, rnatahala, uri-
sit; plin peste masura: mai avea Ina si-o case ".,1 de tenie, pocitura: curet noiga-1 orucea I-a oolata sa vie
well (mi. gi sit-ei tacit budihmea cad' la not in sat (CRG.).
BUCURA (-ur) 1. vb. tr. A aduce bucurie, a
I *BUDINCA (p1.-ci) sf. X Prajitura, In forma de
umplea de bucurie: am alergat s'o buour anunttn- torts, facuta din orez sau miez de pline fiert In
178
www.dacoromanica.ro
lapte, galbenu$ de oua, zahar, stafide, etc. [fr. (mai adesea reci), mic restaurant (la gari, tribu- BUD-
pouding<eng1.]. nate, teatre, etc.) [fr.].
BUMU w BIID4Tu. BUFLEA, ST:WWII sm. F BUG
*BUDO4R, *BUDIJAR (p1.-runi sn. Salona$ fru- Om foarte Bras $i buhait.
mos impodobit, al unei doamne, unde se retrage BUFN.A. (p1.-ne) sf. Buf-
cind vrea sa fie singura sau unde primeste pe ci- nita : 51 ca Inane, ca vedenii, De
neva intim: en una 1-am 'warn sa nu-1 mai calve pielo- lumina departs(( (ALECS.).
rul In budoarul men (ALEC8.1 [fr. boudoir]. BUFNEALA. (p1.-eli) sf.,
0 BUDLIG4NI(U) (pi.-aine) sn. Ban. Copac scor- BINNET (pl. -te) sn. 0 Faptul
buros. de a bufni Sgomot In-
(DBUDUGA.NI9S adj. Ban. Scorburos, putregaios fundat produs de un lucru iz-
(buduganiu]. bit cu putere de ceva: spot
JEUDUELAIE (pl.-imi), BUDDHA NITA (pi.-te) s/. un rdcnet. o poeniturA, o butneald
= BIJDIHACE. de trap cAzInd (CAR.); nn Indnet sgu-
OBUDUFIALA (0.-1e) St. 0 = BIIDIRACE: Imbrii- duitor zbueni Intent' nor de !um
oati ca nista bndnhale, se duo linga stupina (MAR.) ¶ ® tvLAilBi.).
VP 0 boala de vita ¶ CD ® Boala molipsitoare NT ( -nest) vb. tr. 5i intr.
la oameni. 0 A izbi cu putere, a lovi, a
BUDUILALITA ler Bunus.m. pocni (produclnd un sgomot
BUDUHOALA. (p1. -le) sf. CD = BUDIELficE ¶ 0 Infundat): imi aprtade luminarea Fig. 635. Bufet.
(p Boala molipsithare in spec. la copii; tuse ma- si pleacA bulnind not (CAR.); bufnind
gareasca. el rAsbninind pe SArdoie, o polti sA iris earl oar.) ; o pocniturA
OBUDUHOITJ sm. Mold. F Om Bras $i greoiu (rm.w.). cumplita bufneqte, de se entremura polana (SAD.) ¶ 0 A na-
°BUM.= = BuD4ru. padi pufaind (vorb. de abur, de fumy, a izbucni cu
BUDULAC adj O Prostanac ¶ 0 Simplu, sgomot: bufnea twor pe nArl, prloind spre °Imp (0.-ZAMF.) II
naiv: shit oamenl apropiati, ospiltariti si miloqi (.v.) ® A izbucni In ris, a pufni de ris: cind to-al vedea
[budala]. In oglindit at de es (ALscs.); ours an dat on ochil de
OBUDUL4N adj. Mold. = Buntlutc. mine, le-a qi butnit And (CRO.) [b U II].
OBUDUL(U)T (-mess, -lest) 1. vb. intr. Trans. A BUFNIOARA (p1. -re) sf. 3r dim. BINNIL: to
hoinari, a umbla lard capatliu. loo sA pun mina pe-o canrioard, am pus mina pe-o
I. vb. tr. 5i intr. Trans. Ban. A scotoci, a cotrobai: (AL EC S.).
buduleste prin lucrnrile ce eran pe acolo (MERA) rung. UF N T sbst.. BUFNITTIRA (p1.-ttui) sf. avF-
TB

(el)boduInil. NET: bulnitul mut st Infundat al pumntlor (BR.-VN.); se and

OBITDITR sm. Mold. Trans. Jghiab de fintina, In salon 1211MR-tug Infundate (cam).
pentru adapat vitele, alcatuit dintr'un trunchiu BVFNITA (1)1.-W sf. 0 3t
de copac scorburos. Pasare rapitoare nocturne, cu
OBUDURET (p1.-te) sn. Trans. Cos, horn (la cup- capul $i urechile mari, cu oche
toarele taraiiesti) [b u d u r]. galheni, Inconjurati de tear -
OBLTDUROIU (ri.-oate) sn. CD Mold. Often. = sv- cane rosii,a,ezati In partea di-0\
Dva ¶ 0 0 /ten. Trunchiu gros, scobit la mijloc, nainte a fetei; neputind suporta
care se bagii In pamint $i tine loc de ghizduri lumina soarelui, trae$te as-
la fintina (cums.)11 0 0 /fen. Ban. A Trunchiu gaur t cunsa. In timpul zilei In scor-
prin care se aduce apa la moan ¶ 0 Trans. Cos, buri de snuck pe copaci
horn ¶ 0 Mold. Putina mare, lairdau 1 0 Mold. sau in ruMe parasite, Oil. pro-
Butuc gros $i scobit In care se pastreaza ma- cura hrana numai noaptea,
laiul. vinind $oareci, veverite, etc.
0 BUDU*L4NCA. sf. Maram. Femeie fugita de la (Bubo maximus) ( 636) ¶ 0 Fig. 636. Bufnitn.
barbat [b udu$1u i]. ® Femeie urita $i cu parul
t BODU*LAU sm. Trans. Haimana, $trengar, om sbirlit.
Para ciipatliu: den tare ungureascil venean bnducidi BUFQN sm. Caraghios, mascariciu, Gel ce prin
preste munte... de prAdan Qi jilenian (MUST.) [11 u d u $ I 11 vorba $i faptele lui se face
BUDULUI ( -nest) vb. intr. Trans. A hoinari, de rIsul altora sau Ii face pe
a umbla far& capatliu [ung. bujdosn i]. altii de ris; regii Frantei a-
BUECI... = veau pe dug& ei cite un in-
BUESTR...=- aranstra.. divid de acestia, ca sa-i face
BUF11 interj. Imita sunet,111 Infundat produs sa. petreaca (] 637): nevoind
de o cadere la parnint, de izbirea cu putere de un ta,mai ma locurlle 00 3118080 odi-
obiect tare sau de o desclircatura de army de foc: nioara teatrul talentelor miculni
et cum °soak' el, bull cads !Ara sine in groapa ca jaratio (CAR.) I fr.bouffon].
(olio.); aruncA... Mutant 308 Si minds -I tniblitt1 eu bite: *BUFONERIE sf. Cara-
but! but (RET.). ghiozitc, purtare, fapta sau
BUF1 sbst. 8 Termen Intrebuintat de copii la vorta de bufon [fr. b o u f -
jocul In arsice: le potrivea ass de bine eit butul cAdea tot - fonnerie].
deanna pe ceilalti incittori m,
BUF3 = BCH: 1-a omorlt de s'a ales ...III de ei (i.-coo.).
pEUFONIU sbst. Ban. Trans.
$ Copacel, care nu s'a des-
°BIWA' (731.-te) cf. 3 BigHA. voltat bine, fiMd crescut pe
OBVFA2 (p1.-te)sl.Mold.X Galusca de post (Rv..ceo.). parnInt rau, corciu.
*BK.TFAs adj. f. 4) numai in expr. opera , opera OBUFT sbst. Mold. 0 Burta
glumeata, hazlie [fr. bouff e]. mamiferelor, bardahan 11 0
OBUFF.I.N sm. Ban.Nume dat Banatenilor imi- Pr. ext. F Pintecele omului. Fig. 637. Bufon.
grati pe vremuri din Tara-Romaneasca. BUFTALAU, BUFTAN adj.
OBUFANESC adj. Ban. De b u f a n, privitor la $i sm. Mold. F O Umflat de mincare ¶ 0 Nesaturat,
Bufani. nesatios [b u f t).
BUFANT (pl. -tart) sn. tn Cutele umflate sau BUFTANIT adj. 0 /ten. Umflat din cauza lenei,
Infoiate in rochiile femeie$ti [fr. b o u f f an t]. trIndaviei [b u f t; comp. Bums].
OBUFARIU sn. Tr.-Carp. 0 Carte bisericeasea BUFTEA sm. BUFLEA [b u f t].
0 Cartulie [vsl. bukvar 1). OBUFTI ( -tese) vb.refl.Mold. A se Indopa cu min-
*BUFET (pl--tnri) sn. 0 Dulap In care se pa- care multa, a-$i umfla phitecele [b u f t].
streaza farfuriile, stiolaria, argintaria $i pinzeturile °HUGO, sm. Mold. Bucov. Trans. 7.k Taur, buhaiu:
trebuincioase pentru masa (INI 635) ¶ 0 Masa pe Rage bugs din cetate, CA no 1-s vacile toate $i viten inunt
care s'au pus (la baluri, etc.) diferite gustari $i bau- tate (GOR.) (ghicitoare despre clopot") [big. < tc.).
turi racoritore ¶ 0 Sala unde se servesc mincari OBUGARTE sf. Ban. Trans. 8 Curea lung& $i In-
179
www.dacoromanica.ro
BUG- gusta cu care se incing feciorii peste,camasa [ung.
bagarja].
OBUHIVI = BUFNI: tot! an buhnit de rls de rdspunsul
amide (NEGR.).
BUI OBUGAT adj. si adv. Mold. Maram.Trans. Destul, °BUM:4M sf. 0 /ten. Trans. moo.) (PAC.) 3c = Bp-
de ajuns. HA ®
BUGEAC = BIINGEAC C). BUHOS adj. Cu parul ciufulit (ca la b u h a :
BVGED, d BGGET' adj. Mold. Tr.-Carp. Galben si ado ca o 6toono... on parni pe ochi $1 se nita urit la Da-
umflat la rata (de boall1), buhav, buhait: nu-1 venea men! (SAD.).
sit oreazA ca acesta-1 Miami cel de act -i aunt (gEr.); Pate BUHUIAT adj. Ciufulit, sbirlit, nepieptanat;
mea-1 lati de damn, A to -1 brced& de somn (TOC.). motat (vorb. de pasari): Am o gala In ciimaea In-
*BUGET1... Pr BUDGET... oulstd (GOR.) [1) h + cucuiat).
OBUGEZI (-ezeso) vb. tr. si refl. Mold. Tr.-Carp. A BUHVR (pl.- ores)' sn. IFi Stofii de matase: avea
(se) umfla la fats (de boala, de somn, de bautura), fermena de ea pain' grinlai (FIL.) [to.].
a se buhai: 11 bugezlse Wawa cea multit ce o Meese BUHURDAR (p/.-eruri) sn. Vas de afumat cu
In el (RET.) [b u g e d]. parfum, catuie:.ur1 pline de scamps mIrezme (oom) (to.] .
BUGHET adj. si adv. Maram. = 0 BUHUREZ sm.I,= onnrun z li
BM:FAT. BUT (bum) 1, vb. intr. 0 A rasuna, a vui: ora-
*BUGIE sf. TP Dispozitivul uncle snl Incepe a de nista sunete surd° el departate ( ALECS.) ¶
se produce sclnteia la motoarele cu 0 A da naval..
explozie (0 638) [fr.]. 2. vb. refl. A se Infuria, a da naval& cu furie,
BUGINI (Anew)) vb. intr. Mold. A
za,cea, a dormi ca un trindav, a
I I a deveni buiac: cind va vent nn dobitoc buindu-se spre
altul (re.f.-me.) [comp. srb. bujat i].
trindavi: ai silent noudzeol si noud de ant BUIAC adj. 0 t Salbatic (despre animate) ¶
pe lundul mar11, sd mai buginest) pe-atIta O Sglobiu, sburdalnic, nebunatic, neastImparat:
(FLOR.). Batit-I crucea de Mac, 01111111-1, Doamne, de ~i ()1c.-BRS.) ¶ 0
BUH sbsl. Svon, veste, pomina, 7at Care cre$te foarte mare, cu multi; imbelsu-
nume rau: ml se dusese .1 despre pozrui Fig. 638.
Bugie. gare (despre plante), foarte gras (despre animate),
CS !Acusem (CRG.). exuberant: an ritsitrit o burulana... on nista !rune marl
BVIIA sf. 0 3e= Burin% ¶ ® ® Fe-
(p1.-he) ei late... 51... vazIndu-o el an de ..14,s'an bncurat tare ise.1;
meie cu parul nepieptanat, ciufulit ¶ 0 4 Bl;THA- dd... peste o herghelie de cai Waal $1 greet (MERA) [vsl.
CIVNEI STRIGA; BGEIA-DE-CURUCHIII = BOHPCIII. buj aka ,nebun"].
o BVHAB = BGHAV: a gras, adeca pare gras, pentru cil-1 0 BUIA14 (pl. -male) sf. (MAN.) Basma colo- .E=3
sea la lati1 (o.An.). rata purtata de trance [tc. bojam a].
0 BUHAT' -Mese)
( vb. intr.Mold. A pltrige cu tipete, OBUIBAL4C, BIIIBAL4II, BUFBARAC BALBARAG.
cu mugete (ca buhaiu 1): a buhdlt ea oft a mai BUIECT, strici (-cesc) 1, vb. intr. 0 * A cre$te
bnhatt, el 1-a trecnt (VLAH.). foarte mare, cu mull. imbelsugare (despre plante);
BUHAI' ( -teas) vb. refl. A se umfla, a se face a fi foarte roditor (despre parnint : grin) buioeste In-
buhav (de boat& de somn, de bautura): doarme de tr'acest pamInt, se lace nalt (ION.) ¶ ® Pr. ext. A-i merge
se buhaeste (JIP.); °brain se bnliaiserft si 1121116186ra (s.-aLD.1 bine, a se Ingrasa (despre oameni): ei bir an plateau,
BUHAIALA (pl. -!el!) sf . Faptul de a bu ha moeii aveen, le mergea bine el bniecean woe; ; omul, clod
muget (Ca al buhaiului): so anzea din sat o v.... de buiceete, de bine nu site ce sit mai laca (moa.).
Means vales (D.- ZAMF.). 2. vb. refl. A se Inglmfa, a nu-si mai Incapea
BUHAIU sm 0 Mold. att Taur: lei asvIrle ;Irma In piele: Vlahii adios° de biruintit ea acdstd buecindn-sit
diva, cap ca .,1(CRG.); In pillion! satului Rage 111 imParatu- (CANT.) [b u i a c].
lni (ooe.) (ghicit. despre ¶® BUIECIE sf. 0 Sburdalnicie ¶ ® ingimfare
Instrument Malt dintr'o ',clopot")
putinica [b u i a c].
fara fund, legate la guril cu o piele de OBUIEDE sf. Ban. * 10) Iarba de leac.
oaie tabacita, prin nqlocul careia se BUIESTRA, IMBIIIESTRA (-tree) I. vb. IT'. A lace
trece o suvita de par de cal care, cind (uncal)sIumbleinbuiestrii.
se trage, produce un sunet puternic 2. vb. intr. A umbla in buiestru: Ghiocel buiestra
ca si dud ar rage un taur; se Intre- lin al ropede (s.-ALo.)
buinteaza cind se umbla cu pluguso- BUIESTRAS, imEtnEsTR4s adj. si sm. 74 (Cal)
rul la colindat, In seara de Sf. Vasile ce umbla in buiestr u: si-a cumparat un cal bulestras
([] 639): anul non se plimba pe strade cu IBR.-VN.); a poruncit sit-i pule seam pe un buiestras tatitresc
snnete de olopotat, cn vuete de ,Pr ma.); la (CAR.) ; 8BM:tin In ajunuri de
p1. si buhalurl: sears boncaluiau in toate sArbdtoare pe cite un Imbu-
partite buhaturIle (SAD.) ¶ ® Pr. anal. iestra$ neobosit (LUNG.).
Sirena de in la fabric. (ce rage ca BUIESTRU, IMBUIE-
buhaiul): no sunase Inca In munte con- smu (scris mai adesea
tentrea Incrului (°AD.) ¶ 0 W.. Un fel de IN BRESTRII sbst. 7.k 0
rtndea mai mare ¶ 0 Ay Partea morii Mers, pas, umblet parti-
de apt care ridicti sau coboara polita, Fig. 639. cular al calului care ri-
prisnelul si pietrele, spre a macina Buhaiu. amindoull picioarele.
Mina mai aspra sau mai moale ¶ ® din dreapta sau din stin-
Cirligul coasei ¶ C) Stupul care nu roeSte ¶ ga, deodata (+2] 640): din
.et, Trans. Un fel de mintean, de ltna alba. sau Poienita vine domol la vale
Fig. 64o. Buiestru.
neagra, cu gluga: P.1-0 is 'a spate, Trecut-e de no calaret Mar In buiestru
mums de noapte 05.-egs.) ¶ 0 1 .-DE-BALTA = BQII-DE- tacitnit (cAe.); 0: calul bd-
SALTA': !train Cu whit holbatl Ca nista baba!-de-balta trin on se mai hivaiii In bulestru ¶ C) Pr. ext. Cal ce
( ALECS.) ¶ ® )0. = BQU-DE-BALTA2 [rut.]. are acest umblet, buiestras: Isi opri buleetr1i osteniti
BUHA sm. Mold. Tr.-Carp. * Brad mic, Inchir- tit pith! de prat (DEM.).
cit cu crengile Intinse in pamtnt. OBUIGAT adj. Trans. Bliguit, buimacit, zapacit,
BVHAV adj. Umflat in fat. (de boat., de somn, name: umblit ca de cap prin cea [Mitre sitoreata (RET.).
do bautura), buged: nn d011111... eu un chip de betie 0 BUIGUI... s -BTIGUI...
(D ZAMF.) [srb.]. BUIMAC adj. Ametit (de somn, de bautura,
BUHAVI (-avese) vb. refl. A deveni b u ha v: etc.), zapacit, uluit, nauc: cautA echilibrn, ca un om
mai slabeste-o on doctorlile, ea teal buhdvlt ().-zioAR). care s'a eculat din somn (VLAH.) ; era de cap el hitmesit
BVHNA (p1.-ne) st. 3e Bufnit,a: toate buhnele el de !came (CRG ).
cuouveicile se trezira Intro rain ,ALECS.). BUIMACEALA (pl. -ell) sf. Ameteala, zapa-
BVHNET (pl.-to) sn. 0 Sgomot Infundat ceala, naucie, uluiala: Indian toll on total Intr'o zipit-
produs de o izbitura puternica, bufnet: Cu olocot cealit et lute° Yard seaman IISP.) [buimacil.
51 an sbucalt Mara (sum.) ¶ 0 Pocnet, pocnituri: BUIIVIACI (-Acesc) I. vb. tr. A ameti, a za-
M de Pusti omenesti (CANT.) [b u h R pad, a nauci: ma buimacise vuetnl trenurilor (ORIG.).

180
www.dacoromanica.ro
 2. vb. refl. A deveni buima c, a ameti, a SP BULAT (p1.-te) sm. Cutit de dogur, iiitrebuintat Bui.
zapaci: portarnl se buimacise la cele ce vedea psr.). la facerea cercurilor (L 640) Etc.].
BUIMACIT adj. p. BUIMACI. Zapacit, natio, u- *BULB sm. 0 Organ al BUL
luit, anietit: untie P 11 Intrebi ea, ea $1 cum ar It deg- plantei, In form& de ceapti, al- elr1==7'
teptat-o din somn cvt.An.i catuith. din numeroase foi car-
BUIMATEC, BIIIMATIO adj. = SUMAC: Urie011 noose suprapuse $i lipite strIns Fig. 643. Bulat.
stan buimatici, tnmegind de-a for sudoare (ALECS.). unele de altele, din partea de jos a cti-
O BUINGTU = BOIANGIII. rora pleat& radAcinile; astfel de bulbi se
BUITJNDRTJC = BOIANDRIC. vad la ceapa, la a nghinarti, la zambila,
BUIURDISI (- laase) vb. tr. A da un ordin, a In- etc. CA 644)1 C)6J Umflatura rotunda in
tari prin decret, a Inainta official o hirtie: bninr- fundul cavitatilqr un-
diseste-o catrik starostil breslelor ea s'o oeroeteze (NEGR.) de iau nastere peril
[buiurdiu]. sau dintii ¶ 0 r9J ~ra-
BUILTRDIU (-mud) sn. 0 Ordinul unui pa$& chiclian umflatura ro-
sau al marelui vizir pentru Constantinopol ¶ ® De- tund& la extremitatea
cret domnesc [to. b u y u r d u]. de sus a maduvii spi-
t BV111... = BOOR
,
narii [fr.].
BUJDA (pl. -de), BUJDg(A)UCA, sonoyacA (p1.-ce) BULB 04CA, BoL- Fig. 644. Bulbi.
Mold., sumIILA (p1.-be) s/. Trans. Cocioaba, casa BoticA (p1. -ce), BUL-
stiracticioasa, d&raplinata: oamenii... se uitan la buida BoANA, ammo4NA (p1.-ne) sf. Adlneatura Intr'un
aceea mare, ca la o minune tocz.) ; dintr'o bojdeucti masa, rtu unde apa se InvIrteste si formeaza un virtej:
Arian o Wm& bine fmbracatit ORG.) . Cum adoarme Is bulboace, Stiphid main' nasipos (ALECS4 ;
BUJDI (-deco) vb. intr. Trans. A tIsni; a naptidi, deasupra bulboanei de sub roata, priveam to wide ]impede
a da ntivala: Onm Mull de munte... urnind povara Apelor, loon! peotior (SADA ; Inelui Doamnei In fundul bnlboanei
se varsti $1 buideste (SD.-DEL.). tooga (ghicitoare despre snare ") [b u l b u c a].
BUJDULA BMA. *BULBOS adj. 8 Care are bulbi [fr.].
0 BWENITA, aim:NITA (p1 -te) sf. Mold. Bucov. BULBT.IC sm. ® Basica de apa care se for-
Came afumata, pastramn.: it astepta o mash bogati... meaza mai ales cind plou&
Cu... bujenitti de otiprioara $i cite it mat cite mite (GN.) ; tare: Plonk Ploale cu Avi 13l
toamna... fact pastrama, bujinita (VOR.) ztt t. I. tn, bade, to tot duel OK.-8128.) ¶
BUJNEAG, Bu5NE6G (pl.-assert sn., BUJNIGOIII 0 Basica ce se formeaza
sbst. 0/ten. 0 Fum gros (vise.) (ciAus.) ¶ C) Praf In- la suprafata unui lichid
necticios. cind clocoteste la foc:
ERROR sm anti flume' vtilind laptele gi
0 * Plant& ivindn-se ...I pe deasupra lui
original% din (RET.) ¶ ® Trans. Oas. Virtej
sudul $i ves- de apa, bulboacit : ape..
tul Europei si onrgea lin /AcInd virteluri gi
care se culti- imERAA @ Corp rotund
va prin gra- C41. o brisidt, glob ss de aur
dint pentru In Stele de tsar (00R.) (ghici-
frumusetea toare despre ware") 11
florilor sale Maram. Boboc (de floare)
rosii ca sin- if 0 = CALCEA- CALULUI
gele (Paeonia Fig. 641. ® BULBUCI p1.4 Plant& ter- Fig. 645. Bulbuci.
off.) (El 641) Bujor. boas& cu flori marl, glo-
11
0 = SMIEt- buloase, cu vinisoare verzi pe dinafarti, ce create prin
DAR C) ¶ ® = PORQINICC) ¶ ® = BUSIIIQ0.-ROSII, 7 pasunile din regiunilemuntoase; numita si b Ilbor",
® ® Copil, barbat frames, femeie frumoas& ca bulbuc(ei)-de-munte", gloanta" saumlir-au-
un bujor: mkt Ineasa s de milli n'am SEMIS (ALECS.) riu" ( Trollius europaeus) (0 645) [b ulbuc a].
[srb. blg. b o 2 u r]. BULBUCA (-uo), BOLBOCA (-00) 1. vb. intr. A
BUJORA, IMBUJOR.A (-rez) vb. tr. 0 refl. A (se forma bulbuci (verb. de apA, cind ploua, sau despre
rosi (la fata) ca bujoru 1. on -ce lichid ce clocoteste la foc).
BUJORAT, imBuJoRAT adj. p. (frn)BusoRA. g. vb. tr. A scoate din gilunositurile for, a holba
Ro$it (la fat5.) ca bujorul: Cu obrajii bnjorati de palms (ochii): bagful bolbocase ochli $1 so retrisese Pe 0 lavita
(D.-ZAK41-.).
BUJOREL sm. ¢ ® dim. BuJoR ¶ ® BIIJOREII, 1. vb. refl. A iesi afar& din gaunositurilelor (verb.
pl. ---vNT u -v*cil ¶ C BIIJOREI2 pl. = oEmANARTTA O. de ochii): I se bulbucaserA °chit oft cepele (LUNG.) [lot.
*HULA, (p1.-be) sf. i 0 Pecete de plumb intro- *volvicare< volvere].
buintatti. In actele cele mai de BULBUCAT, BOLBOCAT adj. 0 p. BOLDUC&
seam& ale administratiunii Bousoc6. If p Umflat: se repeat ou amindoult Pelmets
pontificate (convocarea unui la obralli eel bulbncati de banturti ai primarului (RET.)
conciliu, definirea unei dogme, ® Holbat, ies.it In afarti, globulos: en islote ochi aspri,
excomunicarea unui eretic, bulbucati.... iatti none noastra stapinit tort.).
etc.) (j 642); scrisoarea pe BULBUCATURA, BoutocATQRA (p1.-tust) sf.
pergament a papei, pecetluitA Parte umflata. $i rotunda la suprafata unui lu-
cu pecetea de plumb If 0 de cm: stilpil... Watt bogat In unghinri 81 In bulbuctiturl (IRG.)
aur, act administrativ al lin- [bulbuca].
pliratilor Occidentului, numit BULBUCEALA (p1. -elf) sf. Faptul de a h u 1-
astfel pentru c& pecetea b u c i, formare de bulbuci: o - de spa despicatit a-
imperial& era de aur [fr. lunge pink la nrechea osttujului (OEM.).
butte]. Fig. 642. Bula papei BULBUCEL sm. 0 dint.BULBIn ¶ ® pl. 4 BUL-
*BULA2 (pl. -le) sf. a JOG Leon al X-lea. 13IICID-DE-MONTE er SIILB170C).
de noroc, obicinuit In cazi- BULBUCT (-nom) vb. intr. A forma bulbuci
nouri, In care o bilh. se InvIrteste In jurul u- (vorb. de apti, cind plouti, clad se InvIrteste trite°
nui disc prevlizut cu gauri si se cistiga In cazul bulboacti sau despre on -ce lichid ce clocoteste la
cind bila se opreste In gaura cu numitrul ales foe): din fundul laoului !ages un glas buibnoind prin nude°
de juctitor [fr. boul e]. laculni (RET.).
BULAMAC, BULUMAC sm. Grind& (nu tocmai O BDICA (plot) sf. 0 Bucov. X Plinisoara, fran-
groasii) de brad sau de stejar pentru 'marl de zeta.: s'a oprit la gratin(' de lama, din dosul carom se stirean
dulgherie: nitindu-se la gramada de bulumaci de sub se- stud, bubo!, oovrigi (ORIG.) ¶ 0 A) one [rut].
m :UR -VN.). 0 BTACIU oar BILCIU.
181
www.dacoromanica.ro
BUL- cu*BULDOG sm. ..re Cline bondoc cu capul mare,
botul turtit si cu fa.lcile iesite
TABELA X. ALFABETIIL BULGARESO
BUL 646): vIrtosul on botul ohm VI
turtit MOB (fr.bouledogue
)
Tipar Scris Numele Valoarea
<engl. bulldog].
BULDTJSI (noose) vb. tr. 0 /ten.
1, a ..if i a a
I A scotoci, a cotrobal ¶ ® A 111A. E, 6 5 et be b
fura a jefui. B, a i..3 e e ye v
BULEANDRA (pt.-mare) si. Fig. 646. Buldog.: r, r 2-
O .. Hain& veche si rupta ¶ ® Sdreant,a, clrpa, z
ghe g, gh
petec de leplidat ¶ ® ® Ferneie desmiltata, Ay A ..9-jr 07 de d
stricata, lepadatura. E, e be e
BULEARCA (p1.-erei)sf. Mold. 2 Rachiu prost. ie, e e
BULENDROS adj. Sdrentaros, Imbracat In E, ac 9/6 ,,,,
ie
bulendre 3, 33 i
BTJLETIN (p1. -lee) sn. 0 Petec de hIrtie pe 3 ze z
care se scrie sau e tiparit numele candidatului In- 1f, n 121 u. i i
tro alegere: de vot ¶ ® Scutt& dare de seam 2c a i kratko I
prin care se face cunoscut starea unui bolnav 1-1, go

sau alte lucruri care intereseazit publicul: medical li, S X to ke k

®Buletmul mow, culegere oliciala de legi, de- .1, 1 A 44 be 1
crete si ordonante ¶ ® Titlu dat unor publica-
tluni periodice, mai ales ale unor societati, cuprin- 31, a at at me m
zInd dari de seama a activitatii for ¶ ® Ade- Xn ne n
.
11, 11
verint,a, biletel de primire eliberat de unele admi-
nistratiuni: de balms [fr.]. 0, 0 00 0 0
BULEVARD (p1.-de) sm. O X Odinioara: In-
tariturii umpluta cu p&mInt ¶ 0 0 Ori-ce fel de
11, n 2n pe p
Intariturit care opreste navalirea dusmanului: le- P, , P P /1 re r
gluons romtnesti, patrn veacuri 111 Europe' (BALo.) C, e 0 c se s
Ti® Strad& largit cu plantatiuni de arbori de-a to t
lungul trotuarelor [fr.]. T, T S7 pz
BULFEU (p1.-tee), BuLFzur (pl.-eie) sn. Una din Y. Y `,7/ y u u
spetezele care leaga. ceafa plugului de policioara. (se- 0. 00 fe
JUG) : carntele ... on protapele strImbate de trasul bollor, Matt 4, f
IMO jog, on tuniile pe dnpA bulfein (LUNG.) [ung. b el f a]. X, x 2 re he h
BULGAR 1. adj. Din Bulgaria, al locuito-
rilor din Bulgaria. 11,, n (I. ty to t
2. MILGAR sm., Buizartoolca (p1.-ce) sf. Locuitor, %n at It ce 6
lauitoare din Bulgaria.
BULGAR ser BVLOARE. 111, in VC la *e 5
BULGAR4B1 SM. dim. imam Ilk, K 90 , $te $t
BULGARA.2 sm. dim. BGLGARE.
BULGARE, BVLOAR sm. Bucata compact& (mai 7. 't t ier golem a. a
adesea de forma sferica) dintr'o materie oare-care a at ier malak T
(pitmInt, gbiata, zapada, sare, etc.), cocolos: In-
cepu sit sit:mile si sit atone bulgarli de subt mite (OLVR.); Am il,t rvivii: ie dvoino ea
no Millar° de our Joactl pe-o pieta de taur ITEOD4 (ghici- RO, To fl0 sr, iu iu
toare despre ,soare"). .11,a X di is is
BLTLGARESC 1 adj. Al Bulgarilor, de B u 1 -
g a r: limbo bulgareasca ; alfabetul TABELA X). Ai, a; .F. 4 I 1, &
2. BULGARE&SCA sf. Numele unui dant, taranesc.
BULGARESTE adv. Ca Bu I g a r i i, In felul
Bulgarilor, In limba Bulgarilor: a vorbi
BULGARIi (-aresc). 1. vb. intr. A se ocupa cu BULIGHEANA = BIILIIGIIE4NA.
cultura legumelor (ca B u 1 g a r i i). BULTIVIIE sf. . # Neregularitate a digestiunii
2. vb. tr. si refl. = BULGARIZA. care se manifest& printr'o poft& exagerata si
13ULGART2 (-arose) vb. tr. si refl. Al-si) arunca prin nevoia de a minca mereu [fr. b ou linaI e].
cu bulgari de zapada. BULIN (p1.-ne, - inure) sn. () Petec rotund de
BULGARIME sf . col. BULGAR. Bulgarii, neamul coca. uscatit cu care se lipesc plicurile scrisorilor
bu lgaresc. 0 o% Past& anume preparata pentru a Inveli In
BULGARIZA (-17.e2) 1, vb. lr. A face pe cineva ea unele prafuri medicamentoase amare sau ne-
sa-si piarda nationalitatea si sa devie B u 1 g a r. placute la gust; medicamentul Invelit In aceasta
_2. vb. refl. A-si pierde nationalitatea si a deveni pasta [ngr. p.TtookEvt].
Bu Igar. BULION (pi.-onuri) sn. 0 X Fiertura, zeama,
BULGAROAICA. Pr- BULGAR 2. sup& ce se obtine fierbind In ap& came, zarzavaturi,
BULGAROTU sm. augm. suLatin. Nume de ierburi ¶ 0 l 44 de cultura, zeama. de came (de
batjocura dat Bulgarului: Butokt0/ on ceafa aroasa, puiu sau de vaca) preparat& anume ca sa. ser-
Grecotei cu nas subtire (EMIR.). veasea ca mediu de cultura bacteriologica ¶ 0 X
BULGAROS adj. Cu b u Igar i, plin de bul- Patlagele (sau ardei) rosii ce s'au fiert mult, pina
OH: minuet ce zeama s'a Mout o masa. aproape solida [fr.
BULGUI (-nese) = Bitatit. bouillon].
BULGUR sm. X 0 Grlu macinat mare, rIsnit BULON (pi.-oane)'sn. ft.-3 Nit gros, cuiu scud
sau pisat, crupe de grlu ¶ ® Mincare preparata si gros cu capul mare, rotund sau poligonal; de
din acesta ...il era o mlnoare aromas* din Drupe de prins Intre ele p16.cile de fier [fr. boulo n].
(VOR.) [tc.].
grtu Route la moarit st tierte ou lapte O BULB.' sm. Mold. Bucov. = SITU.
OBULHAC (p1. -ace, ff -scurf) sn. Mold. Baltoaca: BULURELBA, BIILIB,Eita sm. ®# = BULVCBASA
se duce tot Inainte pe nista ponoare. pinion dti peste nu nORD.). ¶ 0 Wttaful unei setre de Tigani ; voievod de
BULIBASA vs- BuLuBt4A. TigaPi: pe-atnnoi Tiganli se ludecau on bulibasa for (sEz.).
BULICHER (pl.-ere sn. Mold. Bucov. Cubit BULVC 1. sn. (p1. -curl) ® X # Companie (de
prost, rioarsa: scoate I din teats... st Incepe a cioctrti vre-o sun.) de soldati, neat& de oameni inarmati
no gtrnet de Meier (ORG.). © Pr. eat. Multime, grarnada (de oameni): se
182
www.dacoromanica.ro
 litja '11 ~Uri multimea, se rune 51 tar se impreunk bomb a.x,-a c em, forma rezultatil din Incruei- BUL-
(vLau.); 41 despre lueruri: ...in de abaft s'a oprit o vtrea lat. bambax cu gr. comp. Si
. diva (GM.) . srb. bambak). r-[4RA ') ; BUN
2. adv. Gramada (In legatura cu verbele a se BUMBACAR sm. ® lel Cel ce scarmrina si
aduna, a veni, a da, a eAdea, toarce bumba c; negustor de bumbacuri;
a &PAIL etc.): s'adunartt ot nu se ultA en odal bunt Is clinele alb (PANN).
siatuitorii for In oetatea BUMBACARIE sf. 0 0 Meseria bumba
nemteaseil (JIP.); Turd' casa carului C) '645 Pravalie unde se vinde h u m-
'nenninra $1'n easA
[to. b b 1 u k].
intra bac5® Diferite tesaturi de b u m b a c, pin-
(ALECS.) zeturi de bumbac.
BULEIC-BA§(A) sm. BuMBAC4RITA (p1.-te) sf. * Planta. ier-
X Comandantul unui bu- , boastt, cu flori brune-rosietice sau de un verde ne-
luc (in spec. de seimeni) gricios, In virful crtrora se ail& niste peri ce au as-
(J 647): buluebasii si capi- pectul de Ilna si care ajutrt fructul la sburat; creste
tanit siimenilor mbar raunte- prin flnetele umede $i miasti-
nesti (N. COST.) [ tC. buluk- noase din munti; numita. si
b:a§y]. bumbac-de-cimp", linarica"
BULUCT (-uoeso) vb. sau linarita" (Eriophorum
refl. ©# A A se concen- angustifolium) (E 649) [b u m-
tra, a se strange In lin- b a c].
duri: Turott se bulucirS In BUMBACEL sbst. B u m-
oetatea for Tighina pa-Ana ¶ Fig. 647. Buluc-ba§A. b a c subtire si bine rasucit;
O A se grrunadi, a se Inghesui, a se Imbulzi: 41 ca aft de bumbac: cameo de bo-
one, end se bulucese la un loo, de fried, Ineepean sa se ransio, Alese en (sEv.).
adune grAmada (owl.) kb 1U C]. U BUMBACI (-geese) 1. 0 vb.
0 BULUGHEAN (731.-ene), OBITLIMBRIA (pl. -ne) tr. A captusi cu vats, a va-
sf. Mold. 8 = CARTOP: iaoli nista buinghine ou muidein 51 tui ¶ 0(y)FA stllci in batai.
Cu 131$111$11g$ (CRO.). 2. vb. refl. A se face moale
BULUMAC er BULAK4C. ca bumbacul. Fig. 649.
BULUMACIU sbst. X Un fel de ciulama [srb.]. BUMBACQS adj. 0 Bumba arita.
BULVAN = BALVAN. Care tontine mult bumb ac
BULZ sm. si (pl.-surf) sn. O Cocolo$, bulgare, (vorb. de o testitura) ¶ 0 d Cu puf 'male ea al
mask dintr'o materie de formii aproape sfericA: bumbacului ¶ ID Moale ca bumbacul.
Am an mare de aur, Joaell pe-o Plele de taut (Don.) (ghici- BTJMBAN Der BVMBEN.
toare despre soare") ¶ 0 Re Cocolos de ca5 BUMBAR sm. 4 BOMBAR.
(abia scos din hIrdaul In care s'a inchegat laptele) BUMBARA = CUMBARA.
care se pune In stracatoare, Ca O. se scurgrt de BUMBAREATA (p1. -ale) sf. Tirtita.
zar ¶ ®SL Cocolo$ facut din cloud bucati de ma- BUMBA§IR wr MUMBASIR.
maliga caldrt, Intro care s'a pus brinza sau urda: BUMBEN, e BuNBAN adj. Nerniscat, Intepe-
pe-o pinaituril alba de In, 1 de mAmalifia =MU, la miiloe nit (ca lemnul): dibania... rimase
on brinzli topitS (LUNG.). ¶ 0 Olten. Trans. (VTRC.) (DENS.) =arta bumbenS osv.); a dormi buniben
Colacel; colac ce se O. preotului la Florii si X in (ISP.) a dormi bu$tean [vls. *b
Arminden. b I n 61.
0 BULZARTTA (pi.-te) sf. Trans. (FR.-CDR.) F4 Sacul BUMBI§QR sm. 0 dim. BUMS
In care se strecoara caul [b u 1 z]. ¶ ® Bucov. Mold. BUNGHISOR 6
0 BULZI = IMBULZI Planta ierboasa, cu tulpina $i frun-
BUMt interj. Imit. detunatura de pusca sau zele acoperite cu peri scurti si as-
de tun, szomotul prods de o cadere sau de o iz- pri, cu flori trandafirii sau violete;
biturA Infundata. numitti si stelute" sau ochiul-
BUMA$CA (p/.4501, -Race) sf tse Bilet de bane& boului" (Erigeron (tuts) ([ 650)
bancnota (In spec. ruseasca) [rus. b u m a tit a]. ¶® = PLOARE-DE-P VII1NA ¶ C)
BUMB sm. (pl. bumbi, buried) Mold. Bucov. SPILCVTE.
Trans. 0 Nasture; buton : bravul soldat... Isi parte BUMBULET, Trans. (DENS.) BUM-
nuitorma, treat% In Omni bfitiliei (NEON.); In BMW, SM. dim. BUMB. Fig. 65o.
numele unui joe de copii, cu nasturi ¶ p Globulet, BUMBUREZ sm. 0 Bob Bunghi,or.
4,
ornament de forma sferica: Po wool ediricitnui... (de mazare, fa°ole, porumb, etc.),
resale el cc i de pistil sculptatA (ODOM) [comp. ung. graunte (FR.-CDR.) ¶ 0 Planta ierboasa, cu tulpina
g o m n]. teapana., rotunda $i lucioasa care
BUMBAC sbst. 0 a. Gen de plante care crest poarta la extremitate un capitul
In Wile calde (Africa tropi- compus din spice de coloare brunii-
calk Arabia, Antile, etc.) din inchisa ( Schoenus niaricans); numitf
ale caror seminte, acoperite cu Si burnbusor" La 651) [b u m bl.
un puf textil, se scoate bum-
bacul de tesut; din acestea se
mai extrage si un uleiu comes-
tibil, care se distinge cu greu de
untdelemnul de masline (Gos-
gut ca s'o
[bumbj.
,
OBTYMBI/CA (p/.-ot, -ste)s f Bucov.
Maram. Trans. Ac cu garnalie: Am dri-
Hainele pe el lrairaseit (SRL.)
BTJMBU§OR sm. 0 dim. BUMB.
sypium) (E 648) ¶ Q Puful Nasturel, nlisturas ¶ 0 $ BANVTI ¶
extras din semintele plantei, 0 Bina:131= C).
care se prepare sub forma. de BUMB IT sm. Trans. 0 dim.
vela: a-st Wit in ureohi; 10: BUMB: 1-am dat o vacA... on vital sub ea ca ,
a °mite (no mil) in a-1 cre$te nn (RET.) © Cercel: Tucu-ti ... A.111
cu mutts Ingrijire, nelasindu-1 din uroche (RET.).
sa dues lipsa de nimic, cocolo- O BUMNT = BUM.
sindu-1 si Inconjurindu-1 cu BUN 1. adj. 0 Care are TOSUSi-
toate bunatatile: cresoull de inlet' Fig. 648. Bumbac. rile cerute ( c RAU, PROST): o stela A; Fig. 655.
in ea no se en/ease dectt ve co- nn scalar CO: luerul ..... anevole se do- Bumburez.
voare motION.) ¶ 0 Tort sau fir de bumbac, In- btadeoe ¶ ® Care-5i Implineste bine
trebuintat la cusut sau la tesut pinza: omit de m ¶ menirea, care poate sluji bine: o owing =a; Mina e
O Tesatura din tort de bumbac ¶ ® Bum: Ina .."; an lea° pent friguri ¶ O Potrivit: too
baeurt, p1. Bumbac de diverse calitati sau de culori de vitsune; e de Insurat 10 Folositor: a da siaturt
diferite ¶ ® m - DE -CIMP BUMBACARITA [mlat. ® Multumitor, satisfacator: mi-a !Mut o primire ~A;
183
www.dacoromanica.ro
BUN- a senate Ia mita ; iron. ml-al Mont o treabA -Alcena-t1-o
~11 l ¶ ® Favorabil, priincios: nn ratio; vent
BUN te-a tutus pe-atel v 11 0 Fericit, norocos: tin an
tntr'un owls adesea In urari Si salutari: noroc A,' .4
dimineata 1 .4 steal A sears! noapte ¶ ® Care te
umple de bucurie, de multumire deplina: o vesteA ;
care prevesteste binele: an some (de-Ja A (OLVR.)
(DoN1 ® Roditor, imbelsugat: so anunta nn an ?
oentrn poame 11 ® Frumos, senin, fare turburari at-
mosferice: vreme A; 9: slue A se mama* de dimi-
neata ¶ ® De valoare, p1M de merit: o scriere A;
o picturil .4 ¶ Priceput, iscusit, destoinic, In-
demlnatec, dibaciu: no mestesugar; nu e .. de nimie I
0, Placut la gust: mincers .4; yin ¶ ® Valabil:
pants dealt persoane ; tit ... et aprobat fOrtnlIlA
ce se pune pe acte sub semnatura privatti, ca do-
vacla de aprobare; ted arAPROBAT ¶ a Curat, ne-
prefacut, nealterat, nefalsilicat, de calitate supe-
rioara: our n. ¶ 0 Care au curs, care au valoarea
ceruta: bout 1 ¶ p Adevarat, veritabil, de gradul
in t iiu (vorb. de rudenii): trate .d; mama .4; vAr
oaf tot din tr'an /molest tata st at:sesta mama se nose stet 1
(LEO. CAR.) ¶ @ Care e conform cu dreapta judecata,
a ¶ ® a) Indurator,
cu morala, cu dreptatea: o fapta a; a avea onriare
111 Dumnezeu;
milostiv (vorb. de Dumnezeu):
e Dumnezeu I am nadejde In Dum-
nezeu I se va Mdura Dumnezeu Si cu mine Si -mi va
ajuta: b) omenos, cu fries lui Dumnezeu. milos: on
om are inima .4; en Bullet (O: tine e place si Int
Dumnezen ¶ @ a) Binevoitor. amabil, dragut: a lost
au mine; Ill asa de de-ml attest. scrisoarea ; b) de neam,
de soiu ales, distins: e de !sulfite .4; 'times A; soda-
iatea A ¶ ® De seam&, considerabil, care aduce
mutt ctstig: moots 1-adnce nu vault .,; a capatat o elulba
. 11 to Mare: en numAr de cement; o Mesta A de
drum 11 # de ImprImat, formula care se scrie pe
ultima corectura, dindu-se aprobarea pentru ti-
parit ¶ 6 pi ran, toata lumea; bun rau, Mina rea,
masa, sac a
on -cum ar fi: foarte-tt maltamese. . cA... mt -at °testa
111/1,011M s'a putut gist (cAR.); una s1.4. un
singur lucru: el stia una si ~A, sa-st vadA tars let mare
pi laudata (ISP.) ¶ Atributiv Si ca element de corn-
pozitie: craze ea ce -1 gaslt e ~Baca (EMIN.) ; gradinarel
fu bun-bucuros sa-1 primeascA Hap.) ; ban-credinotos, pra-
voslavnic, ortodox; bunit-credinta ow- CREDINTA; bentt-
euviinta sr CUVIINTA; bun-gust w GUST; bun-plac so-
PLAQ ; buna-seamtt Pe- SEAMA; bun -stmt sr SIMT; buna-
vestire, evanghelie; Buna- vestlre, sarbatoare a bisericii
creStine, praznuita Ia 25 Marne, ca aniversare a
vestirii, prin arhanghelul Mihail a naSterii Mlntui-
torului, catre SfInta Fecioara, Blagovestenie; buna-
vote se VOTE; bnnA- vointA w BIRIAVOINTA.
2. adv. Bine. asa sa fie I: bun! to acne avem BA ne in-
telegem et se poate de bine (CREI.).
:3.
raspimserti ea 1
cm ® Tatal tatei sau al mamei, bunic: it
for auzisere. de la strebneit for Dovestin-
du-se asemenea fleacuri (ISP.)
4. BVNA (pl.-ne) sf. 0 Mama tatei sail a mamei,
bullies: Pe polita aruncatA, De clad a lost buns fata OK. -Eta.)
¶ ® Trans. Bine, bunatate, vorba Mina. numai in
espy. on buna, cu binele, cu binisorul. domol, cu
vorbe bune: dumnea-ei II vs lea ou buna, cum gnu mule-
rile (RET.) ; Nu-I Mingo rise on buns pe vital (Coss.).
5. BUN (p1.-nuri) sn. Avut, bogatie: pliritsindu-si
casele, se ridicaserit on tot ~el for (BALC.); Imparatel a
Inceput ea -1 Ittgadulasell Mate .nrile din fume IISP.I [tat.
b onus, -a, -urn] .
BUNA-CREDINTA sr CREDINTA.
BYJNA-CUVIINTA sr cuvp2NTA 0.
BUNA-04RA, BUNIOARA adv. De pilda, de
exemplu: SA -mt docile a mete versuri la cocottes, bunit-oars
(EMIN I [lat. bona horn].
BUNAR (pl.-re) sn. 0 /ten. Ban. Put [srb. < tc.].
BLINA-SE4MA pm- snabiA.
BUNATATE sf. 0 Insusirea de a fi bun, cali-
tatea a tot ce e bun: on a mori de Mame (zerl.)110 In-
durare, mita, Ingaduinta: a but Dumnezen; oucoana,
ea a dumisale, lti da adApost st posmagl (Coo.)11 ® Buna-
vointa: al a de a-1 spune..., Iii bun, te rog, de-i
spune; scum sa !soot' .0 ell ma dueett de nude m'ati Mat
(ISP.) ¶ 4 Lucru bun prin excelenta: era ed (mom
de oasA din prloina carelet (aut.); mat blue sti se prapAdeascA
184
www.dacoromanica.ro
acolo In luptA, aeon sA nelga o asa de volute (113P.)¶0 pl.
Banatati, d bunatatart, lucruri bune, lucruri scumpe,
scumpeturi; mIncari bune, delicioase: taste bnnata- .
tile de pe lame eran seam In palaturile for (coo.); se c4ran
de dimineatA pine sears fel de fel de mInotirerl ales. ei de
bunatatnri (VLAH.) [lat. bonftatem].
BUNAVESTIRE N.- wow 1 CA.
BUNAVOfNTA (Cu art. bunavointa sau I buns-
veleta) sf. Bunatate aratata fatade cineva, purtare
binevoitoare catre cineva, Ingaduinta: tura agent-
tat! on multi% (BALC.); cacoana... Cu testa buns-veleta ee
avea se lehtimeteste... de (CRO.) [buna+voint.6.].
oBUNCHINf ( -mesa) vb. refl. Mold. A se trudi, a
se munci, a se chinui (RV.-CRO.) [comp. suclimil].
t BUNCIUC sr BUCIVC.
BVNDA (pl.-de) s I. 0 .a Manta de postav
lungs, cu mineci, blanita (cu piele
de oaie, de vulpe, etc.), pe care o
poarta barbatii 10) 652): el Warne
beetle SS De anneal Wei (c000.) ¶ 0 r.@
Mai adesea BQNDA, BONDITA Mold.
Bucov. Uri fel de pieptar facut din
piele de oaie, purtat de barbati Si
de femei: pllourt de femet... an Minds
inflorite paste earnest de in (VLAH.) (E 653)
[ung. srb. rut. b u n d a].
BUNDAR = BOND .R.
BUNDTTA., BONI:41'A (p/.-te) sf.
0 dim. BVNDA, BQNDA ¶ ®= BVNDA
0: trei Ungureni... en bondaele antnate
pe umere UGH.).
0 MINDRA = BQNDA.
BUNDUC me- BONDOC. Fig. 652.
OBUNDUTA (p1.-te) sf. Trans. 0 Bunda.
dim. BVNDA ¶ ® BIINDQTA-VIN-
TIMM = SCOROGOI
BUNEICA sf . Trans. (DENS.) * --
sALBATTE 0 [comp. srb. b u nik a
. ,rnits elarit ] .
OBUNTE, -ETA sf. Tr.-Carp. Buna-
tate: arete-se et oft de bltuzi san en bullet.
Ise.); De WO 11 intrecea, ant 1n Istetime oft
si dupA bnneta Incrului (RET.) [b u n].
ORUNGE.A.0 sbst. C) i Complex de
mai multi mulchi care formeaza Im-
preuna un frumos covor verde Si
moale ¶ ® Amestecatura de lemne ml
putrede, cu buruieni, cu spini Si al- Fig. 653.
tele, prin vai, In apropierea rlurilor Bunda
(vic.) [srb. b u ë j a k lager + b u n- (bonditti).
g e t].
BUNGBT (pl. -ete, -eturi) sn. a Padure deasa,
codru secular; desis Intunecos; SS vAd els de brAdet,
Innegrind urea ca o fatale% proaspAtA (VLAH.) [comp. alb.
bunk stejar"; ca formatiune, comp. brad-et,
stejar-et, fag-et, etc.].
BUNGETI*OR sm. Bucov. Mold. @ dim. BQN-
GRID ¶ 0 oar BUMBI$QR ®
BTJNGHIU sm. Mold. Nasture, bumb [sg. refit-
cut din p1. dialectal bunghi < b um b il.
OBUNGINEALA sf. often. (mos.) (VIum) 0 Cea-
ta, pieta, negura.
BUNIC sm., numeA (p1.-ei)sf . Tatal (mama) ta-
talui sau mamei, b u n a; 0 F: de cind (a lost) bu-
nice' Mau, de °Ind (a lost) buntea fate-mare, au trecut
multi ani de-atunci, e lucru foarte vechiu, e o po-
veste foarte veche.
BUNICEL, -ma adj. ® dim. BUN ¶ ® De
calitate mijlocie, potrivita: e un yin ¶ ® Maricel:
are strinsA o avere buniciea (CAR.).
BUNICUTA sf. dim. BuNIcA.
BUNIOARA sr Burrik-o4nA.
BUNI*OR adj. 0 dim. BUN: Doamne, Medea esti
asa de (eck); iron. imi vine sa va rup on (Until, de buni-
soars ce sinteti (CRO.) ¶ ® De calitate mijlocie, potri-
vita: a un yin ; tastes, bunisoara, cu cat Intl pi locos!
¶ ® Maricel, are o avers benisoarit.
(IR0.)
BUNT my- BONT0,N.
BUNT.4 we- amts.
BLTNTTNIC sm. Bucov. = BONTAS: an facet el
ce-a facet pi mi 1-au potolit pe (1 (OR10.1 [MS. b u n -
t ovs tih u].
0BUNVT adj. Bucov. Trans. dim. BUN. Bunicel,
bunisor.
0 BUNZALR = BONZ&R.
BUOR = BQUR.
BURIN (-nazi) 'vb. unipers. 0 A se cerne o
ploaie marunta $i deasa: fume a apol o lntoarce In
lapovitit (CRG.) [I) u r a.2].
B1JRA' (pl.-re) sf. 0 Furtuna, vijelie [vsl.
burjal
BVR.A.2 (pl.-re, -ri) sf. Q 0 Ploaie marunta
deasa: de arat nu era chip, Dina nu s o fndura Dumnezeu
sa des o ",de ploaie(BR.-VN.); (r): la cea dintliu Awde sageti...
se rtpSd orbeste on snlitele intinse (VLAH.) 11 ® Chiciura,
promoroaca: dacil In... ajunul Bobotezel e ye yomi,
vor f1 poame mutts (MAR.).
OBURAC sm. Maram. 4, Sfecla [rut.].
0BUR*CA sf. Ban. Trans. 0 Negura, ceata
deasa [b u r A2].
OBUR4ICA. sf. Ban. 0 = BUF4OA.
BURANGIC = BORANGTO.
BURATIC, OBLIRATEC sm. Mold. Bucov. farjs
BROW': de ce ati legit on total la lent ea buraticil
(ALEOS.).
0 BURAU sbst. Ban. Cascada.
BURB 0 ANA = BRoBoANA
OBVRCA' (p1.-0i) sf. /a 0 Mold. Bucov.
bungs, manta mare de panura groasa, ce se poarta
iarna: hydra tntr'o mohorIta, at eta De podn1 vaporului
(ALECS.) ¶ ® Mold. Bucov. Cojoc mitos (mai adesea
intorscu mitele afara): era ()data nn Tigan... care !labia
tot de lel colea, on bores 'a 'mete (ee.) 11 0 Trans. Ban.
Suman negru onae.) [rut.].
BURCA2 (p/.-00 sf. X Turta de malaiu oparita
si coapta In vatra.: puss ye baba de-1 coapse o
mare (FLoR.).
BURC44 sm. Bucov. Cel ce poarta bur c a': un
Tigan ... Imbla tot de lei cotes on buns 'n spate (sB.).
BURCUOARA (pl.-re) sf. Bucov. dim. BBECA':
el cutriera cu burcutoara sa PO spate din sat In sat (m.).
0 BUR CUT BORCDT
BURDAHAN... = BARDAHAN...: grozav w si ne-
satios gitlej (CRO.).
OBURDEIU (p1. -ele) sit. Maram. BORDBIII.
OBURDTC (p1. -ce) sn. Ban. FA Pieptar din piele d.
oaie.
0BURDI(H)QS adj. 0 BURDUHANQS ¶ 0 /
Insarcinata, bortoasa: se face burdioasa... de ed moart
fetele de Ms, nu alta (PAC.).
BUTIDUT (131.-nle, - uturl, -use) 871., 0 BURMA!,
BURD1Th (p1.-use) sn. ai
(pl.-usi) sm., BIIRDTJV
(pl. vuri) sn. p Sac pri-
rnitiv din pielea (mai
adesea a stomac)ilui),
cusuta, a unui animal
( capra, bivol, etc.) In
care se pastreaza sau se Fig. 654. Burduf.
transports brinza, fai-
na. seu, apa, untdelemn. etc. (i 654): o groaDa
adlaca de undo se smite apt cn burduful (cools.); an trines
Pe Titles.. Cu nu burduh de bivol, dept apt la tlntlnt (se.) ;
Oa don& burdufe de eirlvls(oi.vR,); luanisteburduse mart pentru
cArbuni, Monte din donti plot de blvd! (ISP.) ; (tins... se tine...
In burduvurl de Oslo sau de °Ewa (SEZ.) ; 6): brInsa bunt
In burduf de cline ow BRINZA; a dat burdnful cu brInza Cu
tot pa seama clinelni (PANN), a dat one in paza lupului;
a face de de Male, a snopi In Male ; a SO face de cave.
a se indopa, a se ghiftui cu ceva ; se siltura de se Bleu
burduf (RET.); Av de carte, toba de carte, Indopat cu
invatatura; de aci, adv. cu intelesul de plin",
Indopat", doldora": a pedants, adios burduf de Intl-
tatura (BAG.); reveni In tart burduf de teoril (GN.); a legs
burduf, a lega strins, &a nu se poata mica, a lega
cobzli ¶ ®j Foalele, sacul In care se Inmagazi-
neaza aerul la cimpoiu, la armoniu, la orga; se
face din stomacul vitelor sau din piele de miel, de
ied, etc. ¶ ® j Cutia de lemn, lada de rezo-
nanta a cobzei, chitarei, viorii, etc. ¶ 0 Piele
care, In timp de ploaie, apara picioarele celor din
trasura: yloaia batuse darabana pe burdnftil biting at tra-
Burn (vim.) ¶ ® Pielea de basica uscata care lnlocuia
pe vremuri, gempurile ferestrelor, bardahan, Bala.
www.dacoromanica.ro
BURDUFOS adj. = BIIRDIIHQS: Tamale, scurtnle, BUN-
Grosule 51 ~1110 I (TEOD.1.
o BURDIJH
pe- BIIRDDIt. BUR
BURDUHAN pa- BARDAH4/1.
OBURDUHANI BARDAHANT.
BURDUHANOS BARDABANos...
BURDURA* (p1. -se) sn. Bucov. dim. BuErngi (1..-
BIIRDDF 0): mie mi-i mine di car apt. en ...ail ista (sB.).
BI.TRDIJH9S 1. adj. Burtos, pintecos, cu
pintecele mare: Al un popi , Mint porch! In j08
(GOR.) (ghicitoare despre cocoa "); f. (despre fe-
mei) bort,oasa, Insarcinata: Tatareele cote burduhoase
le spinteea si punea copill Drill part (NEC.); pr. ext.
(despre lucruri): la deoi In brats cea plosea burduhotesa
01-0 faCoreate igit101111 (NEON.).
2. BIIRDDHPSI sm. pl. Trans. Flacaii cari umbla
pe ulite travestiti In ziva chid Incepe postul de
Pasti si cu niste nuiele de mesteacan, legate lao-
lalta ca o matura, bat pe tine Intllnesc In tale
(nc.) [b u r du h].
P
BURDVIU (p1.-ute) sn.
cla nota) re" la vioara.
j Coarda (a treia, care
BURDUJEL BunnusgL.
BURDUJT es- BURDUSI.
BURDVLEA sm. F Urn (mai adesea copil)
cu burta mare, cu pintecele umflat [b u r d u f].
0 BURDly BIIRDDF.
BI.TRDUEL, BIIRDUJBL stn. gi (pl. -ele) 871. 0
dim. BIIRDVF: se pomeneste cu un argat cat -i aduce on bur-
dusel de brInza.(ISP.) ; Burdujel Imflat, Umbla noaptea pe sub
pat (Fa.-eoa.) (ghicitoare despre plosnita")11 0 Piele
de nevastuica sau de carpe, dupe ce s'a jupuit.
BURDUW (-mese); BURDUJI (-Wen) 1. vb. tr.
Cl) A Indesa, a ticsi, a umplea tare (ca intr'un
burduf): unchiu-stn burdusea prepelitele (D..ZAMF.); at
burdusiti pamintul de grin usr.)q) 0 (F A bate sdravan,
a snopi in bataie, a umfla In bataie, o stropsi: Mt
cam 1311rdlialsi In spate (PANN).
2. vb. refl. 0 A se umfla (de umezeala sau de
stric)iciune), a se scoroji, a se coscovi ¶ ® Pr. ext.
A se umfla ca un burduf: lei am se eenumeti bolboro-
sind... colo se nmfla, is burduseste (VLAH.).
BURDUV we- BIIRDDF.
BURDUZ Ns- ETuRnvz -BunDvz.
0 BURE d HTTA. (p1.-te), BIIRECEIIIMA (p1.-se), str-
REcifigscA (M.-mite) sf. Mold. Bucov. X Coltunas fa-
cut din bucatele de aluat patrate lipite cite doua
laolalta: In Moldova se face bore on bob si Cu bliTeChita
(VOR.) [ngr. Iiiroupixt, rut. burek y, srb. b u r e k
< tc. b r e k].
BURECIOR sm. dim. BURETS.
BURENITA (p1.-te) si. siLvR.
BURETE sm. 0 fit Animal zoofit alcatuit din-
tr'un fel de sac lipit la baza de stIncile din mare;
acest sac are o deschizatura la partea superioara
$i un mare numlir de gauri pe toata lntinderea
peretilor lui; corpul lui e format dintr'un schelet
compus din tesatura mai multor fi-
ricele elastice; traeste in colonii si se
pescueste cu deosebire In marea
Mediterana, pe
tarmurile Gre-
ciei, Siriei $i
Tunisiei 655) ",
¶ 0 Scheletul
elastic al aces-
tui animal (sau
mai bine al u- Fig. 655.. Bureti.
nei colonii din
aceste anima- latm
le), curatat de materiile organice .si lasat citva
timp !rite° solutiune de acid sulfuric amestecat
cu mull& ape; e Intrebuintat pentru spalat corpul,
pentru stern tabla, etc.; ®: a stoarce ca pe-un dy.; boa
sau suge ca un ro, e un mare betiv ¶ ® Pr. ext.
Burete artificial, de cauciuc, Intrebuintat la toa-
leta ¶ 0 m Nume generic dat unor plante dintr'o
class specials de criptogame Care traesc In locurile
gunoioase, grase $i umede, sau ca paraziti, pe ar-
bori sau pe alte plante; unele din ele sint bune de
mincare (ciuperca, manatarca, etc.), iar altele sint
foarte otravitoare: muierea... friPse Wee buretl ce a-
185
BUR- !lase Den Wine (RET.) ; : dear n'am rattiest buret!! (ZNN.), (in Bucov.) si burete-de-roua." ( Collybia Escu-
Ana EWA', ciuperck cu palaria aproa-
BUR n"am Innebunit; a tau' distraint bureti am.), a sta Hu'k
mei° treaba, a sta cu gura cascata. Dintre speciile
lent a) ;
pe- membranoask, de coloare rosie-cafenie; create
cuDOSCUte la noi In taril, cittan urmatoarele:A.-ACRD pe balegar ai pe lemn putred ( Coprinus micaceus);
~-117TE,....-LAPTQS,~-PIPERAT, (r 662) ; A.-DE -RQUA2 = BURETE-
--.0-UBTURQS) = IUTARI ; ..BALosi,ciupercacomesti- DE-PRUND ; -- DE -SOC, ciuperck
bila alba, cu miros moale, gelatinoasa concaviitin for-
al gust placut; crea- mk de scoick,
te pe pamint In pa- ilt_ Aro, de coloare bru- ite
durile de fag ai de .c?" 41-5,1R-47, nk - roaiatica ;
brad ( Hygrophorus at%
create pe trun-
eburneus) ( 656); 'crtfrA-: chiurile batrine
--,BALosz BA- de soc (Ilir- ,e3'
Lon!, ;
CALUGARFATI,
BURETI-
ClU-
*04r - neola auricula
Judae)(I 663); ye
11,,,tzg-.1

perci foarte marl,

comestibile, cu pa-
!aria bruna - cenu- Fig. 656.
sic, cu carnea alba; Burete-balos.
Bureii-calu-
erase toamna pe ra-
dacinile ai trunchiul stejarilor ba-
trini; o singura ciuperck cInttu'eate
uneori pink la 15 kgr. ( Polyporus
rondosus) ( 657); anavrELE-
caLutai, ciuperck cu palaria cenu-
aie, verzuie sau roaiatica, cu miros
placut; create pe pamint Bras ai pe
balegar ( Coprinus 1 imetarius) ; ( kik/
658 ;BURVTELE-CERBILOR, ciuperck
veninoasa, de forma sferica., de co-
loare galbena ca lamiia sau galben-
bruna; carnea e alba la inceput, '
apoi devine albastrie, marmorata
ai In 'Irma bruna, cu un mi-
ros tare ai neplacut ; create
prin pkduri, vara ai toamna;
numita. In Mold. si baaina-por-
cului" ( Sclero derma vulg are)
( 659 ; ..-CRALVS0 = BIIRVTE-
Dorervsc ; ciuperck
comestibila, cu gust placut, foar-
te ramificata, la Inceput alba, Fig. 659
apoi ghlbuie, create toamna pe Buretele-cerbilor.
trunchiul copacilor batrini din pkduri; numita
ai burete-de-conopida" ( Hydnum coralloides);
~-cRET2 RAMITRVLE; .. -CTLET3
CONOPIDE2 ; 4 = TOGMAGVLC) ;
DE-BCBA -PUCIQS; -DE-CABA CIUPERCA;
..-DE-CONOPIDA1 = -CRET1; BURETE-DE-CONO-
PIDA2, ciuperck comestibila, de coloare alba, cu
tulpina groasa, din care pornesc ramurele dese
ai ascutite, goale Inauntru al fragile; create prin
padurile umbroase al umede, mai cu seams In
pkduri de brad; numita. si barba-caprei", bu-
rete-cref", cretiaoara", cu-
ralice", NIA-miter, melo-
eel", opintici" sail togma-
gel" ( Clay aria coralloides ) (
660 ; MR. (PAC.) CO-
CiRLE; ~-DE -L5SCA BABITA;
~IDE -WM (PAC.) VINETICA-
CU-LAPTE; ... -DE - morrEacAN,
ciupercli comestibila, cu miros
aromatic, cu palaria carnoasa de "lb-
coloarea scortisoarei, cu picio- Fig 66o. Burete-
rul, got inauntru, de coloare de- conopida.
ghlbuie; create pe pamtnt, In pkduri, In gramezi
mai maxi; numita ai pliniaoare" ( Cortinarius
cinnamomeus); . -DE-NUC, ciuperca, cu carnea
alba. cu miros patrunzator ai
cu gust placut; palaria, galbe-
na-roaiatica si prevazuta cu solzi
bruni, are forma unui evantaliu;
create pe trunchiul nucilor, fa-
gilor $i ulmilor din pkduri; nu-
mit ai (burete-) pastrav" sau
pastrav - de - nuc" ( Polyporus
squamosus) ; (1 661); ~ -DE- Fig. 661.
Burete-de-nuc.
PRIMO, ciuperck comestibilli, cu
gust cam amar, cu miros foarte aromatic, cu pa-
laria galbena-cafenie; create In grupuri prin ph-
duri, de la primavara pink la toamna ; numitk
www.dacoromanica.ro
id - DE- SPIN', -t
ciuperca comes- Fig. 662. Fig. 663.
Bureli-de-rout. Burete-de-soc.
Fig. 657. tibila., dulce la
gare§ti.
gust al fhrh nici un miros, cu palaria cenu
hie, purpurie pe margini ai verzuie sau ghlbuie
la centru; create pe pamint, ,Th
prin pkduri (Russula grisea) ; r:14114.1
NICORETE; ~-DE-
ciuperca cu palliria
STEJAR',
bombata, de coloare purpurie,
putin catifelath; create prin ph-
duri ( Boletus purpureus) ;
-DE-STEJAIta, ciuperca rosie ca
singele ce create pe trunchiul tsurete-de-stejer.
Fig. 664.
copacilor, mai ales pe stejar;
658..hiBu-
din ea se extrage aka numitul cleiu de stejar"
(Fistulina hepatica) ( 664); ..,-DE-FrvEarTA
= peAstuEELE; DOMN$SO, ciuperca cu palaria
aproape membranoask, de coloare galbena; create
pe drumurile de la Gimp; nu-
mita (in Trans.) 51 burete-
craiesc" ( Bolbitius !moats) ;
-DULCEi = VINETICA-CU-LAPTE;
-,-DQLCE2 = R/..9C0V ;
-PLocos. ciuperca cu palaria gkl-
buie-roaiatich, a carei came con-
tine un suc laptos alb ai foarte o6.e-
acru; create pe pamint, mai Fig. 665.
ales prin padurile de mestea- Burete-flocos.
can; numitk (In Mold.) al flo-
Et:MEV-DE - coael" ( Lactarius torminosus) (f 665); -oaD-
0/ten. Ao BEN', una din cele mai bune ciuperci comestibile,
cu carnea alba, spre periferie
ghlbuie, cu miros placut ai gust
putin piperat ; create in gru-
purl mici prin padurile umbroa-
se de fag, de brad ai de mes-
teacan; numita ai galbinele",
galbiori", unghia - caprei"
sau .,urechivaa." ( C anth arellus
cibarius) (' 656); GAL-
BEN' = ITJTARI; ~-GALBI- Fig. 666.
SOrt, ciuperck a ckrei came Bureti-galbeni.
tontine un suc laptos care devine tnai tirziu acru;
create toamna prin pridurile umbroase ( Lactarius
aurantiacus) ; .--NgoEu= PUTEAv® ; BURETE-
LE-QILOR. ciuperca comes-
tibila cu carnea albieioasa,
putin amark Si cu miros
placut; e compusa din mai
multe palarii neregulate ai
legate intro ele, de coloare
bruna ghlbuie; create pe sub
brazi Si pini, prin muachi,
In grupuri mars, mai ales Fig. 667. Buretele-oilor.
toamna ( Polyporus conlluens) (
667) ; E. -PESTRIT, ~-$ERPEBC, BU-
RETELE-SaRPELITI, BURETE-DOSINESC- 'V ;P
NEBTIN (pAc.), ciuperca foarte veni-
noaso, cu palaria de o coloare rosie,
frumoash, acoperith mai adesea de
pete alba; create pe pamint, In ph-
duri; numita (in Mold.) 51 palaria-
aarpelui" ( Amanita rouscaria ) (121
668); -P1JCIOS, ciu- Fig. 668. Bu-
perch de o forma ciudath, cu piciorul rete-pestril.
lung de 12 -14 cm., de coloare alburie, In virful
186
caruia e asezata palaria conics, foarte scurta; virful degetelui: pared -mi lipe5te ..ale degetelor de-o BUR-
mirosul puternic, foarte urit, al acestei: ciu- mind =oak teapana si race (DLVR.) ¶ 0 Centru: bund....
perci, face ca s& fie descope- Bind dealt Coate %rile mai departs de ...n1 Imparatilt BUR
rita de la distanta, atragind (Caw.); 1)1 pamIntultd, mijlocul, centrul parnintu-
in acelas timp mustele $i alte lui, uncle poporul crede ca este o deschizatura prin
insecte, cari maninca pulpa care Se poate duce cineva In lumea cealalta: $i
continuta in alveole; numita merse si merge pint ce ajunse deasupra ...Mal plimIntunit
$i burete-de-hubs ", botiti" ION.) ¶® F om mic $i bondoc, pitic ¶ 0 )It 111
sau .,bozuz" (Phallus impu- morn, gaura din mij-
dicus) (] 669) ; -Rosul, locul pietrei zaca-
ciuperca rosie, cu palaria car- toare. prin care trece
noasa $i piciorul virtos; creste fusul de her ¶ 0 *
prin foile cazute din padurile EuracoL-EREI, planta
de fag $i pe cucuruzii de pin - 44 ierboasa cu flori foar-
( Mycena strobilina); (L1 670) - te mici, albe sau
- ROSua = vniETNA -co-LarrE ; Fig. 669. rosiatice, dispuse cite
sEEEBscl, ciuperca comes- Burete- pucios. 3-5 In mici umbele;
tibila, cu carnea alba $i creste prin mla$tini; Fig. 673. Buricul-apei.
moale, cu gust $i miros e numita. $i umbre-
placut; numita $i pala- luta-de-apa" sau umbreluta-de-balta" (Hydroro-
ria - sarp elui" ( Ag aricus tyle vulgar Ls) ( 673); auaTcuL-pAmprruLui =
procerus, Lepiota procera) marda-pAbiguit [lat. umbilicus].
( 671) ; -mime BURICA ( -io) vb. tr. $i re fl. ABURc [a b u r
= BuRzTE-pEsTaIT ; c a -1-buric].
TEETS FLOCOSEL ® ; BURICAT ad). Ourguiat, umflat [b u r i c].
EnEpTELE-vAcri, ciup erca BURTU (p1. -le) sn. But oias, vas mic din doage
comestibila, cu palaria (mai adesea pentru rachiu : el dormea deasnpra bu-
carnoasa, de coloare gal- rielor goale (EMIN.) ; Am un Si 'n el tin Vin si rachin
bena-rosiatica; creste pe Fig. 67o. Fig. 671. comas (ghicitoare despre ou" [blg. burl j a].
pamint, In padurile de Burete- Burete- BURLAC sm. Holteiu, barbat Minas neinsurat:
brad $i de fag ( Lactarius ropt. §erpesc. era vechil la Leonida. m Grec batrIn et, 51 cam Intr'o nreche
subdulcis); vJN1AT, ciuperca comestibila, de (VLAH.) [MS. burlaka].
coloare violeta-inchisa, cu carnea moale, fare BURLACI (-open) vb. intr. A raminea b u r-
nici un miros; creste izolat printre frunzele us- 1 a r, a duce viata de holteiu.
cate din padure (Cortinarius violaceus) ¶ ® lc-- BURLACIE s I. Starea de olteiu, de burla c,
Capetele umflate ale butucului de la rotile caru - de om neeasatorit: Lao bunA 'nsuratoare El, tact vorbA,
lui. In care shit virlte capetele spit elor ('w- Ex:4,1,A s'a gindit, Ca sa pule brallciei $1 nevollorstIrsit
[lat. vulg. *b oletis = clas. boletus]. (VLAH.).
BURETB L sm. dim. BURETEC). BURLAN (p1.-ne) Sit. 0 Tub, teava
OBVRFA. (73/,-ie) sf. O Ban. X Mincare facuta de metal prin care se scurge, de-a lungul
din burta de vitel, tuzlama T 0 p1. B oarf e, zidurilor. apa din streasina unei case,
catraf use. urloiu ¶ ® Cilindru, tub de tinichea prin
BURFAI Caen), BURFALI (-Mesa) vb. intr. Ban. care trece fumul de la o sob& de metal In
A scotoci, a cotrobai. eosul casei ( 674): coloana cilindrica de
BURFAN sn. Ban. = BARDARAN [comp. BOR- olane la sobele tle zid: crivatul urlit In ,wele
EIAN, BGRFA]. sobei (BR.-VN.) ¶ ® Scoc facut dintr'un lemn
*BURGILEZ ,-EzA (pl. -ze) adj. $i sm. f. Orasan, gaurit dealungul, prin care curge apa
eel ce face parte din clasa mijlocie, in opozitie de din izvoare sau din cismele ¶ ® Tub
o parte cu nobil", boier", de alts parte cu O- rilindric, gros, de forita sau de beton
ran" sau muncitor" [dupa fr. bourgeois]. Intrebuintat la canale ¶ 0 pl. Tevile
*BURGHEZIE sf. O Calitatea de bur g h e z 11 de lemn care unesc capacul cazanului
0 Clasa burghezilor, class mijlocie. de spirt cu gura tevilor de amnia ale Fig.. 674.
*BURGHEZIME st. col. Clasa burghezi- putinei racitoare (CIAUB.) ¶ 0 = BURLVIO ¶ Burlan.
clasa mijlocie (intermediary intre nobili-
1 o r, 0 Efi Manseta.
BURLESC I. adj. De un comic peste masura
me" $i taranime").
BURGHIA. i, (pl.-4e) sn. C) "Fr' dim. BUR-
GEN'.
2. sm. Ban. .01$ = PREWAR.
.
de exagerat, caraghios, grotesc: nu vede nimica ridt-
cut sau ea In povestirea sa; As' stil
2. sbst. dr Gen, stil burlesc, in care personagiile
inalte se exprima Intr'un mod trivial $i provoaca
OBURGHIE sf. Ban. We, = BURG= 0 [srb.].
BURGHTU (p1.-30) sn. ® ,P= D- risul prin acest contrast [fr. < it.).
nealta a tImplarului, dulgherului, ro- 0 BURLING sin. Trans. 7.k 0 Purcel grasut, gra-
tarului, dogarului, fierarului, etc. cu sun ¶ ® Godac de pore mistret, [sas. brelen k].
care se gaureste lemnul, fierul, etc., (4 BURLITA svamiTA
sfredel, spitelnic; forma variaza dupit BURLU TVRLU.
diferitele trebuinte: spiral, on lin- BURLVIU (pl. -uie sn. C) Lemn
Birk en vIr/ ( MI 672) ¶ ®* BuRoam, gros de 6-8 cm., gaurit dealun-
nume dat de popor celor trei stele mici .gul pin& aproape de unul din ca-
din constelatiunea Vizitiului, numite $i pete, unde se face o gaura laterala;
Sfredelul mic", Sfredelul parnintu- Fig. 672.
se pune In vrana butoaielor cu vin,
lui" coin [ tc. burg y]. Burghie.
ca sit rasurie, mai ales dud fierbe
BURIAN sm. BMW. vinul (RV.-CRG.) ¶® Gitul pilniei (j
(p/.-se) sn. dim. Bum. 675) ¶ ® '0;), Gitul crintei, pe unde Fig. 675 -
BURIC (p1.-ce) sn. ® Cordonul ombilcali se scurge zarul, chid se framInta B. Burluiu.
prin care pruncul se nutreste in pintecele mamei ; caul (BUJ ¶® Cilindru de sticla
Q: ooEiftil on mow multe Amine (sau moare) na ~til no- la o lamps cu petrol, sticla de lamp& [comp.
mist; se zice chid doull sau mai multe persoane iau BURLAN].
asupra-$i sa lacy un lucru, pe care unul singur 1-ar OBVRMA (pl.-me) sf. Ban. Verigheta, inel de 10-
fi putut face, dar care ramine totusi nefacut 11 godna [srb.].
® Cicatrice ce ramine In mijlocul pintecelui pe BURNICRVT sbst. (corm). = Bi1TNclITA2.
locul unde s'a Mat cordonul ombilical; Q: °data BURNITA ( -ltd) vb. unipers. t A bura: Iwo
vede nasal all linulni (zNN.), alt.& data nu mai dal de posontoriti 13=4011 (DLVRJ [burnita).
asa noroc, de asa prilej favorabil ¶ 0 ...la degetului, BVRNITA (p1.-to) sf. 0 B u r it dr, ploaie,
187
www.dacoromanica.ro
BUR- ploaie marunta i deasa [comp. $i slov. b u r-
n I c a furtunal.
BUR BURNVZ (p1.-ze, -surf) sn. .9. 0
*Manta lung& de lIna, cu
gluga, pe care o poarta A-
rabii, $i mai ales Beduinii
( 676): Pe rogojinit stau ghe-
multi cliiva Arabi InviiIiii In .45
mote (ALECS.) I ® Manta mare
cu gluga (In Dobrogea)
Mold. Pieptar de piele de
clrlan, cusut cu flori $i flu-
turi (RV.-CRO.) 11 4 SCUrteia.,
cataveica pe care o poarta
tarancele (in Basarabia)
[ fr.boOrnpuS II 0-
4 te. burnuz].
BURSA (p/.-se) sf. ® IF Fig. 676. Burnuze.
Suma acordat& (de obiceiu
prin concurs) lunar sau anual unui student pen-
tru studii $i Intretinere; pensiune gratuity (In-
tr'un internat) $i dispense de taxe acordate unui
elev de liceu sau unui student ¶ ® 140 Institutie
publics unde se negociaza rente de Stat. valute
straine, efette comerciale sau marfuri: bursa de
corned; bursa de ceriale; agent de ¶®
tul cu asemenea valori; a inn Is , a cumpara $i
a vinde efecte publice sau de comert, autInd sa
realizeze un cl$tig de pe urma urcarii sau sca-
derii valaoriilor T C Cladirea In care se fac aceste
alaceri ¶ ® Timpul zilei cind se negociaza ase-
menea valori ¶ ® Bursa munch', institutie care
contribue la organizarea armonica a breslelor 01
la recrutarea muncitorilor [fr. b o u r s e].
*BURSIER 1. stn.' 0 * Elev sau student care
a ubtinut o bursa.: nu mai merge en veohea
ratnul sA se mash sA traeasca tunottonar gi sA alma pen -
stoner (CAR.) ¶ 0 146 Cel ce se o cup a cu afaceri de bUrgt.
2. BIIRSIRA (p1.-re) sf. * Eleva sau student&
care a obtinut o
bursa [fr.].
BURSOACA
Sf. = MOHQR.
BURSVC SM.
74k Animal ln-
cetinel i pacinic
care are ceva din
1nfati$area ursu -
lui $i ceva din a Fig. 677. Bdrsuc.
porcului; corpul
Bros si greoiu,
sustinut de niste picioare scurte, e acoperit de
per' lung' $i aspri; capul, lungaret, e terminat
printr'un fel de rlt ca al porcului, e alb cu clout.
dungi negre de fiecare parte a botului; sta ascuns
Yn vizuina lui toata ziva $i iese numai noaptea,
cu mare bagare de seama, ca sa-si caute hrana
alcatuita din $opIrle, cirtite, melci, viermi sau din
radacini, ierburi *i poame; iarna sta amortit In vi-
zuina lui; e cunoscut $i sub numele de viezure"
(Metes taxus) (ril 677): II somnorosi earl lea name'
noaptea din visuini (coos.) ¶ ® (J)
Bondoc, om (sau copil) gras $i
greoiu [tc. borsu k].
BURSUCA (-no) 1. vb. refl. A
se Infuria, a se umfla (ca b u r-
s u cu 1) de mtnie, a se burzului;
a se bosumfla: ma 'Warta' si mA bur-
Meal Dean Use (RET.).
2, vb. tr. Moran,. A umfla: Veve-
rita, oestriti, Nu umtla, Nu bursuca
(intr'un descintec de museatura
de $arpe) (BRL.).
BURSVCA sf. ds Mica planta
ierboasa, ale carei flori, de un vio-
let Inch's, sint Ingramadite In
forma de spit la vIrful tulpinei,
creste pe locurile stIncoase (Bart-
sia alpine) ([j 678).
BURSUCEL sm. dim. BURS
I 2 .
BURSVNE sf. pl. Mold. Un fel de ruginti ro-
www.dacoromanica.ro
sie-portocalie, cu pete lucitoare, ce se gaseste la
munte, pe plraie; se Intrebuint.eaza la facutul
vapselei negre ($EZ.).
BVRTA (p/.-ti, e -to) sf. 0 Q F Partea
corpului (la om si la animale) In care se all& sto-
macul si intestinele, pintece: durere de calul insert
de da ou burta de pitmlnt ()SP.) ; parcA ar fi ras o de gallin
(DLVR.); IF) : are ochil mai marl dealt burta, Se zice despre ci-
neva fcarte lacom, care ar dori s& Inghita mai mult
decit poate; de papa, care e obicinuit s& ma nlnce
$i sa bea mult; a face burta butte gi aura pttnie, a bea
far& masura (despreun betiv); a eta cu burta la mare,
a sta culcat pe spate, trindavind; burta omului n'are
fereastrA, sA se matt ce a In ea, omul poste sa manlnce
once $i oricit, nu-1 $tie nimeni, se zice mai ales
despre aceia car' fac economie la mincare, ca sa fie
mai bine Imbracati; e cu burta mare, e bortoasa, cu
bortul la nas ¶ 0 Pielea abdomenului (la anima-
lele bovine): clorbA de ¶ ® Pr. anal. Partea ro-
tunjita, umflata, mai ridicate a unui lucru; ro-
tunjime, ridicatura: se batch bettgorul prin ambele Baur'
ce an strabStut nuca din m, In (ISP.); bunts butoiului;
sloara menial lace ss, end nu e bine intinsa, tilnd pros
Brea: apa... ocolind In suvite argintit burble de atetria (DOM.);
Pr 5i AMID ® ¶® F strivrA-vnnnE sm. Burghez (ter-
lyso Nego- men de dispret,) ¶ ® Burtii-versime sf. col. Burghezii
(in Inteles dispretuitor).
BVRTA-VERDE... so- BunTA 00.
BURTEA sm. Porecla data unui individ cu
bur t a mare, pintecos: , groan", FarA caul (GOR.)
(ghicitoare despre sacul cu malaiu").
BURTICICA sf. dim. BVRTA.
BURTOS adj. Cu bunts mare, pintecos.
OBURTVCA. sf. Gaura facuta In ghiata, pro- ssoo
duf, copes''.
Mamma: Ro- OBURUT ( -rue) vb. unipers. 0 A bura [b u r a].
BIJRUI4LA sf. Olten. tow.)
0 Ploaie marunta, bura [b u-
r u i].
BURUIAN, SHRUM sm.
Bur uien i (In Inteles colec-
tiv), ierburi: de ear uses mat bine
barulanul, clot are de glad sA des
pitied vial (ISP.).
BURUI4NA., 0 BURDINA
(p1. -lent) sf. * 0 Planta ier-
boasa care creste, far& a fi
cultivate, pe Gimp, pe locurile
semanate, prin gradini, etc.,
iarba rea, iarba salbatica, ba-
larie: IngrAdirile se pArAdueso, ph-
mIntul s'acopere de buruianA (VLAH.); Fig. 679. Buruiana-
burniana oresouse mita at abia se de-cinci-degete.
mai ssiirea In fund (coon.); 0: bu-
rulana proastA create si pe plata sau burulana rea create si
In drum; burnieni se game el In grAdlna cea mai lama;
SA Riede de toate burulenile (PANS), despre cineva foarte
fricos, care se sperie $i de um-
bra lui ¶ 0 Iarbli de leac,
planta Intrebuintata ca mijloc
de vindecare: chemA pe ImPara-
teadi 51-1 date burnienile sA le Darba
51 sit le bea (ISP.) 110 "-CIMEASCAI
BRBIIII; ,-efirrEascA2=TRE-
12ADATOARE'; -,0-DE-4BUBA =
PAML4II; ..,DE-CEAS-RATJ = VE-
TRICE ; DE-CELFERIT=VEN-
TRILiOA 0 .+-DE-OINOI-DBGETE,
plant& ierboasa, cu tulpina $i
frunzele acoperite cu per' lung',
cu flori marl, galbene, dispuse
Intr'un corimb la virful tul-
pinei; numita $i gainutr,
galbenuse" sau scrIntitoare"
(Potentilla recta) ()1 679); 'Fig. 680. BuruianA-
-DE-DALACLAHNICIQR; --DE- porceascit.
FRIGURI' TRAISTA-CIOBANIILIJI;
~-DE-FRIGURIt = LAPTELE-MCIILIII,; DE-
Fig. 678. PRIM:IRV ow FRIG (1 BOGLARI; ss, -DE-IN = LI-
BursucA. NARITA ; .-DE-LIINGOARE, BURIIWA-LDIGOAREI.--
LEUSTEAN; -DE-NEGEI1, BLTRITIANA-MAGAREABCA
AIQR2; ~-DE-NEGEI2 = LAFTELE-CTINELIII,;
188
 -DE-NEOBI3 LAPTELE-COCULIIII; -DE-TRINJI-=
itautA-DE-soAzontA; --poRcE4scA, planta ierboa-
sa cu radacina groasA, cu frunzele
acoperite cu pert albs si aspri, cu
flori galbene, dispuse In capitule
(Itypochorris radicata) (] 680);
-pucioAsA = watA-PuTuRo4-
sit; BURIILANA-SURPATBRLI, mica
planta ierboasa, de un verde-
deschis sau galbue, cu flori ver-
zui; nurnita. si bo$oroaga" sau
sincerick" ( Scleranthus annuus)
(' 681) ;BURIIIANA-VIF...RMELITI
PIINGULITA ; BIIR17IBNI-DE-CEL-
PERM = VENTRILICA; 13IIRII1101-
330?dn$TI = VlzboActit [sl. b u r-
j a n ül. Fig. 68x. Buru-
BTJECUIENTTA sf. d. = !BLOB iana-surpMurii.
[buruianal.
BURUIENOS adj. * PIM de b u r u i e n i:
Ard movili burnienoase, scotind tumor! contain
BURUIENUTA sf. b= siLvR [b u r u i a n a].
BTJRTJNCITJC, Brrautrai(v)o = BORANGIC.
BURUNITA. sf. = sxlmR [b u r u i a n a].
BURZTJLUT (-nese) 1. vb. tr. 0 A sblrli; (E): Pin'
acuma 'n Cara-aceasta, Nol ne-am burzuluit crusts
® A Int/mita., a rascula: putinit cart scapark en vista...
burzulniserit norodul (NEGR.I.
2. vb, refl. ® A se sblrli ¶ ® ® A se aprinde de
minie, a se infuria, a se otarl: paces fu Inchetatit, Intro
soil! burzuluitl, min o siirutare (ON.) ¶ ® A se IntarIta,
a se rtiscula, a se revolts: 'owlet_ SS
urlt de tot Impotriva obladuirt) nemtesti (GRIG.) 7
strica (vorb. de vreme): tntr'o mart, MIMS SG burzului
din senin [ung. borzolni].
(DEM.)
BURZTJLUIALA. (p1.-1611) sf. ® Faptul de a
(se) burzu lui c) e Rascoala, revolts: nu
dri
mull dual bursulniala ungureasca (GRIG.).
BUSIOC = BUSTJIQC.
OBUSNA,BVSTA adv. Mold. Bucov. numai in es pr. a
da m, a navali, a se repezi undeva pe neasteptate: on
ce aer speriat dan buena 'n odale qt -ml Mania usa
MU dam busta In casa la baba (CR0.1.
.BUSOLA (p1.-1e) f. 15 Instrument de fizickal-
catuit dintr'o cutiuta cu un ca-
dran In centrul caruia se misca,
pe un fus, un ac magnetizat ; vlr-
ful acestuia is totdeauna three-
tiunea nordului magnetic si in-
dica astfel pozitiunea aproxi-
mativa a tuturor punctelor car-
dinale; busola e indispensabila
navigatorilor si exploratorilor:
ea le permite, cu ajutorul unor
corectiuni, sit se calauzeasca. Fig.682, Busoll.
In tnijlocul marilor sau al regiu-
nilor necunoscute (52 682): Busola drnmul la pol
i-arata (aLx.) 11C) marina pm COMPS MABIN ¶ ®
® Calauza, cIrma, conducator: staturile tale imt
vor sluji de [fr.< it.].
*BUST (p/.-tort) sn. ®A Sculpture care tufa-
ti$eaztt capul, gltul $i pieptul unei
persoane, far& brate (0 683)
Pr. ext. Capul $i partea superioarit
a corpului unei persoane [fr. < it.].
OBUSTA No- aysNA.
BUSUI9C I. sbst. 4 0 Planta,
originara din India $i China, mult
cultivata prin gradinile noastre pen-
tru mirosul ei caracteristic, foarte
placut; are frunzele lucitbare, din-
tate $i de un verde frumos; florile
shit mici, albe sau trandafirii; dupa
credinta poporului, busuiocul aduce Fig. 683.
noroc la casa omului si e un simbol Bustut lui
al dragostei; preotul stropeste a - Eminescu.
ghiasma cu un manunchiu de bu-
suioc, tar tarancele 11 pun ca podoaba pe la i-
coane ( Ocimum basilicum) ([j 684): o Polloinara.
bicarCata au meat st flori de sub imam ..MIntnitorulnl
(EMIN.) ;(0: pentru baba... fate el (era) m de pee la
coane (cao.); (9) a dregs ~n1 (mbra), a cants. sa. In-
drepteze o treaba (dun& ce a suparat pe cineva:cu BUR-
vorba sau cu fapta ¶ ®.r-
DE -CIMP' = BOSOM-SALSA- 131.1
TEC1; ",-DE-CTMP2, IIL-
CFABILOR APARATOARE ® ;
-ROW, plant& cu flori
mici rosii asezate In spice
lungi care atirna In jos ca
o toads; originara din In-
dia. e mult cultivate In
gradini ca planta ornamen-
tals; e numita. $i bujor",
motul - curcanului" sau
nasul-curcanului" ( Ant a -
rantus caudatus) (f. 685); Fig. 68.1. Busuioc.
RQ$U1, -sAmeerEc,, planta cu tulpina aco-
(ALECS.I
(ALECS.)
Fig. 685. Busuioc -ro§u. Fig. 686. Busuioc-sAlbatec.
bursuluisera
®® A se perita cu peri scurti, cu flori violete sau ro-
siatice; numita si busuloc-de-cImp" iarba.-
neagra" sau sopIrlaita" (Brunella vulgaris) (
686); -- SALBATEC' = LIIPOATE; ..IIL-STX1P131.111
MATACIUNE Q.
2. mIISIIIOACA Si. Si adj. Mold. (Poama ~), varie-
tale de struguri foarte aromatici, struguri WWI*,
trtmlioastt: due Intr'adins porundi sa se lase butuoll...
cu Puma m (ORL.) [bIg.bosiljok,srb.bosiok].
(VI-A11.); tBUSURM4N sm. = MIISIILMAN [rus.].
Bi.j§1 sm. ®t Pumn; pdstrat astazi numai in
loc. (a nmbla) de-a bustle, pe brine!: oind no copil, care
twee nmbla In ploinare nmbla de-a bustle, se erode ea yin
rude% (MAR.) ¶ ® Mold. Bair. Bulgare (de pamInt, de
zapada, etc.) [comp. BROS] ¶ ® Numele fiechreia
din pietricelele cu care se joaca copiii In jocul de-a
busit sau In oust, numit In Muntenia In-cinci-
pietre", In Often. cirica".
OBU*2 sm. Trans. .e. Ciorap Bros de Una [refacut
din p/.busi < sg. *bus <lat.byssus].
BI.J$.4LA (p1.-011) sf. Lovitura cu pumnul:
ausl... nn sgomot grozav, ceartil, palms, basalt, tipete (CAR.)
[b u $ i].
BUW).N sm. 74 ® Varietate de boi sau cal,
mici $i Indesati ¶ ® ® Ban. Om mic §i Indesat,
bondoc [srb. buta n].
0BUSCAN SM. Ban. = &WEAN.
OBU*DI = BUM.
BUST (-gen) 1. vb.tr. A lovi cu pumnii pe cineva,
a ghionti; a ImbrInci; a izbi pe cineva cu putere
de ceva: wet as to buseasca eel nandralai prin omit P (crio.)
$. vb. refl. 0 A se ghionti, a se lovi cu pumnii
) ® A se izbi: Mach% pe ape qt pe marl busindu-se
de Sand (FLOR.) .[b u s; comp. Ins& big. b u t 5, srb.
slay. butit i a lovi Cu pumnul, a izbi"].
BUSITURA (p1.-turi) sf Faptul de a b u 5 I,
lovitura cu pumnul, ghiont; Impinsatura: numal eu
ptill cite busituri am mIncat ( ALECS.).
BUBMACHTU sm. Mold. la Un fel de pantofi
far& chlclie (purtati mai ales de femei): busmachil
Mooch Tara sgomot pe granitul marginilor de trotnar IIRG.)
[rus.b atmalcd].
BUNT (-nem) vb. intr. Often. ® A navali, a
da navala ¶ ® A tlsni, a izbucni.
*BT.I*ON (p/.-oene) sn. $omoiag de pale sau de
fin cu care se freach calul pe par [fr. b o u c h o n].
OBU9S adj. Ban. Grunturos, bolovanos (despre
pamint) [b u s9.
BUSTE4N, Ban. Trans. BUSTAN, Mold. BuSTMAN
sm. 0 a Trunchiu de copac tftiat si curatit de
189
www.dacoromanica.ro
BUs- craci ( 687 trecu prin piste paduri
butte usP3 ; Basest. uo bustfban putregAlos,
Cu bugtenii ca Panie (ALECS.) ; luaram ou not... o butile4 on yin de eel mat
bun (0000.) [rus. butylka, rut. butelka].
BUT II soobegte Cu ce poate gi-I face urdinig *BUTELIE sf . Sticla, butelca:
(CM); 6: a dormi, a rambles (molt) o de sampanie ¶ (:) /4 de Leyda, a-
a dormi butuc, neclintit, nenii$cat, parat electric condensator; mai
fait a da semn de viata: tineril fare multe butelii de Leyda reunite
grill dorm bustean (CAR.) ; clod se Intoarse formeaza o baterie electrica ([
la pavane, gist pe toti mortf, bustenf 690) [fr. bouteille].
asp.) 9 0 Fro Butucul rotii. BUTELNIC (p1. -ce) sn. Woo Sfredel,
BUTT ( -teac) vb. intr. 0/ten. spitelnic, burghiu mic Intrebuintat de
BII$NI. dulgheri, de rotari,etc.
BU*TIHAN err- BUSTRAN °BUTT (-teso) vb. intr. Mold. Trans. ®
BK.T$TINA. sf. Trans. 0 Negura, A se revarsa, a tl$ni ¶ ® A da navala,
ceata (PAC.) onc.) Fig. 687. a se napusti. Fig 69o.
OBUT' sbst. Tr.-Carp. Necaz, Su- Bo;,,teao. BUTIC (pl. -ice), BUTNI (p/.-ige) sn. Butch..
parare; In ,s,u1, In ciuda, in neca- Trans. ((DENS.)) R. Vas de doage, Cu ca- de Leyda.
zul : Cu !Amin de la Brasau, Miii, badita, 'n 111 tau pac, In care se mulg vacile sau se pastreaza. lap-
(IK.-BRS.). tele [b u t e].
BUT" (p1. -tail) Sit. O CiosvIrta, coapsa de di- BUTICTCA. (p1.-leeie) sf. dim. BATE.
napoi cu tot piciorul (la animalele ttiate spre a fi BTJTIE PP' KITE.
consumate): caprele shit gioale de la ..urlle de of !Acute BUTTLCA. ow- BuTBLVA.
PastramA (FAME.); pr. ext. came din coapsa de dinapoi : *BUTTRIC adj. Acid acid gras, lichid, cu
se, lef nue tic& el instate de 'rack (DRAGH.) ¶ ® Coapsfi miros de unt rinced, care se gase$te In untul
de cal: Arms, cai eclat rupte, Urlete si gust de singe
211 vechiu [fr.].
(D.-ZAMF.) [te,l. *BLITIRTNA. sf. 2 Unul din principiile grase
BUTAC adj. $i sm. (:), (Bou) cu coarnele scurte ale untului, este format din acid butiric $i gli-
si groase ¶ 0 (0 Prost, timpit: dar bun de cap cerina [fr.].
(MAR.) lung. b u t a]. "BUTIROMETRU (p/.-re) sn. Aparat pentru
BUTAR sm. 0 ® Dogar ¶ C) d Cel ce arc masurarea cantitatiii de unt din lapte [fr.].
In seama lui butile cu vin dintr'o pivnita (bole- OBUTI4N, 0 HUMAN (pl. -ne) sn. Trans. Bu-
reasca) : plvnicerif gi ~It se coborfrit sub DoIrd moos., toias : °neva care marl Imamate on butt gi au bu-
[b u t e]. Chine (RET.).
BUTARTE sf. ®t Dogarie, mestesugul si ne- OBT..TTN4R sm. Mold. Trans. 9 Dogar, cel ce face
gotail de butoaie: BA buti: Am un po/oboo: dacA se stria, nn-I poate nloi un
facia scoalli de teslarfe el butnsriu toemi (00R.) (ghicitoare despre ou") [germ.
de satul lui (JIP.) Buttner].
[b u t e]. OBUTNARIE sf. Mold. Trans. e lzse Meseria b u t-
BUT.4$ sm.. Ra- n a r,u 1 u i, dogarie; locul unde se fac buti: Pe
murica thiats dintr'o ling& lucrul elmpului, mat stilt qt... butnArta (GN.).
plants (vita de vie, OBUTNARTT sbst. Mold. Trans. e Meseria b u t-
salcie, plop, liliac, narulu i, dogarie.
muscats, etc.) Ingro- OBUTO4RA, BUTOARE (p1.-ori) sf. Tr.-Carp. 0
pata cu capatul taiat Scorbura; trunchiu gaura, copac scorburos: nn T1-
In pamint, ca sa gsn 111 else nasal Pre bufoari Maus.) ¶ ® Gaurkdireisi-.
prinza radacina ([;] chizatura, spartura: undo slut butorlle 41 oreP
688) [comp. ung Intim care mogii... nostrl... sallisluta? (TICK.) [comp.
buJtAs]. Fig. 688. Butagi. BIXITRA].
BUTA$T (-Agesc) 0BUTOARCA. sf. Trans. Ban. BUTO8BA: s'au
vb. tr. 4,® A lnmulti plantele prin butasi 1'1 0 amine In butoarca lituragii
A sapa radacinile vitei $i a le curati. (MERA.).
BTJTCA (p1.-ei) sf. Trasura boiereasca inchisa BUTOARE we- BEFTOARA.
sau descbisa (mai ales Mold.), caleasca: bolerii intrau BUTOIA, Mold. Trans.
anal dupe, altui in butoile for 0.-oil.); a pleoat veselli ea Doamna auTows STE- dim. /315-
In plimbare, In desebisit (CAR.) [rut.]. TOW.
BUTCULITA (p1.-te) sf. * = Wimpy. BUTOIU (pl. -oaie) sn.
BUTE (pl. butt), BVTIE (p/.-tii) sf. ® Vas mare ® Vas mai mic decit b u-
Ile lemn (de 100-150 de vedre) facut din doage le- t e a (de 50-75 de vedre Fig. 691. Butoiu.
gate cu cereuri de Fier, cu doua funduri, de pastrat sau ceva mai mult), Mold.
yin sau alte bauturi alcoolice (F3 689): beau boterli poloboc" (E] 691): de yin, de otet, de rachiu, de
(flute° bute 1;1 butes, genie (GOR.) (ghicitoare despre .,pur- untdelemn ¶ ® F Itrif fund, betivan ¶ 0 Ban.
ceii clnd sug")s se alma in scorbura unul copaciu mare 4f Trunchiu de lemn scobit prin care curge apa
grog ea butia (ISP.); 6: nu cerca 5 sub roata morii.
butes, numai ce-i In bate (ZNN.); butia *BUTQN Sm. ®e Nasture mobil (de metal,
Ewald mina tare (ZNN.); a flufera In , de os, etc.) cu care se prind gu-
a fi un mare betiv; sage -buts, lerele, pieptii sau mansetele in
betivan; w BVRTA ®; a legs ', camasi ([j 692) ¶ ® Tot ce se
a lega cobza; a dormi a dormi aseamana cu un buton sau nas-
bustean; din buts in buts, din rau
In mai rau ¶ ® Continutul
unei butii: lAcu o ctrclungi si-si
sau butia toatA sinew (DI_VR.)1j ®I'..-
Butucul rotii (pe- RoATA) : se Hitt
prin butts miff In spre partea In care
plecase voinioul I ISP.) ¶ 4 Cotorul Fig. 689. Bute.
unei pene de pasare: butea unei I. 1. Doage. 2. 2. Fig. 692. Butoni. Fig. 693. Buton
pens de glsoli (ION) ¶ ® Teava: Cercuri.-3. Fund. de sonerie.
812S buts, Jos buts, La milloo coadA
4. VranA. 3. Cep.
de vulva aSP.) (ghictioare despre ture; spec. Dui soneriei, nasturele de os pe care
trestle"); spec. Ban. teava de tier Prin care iese se apes& spre a pune In miscare o sonerie elec-
aerul din foalele fierarului [lat. b u t t i s]. tric& ([.] 693) [fr.].
BUTELCA, BUTILCA (pl. -ci) sf. Sticla (in spec. *BUTONIERA. (pl.-re) sf. A Gaura la haina,
de vin sau de rachiu): am desertat zece butelci de gam la rule, pe unde se trece nasturele, clnd voim s'o
190
www.dacoromanica.ro
Incheiam, chiotoare: (,_sj 694): to pipaia mereu... pan,
glicuta de la
(VLAH.) [ f r.].
BUTORI 7 Una un copac; radacina numai a unui copac, ce
(-oresc) vb. tr.
Ban. A gauri
[butoara].
BUT C
sm. ® Trun-
chiu gros de
copac taiat Fig. 694. Butoniere.
curatit de crengi, bustean; bucata taiga din-
tr'un astfel de trunchiu 695):
izbeote sloiuri marl de ghiata 51 ...1 groSi
de meterezele podului (DLVR.); e Intre-
buintat adesea metaforic, Ca ima-
gine a nesimtirei, trIndaviei sau
prostiei : ce etal ca un in caura,
mangositule P (ALECS.) ; fl pun lntr'un
car cu boi ca pe un ni nesimtitor (cries.);
la mincare ca input si la lucru
: ceva, a avea mare nevoie de ceva; a se sterge (sau a
ca ~n1 (imp.) ; a nu ft din ,1. atm), F g. 695. Blithe.
a nu fi prost: vede el bine wide merge treaba, cA
doar on era din rt (cros.) ; cu Inteles adverbial,
a dormi a dormi bustean; a beat (ZNN.); a lega
a lega strins de tot, a legs cobza ¶ ® Partea
de jos a trunchiului unui copac, care ramlne In
'Arrant, dupa ce partea de mai sus a copa-
cului s'a Mat ¶ * Tulpina cea groasa a vitei
3 dopotului
de vie: via cea Mara se va saps la radacina (wa.)
tr ® Trunchiu gros de lemn pe care se craps sau
se cioplesc lemnele, taietor, trunchiu 1[[ 0 Trunchiu
pe care tale macelarul earnea ¶ ® Trunchiu de
lemn pe care lucreaza. iotarul, fierarul, etc., be-
dreag: an venit on els la , si, cit bati In palmi, (picioa-
rele cailor) an 01 lost potcovite (SB.) ¶ 0 S..6 Scaunul
virtelnitei si al sucalei: scaunul sau talpa razbo-
inlui de tesut ¶ ® 0 parte a piuei, unde se pun
dimiile ¶ ® Partea din mijlocul rotii, In care shit
virite capetele spitelor si prin care trece osia.
bucium (or [.[F3 629): ~In se lace din lemn de ulm,
Dentin eA on se roads lesne de ode (ION.) ; trecem Argeaul,
a carat spa ailing° able la ~n1 rotilor carelor (OM) Ii 8
Ceafa jugului ¶ @ Bucata de lemn de forma cilia-
drica., scobita pe dinauntru pe care se rad pieile
Ti @ de turd, trunchiu de lemn cu crestrituri
In care se bag& coarnele unei furci, ca sit se
strlmbeze (PAC.) ¶ @ (mai adesea pl.) Instrument
de torturk Intrebuintat odinioara, alcatuit dintr'o
bucata groasa de lemn cu gauri in care se bAgau
picioarele sau mlinile facatorilor de rele sau prizo-
nierilor: 1-8 bagat in sit oi i -a tramis la ocnA (Max.); In tem-
nita mi-e !Ant, Ca mlini In begat moo.).
BUTUCANOS adj. Greu si gros ca b u t u -
C u 1; grosolan: vent on domn strain, gros In mill si
Wale (am).
BUTUC.4.$ SM. dim. Bunlo: rotunior, Vede
dosul tuturor (SBA (ghicitoare despre prag.").
BUTUCEL SM. dim. BUTVC: Am no rotund
Care vino pert eland (Gom) (ghicitoare despre co.-
child").
BUTUCT (-ucesc) vb.tr.Abagainbutuci0:
picioarele nu se mai miscara, ca si clod ar li twit butucite
OSP.).
BUTUCOS adj. 0 = BUTUCANQS: arata roscati la
fatd... ou brats fungi 01 butucoase (VLAH.) ¶ CO Maram.
Turtit, cirn (BRL.).
BUTURA (p1.-ri) sf., KITURE sm., Ban. BUTVR
SM. 0 Butuc, bustean, buturuga: linga o buturit
arse... vre-o doi inol an tarok de mincat malaiul In last
(LUNG.) : Dragan Oita p'nn MAIM) de stolen (DLVR.) ¶ ® Trun-
chiu scorburos, scorbura (sma.).
BTJTUR.A. (pl.-ase) sn. dim. BUT2: un de pa-
strama (JIP.).
BUTURE ear BCTURA.
BUTURT (-mese) vb. tr. Ban. A gauri [but °era].
BUTURI$ sn. Loc plin de butuci $i de lemne
aruncate In neorInduiala (R.-COD.) [but u r 4].
0BUTUROAGA (p1.-se) sf. 0 /ten. calm) = Blau-
Welk.
OBUTUROG (p1.-oage) sn. Ban. B u t, tiosvIrta.
de oaie.
www.dacoromanica.ro
BUTUROS adj. Ban. Scorburos [but u r A]. BUT-
BUTURVGA (pLiri) sf. 0 * Radacina Im-
preuna, cu partea din trunchiu ramasa dupe ce s'a BUZ
se scoate din pamInt pentru foe: -Sunni= mai aruncli
o In IlaeAr1 (DLVR.); 0: buturnga mica rastoarna carol
mare lbutural.
BUTURUGOAIE sf. augm., BUTURUGVTA (pl.
-te) St. dim. GIITURGGA: Buturugutti uscata, 0 ridici In-
carcata $1 o Iasi usuratil (ISP.) ohicitaare despre lin-
gura").
BUZA (p/.-ze) si. 1:7) 6) Fie-care din cele dourt
parti cilrnoase care marginesc gura 5i acoper dintii
(la om si la animale): buza de Jos, Warta masa, It atlrna
lenesa sisuparata (VLAH.); nn balanr, en o In cer si on alto
in pamInt (ISP.) ; a sitruta pe braze; 4 : (a rambles, a lase,
a se Intoarce, etc.) en buzele =nate, amagit in mtep-
tarea sa, pacalit, plouat; a bate (sau a da) din (sau
In) buze. a fluiera a pagubk a Indura o paguba. ire-
parabila : a-1 crApa (sau a-1 scapara) bum de (sau dual)
se tinge) se buss, a se $terge pe bet, a-Si lea nAdejdea
de a capata un lucru;a-el MUM; buzele (de necaz, de
ciudit) 1 © Pr. anal. Marginea unei rani ¶ ® Pr.
anal. Marginea unei Levi sau unui vas circular:
n e Itingiseritm pe iarba, asteptInd ca ratele sit vie la buza
POOH (ALECS.1; DUTUEBit In buza tnnuiui (NEBR.) ; zarea ulcica,
plias pina 'n base cu yin rose (DLVR.); buza paharnlui; buza
¶0 Marginea de deasupra a unui
deal sau a unui pisc de munte ¶ 0 Ascuti$ul
unui instrument de taiat: tram on greats pe buza
coasei (CAR.).
BUZA.TLA, BUZILA, BIIZ.1413 SM. name de bat-
jocura, pored& ce se da celor buzati [b u z a].
BUZAINA, BUZJ?NA (pl. -ne) sf.Ban.$opron, ma-
gazie, clAdire lateralA in curtea taranului, In care
se tine cazanul de rachiu, diferite cAzi si alte vase
sau unelte.
BUZALAU pg-anzATLA.
BUZAR (p1. -re) sn. Bucata rotunda de lemn
sau piatrA ce se pune de-o parte si de alta a focului
lAcut sub cerul liber, In asa fel ca sit se poatA
aseza vasul de fiert (SEZ.) [b u z a].
BUZAT adj. ® cu b u z e marl, grease: on
Tien si oar.) ¶ 0 ®PAcAlit, cu buzele urn-
Hate : on se Intoarce de la sluiba on care ll Insarcina
cineva (ISP.).
BUZAU adj. $i adv. Bosumflat, imbufnat: Esti
liana de-1 Iasi sa plIngli $1 'ngittlui sa-ti stea (PANNI
[b u z a].
BUZDUGAN (p1. -ne) sn. 0 is' GhioagA de Fier,
mai adeseaghintuitA, sau mAciucA de fier, cu coadA
de lemn, de diferite forme, Intrebuintata ca armA
$i care servea de sceptru lumina Domnilor ( 696) ;
la era odinioarA insigna mareltu-armas, cu care lo-
vea uneori pina.
la moarte, pe cei
pedepsiti; e po-
menit adesea In
basme si In cln-
tecele populare
ca arm& favoritA
a zmeilor, feti-
lor-frumosi $i a
haiducilor: Jacob
Eraclid... 'Arise n-
cis de ..n1 but Ste-
fan Tonna (NEBR.);
George eel viteaz...
Wind ...rut, II arunca
In slava cerulni 01
clod cazu Jos, se tort! Fig 696. Buzdugane.
use.)5 ® Ban. Cio-
can, maiu de crApat lemnele ¶ 0 Cocean de
porumb ¶ p * Planta. cu flori verzi-alburii, dis-
puse In capitule globuloase cu fructele uscate, de
forma unei piramide rAsturnate: crests pe malu-
rile apelor, prin balti si pe IMO plraie; numitA
si capul-ariciului" sau $ovar" (Sparganium
ramosum) ((. 697) ¶ 0 Trans. Cruse patriarhala.
(cu dour'. brate orizontale), formata din spice de
grin legate cu bete, care se face de Mai $i fete,
191
BUZ- la sftr$itul secerisului si se poarta In triumf, Ca singur rind: o trasura on patru cal InoAroata an gee-
simbol al bogatiei lanurilor 698) [to. b o z- mandane, tress la smut (on.) [b u z ti.]
BUZ d o g a n). BUZIO4RA (pl.-re) sf. 63 dim. BIlzA®: Pe
din sus de buzisoare Are negre mustricioare (IK: DRS.).
BUZNA = BONA.
BUZWAIE sf. pl. augm. 'Kum. Buze marl $i
groase: area ni$te... buzaaie groase at dAb818aate (CRG.).
BUZUMFLA... = BOSUMFLA...
OBUZUMINT (- iaase) vb. refl. Ban. A se zapaci,
a se buimaci [srb. bezuma n].
BUZUNR, oPozuNAR (P1.-are, 0-Ari) sn. A
Saculet de pfriza cusut la on -ce fel de haina in
care tine cineva banii. batista $i alte lucruri ma-
runte: a bSga mina In ~; bani de bani pentru chel-
tueli marunte: a ii tot on mina In (sau la a fi
nevoit sa dea mereu bani, a cheltui intr'una ingr.
Fig. 698. Facerea buzduganului prooCoovcipaj.
Fig. 697. (Muzeul sociologic din BUZUNARA (p1-age), BuzuNARzi, (pl. -ele) sn.
Buzdugan. Bucure§ti. - Prof. D. Gusti). dim. BUZITN4R.
BUZUNART (-firesc) vb. tr. A golf cuiva b u z u-
BUZDUGAN4 (p1. -se sn. dim. BUZDU- n a r e l e, a fura, a prada: sti basun/Luso gi pe dracul
GAN ®. lIrS. sA to vadS aid Wu de om usP.).
BUZDVRA pl.-uri) sf. Ban. 0 Cioarsa, cutit BUZUNARIT sbst. Faptul de a b u z u n a r i.
stricat, tocit ® Sdreanta. BUZURA, 131:1ZURICA, BUZURIE Si. 4 Nume
BUZILA we. Buziku.A. dat unei of cu nasul negru sau cu picatele negre
BUZI,S adv. Unul linga altul, alaturi intr'un pe bot, In forma de muste [b u z a].

DIE CARTEA DE imvXTiTunX A LOS VARLAY (1648).

t& Ne#N '4.46

192
www.dacoromanica.ro
Sec. XV
Sec. XVI
Sec. XVII
1
Sec. XVIII
C sin. 0 A treia liter& a alfabetului, a doua din
seria consonantelor; purta In alfabetul cirilic nu-
mele de cervu" (q) $i taco" ((c) ¶ 0 Cifra
roman& Insemnlnd 100.
CA conj. 0 In comparativul de egalitate, leaga
termenii de comparat: blind ., on miel; lute ... sil-
geata ¶ 0 Arata o asem&nare, la fel cu: an om .-
tett oamenii; tugs vintul ¶ 0 Pronumele personal
en, ta, se pun In cazul acuzativ (mine, tine) cip& ea:
an om .0 mine, .0 tine ¶ 0 UlleOri Intarit prin si:
treaba e .0 si sitruita gr 0 In ce priveste: .--, forma, nu
last nimio de dorit ¶ (.) In calitate de: . Irate mai mare,
Imi permit Bali (mu etaturi 7 0 Arata o aproximalle,
mai, aproape: un 0°01 .. de oinci ani ; vre-o done cea-
surf ¶ 0 In propozitiunile secundare dinaintea
unui subjonctiv, arata scopul: omul minima . sa
trileascA ¶ 0 Se pune In capul proporttiunii se-
cundare cind verbul, la subjonctiv, e precedat de
alte parti ale propozitiunii: nu vreau ..., until san altul
sit ma banniasca II@ Intre (lout pronume sau doua
substantive identice, formeaza. o locutiune carac-
teristicri: bine, pe mine . pe mine, ca stmt on biet mu-
ritor . toti muritorii, dar De tine P (L-OH.) j toate ... toate, dar
cum ramble on plata P ¶ pt ... mai, mai, $i mai, oft mai ;
() ... mat be, de Ric, nicidecum : auzind not ce ut as
li @ ~ Si
Prettittegte... .0 mai ba et zicem Mot cirol (ORG.)
cum, .0 ci clod, cum s'ar zice, cum s'ar crede: imi
stria% la nreche, .0 si cum as fi surd; Zetta Inca, ... si °End
s'ar ti sinat... Igi rldica haina asP3 [lat. q u a m].
CA c j. 0 Serveste de legaturti Intre dou& pro-
pozitiuni ale c&ror verbe nu shit la subjonctiv:
she 1-am cautat; tot astfel dupa o propozitiune e-
liptica: hail .0 s'a suDarat: scum .0 ne-am inteles ¶
0 In propozitiuni exclamative: bine zici i ., mare
to -al mai ikut 1 ¶ 0 10' Cad: du-te mai late, .... nu -1 mat
gasesti ¶ @ Intro. In formati-
unea mai multor locutiuni
conjunctive: cum ..., on teats ...,
railcar 0,, ye Ibis& , Hind '
(fibidca), ',antra .0, parcit ( = Dare
ca), etc. [lat. q u o d].
*CAB sbst. Cabriolet& en-
glezeasca al carei vizitiu $ade Fig. 69o. Cab.
pe caprik la spatele cosului
trasurii 690) [engL]-
(1_-!
# CABADATU sm. Voinic (pored& a ostasilor
lui Pazvantoglu): fecioril de boiert bard on lel de aer
I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
Sec XV
Sec XVI
Sec. XVII
Sec. XVIII
CETATEA DE LA BRAN
de cabadail, termen... care avea semniticarea de ,,voinici"
(1.-OH.) [tc.kaba -dayi].
CABALA (p1.-be) sf. 0 Talmacire traditionala,
misticA $i alegorica, a Vechiului Testament 11
0 $tiinta care pretindea c& initiatii ei se pot pune
In legAtur& cu fiintele supranaturale ¶ 0 ® Corn-
plot urzit de mai multe persoane care urmaresc
acela$i stop; intrig&: dorinta mea a lost... de a vedea
pe acei care-si tubes° tare legati. no prin interese de Dartid,
grin cabala 0.-om.) ¶ @ Totalitatea persoanelor care
iau parte la un astfel de complot [fr.].
CABALIST sm. Cel versat In cab a 1 a ju-
daica
CABALISTIC adj 0 Privitor la cabala ju-
daiclt 11 p Care are legatura cu pretinsa $tiintil a
cabalei; misterios: Samna .e; sobime .0e care-1 duo
mintea intr'o lame de lermece si de farmazonii (VLAH.) [fr.],
*CABANA (p1.-ne) sf. a 0 Manta sau pele-
rina cu glug& purtatil de militari ¶ 0 Hain& pur-
tat& deasupra celorlalte de catre unii preoti (In
locul vechei giubele), de catre porthrei $i soldati
[comp. fr. cab ba n].
OCABANICBR sin. Ban. e Croitor ce lucreaz&
cabanit.e.
CABANITA (p1.-0) si. .o. 0 Mantle cu guler
lat de samur $i cu in ineci lungi imblanite, Impodo-
bita cu ceaprazuri de fir $i cu copci In briliante,
pe care o Imbraca Domnul t&rii peste caftan In
marile solemnitati; cabanita $i cuca o primea de
la Sultan, ()data cu sangiacul, topuzul $i sabia,
cind i se Incredinta domnia: to able mart, Domnul Im-
braca cabanita care era un lel de °onto, cu ceapraznri de fir
si on protiruri de samur (1.-OH.) ¶ 0 Mantle scumpa bole-
reascb.: feciori de boieri, tmbracati on savanele gi on eche-
nge de felurite stole soumpe (ODOB.) [l.C.].
0 CAB4NITA., CABANITA (pl.-te) sf. Ban. ,o Ze-
ghe, dulama, manta largh. de Una: din cotro bate vintui,
din acolo pane cabanas (NOV.) [srb. < tc.].
*CABARET (p1.-ete) sn. Local de petrecere
uncle s' danseaza [fr.].
f CABAZ sin. Mold. 0 # Scamator ¶p Caraghios,
pozna$: Ian sa vedem ce-mi mai eerie .11 cel de Tech' P
(ALECS.) [tc. hokkabaz].
OCABAZLIC (p1.- tours) sn. Mold. Glum/1 proasta,
caraghiozlic, pozna: ce slut ~urge aetea, mA Naga P
(D.-ZAMF.) Ian spuneti-mi el mie, ca ma nebuneso dun& .uri
tm-sos4 [tc. hokkabazlyk].
x3
193
CAB- CABAZLICAR, CABAZLICAR sm. Mold. Cara -
ghios, poznas, cel ce face cabs z-
CAC licur is ptntecos, mIncin, on aeru...
;[c 5.CAC.A.DER,
c a].
CACASDVR, CACADIR, cAcAbus sm.
Fructul maciesului (J 696)
cabaalicar (ON.). CA.CALAU sbst. ® Men.
CABESTAN (pl.-no) sn. 2. Un Gramade de murdtirie, de gu-
fel de scripete vertical, alcatuit noiu ¶ ® Pr. ext. Gramadtt (In
dintr'un trunchiu gros de lemn, spec. de bani): buouria ce avnril
sau dintr'un cilindru de Fier, care clad se vilzurit oD attta de bani
se Invirteste cu ajutorul unor drugi ose.qC c a].
$i In jurul caruia se infasoark un Fig. 69r. C CANAR sm. LucrAtor
lant sau un otgon, cu care se trag Cabestan care curatkhaznalele latrinelor
greutlqi mari ( 691) [fr.]. [c a c a].
CABTNA (pl.-no) sf. 0 2 Octal.% pe bordul CACANIU adj. e. Cafeniu,
unei corkbii: in aerul gren al cabinet... Inehid (whit Qi In- de coloarea tutunului [ca c a t
ogre ea Mint (VLA11.) ¶ ® 4re4 Compartiment Intr'un + cafeniu].
vagon de dormit ¶ ® Camtiruta, mai adesea de CACAO sbst. * Bobul din
sclnduri, In care se desbraca cei ce se scald& ¶ ® 0 care se face ciocolata, si care e Fig. 696. CticAder.
.8. teletonicil, mica despArtiturti Intr'un local de fructul unui arbore (Theobroma
posta, Intr'un hotel, Intro cafenea, etc. uncle e in- cacao), originar din America
stalat un telefon pentru serviciul publicului [fr.]. tropicala, de marimea si Infa-
CABINVT (p1. -to) sn. 0 Odaie mai retrasti ti$area ciresului, cu trunchiul
destinatti convorbirilor particulare, munch inte-
lectuale, etc.: Anil ministrulni ¶ ® Guvernul si nii-
nistrii cars 11 alcatuesc ® 11 Latrina ¶ ® $et de
functionar care pregate$te lucrarile ministrului
lucrind Intru Gaya ca un secretar particular
, de coloarea scortisoarei si cu
frunzele de un verde strAluci-
tor ((a 697) [fr.].
CACAREAZA (pl. -eze) sj.
Excrementele oilor, caprelor,
al lui ¶ ® de Hated, localul, Incaperea unde iepurilor; soarecilor, etc. [comp.
se pastreazil instrumentele trebuincioase pentru alb. kalcsrSi]
experientele de fizica ¶ 0 .0 de leoturd, salk uncle cAcA.snvrt..- cAckuva. Fig. 697. Cacao.
se citesc ziare, se imprumuta cArti de citit, etc. OCA.CASTOARE sf. Trans. Latrink, iegtoare
[fr.]. [c a c a].
CABLOGRAMA (pl.-me) sf. Lss Depesa trans- CACAT (pl.-turi) sn. ® Excrement de om ¶
misk prin cabin [fr.]. ® Excrement de insects: de mute [lat. c a -
CABLU (p1.-luri) sn. ® Funie groasti de cinepa catus].
sau de slrma, rasucita, ot- CACAU sm. 3t =_- DIIMBRAVEANCA.
gon ( 692) ¶ 0, electric, (AL
sirme metalica imbracata t CAGE or aci.
In materie izolanta in- CACI, t 1. conj. 0 Indica motivul, dovada
trebuintata la transpor- celor arAtate In propozitlunea principals: nn-1 mai
tarea subterana a energiei bate, act a destul de Want de onmnezeu ¶ ® t Trans.
electrice ¶ 3 cg snomarin, Pentru ca: vista acesta 1-am visat io, chid ma biltea tats,
- telegratlo, funie alcatuita
din sirme de aroma rksu-
dice an volam 88-1 spun (RET.).
2. adv. ® tDe ce? pentru ce? suave, otioebliatul
shave
cite, izolate, care se sou- ml 1-ai pedepsit gotten, (PANN) ¶ ® P De ce? (cu o
funcla In mare si cu aju- nuanta de parere de ran): ahI hodorog ?fret, cAol n'am
torul crveia se poate co- We ,
sttntl Intlin pe tine to -a? 21 ram! (DLVR.) [C a + c e].
munica telegrafic lntre CACIALMA (pl.-mate) sf. F re Tragere pe sfoara
doue taxi despartite prin Fig. 69a. Fig. 693. (In spec. a unuia din jucatori, la jocul de carti):
mare sau intre douk con- Cablu. Cab lu. nnma de an ne-ar bate tuba cn atItea cacialmalel (CAR.) [tC.].
tin ente (LE 693): 1 de la Constanta Is ConstartineP01/ 0C4CICA sf. Ban. De-a jocul copiilor de-a
CO: Intro ducal, carte si elev, nu se asazit nici nit turca" [ung. kacsk a].
de oomunicare intelectuala (VLAH.) [fr. C A b 1 e]. CACIOR, cAcgm adj. 4;4 Cu pete pestrite In ju-
"CABOTAGIU p1. -gil) sn.
a lungul coastelor [fr.].
g
Navigatiune de- rul ochilor (vorb. de oi); pestrit: haine 8. (FR.-CDR.);
pr. ext. (despre o femeie) : una era pros caciork anti i
CABRIOLBTA (p1.-te) sf. 0 Trasurica usoark, so /AMR prey bAltatA (RET.).
pe arcuri, Cu clouti roate LE 694): era In vorna ati-1 CACIORI (-arose) vb. tr. si refl. Mold. A (se) ter-
feli, a (se) murdAri: tot m'am caciorit de fried (RV.-CRO.)
[cacior].
t CAC/VGA. (pl. -gt) sf. so*o = cw,GA [srb. k e
CACIULA (p/.-it) sf. 0 .a Acoperemint al ca-
pului, lucrat din piele de oaie sau din blana unui
alt animal (( 698) : de ogle; v., de astrahan; 0: a
a].

sta on ellciula In mina (Inaintea cniva), a sta umil, ple-

cat, cu respect; a-1 less pArn1 prin .0, a) a suferi multe
neajunsuri; b) a ajunge Intro stare mizerabila;
Fig. 694. Cab! i °lea. Fig. 695. Cabriolete. a it prieteni se .0, a fi numai cunostinte (care se sa-
luta), flirk a avea legaturi de prietenie; a ti (sau a
oumpere esti el cabrioleta de la Otopeanu (o..zum.)ll ® Mara se simti) on muses pe a se simti
cu noduri, cu cite o bucata de lemn Ia fie-care ca- vinovat; a-gi boa
pat, sau bucata de lan% cu done minere, cu care
se inclituseazA miinile arestatilor ([ 695) [fr.].
g1 eicinla din cap, a
cheltui pe belie 41P
Afigvie;44.1,)
,
CABULA (pt.-le) sf. F Superstitie de juck- ultimul ban, all ,
tor (In carti, etc.): biletele le-a lost onmParat oa bani e a si ckma$a; a
ImPrtillultati, ea de ' (CAR.) [C a b al a]. ti stile si eficlula, a
CABULIPSI (-Ipseso) vb. tr. ® A ratadicsi, a fi sarac de tot, a
se Injosi: dim% dumnealui cabulipsegte e8 ne moms on atita nu poseda nimic
oinste (CAR.) [tc. k a b u 1].
CAC4 (oao) vb. tr., intr. si refl. ® A goli pin-
decit Imbracil -
mintea de pe din- /
/
tecele, a lepada excrementele [lat. c a c a r e]. sul; asta-i RUA
CACACIQS adj. §l sm. C) ® Cel ce-si leapada asta e cu totulalt- Fig. 698. Caciuli.
excrementele murdArindu -se pe sine ¶ ® ® Fri- ceva; to sea cap,
cos; om lark vlagil [cacat]. ala fie-care nimereste ce i se cuvine; Dina Ia a-
194
www.dacoromanica.ro
nut, multe adult ramln lard staptn, pin'atunci, tine 'CADAVERIC adj. De cadavru, ce seaman& cu CAC -
tie citi yor muri; bunk zinc, , ca stapInul n'are gala I un cadavru [fr.].
se zice, In glurnti, aceluia care sta cu caciula sau "CADAVRU (p/.-re) sn. Trup mort (In spec. de CAD
cu palaria pe cap, farrt sa salute ¶ ®A Capatliu om ; leg, hoit, stlrv, mortaciune: si o'un bohot
crestat si adesea Inflorat al stilpilor unei case lung .411
11 aruncli 'n fata Stintel (vi.Aii.) [ft.].
(DAM.) ¶ ® Trans. sa. Ging& [comp. arom. ~ $i c a - CADEA (cad, caz) I. vb. intr. ® A se prabusi la
u a, megl. c & u a, alb. kasu I a; blg. k a - pamint prin propria greutate, a pica: de pe cal ;
aula e Imprumutat din rom.]. a client In spa; Jos; mi is pAmint: pe brine!; mort,
CACIULAR sm. ED TV ® Cel ce face sau vinde a muri pe neasteptate, prabusindu-se la pamint;
c a c i 11 1 i 9 C), (P) F X Dorobant. (purtator de d'a'n-utelearam; de slabiciune; de somn, a 1111
caciula): Tot! dorobantl, toil Romani de vita veche mai putea de somn; la picioarele cuiva: in ge-
( ALE CS.) nunehl, a se arunca in genunchi implorind pe
CA CIUL4T adj. Cu caciula pe cap: Toll cineva ¶ ®p * Despre fenomenele meteorolo-
caciulati, cu barbe afumate (0o..DEL.). gice $i ceresti: cad stele; a diem zdpadd multa; a (li-
CACMLI (-uleso) vb. refl. 0, A-si scoate c a - mit traznetul asnpra cases ¶ 0 A da navala, a se nä-
ciul a inaintea cuiva, facindu-i plecaciuni, a se pusti: a 'Ana peste mine cu pumnii: a cAzut asupra dug-
ploconi: tett 1 se caciulesc, toll 11 stilt prieteni si neamuri mannlui ¶ ® A se desprinde din locul for (vorb. de
(RET.) ¶ ® A se umili Inaintea cuiva, rugindu-se par, dint!, pene, frunze $i altele asemenea pe care
pentru a °Mine ceva: mi-a trebnit... sA mil caciulesc omul, animalele sau plantele le pierd In mod fi-
pe la toate antoritatil civile si militare (1.-M14 resc sau printr'o IntImplare oare-care): i-a cazutpa-
CACIULIE sf. * p Malin& de usturoiu: rul; It cad dintii; an Inceput sA cads frunzele ¶ 0 A ln-
cacinlii de usturoiu strApunse on ace (SAD.) la 0 de mac, tilni pe neasteptate, a da de cineva fara veste:
mhciulie de mac [c a c i u l a]. cdzu to miilocul unui grup de necunoscuti ¶ ® A ajunge,
CACIULITA (p/.-te) sf. dim. cAcrcrLA: eves to a incapea, a fi aruncat din intimplare sau far&
cap o et, cu fandul rum ()SP.). vole: In palms cuiva; pe mina cuiva; te curial ¶
CACIULOIU (pl. -oats) sn. a iron. augur. cA- 0 A sosi, a ajunge, a veni pe neasteptate la eine-
CIVLA. Caciula foarte mare: gi ce mai tuguiat pe va: II asteptam sA cadd dintr'nn moment Intr'altui ¶ ®A
parul tut balsa, tuns scull! (M04 - da de ceva din int implare, far& a cants.: a cdzut pests
*CACODIL4T (p1. -to) sn. ,14 Sare organic& con- on nasal care-1 interesa ¶ a A-i bine, rau, a i se In-
tinhid arsenic; se Intrebuinteaza In medicine ca timpla ceva bun. ram, a da de un bine, a o pati:
intaritor [fr.]. nude to duct, !lira de mine ran are sa-ti cada A-I
*CACOFONIC adj. a j Care produce o c a c o- greu, a-i veni greu, a o pap; a nu mistui usor
f oni e: harhalaia for .4 create treptat ( ALECS.). p la sort!, a iesi la sorts, a fi hotarit prin sort ¶
CACOFONIE sf. Lv IntIlnirea In vorbire a boinav, la pat, a se lmbolnavi, a fi silit sa
douh cuvinte sau a unor silabe care produc un zaca In pat ¶ ® A-1 gg (en) drag, a-i placea dintr'o-
sunet neplacut sau trivial; amestec neplacutl de data; T): a -i tronc la anima, a se amoreza ¶ ® A
sunete muzicale: aceastA ajunge intro stare rea, neplacuta: In mizerie;
armonle... muzlcala, vrednicA disgratie, a pierde favoarea de care se bucura pe
de Insemnat In analelele linga o persoana influent& ¶ ® A Inceta de a oe
(ALECS.) [ f P.] . mentine, de a mai dainui: a client ministerul ¶ ® A
CACQM Sm. 0 7.t faptui ceva care merita dojana sau pedeapsa: to
Animal asemenea diho- pSoat(e) ¶ © A se cufunda, a se adlnci: pa en-
rului, cu blana alba Si dum el (3, we ha Involalit, a ajunge la o Intelegere, a
virful cozii negru; trae- se Intelege (asupra pretului, etc.); la pace, a face
ste In muntii Scotiei, In )3 pace, a Incheia pace ¶ ® A nu izbuti: a cdzut la ale-
Germania, dar mai ales geri, la examen ¶ g A se apropia, a se lasa, a veni
In Asia (Mustela ermi- _ deodata: Noaptea cede, 1nW1 urla. Vai de cal gi dilator
ned) ([] 699): cum ai sca- Fig. 699. Cacom. (ALEcs.)110 A a tirna : parul rastirat 11 cAdea pe spate 1[0:t A-i
Pat din labe de om P Intreba veni, a i se nimeri ca parte (la o Imparteala) 'll g
Jdern ye (DON.) ¶ ® Blana A-i veni rindul, timpirl (vorb. In special de sarba-
acestui animal: access o tori sau de evenimente care revin periodic): Pastel,
gevrea alba din buzunarul unei anul asta cede la optsprezece Aprilie (BR.-VN.) ¶ (E) A fi si-
scurteici blAnitA Cu ,(F)L.)[tC. tuat, asezat, a se gasi Intr'un lac oare-care: nn-mi
kakum]. trAsnea prin cap cam to ce parte de loc cads acest orag ((ar.).
CACTE sf. pl. * Fa- 2. vb. refl. unipers. ® A se cuveni: Infrunttnd pe
mine de plante dicotile- Tigan, dupA cum 1 se I) i Wes use.011 ® Cum se cede, a) cum
doane, al caror tip e cac- se cuvine, bine crescut, de treabh: un our CUM S8
tusul [fr.]. cede; b) bine de tot, peste masura: plonk cum se
*CACTUS sm. f Gen Fig. 700. Cactus. cede; a prost cam se cede [lat. vulg. cadere =etas.
de plante exotice, car- cadere].
noase $i spinoase, fare frunze () 700) [fr.]. CADELNITA HO* vb. intr. A A tamlia, a
CADA (p1. slat) sf. ®
Vas mare din doage cer-
cui .., mai adesea de forma
u i con trunchiat, In care
e pun strugurii la vieosau
In care se strange bostina
de struguri, tocitoare (L.]
701) ¶ ® Mold. Bucov.
Maram. Bale (de lemn, de
faianta, etc.) In care se
scald& cineva : blit do bas
de putina [vsl. k a d I,
big. srb. k a d a]. Fig."7631. Cad A.
CADAIF pe- CATAIP. Fig. 702. Cldelnita. Fig. 703. Cadelnita
*CADASTRAL adj. De cadastru, privitor la brincoveneasca
cadastru [fr.]. (Man. Hurezul).
*CADASTRU (p1.-tre) sn. 0 Masurarea $i pre- cadicu cadelnita: SI
tuirea proprietatilor $i mai ales a paminturilor DOA S (rag, cadelnitInd, Cetean eaten!! de comtnd (cow).
de ennui% dintr'o tara, pentru a se putea stabili CADELNITA (p1.-te) sf. Ay! Afumatoare atir-
impozitul funciar ¶ ® Registru public In care nata de lantisoare, In care se pune jar $i tarniie
shit Inscrise rezultatele acestei operatiuni [fr.]. $i cu care preotul cadeste In biserica ( 702, 703 :
195
www.dacoromanica.ro
CAD - Dreotii 'n oddidlt o gluiest' e o ahzmau on eildelnitele (CAR.) _*C4DRA (p1.-re) sf. 0 :Rama (de tablou),
CAD
[vsl. kadillnIcal. pervaz (0 707) ¶ ® Tablou (pus
CADENIE sf. ,e Cuviintk: d (DLVR.), dupA in mina): nitindu-se la o ~ din verete
cum se cuvine [c k d e [fr.].
(CAR.)
*CADENT4 ( -tea) Vb. tr. 0 CD * A Ingriji rit- CADRAN& (p1. -sue) sn. Q Supra-
mul unei fraze sau unui vers, asezlnd armonios fata plan& pe care stilt trase linii
accentele tonice ¶ 0 A-5i regula misckrile dupA arktind ceasurile, si pe care soarele ry
tact [fr.]. proiecteazA treptat umbra unui fus p
CADENTA (p1.-te) sf. 0 Miscare regulata; con- fixat pe aceastk. suprafata; acest
cordanta potrivita a unor miscari cu altele: tact: aparat e numit - solar, gi aratA ceasul
Zidn1 'whin al mlinastirii In .. Il tubes° (ALX.) ¶ ® * I adevArat al zilei ([t.E 708, 709) ¶ ®
Potrivirea placutft a unui vers sau a unei fraze Disc pe care shit Insemnate ceasurile Fciga-d7r07
muzicale, modulatiune particulark a glasului, In 4i minutele, si In jurul cliruia se In- cad a
cintare sau In vorbire [fr.].
"CADENTAT adj. 0 p. CADENT* ¶ ® In ca-
dentl, In tact: ...a Mate a unui erologiu de lemn
(EMIR.)
CADRE sf. 0 Faptul de a c A d e a 0 (10
Rksturnare, doborIre, Incetare de a se mentine:
iInvernului ¶ ® a?) Prabusire, ruinti: a Imperinlui
roman ¶ ® ® NereusitA, neizbinda:
de teatrn ¶ ®
tine Dien
CascadA: .41 Einnlui; minunate ea-
deri de isvoare... lac din acest mnnte nna din cele mai fru-
ilk\
I
moase podoabe ale CaMatilor (CAR.) ¶ 0 Ca tcaz (al de- "r
clinArli) ¶ ® t Obligatiune, datorie. Fig. 708, 709. Cadrane solare.
CADT sm. ®i4 OdinioarA: tInAr nobil care
slujea ca soldat sau ofiter inferior (In Franta, In virtesc arAtAtoarele unui ceasornic (0 710) ¶ o
Rusia): a'a dus la Petersburg gi a intrat In oorpul de oadell 15 Disc pe care a Inscrisa gradatia, In general
(NEGR.) ¶ o 0 Membru al partidului constitutional pe un cerc, a unui apa-
democrat rus [Ir.]. rat de fizica: mano-
CADI (-dew) vb. tr. 5i intr. iti, A tAmfia (Cu ck- metruinf ¶ ® Discul pe
delnita): eildelnita... on care a elidit pe eel mort (MAR.) ; care e desenatA ro-
(y): acela ar ~ on albite miresme.. altarn 1 vInator nor (0000.) za vInturilor la busolA
[vsl. kaditi]. [fr.].
CADIASCHRR sin. 0 malt functionar ecle- CADRAN, (p/.-ane)
siastic la Turci (A 704) ¶ ®r4 JudecAtorul armatei sn. 0 ± Arc de un siert <I.
de ceroll 0 ± 15 Sector
de un sleet de cerc: wee-
trometru on ..we [fr. qua-
drant].
*CADRIL (p1. -tiert)
sn. 0 Dans executat
de perechi asezate fatk Fig. 7X0. Cadran de
in fat.ii, contradans ceasornic.
mat pe urma an glucat mamma an Rush, .valtu on
Nemtil $1 scum ~Ts on Frantussii (ALEC5.) ¶ ® BUCata
de muzicA dupA care se executa figurile acestui
dans [fr. quadrille].
*CADRILAT adj. Cu patr&tele, In general de
colori deosebite: se Indeasa 'n mine un Engler, un
rogoovan en haine e (Cpg.) [fr. quadrille].
*CADRILATER (pl.-re) sn. 0 A Figur& geo-
Fig. 704. Cadiascher. Fig. 705. Cadiascher. metric& alcatuit& din patru laturi, patrulater ¶®
Teritoriu de forma unui patrulater [fr.].
(la Turci), al doilea In grad dupA marele vizir: *CADRU (pl.-re) sn. 0 Rama (de tablou), per-
vent In Buonreati un san emir on 2000 Turd (BALC.) vaz, cadrA: umbra area cli-i snide
( .] 705) [tc..1. din~ul el de lemn (EMIN.) ¶ o GO
cADTNTA (p1.-te) sf. 0 t Tablou (pus in rams), cadrA: ce
Bunt'. - cuviintA, decenta ¶ o departs i se pares no ~ din perete Mae
Drept (de a face ceva), pre In °Bandit! (D.-ZAMF.) ; CO: errata ce
rogativA [c A d e ad]. °Ades COMP Iota acest !toms (Fs-) 1
CADTU sm. JudecAtor (la o Ar Planul partner unei Iti-
Turci) H 706): 1 Be minunA crAri literare: meu e prey etrimt.
asenItInd PlIngerea 13/Rennin' (DLVR.) ca sb. pot Inohide Tntr'Inaal lstorla ge-
[te. kady]. neral& a veselei republicii (CAR.) ¶o
CADINA (p1.-ne) sf. Turcoai- X Ofiterii, subotiterii, etc. ata- Fig. 711. Cadru.
cA, nevasta unui Pure; femeie sati la o trunk alcAtuind oare-curn miezul aceg-
de harem: lamella gi Mete erestinilor teia: gels, cadre et soldati, tot) avean In
emu apite gi Monte oadlne ow.); [te. oomun lipsa de orlee anti ennui% dealt a co
kadyn]. dului (BR.-vN.) ¶ ® Iggy Ram& de dife-
CADINEINSCA. sf. Dans ce rite forme pe care sint Intinse mai
se joacA In satele turcesti din multe finduri de sirme de aramA,
Dobrogea [c adin A]. cu ajutorul careia se prind undele
'CADMIUM sbst. Metal albA- Fig. 706. Cadiu. In radiofonie ( E 711) [fr.].
struiu analog cositorului; se in- *CADVC adj. 0 Caro sta sfi
trebuinttaza sub form& de aliaj e, In picturA, foto- cads, subred ¶ ®t§ FArA valoare
grafie, etc. [fr.]. (vorb. de un testament) ql 0 4, Se
CADQI7 (pl. -our)) sn. Dar: cadourl scnmpe se zice de frunzele ce cad In fie-care
schimbil Intr. bogat $1 bogat ( /um.); a lace ~, a dk.rui an (fr.< lat.].
[fr.cadeau]. *CADUCEU (p/.-eee)sn. Zr Varga Caduceu.
Fig 712.
CADRA (-res) vb. intr. A se potrivi, a cores- cu douk aripi, pe care shit IncolA-
punde, a se adapta [fr.]. citi doi semi, si cu care e Infiitisat zeul Mercur,
196
www.dacoromanica.ro
 ca simbol al pacii $1 ca atribut al comertului (iii Ceilan, Java Si Antile; Inflore$te de doua on pe
712) [lat.]. an, primAvara $1 toamna, fAcInd flori mirosi- CAD-
CADUCITATE sf. 0 Stare caduca, subredii, blare, asemanatoare cu ale liliacului, gramadite la CAIC
clarapanare ii ® Batrinete adincA ¶ ® tra Condi- subtioara frunzelor; fructele, asemenea unor ciresi
tiune care face nevalabile, din lipsa formelor legate, sau prune mititele,
diqpozitiunile unui testament, unei donatiuni, etc.
[fr.].
*CAECUM, cvcurd sbsl. 0 Fades din intestinul
contin fie-care cite doi
slinburicu miezul tare,
care slut boabele de
$0'
grog care urmeaza indata dupli intestinul subtire cafea (Co flea arabica)
(. ApARAT(TL DIGESTTV) [Mt.]. (1A 715) [fr.].
0C4FA. (p1.-fe) sf. Ban. Trans.= CAM: sl-ml aducl CAFTAN (IA.-no)
spot tante pentru e (RET.) sn. e 0 # Bahia cu
0 CAFI.kNA (pl.-ne) s1. Ban. =CAFENE4. mineci, lung& Ora la
C.41.FAR = CAFER. calclie, pe care o purta
CAFARNAVM sbsl . Loc unde o multime de odinioarii Domnul, fi-
lucruri slut aruncate dale peste grAmadA: attend indu-i data de Sultan;
°raga' acelui .., s1ntem salutati de necliesatul... until ar- boierii o purtau, la rIn-
mitsar roib [fr ].
(ALECS.1 dul tor, printr'un pri-
CAFAS (p1.-ace,-asuri), I CAFAZ sn. 0 Jaluzele, vilegiu al Domnului,
persiene de lemn colorat la ferestrele unui harem: $i alcatuia un semn
naseie Ont... on terase, bolti, terestre mid cat came 51 test. distinctly al rangului
mow : acest ohioso de lemnArie, lucrat numai to catasart for; a disparut pe la Fig. 715. Cafeu.
(pom.) ¶ 0 erif Loc In bisericA, Inchis cu grilaj de mijlocul veacului tre-
lemn, rezervat femeilor (spre a nu fi vazute de cut : In sine chid
bArhati) [tc. k a fa s]. eineva tmbrdca -.-
CAFEA (pl.-tele) sf. ® * Bobul, fructul Ca - de baler, era trimis
feului ¶ 0 2 Bliutura pre- aces& on elate
parata din acest bob prajit ¶ ® Pr.
(1.- GM)
$i macinat sau rIsnit: tur- ext. # Rang de
ceasclt ; ..., nemteascA; .. Cu tan- boierie: .wele la
te; clod vent ...ua, at sit lei banl care to era tertat si
(GOR.) ¶ ® ... de cicoare se- se area on gIndul,
CICOARE ® 4 ATMORE-DE- .. °ran mull, mult,
= CAFRII ¶ 5 * pl. = CA- ace% de starer sau
FELvrik 0 [tc. k a v t)]. de sluger (1.-OH.)
# CAFEGT-BA§A sm. Bo- 110 Astazi: Im-
ier de rang inferior care a- bracaminte ca-
ducea Domnului cafeaua: I
racteristica a E-
barbatu-men eel de al dotlea, care vreilor din Ga- Fi . 716.
AI lost tot la Caragea (ALECS.) litia El 716) C. Fig. 717. C. Caftangiu.
[tc [to.].
CA]. FEGIOAICA. (p/.-ce) CAFTANGIU sm. Slujba$ at Curtii care pre-
si. 0 Nevasta unui c a - zenta Domnului caftanul $1-1 punea pe umerii
1 e giu ¶ ® of StilpIna u- noilor boieriti (La 717) Etc.].
nei cafenele. CAFTANI (-anew) 1. vb. tr. A Imbraca cu c a f-
CAFEGTU cm. ®141 Cel t a n, a da rang de boierie, a boieri: I-au clittanit $1
ce face sau vinde cafele Il Fig. 713. Cafegii ai
1-au damn VodA $1 Doamna ate trei Pane (CAR.).
0 t StapInul unei cafe- Marelui Vizir.
2. vb. refl. A se ImbrAca cu caftan, a capata rang
nelo: ....lu care stilt matte, in de boierie: clod se Wanes vreun boler, se ducea bArb1er-
gata sit-t den tome amAntintele (CAR.) ¶ ® Sluga dom- bap de-1 Mee ( ALECS.).
neasca sau boiereaqc6 care CAFTANIE sf. Calitatea de boier cu c a f t an,
prepara cafeaua (La 713) [tc. boicrie: $1 razA$1 on rAzAsie
kavegy]. $1 010001 Cu A.+ (DLVR.).
CAFEINA (p1. -ne) sf. A Al- 0 CA.H4LA. (p1. -all) Si.
ealoid extras din cafea, eeaiu (j Trans. Olan smAltuit,
sau coca, care se Intrebuinteaza Intrebuintat la peretii .,
In medicinA ca stimulent [fr.]. cAminului ([.] 718): la '22.2.1.- IF
CAFEWIA (pl. -te) sf. 0 looul de !runts a Umlaut mens

2 dim. CAFEA ®: ce bine prinde can cuptorul de Walt (PAC.)

dimlneata De racoare o ..calda ies.-vN.)
¶ ® * p/. Planta cu tulpina
cilindrica acoperita cu peri
stelaV, cu frunzele paroase $i cu
flor' albe, uneori putin alba-
st t; numith. $1 cafele" (Lu- Fig. 74. Cafelute.
pinus albus) ([.: 714).
CAFENEA (pl.-neie) sf. VT Local public unde
se beau cafele [to. k a v e-h a n e].
CAFENELUTA (p1.-te) sf. t dim. CAFENEA:
merserd lmpreunA la cafeneluta anal simbatriot (CAR.).
CAFENIU adj. De coloarea cafelei pisate Rau
a cafelei eu lapte: mitten mat tots !ran .., deschis 0.-vm.).
OCAFER sm Trans. 65 Caprior (la acoperi$ul
cases) : ...,11 trebue ad tie tart et ...rezistentl (PAC.) [comp.
lat. caper $i rut. k 6. Car].
*CAFE-ANTAN (p1. -aura) sn. Local public
unde shit cIntArete care umblA cu theta Si unde
lumea vine s& petreaca, Wind chefuri: Oita for era
on cop(11 de acoala: nu stilt nial sosea, n101 ...g.-on.) [fr. c a-
f 6 -chantant].
¶ ® Ban. Ghiveciu : en
nom [germ. Rachel].
CAHA.RCA. re. cAu- Fig. 718. Cuptor de cAhSli.
FAR 0.
OCAHLA. (p1..0) sf. Mold. Bucov. Cowl (euptoru-
lui, sobei) alcatuit din °lane: se and lute pe aeoperla el
se u1tA pe Inlikuntru sit vadA ce fan el tsa.t ; Am en m1t
MA oat, farli picioare, Iese pe cable mare (oon.) (ghiCi-
toarea despre fum") [germ. K a c h e I].
CAI (Wiese) 1. vh. refl. A-i parea rau de o faptli
slivIrsita, a regrets: se cAlrit de proatla ce tacuseril 118P.) ;
even aerul until vinovat care se cieste wuss.
2. vh. tr. e A compAtimi: unit o ping, alt11 o cam
(Jr.) [vsl. k a ja ti s e].
CAIA (p1.-lei) sf. ® Cuiu de potcoavA : Cu
potcoave de argint... Cu Weis de otel (012.N.) ¶ ® Cuiu
la potcoava cizmei.
CAIAFA npr. m. ® Personaj biblic, unul din
arhiereil Evrei din timpul lut Hristos (1.11r ANA) ¶
0 in Mantic: on dArueste un or1mpeiu de salbA iconosta-
sultti..... de el (DLVR.) ¶ 0.) + Agent secret [gr.].
1

CAFEU sm. Arbust, than de 2-10 metri, ori- CAIC (p1.-ce) sn. p Mic vas cu douli catarte
ginar din Abisinia $i cultivat In Arabia, insulele st pinze Nitrate, Intrebuintat mai mult pe Bosfor
197
www.dacoromanica.ro
CAI- si In Arhipelag: it duo m maim math, uncle ascents nn CAINA (-nez), e OMNI (-nesc) vb.' tr. JO
1.
mare If ® Berea usoara turceasca, luntre
(1.-011.) (A compatimi: oaina bietli boi, ca on Inseserli Mani*
CAL ( 719): El doarme in- de o 111 el Jumatate (D.-ZAMF.) ¶ ® A VI-qui, a jell, a
trinn.,, intenn ...pole% 7 -f- both: dupe ce ne-a °Mint gi ne-a piing bunica dual% obi-
eu poetav verde 'avant -- celul of (CRG.).
(PAMF.) (tel. 2. vb. refl. A se jell, a
CAICCM SM. a. se tIngui, a se boci: an In-
Conducatorul unui
caic; luntras turc:
- want a se vitiera gi a se str1-
gind In gura mare 190.1 ; de ce-te
1 care -1 blase sa treaca C. z cilineeti, bitietele, Si to ama-
Dunarea, eimrindu-I an regti ? ()SP.) [vsl. part. k a - ,e
inmate la ohimir, 1-ar 11 Fig. 719. Caic. j a n 111 <k ajati se].
omorit (1.-(3H.) [to.]. CAINIC adj. De plins, v
CAM sm. Titlu pe care-1 purtau In statele de compatimit, vrednic
musulmane din nordul Africei guvernatorul de mila: 0 de mine! OSP.) ____

unei provincii sau unui oral [fr.< ar.]. [vsl. part. kajanu < Fig. Caiman.
OCAIE sf. Trans. Maram.1 0 = GAm ¶ ® CaIA- kajati se]. 733 .

GAINILOR = V1NDERDII [ung. kanya]. CArNTA. (pl.-to) sf. ® Faptul de a se c ati

CRIER (pl.-re) sn. Fuior (de clnepa, Parere de rau pentru o fapta savIrsita: ma face
in, link etc.) ce se pune In fun& spre as Van 111C111111 de (NEGR.).
a se toarce (E CATS SM. * Porn fructifer, originar din China
720): fntr'o zi 11 da
an .. de Dna Dolma
ea -1 spele pine 1-o
albi (VLAN.).
C.AISC adj. /
De c a i (mai ade-
sea In nume de
boale si In des-
c intece): brined °A-
iesel (caw.); bully/ ad- Fig. 724. Cais. Fig. 725. Caisd.
lasca (SEE.). a) Floarea.b) Fructul.
*CALT (p1.-te) $i importat din Armenia In Europa; produce niste
sn. Fascioara de fructe foarte gustoase, numite raise" (Prunus
foi de hirtie albs armeniaca) ([j 724) [ngr. < tc.].
sau liniata, In care CATSA (p1.-se) sf. *Fructul caisului (r2]. 725).
colarii I i scriu lee- CAISIU adj. De coloarea c a i s e i.
tiunile, In care se OCAISIN sm. Ban. * = cats.
redacteaza sau se
Insemneaza ceva
Fig. 720. Caier. CAISYNA. (p1. -ne) sf. Ban.
kajszin (barack)]. i = cATEIA [ung.
( 721): indata am glitit e, CAIORI sm. pl. dim. CI C a i mititei; mai
condeie non/L.. nimlo n'am nitat adesea cu In-
INEOR.) ; de gamin', conditi- teles desmier-
unile la care shit supusi sem- &dor: sa ne
natarii unui contract de In- oprim act ni-
treprindere [fr. c a h t e r]. tel... sa ne
CAIETVL (pl -me) sn. mai odihnim
dim. OELIET. $i .41 11s?.)
t CAIFET (p1.-toot) sn. 0 11 0 01 Joc
t Infatisare, mutra: priveste- Fig. 721 Caiet. de noroc,
ma 51 vest, am en de hot? uzitat In
re cat, ce trisuri, ce I
(ML.) ¶ ®# Port, costum, imbracaminte 0 t Lux:
(ON.) [to. k y i a f et].
CAIGANA sf. Ban. X Ochiuri (mincare de outi)
cazinouri , Fig. 726. Caieori.
In care mai multi caisori de metal se Invir-
tesc In jurul unor piste circulare, imitInd aler-
[srb. kaigana<tc.]. Virile de cai 726).
CAIMaC (pt.-aouri) sn. X O Coaja groasa CATTA (p1.-te) sf. ® Scufita de copil, care se
ce prinde laptele fiert pe deasupra ¶ 0 X Spume Imp pe sub barbie ¶ () Trans.
ce se formeaza deasupra cafelei turcesti, dupe ce . Caciula (neagra) pe care o
a fiert: era grozav de tabletlin la °idea; trebnia sit tie cn poarta 1,aranii Jieni ¶ ®Trans.
mult(oa..w)11 O Pr. ext. X Ceea ce sta pe deasu- Vechiu acoperemtnt al Ca-
pra si e mai bun Intro mincare ¶ ® ® F Cei ce, pului, purtat de nevestele mai
prin Insusirile lor, se gasese in fruntea celorlalti [tc.]. In vIrsta, alcatuit dintr'un
CAIMAC41V1 sm. = ® Loctiitor al marelui fel de saculet In care se aseza
Vizir, InsArcinat cu paza pa.rul din vlrful capului; peste A
orasului si cu conducerea cait& se tmbrobodeau apoi cu
trebilor Imparatiei a
722)11 ® Loctiitor al
o cirp& alb (-Ac.)
Membran& pe care o au
)
( r[2 727) ¶®
Domnului, In lipsa aces- unii copii pe cap, clnd se nasc:
tuia sau pin& la instalarea copilnl care se va nagte in va ti Fig. 727. Calla.
altuia nou: Ureche Logotatnl, P.0 nor000s mei; de aci, ascot on
ce era la scan, pinava vent copil cu noroc [srb. k a i c a, big kat c a].
Domn in tar/ (N.-COST.) [to.]. °CAW (pl -5e,-suri) sn. Mold. Curelusii, facie
cAnviAcAmTE sf. de piele (NEC.), (RV.-CRG.) [to k a y §]
Locotenenta domneasca: 'CAKEWALK shst. (cit. keilt-riot) Numele unui
sti aloatuiti 01 sit cautati
--Y1 dans modern, cu miscari foarte destrabalate: nu
trebile tarli on °Birdie qi drep- stie trantuzeste, nici nu danseaza bostonul qi wk., (CAR.) [eng1.].
tate (ON.) [caimacam]. CAL (pt. cal) sm. co wyt Mamifer erbivor, do-
'CAIMAN sm. 1t4io Spe- mestic, care sluieste omului la calarit, la tras si
de crocodil, foarte vo- Fig. 722..C. Caimacamul la dus poveri ( 728): de °Marie, de ham, ~roil);
race, cu botul lung, din din Silistra, impreuna cu 0: ...ill do dar nn se canta pe (sau la) dint!, la lucrul da-
apele Americei si ale Chi- cadiul (Velem, 1854). ruit, nu prea se is In seam& cusururile; ..III are nett.%
nei, numit si aligator" (Alligator) (E 723 Tin]. pioloare, 01 tot se potioneste, si cei mai destepti, cei mai
198
www.dacoromanica.ro
iscusiti pot gresi; ~at (sau armasarul) bun se vinde tile Blajinilor (Ns- BLaiirr); F: Ia Pastile caner, nici- CAL.
din Braid (s..-ARMASAR) ;.421 !Aril caplistru cede In prapastie, odatti [lat. c a b allu s].
cei lipsiti de sfatuitori buni sint expu5i sa greseasca; c4LA (p1.-be) sf. Compartimentele din fundul CAL
vrei, ..ule, orz P nu e nevoie sa mai Intrebi pe cineva, corabiei sau vaporului: it ascandem In si o pornim
cind vrei sa.-1 faci un bine; a lace din a mligar, a In- din port in port (1.-ea.) [fr.].
josi:pe cineva, a-I aduce Intr'o stare, a-i crea o si- CALABALIC (N.-lcurt) sn ® t Gloats, mul-
2 8
time: se strecurit prin . si be date pe sub asouns o °ovate de
mere asp.) ¶ ® tGalagie, zarva: da ce-a *tics de mine
lumera barbatul men a face MI -1 NEGR.17 ® Granada
de lucruri de case sau de Imbrilarninte, trtntite
In desordine, sau transportate claie peste griimada.:
care, carafe pi wriest' incarcate on Iume $I oa ~nri 0.-at.);
pr. ext. haine si lucruri de casa., catrafuse, bagaje:
casa 'n care avem sA ne transportAm ..,u1 (CAR.) [to.].
CALABREZ 1. adj. Din Calabria, privitor
la Calabria: on 0 palarie Pae pe o ureche... era bArbat In
toatA puterea (o..zAmP3
2. sm., CALABRgZA (p1.-ze) sf. Locuitor, locuitoa-
re din Calabria [R.].
0 CALAC4N CALACAN, CALACA.Nsbst. Mold. Bucov. =
CALAICAN: fierbi coals de aria... tare calacan si mot calepele
(VOL) ; Itirbul on °Macau ei tot ce trebue unui ciubotar
(ono.) [ngr. Itcafmterv6t].
O CALACATIRI sm. pl. Mold. .o ® iron. Inc&Itll-
Fig. 728. Cal. minte grosolana, mare si diformil [c a + I a+
I. °chill.- 2. Frunte.- 3. Urechi.- 4. Bot. - 5. Nhri.
6. Gura.-7. Falch.- 8. Coarna.- (,rumaz.-10. catIri].
CALA.F, cALAF = CALIF.
Git. -Ir. Piept.-12. Arm, coapsA, spate dinainte.
13. Genunchiu.-14. Fluer, Chi§ith. CALAFAT sm. ® Stinghia batuta. In curme-
16. Copith.--17. Pinten. -x8. Iie.-19. Burth, pin- zis la fundul butoiului (ow FUND) ¶ ® 0/ten. Fund
tece, foale.-2o. Coarde.- 21. Su1ac.-22. Cot, ciiu. mic de putinicit ¶ 0 in Cllti cu care se astima
23. Arm, coapsA, but, spata dinapoi.-24. Cur, crapaturile dintre sclnduri (la o luntre, la o co-
buci.-25. Ithclacina coadei.-26. Coada.--27. Grea- rabie) : sParsese luntrea In fund, sootInd rnl dintre donli
bhn.--28. Sale, spinare.- 2q. Cruces §alelor.-3o.
SapA. -31. §old. solodurl (8..ALD.) [ngr. acamcpcitrigi,

tuatie mai putin vrednica; a Ounce din tailor, a .

ajunge jos de tot dintr'o treaptallnalta, a scapata;
a spun oat VMS pe pereti, a povesti lucruri de necrezut,
a Indruga la nimicuri;
e r arzEtaa2, BAT= 0,
BOT, BREAZ, BIIIVSTRII,
.113CA, PQVA, PoTCo4VA
¶ ® De-a caii sau de-a
mint, 10C dP copii In
rare unul Infatiseaza
calul, iar celalalt II in-
caleca sau II mina, fa-
clndu-1 sa alerge ¶
Aparat de lemn, de Fig. 729. Cal de
forma unui cal, peste g(mmastica.
care se Invata cineva a face sarituri,
In salile de gimnastica (_.E 729) ¶ (DO
Figura. In jocul de sah, care repro-
zinta un cap de cal (J 730)11C) Trans.
Sup ort de fier pe care se asaza. lernnele
In vatra cuptorului 7 ® p1. A Cele
doll& lemne orizontale pe care se spri-
jineste cosul morii ¶ 015 Unitate de
masura care reprezinta puterea unui
motor capabil de a ridica, intr'o se-
cunda, 75 de kgr. la o Inaltime de un
metru:im motor de 300 de cal IT ® )14e, CAL -
DE -MARE, mic peste de mare al carui
Fig. 731.
cap seaman& cu capul de cal, numit si Cal-de-mare.
hip rap" (Hippncampus) (E 731)
O 4 DAVUL-DRACULIII, °AWL-
earn, CAL-DE-APA gen de insecte
nevroptere, caracterizate prin co-
lorile for metalice admirabile, In
care domina albastrul, rosul si
verdele; au corpul lung si subtire
i aripi colorate si Impestritate
eu pete frumoase; traesc mai ales
pe deasupra baltilor si la tArmurile
riturilor ( Libellula) ( 732) ¶ ® s,
coAna-cALunuil.2 sir caanA; -
uuum-cArnort = FnocosicAl;-su-
DOARE4-CaLITLIJI, AS1PUL-CALIILIII
QSIIL-IF,PIIRELIII; - PASTILE-CA-
LIILIIII sau PASTILE-CAILOR2 =TRAI-
STA-CIOBANULIII; - PASTILE-CAL13-
LIU' =sTumuL-gruanux ¶ © A ® Fig. . .g. 732. Calul-
Pastile calulni sau Pastile sailor, Pas-
CALAFATUT (-new) vb. tr. *, A astupa cu cllti
crapaturile dintre scindurile unei corabii si a le
unge cu pacura, spre a nu lass apa sit patrunda
printre ele: corAbterul care... frauricea... Cu vreme nn ca-
liiiitl100.0 (CANT.) [ngr. accXayattiCm].
CALAICAN sbst. ® Sulfat fieros, de coloare
verde cand e cristalizat, numit si vitriol verde"
se Intrebuinteaza la prepararea cernelii si ca
desinfectant [c a 1 a c a n].
CALAIU (p1.-ate) sn Ban. 0 Small. (la o oalt.)
Oala smaltuita [srb. k ala j].
O CALAMANDROS sbct. Mold. F Harababuril, ga-
lagie, neorinduiala: d'apoi Cu smInttnitul oalelor, oe
ificsam ! (cam).
Fig. 73o. 0 CALAMARA Pr- cALIM4RA.
Cal. CALAMEVR (pl.- ururi) sn. Gluma Intemeiata
pe un joc, de cuvinte, pe o asemanare de sunete,
pe un echivoc: Anecdote, .111acolo Hind la pret, 0a-
ta-le prin almanahuri, ei vei trece de istet (,LAN.) [1r.).
*CALAMINA (p1.-ne) sf. o Minereu de zinc
format dintr'un amestec de silicat si de carbonat
de zinc [fr.].
"CALANIITATE sf. 0 Mare nenorocire ob-
steascil: sosirea acestui Domn In Bucuresti a lost sem-
nalul a marl calamitilti
pentru lard (1. -Gil.) ¶ ®
Pacoste grozava [fr.]. NFIV11.1111:1111,111..:*
*CALAMITQS
adj. Plin de calami-
tati [fr.].
CALANDRU (pl.-
re)sn. Woo Marina
de presat si lustruit
stofele (CI 733) [fr.].
CALAPAR, CALA- Fig 733. Calandru.
PAR Sm. = CALOM-
FfR: Chien ta-i numal d'un
Busele de calapir ((K.-13R8.)
[srb. kalaper].
-- CALAPOD (pl. - oade)
sn. @ Lemn cioplit de
forma piciorului, de care
se serve to cizmarul ([13
734) : adesea trebue sd lure -
ul on olzmA on tot (VLAH.) 11. Qa
Ban. Bucatica de lemn ta- Fig. 734. Calapoade.
iata dintr'un copac ¶ 0
® Forma., tipar, chip: expresiunea for nu este dupli oa-
dracului. lapoadele scoalei dumitale (CAR.) [ngr. Ita),.crirOBt).

199
www.dacoromanica.ro
CAL- OCALAR1).BA, CALAP4MBA (n1.-be) sf. Trans.
Guile [ung. k a laráb < germ.].
CAL CILLARE.i. sm. 0 X t Corp de calareti sub co-
mends Marelui-Spatar ¶ ®,14
t Soldat de cavalerie, cavalerist,
Intrebuintat mai 'nainte la paza
satelor, ca jandarm rural (FA 735):
al id vest mline, onm an sA to lege
cot is cot (13.-ZAMP.) ¶ ® Bucov. t Ga-
lant (MAR.) Fe 11 1 a r e].
CALARAWE sf. ® X Cava
lerie.
t CALARA.*PIE S/. x cot. CA-
LAR4.. Cavalerie: au adus °neva pol-
curt de Gazed 51 .1 51 lefeciii (NEC.).
CALARE, # chutzuu adj. si
adv. O Incalecat (pe cal, pe un
alt animal, pe un bat, etc.): a um-
bla tinerii... cAIAr1 pe rotasii din
st1nga, dan chlote In gonna tailor (DLVR.);
AbDe or LapA ¶ ® De-a'n calarelo, - dons diguri... Waltzes° valurile canalulni In launtrill man'
loc. adv. StInd calare, Incalecat: Fig. 735. Calarag.
vorbi oa Fit-Frumos d'a'n-calarele si
se Inteloseri la ouvinte (Ise.) [let. caballarius].
Fig. 736. Calarej muntean Fig. 737. Calarej roman din
din vremea lui Mihai-Viteazul. sec. at xviulea.
CALAREATA Pr CALARWr
CALARE$TE adv. Calar e, de-a'n calarele:
La liglidaul de peste, Beau volnkii (1z.-egs.).
CALARBT, cALARE4TA (p1.-ete) adj. si sm. f.
Care umbla calare; soldat calare (H736,737): caste
calltreeta ; e bun AA ; e o calAreata ?Ara pertain [lat. c a-
b a 1 larIcius].
CALARI (-Arose) vb. intr. A umbla calar e.
CALARIE s/. 0 Arta de a calari ¶ ® Deprin-
derea calului de a purta pe calaret: cat de [C 6. -
la r e].
CALM:IP/1E sf. X Oaste calareata, cavalerie
[calare].
CALARIT sbst. Clilarie, arta de a calari: Ineet,
!nest se deprinse en primejdia A.ului (ON.) [C a 1 A r 1].
CALATQR, CALA'I04RE adj. si sm. f. 0 Care ca-
latoreste, care se atilt In calatorie, care are obiceiul
de a face calatorii departate; 01 : Baba cAlatoare,
N'are sarbatoare (wr 134BA) ¶ C) 2 Elsie cAlAtoare, pa-
sari care pleaca toarana in tttri mai calde $i se 'n-
tore odata cu venires primaverii ¶ ® ®: De mirlgti
si pe segue alunecA !neat umbrele oalatoare ale norilor
MAK) ¶ 0 0: ealAtorului !teed(' bine Cu drumul (BR,VN.),
tine a pornit la drum nu trebue prea mult sit se
odihneascA [c a 1 e (formatiune analoaga cu a
megl. drumator < drum) + SU f. - A t o r].
CALATORI (-oreso) i. vb. intr. 0 A face o calli-
torie; a merge intr'o tarn depArtatA: am calittorit
mull prin Virile din apus ¶ C) ® A se misca pe cer,
strabatind spatiuri imense: (Min nori lumurii cAlAtorese
meet pe bolts albastra a cerulni (v1101.).
2. vb. refl. e A pleca pe-aci Incolo, a se duce
In all& parte): nu t*A"u mult, 5I obis SS cAlatorl (aw.)
[caltitor].
Cli.LATORTE sf. 0 Drum pe care -1 face ci-
neva (cu trenul, cu vaporul, cu automobilul, etc.)
Intr'un loc departat, Intr'alt oral sau Intr'alta
tarli: a plena In A.; AA, De mare ¶ ® Descrierea locuri-
200
www.dacoromanica.ro
lor vazute de un calator $i a Intimplarilor vred-
nice de insemnat din timpul drumului.
CALAU, 0ALAU sm. op Individ InsArcinat sA
execute pe cei condamnati la moarte, gide: vecbiut
calAn al baronului... lace agomot aseutindu-si sattrul (1.-G1-1.)
T 0 F Om crud, vArsAtor de singe [lig. k a 16
Wigan ", calAii, In vechime, fiind mai tots Tigantj.
CALAVZA (pl. -ze) sf.,Mold. cALAuz sm. 0 Cel ce
Insote$te pe cineva In tale, in munti, etc. spre a-i
arAta drumul: eram en totli °Mari pe drumul mend-
d, Intovartlsiti de dot ealliuzi care ne ducean merindele VON.);
0: la saint ce se vede, calauza nu trebue tPANN) ¶ 0 Pr.
ext. Cel ce Indrumeaza pe cineva In viata, In ea:
ceri, dindu-i povete, sfatuttor ¶ ® Titlu dat unei
carp ce cuprinde povete $i sfaturi: ClilAnza automo-
bilistnlul [to. k a l a u z].
CALAZZI (-nee) vb. tr. p A IntovarMi pe ci-
neva spre a-i arata drumul, a servi de calauz A:
wise vizitiilor sA se tie pe urma lui, ca el 11 va 0 (ISP.) iff
0 Pr. ext. A indrepta, a conduce. a indruma:
(vuet.) ¶ CD e A povatui, a da sfaturi.
CALAUZITOR 1. adj. verb. cArAtizt. Care cli-
lauze$te.
2. sm. Cel ce calauzeste, calauza, se (Asa purtat...
de Dasul hotArlt si neostenit al ului (om)
0 CALAVTC sni. Ban. Bucatica de lemn taiata
dintr'un copac.
0 CALBAGIOS adj. Ban. =GALsEaes [c al b a z.a].
CALBAJOARA (p1. -re) sf. 4 = GALBEJOARA.
0cALB4z1i, a/Liam/AA sf. CD --eALBE4zA 9
C) Trans. Bucov. * Un fel
de mu§chiu ce cre$te prin
locuri umede, pe fintini,
pe ziduri $i pietre, numit
si mu$chiu -de -fIntIna."
,C 3
sau fierea-pamintului" -
(Marchantiapolymorpha)
(0 738).
OCALBEJTT=OALBEJIT
[calbeaza].
'CALL (p1. -curt) sn. G.?
Desen reprodus cu ajuto-
rul unor birth transparen- Fig. 738. CAlbaza.
te, numite hIrtie de .-. [fr.].
*CALCA (-chez) vb. tr. A reproduce (un desen)
cu alutorul calcului [fr. c a lq u e r].
CALCA (caw) 1. vb. tr. 0 A apAsa cu piciorul,
CU cAlcliul: v.. pe picior, pe btitatnri; sarpele, DMA nu-1
paid pe coedit, nu se 'ntoarce sA to muste (PAMIR() A
strivi,
a sfArima cu picioarele: v, strngurii; tgi sulleca mlne-
olle, °Idea lit si lipi ouptiorul (enc.); 1-an ettleat call ; de aci,
pr. ext.: I-a cif last roan, 1-a cAlcat o trAsurd; vItele an
(West larba ; ®: sA nu mai apuc sA cab !orbit verde! (BR.-VN.)
sA nu mai ajung (pin' atunci), sA mor ¶ 0 A UM -
Ma., a strAbate cu piciorul: mai slut tinuturi Pe pa-
mint care n'au lost Inca cAlcate de picior de om ¶ 4 A
netezi, apAsind cu un fier cald: rule, Milne ¶ 0 A
infra, a pAtrunde Intr'un be (cu intentiuni bune
sau rele), a pune piciorul inteun loc: i -a poruncit
as nu-i mai calce pragul (CAR.); nu-ti mai cab case ¶ 0 A
veni fart) de veste undeva sau la cineva: Paste vre-o
opt wile, m'a cAlcat d. Dug tar (cAR.) 11® CF Ada (o neno -
rocire. etc.) peste cineva: 1-a West nevoia ; mai ade-
sea In blesteme: cAlca-te-ar nevotal ¶ ® A nAvAli pe
neasteptate Intr'un loc, spre a pilule,: chid to tales
both, cinstea nu to opregte de a to lupta In contra Ior (ALECS.)
® A trece fArA a avea voie, dincolo de hotarele
unui loc: Dina azi, Die' un muritor n'a ontezat sA cake ha-
tarsi(' mole DMA ekes (ISP.) ; de aci, a ocupa cu puterea
$i pe nedrept, a-si Intinde posesiunea pe un loc
strain: mogla mks ¶ A) A viola, a Infringe, a
atinge ce trebue respectat: Indultam (de credinta);
AA. legea; drepturile, Ponincile eniva; nude CA calce ea
onvintnl buelltaritel P (ISP.) ; cu mai mita tarie: In
Dkkare (o Invoiata, o lege, etc.), a) a nu vrea sa. tie
seamA, b) a viola, a infringe, a sfbrima ¶ @ It A
sari peste (vorb. de pAsAri), spre a fecunda: cooesui
a cAlcat gAtna II* TP1' A Indrepta dintii ferestraului.
2. vb. intr. CD A pune piciorul Intr'un loc, a vent
undeva: SA nu-m1 Wei In carte, ca-ti sparg capu 'ndata
(PARR); In ease ce se desehide oucheta de aur,sA nu -ti @aloe pl-
ciorul SSP.) ¶ ® A past, a umbla: calm intePata 81 on
trupnl Oman ((SP.); Ce mindru talc 81 radios I (VLAH.) or; e:
CALCAVVRA (p1.-uril sf. 0 g,
Cureaua cu CAL-
care cizmarul tine strInsa pe enunchiu Incalta-
a pope, .0 pope8te, .0 a mare, a se arata falos, tantos, mintea la care lucreaza ¶ ® 4),:Bataie, trInteala: CAL
a-si lua aere; , strimb, a) a face un pas gresit, b) la loo de bucate, Iii mince o .0 de cele %WW1
a face o faptitnepermisk, a viola credinta conju-
gala; A. In strachini, a) a umbla ftilos, b) a alerga
C4LCE1 Si. i ® Plante
cu frunze groase, lucitoare, cu
(ALEC134

dupa aventuri amoroase; .- pe urmele ouiva. a-i se- flori mari galbene-aurii, care
mana (In ce priveste faptele), a imita In totul tap - creste prin bald si pe locuri
tele, purtarea cuiva ¶ 0 ® A-sr ~ pe anima, a lua umede; numita si calcea-ca-
(In cele din urrna) o lului", scalce",bulbuc(ei)",
hotarlre, tnvingind tea-
ma de urmtirile ei [lat.
Vrti,
.*4. 4
Capra-nemteasca." (Caltha
palustris) (FM 744) ¶ ® --MA-
calcare]. RE -=ROSTOPASCA; .0-DITOA =
CALC.ANI sm. str4s '0 UNTISQR1 [lat. c a lx, c a 1
O Peste de mare din, c e m].
genul Pleuronectes, ca- *CALCE2 sf. o Var [lat.].
racterizat prin poziti- CALCEDONIE sf. ® Pia-
unea ochilor pe partea tar de felul agatului, de un
stinga,prin corpul tur- alb laptos, putin albastruiu
tit, de forma romboi- [fr. chalcedoine].
dala, si acoperit, pe o Fig. 739. Calcan. CALCHIA (-1ez) vb. tr. ®
parte, cu solzi foarte oo, A reproduce (un desen) Fig. 744.
tare (Rhombus maeoticus) (M 739) ¶ 0 ram, prin talc ¶ ® ® A copia In- Calcea-calului.
varietate a acestui gen, . tocmai [fr. c a 1 qu e r].
cu corpul mai mic, numit CALCIN4 (-nez) vb. tr. ® A preface piatra cal -
5i ,.pisi" (Rhombus Mavis) caroash, cu ajutorul focului, In var ¶ ® Pr. ext.
(M 740) [tc. k a lk an A supune un metal, o substanta oare-care, la ac-
balyk paste cu pa- (iunea unui foc intens, fara. ca In reactiunea ce
vaza."] . are toe sa intervina oxigenul [fr.].
CALCAN' (pl. -ane) sn. 'CALCINATIVNE, ommiATIE sf. Faptul de
® ± Pavaza (in spec. ca Fig. 740. Calcan-mic. a calcina; rezultatul acestei actiuni [fr.].
podoaba la cai): cai domnestl Impodobili... au e de *CALCTTA sf. ® Carbonat de calce natural [fir.].
argint, satiate on am (M.) ¶ ®;f21 Zid Walt, faxe des - c4Lcru sbst. 2.. Metal foarte u5or, foarte oxi-
chizhturi de usi sau ferestre, de obiceiu la spatele dabil, descoperit de Davy In 1808, se gaseste sub
si la partite laterale ale forma de carbonat de calciu (calcar, marmorti
cladirilor [tc.]. cretti. stalachte), sulfat de calciu, etc. [fr.].
CALCANEUM sbst. O CALCZIA ( -ties) vb. intr. Trans. A umbl a, a merge:
O Osul calciiului, cel dupit oe mai Matta o postata de loo, i se tvl ochilor cartes
mai gros din cele sapte hilparattllUi (RET.) [calcliu].
oase ale tarsului (M 741) CALCYLA., Mold. cALcI1g (p1.-be) sn. dim. ca,
[lat.]. elm.
CALCAR sbst. o Pia- Fig. 741. C. Calcaneum. CALC4IU (p1.-rte) sn. 0 c) Partea dinapoi a
tra de var, rota compusa piciorului cu care se mica (Pr. MICR): s'a Intend Ott
din carbonat de calciu si care, calcinatil In cup- an ghlmpe la 0; 6: a-1 sprit caudiele (ISP.), a alerga
toare, se preface In var [fr. c a lc a ire]. foarte lute; a se intoarce Intim a lucra lute, fare
CALCARE sf. ® Faptul de a c a lc a, rezulta- a pierde vremea, a fi foarte harnic; (pm- Apkproks @I)
tul acestei actiuni ¶ ¶ © noALoARE ¶ 0 Spec. NA- ¶ ® 6) = OALC4NEUM ¶ ® Pr. ext. Picior: be ardea la
valire lntr'un loc cu intentiunea de a prada: se In- amindol pamintul sub calcite (ORIEL); se Imbue o bora drag-
ttmplase paste manta o .0 cu omor In haunt unnilidov (CAR.). nick de skim solute de subt calcite (OLVFC) ¶ 0 Partea
CALCAROS adj. ® De calcar, ce contine cal- ciorapilor sau a Incaltamintei ce acopere
car; varos (fr.]. 0 Lovitura data cu calcliul: strInse trial calnlui...
CALCAT sbst. It date calcite O... se revert senora acelut balaur (ISP.) ;
Faptul de a calca, 1 VP- arA) ¶ ® Pr. anal. Capatul dinapoi al talpii de
calcare: ...All struguri- I la sanie ¶ ® Pr. anal. Plazul plugului ¶ ® Mold.
lor; Fier de ; Bandar& X 0 bucate mare de malaiu, de mamaliga on
de .0 (E) 742). de pline (RV.-CRG.) (POEM) ¶ ® Extremitatea in-
CALCA.TOR 1, Fig. 742. Scindura de calcat. ferioara a catartului [lat. ca lc an en m].
adj. verb. Wilma. Care talcs (In toate Intelesu- CALCOGRAF sm. e Sapator, gravor peplici
ril e). de cupru [fr.].
2. CALCATQR sm. ® Cel ce talcs: .. de legt; de in- CALCOGRAFTE sf. $ Gravure pe piaci de
rim at ¶ ® Lin In care se ammo. [fr.].
calc strugurii (E] 743) ¶ ® V *CALCOPIRITAsf. co Mineral verd e-galb en, de
tris S durica de sub scau- coloarea bronzului lasat la aer, alcatuit din sul-
nul de doage, numita. 5i tal- Fig. 743 calcuor. fur% de cupru si de Fier [fr. ch a 1 c op yri t e].
piga", pe care dogarul pune CALCOZTNA sf. ® Mineral cu luciu metalic,
piciorul chid lucreaza doagele ¶ 0 p1. lig Scindu- de coloarea otelului, alcatuit din sulfurti dubla
relate pe care tesktoarea pune picioarele ca A de cupru si Tier [fr. chat co sine].
schimbe itele; numite mai adesea iepe" sau tat- CA.LCUL (p1. -ate) sn. 0 ± Socoteala (si (0) ¶
pigi" (Der RAZBQIU). ® intinitezimal (compus din calculul diferen-
3. CALCATOARE sf. 0 Vas In care se cates stru- tial, integral si al variallunilor), parte a mate-
gurii, numit *i jghiab" ¶ ® Scindura pe care ola- maticilor superioare (numita si analiza materna-
rul cacti lutul on picioarele. tica) care are ca stop studiul proprietatilor func-
4. CALCATOREASA sf. Femeie care (mica rufele tiunilor, plecind de la variatiunile infinit de mici
[lat. calcatorius, -a, -um]. ale for ¶ 0 1 w Grtrunte mai mici sau mai mari
CALCATORTE sf. 0 Loc, atelier uncle Re talcs de piatra ce se depun In rinichi, In basica uri-
rufe [calcator]. nara, In ficat [fr. < lat.].
CALCATURA. (pl. -tart) sf. ® Faptul de a cal- CALCULA (-les) vb. Ir. O ± A socoti, a face so-
m; In spec. rezultatul calcitrii ¶ ® Urma produsit cotealk (sau socoteli) ¶ ® ® A chibzui, a se glndi
prin calcare, urma de picior: ottisatasi de Wart ¶ la urmarile unui lucru, unei fapte [fr.].
® Chipul cum calce cineva chid umbla ¶ ® CALCULABEL adj. ± Ce se poste calcula ¶¶ ©
± Navalire, pustiire (CANT.) (LET.) ¶ ® 1 ® Epilepsie mommuLtum, [hr.].
[lat calcatura]. CALCULATOR, -To#RE adj. §i sm. f. 0 ±
201
www.dacoromanica.ro
CAL- Care se °cup& cu calculul, cu socoteli ¶ 0 ®Cllib- CALDARVTA. (pl. -ate) St. dim. CALDARE.
zuit [fr.].
Franz/1 verde de

!cent a
,
CAL OCALCTJTA (pl. -te) sf. Maram. td = cAncE'0:
MIndru-1 en (Iota drAguta (BRL).
CALD I. adj. Q Care are sau produce caldura:
Eta ...et my. BATE 11 ® Calduros: at ...a $
CALDICEL, -IONA (d. -10E4), CALDISQR, adj.
dim. CALD. Abia cald, prea putin cald: no vint cal -
dice' adie (VLAH.) ; apt °Wick&
CALDURA (p1.-ri) sf. C) Temperature ridicata
a until corp: caldura focului ¶ ® CAldura animal&
® Care tine cald, care nu las& caldura corpului sa M- ANIMAL ¶ 3 soecilla Mr SPECIFIC rr! latent& ...-
se piarza: haina ~A; placenta A ¶ 0 ® Infocat, ar- LATENT ¶ ® Temperature produs& prin actiunea soa-
zator: inima a; inbire "ea ¶ ® Proaspat: pline A;
®: va aduc noutliti calde.
relui: caldurile verii; In toiul cildurilor ¶ 0/ Ridicarea
temperaturii corpului, In anumite cazuri de boalit,
2, gbst. Caldura: nu sabre !lid goal nioi frigul; ieri a lost febrit: bolnavul are II la on ¶ C) ® Infocare, in-
trig, eat e ^t; nu mi-e experientli la ..; a tine(a) flacarare, ardoare a simturilor: a S8 raga, a scree,
0118(a) do a educe caldurk a phstra caldura cor- a vorbi, a apara on multA flat. *caldur a].
pului; (F): nu-mi tine de nu ma intereseaza, nu CALDURICA. sf. F dim. cALKMA: diva bale...
mi-e de nici un folos; a-i Ilia au .., a fi cuprins 1-am cutest la (cm.).
de accese de caldura febrile; (e): lista nn-mi face nice CALDUROS adj.111(3 NECALDURQS ¶ 0 Plin
0. Dial race, asta ma lash de caldur a; care educe sau d& mull& caldura :
indiferent, nu-mi pas& allele calduroase ale vent/ ; odaiecillduroasii 1) ® Care tine
de asta [lat. caldus]. de cald: lista calduroas4 9 0 !g! Plin de infocare,
CALDA (DE-A) sbst. de ardoare, de zel: aparare cAlduroasti; dinteacea sutra
Numele unui joc de a devenit cal mar.... amic al Romfiniei
copii, numit si de-a CALDL/T adj. dim. CALD. Abia cald, prea putin
fripta". cald, caldicel: ape grit.
CALDARAR sm. CALE (pl. dit) sf. 0 Drum pe care cal&toreste
c) 9 tel Cel ce face si cineva de la un toe la altul: apucind a eAtre rasarit,
vinde caldari sau s'a dus,.. tree site ei trot noPtt (MR.) ; F: (doer nu te-a Im-
alte vase de /tram& (L] bltrinit) bisericil (DLVR.), frecuentarea bisericii; 9:
745) ¶ ® 0 /ten. Parul Mutt{ este eel mat &curia, lacind ca tote ceilalti,
de care e atirnat lan- rar te expui sa gresesti sau sa -ti atragi neajunsuri;
tul caldarii. In In drum; a iesi in .ra cuiva, a intimpina pe ci-
CALDARARESC Fig. 745. Caldarar. neva, a iesi inaintea cuiva; pa- TINE(*) ; a-at awes
adj. De caldarar. (sau a-si cluta) de a-si urma drumul Inainte, a
CALDA.RARIE sf.. sad Atelierul, pravalia unde nu se amesteca in treburile altora (Mr& a fi °helmet);
se fabric& si se vind caldari sau al te vase de amnia. de un teas, de o postit, la un teas departare, la o
CALDA.1141$, sin. Ban. = cAnDARARO. departure de o post&; la ...a jumittate, la Iumlitate
CAL.DAR.412 sm. 3? = BOTRQS [lat. vulg. *c a r- la jumatatea drumului ¶ 0 Caltttorie: banal
dIll u.s, (= etas. cardueli s) devenit 'carr-- drum bun! (urare de clil&torie); F buna ea bum-
del,
de 1, dun. *car de las, de unde, prin etimologie been], unde -1 Waage al -t1 spenti eapul, urare rautacioasa
populara, caldaras]. celor ce pleacit In calatorie: sit nu te mai Intorci
CALDARAU sbsi. Trans. (yin.) = clir..DARAn0. niciodata ¶ 0 primara, 0 /ten. a, 'mita (claua.), pri-
CALDARE (pl. -are) sf. Q ma vizita pe care o lac nod cAsatoriti, la opt zile
Vas, mai adesea de arama, dupe cununie, la parintii tinerei neveste; In-
cu toarta In belciuge, pen- &sank Intoarcerea aces& a noilor casatoriti de la
tru fiert sau incttlzit ceva aceast& vizita. ¶ C) Drum, spatiu rezervat circu-
(E. 746); ow oALA ¶ ® Ca- latiunei intre sate si orase, sosea: ludeteanti; na-
zan de spirt [lat. cald a- tional& ; cal de comunicatinne ¶ 0 Strada larg5. In o-
ria] rase si sate care se ten-lain& de obiceiu la bariera
CALDARTM (pl - Mari) sau care e legata de o sosea nationa15. sau jude-
Calaraellor $ 0 4;i4
7,
sn. Pardosealit de pietre teana.: Victoriei ; fermi,
(de asfalt, etc.) pe o strati& Fig. 746. Calda- re. drum pe care se af15 asezate sine si pe care circuit
sau Intr'o curte, pavaj: s'a vagoane trase de locornotiv5., drum de Fier ¶ CD Pi.
staicat nrult o burl de Mottle stropeste geul Indus
ext. * Drumul pe care-1 face un astru in spatiu:
(n-An.). a soarelul ¶ 0 .c3. Drum pe care-1 face un_rlu
CALDARINI- In curgerea lui: rlul oprit de stint'', lei face pe emu-
GTU sm. Pietrar, rea ¶ 0 * Calea laptelni, a robilor, .....a lui Troian, lasie
cel ce face calda- alburie, neregulata, format& dintr'o multime ne-
rimul: seta ncaPte numaratil de stele, si care Imparte cerul de la NE, la
dot caldlirinigil an SV in doll& parti aproape egale ( 749): spun pliginti
apart pftretele easel
Jul AvrAmie4 (ALECS.).
CALDARV$A
(p1. -net) 4.0 dim. Fig. 747. ClIdArusi.
cALDNELE : atIrna
cildarusa de matnAliga to craeane
nap.); a face mfinfle (OLVR.), a
Impreuna mlinile In asa Tel
!nett sa formeze o conca-
vitate ¶ 0 eld Caldare mica
cu aghiasmit pe care o duce
un Insotitor al preotului,
rind umbl& In prima zi a
lunii din case In case (1A
747) ¶ a * Plant& ierboask
cu floc) marl, albastre, vio-
lete, ro5ii sau albe, plecate Fig. 749. Calea laptelui.
In jos, avtnd forma un or cal-
d&rusi; e cultivate ca plant& sA se fl absatuit pe cer eve laptelui, sau cum 11 zicem not
ornamental& ; numita i De romanaate, drumul robilor ore ..a Int Traian naP.)
cincl - clopotei", cincl- Fig. 748. Caldttrusti. ® Drum de urmat, mijloc de transportat: 8'811
coade", clopotei-cornuti" toporasi" sau can- Ail antra ¶ ®,c) cat, pl. Ca-
expediat pe rtet postal, pe
delut.e" (Aquilegia vulgaris) ([J 748) ¶ ® * Va- naluri, conducte prin care aerul, o substanta, etc.
rietate de struguri me.) . se introduce In corp sau se eliminii dintr'Insul:
202
www.dacoromanica.ro
 cal respirator'', title digestive ¶ 03 ® Directiunea ce is
cugetarea sau vointa omului; directiune in pur-
tare: esti pe o rittacita: a se abate din ...a dreptatii, .0a
mintutrii; o. pierzarii; pacittosilor Si CO T Nlij loc:
a'a Init ltat pe cAi rele; cane lui Dumnezen se deosebeso de
cu 13 zile In Inttrziere fatit de calendarul gregorlan;
acesta din urma ( =sti1 nou), stabilit In 1582 de CAL
papa Gregoriu al xin-lea, e adoptat de mai toate CAL-
popoarele din Europa ¶ OefA lace =WO eapul
cdllndar, a-I zilpaci [lat.].

a gist en ,
cane oamenilor ¶ ® Loc. diverse: en
bine; a fi Cu
cu drept, cu
a fi drept, a se cadea, a se cuveni;
a gasi de cuviinta, a socoti c& e mai
bine a gasi nimerit; !Ara ~, sau ran si lard ~, pe ne-
drept, In contra ratiunii; afarit din sau din maim
*CALENDE sf. pl. Prima zi a fie-carei luni la
Romani; ®: la -do grecesti, niciodata. [lat.].
CALENDROIU, CALINDRQIU sm. F $trengar,
Maar care se tine de strengarii, care face pozne:
mai, da oalendroln mi-at mai lost! (mt..); sine -i calindroiul
peste masura, prea mult; a eta In , a sta In drum, eel botezat de Mina ea mi-al trimis P (ON.).
a fi piedica; a pane be a regula, a aranja; a pre- OCAT4TC.A. sf. Ban. COliVie: mierla nevend sans
gati; a Ingriji; a Invata, a Indemna; a se vorbi, sit ante In ~, (pm) [ung. kalitka].
a se Malaga, a se sfatut; F a pune tars la ~, a CALEVRI sin. pl. a Pantofi grosi tartmesti:
face politick, a-si da parerea asupra neajunsurilor Isi vird picloarele In 0.0 si lese In pragul pravaltei (CAR.)
taxi" din pricina relei ocirmuiri; a o scoate la .0, a o [big. kalevra].
scoate la cap &t; alt De A., a fi dis- C4LFA (p1.-te) sf. ® Cel ce a ispravit ucenicia
pus, Bata, In momentul (de a face (la un croitor, cizmar, etc.) si Incepe a practica
ceva): a pune pe cineva pe a-i mestesugul: scum ai seapat de ucenlole asp.) [to.].
arata drumul pe care sa-si poata
ajunge scopul; a Ina
scuti un
din pieloare tclAue.), a-i
CONTI r. *CALFATA (-atez), CALFATUI (-nese) vb. tr. a.
CALAFATIII [fr. ].
CALFIE sf. (i) Calitatea, situatiunea de calf II :
drum, a merge In locul lui: Trel luni am pin' la Invata-ma actual dar I (PANN).
0 /ten. de ...a asta, de data asta [ lat. CALT ( -lese) 1. vb. tr. p Me A baga in ap& fierul
callis, -11em]. sau otelul rosit fn foc, spre a-i da mai milt& tarie;
CALEALA (pl. -ell) st. 0 fp1° se aplicft si la sticla: stlola, a rad brusc sticla
Faptul de a c A i; starea ote- topitti, spre a o face mai rezistenta ¶ C) CO A In-
lului alit ¶ ® ®F Betie usoara virtosa, a oteli ¶ ® X A praji cu ceapa In grasi-
[c A 1 i]. me: A. varza ¶ 0 Maram. (PAP.) A
OCALE4P (p1.-eue) sn. Mold.
Bucov.Scul de tort (E1 750):
tortul I-au depAnat pe rIschitoriu,
Inalzi, a fierbe.
2. vb. re/Z. F A se chirchili, a
se Imbata putin: unit... se eaten
rfrrct)
spre a-I face oc (cao.). IntImplater, altii... o tan dinadins la
CALEASCA, cALR950A (pl. mAsea (LUNG.) [vsl. kalit 1].
-esti) sf. TrAsura de lux, ele- *CALIBRU (pl.-re) m. ® Dia- I
gantii, pe arcuri: 751) =- Fig. 750. CAleap metrul gaurii unui cilindru ¶ 0
leases a purees ca vintul (NEON.) ; (dupe T. Papahagi), or- Diametrul interior al tevii
o °Cease/. mIndra se
opreste In lata prd-
vAUel
koljaska.
(CAR.) irus.
unei arme de foe, etc.; grosimea
unui proiectil ¶ ® rpm, Instru-
ment cu care se mascara calibrul
1:=1
(ID 753) ¶ O F Valoarea, sta-
CALEA - VA- rea unei persoane sau unui lu- Fig. 753. Calibre.
LEA. adv. F Tot cru: 1st reernteazi un ciocoin tot de r. de giuvaergiu.
mai merge, trea- ...n1 situ (FIL.) [fr.]. a. de fotograf.
a-mearga, bine- Fig. 755. Caleasca. CALIC, -roA (pl.-03) adj. si sm. 3. de mecanic,
Mu: mai 'nainte, se, t. 0 t Olog ¶ ® Sarac, lipit, 4. de fierar.
era detains a trai singer, dar acum ?are sit-tt radii area milog, cersetor: In partea meat a lo-
(CRCs.) [c a lea (s i) vale a; comp.: tam tree mud, culul traia un biltrIn si orb din nastere (CRCs.) ; ee folos poll
rise nn Doamne Waal 61 calea el vales (RET.)]. eves de la o orit al o descend ca dlnsa P (SAD.); 0) : pared se
CALEIDOSCQP (pl. bat "w ii la aura lui, manInca, Imbue& Cu atlta Mao-
-cape) sn. t Tub de carton mie, de to sperie ¶ ® F SgIrcit [vsl. k a lik a].
sau de metal, In forma unei CALICEA (pl.-ceie) sf. dim. GALE.
lunete, de-a lungul caruia CALICENIE sf. F Sgtrcenie [calic ].
slut asezate nista oglinzi in- CALICESC adj. Ca de ca lie.
clinate, iar In fund buca- CALICESTE adv. Ca un calic.
tele de stela de diferite co- CALICI (- lease) 1. vb. tr. 0 t A ologi ¶ ® A sa-
lori ale caror combinatiuni, raci, a aduce la sap& de lemn: In eltiva ani de rile
modificate la fie-care mis- m'au caltelt en destivIrsire (CEO.).
care a aparatului, reflectate
si multiplicate In oglinzi,
ofera desenuri de toata fru-
musetea (j 752) [fr.].
# CALEM (p1.- union) sn. Fig. 752. Caleidoscop.
Birou, cancelarie, adminis-
tratie publica: la ce ee, slujestl (ML.) [tc. k a I e m
condeiu" < gr.].
CALEMBEC sbst. ; Specie de arbore negru
din India, cu lemn foarte mirositor: stag negnstoril
ou... metanli de In mind IALECS.) [tc.).
$ CALEMCHERIU sbst. Postav fin, cu dese-
nuri artistica: dascdlul Chiosea... cu antereu de .0....
se primbla pe dinaintea bitietilor (1.-GH.) [tc. k alem-
kiari].
# CALEMGIU sm. t Scriitor la calemul Divanu-
lui, logonit al Divanului: acegti boieri... Walesa erica
anaforale le vor da calemgill (e.a.ko.) [IC.].
r 'CALENDAR, C) CALMAR (p1.-are) sn. 30 0
Carte sau tablou In care shit Insemnate, In or-
dinea lor, lunile, zilele si arbatorile de peste an ¶
® ill Julian ( =SW vechiu), stabilit de Iuliu Ce- Fig. 754. Caliciuri.
sar In anul 46 a. Cr., Intrebuintat pInii In anti tre-
cuti si la noi, ca la celelalte popoare ortodoxe, e 2. vb. intr. C) A cersi, a exercita meseria de cer-
203
www.dacoromanica.ro
CAL- setor: nn-1 rueine oare... di caffei n' de la slueile noastre P
(on.); oine no etie oil neam de neamul men ale! am calicit Cu
CALINA' (p1.-ne) sf. i
si rhcoritoare, ceva mai mica declt drew, pe
Bobita rosie, acricioasa
CAL teal P (ca0.1111 ® A saraci, a ajunge la saph de lemn: care o produce c a 1 i-
a calicit on cheltuelile, vend sit se aleagA depntat (ALEGI). n u 1: canna se tolosefte
3. vb. refl. ® A shraci de tot: m'am calicit ca sa te contra tusei (BRL.).
Reap de exeoutle taLscs.)III 0 A cersi, a cere ca un ea 1 i c, 0 GALINA, (p1. -ins)
ca un milog ¶ ® A se arata sgircit, a se scumpi: sf. Often. Cumnata. (a-
41 'n card te oa/leeeti plait la lescaie, ritane 1 (CAR.). dresindu-se o femeie
CALICTCA sf. dim. c*LE. a lteia, cind barbatiiilor
CALICIE sf. 0 S5..rAcie lucie: calicia e la aceia sint frail; tot astfel se
earl n'an etiut eft-el pastreze galballaRn (GRL.) ¶ 0 Sgirce- adreseaza o lath neves-
nie 11 c NECALIOIE CC a I i ej. tei fratelui sau) [big.
CALICTME si. col. Multime de c a li c f, toti kalina].
calicii. CALINDAR ger CA-
CALICIU (p/.-)oturi) sn. * Potirul unei flori LENDAR.
(r._ 754) [fr. < lat.]. CALINDROIU ws
CALIF sm. Titlul suveranilor arabi, urrnasi ai CALENDRQIU.
lui Matiomed: de co nu ma face Dumneren pe mine o CALISCA sf . Trans.
al RAM (CAR.) [fr. < Ea.].
1 0 Colivie ¶ 0 F In-
0
CALIFAR sm.
Soiu de rata salbateca,
cu colori foarte fru-
moase; trlieste prin par-
tile orientale ale Euro-
chisoare, temnita (nc.)
lung. kalicka].
CALIT 1 adj. p. cALT: tier
NvcALIT.
E. sbst. Faptul de a can.
;
Fig. 759. Cann.
die% gel sr- 0
pet, In Persia si In In- 'CALITATE (pL-titz1) sf. 0 Ceea ce face ca un
dia; numit si califar- lucru sh fie intr'un fel sau intr'altul, Insusire
rosu" sau caharch." O Nobleta: persoana de ¶ ® Titlu dobindit prin
(Tadorna casarca) nastere, prin exercitarea unei functiuni, etc.: a
755) ¶ 0 gg-4113, varie- Ina ...a de print ¶ @ Titlu ce confers un drept:
1;3
tate a acestei pashri. cu tutors; ow de moetenitor ¶ 0 In de, lnc. prep. Ca,
de
capul negru-verde, spa- Fig. 755. CAlifar. cu titlul de: In de cetatean [lat.].
tele, aripile si toads albe CALITATIV adj. 0 Privitor la calitate ¶
(Tadorna tador- O52. AnalizA d,
care se mlirgincste sh arate numai
na) (1756) [big. elementele unui compus sau substantele continute
kelefart]. Intr'un amestec sau c,ombinatie, lard a arata si
*CALIFAT (pl.
-ate) sn. 0 Dem-
-- cantitatea fie-chruia [fr.].
CALITURA (p1.-turt) sf. Caleal& [c a li].
nitatea de calif ¶ CALIF, 1a crunF (pl.-furl) sn. Too de imamea,
® Durata dom- de ciubuc:l-am cnsut on calif de ciubuc on margele (aLecs.) ;
niei unui calif 11 ltuml la club= 11 faces caluitil. care era 0 garniturd do =-
® Tinutul stapi- Ma can de atlas, °mut& cu fir (VOR.) [tc. k y 1 y f].
nit de un calif °CALIF (p1.-purl) sn. CALVE': nature... toarnit ce
[fr.] Fig. 756. Califar-alb. era urit si murder Intenn !rums si curet miss.).
CAL IF I CA CALM adj. O CAldicel, caldut: o curia ca de
(-tic) vb. fr. Q A arata calitatea, Insusirea unei
persoane sau unui lucru ¶ ® A atribui un titlu,
boars olille trecea... prin octal tom) ¶ 0
(despre cereale) (RV.-CRG.)
f Necopt bine
¶ 0 Se zice si de pline
o calitate unei persoane [lat.]. care s'a scos din cuptor necoapth. bine (RV: CRC.)
CALIFICAT adj. 0 p. CALIFICA 55 t Nvema- O 0/ten. Verde, neuscat bine, aptitos, cu mIzgh
vioAT 5 ® el Furl hope savirsita cu circum- In ele (vorb. pe lemn) (CIAL15.).
stance agravante. CALM 1. adj. Linistit, potolit.
CALIFICATIV 4. ad). :o Care arata o cali- sbst. 0 Liniste ¶ 0 0 Potolire a vintului;
tate :11 adjectiv lipsa totalli de vint [fr.].
2. (p/.-Ive) sn. Cuv int care indica o calitate [fr.]. CALm4 (-Inez) vb. tr. A linisti, a potoli [fr.].
CALIFICATIVNE, "omairiotirre sf. Atribui- OCALMAJTN sbst. Bbn. Piele sau postav de
rea unei calitati, unui titlu [lat.]. coloare cirmizie, stacojie, cu care se Impodobeste
CALIGRAF sm. 0 Cel ce scrie frumos, care pieptarul [ung. k arms z g i n].
are o scriere frumoash. ¶ ® * Profesor de cali- CALMANT I. adj. Care calmeazh.
grafie [fr.). 2. (p1.-te) sn. A Doctorie care calmeazh, care
CALIGRAFIC adj. De caligraf, privitor la ca-
Ugrafie: scriere ....11; I-a Irimis... sd stncliese *Uinta
(1.-OH.) ¶¶ © NECALIGRAFIC [fr.].
a potoleste durerea [fr.].
CALNIVC sbst. Un fel de stofa de line ph,
roash. [germ.].
CALIGRAFIE sf. Arta de a scrie frumos [fr.]. CALOFIR = CALOMF1R.
CALIMARK, Mold. ciLLAriArtit (p1.-Art) sf. Vas CALOIAN sm. Z't 0
mic (de sticla depor- Chip de om flicut din lilt,
telan sau de metal) In Impodobit cu flori si cu
care se pune cernealli
de scris (f 757); in
ir coji de milt rosii, care se
Ingroaph. In amp sau se a-
vremea veche, logo- runca in apa, In Joia a
fetii, grlimaticii, etc. Fig. 757. Cdlimdri. treia dupe Pasti, mai ales
o purtau si la briu In timp de seceta, invo-
() 758): oondloarul... clndu-se ploaia ([=] 760)
IntingInd din ',tome In [vsl. k a l en 0 de lut"].
'creme condeiul de liana 4,7477Z /7, ZAV;44171,11,1,,,,. CALOIU 1. sm. augur.
de Mica In calimarile CAL. Cal mare (BUD.).
de la brio (1.-OH.) [ngr. 2. (p/. - oats) sn. Trans. Fig. 76o. Caloian.
xaaa Lc pi]. ' cam) = CALMI T.
CALIN sm. * Fru- Fig. 758. Calinari de briu. CALOMEL sbst. Q- A Protoclorura de mercur,
mos arbust, adesea substanta alba, insolubilii in aph, intrebuintath
cultivat prin gradini, cu flori albe si ciorchine In medicine ca purgativ [fr.].
de bobite ro.sii (Viburnum opulus) ()j 759) [vsl. CALOMPTR sm. + Planta aromatics, cu tul-
k a lin a, phstrat sub aceasta forma in toate lirn- pina catifelata si flori galbene: se cultiva mult In
bile slavice]. partite noastre, mai ales la tar& ( Tanacetum balsa-
204
www.dacoromanica.ro
 mita): Raducanu 1-aducea create, busuioo, partilute 91 fata sferei ce se obtine taindu-se acensta printr'un CAL-
(otvR.) [big. k a lamfirt < ngr.]. plan ([] 763) ¶ C) taa Cupola foarte mica [fr.].
CALOIVINL4 ( -iu) vb. tr. A tnvinui pe cineva CALOZITATE sf. Ingrosarea pielei (la natini CAL
pe nedrept de o fapth necinstith, a atinae cinstea sau la picioare) prin frecare sau umblare multa
cuiva prin calomnii ]fr.< lat.]. [fr. callositP].
CALOMNIATOR, -TOARR adj. $i sm. f. Care t CALP adj. 0 () Fals (despre monede): de clad
calomniaza [fr.]. am dat de bani m'am lepadat de boierie (aLecs.)1 ® ®
*CALOMNIE sf. Invinuire nedreapta, mind- Fals, prefacut, neadevarat: Nol In not n'avem nimioa,
noasti, adusa cuiva ca ar fi corals o fapta necin- totn-i totu-i strain (ma.) [IC.].
SUM: nu mai shit= in timpul Int Basilic. pe cind calora- # CALPAC (pl.-ace) sn. 0 a Caciula mare, sfe-
nia Make. omort (i.-01-1.) [fr.]. ricA, de piele neagra, tivita cu bland scumpa gi Im-
CALOMNIOS adj. Ce tontine calomnii ¶ C podobita cu un surguciu prins cu copci de our sau
NNCALOMNIQS [fr.]. pietre scumpe, pe care o purtau odinioartt Domnii
CALONFIR = CALOMFIR. (Mihaiu Viteazul, Vasile Lupul): Mihal purta pe cao
CALONIU (p/.-oanie) sn. Ban. Trans. ® Un fel un unglues° on o talk+ neagra de pens de cocor (MALL.)
de cuptor primitiv ¶ ® Polity de-a-lungul zidului ¶ ® Ban. n.iis t - Capacul cazanului de spirt
linga vatra ¶ ® Ban. cum.) rFa° Scaunoaie Intre- din care pornesc ciubucele care se Imbuca cu
buintata de rotar ¶ 0 Ban. Butur cu doua pi- tevile ce strabat cada cu apa rece [to.].
cioare pe care lucreaza argasitorul, cind rade 0 CALPATOR = C/RPATQR.
pieile aim.) [c a 1; comp. uRsoArcA]. # CALPUZAN sm. 0 gp) Falsificator de bani, eel
CALORIC sm. t Fluid irnponderabil caruia ce face bani calpi: 11 ceia ce Tao bani rat (ray.-hte.)
i se atribuia altadata producerea caldurii [fr.]. (1'11V.-LP.); to puns In rind on pungasli... on (ALECS.)
CALORICITATE sf. 1g Insusirea pe care o 0 F Inse15.tor, ticalos (AL.) [tc.].
fid
au corpurile de a desvolta o anumith cantitate # CALPUZANLTC (p1.-1curt) sn. (:) 40 Falsifi-
de calorii [fr.]. care de bani ¶ 0 ® F Inselatorie [tc.].
CALORIE ef.>g Cantitatea de caldura necesara CALTABOS, CARTABQ$ SM. X Cirnat umplut
pentru a ridica cu un grad temperatura unui kilo- cu grasime, singe de pore si aromate.
gram de ap5.: se is ca. unitate de masura in evaluarea CALTAVETA (pl.-ete sf. A Jaretiera [ngr.
caldurilor specifice ale diferitelor corpuri [fr.]. xakrCoae.ta].
CALORIFER (p1.-ere) sn. Aparat care tmparte CALTUN sm. 0 /a. t Inctiltaminte (coR.) ¶ ®
caldura in toate incaperile unei case 76i) [fr.]. Mold. =covruN ¶ Qa 3 cALTvbruL-Doonim, plants
erbacee, cu flat marl galbene ce attrna in jos
(Geum rivale) 764) [ngr. xaptcOvt, influentat
de Incalta].
CALTUNAR S711. CD 1465 Cel ce face sau vinde
caltuni.
CALTUNARI sm. pl., oiLLIT-
II NAFtssz sf. p1. Flacai, fete sau fe-
mei, ce se aleg dintre rudele gine-
/// // / Z./ relui, spre a-1 insoti pe acesta la
casa miresei, in ziva nuntii, du-
cind unele daruri: a trent caltnna-
reasil aducea o Cava cn peteali, semnul
bogatiet (1.-Gli.) [cAltunar].
CALTUN4$ sm. 0 . dim.
cALTVN 0 ® Trans. (PAC.) ciorap
de lina alba ce Incalta peste
nadragi cei ce poartii opine/ ¶ 0
X Placintioara In trei conuri,
umpluta cu brinza, cu magiun,
cu fructe, etc. ¶ 0 4 = TOPO-
RASP, CONDVRIJL-DOABINEI.
rt. .I . CALTJCE4N sin. Ban. = cA- Fig. 764. Cal-
Lus4R. tunul-lloamnei.
0 CALVF CA-
Fig. 76x. Calorifer cu apa calda. LIF.
F. Vatra focului. C. Cazan. T. Tub de
fonts. T'. T". Tevi de metal.t. t'. Tevi
CALV GAR
prin care se intoarce inapoi la cazan apa sm., oiLLvGARITA
racita. R. Rezervor P. F'. Radiatori. (p1. -to) sf. @ ref
Persoana care s'a
*CALORIFIC adj. ® Care produce caldura ¶ ® lepadat de vista
CP tine de caldura [fr.]. lumeasca petre-
CALORIMETRIE sf .15 Studiul, masura can- cind, lute° mana-
tit/1%11°r de caldura degajate sau absorbite triteun stire, o existenta.
mare numar de fenomene fizice sau chimice [fr.]. Inchinata ruga-
CALORIMETRU (p1.-etri) sm. 5i (pl.-etre) sn. ciunii si abstinen-
15 Aparat cu ajutorul canna se masoara caldura tei (A 765, 766)
corpurilor [fr.]. ¶ ®4 FLOAREA-
CALQS adj. .\ CALOGARIILIII,
63: Corp.', e plant& verde-al- Fig. 763. Fig. 766.
de tesatura ner- bAstrie, Cu flori Calugar. Calugarittl.
voasa care uneste roze, numita si vacarita" sau vac/idea" (Sa-
cele (loud emisf ere ponariavaccaria) 767)1-1 a 4 c4purroArmaAituLui
ale creierului [fr. 0;;., crr CAP' ® ¶ ® fit eaLuatanITA, insect& carnivore,
alleu cu picioruse lungi si subtirele, care, cind e atinsa
CALOTA (pl. cu mina sau cu un betisor, fit ImpreunA cele doulk
-ote) sf. da Ti- labute dinainte, ca si cum s'ar rugs (Mantis reli-
chie ce acopere Fig. 762. Fig. 763. giosa) (jil 768): a vazut o Musa, de ale de le sloe oum
numai crestetul Calota. C. Calota sfericti. °data s'a sbIrlit (EIR.-VN.) [vsl. kalugero (< gr.-biz.),
capului ('R 762) ¶ ®p Mots oraniulni, crestetul kalugerica].
craniului .; C) A Maria. o por(iune din supra- CALUGARAE sm. 0 cith dim. cALvaaa: Pe drum
205
www.dacoromanica.ro
CAL- faunal un (DLVR.) ¶® (de atumat , pastila (adesea de jucInd Imprejurul bolnavului (PAMF.) ¶ 0:Jucarie
forma conica) de afumat In odaie. de cop ii, In forma de arc, cu care se arum& un
CAL CALUGARL (p/.-rei) sm. beti$or care se Incurca In parul
eh dim. cALWAR. sau barba cuiva (rM 772) [dim.
CALUGARESC adj. Ent De din c a 1].
caluga r(ita), privitor la calu- 0 CALV I (p1.-se) sn. ()
gar(ita): !AMA calusireascit; se emit Scripetele itelor ¶ 0 Bucov.*
de-1 desbracit de hainele for ui -i lmbrScA Manunchiu de mai multe alune
In halne calugArepti osr.) 111) C NVcA- verzi cu Invelisul for [prin etim.
LIIGARUsD. pop. In loc de *c & r 1 u $, dim.
CALUGARETE adv. Ca un din *carlu < lat.vulg. *Garr u
calugar, ca o calug iritd. ).4 lum carucior"; comp. arom.
CALUGARI (- dreso) vb. tr. $1 citrus (din *carlu$,), caru- Fig. 772.
reit. mit A (se) face c u'R a r : liu, ngr. xotpoiii,L, sp. carrillo, ce.lii§
mitropolitul pi %Asocial, orezind ed se nprov. carrello, cat. carreil, it. carruco la,
slimes, 11 citlusiririt, puindu-1 nume toate cu Insemnarea de scripete"; sp. carruj o,
Pale° (NEOR.) ; (0: draon, clod a habit- r-.lg. 767 Floarea- manunchiu de fructe In vIrful unui porn", cat. ca r-
ten% stun! s'a calugarit (ZNN.). calugarului. roli ciorchinal.
CALUGILRTEstrrhStarea sau CA.LUAR, 0 cALUSVst sm., mai adesea calm-
viata de calugar(ita): $ARI, 0 cALIIWRI. pl. Cea-
t.a. de (7, 9 sau 11) flacai
Ii spun mame1 cit and duo la
in Neamt on la Secu (cHo.).
CALUGARIME St. col.
4 cars, Impodobiti frumos
$i cu clopotei la picioare,
frtt Tagma calugarilor, umbla din loc In loc, In
toti calugarii. preajma Rusaliilor, execu-
CALVGARTTA Pr- cA- a-%
tind dansuri traditionale
LVGAR.
) IM s'au sasit oameni, 51 sA be
CALUNINTE = °Atom- des Dumnezen bine, care an
NIE. Fig. 768. Calugaritd.. Mout sA se Joao° In saloane ,
CALVP (pl. newt) sn. ® Ti- caluparii t(er.) ; M'a Mont mates
par, forma 769): ne semi - 'n corer, SA flu puiu de a- = -
aim in toate paro'am it Mut toll fuser ort.-Bas.).
Pe an (ALEce.) ¶ ® Mold. Bucov. CA.LUVI' sm. p1. CM- Fig. 773. CAle,ei.
Calapod de cizmar: m'ai arne- $ori de lemn, asezati cir-
tit punindu-ti stlrloagele pe ~(ces.) cular, pe care se Incalecirsacari se InvIrtesc In
¶® Tipar de lemn pentru ca- jurul unui fus sau asezat In centru; e una
ciuli, palarii, etc. ¶ ® Bucata din petrecerile obicinuite la Mosi, la diferite bil-
dreptunghiulara de s&pun:si ciuri, etc. (Fij 773) [fr. car r o u s e 1, refacut, prin
se radii vr'o citeva ..nri de Bolton etim. a3, dupe calu$ e 1].
(DRUM.) ¶ 0 Tipar, forma CALU$EI2 sm. pl. dim. cAnusvi,I.
pentru facut cascavalul: C.A.LUVLl (p1. -sea)
le Si tan din vepcil (n:AoH.) ¶ am. OQ 74 dim. CAL:
a Unealta a rotarului, alca- el-a oumpdrat on ~, on tot /
tuita dintr'o bucata de lemn dichisul de Warts (mu ¶
cu mai multe gauri, de dife- ®4 Insect& ce seaman& /g'e! -?41\
rite marimi, $i care serveste cu lacusta; are o gura At
de calibru pentru capetele foarte puternica $i cind 3; ..:40
spitelor de roata ( 770) ¶ e apropiat de un neg,
0 = BASLIC ¶ ® F A puns (sau Ad)
11 smulge, cu radacina
a trage) cuiva a-1 Insela cu tot, cu o iuteala de ,_-_
[tc. < gr. Fig. 769. Calupuri necrezut: e cunoscuta
CALUPAR = CALOMFIR de bucAtArie. $i sub numele de c&-"."=
[corny. CALA.PAR]. lut pestrit, cillut-ro-
CALT.J, 1. sm. 0 4 = CALUL-DRACULUI $iatic",cosa$ pestrit.",
Pr- CAL ® ¶ ® (E): femeie O lacusta - de - iarba", 14:
stricatil, depravatil, catea (Claus.). 0 etc. (Dicticus verruci-
2. sn. (p/.-neari) 0 Bucatica de lemn sau
de Fier, mototol (de pinza, etc.) ce se 0
0 vortts) (r21
4 = cow ¶ OQ pi. it
774) 0
Fig. 774. Calupei.
'
pune In gura cuiva, ca sa nu poata. 0 Cele doua lemne ori-
vorbi: Pe preot I-au paw. on 'n anza, zontale pe care se sprijine$te cowl morii, nu-
d'abia mai pntInd game (CAR.) ¶ 0 Lemnilor mite $i cai" if ® Joe popular cu lautari.
ce se pune vertical Intre dintii unui a- CALLT*ELI sn. dim. cAix$12.
nimal, clnd i se face o operatie, sau ca sa OCALU*R ear CALUSAR.
nu poata mu$ca, protap ¶ ® Lemni$or CALLT$ERSC adj. De clilusari.
cu doi craci cu care se prind rufele In- Fig. 770. CALUERTE I. adv. In felul calu$a-,
tinse pe fringhii, cirlig(el) de rule (Pr. Calap de rilor.
j
cIRLIG 0) ¶ CD Scauna$, scaun de vioara rotar. 2. sbst. Mold. (raw.) Dens taranesc.
( 771) : nu mai olnt... mi-e idea sA no car& ul a doua CALVT sm. 0 34 dim. CAL: hi I 11 Wei, sA ne
oars (DLVR.) ¶ 5 C4 Sevalet, suport de lemn pe care -si Intoarcem eft mai de grab& sena (cBo.) 110 46 -PEBTRIT,
aseaza pictorul tabloul, clnd lucreaza la el: pe ul ~-BosiATIo = CALLISEL' 0 .
din fate ferestrei... etA o and phissA ne- "CALV.I.I.R(IT.7) npr. geogr. m. Monte aproape
Inceputil (VLAH.) ¶ ® Ak Rotocol de de Ierusalim, nurait si Golgota, unde Isus a Post
postav, pe umarul drept al uni- rlistignit.
formei soldatilor, care nu lase sa 2. sn. (p1.-are, -aril) (13 mil Ridicatura pe care s'a
alunece cureaua pu.stii ¶ 0 # Rea- Infipt o cruce spre a Infati$a Calvarul ¶ G Monu-
zam pe care -si asaza soldatul pu$- ment funerar ridicat inteun cimitir sau aiurea ¶
Ca, pin& Invata sa traga la tint& 1 0 ® Drum plin de suferinte [fr.].
0 Una din figurile jocului calu$a- g.e vioarA. C AW§
'CALVIN 1. adj. Calvinesc.
rilor; # ®: lust din , se zice despre a. sm., cALVINA (pi.-ne) st. Calvinist(a) [npr.
cineva care plitime$te de ameteli care-1 fat s& cad& Calvinus].
la parnInt, boala pe care o pot vindeca numai *CALVINSC adj. erg Privitor la calvinism:
calu$arii, freclndu-1 cu pelin, usturoiu $i ot,et $1 catechismal [C a 1V i 11].
206
www.dacoromanica.ro
 CALVIN! (-ineso) vb. tr. (4 A face sa adopte nimic; a-el bea ai amass, a-si cheltui tot avutul CAL-
doctrina calvineasca: pouf' Calvin' lor umblau Cu gosele pe bautura; a raminea in a raminea stirac lipit;
cu momele sit to calvineascit ((SP.) [C alvin]. a lua gi carnage ouiva, a-I Riga In 8.-i Iua tot avutul, CAM
CALVINISM stmt. crd Doctrina reformatorului a-I despuia de tot, a-1 jefui cu totul; pe uncle scot!
Calvin [fr.]. carnage P se nice cuiva care e !Lite° mare Incurc&-
CALVINIST, eALvitlisTA (p1. -to) sm. f. sj Care tura., nestiind cum s'o stoats la capat ; cAmAsA
profeseaza doctrina lui Calvin [fr.]. DE FORTH Pr FQRTA ¶ p Pr. ext. In- Es
CAM adv. 0 Aratk o aproximatiune, aproape, velitoarea, acoperemintul, coaja sau
pe la: spre miezul noptii; - spre sears ¶ p Pirtintel: pojghita mai multor lucruri, precum:
e bolnav; asa; ecru: cum vad, esti grey de OSP (CRO.) (la zidari) un fel de tencuiala ce se
¶ ® Intru citva, oaresi-cum: nunta se Mau De as- ds peste moloz; (Ia timplari) anu-
anus ()op.) ¶ @ mai, mai ales inloc. a 110 mai duce, mite captuseli; (la topitori) supra-
a pleca pe-aci incolo, a porni la drum de-a binelea, fata Invirtosita a materiel topite;
departe, lard gind de intoarcere: an incalecat... pe (la yin, otet, etc.) pojghita ce se
calul situ gi s'au
dd mai due sburind (se.) [C a rn a i]. prinde deasupra, matca, mums,
$CAMAI adv. Mai, $i mai, mult mai [lat. q u a m- etc. 110 a. Pielita care acopere uneori
m ag i s]. miezul unor fructe: camaciie cape(, bile
C41VIANA (pi.-mene) sf. 0 Piatra, a cincea subtiri din care e alcatuita ceapa Fig. 775 Ca-
parte dintr'o maj& ¶ 0 Mo/d. ; Dare anuala ce se 0 8 Ghioacea sau pleava bobului map.. B.Ben-
tita.-U. Ulna-
pla.tea asupra bauturilor spirtoase [vsl. kame nil). de gnu ¶ (P G/ Membrana In care r(a,q).-P.Piep-
0 CAMANAC = comANae. e Invent fatul In pintecele mamei ¶ ti..L. Limbs.
#C.Iim.ii.N4R sm. Mo/d. $ Odinioara: boierul In- 0 # Foaie de hirtie ce se las& alba M. Mmeca.
stircinat cu stringerea camene i. la Inceputul $i la sf irsitul unei carti m. Man§eta.
#CAMANARIT sbst. = CAMINARIT. legate If C) trivelis de pinza sau de p. Poala.
CAN1.0.11A (p/.-ari) sf. 0 # Odaie, camera II hirtie, In care se tin acte, etc., dosar I ® cA-
@ La ora$: Incapere mica, racoroasa, In care se atiasA-BRoJasTEI, alga verde de forma unei retele,
pastreaz& diferite proviziuni: as tine cbeile de la ce creste pe suprafata apelor dulci, a baltilor, etc.
si de Ia (11,71110. (ALECS.) ¶ ® La tarn: (in Basarabia) (Hydrodiciyon reticulatum) ¶ 0 * 0AmaA-un-
odAita in care locueste taranul zilnic; (la Moti) o- DtridNEW = VQLBURA [lat. camlsia].
daie in care se in lucrurile mai scumpe $i se pri- cAmAoru, 0 cAbLESINII (pl.-oaie) S12. .0.
mese oaspetii; (aiurea) Incapere mica, ocupat& mai augur. (I) ogmAsA. Camas& foarte lunga.
toe& de vatra ¶ @ t # Vistieria domneasca, odaia O CAMAI,JICA, 0 cArdESVicA (p1.-ei) sf. dim.
In care se pastra averea Domnului ¶ s # t Admi- CAMA5A: putln 11 Dasa cA de -abta o acoperea o climegutca
nistratia veniturilor speciale ale Domnului, care rupta (ALECS.) .
constituiau caseta sa special& ¶ 0 Trans. # Admi- CA.MAVTA) 0 DAmE$DTA (p1.-te sf. 8 dim.
nistratia financiara a Statului (austro-ungar) CAMMA: In curie se Wan copii... cu citmasuta alba treat{
O Un fel de trasurs inchisti, numita $i cuhne" peste itari (0,-ZAMF.)
[gr.-biz. sccip.c.cpc4]. CAMATA (pl.-mete) sf. t 0 # Dobinda: preotul
CAIVLA.RAD sm., cAmARADA (pl.-ado) sf. Tova- ...de va Imprnmuta pe vre-un om 81 va lua ...sa tie
ril$ A), care duce Cu altul acela$i fel de viata sau oprit de preotie (PRV.4113.) I O Dobinda peste masura
de ocupatiune: de eeoalti; dd de regiment; amicul situ de mare, neomenoasa: ajunsese sit plateased...." din
din copilarie si ...n1 situ de arme (1.-GH.) [fr.]. ce In ce mai plpftrata (CAR.) [vsl. kamata < gr.].
CAMARADERIE sf. ¶¶ C NEeAmARADERIE I
O Familiaritate Intre camarazi ¶ @ X Sentimentul
CAMATAR sm., CAMATAREMA pi. -ese) cAmA-
TARITA (pl.-4e) sf. iS Acela aceea care ia c a -
de prietenie, de dragoste care uneste pe cama- m t a.
razii de arme [fr.]. CA.MATARSC adj. tel De camatar C
$ CANIAR4$ stn. t @ Slujba$ la camara dom- NEcAmATAREse.
neasca.; slujitor in odaile Domnului, camerier: "del CA.MATARB$TE adv. t*, Cum far C & in a -
se plimba In acel timp ye prispa caselor (FIL.) ¶ ® Marele tari i, in telul camatarilor 9) C nardATARgsTs.
sau eeul, boier de rangul al doilea care ad- CAMATARIE sf. Ise O Camatti ¶ ® Ocupa-
ministra veniturile camarii domne$ti ¶ ® de iz- tiunea ctimatarului.
voade, boier de rangul at treilea, numit $i logofat de CA.MATARITA sr cAMATAREASA.
taint{. 11 0 de cella, administrator al ocnelor de CAMATNIC
5
sare Pe socoteala Domnului. sm. tso admatar
CANIA.RAEL sm. dim. antARas. i Camerier, [vsl. kam a t &-
slujitor in odaile Domnului: ar it 'rasa a doua el ca- n i k 11).
maraseii boabe de margarltar... prin odaia de culcare a Int *CAMBIAL
Vodit (000ts.). a di .t*1 De cambie,
CAMATARIE sf. t 0 Starea, rangul unui c ti- privitor la cam-
maras ¶ O Administratia ocnelor de sare: oAmil- bie [it.].
rdeia Ocnei era dregatoria Ingrijitorului salinelor aim). CAMBIE sf
d CAMARAMA (p1.-te) sf. 0 Gospodareasa, t5 PolitA [it.).
menaiera ¶ @ t Nevasta c&mara$ulu i: In- CAMBULA Fig. 776. Cambula.
clntat... de irumusetea camarasitei, 1-a Meat pe ascuns por- (p1.-ie)st. xga, Pet-
tretul (ALL). te de mare, foarte turtit, numit Si limb&" (Pleu-
CAMARDrNER sm. Camerier la o curte dom- ronertes flesus) (r 776) [tc. (kal)kan balyk].
neasca : ..n1 Marie! Sale [germ. Kammer- CAMBTJZA (pl. -ze) sf. Cabina
diener]. (pe o corabie, pe un vapor) unde
CAMARTLA. (p1.-ne) sf. Ceats de curteni la se tin alimentele echipa-
curtea unuiesuveran cart influenteaz& toate actele giului [fr.].
lui [fr. < sp.]. CAMEE sf. A Piatrti
CANIARVIE, cAmARTnA (p1.-nte) sf. dim. CA- stumps sau scoica sa-
MARA: scobi in pintecele acelui munte o multlme de camari path In relief () '777
gi can:Arne (ISP.) [fr.]. Fig. 777. Camee.
CAD/14$A (p/.-Aai), Mo/d. cAxEsA,Ban. OHIMEMA CANIELEQN sm. C)
(p1.-esi) sf. 0 Imbracaminte (de pinza, de ma- giijs Soiu de sopirla care trae$te In tarile calde,
tase, de 'Ina), cu mined, care se poartti pe piele mai ales In Africa, $i a direi piele are proprietatea
$i acopere partea superioarli a trupului, de la git de a-5i schimba coloarea (Chamaeleo) ([1] 778) 11
pin& aproape de genunchi (fa 775); (0):.camaca O ® Cel schinaba parerile $i purtarea dupe
e mai aproape de aloe, ne pasa mai mult de not declt Imprejurari: era unul dintr'acei oameni, din nenoroaire
de altii, interesul nostru e mai aproape dealt al rani, adevirati i a (1) societatii (NEos.) [fr.].
altora; a-si da gi carnage, a da tot ce are, a nu -$i lasa "CAM.VLIE sf. * Arbust, originar din China $i
207
www.dacoromanica.ro
CAM_ Japonia, care se cultiva la not pentru florile lui din patru tubusoare unite cart produc pe rind
frumoase (Camellia japonica) sunetele celor patru coarde: sol, re, la, mi; numit
CAM ( 7791 [fr.]. $i muzicuta (_ci 783) [germ. K ammerto n].
0 CAMENITA, eabiENITA PW cAmEA.... pm- cAmelsA...
CAM/NITA. CAM_FOR sb. A0 Substan-
(. alba, transparenta, cu mi-
ros pAtrunzlitor c,aracteristic,
care se aprinde $i se volatili-
zeaza usor; se extrage prin
distilarea lemnului unui ar-
bore din China si Japonia ( rl
784) $i se Intrebuntmaza In 7
medicina Impotriva inflama- '
tiunilor ¶ ®,r artificial, sub -
Fig. 778. Cameleon. Fig. 776. Camelie. stan%a obtinuta din ameste-
cul esent,ei de terebentinti cu
*CAMERA (p1.-re) sf. 0 Odaie, incapere 1ntr'o acid clorhidric [it.]. 1.

cash. $ 2 0 Adunare obsteasca: Camera deputati- CA.MFORAT adj . A Care ik

lor: w- COMMA; LORD ¶ 3 Localul unde se tin contine camfo r: spirt
sedintele acestei adunari ¶ 0 tezef camera de comert, CAMGARN sbst. S tof Fig. 784. Camfor.
adunare de negustori cu capul de a se sfatui asu- paroasa facuta din par de
amity: (purta) redingotii de ., la trei butonl (CAR.)
[germ. Kammgarn].
CAMILA (p/.-ne) sf. 7.1k
Animal mamifer,
rumegator,
cu capul mic, cu gnu' $i pi-
cioarele lungi $i cu doua co-
coase marl in spinare; tra-
este prin stepele Asiei cen-
trale si ale Turkestanului,
unde e Intrebuintat ca ani-
Fig. 781. mal de povara si de trans-
Fig. 780. Camera obsettra. port (Camelus) (2j 785):
Camera neagrA. Pietrosul, lnalt, cu gheburile-i Fig. 783. Camila.
pra intereselor negotului de , pare cA ail In drum sit ne
10 Numele unor sub- astepte (vLAH.); 6: &Willa, wind sit doblndeasolt coarne,
diviziuni ale unui tribu- si-a plerdut si urechile fgr-biz.I.
nal: Camera de punere sub a- CANIILAFCA, t omaiLAvoA
cuzare ¶ ® d de consillu, Potcapiu a-
(p1.-ittei, -nye') sf.
odaia in care se retrag coperit cu un val negru, ce atirna
judectitorii, spre a deli- nunaai pe spate, purtat de calu-
bera $ 0 el.' inteo arm& garii si episcopii ortodoc$i la zile
de foe, lntr'un cartu$, marl (A 786): oele doult ariploare
etc., cavitatea in care ale camillivcii carele vin dinainte
se pun gloantele sau (PRV.-MB.) [gr.- biz.].
praful de puscii ¶ s 63 CAMILAR stn. Conducator
Camerele ochiului, fie-Care Camera
F' g.. 82
7minoasa.
de camile.
din cele douh. cavitati ale CA.MTN (pl. -inuri si -ine) sn.0
ochiului, 'imitate de cristalin, si umplute cu Cuptor; vatra: loom nude oovaciul
umoare apoasa ¶ ® Qr.} neagrd cutia sau bur- face Coon) se numeste Wm., I 0
duful unui aparat fotografic (,] 780) ¶ O 15 Co$ul pe unde iese fumul: Pu-
obsomit, aparat optic prin care se ob(ine, proiec- mul alb alone iese din (cogs) ¶ ® Fig. 786.
tat& pe hirtie sau pe sticlA, imagines redusA a Casa sau mosia parinteasca. ~in Camilafca.
unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj. etc. enrintese: 121 etrameeese; se pot Intoarce nesuparati de ni-
to culorile naturale, ea si cind ar fi pictate ment la ~urile for (1.-OH.) ¶ ® Casa, locuinta desti-
(E 78i) ¶ © 15 out, Inminoasit, aparat optic nate sa. adaposteasca studenti, artisti, etc. [big.
prin care, cu ajutorul unei prisme triunghiulare, kaminli< vs1.].
se proiecteaza pe un plan imaginea real& a obiec- t C4MINA. (p1.-ne) sf. = GHANA.
telor din afara ( 782) ¶ ®63e Tub de cauciuc, t CA.MINAR = cAmANAn.
In forma de colac, care se umple cu aer si se t CAMINARIT sbst. t Dare ce se platea pe va-
pune In jurul rotilor automobilului, bicicletei, sele de yin care se vindeau fn circiumele din orase
etc. In interiorul pneului [lat.]. $i pe in bilciuri [c am An a].
CAMER4L adj. 0 Al administratiunii finan- 0 CAM. NVT, cHEmmeT,0 °Hamm (pl. -eta) sn.
ciare, al fiscului [it.]. Trans. Ban., Warms sm. 0 /ten. Plata In patru
CAMERIER1 sm. 0 liter de camera al pap ei [fr.]. muchii, puss de-a lungul peretelui, de-o parte si
CAMERIFts sm. Fecior (In casA), valet: un de alta a vetrei focului, ca sa nu se aprinda pere-
lost spahin... Imi serves de (1.-011.) [R.]. tele de lemn
*CAMEREPRA (p1. -ere) sf. Feta In casa [fr.< it.]. [cam i n].
CA.MERTSTA. (p1. -to) sf.0 Cameriera unei prin- 0 CA.MINITA
tese ¶ ® Fata In cash. [fr.]. CAMENITA, CAM
CAMERLING sm. mit Cardinal NITA (pl. te)
care prezideaza camera aposto- sf. Trans. Cup-
lica st exercitA autoritatea tem- tor, sobs [ung.
porala In intervalul dintre moar- kemence]. Fig. 787. Camion.
tea unui papa si alegerea altuia CA.MIQN (-oane)sn.
[fr.< it.l. Car mare, pe arcuri, . gzr
"CAMERTQN (p1.-oane) sn. tar& loitre, larg si jos,
Tub mic care produce sunetul pentru ca sa se post&
la" si serveste la acordarea incarca $i descarea mai -0
unui instrument, si ca punct de Fig. 783. Camerton. usor marfurile (ice 787, Fig. 788. Camion automobil.
orientare pentru gasirea ori-caret 788) [fr.].
tonalitti].i; pentru violonisti, exists un.., compus CAMIONAJ (p1. -ale) sn. O Transportul
208
www.dacoromanica.ro
 cu camionul ¶ 0 Plata acestui transport 1 se dea cite on alert de Wine si cite o de ape pe zi osp ) CAM-
[fr.]. [srb. < germ.].
CAMIONAR sm. Conduc&torul unui c a - 0 CANAC. cANA. c cANAF. CAN
m o n. CANACEL p1.-ei sm. dim. cAlaac.
*CA.MIONETA (pi.-te) sf. Camion automobil CANADIAN 1. ad). Din Canada.
usor si repede putInd transporta pin& la 1500 8. sm cANADIANA (p1. -lane) sf. Locuitor, locui-
de kgr. [fr.]. toare din Canada [fr.].
CAMIORICA s f )43) = CRAB-DE-TARM. CANAF, CANAF (p1. -aft) sm. $i (-aturi SG. 0 Ciu -
0 C.AMI (pl. -Ise) sn. Trans. Teava de la pipit (C0NT.) cure: nista hamurl rusesti on Manna' si canaturi (GRL.) 1
[srb. k am is]. O Sfichiul coadei boului [ung.].
0 C4MITA (p1. -ate) sf. ® Trans. Marginea de lemn CANAFAS sbst. Pinz& de elnepa, tura si
sau de fier In partea de jos a calo- groasa, pe care o pun croitorii sub captusala
niului ¶ 0 0/ten. Corlata, polita de hainei [germ.].
ling& vatra [camnita]. CANAFIOR sm. dim. CANA.F.
CA.MIZQL (pl.- oale), C) CAMIZQN CANAL p1. -ale si -slur') sn. 0 Tub, burlan,
a. Hainutit scurf& si cu
(p1. -oane)sn. conduct& (de olane, de ciment sau de metal) care
mineci, ce poart& femeile In cas& se instaleaza mai adesea sub pamtnt gi prin care
789) [fr12 , trece o ap& sau alte lichide, gaze sau aburi ¶ ® $ant
O CAMNITA sr cAnniqTA. sapat de mina omului ca so. unease& dou& Muni sau
CAMOHAS sbst. kr% Stofa de ma- doll& marl: de navigatie; ul Bega; de Suez ¶
tase orientalk damasca: asta este... - 0 0 Brat de mare, mai strlmt, care separa doll&
de Venetia cu fir (pa..) [ngr.kamuhas]. uscaturi sau doult tarmuri
CAMP.A. (-pez) vb. intr. A A se
aseza pentru mai mult timp pe un
apropiate: el mtneen; Con -
dole negre multe se departau de
789.
cimp, a Marl [fr.]. Fig.
Camizol. maluri $1 lunecau In taina pe ne-
OCA.MPADIIRA (pl. -dart) sf. grele-ti aeuri (ALEcs.)1I 4 c) Nu-
Bageac, oehiul podului pe unde iese fumul (la incle a diferite tuburi din
casele thrrinesti). eorpul omului sau animale-
CAMPAMENT (p1.-te) sn. X 0 Campare, lor toratde; respiratorlu'l
faptul de a campa ¶ ® Locul unde campeaza o ® Cale, mijloc(ire), in-
armatk tabar& II 0 Cele trebuincioase pentru termediar: barbatul de Stet tsi
camparea unei armate [fr.]. exercita prin -iu) nostru micile
'CAMPANIE sf. 0 X Serie de operatiuni mi- rautAti si marile intentiuni (CAR.)
litare, expeditie razboinicii; timpul cit dureaza o [fr.].
astfel de expeditie: oampania din Bulgaria; s'a clstigat CANALE sf.pl. Planta,
originara din India, si cul- Fig. 793. Canale.

piesa de
o
,
cea mai vestita Wane din twit& campa-
nia (1. -DH) ; plan de ; tinnta de
tun usor care Insoteste
armatil In campanie; pat de
pat de fier ce se poste strange:
; diffr- tivat& la not pentru florile ei
frumoase: albe, rosii sau pestrite, nuntite si ca-
nalute", balsamine", eopacei" sau .piersicei"
(Impatiens balsamina) ([E] 793).
Intel:, °date 1st pose un pat de ...(D.-ZAMf.) CANALIE sf. O Prostimea, partea cea mai de-
¶ O ty Lunt& pe terenul politic, cazut& a poporului, pleavii ¶ ® Ticalos, nemernic,
prin pres6., etc. pentru raspin- om lara omenie: am avut In totdeauna oroare de... cana-
direa unei idei sau Impotriva tte care m'a nenorocit (VLAH.) [it. canaglia].
cuiva: a dun o violent& Impotriva CANALIZA. (-izez) vb. tr. 0 A aseza canale de
guvernului ¶ ® Timpul cind se scurgere ¶ ® A face navigabil cursul unui rlu [Cr.].
executa anumite lucr&ri tntr'un CANALIZABIL adj. Care se poate canaliza
domeniu oare-care: campania de rif © NNCANALIZABIL [fr.].
primavara a luorArilor agrioole [fr. CANALIZARE, "cANALIzaTi(TROE sf. Faptul de
campagne]. a canaliza [fr.].
*CAMPANILE sbst. ed5 Turn "CANALIZAT adj. p. CANALIZA ¶T C NBOANA-
cladit mai la o parte de bise- LizAT ¶ O Prev&zut cu canaluri de scurgere 11 0
rick servind de clopotnitik (Es Fig. 79o Sapat, adlncit si largit spre a fi navigabil (vo)b.
790) [it.]. Campanile. de un rlu).
8000 CA.MPION sm. 0 Luptator, 0 CANAP sbst. 0/ten.
aparator (al unei idei, al unei Gauze, etc.): a host Sfoara groasii de GI-
unul din eel mai aprigi
[it.].
1 ai libertatil 11 0 --= SAMPIQN nepa [ srb .].
CANAPE4 (pl. -pale)
CAN adv. = CAM. sf. Scaun lung, cu
CANAL, Mo/d. CANEA (p1 -nele). spate, pe care pot se-
sf. Cep gros, de lemn on de dea 2-3 persoane sau
metal, guilt ea o t.eavti, ce se pe care poate dormi
pune la o butie sau la o cad& -2- cineva ca pe unpat ([]
ca s& curgii lichidul afara, far& Fig. 79r. Cana. 794): to lungestipe .tie de
s& se risipeasca () j '791): 1-a cantos rosie (si) dormi ca
lasat sears census deschisa [fr.].
masa (1.-011.)
Fig. 794. Canapes.
de la on butoias cu vin CANAPEL15TA (p/.-ute) sf. dim. CANAPEA: and
(BR.-VN ) ; dAdu drumul ea- un grozav hIrcalt De canapeluta uncle el dormea (NEGR.) .
nelei 01 se Indrepta spot CAINT4Ri SM. 0 Pa-
sore masa ou data ham sarick. frumoask de co-
cu here (ORL.) [ngr. XOLVD.GC
< .
CANA.* sbst. = CA-
NEALA: caleglul din Cai-
mata, care vinde 31 suliman
si -CANA (pl. cane, mini)
de par (CAR.) [big.].

Si. Vas de pamInt, de Fig. 795. Canar. Fig. 796. Canarul-bAllii.

portelan, de sticla -sau Fig. 792. Can).
de metal, larg la gurk loare galbenk originara din insulele Canare, al
cu toarta, In care se tine apil sau on care se scoate carei b&rb&tus cInt& foarte frumos (Serinus cana-
vin, rachiu, etc. din butoiu ((=i 792): pornnoi... sd ries) (E1 795) ¶ ® ~BD-BALT/I. plant& ierboasti,
I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat. 209 .4
www.dacoromanica.ro
CAN- cu flori mica, tranchfirii, ce creste prin locuri u- lar ¶ 0 Biroul unei administratii publice sau par-
mede si inundate (Limosella aqualica) 796) ( ticulare: venind ostenit de la cancelarie (VLAH.) ; acolo ai as
CAN ¶ 0 d, AnIIIL-.01:1LIII = LARBA-CANARMULIII [fr. intri copist In vreo cantilerie (CAR.); rugind on lacrimi sa nu-1
canari].
t CANcea .4112 adj. zahar zahar de
era mai buns calitate.: Barba o oeit
\ deie De mina color de la eantalarie (GRIGJ [rus. k a n c e-
ljarija].
CANCELARIST, (b) CANTELARIST sm. Scriitor
de zahar .0 ca patru ma de soh (mica.). intr'o cancelarie [rus. kanceljarist
CANARA (pl. -rale) st. ,43 *CANCER sbst. 0 Boale caracterizata printr'o
Stanch (In spec. In mare) ¶ 0 tumoare foarte dureroasik $i care roade cu Incetul
Mold. R,P1L5une grass unde se tri- tesaturile; e numita astfel, pentru ca are in juru-i
mit oile batrine ca sa se Ingrase niste vine varicoase ce seaman& cu picioarele unui
[bIg.l. rac [fr. < lat.].
CANARA, CANARNI Sin. 0 "CANCEROS 1. adj. .0 De natura cancerului,
ic dim. CANAR: sa mA due de-aici... privitor la cancer: tnmoare canceroasA.
nude -s cAutat, grit it ca un cAnaras (ALECS.)1 2. sm. Bolnav, atins de cancer [fr.].
2 IARBA-CANARMULLII, plants OCANCEU (p1. -Dee) sn. Trans. 0 Cana, urcior ¶
ierboasa ce creste pink la 1 m. CIC 0 4 Cau$D1 cu care ia zidarul varul, canciog
Inaltime; are Hari verzui, reunite [ung. k a n cs 6].
in panicule, ale carei seminte sint
intrebuintate pentru hrana pasa-
CANCI adv.
[tig.l
e
Nimic
relelor; numita si meiu-lung" CANCIOC, CANCIP(i sn.
sau meiul-canarilor" (Phalaris 4 Cau$ cu care ia zidarul
canariensis) 0]797). varul (E 801) [ung.
CANARITA (pl. -te) sf. ti Fe- kancsb]. Fig. 8o1. Cancioc.
meiu$ca can a r u l u i s polio blinds "CANDEL sbst. Zahar cristalizat in prisme maH,
canar lie (ALECS.). transparente, In jurul unui fir pe care se depune:
CANARTU, cANARM adj. De s'a 'wit la o clreiumA, sa bea o tuicit fiarta cu
coloarea (galbena ca a) canar u- Fig. 797. Iarba- . (emu [germ. Kandel (zucker)].
lUi: galbannl era ca painl, oanariu, ca canara§ultn. CANDELA (pl. -le) sf. 0 Lampa mica.
canariul, mai desehis dealt galban (von.). ce lumineaza. noaptea 1ntr'o odaie de
e
CANAT (p1.-turi) sn. Parte dintro o usa, dintr'o dormit ¶ ® Vas de metal in care se
poarta Rau fereastra alca- pune o lhmpith cu untdelemn si care se
tuft& din doua jumatati atirna spre a arde dinaintea icoanelor
sau la morminte ( 803): baba aprin-
sese candela la icoane $i se trichina temal ® Pa-
har cu untde-
lemn deasupraca-
ruia pluteste un
dop cu un mic
fitil, ce se aprinde,
fie pentru a lu-
mina, fie pe linga
o icoana (M 802)
[vsl.
"-
Fig. 798. Uca cu doua Fig 799.
CANDELA-
BRU (p/ -ore) sn. Fig. 802. Candela.
Fig. 803.
Candela.
canaturi. Canaturi. Sfesnic mare, cu mai multe
brate (j 804): cabinetul meu...
798, 799): deasapra eltorva trapte de piatra se ails usa luminat de nn .0 aliens (I.-GH.) r C)
cu dotal .0nrI (ODOR.) [tc.]. Policandru: cacti In boltele wa-
0 CAN4TA (p1.-tus sf. Trans. Ban. Cana: vine la rner candelabra en sute de brate
tIntIna o baba on douit canati In mina (emus.) [b1g.]. (EMIN.) [fr.].
CANATUIE sf. Canita, canb. mica [c anat. a]. CANDID adj. Curat la su-
CANAVA sf. flet, neprefacut, fare viclesug
Plnza groasa, foarte ra- [fr.].
ra, formInd o Impleti- CANDIDA. (-idez) vb. intr. A
tura de patratele regu- fi candidat la ceva: ia depu-
late, pe care se bro- tails [fr.].
deaza (E 800) ¶ C) CANDIDAT sm., 0ANDIDATA
Planul, schita unei lu- (731.-ta) sf. 0 Care aspirit sa do-
crttri literare [fr. can e- blndeasch o slujba, un titlu,
v a s]. o demnitate: la acoototie 1 0 Fig. 804.
t CANAVAT sbst., CA- ri Cel ce se prezinta la un exa- Candelabru.
NAVA% sf. Un fel de men: - la bacalanreat < lat.].
matase groasa: era !twins& *CANDIDATVRA (p1.-turi) sf. Starea, calitatea
cu nn ',clan de canavAt roan de candidat: am snatinut candidature la scannul arhie-
(FIL.); Cu antereu de cane- piscopal a episcopului de Roman (1.-GH.) [fr.].
vata, Ce se tines numa'n alit O CANDILA sf. Mold. Trans. Bucov. = CANDELA.
(can.) [ngr xavvapcitacv]. Fig. Boo. Canava. *CANDOARE sf. Curatenie de suflet, nevino-
CANCAN (p1.-annri) sn. 0 Vorbe rautacioase vatie [fr. candeu r].
raspindite pe seama cuiva ¶ ® Un fel de cadril CANDRIU adj. F 0 Cherchelit, ."*"°.-
cu figuri cam necuviincioase: o sa joace frantozeste, ametit de bautura: era mesterul Radnor',
(1.-GH.) [fr.].
IIIIMal In trico cam $1 scotIndu-si loon! nn atiu pe eine
CANCE CiNNGE. OSP.) ¶ CD icnit, cam intr'o ureche.
CANCELAR sm. 0 0 Primul ministru In CANER er aANA.
Germania (odinioara $1 In Rusia, in Austria), In- CANEALA (p1. -eli) sf. Vapsea de :
sarcinat cu conducerea afacerilor straine ¶ ® malt canit parul [tc. k y n A].
deregator al unei institutiuni (In unele tart): manta CANEFORA (19/.-re) sf. 0 6
0. al Leginnii de onoare ¶ ® Functionar la un consulat
care libereazik certificatele, pune vizele, etc. [lat.].
Fatik greaca care purta pe cap un
4&->"

cos cu fructe sau obiecte spre a fi Fig. 805.

\
CANCEL4RIE, CANTELA.RIE, ® CANTELF,RIE, CAN- oferite ca jertfa ¶ ® fa Sculpture Canefora.
TILRRIE, cANTALARIE sf. 0 Biroul unui cance- Infati$Ind pe o astfel de fate ( 805) [fr. < gr.].
210
www.dacoromanica.ro
 *CANELVRA. (31.-url) sf. titt Sapritura in forma de pe urma cl$tigului (la jocul de Galli, etc.), ca sa
de mic $ant facuta de-a lungul acopere anumite cheltueli ¶ ® Farfurioara sau CAN-
unor sttlpi, unor coloane; glaf cosuletul In care se stringe aceasta sums [fr. CAN
( 806) [fr.].
*CANFOR... = WthIFOR...
sI cagnotte].
CAN'T 1. adj. p. cANT: barbit"41vi
CANGE (p1. eine), ceareE (p/.
canal) sf. 0 Prajina lunga, cu un
it 2. sbst. Faptul de a cani.
CANITA. (p/.-te) sf. dim. WA: cane el canite
(a) WANIT.

cirlig de fier la unul din capete, se dan de pomanit la Mod de sutletn1 monitor (SEZ.).
spre a putea apnea ceva de 0 C4NIV adj. Lene$: vase di nu mat e chip s'o
departe: Dare oa o tango de tier I se admit is potecit pe ...a de fiicii-sa (a.-coo.).
int ipsese In minis (VLAH.) ¶ ® 3e Fig. 8o6. CANON (pl. -oane) sn. 0 (xi Regula, hotarire
Ghiara pasarilor rapitoare: Ince_ A. B. Caneluri. data de un sobor cu privire la credinta ¶ ® nit
purl a o pica Cu olonturile, a o sglria Cu candle si a o Troparele asezate $i linpartite In mai multe stare
bate ou adult° (so.) ¶ ® ® Mina, laba, ghiara (la oa- sau pesne, ce se cinta sau se citesc dimineata, In
meni): dar chid sit pule cangea pe hot, WM! (puce.); F
a se iva In cane, a se inctdera: de -aici, vraiba Intre
biserica, spre lauda sfintului zilei; de aci.
cintec, glas: baba Incepe dubs dupaei: faceti-vilF e
babe... sit se la In cangi, nu alta (SAD.) If 0 Fasie de pa- (c.) ¶ 0 r,4 Pedeapsa impusa de bi-
mita. $1 pomanitm
nura cu un cirligel sau cu un ac indoit in un Ca- s erica pentru i spasirea gre$elilor, pentru calcarea da-
pat, cu care croitorul tine lucrul nemi$cat pe ge- toriilor preotesti, etc.: DA-ml un cum 10 place, qt en
nunchi [tc. k ang a]. sA ma imam
p CANGRENA, *GANGRENA (-enez) vb. intr. $i refl. (PANN)11 0 (k)
0 .0 A da Yn cangrena, a deveni cangrenos Chin, tortu-
0 ® A corupe [fr. gangr en er]. ra, Brea su-
*CANGRVNA, *GANGRFNA (pl.-ene) sf. 0 F Sta- ferinta mo-
rea unei parti a corpului cu desavirsire nimicita trraunlas :d:ee gra.t.n.daulti
$i In care nu se mai produce nici unul din fenome- trims de pinata
nele vietii (circulatiune, sensibilitate, etc.); e o cit vista ome-
boala primejdioasa care se Intinde repede la par- neascA e un ca-
tile vecine ¶ ® ® Stare decazuta a moravurilor, non (SAD.) [gr.-
putreziciune moral& intr'o societate; propagarea biz.].
cu repeziciune a unor doctrine primejdioase: pas- *CANON
trau... calitatile mostenite de la strabunt qi neatinse de can- sbst. at. PM.-
grena fanarlotismvIci (ALECS.) [fr.gangrène]. paste adin- Fig. 809. Canon.
3*CANGRENOS, *GANGREN98 adj. .0 De natura ca intre doi
cangrenei [fr. g an gr 6neu x]. pereti vertical!, sapata de puhoaie, temp de veacuri,
CANGUR(U) sm. 74 Mamifer erbivor, din In stinca muntelui ( 809) [span.].
ordinul marsupialelor, `CANONADA (p1. -ado sf. Descarcarea mai mul-
lung de 2 metri, care tor tunuri dintriodata sau unul dupa, altul in mod
trae$te In Australia; fe- neintrerupt: la orele end bombardarea $1 oanonada se o-
mela are la pintece un dihnea de o parte sl de alta (1.-OH.) [fr.].
fel de punga In care -$i CANONARHIST (-1sesc) vb. intr. E4 A cinta
tine copiii; picioarele di- (canoanele) [ngr. xavovccpXil].
napoi ale animalului shit CANONEALA (p1. -ell) sf. Faptul de a se
mutt mai lungi de cit canon i, canon: ca wen, mai rar .

cele dinainte, ceea ce-i CANONI (-onesc) 1. vb. tr. 0 fflft Ada un c a -
permite sit faca sarituri n o n, o pedeapsa bisericeasca: de vs 11 mirean, sa
foarte marl, sprijinin- se aturiseascA ...si i00110 811311 sa-I canoneasdi (rnv..me.)
du-se, cind sare, pe coa- ® (g) A chinui, a tortura, a munci: ce duh ran
da-i lung& $i gross& (Ma- to canoneste pe tine, de attired asa P (caa ).
cropus giganteus) ([( 2. vb. refl. A se chinui, a se tor-
807) [fr.]. tura, a se trudi, a se munci: nu-1
CANT (-Anesc) 1. vb. mai pedepsi, ca destul s'a canonit, sit-
tr. A vapsi, a boi (in runt! (JIP.).
spec. cu negru) parul, `CANONIC 1. adj. C)fr.4 Conform
barba, etc.: 1si canes anti Fig. 8o7. Cangur(u). cu canoanele biserice$ti: dreptul
01 barbs au ()fres° negre (ERG.). jurisprudenta eclasiastica; card ..e,
2. vb. refl. A-$i vapsi parul (barba, etc.) [refa- cartile Sfintei Scripturr, socotite ca
cut din caneala]. fiind inspirate de divinitate 9C)
*CANIBAL sm. CD Cel cease haneste cu came de Dupe regule bine stabilite; dupti
om, antropofag ¶ ® ® Om crud, Grunt anumite norme ¶¶ cc WANQNIC:
salbatic: care e mai bray, ~n1 acesta care 2. sm. Demnitar, preot al unei
VESA singe. MU 011, 01=1 pact' P (NEGR.) [fr.]. biserici catedrale (la Catolici), care
*CANIBALTSM sbst. (D Antropofagie se bucura de anumite venituri;
¶ ® ® Cruzime, salbaticie [fr.]. preot care face parte din consiliul
*CANICULA (p1.-ie) sf. 0 * Steaua unui episcop [fr. < it.].
Sirius din constelatia Clinelui 11 ® 3) *CANONICAT (pl.-to) sn. mf
Timpul anului, in lunile Iulie $i Au- Demnitatea de canonic [fr.].
gust, clnd ar$ita soarelui este foarte *CANONLPR sn. X Tunar (E Fig. 85o. Can- nier roman
dogoritoare, $i care se atribue faptului 810) [fr.].
c& aceasta eonstelatie rasare $i apune,
In aceste luni, odata cu soarele: nlei cl1n11
*CANONIRA. (p1.-ere) sf.
Bastiment u$or de raz-
a (5856).

sau mistretli, turbati de snits caniculei, nu mai

pricinueso moartea pastorului (ODDS.) [fr.< lat.].
*CANICULAR adj. go De canicula, Fig. 8o8.
boiu, Inarmat cu tunuri de
mare calibru 811) [fr.].
tCANONIST (-igen) vb.
() 0,
Litt
4 marl k
privitor la canicula; zile e, timpul Intre Dinte tr. $i refl. A (se) canoni
22 Iulie $i 23 August, cind caldurile nin.-C. ca- [ngr.].
shit foarte marl [fr.].
` CANON adj. ®ate De cline, privi-
Co-
roana.R.
Radacina.
*CANONIZA (-izez) 1.
vb. tr. A A a$eza In rill- Fig. 815. Canoniera.
Mlar - -

tor la cline: rasa .11; spots clinii ¶ 0 dul sfintilor, a trece Intre sfinti.
6J Dinti 1, dint! lungi ascutiti asezati Intre in- 2. vb. refl. ® A se lauds unul pe altul, a se ta-
cisivi $i masele ([j 808) [fr.]. mlia, a se glorifica: oamen11 de gaga BO tAmtle 51 SO ca-
*CANI9TA (pl.-te) sf. + ID Sum& strInsa. nonhseassA intro dInsii (1.-GH.) [fr.].

211
www.dacoromanica.ro
CAN CANONIZARE, *cANoNizATI(vN E s/. frh Faptul Intretinerea unei portiuni de tale ferata sau de
de a canoniza sosea [fr.].
CAP [fr.]. *CANTOR, sm. fEtt Cel ce cinth. In corul unei bi-
CANOT4J -1.r(oris serici; in spec. cel ce dirijeaza acest cor [it.].
sbst. 0 Spor- t CANTOR, (pl. -oare) sn., cANTGBA sf, t = Cm-
tul vislitului ToBB: on ma duo sa inchiz n si magazia (CAR.); Sultanii...
unei luntre [1) le due vole a loon' $1 a tine cantoare In mabalalele Pere gt Ga-
812) ¶®Plim- lata (Onos.); camera este cantors saritriilor [rus. k onto r a].
bare cu lun- O CANTVTA (13/.-ute) sf. Ban. dim. eANTA.
trea: partidit de CANTALARIE pr. eANCELARIE.
[fr.]. Fig. 812. Canotaj.
CANOTIVR.A (pl. -re 8/.
"CANTONETA (pl. -te sf. j
Cintecel, chile°
scurt: cantonetele pe care be clntau la plan (BR.-VN.) [it.).
ra Marie tare de pale, cu CANVLA (p1.-ute) sf. 0 Tub
fundul drept (0813): poartii... de care se servesc chirurgii sau me-
o 'Marina de pale, de deosebite dicii pentru spalaturi interne (F. 81.5)
late (CAR.) T'.). ¶ ® Mic tub terminal printr'o se-
0 C.4NT (p1.-te) sf. Ban. ring'. [fr.].
Maram. Can& mare [srb. ung. 0 CANUN... = CANQN...
kanta]. . CANURA. (p1.-nri) sf. 4 Fibrele
CANTALUP sat. Varie- sau firele de cinepa, de in sau de
tate de pepene galben, foarte Una, mai groase, ce ramln In dintii
ffurslos si parfumat ([E. 814 pieptenului dupe ce s'a daracit; a-
CANTARAGIU stn. Cel rig.
ce clnthreste lucruri
. Canoera.
ti cestea se tore si se Intrebuinteaza
.
mai ales ca bhttitura la tesutul pin-
zei de saci: cite trel, patru cid de tor-
Fig. 815.
Canute.
grele (la tirguri, la ceam pe al (coo.) [lat. cannula].
vamh, etc.): Feta de., CANtJTA (p1.-te) sf. dirty. cANA
Nu to strings tare In brill (M 816).
(PAMF.) [tC.]. CAOLIN sbst. va Argila alba,
CANTARrDA (pl. foarte pure, cu care se fabrics por-
-de) 8/. 4 GiND.60-DE- telanul: e un silicat de aluminiu
TGRBA; fsl petrece allele _a..- hidratat [fr.].
plamadlnd cantaride (NEBR.) CAP' (pl. capete) S71. 0 p Partea Fig. 816.
[fr.]. superioara a corpului omului in care Canula.
'CANTATA (pl.-to) Fig. 814. Cantalup. se arta creierii si prineipalele organe
sf. ® f Compozitie ale simturilor (1. 817): n doare +121; a-ei lua
liricli destinata a fi cantata ¶ 0 J Muzica fh.cuta debris din a-$1 smulge
pentru o astfel de compozitie [it]. pitrul din a-el pune mil- coon ...
.11
CANTATRICE s/. j D GInthreata, femeie ce tine a da din a-1
einth pe scena [it.]. ii drag ea °chit din din orbit/
CANTER (pl.-re) sn. a Galop de Incercare al g, pink 'n picloare, din oclua
amiral obmald
cailor lnaintea fie-chrei curse [fr.< engl.]. crestet pinh. 'n talpi, de tor,
CANTILENA (p1.-ene) sf. j ® Parte dintr'o sus pina jos, desavirsit: 1E4.
urea:
melodie care se repeta la intervale determinate ale Natalia moa... este mnzicantd larble mg&
unui clntec ¶ ® Cintare simply si monotone, cin- din pinen picioare (NEBR.)
tee de adormit copiii [it.]. 7 ® De asemenea, despre Fig. 817. Cap.
CANTINA (p1.-ioe) sf. e,e a Loc unde se vind partea anterioara a cor-
bauturi, uneori si de-ale mincarii, soldatilor dintr'o pului animalelor: - de cal; It de bou, om prost
¶ ® Pr. anal. Virf, crestet: Baba no lace, Pink
cazarma, dintr'un cantonament sau luerhtorilor
de la o bina sau o uzinti [fr.].
CANTINIER sat., cArrrunRA (pl.-re) sf. V X
Care tine o cantina; care vinde de Mut solda-
tilor In mars [fr.).
pricepere: are bun: om on
oe eInt (oLva.) ; e grey de
iltra

u$or de
,
nu SR CORM (PANN) ¶ ® (P Minte, desteptaciune.

CANTITATE 51. Tot ce poate fi masurat sau
numarat, citime [Ir. < lat.].
CANTITATIV adj. 0 Care exprima cantita-
tea; privitor la cantitate ¶ O a Analia care
are de scop se determine greutatea fie-caruia din
elementele cuprinse Inteun compus sau a fie -chruia
din corpurile care infra lntr'un amestec Uri?
CANTO sbst. j Muzich vocalh: proiesor de
CANTON (pl. -cane) sn. ® 0 Subdiviziune a
[it].
unei provincii sau a unei OA; In spec. se chi nu-
mete de cantoane Statelor din Elvetia, confederate
Intre ele: seaming on vacile din .11 Uri (I.-OH.) ¶ ®
Subdiviziune a unui arondisment In Franta care.
la rindul lui, se lmparte In mai multe comune ¶
® Locuint.a cantonieruluill 0 Distanta soselei de la
locuinta unui cantonier pine la locuinta celui ur-
rnator: sburan... toomal solo lInga ..ill de pe cows (BR.-VN.)
[fr.].
' CANTONA ( -ones) tb. tr.
X A instala trupele
mai on
sec,
prost, nepriceput: nu se mai Invatk minte, .ete sect
mai
priceput. mai destept; a( -et) bags In Pr" BAGA I ®;
a(-0) bate ill, a-$1 sparge ow BATE I ; a deschide
.../11 calve, a-1 face sil priceaph ; a-1 intra in a
pricepe; a -si inchipui; a (nn)-1 tale sau a (nu)-1 duce
~Ili, a (nu) se pricepe: apoi de, cocoane, ...ill men
nu ma duce ass departe (ISP.) ; a-et pierde a se zh-
pad; aiuns de Ps- ANNS I ® ¶ CI IT Vials
nn -ti pune alIn primejdie (coo.); a-el pune agul, a-si
ritpune vista ; pr. exay. a se prinde, a pune rs-
masag pe viata lui; a-si risca viata, a-si pune
viata in primejdie; et: a-si pune .ot siinatos subt evan-
ghelie, a se baga de bunh. voie In belea, trite() Si-
tuatiune neplIteuth; vai de -.66u Ins, vai de vista lui,
nu e de invidiat; o fur pe -mt men; a mince n1 octo,
a-1 paphdi, a-1 face sh-si piarza vista ¶ ® 4)
Partea de sus. partea superioara, partea dinainte
a unui lucru, frunte: In Sul mesel (in opoz. cu ooada
mesei), In bucatelor, In locul de cinste; In to
regimentnIu1 ¶ ® ® Capra, margine, caphtliul de

selor: a vorbi la ,
In cantonamente [fr.].
CANTONADA (p1.-atie) sf. 0 Interiorul culi-
a se adresa unei persoane pe care
n'o pot vedea spectatorii [fr.].
CANTONAL adj. De canton.
sus sau de jos: cum mk vede, se clit Joe In
(I.-OH.); Bahl' era Inghltit, ca Intr'un !um spulberat, acs
°litre nn gg al &stabil, act dare oellalt (num.);
indecata Patriarhului taste Incepitturk si
podulni;
5 : din .III locului, de la Inceput 1,1 ® ® Inceput:
tuturor We-
soarii

CANTONAMENT (pl.-to) sn. Ak C) Instalarea, e/101ot. blsericest1 (Fay.-mis.); Itt sporesc simbria la lie-care
ghzduirea trupelor In casele locuite ¶ ® Regiunea vreme, de la o vre-
^, de an (8.-ALD.) ; de (la) an
unde trupele sint instalate prin diferite locuinte: me Incoace; staff s'o Ian de la
(CAR.); ®: de
Ckpitanii ...iao apelnl $1 duo pe soldatl In ,. (LUNG.) [fr.). post (rkmF.) ¶ ® ® Toiu, miez : lelea Nastasia rit-
CANTONIR sm. 4t4 Slujbas Insarcinat cu masese de bkrbat, on cinci c ::11, In gg de honk (REY.) ;

212
www.dacoromanica.ro
rw de noapte seraff (ge,Bucata, cap atiiu, cap at; sflrsit : impune; a nu 8ti co sii-si tacit capului, a fi In mare in- CAP-
nn ~ de MA ; a o scoate la ,., a o scoate la capatiiu; a-i curcatura, a nu sti ce so. Mc& ca s'o scoate la capat;
da as -,, a da gata; a priipadi: tem... re-a Sent air a-pi scoate capul In lump, a se arlita, a iesi intre oameni; CAP
adicd le-a dat de A.. mot) II@ (T) Persoanii, in- nu-1 tin ,. de fume, nu e tine tie ce lucru mare: nu to
divid un incoronat; am plittit cite un len de = de teme, dragul men, o noapte nu -i tin de lume, va trace II
fie-care); dare pe impozit personal; ®: un de ea (RET.) ; 11-41 lua lumea In ~, a pleca in lume, a purni
om, un om; deasemenea despre animate, unita- in lumea large; a nu-gi vedea ..,u1 (de trebil, a avea
tea unui numar colectiv, bucata: ne-o perit vre-o mult de lucru Ce-i ea, copil P Nu-pi vede ~n1 De supArarl,
TACO capete de vita (ALECS.) ¶ ® ( (pi. mei,
1 capete) de grill, de case. ivLatt.); ai, minte ce -ti mai trebue ?, se
Capetenie, sef; om (mai) de frunte:
Sul familiei; de vor Ii unii dentr1nsii mai ...eta, cum
s'are aloe 1sPravnici (PRV.-1413.); E): a ailing wadi
juns eel din urma, eel mai prost, sa fie in fruntea
celorlalt1;_e Cap de operd Per CAPODQPERA ¶ ID Chip,
a a- ,
Statului; zice in ironic unuia care face mereu greseli, $i nu
vrea s& tie searny de sfaturi; ...ill face, -al true,
fie-care sufere urmarile greselilor sale; ...It' plecat nu-1
tale sabla, tine tie sa se piece, sa se umileasca, scapa
de primejdie; sa triteascA, eh belele curare- BELEAO ;
mijioc, putinta.: Dac'am prins de-a o iubi, N'a Mat ~ a ate Gamete, atltea at adult, citi oameni, atitea pareri;
o rat (18.-BR8.) ; nime n'are ad se odihneascii In case asta, oine-gi plizeste limba,
de rani vosirn (CRC.) ig ® $ Paragraf, articol, capitol; 151 pazepte.,u1, tine
rt titlu, punct: de aouzare ¶ © pl. Capital : stie sa -$i ma.-
asigurindu-le plata integrant, capete pi dobinzi, chid se vor scare vorba , scape
vinde proprietiltile a.-orio; (E) a-pi scoate din capete, a se de suparari; nude
despagubi, a-si scoate din paguba ¶ f DE -BQ11, nu e or, vai de pi-
constelajia Taurului ¶ p b CAP- DE -000Q$ = DULCI- cioare, vai de o-
$QR; CAPUL-ARICIULUI = BUZDUGAN 4 ; CAPUL- mul fara minte,
CALVGARULUI, plant& ier- vai de poporul
boasa, cu flori galbene fiira buni condu-
( Leontodon autumnalis) catori; PP" BARBA,
L.E 818) ;-c&puL-sanpELni, PESTE, PICIQR [lat.
plant& erbacee acoperita Caput, capita].
cu pert aspri, cu Boni CAPS (p1. -purl)
rosii ca singele (Echium sn. a Limb& de
rubrum) ; cAPur, - VIPE- pamint ce Main-
REI = LARBA -$ARPELIII, ) teaza in mare,
®4 CAP -DE -MORT, CAP- promontoriu (1E
DE-MOARTE, CAPIIL - MQRTI- 819): Banal- Fig. 819. Cap.
TAR, CAPUL-LUI-ADAM, in- Sperante [fr.].
secta numita mai ade- CAPABIL adj. ¶11 C WNOAPABIL¶ 0 Care e In
sea striga" ps- sum:A ; stare, care are insusirile cerute spre a putea face
caruL - cvnauLui nAmaa - ceva: vrednic, destoinic: cram ad spun pe carte eft
CA I a calm - 'rrroancE Fig. 818. or! -care anagnost de repede (NEGR.) ¶ ® indemlnatec,
Sill. (PAC.) = CAPIN- Capul- cdlugarului. dibaciu, iscusit, priceput ¶ 0 el Care are capaci-
TORTURA 5 0 Gt (Nici) In tatea legal& [fr.].
ruptul .ultd, °data Cu pentru nimic In lume, nici CAPAC (pl.-ace) sn. O Acoperemint cu care se
mort, cu nici un pret: afcea ed odatd on ,-.1u nu putea e1 acopere (o oala, o caldare,
credo una ca asta age.); ou .mr Pr amINA; om numai un vas de lemn) sau se
cu singur pe lume (fara. familie); Mita nici o Inchide ceva pe deasupra
stare; singur Cu (sAu), singur-singurel, far& ni- (o lada, etc.) (52 820); 6:
meni; a se bate on ul de pereti (sau de toll peretill si-allat tingirea 5i-a g&-
IMP" PER)rTE ; a da ou ~ul de pragul de sus Plr PRAG; a sit cu tine sa se impere-
nimble on ...n1 intro urechi Pe- IIRBCHE; on en ..,u1 de cheze, a gasit pe cineva Fig. 82o. Capac.
platra, on cu platra de tot una e, eel sarac, eel mai care sa-I pule la locul lui ¶ ® Petec de In-
a-i ti de
blesteme: 11-10-ar de :
slab, e totdeauna far% noroc; nevole de Ps- NEVQLE ;
a-i fi spre pierzarea capului, mai ales In
de (sau din) ill men, tan,
Au, independent, liber; din propria initiative, ne-
silit de nimeni: am limas libera, de ~ui meu (ALEcs.) ;
cheiat In dosul nadragilor: purta pantaloni de nankin
ell (L-G11.) ¶ ® Invirtitura a zmeului de hirtie, ca

sauna drept, to al facut-o din ul tau (VLAH.) ; a-gi lace de

, a) a face tot ce-i place, b) a face fapte care-1
duc spre pierzare ; a eta, a se tines de =al cuiva, a
,
nu-i da pace, imboldindu-1 cu rugaminti; In
pina la unul, deplin, tocmai: paste un an de rile In
, are sit-1 ia de bdrbat (cAR.); an noaptea in , pe cind
e Inca noapte Intunecoasa; In de noapte, in 111
noptii, in miez de noapte, in tuiul nopt.ii: nu mA
alunga de la card In A. de noapte (RET.) ; tit pAr In
time nenumarata; a-si lua fumes to .-, a fugi 'Ara
sa tie unde, Incotro 11 vor duce ochii; a se 'Marge In
mul- ,
°ultra, a cadea asupra-i consecintele, urmarile Fig. 821. Capace.
unei fapte savirsite de altul; a pone 111, a atipi, $1 cind ar vrea sa cads In cap ¶ 0 x4s.
a trage un puiu de sown; a se Dune pe cuiva. broastei testoase ¶ ® )030 Unealta de pescuit
a starui mult pe linga cineva, a nu-i da pace; 821) [te l.
~al cuiva, a nu se deslipi de cineva,
a sta, a gedea De CAPACL (IA.-we) sn. 0 dim. cAPAc ¶ ® Vas
aduclndu-i suparare; pe ,wete, a) pe Intrecute, care de bucatarie, rotund si putin adinc, pentru pre-
mai de care; b) ca nebunii; a (se) da paste ~, a) a (se) parat ma, etc.
rasturna, a (se) rostogoli, a (se) prtivali; b) e a In- *CAPACITATE sf. O Incaperea unui vas, cit
trebuinta toate mijloacele, a se face luntre $i punte, poate incapea Intr'un vas; masuri de masuri cu
a face tot ce e cu putinta; a da paharul peste a-1 care se determine volumul lichidelor, grinelor,
deserta; a da ochif peste a muri; a on avea nici nici etc. ¶ 0 F Aptitudine, destoinicie, pricepere, is-
coadA, a nu avea niciun Int,eles, nici un rost; a nu avea cusinta 1111 (C) INCAPACITATE 5 0 ® Persoana foarte
piece ul, a nu avea nici un capatiiu, a nu
undo sit-g1 capabila, savant, e o a medicine' ¶ (7) z Aptitu-
avea unde sit saza sau sa doarma, a nu avea ni- dine legala: de a testa 9) C) fp Brevet de titlu in
mic; a nu avea ce-p1 lace cepului, a nu avea Incotro, baza canna se poate exercita (in Franta) functiu-
a nu putea face altf el, a fi silit sa face cum i se nea de institutor ¶ 0 IF Examen de ,., examen
213
www.dacoromanica.ro
CAP- pentruCantitatea
obtinerea titlului de profesor secundar °Apatite (ODOR.) ¶ ® Ban. SarcinA de lemne ce se poartA
CAP0/4 de electricitate pe care o Inmaga- pe cap .[Lat. capltaneum].
zineaza un condensator. clnd potentialul creste CAPATUE4LA (p1. -eli) sf Faptuide a (se) ca-
cu un volt; se masoara In farazi" [fr.]. p a tui: n' are anti grijidecIt cipitueala 51 gheset turtle (VLAH.) .
CAPAMA. sf. X Mincare facuta din came de CAPATUI (-uesc) vb. tr. 1. A asigura cuiva
miel sau de pasAre gatita. cu stafide: sit -mi tacit la traiul, mijloacele de traiu, viitorul; a stabili, a da
masa vr'un cheschet... vr'o musaca, vr'o A.+ (ALECS.). [tel. o slujbA, o pozitiune socialA: dace west ISsa de Floarea,
CAP4N (p1. -oust sn. Magazie de aprovizionare: am sit to cApStuesc... fti dan loo de oast{ 51 testa Inlesnirile
Sul ImpSrSteso game de barbed (HL.) RC.]. putincioase (D.-ZAMF.) ; 0 tatil, a o da la casa ei, a o
CAP4NGA (pl.-so sf. ® Lat, cursa (mai ales pen- mArita: area trei fete 51 pe olte trete le-a default (DLVR.).
tru pAsfiri 11 C) ® GhiarA, labA [tc kap anga]. 2. vb. refl. A-si
CAPANI4U, = 0APANLIII sm. Negutator Turc asigura traiul; a
care venea In tarn sA cumpere de la sAteni diferite se stabili, a gAsi
proviziuni (grtu, unt, cascaval, miere, etc.) pentru o slujbA, o pozi-
Indestularea ImpArAtiei si a garnizoanei din ceta- tiune socialA; a se
tile dunArene: grin, orz, oviz, unt... se luau de ca- procopsi, a se In-
tmint de la sated (I.-GH.) [tel. avuti; a se cast',
CAP4RA (p1. -art) sj. Trans. Ban. Arvuna [srb.). tori: tats -slip 11 tri-
CAPARAI (mar) vb. intr. Trans. (SUe.) C) mites inteuna sA
A fierbe (vorb. de vin, bere, etc.) ¶ ® A sail- caute a se 51 el
teia, a sticli ¶ ® A svlcni (inima, etc.). ((SP.) [c a p A t].
CAPARA2 (caper) vb. tr. Trans. (PAC.). me.) A sgiria. 0 CA.P1LT or OA-
CAPARt (- arose) vb. tr. Ban. 0 A arvuni, a da PVTE.
cap ar a ¶ 2 A logodi. OCAPATAN
CAPASTRA (-trim), CAPASTRIII (-nese) vb. (p/.-ane)sn, Trans.
tr. ia A pune un petec dedesubtul gAurii unei = cAPETEALA.
haine sau unei rule, tivind de jur Imprejur mar- CAPAT NA
ginile rupturii [capastru].
(PAMF.1 (p1.-ni) sf. @ Cap 3
CAPASTRARE sf. B ® Faptul de vita, de ani-
de a capastra110-0APESTREALA. mal mai mare, Fig. 823. apitini:
CAPASTRU (pl.- pestre) sn. ® 0- desparlit de trup: 1. de usturoiu;
varzA; 2. de ceapA;-3. de
-4. de mac.
chiu de funie sau de curea ce se pune 5. de cal; de boul
In capul sau botul animalelor, in spec. ® Cap (de om mort) despuiat de
al caller, spre a le lega la iesle sau a piele si de par, teasta, craniu ¶ ®
le duce undeva (LE 822); ® a duce pe ® F Cap mare .si sec, cap fArA
olneva de Aw, a-1 duce de nas; Q Pr CAL creieri ¶® Se apnea la fructul uno-
¶® IntinzAtorul sau struneaua ra din plante care au rotunji-
teicii de la moara. [lat. cap I Is trum]. mea sau sfericitatea unor capatIni:
0 CAPASTRUT PP' CAPASTRA. de varzS; de ceapS; de usturoial 5.
CAPAT (p1.-pete) sn. ® Margine, de mao (in 823); ¶ 0 d. de =that', con
cap at liu , vIrf : ourtea Randal.. incepea
din ~al despre anus al podului Oriel (1. -OH.)
¶ ® SfIrsit, Incheiere; a pune , a sf
mare de zahAr H 824);
cApAttiul gros al cuiului; de bold,
gAmalie ¶ O Wat Buciumul sau bu-
. de cute,

,
a Incheia; a dace la 55 bun, a duce la un-
bun sf Irsit ; a o scoate la a izbuti sA Fig. 822.
sfIrseasca cu bine; a-i taee~ni, a-lucide Capastru.
¶ ® Inceput: a doua 21, des-dimineata,
le Incepeam din (CRC.) ¶ ® BucatA, capatliu, buca.-
ticti rota sau rAmasA din ceva: an de luminare
¶ 40 Osie: at{ -1 rapt{ vre-un .. sau alt-ceva de la car (alio.)
[sg refacut din p1. cap et e].
CAPATA (capat) vb. tr. 0 A dobtndi, a obtine:
pi capitind vote, se duce ca 51 Intlin (1. -OH.) ¶ ® A primi In
dar, de pomana; a dobtndi prin milostenie;
sSracul oind capita, atunci mAnlncS sau sdracul, oind
0:
capita oSmasA, atuncea face Pastile (ZNN.) ; de cApStat, In dar,
dAruit, dat de pomanA [lat. cap ar e].
CAPATAT 1. adj. p. CAPATA.
2. sbst. 0 Faptul de a cApAta ¶ ® Cersit, ce-
rere de pomanA, milostenie: mama naves 51 taut-
sae... anima duel (CaO.).
CAPATATVRA (p/.-turi) sf . Trans. (ame.) Copil
gasit lc apat a].
CLPATTIU (pl. -fie) sn. ® Perna (de sub cap) ¶
® Pr. ext. Ori-ce-si pune cineva sub cap, clnd
se cilia: apoi pusei !Oldie pi ma lungil on fats In sus
(OLYR.); :Ina mi-1 geantA einoatitea m1-1 dad dorm (vull.)
® Partea patului unde se pune perna, unde-si pune
cineva capul, clnd se mica 11 0 ®CasA, adApost;
a(-ot) face tin , a (se) cApAtui, a (se) stabili, a da,
(a-si gAsi) un mijloc de train; om lira ~, om Cara
nici un rost, fara ocupatiune, fara cask far& masa,
vagabond ¶ ©lirmA, locul unde e dus cineva:
no stla de ~I tatSlni tAu (1.-otl.) ¶ O CapAt, extremi-
tate; 0: olomagul are dealt cipatfie; n'are aid coadA
nici n'are nici un sens, nici o ratiune; a da de
a scoate la capAt, a descurca; a feat la a o scoate
la a sfirsi cu bine, a izbuti; a o scoate la capat ¶
® Bucata. ruptA sau tAiatA dintr'un lemn, din-
tr'o sfoara, etc. ¶ ® Lemn scurt sl gros ce se pune
subt o bute, subt o ladA, etc., ca sa. nu se atingle de
umezeala pamIntului: tooltorile slat waste frames pa
214
www.dacoromanica.ro
tucul rotii: roatele fioute din °initial,
spite 51 °beat (i.-coo.)11 ®* OAPATTRA,
constelatiunea Perseu eer BARBA ®
[lat. *capItina]. Fig. 824. Cdpa-
CAPATINOS adj. 0 Cu c ti- ;find de zahar.
patin A, cu cap mare: on in chi-
Pul arStos, niot In dobitocul 55, crierii col multi sitlislueso
(CANT.) ¶ ® (P) F Greu de cap, prost: de ce epti 51
on cud sit IntelegiP (CAR.).
0 CAPAU SM. Often. Mold. Tr -Carp. 7,k = COPQ111:
nimerirS pe-acolo nescai vinStori ou civil pi on ogari (RET.)
[ung. kopO
o cAp.4.ucA (pl.-0i sf. Mold. Femela copoiu-
lui: Vornioul Lireche doe cA numele tiril vine de la &Wanes
In! Drago5 (NEGR.) re A p A U].
CAPCANA (pl. -ant, -sue) sf. Mo/d. CursA (de
soareci, etc.): biota' motan, Dicind pi el In capCanS, mior-
lila de durere (soon.); ®: a eicieN a se prinde In a cAdea
In cursA [tc. kapka n].
CAP CA:UN, cAPcDr (E) , O cATcAmi sm. 0
Monstru fabulos, om cu douA capete i douA gun,
care pe o gura Inghitea copii Intregi sau bucati
mari de came de om, cu oase cu tot, si pe cealalta
gura. scotea oasele: monstru cu trupul de om si cu
capul de cline: buniclle le spunean de cApcSunii on dealt
gust{ (DLVR.); capstan ant mate oameni en capul de cline gi
!carte rai, of on se brines° dealt on carne de om (saz.); ore-
dints despre acesti monstri s'a raspindit In popor
de pe urma Alexandriei, unde se povesteste cA
Alexandru Machedon: chum la o tarn on oameni cat-
aunt, dinainte on °brass de om 5t grAta omeneste, lard, din-
darapt cap de cline pi litra elineste ¶ ® Pr. ext. Pored&
data TAtarilor, din pricina groazei pe care o inspi-
rau oamenilor prin cruzimea tor: otti camel, caeobi PI
alto Irate apUrcate an clizut merit aiol (cRo.) ¶ 0 ® Barter,
salbatin, antropofag, canibal: fuel, eipcitunule, cS mi-al
omorlt odorul ( ALECS.) ; l-a omorlt hotel de cApoin, Junlnul
Pogan (RET.) (c a p -Fein e, dup8. gr. Itavoy.icpr)oc
cap de cline"].
 CAP CAUNTME sf. col. CAPCAVN ®: trecura pests
not... valuri de ungarime, lehime, (JIP.)
0 CAPCEA. (p1.-ceiej sf., CAP-
ow, (p1. -ale) sn. Trans. Vas mic
de lemn, cau$ de Mut apa
on lapte; e scobit din lemn
si are o Goad& scurta (1.
825) [lat. *capicella<
capis].
nn ,
CAPCEAN sn. dim, CAP.
clt o portocala
OCAPCHIA (-lea) vb. intr.
.
Fig. 825. Capeea.
Mold. Bucov. 1f A capia: doarit
nu-s nebunul vostru, nici n'am capchiat Inca
0 C4PCHIU adj. Mold. Bucov. = wit.
OCAPCTN(E) er CAPCAVN.
CAPEGTU = CAPIIGIII.
OCAPICA = coPgicA.
*CAPELAI (p1.-be) sf. 0 et! Bisericuta (la Cato -
lici): paraclis (f 2( 826): face o
mail:dune fa capela din fundul
curtii II ®j Banda de
(1.-011.)
muzica, orchestra (in spec.
de dame) [it. cap p ell a].
CAPELA2 (p/.-le) sf.
. t Palarie de damb.: sari-
sem o roe& Imp/Inapt& Ca 0 pa-
sare de penults (NEON ) 111 0 A
Boneta de mica tinuta a
soldatului: scoate capela, o tine
on mina anima lipita de sable
teri.414.1 [ngr. <
*CAPELAN sm. ad Preot
care slujeste intr'o capelli si
beneficiaza de venitul ei [it .]. Fig. 826. Capela
CAPELTNA. (pl. -ne) sf. Pozzi din Florenta.
B 0 Un fel de palarie de
rocoana (mai adesea cu bordurile marl
la$ate in jos) 11 0 Glu (J827) [fr.].
'CAPEL(-)MAISTRU sm. .1 Cel ce
dirijeaza 0 orchestra, corul unei ca-
pele, etc.: (1-1 , In mare tInutil... ttitln-
du-se tinta In ()chi' colonelulul (D..ZAMF.)
[germ.].
CAPENEAG (p/.-eue) sn. Often.
Bucov. Trans. Maram.
CAPER sm.
CHEPENEAV
Arbust spinos, ori-
11,
ginar din Asia mica, care cre$te in
regiunile calde ale Europei (Grecia,
Turcia, Franta de miaza-zi), cu flori
marl, albe sau ro$ietice, care produce 'lige frurte
Fig. 828. Caper.
comestibile, numite capere" (LS 828) (Capnaris
spinosa) [it.].
*CAPERA (pl.-re) st.. Mugurul ver-
de al cap e r u 1 u i, de forma unei
bobite, care, conservat In otet, se In-
trebuinteaza la buctitarie: cavern, mu-
ffin, care shit de frunte, Si Intun pof tits Is
oaspeti ei nrinte (PANN) .
CAPESTRE = cAPtsxgRE.
CAPESTREALA (pl. -eli, -me) sf.
Mold. ., A doua cusatura la un petec
pus la o halal., de un diametru mai CApestrealA.
Fig. 829.
mic (PA MF. ) (R3829) [capastru].
CAPESTREL (p1. -ale) sn. dim.
CAPE adj. Energic, hottirlt: muma-ea, Doamna CAP-
Chiaina, inuiere 1 si ditunoasii (0ools.) [c a pl.
11111111111111111,.
CAPETE sm. 0 /ten., CAPvT, cAPAT (pl-ete) sn. CAP
0 /ten. Ban. O Covatica, In care se pun
de obiceiu poame spre a fi duse in
ttrg spre vinzare ¶ ® Mica cola de
lemn. de forma unei donicioare, cu
care se mascara fructele In tirg ( 830
1i 0 Cantitate mica de Mina sau de
malaiu, abia suficienta pentru o p line
sau o mtimaliga 41 C) Ban. Masura
Fig. 83o.
cu care-si mascara morarul vama ce Capete (din
i se cuvine. Cori).
(88.1. CAPETENIE sf. Cap, sef, condu-
Gator: capetenia pazitorilor trimise... sit vast{ ce pacoste a
mat dat peste nevoiasul &la (ISP.) ; de , principal, mai
de seamy [pl. c a p e t e + suf. - e n i e].
O CAPE')} Nor otipmE.
CAPET(E ALA (p1. -tale) sf. Partea friului sau
capastrului ce se pune In capul calului 831 :
tale... utivetale din capul noel iepe (can.)
[refacut din pi. cap e t ele < v.
capAPEetel].
CTEE' (p1.-eie)sn. 0
Capatliu, captit rule, bucatica
(ramasa, ruptli sau Wata din
ceva): In clondir se stings ui
de lumina (EMIN.) ; gasesc De Mot Paella...
clugulind... un = de ate de pe macat
IVLAH.) 9 ® 0 /ten. Ban. Colac rotund a
sau oval, la mijloc cu o truce, ale
card brate slut Inflorite cu pistor-
nicul; se Impart mai adesea la
praznice, In SImblita mortilor,
\z
etc. ¶ ® 0 /fen. Trans. Cdpeteala 831;. Cape-
lat. c ap I t iu m + suf. -ell bOtnita Ceti!
CAPETEL2 (pl. -ale) sn.Ofte'n.. ® fa, comer. F. F.
dim. cArvr ¶ 0 Covata, postava Fruntar. F'.
mica. Faleea.Z. ZA-
CAPIA, Mold. Bucov. DAPcifitt bald.
( -tea) vb. intr. 0 CP, let A se bolnavi de o boala de
creier, de pe urma careia oile se InvIrtesc neconte-
nit pe loc, cu miscari convulsive, 'Ana ametesc:
Sa. spare& o beslcutA... din care pricinit CaPie oaia (DRAGH.)
F A se sminti, a Innebuni (vorb. de oameni),.
C)
CAPIALA (p1.-eii) sf. 0
c a p i a 9 C)Boala oilor capiete.
Lp
Faptul de a
Fig. 827. t CAPICHERAIA = CAPIICHEHAIA.
CapelinA. OCAPICIU sn. 0 /ten. Capeteala [srb. k a p i 61.
CAPIERE sf. 0 Faptul de a cap i a ¶ C) G4
It Boala oilor capiete "T O ® F Nebunie, sinin-
teala.
CAPIETURA. (p1.-turt) sf. Si;), ft Boala oilor
Opiate : au:datum no se us putts tenni (DRAGH.) [C a p i a].
t CAPIGTIJ = CAPIMIII.
CAPILA.R adj. 0 Subtire ca un fir de par:
tub . ¶ 0 0 Vase e, cele mai mici ramificatiuni
ale vaselor sanguine [fr.].
'CAPILARITATE (p . -tail) sf 15 0 Forta care
produce urcarea lichidelor In tuburile capilare
¶ C) Parte a fizicei care se coup& cu studiul a-
cestei forte $i cu feno-
menele analoage [fr.].
CAPISTERE s f.
Albie mica, copaie, co-
0 y/10(1, In care se cerne
Mina sau malaiul $i se
framinta aluatul (1.
832) :.r ALBA ® [lat. Fig. 1332. apistere.
caplsterium].
CA.PI*TE sf. ma 0 Templu pagin: In vechime
a fost ale) a plialnilor (VI-A11.) ¶ I3 Pr. ext. ® Ori-ce
biserica ce nu e de ritul greco-ortodox: vita In
amintirea mea numai olt ( catol kit ) veohe, mohorlta, aeezatS
In mijlocul cnrtil (OR10.)1g O ® Lacas (in spec. de pe-
treceri, de desfrlu): case tut era a desfiltArilor (NEOn.)
[VS1.] .
"CAPITAL i, adj. 0 De ctipetenie, principal,
cal mai de seams, de cea mai mare Insemnatate:
Breast&tea; (cola sante) picate e, pacatele de moarte,
pacatele socotite ea izvorul tuturor celorlalte: rain-
CAPUTRII. dria, sglrcenia, desfrlul, invidia, mime $i lenea ¶
215
www.dacoromanica.ro
CAP- ® De moarte, In'care-si pierde cineva capul, viata:
pedelips& cu moartea 11 0 # LUNA a,
CAP pedeacsA
majuscula.
2. (p/.-aluri) sm. C) tirid Suma de bani bagata in-
tro afacere sau data cu dobinda ¶ 0 tga p1. Sume
de bani, fonduri puse In circulatiune ¶ 0 (E) Avut
intelectual: de ennostinte; Incep vials Cu rimiest de
InviitaturA (1.-011.) [fr.].
CAPITALA (pl. -le) sf. 0 Orasul de capetenie
al unei tart (unde e resedinta capului Statului si
a guvernului), al unui judet, etc. [fr.].
CAPITALA (p1.-0e, -burl) sn. dim. CAPITAL:
m'am gIndit sa le fact dumneata rost de an A., (cm.).
'CAPITALIST sm. s.. 0 Cel ce traeste din ye-
nitul, din dobinda capitalurilor sale ¶ 0 Cel ce
posed& capitaluri insemnate [fr.].
*CAPITALIZA (-izez) 1. vb. tr. V 0 A adauga
dobinzile la capital 5 ® A transforma in capital
un venit oare-care.
2. vb. intr. A stringe, a economidi spre a -si face
un capital [fr.].
CAPITALVTA (p1. -ate) sf. 4 Mica liter& c a-
pitala intrebuintata In tipografie: prescurtArile
numelor antorilor °Nati In acest dictionar slat Marne on
CAPITALITTE.
*CAPITAN sm. O X Ofiter care comanda o
companie de infanterie, un escadron de cavalerie
sau o baterie de artilerie ( 833); 4): on Stan, on ,,
on mare (sau totul), on nirnic; on
locul de frunte, on cel din urma ¶
O Zv Ofiter de marina care coinanda.
un vas; comandantul unei corabii
de comert, (In marina comerciala)
¶® de port, ofiter din marina a
de razboiu Insarcinat cu ordinea gf
politic unui port ¶ 4 # Odinioara:
titlu purtat de civili sau de mili-
tari, cart se aflau In capul unor
a dministratiuni sau comandau altor
slujbmi: de posta; c de Judet; c de
dartibani; c de margine; ", de ttrg (ea- la
cuvintele respective) ¶ 0 s Ca-
petenie de Wire ¶ 0 Sethi, capetenia unei bande
de tilhari sau de haiduci [it.].
*CAPITANEASA (pl. -ese) sf. Sotia unui c a -
pitan.
*CAPITANSC adj. De capita n.
*CAPITANTE sf. X a. ® Starea, functiunea,
gradul de capita n; caPitania portnIni, adminis-
tratia portului, locul unde functioneaza chpitanul
portului ¶ ® Timpul cIt poarta cineva gradul de
de conversatie; chestiune: se pricepe beetle bine
IA
made 41... DU odatit este ormaltat asapra acestni - tcsa.1
[it.].
CAPITONA (-onez) vb. tr.
A tapita In baclavale, a ta-
pita un fotoliu, o canapea,
etc. cu stofa sau cu matase
intinsa pe o captu*ala de
line, de par de cal sau de
cilti, In asa fel lawn sa ra-
mlie la suprafata nilte a-
dIncaturi dispuse simetric:
o canapea; fotoliu eapitonat
(Ti] 837) [fr.].
CAPITUL (p1.-ute) sn.
Corpul, adunarea canonici- Fig. 837. Fotoliu
lor dintr'o catedrala (la ca- capitonat.
told) [it.].
*CAPITUL4 (-tuez) vb. intr. C) X A trata cu
vrajmasul conditiunile predarii
unei cetati Impresurate: Braila .17'0
capital& dna o asedlere destal de pre- (
lungitit (6Aix.) ¶ ® A se preda, a se -161
4.e'
supune sau a cadea la Invoiala
dupa o lunga impotrivire [fr.].
'CAPTTULA. (p1.-be) sf. C In-
florescent& la care receptaculul
este latit ca un disc purttnd un
r
mare numar de flori sexile, a-
propiate unele de altele, cum Fig. 838.
d.ex. la musgel, la floarea- copituia.
soarelui, etc. ([j 838) [fr.].
*CAPITULAR 1. adj. A. Privitor la un capitul.
2, CAPITULARE sn. pl. t Culegere de ordonante
ale unui rege carlovingian: le lot Carol cel Mare [fr.].
*CAPITULATIVNE, *CAPITULATIE St. () Fap-
I,D1 de a capitula ¶ ® X Act In care se fixeaza
conditiunile de predare ale unei cetati sau unei
armate ¶ ®0 Conventie In virtutea careia su-
Fig. 833 push unei puteri cre*tine se bucurau de anumite
Capitan.. privilegii In Statele musulmane [fr.].
CAPITA (-itez), CAPITI (-hue) vb. tr. / A stringe
finul In capit e.
CAPITA, (pl.
-iti) sf. r Oramada de
fin sau de paie, de for- p."2.
ma conica, mai mare
decit un purcoiu, dar [); 1r
mai mica. decit o claie
-,1 839): ardean caPitele
de fin, ()Mile si sirele de
/ ,

capitan ¶ 0 # ee de wet, teritoriu dintr'un judet, sea, di era toms' In strIn-

supus jurisdictiunii unui capitan ¶ ® X # Bata- sul bucatelor (1. -DH.) [comp. Fig. 839. CIpija.
blg.kopica).
lion de vre-o 1000 de soldati): In arms for venean
Rosiorli si Verzisoril, War', despartiti In apitanii (000m)
CAPITAL (p1.-le) sf. Ban. L3 = Sauna [srb.
¶ ® Capetenie.
CAPITAN-PAA sm. a, Mare amiral la. Turci
kapica).
CAPRI, Mold. atimilia adj. ®tom If Care s'a
[tc.kapudan-ba&y]. bolnavit de eapialli: ad, se dap/Irian oile cacti din
CAPITATIT,INE, *cAprrtmE sf. 0 Dare, im- turmd (oaAom.) ¶ C) F Smintit, nebun, ametit, bui-
pozit pe cap [fr. < lat.]. mac: d'ar Ii de Ma gi tot n'ar 11 asa de proasta si de capie
' CAPITAL (pl.- blurt. -ale) sn. j Partea_ cea- mai (DLVR.) [VS1. k a p lj a ,,picatura"].
CAPiNT9RTUR.A. (p1.-nri) sf.
lePasare cenusie din ord. acata.-
1111111111111111111111111111111111111
toarelor care Intoaroe mereu capul
--_-111111111W In toate directiunile, facIndstrIm-
baturi *i sbirlindu-si penele; nu-
mita $i vIrtecap" sau suritoare"
11111111111 4 (Junx torquilla) (Mi 840) [lat.
Fig. 834 Capital doric. Fig. 835 Capitel ionic. cap -1- Int ort Intors"].
CAPLAMA sf. 1n5 imbuctitura
de sus, de obiceiu sculptat5., a unei una In alta a scIndurilor de la Fig. 84o.
coloane, prin care trunchiul coloanei podeala caselor taranesti [tc.l.
se leaga cu tavanul sau cu bolts ce CAPLAN sm. Malvin. s3 =- Capintortura.
CAPLAN
sustine; capitelele clasice shit de CAPELAN [ung. kaplan].
trei feluri: dorice, ionice si corintia- CAPLANI sm. p1. Militia turceasca, cu supra-
ne (1.-A 834, 835, 836): Irnransetea o gA- numele de ,.tigri" (ALEC13.) [to. kaplan tigru"].
east' tusk.. printre stilpii matt!! nn e sili- CAPLAUG tlr CLAPAVG.
cate MID.) [tt.]. CAPO (DA-) Fr DA-CAPO.
CAPITENIE = oAPETENtE. *CAPQC sbst, Soiu de bumbac obtinut din In-
*CAPITOL (p1. -ole) sn. 0 AP Una Fig. 836. Capi- velisul fructelor unor arbori tropicali; se Intrebu-
din partile In care se divide o seri- tel corintian. , inteaza la umplutul perinelor, saltelelor, etc. [fr.].
ere (o carte, un cod, o lege, etc.) ¶ ® (r) Subiect *CAPODOPERA (p1.-ere), d CAP-D'OPERA (pl.
216
www.dacoromanica.ro
 -re, capete d'operit) sf. Lucrare facuta cu cea mai CAP.
tocmal pe Vulcan de Imputes cite un puiu de urs si o
mare maestrie, lucrare desavirsita side o frumusete grd (I.-G11.) ¶ ®3 CAPRA-DRACTILIII LIPUL-VRABII-
rata jit.]. LOR ¶0 g Arsic scos din Incheietura piciorului CAP
CAPOTU = COPOIII. caprei: averea masted
CAPORAL sn). A Primul glad 111°' In arsice se suia Intr'o
in infanterie dupil soldatul sim-
plu ([k] 841) [fr.].
CAPOT1 (p1. -cats, # - oturi) sn.
0 .a # Un fel de manta boie-
reasca, (E 842) : tata-meu isi pune
al cel ram ci IncalecA calul
-3 /
¶ ® X Manta soldateasca, ca-
pot& : purta o manta yeas otitereascii.., Fig. Caporal.
peste site douA sau
trei °apatite cAtanesti
(ORIG.) [te. < it.]. Fig. 848. C. Capra.
'CAPOT2(p1.-oa- Fig. 849. Capra.
te) sn. ® .o. Haim vreme ping la donA mit, tot capre curatite In var (1.-G1-1.)
femeiasca de cash 11 ®u F Porecla data Gre-
lung& pin& la cal- cilor de la not din tara: rt-
die ([i] 843): toti ioasti, Grec Infumurat ¶ ®
an putut vedea pe ti- Scaunul trasurei pe care lade
ara nevastA intr'nn birjarul sau vizitiul 848):
larg ~alb t000s.)110 vezeteul sA (IA lute los din capra
tite Invelisul de (CRO.) ¶ QQ Patru pi- b
trasurii
metal care aco- cioare de lemn dispuse cite Fig. 85o. Capra:
pere motorul until dou& crud§ si Impreunate In- 0°, ae. capriori; d.
automobil. [fr.]. tre ele, pe care se tale lemne catu5a, coSofana, lim-
*CAPOT, sbst. cu ferestraul ( 849); im- ba caprei.
CI 46 Se zice, la preunate in alt chip, aceste patru picioare se
anumite jocuri de Intrebuinteaza ca
carti de ex. la pi- Fig. 842- Fig. 843. suport at unei
chet, despre juca- Cp. Capot. Capot. mese, al unei
torul care n'a facut nici o levata. ¶ ® ® A lace pe schele de zidari,
cineva, a clstiga un mare avantaj asupra cuiva, a-1 etc. ¶ ® ej Doi
dovedi, a-1 face mart: yeti vedea cum capriori (de la a-
vain face pe ministrul cu tot departs- coperisul casei)
mentul sau (0000.) [fr.]. Incheiati la virf
*CAPOTA (p1.-te) sf. 0 A Man- (2] 850) ¶ ®
ta soldateasca (LI' 845) ¶ ®a Ph- Comp asul d ogaru.
Ririe de cocoane, de o forma spe- lui, pas,
cials (E 844) ¶ ® v.ke Cosul, acope- pea spriacnsi.
risul mobil at unui automobil [fr.]. 0 Trans.
CAPOTL (pl. - ele ) iVIrtel-
sn. a Scurteicuta (pur-
tata de tarance in jud.
nits de
depanat
_
Ilfov si Ialomita) [c a - tortul (rni Fig od5erp.aCnaapt.ra de Fig. 852. Capra
depanat. de levi.
pot 851);~de
C4PRA. (p1.-re sf. Levi, un fel de virtelnita a$ezata pe trei cracane,
7.k Animal domestic, din* pentru depanat Levi ( 852) ° Trans. Cracank
ord. rumegatoarelor, cu pe care se pune ciub&rul cu rufe R @ Trans. Cosul
coarne lungi Intoarse ina- cuptorului, hornul, facut din nuiele (DENS.) ¶ @ Mold.
poi, cu coada scurta $i cu Fig. 844. Fig. 845.
trupul acoperit de o Una Capota. Capota.
aspra numita par"; da
un lapte foarte bun si e
numita adesea de eco-
nomisti vacs saracului"
(Capra hircus) ([j 486);
C5
6: a Implicit ci capra si
varza, a multumi si pe
unii si pe altii, a fm-

Fig. 853. Capra. Fig. 854. De-a capra.

Fig. 846. Capra. Fig. 84/. Capra-salbatica. Bucov. Maram. Om Imbracat cu un cojoc Intors pe
pats doua interese opuse; pe uncle a sArit capra, care dos si deghizat ca o capra, care umbla jucind 5i
ci lads. copiii fat ce au vazut de la parinti, nara- sarind In patru labe In ajunul sfintului Vasile sau
vurile parintilor tree si la copii; caprei ii oade coada la petrecerile organizate la priveghiu ([ 853):
de rile, el as tot are o tine, se zice celor mlndri, capra clitmpanea In toate prattle, repezindu -se dupA fete
Infumurati cari Isi pilstreaza Ingimfarea cu toate (SAD.) ¶ ® De-a capra, joc de copii In care unul sare
loviturile soartei, cu toat& pacatosia for ¶ m zsZ peste unul sau mai multi copii aplecati si sprijinin-
04112RA-NEAGRA, numita si COPRA-SALBATICA, spat& du-se cu mlinile de genunchi ( 854) 1[ 0 Plr
de antilopti, cu coarne mici, care traeste pe ores- Anon ¶ ® 3 BARBA-OAPREI, numele mai multor
tele cele mai Inane ale Alpilor $i Pirineilor si plante si ciuperci pr BARBA; oAPRA-NEmTEAscA
sane din stIncti In stifle& cu o usurinta si o dibacie = CALDEA-CALIILIII; PIOIDRUL-CAPRE1', plant& er-
far& pereche (Capella rupicapra) ([J 847): se dam bacee cu tulpina groasa, cu flori albe sau rosietec,e
217
www.dacoromanica.ro
CAP- intrebuintata °clinical% ca leac contra podagrei ,.sapa casei"; cel de la mijloc se numeste thpoiu"
(Aegopodium podagraria) ( 855 ; PICIPRIIL- sau ,.sugar" (pa- E 850 si 935): vintni
CAP CAPREI2 SPANAC-SALBATIC ;TITA-c&pREV, plan- incepu... a scutura casa cea mica in toate In-
t 0
cheieturile .41or ei (EMIN.) $ ® ® P Falca:
ftindu-1 o palms, sii-1 stramute 11 (CAR.)
[lat. capreolus].

Fig. 858. Caprioara. Fig. 859. Caprioreall.

Fig. 855. Piciorul-caprei. Fig. 856. Tila- caprei. CAPRIORA* sm. dim. K1 Caprior mic (la
acoperisul casei).
t& erbacee cu flori galbene dispuse In capitule CAPRIOREALA (p1.-en) sf. de Capriorii din
( Traqopogon pratensis) ("' 856); TITa-ce,PREP care se alcatueste acoperisul casei (1:- 859) [c A -
BARBA-CAPREI1 [lat. c a p r a]. prior i].
CAPRAFOIU cAPRinntl. CAPRIOREL sm. dim. tt6 C&priormic(la
CAPFtARi sm. 4 Cel ce pazeste caprele [lat.
eaprarius]
C.A.PRAR2 sm. Caporal: am pleaat °data c'un biet
lama, pe viseol
etim . pop .1.
(ALECS.) [germ. K a p r a 1, alterat prin
, acoperisul case*
CAPRIORI (-Grego) vb. tr.
cap riorii pe acoperisul casei.
CAPRIORIT sbst. Faptul de a c &prior i.
f(s A Intepeni, a pune

CAPRIOARA. (pl. -oare) sf. 7.k dim. CAPRA.

CAPRAREATA (pl.-ete) sf. Ban. Trans. 4,4 Loc CAPRIOR SM. * O Mica plant& ierboasA, cu
unde past, unde se odihnesc sau se adapostesc Ca- flori gAlbui, ce creste pe locuri umede si mlasti-
prele [lat. *c a p r a rIc i a].
CAPRARTE sf. 0 X Gruptt de 8-12 soldati
comandati de un caporal; pr. ext.: copili din ?coal&
slut despartiti In mai multe caprarii (W.V.) $ ® Mold.
(EEZ.) 4,4 = cAPRAREATA [c&prarl].
CAPRESC adj. 0 De caprk no trezim intr'o
(CRG.) IF ® a CO-
buns dimineatti plini... de rile amen&
CEAN-CAPROC Minn.
"j*CAPRICIOS, cAPRITios adj. Cu capriciu, cu
toane [fr. .
*CAPRICIU (p1.-icit , CAPRIVI; (pt.-tit). CA-
PRIT (p1.-turi) sn. Dorinta extravagantli, incapa-
tina.tk care-i abate cuiva, hotArire pe care o is
cineva pe neasteptate si fArA motiv, toanA: se de-
prinsese a-I credo obligat sa-1 tacit toate eapritille (VLAN.) ;
11 Implinea cele mai mici caprituri de copilti (NEER.) ¶ (D Bun
plat, voie arbitrarA, mendre [fr.].
CAPRICORN sm. * O Constelatiune, numita
Si ,.Tapul ", care, In vechile harti, e figurata prin- Fig. 86i. Capri-
tr'un monstru jumatate tap si jumAtate peste Fig. 800. Capri,or. ,tor-oache§.
® Al zecelea semn al zodiacului, In care intrA noase (Cyperus flavescens) ()860) ¶ 0 A -BACREB,
soarele la solsthiul de lama; pa- TABELA VI Si plant& ierboasA, cu flori brune-In-
ZODIAC) ¶ 3Tropieul -.vial, paralelA a sferei chise ; creste prin mlastini si pe
ceresti care trece prin semnul Capricornului [fr.]. ling& piraie (Cyperus fuscus) (L.1
CAPRIFOAIE CRETWCA 861).
[caprifoin]. '&7 CAPRTT (p/-ituri) sn. Mold. (sEz.)
CAPRAFOIU sm. d 0 Ar- 434 TurmA de capr e.
bust cu tulpina acatatoare si CAPRIM...... CAPRICIII...
cu llori rosiatice, galbuisau alb e, CAPRITA 4.0 74dim. oPRAO :
foarte mirositoare; se cultivii caprita dna dInsul pe-o lavita siirea (pom)
mutt ca plant& ornamental& ¶ ID * P/antli alburie ce seamanA
(I.onicera caprifolium) (r 857) cu loboda; creste prin locuri sArate
¶ I auxuNra 0 [lat. capr i- si pe malul math (Atriplex litoralis)
f olium]. (1.] 862).
CAPRILEMA (p1.-me) sf. CAPRIU ser CAPRT,IIII.
0 ORDA-VACIli ¶ ® = HRE- CAPRO(N)IU sn. Trans. B6n.
NITA 2 . Scaunul virtelnitei alcAtuit din-
CAPRINE sf. pl. = co- tr'un but= cu trei craci [c a p r &].
PRINE1' 2'1* CAPRVITJ, Mold. cAPRW adj.
CAPRIOARA (pi.-oare) sf. It Negru Wind In galben (vorb. de
.Animal sAlbatic, rumegator, C. ochi): era 'nalta, nseativii... Cu °chit Fig. 862.
din familia cerbilor, cu coarne Fig. 857. Caprifoiu. caprui (DIAIR.); 00111E0Eii sat caprii Trezea Caprita.
mid; e foarte sprintenti sipoate lnmea 'n veselii [Cap r A].
(ALECS.)
face stiriturt enorme (Census enpreolus) ( 858). CAPRP, TA (7)1 -fa) sf. Trans. dim. C. O.
sarind ca o prin ale stulisuri de flori si de verdeatil (iSP.) CAPS.. (p1.-se) sf. etu-Graunte gaunos sau mic
[lat. e ap rëol a]. cilindru de metal umplut cu o mat erie explozihilA,
CAPRIOR sm. C) Brabatusul c5prioarei ¶ adaptat la cartuse,,si prin lovirea cAruia se aprinde
0 ® ea Fie-care din lemnele lungi, prinse cu un praiul de puscil. cu care e Indircat cartusul ([] 863)
cap In cosoroabe $i cu celAlalt pe coarda de sus, [germ. Kapse 1].
pe care se pun lath invelitoarei unei case; cei pa- CAPSOMAN sm. C) Prost si incapatInat:
tru Ai de la colturi se numesc sape" si alc&tuesc Doman crostini eras nista ...I, grata a-1 urns din lot mel.

218
www.dacoromanica.ro
 *C4PSVLA (pl. -le) st. 0 * Fructul uscat, la se acopere stupul, ca sit -1 apere de ploaie si de ar- CAP_
multe plante, In forma de punga sau
maciulie, cu numeroase seminte ina- 66 CAP
untru, cum e de ex. la mac, la garo- f
fita, la muscats, etc. ([ ] 864) ¶ ®.Q If
Vas de platina, de portelan, de pia- ] kk
,I(
tra, etc., de forma unei tichii, care ]
serve la evaporarea lichidelor ([J 865)
¶ ®,94 Invelis solubil (de gumb., de ge-
latins, etc.) cu care se Infasoara unele
thedicamente, neplacute la gust, bulin Fig. 863.
C) Invelis metalic care se pune la CapsA.
gitul sticlelor, In locul sau deasupra dopului

a
Fig. 868. Captalan. Fig. 869. Captalannegru.
*ita sTuP) ¶ 0 Mold. C4 Bucata de coaja de
brad pe care ciobanul, clnd multe oile, o pune
Intre el si galeata., ca sa nu-1 stropeasca laptele
[srb. ung. k a ptar].
*CAPTATIUNE sl. el Faptul de a capta, de a
dobindi o mostenire, o donatiune prin lingusiri
sau amageli [fr.].
*CAPTIV 1. adj. 0 x Prins In razboiu, cazut
In miinile dusmanului, robit ¶ 0 Lipsit de li-
bertate, Inchis; o pasAre tea, Inchisa. In colivie
0 Balon , baton retinut printr'o fringhie.
2. sm. X Om prins in razboiu, rob [fr.< lat.].
*CAPTIVA ( -Ives) vb. tr. 0 A robi; Cr: A. inimile;
Fig. 864. Capsule: a, b) de mac-ro§u ; c) de maselarita; avea atIta putere si dulceatii In vorbirea Int Melt era poste
d) de brindus,a-de-toamnd; e) de cioboticacucului; f) de putinta de a on auditorul (1.-G11.) ¶ (:) e A absorbi,la
`, trifoi§te; g) de lasnicior; h) de mic§unele ruginite ocupa cu totul ¶ O e A fermeca, a ademeni [fr.].
I) de lalea. CAPTIV4NT adj. Ce captiveaza (ce robeste,
( 866 ¶ 0 Or' Caps& [fr.]. ce farmeca, etc.): embind inconetient de risul ei draga-
CAPSULAR lat, (VLAH.) [ir.].
ad). 3 Cu capsu- *CAPTIVIT4TE sl. Starea celui captiv, celui
la : fruct [fr.]. cazut In miinile dutmanului, robie, lips& de liber-
*CAP§ON tate [fr. < lat.].
CAPIISQN. 0 CAPTTJG (1)1.-unuri) sn. 0 /ten. Ja. Foaie de
CAP 9R stn. p Inza care se coase pe dedesubtul spatelui si piep-
dim. CAP' QQ : dea- tilor de la camas& maws.).
supra ....Ishii Main CAPTUR4 ( -urez) vb. tr. ®a.. A prinde ci,cora-
se reverse ploaie de bie dusmana ¶ ® A secuestra, a pune mina pe
sarutiiri (GRL.) . Fig. 866. marfuri de contrabands [fr.).
CAPWN sm. Capsule CAPTURA (p1.-ur1) s/. ® Prinderea unei
Fig. 865. Capsule. de sticla. corabii dusmane ¶ 0 Secuestrarea unor marfuri,
* Planta cu flori
albe care produce capsunele (Fraga) ia elatior) IT intrate pe furls in tart [Ir.].
867). CAPTUALA. (p1.-tell) sf. C)
CAPVNA sf. *
(pl. -ne) Stofa, materia, scindura, cu care
Poama capsunului, To fra- se cap tusest e ohainktocul
ga mare, uneori cit o nuca unei usi sau unei ferestre ( 870),
un zid, un sant, etc.: pardesiul on
de atlas (sa..vii.) ¶ 0 ZInselaciune
4 usoarti.
CAPTUW (-usesa) vb. tr. 0 ia
A acoperi dosul unei haine cos ind
pe tog& Intinderea ei alts ma-
terie ¶ ® A acoperi ceva (cu Fig. ar. C. Cap.
scInduri, Cu piaci, cu tablii, Cu tu§alit. P. Pervaz.
hirtie, etc.) casa devie mai rezis-
Fig. 867. Cdp§un. tent, mai frumos, etc.: peretif en selndurt; o co-
de forma rotunda sau conica, si de un gust dulce- rabie on piaci de tier ¶ ®
acricios; 0: In Deride clipsunelor. mInean toile lisp.). A imbraca, a asterne, a
CAPT4i. (-tez) vb. tr. 0 A capata prin amageli, acoperi cu var, cu nisip,
prin mijloace necinstite: o moatenire 10ie un izvor, cu pietris, etc. ¶ 0 (E) F
a face lucrarile, sapaturile trebuincioase spre a se A sterpeli; a Insela, a pa.-
putea folosi on -clnd de apa unei izvor [fr. <lat.]. call: Ah I ce bine-mi pare CA
c)CAPTA. (pL-te) s(. Ban. Calapod [ung.]. I -em cAptuzit (ALECS.)
0 CAPTAL4N, CAPTA.LAN SM. * 0 Planta ier- CAPUCHEHAIA, # CA-
boas& cu tulpina acoperita cu solzi rosietici, cu PICHEHAM s/. j Agentul
frunze mari si late si cu flori purpurii; dupa cre- diplomatic al Domnilor
dinta poporului, aceasta buruiana, descintata, re- nostri pe lingil Poarta,
reste casa de ciuma; cu frunzele ei se acoparstu- avindu-si resedinta la Con-
Pii; e numita si brustur(-dulce)", raclacina- stantinopol [te.].
ciumii" (Ban. buiedea-ciumii"), sudoarea-lap- *CAPUCIN sm., CAM:f-
telui", etc. (Petasites of fieinalis) (] 868) ¶ 0 el:NA (p1.-tne) St. A Ulu-
CAPTALAN-NRGRII, plant& ierboasa, cu flori galbene, gar(itA) din ordinul cer- Fig. 87z. Fig. 872.
numita si somnoroasa" (Verbascum nlgrum) (1.] setorilor Sfintului Fran- Capucin. Capucina.
869) ¶ ®= CAPTAR [ung. k apt a Ian stup"]. cisc (r 871, 872) [fr.].
CAPTAR, capT4R (p1.-are) sn. 0 Capac cu care CAPUGIU, # CAPEGIII, # CAPIKII sm. Portar al
219
www.dacoromanica.ro
CAR. seraiului din Constantinopol InsArcinat dese-ori de care se transport& greutatics878);_a a fl a eine*
CARdare Sultan cu anumite niisiuni roatA la ee,, a fi fara nici o Insemnatate, de nici un
In tarile noastre, in .spe. cu ma- folos inteo adunare, Mtn) Intreprindere, etc.;
zilirea sau decapitarea Domni-
'or ([1] 873): In zina chid sosea in
Buouresti catmint ce vanes sa -t tale
capul (1.-Gil.) Red.
CAPUT ( -nest) vb. fr. si refl.
C) A (se) capatui: a se Ingriji
de cele trebuincioase (pentru
drum, pentru o intreprindere,
etc.): In court limp, el se ealinise on
de-a blush" (mix.); ass capita si Preg A-
M de drum, pleat dare satul untie
trlitau parintli lot (MP.) ¶ ® A prinde
(prin surprindere), a apuca, a
Inhata: an capuit-o Indatik gi an a-
dug o stilpInului for (sea [cap].
CAPIMA sf. 0 4 Mica in-
sect& far& aripi, ce seaman& cu
un paianjen, care traeste ca pa- Fig. 873. Capugiu.
razit In Una oilor, Yn pielea ca-
rora se Infige si le suge sin-
gele ; numita si acAritli" sau
miel&rit&" (Melophagus o-
vinus) ([] 874) ¶ ® Plant&
ierboasa cu frunze marl stn.-
lueitoare, originara din Africa
unde poate ajunge la o that-
time de 10-12 metri; din
semintmle ei se ex- Fig. 878. Carul partite lui.
trage oleul de d- . A. I Inima.-2. Piscul, furca, gruiul.-3. 3. Urechile pro-
ein, Intrebuintat tapului.-4. Protapul. 5. 5. Li§itele, furculitele, gems-
Yn medicinti ca narile, ciorobiritele. - 6. 6. Cuiul din urechi, huludetul.
purgativ ( Rici- - 7. 7. Crucea. - 8. 8. Lambele, (in)tinzatorile, vittraiele,
nus communis) lanturile crucii, lantusurile, costi§urile. -9. 9. Splina,
( 875)110 +Mu- bracinarul, coarda,
gu, vlastar de B. I. r. Crucea dinainte.- 2. 2. Lambele dinainte, (in)tin-
zatorile, vatraiele, lanjurile crucii, lantu§urile. - 3. 3.
vith de vie [comp. Fig. 875. Crucea dinapoi, scara, magarita.-4. 4. Lambele dinapoi,
alb. k tip u § blg. Fig. 874.
Capu,a. Capu§a. (in)tinzntorile, etc. (PIr 2. 2.).
kapu§0]. C. I. Virtejul, babutul. - 2. Gresia, perinocul, scaunul
CAPU*NIC sin.
CAPUQN (p/.-oane) sn.
i
callarAvAL.
Glu-
dinainte, masa, baingicul. - 3. Osia (alcatuita din fusul
osiei" §i podul osiei").-4. 4. Rollie.
gh (purtata In spec. de femei si co- D. I. Perinocul, scaunul dinapoi.-a. a. Crestele cracilor,
gaurile li§itelor.-3. Gaura inimii, crestu;u1 inimii.-4. 4.
pii) (2] 876): ul alb de Ilia ,II In- Podul osiei.-5. 5. Rollie.
cnniura rata (EMIR.) [in]. E. r. Leuca. -2. Maseaua, (urechea, etc.) leucii.-3. Cio-
CAPU§QR sn. dim. CAP' O : cul (dobantul, caciula, etc.) leucii. 4. 4. Carimbii de
un turnulej sound, ascuns ca un ..er trims sus. - 5. pinta, postorunca. - 6. Speteaza loitrei. -
de broascit testoasa lino.t. Fig. 876.
7. 7. Carimbii de jos.-8. 8. Rotile.
O CAPVT (p1.-te) sn. Ban. Trans. Capu§on. dupl ce IrIngi ...nil, multi se gases° sill ante drumul bun,
Hain& scurtk un fel de mintean ce multi se gasesc s&-ti dea sfaturi, cind e prea Urziu;
poarta tdranii peste camas&
(( 877): Dar de-aoolo n'a venit...
Cu+, cu mineci fungi (RET.) [ling.].
CAPUT4 ( -tez) vb. tr. Mold.
A a pune c&pu t e, a In-
caputa: ea mai dea nn irmilio Int
Pavel, tar el sit-lciiputeze olubotele
L43W-
two.).
CAPVTA (pl. -te) s/. ® 63
Partea piciorului de la Inche-
ietura gleznolor pin& la degete Fig. 879. Car roman. Fig. 880. Car de triumf bizantin.
¶ ®F3 Partea Inealttimintei
care acopere eaputa picioru- our AC, BQII, BUTURVGA. PIATRA ¶ (D p Trasura (mai
lui: In care parte pica ciubota on adesea cu doua roate) de care cei vechi se serveau
gura caputel, Intr'acea parte cred
(Melo) ell se vor marita (MAR.).
la alergari, Yn razboiu, In triumfuri, etc.:
triumf,
de
triumial (] 879, 880) 1108 j), -ul soareitti,
r
Fig. 877. Caput.
0 CAPUT1).11 (p1.-tare) sn. ul noptti, etc., figuri imprumutate din mitologie ¶
Ban. woo.) ealapod pentru caput ti.. 0 A., tuneera, dric ¶ 0 Continutul unui car: on -
CAPUTATURA (p1. -tort) sf. I"aptul de a c &- de tin, de lemne, de pepeni, etc.; (0): cleat on de mints,
p u t a: punerea unei capute nou& la o Incalt&- mai bine un dram de norm; er CIOMAG; en foarte
minte: treleeet lel yacht pe tuna sl donA rInduri de cAputli- mutt, in eantitate foarte mare: a avut zile CII eem, i-a
turi pe an (2/4.). fost dat, scris s& traeasck scapind de toate pri-
CAPUT sm. dim. CAP. mejdiile ¶ ® Masa miscatoare a joagarului, nu-
CAPtITINI = CAPUCIN. mita si .,carut(a)" sau razboiu", care poart& bus-
CAPUTIN2, CAPITTINER srn. Pahar cu cafea cu teanul de thiat in scinduri; e aldituitift din doutt
lapte (servit la cafenea): nn fel de ambrozie comPusit din grinzi lungi, Impreunate, de-o parte si de alta,
patio lapte, putin ,,jvart" gi pntin zahar, si numitit in limbs (o JoAciAR) ¶ 0 , CARDL-
prin alte dourt mai scurte
vulgarA capntin" (CAR.) [germ.]. cu-sor sau CARIIL-MARE §I CAROL-MN, eonstelatiu-
CAR' (pl. care. t emit) sn. 0 Tr&surft mare cu nile numite si Ursa mare", Ursa mica", ale c&ror
patru roti, prevazuta In partite laterale cu loitre, stele shit asezate ca si cind ar Infatisa niste care
cu scoartm sau cu cos, tras& de boi sau de cal, si cu ([j 881) ¶ ® Ban. 4 CARIIL-ZINELOB= PODBEAL-DE-
220
www.dacoromanica.ro
hiVNTE ¶ ® 4NA ® CAR-DE-FOC, tren; locomotive: rabansasca sub-prelectulu o Insemnata cantitate de puma CAR-
alnuga..., cu !Intern' ragnsit al ....rani de too, droaiele (0.-ZAMF.).
de MO (ORIG.)lat. c a r- .4 vb. ?ell. I A ce cara, a o $terge dintr'un CAR
r u s]. loc: carabaniti-va de la mine et ma Matt In pace (CRO.);
CARP, Ocaatu sm.( bolerit st norodnl... tamp am sere Intariturile muntilor
0 Larva ori-ca.rii in- (vi_aa.) ¶ 0 0/ten. (CIAUS) A se umfla de prea =Ka
secte care traeste In mincare sau de boala. (vorb. mai ales de vite).
lemn si-1 roade: da-le to- CARABAB, cARABas sm. 0 3e
culla de icoanel d'abia pre
sem cars el ptiducht de lemn
¶ 2 -
/{ -DE -MARE = pEscaa 0 trr
0/ten. R. Oaie albs cu botul negru Etc.
PESOAR 0
I

(CAR.) ¶ ® Insect& coleop- kara -ba §,cap negru"].

tera care traeste In lemn
in spec. in mobile vechi
pe care le rod facInd
nistegauri rotunde (An°.
Mum pertinar) (rA 882)
risco lesti... cartt b Isar ices ti on
scoartele roase gi &trite de
cart (VLAH.) ; crdpa de °inn el
rodea In nnrori cum roade ca-
Fig. 881. Carul mare §i
OCARABA.T, CARABETE sm. Mold.
Bucev. 4 Larva tIntarului sau a stre-
clue! (2)] 886).
CARABI ( -best) vb. refl. 0/ten. A se
umila, a se satura de min-
care sau de somn [carab a].
*CAFtABIN.A. (p1.-ne) sf.
Or' Arms de foe, cu teava
ghintuita. mai mica declt o 1).

rinl In lemn (cso.)11 ® CAR -

DE- PADVBE, A.-MARE sau
-DE-BooSILT acts in-
Carul mic. P. Steaua
Polara.
pusea (
bine decit altul cu o
[fr.].
(ODOR.)
.
887 : nimerea mai
ghintuttil
0

sectri coleopterA care se gaseste in spec. In lem- CARABINIER, r< cAnA-

nul de brad pe care-1 BDMR SM. X O Soldat Mar-
gaureste formind un fel mat cu o carabina (E 888):
de galerii (Bostrychus ty- carabinerti poloni trIntirti de pe Fig. 886. Fig. 887.
pographus) ( 883) [let. cal vreo citiva Wart caLc.i ¶ Carabal. Carabina.
2 Jandarm (In Ita-
lia) [tr.].
CARABITA.
-its sl. Trans. = CA-
RABA I .
t CARABOIR. sf.,
Fig. 882. Car. Ban. cARABOI sbst. \ i-
Fig. 883. Car -de- picture. triol neKru [tc.].
vulg. carius = clas. caries]. CARABV§ sm.
CAR, 1 eta I (D Insect& coleop-
CARA (car) I. vb. tr. 0 A transports, a duce tera, un fel de gIndac Fig. 888. Carabinieri (sub Lu-
al XIV-lea, sub Napo-
(pe cineva sau ceva) cu carul: 'mine din piidnre de coloare neagra- dovic
® Pr. ext. A transporta, a duce cu mina, In brate roseata. care sboara leon I, sub Napoleon anti-lea).
sau In spinare dintr'un loc Intr'altul, in spec. trod fat% ast Imp ar In
se repeta des actiunea: copiii in spinare; lucrurile toate partite si _A
din casa; aria la put ear APA: ad aph on eland oar CUM roade frunzele,
¶® A duce, a transporta la supratata (poll). de va- florile si fruc-
lurile apei): valnrile infuriate ale rlulni cdrau copaci In- tele cele mai Ira
tregl smuts' din radliciuti ¶® ®F .- pumni (palms), a lovi gede,pricinuind
pe cineva de multe ori $iuna dupe al ta cu pumnii, mari stricaciuni
cu palmele: it trintea la pamint gi-i care lapumni (1.-OH.). (Melolonth a vul-
2. vb. refl. C) A se duce, a se transporta dintr'un garis) ca 889):
10C: nnnl cite mini se carara pe la easels for de la mutes o doer% se ridicase
acestui Imparat ((.-GH.) ¶ ® A se misca din Jon, a-si tlrI4 at urmilrea un iss Fig. 890.
pioioarele: aice... se afla multime de vite... atIt de nscate .-V ® =- I FCiagr.abag9u,.. eirabugel.
gi prizarlte, oft abia se care (se.) ¶ C) F A pleca repede, VERDE GIND aC -VERDE.
a fugi, a o sterge dintr'un loc: Dar to ce cauti alma? CARABLICA (p/.-usti sf. Bucov. Gutioara. din
is card-te din list loot (PANN) [lat. vulg. *c arrar e]. roa.1a de arbori (pentru taba(', etc.): nagind degetele
0 CAR4BA, cARABA(p/.-ani,-ane) sf. J () Trans. dreptei sale Inter,de mesteachn (wk.) [rut.].
Ban. Un fel de fluier pe care-I fat copiii din co- CARABUBBL sm. 4 Gindacel ce seaman&
torul gaunos al foil de dovleac, din Levi de sot, cu carabusul Rhizotrogus solstitialis) ([j
etc. ¶ ® Trans. Teava cu gaurele de la cimpoiu
® Mold. 0/ten. ® Om sau animal umflat, Imbui-
i 890 .
CARA.CATITA, Mold. cRAeNrITA (pl. -te) sf. 4
bat de mancare; (om) satul de somn ¶ 0 F Bab Molusc marin din clasa ce-
batrina, hires [srb. k arab e]. falopodelor, cu corpul de
CARABAN sm., 4 0 Gindac castaniu, cu forma ovals, inarmat in ju-
un corn mare pe cap, care tracste prin surcelele rul capului, cu opt brate
putrede din apropie- (tentacule) lungi si puter-
rea tabacariilor; nu- nice, pline de ventuze, cu
care -si apnea prada; capul
e prevazut cu doi ochi mari
ca de peste; gura, care se
afla In mijlocul coroanei bra-
---, telor, e Inarmata cu un clot
tare ca al papagalului: se
Fig. 884. Caraban. Fig. 885. Carabana. vineaza pentru carnea ci, 6,dta.
mit $i dubalar(iu)", baligar(iu)-cu-corn", for- bun& de mIncat, care se
fecar", etc. ( Oryctes nasicornis) ([] 884); re- consume la noi, uscata, ca aliment de post (Oc-

(
meiusca. numita CARABANA, n'are corn pe cap
885) 7 ® =RADAscA [comp. alb. k arab i§t e
forfecar"].
CARABANI (-Ilnesc) 1. vb. tr. F 0 A cars, a
duce mereu de la un loc la altul: Incep on tow
saltele on put (CHG.) ¶ 0 A ara la pumni: then...sit ca-
topus vulgaris) (Lb 891) [rus.].
CARACOLAC stn. 7gt Animal salbatic din pus-
tiurile $i stcpele Africei $i Asiei centrale si meri-
dionale, un fel de rls, cu coada lungs, cu urechile
la negre, care se vIneaza pentru blana lui (Lynx ca-
racal) [tc.].
221
www.dacoromanica.ro
CAR- TABELA xu. CARACTERE TIPOGRAFICE pune vin, ap5., eta. (1 894): si-ti dea mezelicu I
CAR Aldine . . . . Dictionar Enciclopedic al One ni o carafit de yin (PANS); edit dona garate on Cotner
(ON.) [ngr.< it.].
CAR4FTE sj. (et
Anticua . . . Dictionar Enciclopedic al pl. M Cele doll&
lemne orizontale In-
Azure . . . . DICTIONAR ENCI fipte In furcile raz-
Caligrafice . boiului Si care tin
..0.ediewerip., Face.cieree C vatalele (p.- RAz-
mu).
Capita lute . DICTIONAR ENCICLOPEDIC AL CARAG4CE,
oARAGATA (pt.-ate).
Clarendon . . DICTIONAR ENCICLOP oARAGasok st. 3r =
Compacte coTOFANA [to. k a r-
(Grase) . . Dictionar Encicloped gada < ngr. xxpci-
Contur. . . acetranar EnGFclopedi xga; comp. hg. ka- Fig. 894. Carafe
.
rakaska].
Cursive . , Dictionar Enciclopedic al CARAGHIQS, CARAGIIIQZ 1. SM. CI Glumet
Eghiptiene . Dictionar Enciclopedi care, prin strirnbaturile sau prin vorbele lui, pro-
voca risul la curtile Domnilor, bufon ¶ 0 Individ
Elzevire . . . DICTIONAR ENCICLOP care prin vorbele, glumele sau gesturile lui se face
de rls sau face pe aitii sa rida: ion a inceput si riza de-
Gotice . Zif3ionar moiturile caraghiosulni (CAR.); tin Otto ghebos, care era care -
licitIopebit at gblozul satului, se aglita deasupra Dort!! (ON.).
Grotesti Dictionar Enciclopedic al 2, adj. De ris, care provoacil, risul, care se face
Inguste de rls: si-I vezi ce caraghios e en tigara in ift114 (CAR.) [to.
(.male) . . Dictionar Enciclopedic al Mobil Rama- k a rag 8 z ochiu negru"].
Lapidare . . . Dictionar Enciclope CARAGRIOSLIC, CARAGHIOZLIC (p1.-Icuri) sn.
Gest, vorb& de caraghios; glum& grosolan&: sa-
Late (Brait) . DICTIONAR ENCICLO pleaattil incerca sA mai istoriseasci cite un caraghlositc-
(D.-ZAMF.) : spune obrilznioti, mascirii, caraghiosiicur si capita
Medievale . . Dictionar Enciclopedic al si el 0 bocitici de pfine (cm) [tc. karagOzlilk].
Schelet. . . . DICTIONAR INGICLOPEDIC AL 111111 ROMANS 0 CARALE.I.(M)BA = cALARABA [ung. kara-
Masina de lab i].
scris . . . . Dictionar Encicl *CARAMBOL (pl. -oale, -owe) sn.
rosie,la biliard
:41/4 0 Bila
Ronde . . . actionax. &n.ciceopeatc ae 110 Atingerea
pe rind a ce-
*CARACTR 111.-ere) sn. 0 # Semn sau liter& lorlalte doua
de tipar (E) 892 : tipogratio, de imprimerie ¶ bile de catre
O Semn conventional al scrisului: yo bila lovita cu
allabetioe ¶ IC) Numele semnelor in- 1
tacul, caram-
trebuintate In diferitele stiinte: e °- bolaj (3895):
algebrice ¶ CD Insusire proprie, cali- s'au ciocnit en
tate distinctivb. II 0 Titlu, demni- douA bile pe un
tate: ....Tie amba- !Allard, Mind un
sador ¶ ® Fire:
blind ¶ C) \ o-
,'CARAMBOL4 (-olez)Fig.vb.895.Ir. Carambol.
(ALECS.) [fr.].
:\ A face un ca-
int& energia, rambol [Ir.].
their: om de ¶ *CAFtAlVIBOLAJ (p1. -ale) sn. 0 Faptul de
0 Distinctiune a carambola ¶ 0 Partici& de biliard In care se
vorb. de stil sau /unman earambolurile (acute [fr.].
de muzica) : atil *CARAMEL (1)1.-ele) sm. 0 Zahar topit Si In.
de mare s, ¶ ® ) Fig. 892. Caractere tipografice : parte descompus ¶ O Bomboano. facut& din zahar
Comedie de , CO- a) grosimea ; corpul ; c) intiltimea ; ars (topit la toe) [fr.].
media In care signatura ; spinarea ; floarea. CARAMFTL = CALOMFIR.
se desfasoara caracterul, firea unei persoane ¶ ® CARAMFILA ar CARAMFILA.
Dans de care reprezint& o actiune ¶ P Trasuri CARAMIDA p/.-izil sf. ® Plata artificial& de
esentiale ale unui animal, ale unei plante [fr.]. forma dreptunghiular& f&cuta din hum& sau lut
*CARACTERISTIC 1. adv. Care caracteri- ars In foe si Intrebuintata la construirea zidurilor,
zeaza: semn
2. CARACTERISTICA (p1.-ce) sf. 0 Trasaturft par-
ticulara, semn distinctiv IT 0 ± Partea intreag&
.
sobelor, etc. ¶ ® Cu Inteles colectiv: a lace. a vindee
[gr. -biz. xepapasz].
CARAMIDAR sm. e ef] Cel ce face sau vinde
a unui logaritm [fr.]. car& rnizi.
*CARACTERIZA (-izez) vb. tr. A face s& reiasa. CARAMIDARIE sf. O 145 Locul unde se fa-
a scoate la iveala, a arata ceea ce formeazI1 carac- bric& si and e ft ram izil e.
terul esential al unei persoane sau unui lucru: CARAMIJOARA (pl.-re) sf. 0 dim. CARA-
gratia nespusi care o caraoterizeaza (CAR.) [fr.]. MIDA ¶ 0 DE-A cAkArttr304tRA, Joe de copii cu mingea.
CARACUDA (pl. - de) CARAMIZIU adj. De coloarea caramizii,
si. 0 xaSe. Peste cu corpul rosu ca caramida: coana Prose, In rochie cirlimizie, cu
turtit care tree to In fun - Hort tureesti WS.).
dul baltilor $i helesteelor CARANFILA, CARAMFILA (pl. -le) sf. Carafe:
(numit In Mold. caras") pun anti proaspita In caramtile cm.) [big. k a r am-
(Carassius vulyaris) (I 2J filka].
893) ¶ 0 ® F (In Inteles CARANTINA (p1.-ne) sf. 0 Oprire siiitrt, la
colectiv) Oameni Mr& niri granitil, Intr'un lazaret, a corabillor, mfulurilor
o Insemnlitate (Intr'un sau persoanelor care yin dintr'o tar& bIntuit& de
partid, Intro adunare, Fig. 893. Caracuda. o boalft molipsitoare primejdioas&: am stet name'
etc.) [big. < tel. intro Inmirle de bang', ca la (CRC.) ¶ ® (E) A rine- Pe
CARADACA. = RADAscA. cineva In a-1 tine in distanta, a nu-1 lase s& se
CARAFA, GARAFA (p1. -ate, -An) sf. Stic111 de apropie, s& se adune cu ceilalti [rus. < fr. q u a-
cristal, cu pintecele larg si gitul strimt, In care se rantaine].
222
www.dacoromanica.ro
 *CARAPACE sf.)40 Invelisul osos, teasta. coaja
care acopere spinarea
broastelor testoase (2]
896) [fr.].
CARAB44 = CA-
LAR.BA.
CARARAT adj.
Vargat, cu dungi groa-
se de alta coloare: a- Fig. 896. Carapace.
dunl... meld mid 51 olt-
rarati, numiti samosa (MAN.) {C. b. r a r e].
CARARAU sm. Maram. (PAP.) Derbedeu, hai-
mana, pierde-vara. [ea r a r e].
CARARE (p1.-ari) sf. O Potec., drum mic, cale
strimta numai pentru un om sau animal si pe care
nu se poate umbla cu carul; ler MINTET 0 ® Drum,
cale: odrdrlle vletii Hind grate $1 inguste (EMIN.) ¶ ® 6:
a merge, a umbla pe (loud citrari, a se clatina In mers,
a nu umbla drept (vorb. de omul beat) ¶ 0 Dunga,
locul lasat Tiber pe crestetul capului prin despar-
tirea parului In doua: Isi alegea a la oglindit (VLAH.)
[lat. carraria].
CARARUIE, cARARvsA (N.-no). cARARVIcA
(p1.-00, CARARIITA (pl. -ute sf. dim. CARARE: o ertra-
rale sucitA ne duce prin crApdturile pdretelui din stinga
(VLAH.) ; prapastiile grozave pe lined care derpuia c.iiritrusa
( ALECS.).
O CARAS Sin. W 0 Mold. = cARACUDA: sd vu
Inapoi olnd or Iasi carasii tripti din Bahlui (ALECS.) ¶
CAR/kg-DE-MARE SPaROS [rus.].
CARAB sm. Ban. i4e CARACVDA [srb.
kar a el.
CARA$BL sbst. Mold. C) itirfo dim. camas ¶ ®
Un dant taranesc: se'nvlrt parechile Intr'un Joe ce se
chiamd (SAD.).
*CARAT (p1. -ate) sn. 0 Fie-care din cele 24 de
parti egale de aur pur continut Intr'un aliagiu de
aur ¶ 0 Unitate de masura de 20 centigrame si
jumatate, cu care giuvaergiii cIntaresc pietrele
scumpe diamante, satire, etc.) [fr. < ar.]
CARAT sbst. Faptul de a car a; transport:
se'ntinde... o linie Nista pentru lemnelor In vale (VLAH.) ;
bucatelor de pe cImp.
:CARATA, CARITA we- CARETA.
CARATENIE sf. 0/ten. 0 Urma, rost:
mi-a dat sit-I tao o socoteald si nu-i dan de (PSC) ¶
® Om de ,,
om de treaba, cum se cade.
CARATOR, -TOARE adj. si sin. I. ® Care car a:
au vault cdrdtorii 41 m'au Impuns Cu tApoalle (OEZ.) ¶
CARATOARE, poloboc, desfundat la un capat care
se Intepeneste In car cu ajutorul unor drugi le-
gall cu fringhii; serveste la caratul acasa al
strugurilor mustuiti (FAME.).
CARATURA (p/.-urt) sf. 0 Faptul de a
c a r a, carat: am clstiga cite so la aura, numai din
n'avem druenuri de Tier ( ALECS.) ¶ ® Rezultatul
acestei actiuni, cantitatea carats, lucrul ce s'a
carat.
CARAUIU adj. F 0 Ametit de vin. pe juma-
tate beat, cherchelit ¶ ® Ticnit, caruia-i lipseste
o doaga.
t CARAUL sbst. 0 Dk # Escort& (de soldati) ¶ 0
Mold. F Colt (unde se trimit copiii, ca pedeapsa):
ad to duct de grabil la .,, al ad nu orient:1U (ALECS.) [tC.
karavul].
CARAVLA. (pl.-le) sf. C) x Streaja, sentinels,
soldat pus de paza.; corp de garda: act era o...
baratod de seInduri, unde eta noaptea caraula (D.-ZAMF.)
¶ ® Streaja de noapte prin sate, oameni pu$i
de paza [tc. karavu 1].
0 CARAULA$ SM. Cel ce sta de carau 1 a.,
strejar (R.-COD.).
CAR2q./ SM. ® Cel ce c a r a, transporta cu
carul greutati marl pIna la locuri departate:
mean merge la pas, Invirtind biciul pe deasupra bailor
(.1lP.); O : nevoia Myatt pe sau china desteapti pe
nevoia-1 sileste pe om sa devie inventiv ¶ ® ,
CARAIIM, stea mica, abia vizibila cu ochii liberi,
din constelatiunea Carului-mare (a doua din
protap), numita de popor $1 Vitcarul", Cate-
lusa" , . ,Uci ga-l-toaca" sau Ucigli-l-cruces ".
CARAT.J§I (-nose) vb. tr. 0 intr. A exercita me-
www.dacoromanica.ro
seria de ca r A u s; a transporta cu carul greutati CAR
marl pink la locuri departate.
CARAUBTE sf. O Meseria car a usulu is CAR
tecioili babel umblau in si eistigau multi ban) (ego.)
¶ 0 Plata carausului, cheltuiala de transport: cit-
riusia a seamed, eosele mai n'avem (ALECS.).
CARAUWT sbst. =CARAU$fE: se MBA deal de
(RET.).
O CARAVA (pl. -ve) sf. Trans. = cAaaBA.'.
*CARAVANAI (p1.-ne) sf. p Ceatf de calatori,
de negutatori, In Orient si In Africa, mai ales In
pustie, cari fat drumul ImpreunA spre a fi mai
aparati In cazul cind ar fi atacati de tllhari (E897)
Fig. 897. Caravand.
¶ 0 A Grup de persoanec are calatoresc Impreuna:
0 o alt.& sgomotoasA vanes din urmd (VLAH.) [Jr.].
OCARAVANA2 p/.-atte sf. Bucov. Dric: eel mai
avuti se due cu patasea sau caravana (MAR.) [rut.].
CARAVANI sin. p/. Nadragi ce poarta. munci-
torul, sus largi, iar jos la picioare strInsi cu nasturi
de gaitan sau cu copci de sirma.: Imbricat... au
de pima de card vdpsiti cateniu (Fa-) [tig]-
C ARAVANSERAIU (p1.-ale) sm. Han In partite
., ...
TIE EL filBE -AO I
A ' =_
tr4:
obie
Fig. 898. Caravanseraiu persan.
Orientului unde poposesc caravanale (1. 898) [fr.].
0 CARAVIU (pt.-ate) sn. 0 /ten. Ban. t Bu-
cats de lemn scurta (tiliata cu ferestraul); bucata
rupta din ceva ¶ 0 0 /ten. Sac scurt 1 ® 0/ten.
(mos.) (F) Om scund [comp.
cAaABA, cAaAvA].
'CARAVELA (pl.-le) sf. 2.
0 Veche corabie de razboiu
turceasca ¶ 0 Corabioara cu
vele latine, Intrebuintata de
Portughezi a 899) [fr. <
port.].
CARBID sbst. Q Carbura
de calciu [germ.].
CARBOANTA (p1.-te) sf.
'
1141 "1611-.
Mold. (11) Carboava, rubla:
quilt bine 'n pungA, cd -i gasi poate
vr'o rnginiti(ALECS.) [rus. k a r- Fig. 899. Caraveld.
bOvanecit. -vanca].
CARBOAVA. pi. - ye) sf. Mo/d. Bucov.
Rubla: dindu-i $1 cloud carboave de cbeltulala (am.) ¶ 0
m0
Pr. ext. Piesa de 5 lei [rus. karbOv e c lij.
'CARBON sbst. Lt Corp simplu , metaloid, care
constitue cea mai mare parte a carbunelui de lemn
$i se gaseste pur In diamant; raid ae, oxid re-
zultat din arderea incompleta In aer a carbonu-
lui; este inodor, incolor si foarte toxic [fr.].
*CARBONADO sbst. Diamant negru, In-
trebuintat la taiatul sticlei $i la lustruirea altor
pietre pretioase [span.].
CARBONARI sm. p1. 0 t Numele unei so-
cietaii secrete, infiinta.te la Neapole pe la tnceputul
veacului al xix-lea, cu scopul de a lupta pentru
independenta ltaliei si a libera Ora prin mij-
loace revolutionare ¶ ® Pr. ext. F Revolutionari :
223
CAR tineril ......
[ it.].
an ridicat pnmuii inclestati in SUS (CAR.) O CARCALBTE, CARCAI4T Sm. C) 4 = LACVSTA
¶ ® F Nume de batjocura dat lautarilor [bg.
CAR CARBONAT (p1. -ate) sn. g Ori-ce sare fermata skalcalecf].
prin combinarea acidului carbonic cu o bazar *CARCERA (pl.- ri,
de calciu. calcarul, varul; neutru de Bodin, soda; -re) Si. Arest, inchi-
acid de sodiu, bicarbonat de sodiu [fr.]. scare (strimta) (El 903)
*CARBONIC adj. as 0 Care tontine carbon In [lat. .
mare cantitate 1 ® Acid sau anhidrida acid CARDAM.A. sf. * 0
gazos format dintr'o parte de carbon $i din cloud = DROBUSQR ® ¶ 0 47,4
parti de oxigen, bioxid de carbon (C01); disci- -DE-IZVOARE = NASTU-
vat In ape, sub presiunea a 4-5 atmosfere, con- REL [gr. x6parziov].
stitue apa gazoasa [fr.]. CARDA§TE St. To-
CARBONIFBR ad)., Care tontine carbuni: vara,:ie (In sens rau)[tc.
- (II
teren
CARBONIZA ( -izez
. .

tb. h. 1,i refl. .Z A (se

k a rd a§ toverar].
*CARDIAC 4. adj. .0 Privitor la inima.
Fig. go3. Carters.

preface In carbune [1r.]. 2. sm. Care sufere de o bola de inima [fr ].

*CARBONIZATIVNE, CARBONIZATIE sf. CARDIALGTE sf. a. Durere patrunzatoare la
Fap tu 1 de a (se) carbonize : pi eiacere in carbune [fr.]. lingura pieptului
CARBORIINDUM sbst. Carbura de siliciu [fr.].
intrebuintata, din cauza duritlitii sale, la fabricarea 'CARDINAL' "T
aparatelor de ascupt [Ir.]. adj. @ De cape- '
CARBUNAR sm. ®1411 Cal tenie, mai insem-
ce lace sau vinde carbuni (de net, principal: oele
lemn 900) [lat. carb on a -
(r._ patru puncte rasa-
r i u s]. ritul, apusul, mi-a
CARBUNARIE sf. O Luc In za- noapte si miaz-li _.- =-7
padure unde se and lemnele spre zi (r11 9041; virtidi "Ao.
a le preface In car b u n i -a. dreptatea, pru-
O Leo unde se plistreaza sau se dents, cumpatarea Fig. 904. Punctele cardinale.
vInd carbuni. si forta ¶ 0 Ca Numeral sau numar un numar care
CARBUNAB sm. dim. cAR- -- exprima o cantitate, spre deosebire de numeral (sau
ordinal, care Draia ordinea, rangul [fr.].
BVNE .
CARBUNCVL sm. ® t Da-
lac, buba-rea ¶ 0 go Piatra stumps, un fel de
Fig. goo. Carbunar. numar)
*CARDINALS sm. fth Titlul celui mai malt dem-
nitar in biserica catolica, Intiiul
rubin de coloare ro$ie stralucitoare ca un car- In rang dupa papa; cardinalii shit
bone aprins [lat.]. in numar de 70 $i ei compun co-
CARBUNE sm. 0 Lemn ars $i stins inainte legiul sacru care alege un nou pap&
de a se preface in cenusa: -
de lemn, mangal,
carbune poros care se obtine prin arderea in-
905-907) [fr.].
completa a lemnelor ferite de aer (lair 901);
ca un ,
a trigs pe carbuni; negru
foarte negru,
ca un carbune stins;
acoperit, fatarnic,
ccl ce lace si muse& pe
furis: a Wage carbuni, 111, \kV
a desclnta (in spec.
de deochiu) aqi-
clnd carbuni aprinsi .t.si:s
1 OA \k\ Fig. 905.
Cardinal.
Fig. god. P5.1krie
de cardinal.
CARDINALAT sbst. El4 Demnitatea de car-
Fig. 907. Sterna
de cardinal.
In apa ej 2 Jar, lä- Fig. gm-. Fabricarea aIrbunilor dinal [fr.].
ratec, taeiune sting, de lemn. CARD.LOSCOPIE at. Examinarea batailor
mangal: a aprinde inimii cu un aparat special [fr.].
carbunii sr 0 Ori-ce ramble, duptt o combustiune in- CARDON sbst. 4 Planta ier-
completa, din substante organice: a lasat friptura la boasa, originara din Europa me-
too pine s'a Mout ; animal, de case, carbune care ridionald, cu capitule rosii-vio-
se obtine prin arderea incomplete a oaselor de lacee; se cultiva pentru trebuin-
animale, numit $i negru-animal" ¶ C) Car- tele culinare (LI 908) [fr.].
bunt de pamint (MI de aiatrci), substanta combust- CARE I.. adj. §i pron. inter. 1,
bilk de origine vegetala, dar mineralizata, care se $i Tel. m. si f. (gen.-dat. anti, a-
gaseste In pamInt In cantitati mar!, si e Intrebuin- ntis; pl. cart, care, gen.-dat. cam.,
tata la Incalzit, huila " 0 Q. A - de retorts, de- carora; f. sg. gen.-dat. caret, ultra,
pozitul de pe peretii superior! ai retortelor In carafe. carne: pl. care, earl, gen. dat.
care se fabrics gazul de luminat ; bun conduct!. ctirorcarora) 0 Se pune la Ince-
tori de electricitate $i se Intrebuinteaza la ele- putul unei propozitiuni relative
mentele voltaice 11 O i Boala a cerealelor, ta- sau interogative: lecea a encoand
°nine ¶ O .1* VIP Boala la om si la vita, dalac, mare, a., n'are de mincare; din voi Fig. 9c8.1Cardon.
buba-rea [lat. carb one m]. dot e mai mare p C) De p care
*CARBVRA(p1.-ri)sf..z Ori-ce din amindoi e mai tare? care din amlndoi bi-
combinatiune a carbonului cu un rueste pe ?
corp simplu altul dectt oxigenul: 2. pron. indef. O Fie-care: an ?nen Turcil, incotro
de tier; ,- de calein [fr.]. an putut (LET.) ; tOti alergan la Colentina, cum putea, pe
*CARBURANT sm. Li, W9'°1 10S, citlare, in carats (1.-13H4 ; .00 de sau mai de ... pe In-
Ori-ce amestec care poate fi In- trecute,: nmblan cn zavistit, de a'apuce domnia (000s.).
trebuintat ca sa alimenteze un
carburetor [fr.].
-
..(mai) de mai(trumoa, etc.), unul mai (frumos, etc.)
decit celalalt: it cam dedeau in tarbaceala cn gariuri
*CARBURATOR (pl.-oare) sn. mai de pacalitoare (ISP.) ¶ ® Care... care..., unul...
VP= Aparat adaptat la un motor altul...: cuconagi ai negustori Imbracati """ turcegte, ""' nem-
cu petrol, destinat sa vaporizeze teste ((.-211.) ; ai cart silvan en casmalele, can carau on Nati-
esenta de petrol sub ac %iunea u- boantele, cart on clientele, oars en covatile icao3 ¶ ® Compus
nui curent de aer pentru a da Fig. 902.
Carburator.
CU tie -, oars-, -ye, formeazti alte pron. In Pr FIE-
nastere amestecului a carui ex- CARE, DARE -CARE, CAREVA ¶ C) Sa no cumva
ploziune produce forte motrice 902) [fr.]. cumv4 [lat. qualem].
224
www.dacoromanica.ro
 OCARECIcS adj. Ban. f Mucos, On de muci,
caruia-i curg mucii [c a r et e).
C4RELE (pl. cemr; 1. carea. pl. cable, carets) pron.
re/.=CARE: after% despre un
vriliitor :nester dg Inchega si
apele use.).
tCARELE§I = c3RE$I.
*CARBNA (p1. -one) sf.
Partea corabiei care sta
curundata In apa (Ei 909)
[fr. < it.]. it.
t C41:1EkI prcn. indef. .
Fie-c a r e: Cele We brf- Fig. cog. Caren/J.
cite se agezard pe cede lISP.).
CARETA. # cAR1TA,t CARETA (p/.-te)sf. Trasura
elegant& de parade, Inchisa: to timpul de alegerl, ea-
retell(' nu! ipseau din fats cant tut (sLv.); are 41 destule
...carlte ...care stau de dtmineata gi DMA rears rain pieti
(cease.) [rus. < it . ].
C.ARETAS, +CARVIM, CARATAS sm. 9 Cel ce
face c a r et e, t)rsuri, etr-
C CABFTE, CARTE SM. 4 0 CAR': acel 'MUNI
carete... tucere a roade MAduha Immeiur at De Indelete
(se.-Dat.) © Larva gaselnitei, clrtitei, mu$tei de
carne, etc. ¶ O 0 /ten. Ban. iron. Muci (la cm, la
oaie, etc.) (ClAUS.) [c a rz].
'CARED pl.-mut) sn. X Trupa de infanterie
a.cezala pe patru fronturi, in forma de patrat, ca
sa poata tinea piept cavaleriei dusmanului in toate
directiunile [fr. carr e].
CAREVA.. CAREVA$1 pron. indef. ''re -unul: si
s'asteaetti pe picioare Ca si-1 carte careva (SPat) [C a-
r e +va).
CARFA (I 1.-te) sf. Ban. Speteaza de loitr& [ung.].
CARFITA pl.-ite sf. Ac de prins ceva, Impo-
dobit cu pietre scumpe, brow duduca alese un co-
llar de diamame gi... vre-o citeva matte 1m.) [ngr.].
CARGOBOT pl.-ote sn. a Col able Intrebuin-
tata mai alts pentru transportul rnarlurilor (LE 910)
= " a. ."""
Fig. gro. Cargobot.
[fr. cargo-boat<engl.].
CART (-aresc) vb. tr. A roade, a
gaud (vorb. de c a r i): ce vierme ne-
adormit Ii cdregte maduva osului P tat,
'CARIATIDA (p1.-ide) sf. er Fi-
gura de femeie sau de barbat care
sprijineste cu capul o cornisa, o arhi- CariatidA.
trava, un balcon, etc. ([1] 911) [fr.].
'CARIC (p1.-crri) sn. 2, Incarcatura unei corabii
sau unui vapor [it. c a ric o].
0 CARICA (p1.-rm), arm& (p1.-10) sf. Trans. Ban.
O Rotita.11 0 Rotulit. [ung.
karika].
CARICATTJRA (pl. -turi) sf.
0 GP Figura pocita, desfiguratA,
schimonosith, desenata rau, ca sa
provoace risul (I] 912): asta Imi
educe aminte o vazuta nu gtiu undo
(sk-vN.) ¶ ® Imitatiune grotesca
$i ridicula. ¶ ® Persoana ridi-
cule [fr. < it.].
CARICATURIST sm. Go
Artist, pictor, care face, care
deseneaza caricaturi [fr.].
CARIDA (p/.-ide, -izi) sf. 4
Mic crustaceu marin, ca un ra-
cusor, cu zece picioare si cu Caricaturd.
mustati lungi; se vineaza., pen-
tru carnea ei gustoasa, nu departe de coastele
morii (Palacrnon squilla) E 913) [ngr. cape cc].
L.A. Candree.Diclicnar enciclopedic iltatrat.
.C4R1E sf. 0 Boala care face sfl putrezeasca, CAR-
sä se gauno$eze, sä se manInce casele ¶ ®
. Boala a lemnului care -1 face sa putre-
zeasca; boala a cerealelor a error Mina e
CAR
Inlocuita printr'o pulbere
neagra produsa de o ciupercil
veninoasa [fr.].
*CAMERA., (pl. -ere) sf.
0 Loc inchis pentru aler-
gat de cai sau de care ¶ 0
® Cursul vietii ¶ O cr, Tim-
- -tiszt
pul cit petrece cineva intro Fig. 913. CaridA.
functiune ¶ ® ®
Profesiune, meserie;
ocupatiunea, arta din
care traeste cineva: 110*,..---
pSrSslnd carters diploma- 041134711All
tIca in care debutase aga isU -
de stralucit (1.-GH.) [fr.]. INITI't-543144,
CARIRA2 (pl. Irk-
.04....413104
-ere) sf. Locul de unde
se scoate piatra,mar- * jor,--ma .1.-.
mora, etc. ((J 914) iirelatlifittirillt =PI ..
Trotugul... desiunda iz-
Fig. 914. CarierA de piatrd.
voare de [Acura, mine
de cArbuni gi cariere de Matra (VLAH.) [fr.).
OCARIGA ew- gAnTcA.
CARINA (p1.-ni. -ne) sf. 2, Lemnul recurbat
care alcatueste partea de os a unei luntre eau dube
$i ale carei extrcrnitati formea2/1 piscurile (RV.-CRO.)
[ngr. stotptipal.
CAR]NDAR sm. I) Numele popular al lunii Ia-
nuarie: : a face cuiva capul ttd. a-1 zapaci, a-1 bui-
ink] [lat. calendarius]. vsno
CARICTILAT 1. adj. * Se 1,10
zice despre o Mare regulattt Cu
5 petale, care prin structura ei
seamana cu garofita (E 915).
2. CARIOFILATE sf. pl. Familie
de plante dicotiledoane al door
tip e gareafa [fr. c a r y op hy I-
1 e e].
*CARICPSA. (p/.-se)sf. ; Frue- Fig. 915. CorolS
tul uscat a diverse plante (boa- cariofilata.
bele de porumb, de griu, de se-
cara, etc.) at cliror pericarp (pojgbila deasupra)
e lipit de samInta [1r.].
*CARITABIL adj. Tel miles, Indurlitor 901
NECARITABIL [fr. charitable].
'CARITATE sf. 0 Iubirea lui Dumnezeu $i a
aproapelui ; milli, indurare; pornana ¶ ® sore
de femeie, calugarita care ingrijeste pe bolnavi
In spitale sau pe la casele for [lat.).
O CARYL/ Pr. CAR'.
CAPIMB, OCARIMB sm. ®e Partea eirindricti
a cizmer de la glezna niciorului in sus
pins la genunchiu (Mold. tureatca",
Fig. 911. Ban. tureac") (E) 91b): um cum 1 se urcA
o furnicli pe ...St Marini (BRAIN.) If ® Fie-
care din drugii de la lurtrele carului de
care sint intepenite spetezele, numit
$i dragbina" (pm- LQITRA): In belciugul
de la gal dedesubt, din stInga. era guinea o
bargita (cm) ¶ ® MINIM. (PAP.) tree.) 4,4
Bat rotund, cu crebtaturi, care serveste
la rnasuratul laptelui la stina ¶ e Ban.
Fusul osiei. partea osiei care trece
prin butucul rotii [ lat. c a lam u s].
t CAPITA... B.- CARETA...
OC4EL1TA (pl.-le) sf. Ban (ube.) Albie, troaca
mare. lungarcat a [srb. k arli c a].
OCARMAC (pl.-ace) sn. Mold. O xto Dunn de
pescuit constind dintr'o sioara groasa $i lungs de
vre-o 50 de metri de care slut atlrnate ni$te slori-
cele cu cirlige: unealta se asaza de-a curmezkul
cursului apei ¶ ®y Protapul, oistea, plrghia
sau drugul morii [rus. k o r na a k 0].
Fig. 912. OCARMANA = ScARMAN.6 [lat. c a rm In a r e].
*CAPIVIELIT sm, cARRELITA (p1.-to) sf. Ca-
lugar its eatolic(a , dintr,un ordin instituit In
Spania In reacul al al xi)i-lea, de unde a trecut
apoi in Franta ; umbla mai adesea descult a) $i e su-
225 15
www.dacoromanica.ro
 din carnea care, e numai din came ¶ ® 4 De ase-
C RR- pus(a) unor regule cit se poate de aspre; carme-
litele poarta o rochie neagrli, iar mantaua e alba menea despre fructe .5i radacini: oleo boante carnosse
CAA ([J 917) [fr.]. [lat. carnosus].
CARMIN sbst. Coloarea CARNOSI, CTRNOSI (- seso), CARNOH, crENog (-seas)
rosie stacojie ce se scoate vb. tr. 0 refl. A (se) muia ca o came; a jupui de
din cosenila, cIrmlz [fr.]. came: otti ed 1-11$ cirnesi 81 1-as cumuli (ego.); (piens)
CARMINATIV adj. §I Is eirnoseste, adielt is brags la coasA, de scoate untura et
(pl. -ive) sn.." (Lea.c) bun con- carnea ce este pe Dlele (PAMF.) [earnos].
tra gazelor ce se formeaza In OCARNUT ( -nest) vb. tr. Ban. A curate c a r -
stomac si In intestine [fr.]. n e a de pe piei, a cirnosi cuus.)
CARNACSI1, sau c*R- CARQ (pl.-rale) sn. + Una din cele patru co-
NAM! t interj. F Exclamatiune Fig. 917, CarmelitA. lori la cartile
de ciuda, de suparare, de de joe, Insem-
sperietura. brusca ( = la naibal la dracu!) carnacs 1 I nata printr'un
ell era s& -mi rup selele I (ALEC84 [tel. patrat rosu,
CARNASIER = ominvoR [fr.]. ® ton" (
CARNATIKTNE sf. taP Coloratiunea pielii 918): fantele de
trefla en nouti de
omului [fr.]. tae tot noud Fig. 918. Caro.
CARNAU =. atEN4V. (DLVR.) [lr.carreau].
CARNAVAL (pl.-mita) sn. effh Cislegii de lama, OCAROAIE sf. Trans. 0 l Cotiuga, teleaga ¶ ®
dulcele Craciunului, timpul si petreecerile de la Teleaga cu cloua roate cu care se duce maeinisul la
Boboteaza pin& la Inceperea postului mare [fr.]. moaril ¶ (D Unealta cu ajutorul careia se In-
CARNE (p1. cArnuri) sf. Q p Substanta organi- valesc firele pe sulul razboiului (PAC.) [c a r].
ca, moale si sIngeroasa, care ampere oasele came- CAROTA. (-otez) vb. tr. A A juca astfel (la
.
nilor si animalelor; (k) qi ®: .or vie, came despuiata
de piele; a da, a trage, a nimeri, a tdia to vie, a nu ni-
meri In got, a nu gresi tinta, lovind In cineva;
biliard) Incit sit ramlie adversarului o lovitura
ce nu se poate executa usor [fr.).
"CARQTA (p1.-te) sf. A Joe g
0: all onoineva prietenunghie si a fi buni prieteni, a rautacios (la biliard), cu inten-
fi trup $i suflet cu cineva; in 81 (in) oase, In per- tiunea de a lasa adversarului o
soana, In fiinta, In vials; (o bucatd de) . cn ochi, om lovitura nu toemai usoara [fr.].
sau femeie numai cu chipul de om, diform, cu tru- CAROTIDA (p1.-do) sf. gp Fie-
pul si mintea greoaie; a Drinde sau a pune pe el, care din cele doua artere groase
a se Illgr6.58.; a create a De cineva (de bneurie), a fi care due singele la cap (A 919)
multumit din tale afara, a nu mai putea de bucu- [fr.].
rie; undo as mama, a create, mama, chid pedepseste
copilul, o face spre binele lui 11 0 (r.) de tun,
trupe care se expun, far& a fi menajate, loviturilor
, CARP sbst. co Cele opt oscioare
asezate pe doua rinduri care al-
catuesc Incheietura mlanii cu bra- Fig. 909.
inimicului ¶ ® Carnea animalelor $i pasarilor tul (El 920) [fr.]. Carotidd.
considerate ca aliment: AA, de yea, de mist, de DasAre; 0 CARPAN = e4Rprar.
(1 : sn far& ciolan nu so poste, nu poti avea un avantaj 0 CA.RPANOS adj. 0 Mold.
deplin fare oare-carimici inconveniente ; ems poste, Sgireit: mos Vasile era un , 81
oase roads, eine on, nici v moale, cei puternici izbutesc on luau de aerie-bring" ea Qi mA-
In toate, cei bogati pot multe si de toate; nici a tusa Marioara (ego.) ¶ 0 Trans.
ga arid, (dar) nlel frIgarea, nici Area multe neajunsuri Bum. Rau la inima: eel mai
unuia, nici prea multe altaia; trebuesc menajate afatogi 81 mai cArpanosi la inimli
amIndou& partite opuse ¶ ® Pr. ext. Partea albs nu se ogoiard (RET.) ¶ ® Trans.
sau rosiatica, dar de nature musculara, care se (Pac.) Se zice despre animalul
manInca din pe5te, din crustacee, etc.: a gallittliti care, on -cit ar fi nutrit, a-
o toarte gustoasd ¶ © t
Ceea ce se manIncli din
fructele zamoase: a eireselor, piersicilor, prunelor
mine totusi slab.
OCARPANOSTE sf. Mold.
0 p1. Carnea unui stlrv, unei mortaciuni ¶ O p1. Sglrcenie: an cdroanosie si on
X Tot felul de came preparata, mineari de came: cruzime aduna ban lingA ban (ago.) Fig. 92o. Carpal
§i metacarpal.
seoase de sub pieloare o torbd plod de cArnuri Mute taLeceg
O pl. Carnea de pe trupul omului, trupul: de-ar ti
[carpanos].
CARPATIC adj. Din Carpati, privitor la
lost un stint In locul men, IncA 1-ar tl tremurat carnurile Carpati: iar vulturul cu zborul 1ndrAznet tALECS4 [fr.].
ton.) dar si sp.( ti tremurA pe Mitsui de Trio/. (CRO.) ¶ CARPATIN adj. 0 Din Carp a t i, privitor
0 ti,6 Sliptamina cArnii, aceea care precede saptamina la Carpati albastrul inAltimilor e se iveste iarlisi (100.).
alba sau saptamina brinzii, penultima saptamina CARPATOR = CIRPATOR. a; t'e
dinaintea postului mare, numita 5i cirneleaga", *CARPEL A (p/.-la) sj. 4 Frunza, modificata
saptamlna mistreat& (sapt. virstata, sapt. Im- astfel ca se formeze un pistil de
pestrliata, sapt. In praguri) ", iar In Mold. harti" unde iau nastere ovulele E 921)
sau saptamina hartli" © crif Iisatn1 sacului de rrr,
91
[fr.].
Dumineca care precede saptamina alba sau a CARPEN, eARPirt sm. 4 Coptic
brtnzii [lat. c a r o, carne m]. de padure, al clirui lemn tare e In-
CARNEOLTNA. = CORRAL/NA [germ.]. trebuintat la constructii, In rotarie,
CARNET (pl.-ete)sn. 0 Gartieita cu foi albe care la tacerea jugurilor, etc. (Carpinus
se poarta in buzunar spre a inscrie diferite notice betulus) LE 922, 923) [lat. car -
0 1kscr ode moue, artieica cu foi imprimate, din pinus].
care posesorul rupe treptat ac.lea pe care Inscrie CARPENA (p1.-ne) sf. 0
sumele de platit In contul sau [fr.]. GRIU-NEGR11 Q ¶ 0 = SOR-CU -PRATE
CARNETEL (p1. -ele) sn. dim. CARNET. [carpen].
CARNICICA, eARNITA St. dim. CARNE. CARPENTTA (pl.-0) sf. 4 = Fig. 921.
CARNIU adj. De coloarea carnii sau apielii SP/NEAC.
Carpeld.
omu lui. CARPIN Pr. CARPEL
CARNIVOR I. adj. O Care se haneste numai CARPINTS (p/.-isuri) sn. 4 Padure de c a r -
sau aproa.penumai cu carne: toefa 1 .umea ouneaste input, pen i sau in care predomina. carpenul.
tiara asta el nesatioasa mom ¶ Q 4 Plante e, plante CARSTINEAS(C)A. «r CIRSTANEVIA.
care prind insecte si se nutresc cu ele. 0 CART' (pl. -curt) sn. Ban. Trans. Donita., cola fungi.
2. CARNIVORE sf. pl. 7Z Ordin de animate mami- *CART, (p1. -tart) sn. Siert [tr. quart].
fere care se banes° aproape numai cu came [fr.]. *CARTA (pl. cartl) sf. O Bucata dreptunghiu-
CARNOS adj. 0 Cu multa came ¶ 0 Format tar& de carton subtire pe care e serfs sau tiparit
226
www.dacoromanica.ro
numele cuiva: ... de viand ¶ ® Petec de hirtie, de parte barbatul de femeia sa ¶ 0 erh carte da bles- CAR-
carton sau condicuta care stabileste calitatea u- tem, scrisoare din partea unui arhiereu prin care
nei persoane: de student; .... de se Indatoreaza unul sau mai multi sa marturi- CAR
identitate ¶ ®fh .. postala, bu-
cata dreg t-
unghiulara
* .a...-...,
,!, -75---t
seasca cu juramInt adevarul cu privire la o
la un litigiu, etc., amenintIndu-i cu anatema In
cazul chid ar tagadui ¶ 0 pl. 'ft Una din despar-
de carton Vie.,.
/114,11,4 titurile stomacului rumegatoarelor, numitit si
subtire, e- ,
ghem" [lat. char ta e].
misa de ad- ,,,,,. 'CARTEL (p1.-eiuri, -eie) sn. 0 Provocare la
rninistra- (y1
,..47.14./ 14, duel printr'o scrisoare ¶ ® X Conventiune prin
tia poste- 1,0 -,,y
care se reguleaza schimbul sau rascumpararea pri-
lor, pe care t ..,,...
4%100 ) zonierilor de razboiu ¶ ®0 Intelegere facuta In-
se scrie,
se trimite
ca o scri-
X ..e<060 sr tre douti particle politice de a-si uni fortole gl
voturile, in alegeri, lmpotriva unui adversar po-
litic comun ¶ ® to/ Asociatiune de produciitori,
soare ( =-- etc. Mouth cu scopul de a mei-gine sau ridica pre-
cartepostalA) turtle, dupa ce au monopolizat productia [fr.< it.].
11 ®0 CARTEL4 (-ales) vb. refl. 0 bie A se asocia
de aleglitor
zzj
'Ai-Ai. formind un cartel.
( = carte de CARTEZIAN adj. 0 4.44 Dupa metoda lui
alegitor ), Fig. 922. Carpen. Fig 923. Carpen. -- Descartes ¶ C) ± coordouste me coordonatele obici-
bilet cu nuite In geometria analiticti [fr.].
care se constata calitatea $i identitatea unui 'ir
legator si care-i dit dreptul de a vote ¶ 0[Lista u o CARTICEA
, S'o trimit la(p1.-icele)
maicii-mea
sf. dim. CARTE; $1 sit earth
(1K.-2112.)
bucate lntr'un restaurant [fr. cart e]. CARTICICA (pl.-ceie) al . 0 dim. CARTE ¶ ® Fas-
CARTAB9 = CALTABQ$. cioara de foie de tigara: Sac tutun si ti-al that P (CAR.).
CARTE (p1. cart!) sf. C) Reuniune de foi scrise CARTLR (p1.-iere) sn. ® Diviziune mai mare a
sau tiparite,_cusute sau legate laolalta, aleatuind
un volum OD 924) : ..., de citire ; .. bisericeascA;re a unui eras, mahala $ ®;:4 Locul uncle cantoneaza un
corp de ostire, tabard $ C) general, locul unde
e stabilit comandantul unui corp de armata lin-
2 preuna cu statul sau major [fr. qua tie r].
1 3 4 CARTILAGIN9S adj. ,r-1 0 De natura carti-
lagiului, ca sgirciul ¶ ® Format
A din cartilagiuri [ir.].
CARTILAGIU (p/.-einri,-ati),
CARTIL4.7 (p1.-ale) an. 13 Sglrciu,
tesatura alba, flexibila si elastics,
mai putin vIrtoasa decit oasele
(E 926) [fr,].
OCARTOAFA (p1.-ie) sf.
CARTQF .
j
CART9F sm. Plants origi-
nal% din America de Sud (Chili), 4.1
7 foarte mult cultivate din cauza Fig. 916. Carti-
tuberculelor sale cemestibile; in- lagittlicasului.
Fig. 924. Carte. trodus.a. de Spanioli in Europa
A: r. Margine.--2. Pagind.-3. Coloane.-4. Rinduri. pe la slirsitul veacului al xvi-lea. aceasta plants se
5. Aliniat.-6. Panglica de citit.-7. Muche. raspIndi Incetul cu Incetul In tot
B: r. 2. Scoarle. -3. Fol.-4. Cotor. continentul; la not a patrons abia
vietii; a noroculul ¶ O Diviziune fuse/melt aj unei pe la Inceputul secolului al anc-,ea,
lucrari, mai mare decIt un capitol: din moils Roma- adusli din Austria; poarta nenuma-
nilor a jut Titu-Livia ni s'au pAstrat cArtile I-X,, XXI-XLV rate numiri in diferitele regiuni ale
gi miol fragments din cartea XCI; a Fecerii, Genesa, tarii, din care ccle mai Insemnate
cartea Intliu a lui Moise ¶ ® IX) Invatatura, curios- slut: (Trans.) aluna-de-parnInt"
tinte de scriere si de citire: om cu om Invatat; bandraburea", (Mold.) bara-
a Id ~; i,: tine stie are patru ochi; cu stunts (Mit boiu", (Mold Bucov .Trans.)ba-
stlint.it) de carte, care (nu) stie sit scrie $i sit citeasca; rabula", (Mold. Bucov.) car- 4147
a invtita ; a Se pane pe , a Incepe sa Invete cu slr- to a)la", (Trans.) trump ",
pinta ; dobit de foarte Invatat ¶ ® t Scrisoare, Prurnpen", (Ban.) crumpir",
ravas: boierul striae o pe o !cafe de hirtie (RET.) ¶ 0 (Trans.) mar-de-pamInt",
Inscris Intre particulari, sau de la o autoritate; pars ,,nap" pi-
dovadil, Incredintare; p : cio(i ca ", .,pichioca" ( Sola- sv4
ai .., ai parte; n'ai n'ai, parte, num tut erosurn)(E927) [germ.
Kartoflel].
numai data ai vre-un Inscris
la mina., poti cIstiga prieina CAFTCFOR :/11. # Judi-
tor pasicnat de cacti eel ce
0-6/
¶ ®4 Bucata dreptunghiu- are patima jccului de carti:
lara de carton subtire cu ter vccetularul oticinult al
cite o figura (retie, damn, pus in circulatie la rcaEa /nide Fig. 927. Cartof.
fante sau valet) sau puncte (014.)

de diferite forme (pica, caro, [ngr. xopTocp4og + cart e].

cups $i trefla) tiparite pe o CARICFCR1E sf. w Patin.a jocului de dull
parte, $i cu care se joaca Fig. 925. CArli. de joc. [cartolor].
(1( 925): Joe de cArti; o pereche CARTOGRAF sm. Cel ce deseneaza harp
de cini; a face cArtile, a le amesteca; a da cArtile, a le geegralice [ir.l.
Imparti la jucatori; a tAla cArtile; a da cu cArtile, a da CARTOGRAFIC adj. 0 De cartografie [fr.].
in aryl, a ghici, a spune norocul cuiva cu ajutorul CARTOGRAFIE sf. 0 Arta de a desena harti
cartilor de joc; : a da cArtile ye MIA, a nu se mai geogralice [Ir.].
ascunde, a-si da intentiunile pe fats ¶ 0 ry carte 'CARTCMANTIE sf. Ghicirea, prezicerea soar-
de ludecalik, hotarlre, sentinta judecatoreasca. (data tei cu ajutorul caitilor de joc [Ir.].
de un ju decator de ocol); de chemare in Judecatit, *CART O N1 pl. -cane sn. 0 Foaie de hirtie groasa
Instiintare prin care cineva e chemat inaintea ju- si tare, mucava ¶ O Cutie de mucava: ne adusese
decatii; A.., de despartenie, hotarlre prin care se des- la mash un cu prillituri de cicceletA (E111.-VN.) ¶ O SCOarte

227
www.dacoromanica.ro
CAR-de mucava In care se pastreaze desenuri, acte, articidt: adusu-mi-an el o cartalue mica In limL
etc. ¶ 0 GP Desenul prirnitiv al unui tablou [fr.]. noastra romkneasca tiparita (VARL.); cartulli $terse si yacht,
CAS t CARTON, sbst. Trans. ta Plriza de bumbac, on cite o tiia oIrp1ta (Gum.) ¶ ® Mold. Bucov. Scrisorica.
stamba: Mindra on gurt de E oa ochiliplini de soma ravas: Scrisera o oirtalnie... Cam mi-era drags $1 mie
(10(.BRB.) [poi. k a r t on < germ. ¶ ® Carticica liberate de o autoritate, de
(nt,H.)
Kattun]. politie, etc. cu numele si semnalmentele unui lu-
*CARTONA ( -nez) vb. tr. $ A lega crator sau unui servitor, condicuta, livret ¶ 0
(o carte) cu carton, In scoarte [fr.]. Bilet de libere trecere la vamk.
*CARTONaJ (pl. -aie) sn. $ Le- CARUCEAN (pl.-seae) sn. dim. CA.Ri: merglnd Is
gature cu carton, In scoarte [fr.]. picture dupil oe de lemne MET,
CARTONLER (pl.-lere) sn. Mo- CARUCER sat. C5rtit.24: m'am schimbat In stale
LAM. de biurou, un de ca Si pot jar intra aici (ALECS4 [O firut a].
fel de dulapior cu CARUCIOARA (pl.-re) s/. 0 dim. OARVTA:
rafturi sau cu des- CB pose de-$1 cumpara o 011 un cal ran err.) ¶ ® Garuta
partituri In care se sg2 uwarft de poste: In enlist minute eram pe drum on doull
pastreaza cartoane carnoioare de (meta (1.-011.).
cu diferite acte, etc. CARUCIOR (pl. -oare) sn. 0 dim. cAavT(A):
92 [fr.]. lul era tras de trei cal negri In
*CAR9) TOTECA Fig. 928. Fig. 929. front (1.-OH.) 110 Caruta mica cc
(p1. -sot) sf. Cutie in CartotecA Cartonier. se trage de un om: ul se oprl
care shit clasate diferite file In ordine alfabetica fn pragul Marie, tint de o fad ca
(E 928) [germ.], de 12 an! (DLVR.) ¶ O Carutit
*CARTULAR (pl.-are) sn. Culegere de hrisoave, mica In care se plimba copiii
de documents ale unei biserici, ale unei manastiri, 934): mai la o parte un cu
ale unui suveran [fr.]. ¶ ® Caruta Mititta
coon (GRL.)
CARTUL4i.RIU = CARTURAR [ngr. xcqyzott),iptog cu care se joaca copiii: Dan
+cartel.
CARTURAR 1. ® sm. # Invatat care cunostea
mesteres an pentru WWI (VLAK)
0 CARUGELE s/. pl. Trans.
bine legea si sfinTa Scripture pe care o talmacea * = vIzooaaA 0.
poporului (la Evrei) ¶ ® Invatat, persoana eru- CARUNCIOR adj. dim. Fig. 934. Carucior.
dita; persoana care *tie ( multe) carte: en, biet, nici Cam °Arun t.
no slut, nioi minor (MP.) II 0 NBOARTURAR ¶ ® Gel CARUNT adj. 0 Cu parul pe jumatate alb
ce de In cacti ca se ghiceasca. norocul cuiva. de batrinete ¶ 0 ® Stravechiu, batrIn: Sapte oodri
2. (p1.-are) sn. Trans. Dulapicrr in care se Pas- marl. odrunti (ALED84; s'aa cam mai dns Cu Musa prin mutt
treazk. carti (eitc.) [c a r t uAl a r]. oartinti to pustie (se.) [lat. c a n u t u s].
CARTURAREASA 1 CARUNTETE sf. pl., CARUNTEATA (pl. -tete) sf.
(pl.-rese) sf. Femeie care Starea, virsta celui carunt, batrInete: able la vremea
db. In cacti, care ghice$te caruntetii doblndi el el on MPH (W.).
norocul cu ajutorul car- CARUNTI, tfICARIINTI ( -test) I. vb. tr. A face
tilor de jot: mutt a Mai um- C Et r u n t, a alb! (parul): aburi grosi ce-1 caruntose pa-
blat pe la vrajitori $1 cartura- rut al genele (DLVR.).
reSe (1.-oH.) [C arturar]. 2. vb. intr. A deveni carunt, a i se albi parul; a
CARTURARESC adj. Imbatrini: viral el Incepuse a cdtrunti moan: s'au strecurat
@ De carturar, pri -E C multi ant de stand..., Molt am avut timpul sA inettruntese
vitor la carturar110 Lite- Fig. 93o: 1. Cartu§ G. (GN.) ; F : cerul Incitrunt1 de nouri (EPAIN.).
rar ¶¶ C NEaARTITRARvsa. Glont.R. Rotita de car- CA.RVT (pl. -ate) sn. 0 dim. CARE: otopina de cut
CARTURARTEsf.In- ton. T. Tub.C. Capsg. nu mai pates... sA mai theca gi moat cu butolul de rachin
vataturk $tiint,tt: mit tem F. Fund. a. Cartui DUP.) ¶ 0 # = chutio ¶ 0 $ Cele patru roate care
ca de ants n'a avea tine sa de vinatoare: P. Praf de circuie pe sinele patului unei masint tipografice si
ne traga oinbotele (cuo.) [0 a r- pu§ca..C. Rotitit de car-
ton. B. B'. Fultuiala. P. care poartk fundamentul inainte si Inapoi.
tura r]. Alice.P'.Praf de pu$cg. CARUT.4. (-tez) vb. tr. A duce, a plimba In c a-
"CARTTT (p1.-nse) sn., r n t a; pr. ext.: m4 ca CU luntrea (s.-ALD.).
"cARTv$A (pl.-use) sf. 0 1W- Inveli$ cilindric de CARUTA (p1. -ate) sf. 0 Car. cu loitre nau cu
hlrtie, de carton sau de metal continInd o sub- scoarte, de constructiune mai usoara, pen tru trans-
stant,ti explozibila. si, In special, Incarcatura unei portat cantitati de mo.rfuri mai midi sau mai pu-
e
arme de foc (2( 930): tmi Jan pima din cults, don't
din outfit mesei $1 lee In carte (BR.-VN.) ¶ 0 e,t5 Un
fel de cadru ornamentat care In-
tin grele, citeva persoane, etc : o ferecata In am
on patru telegarl de Wilma foe ()SP.) ; Q : (nu urea nici In
car. nicl In ott SOU nici In ~. nici In telegatA, nisi intr'un
conjoara o suprafata plank numita fel ¶ 0 Incarcatura, continutul unui astfel de car:
tteimp", pe care shit figurate ar- o de lemne 1[ ® = CAR' 80 11 0 # de poita, tra-
mtirii, o In- sura u$oark. de calatorie: 11 ilia in °grata de (Jostle $1-1
scriptie, etc. C4,11.6101t,11 duces surghiun Is Margineni (WA [lat. *carru c e a].
¶ ® In in- CARUTAS sm. Cel ce conduce ocarut a, cel
seriptiile ie- ce tran,tporte oameni sau lucruri cu o caruta.
roglifice, ca- Fig. 93t. CtrtuV. cumu- Fig. 932. I CARVASARA, CARVASARTE sf. Loedl uncle era
dru care In- mele Cleopatra. Cartu(O.). a$ezata. vama (odinioark); birou vamal: no taceti
conjoarti nu- easa Tatilui men casa de negutatorie el carvastrie (pay..m.);
mele proprii (2] 931) ¶ 0 $ Cadrul friluntrul nu-1 mai ramtnea prempetului dectt sit dea %HA Is carva-
caruia se poate culege de tipograf un text oare- sera (CAR.) [to. kervanseraj].
care (1932) [fr. cartouche]. C ti.S4 (-asez vb. tr. © If1 A anula: o hotarke ¶
"CARTUERIE sf. Fabric& de cartage [fr]. ® A A destitui, a scoate din cadrele armatei, a
"CARTUIEFiA (pl.-re) sf. Or' Cutie sau saculet degrada (un militar [fr. c a s s e r].
de piele in care se CASA E (p/. case, (Dew) sf. 0 ClArlire on una
in cartu$ele, $i care
se poarta atIrnata -
t. sau mai multe Incaperi care serve$te de locuinta
omului 935 $i TAB. XIII); o ((creche de cass, un corp
de cingatoare ( pv- de easa. o cos). cu mai multe incaperi; de aci,
PATRONTA$ ; cinga- I
pl. citidire mai aratoask inteun oral: case bole-
toare cu cartu*e ( resti; case domnesti ¶ 0 De facia, luerat In casa:
933 : soldatul lgi pipai Fig. 933. Cartu$ierg de pline de ; 0=3 de , I 0 Oamenii ce in de aceea$i
instinctiv cartus tem vinatoare. cash, familia, slugile: scold In picioare beta casa asp.);
(5.-ALD.) [11%]. Gil acela$i int,eles: at easel ¶ ® 0 cask. plink., o mul-
CA.RTULTE, t CARTALVIE 4.0tCartemica, time: era odita un om carat( ;1 avea o de Copt! (S83
228
www.dacoromanica.ro
1 ® Familie, neam; familie donnitoare, dina3tie. 0 Om Insurat; cap de familie: sootea.., elsael do CAS-
Fecioara Maria era din cam lui David; case de Hoheazo llsrn; Drin wale pi de Drill sate p1 -I meta la alte tart 04.-cort.).
easels marl, familiile Insemnate; de , de neam bun CASATORESC adj. De easatorie, privitor la CAS
411 ® Gospodkrie: are o grea ¶ 0 Casnicie; a da cksktorie [c &sat orT u].
late la case el, a o marita; a tines ea a female, a trai CASATORI (- oresc) I. vb. tr. A uni prin casa-
In casnicie; a strica, ti Mega oaSti ouiva, a strica bum. torte, a lnsura, a mirita.
intelegere dintre soli, a-i face sft se
desparta; om on om Insurat; (y):
a taco cn cineva, a trai In bunk In- dmuir,174.,
Aelegere cu cineva, a se stabili pen- ii-1=0./A1111r1O. Vs6; \'Wsva
tru mai mult timp pe linga cineva
O Odaie; casa cea mare, In locuintmle All6e.loottielsmailor..:7,-e.
tarknesti, odaia mai mare In care se
primesc oaspetii ¶ C) Fata in
vitoare ¶
(g, Es La
* Copil de
jowl de sah sau
,
de
ser-
Pa- COM ¶
dame, via
unul din cele 64 de pktrate In care IF0211
4024% 6.= tpX,
ZIS:4ILAD'
eV/ -AA -dunk
gm,. 15,2.4 id ;111,
e Impartita tabla pe care se N1W4111.011111WKI WARM 1110.4_1/AV.
jou& ¶ @ 6) Sacul membra- 47-1.AII;r6W4L.M.7 eW
nos In care stk pruncul In
pintecele mamei, loc, pla-
centa ¶ 0 t,so Local, stabili-
ment, institutiune comercialk
sau de altk natura: -- de banes,
de sehimb, banal.; de comert,
stabiliment comercial ¶ ®
de Jac, stabiliment unde a a
se joaca in cacti sau alte jo- 13

euri de noroc ¶ (g, Spec. Casa C

DomnUlin, biserica; de corer- Fig. 935 Casa lardneasca (dupe Fr. Dame).
dune, Inchisoare; de educatiu- B. Casa acoperitn cu sindrila (Muntenia): /J. Acoperisul.-2. Streasina.-3.3. Stilpi
ne, pensionat; de neelin1, in- diregi, atirnaii. -4.4. Lumina casei.-5. Tocurile ferestrelor.-6.6. Cercevele.-7.7.
stitutiune unde se Ingrijesc Geamuri,
Polata,
ochiuri. 8.8. Balamale.--9. Broasca Canaturile ush.--n.
nebunii; d d de sanatate, stabili- C. Casa in constructie :Usa polatei./3. x3. Bunduci, bundaci, upsi, parmaci, giste.
t, a. Bolduri, tepi, tepusi, sulinari, magan. a.
ment unde se Ingrijesc bol- Coama, cult-ilea, samara, cumpana, slimna.-3. 3. Latii.-4. 4. Cdpriorii.-5. 5. Sapele
navii cu plata ¶ ® y de casei. 6. Tapoiu, sugar. 7. 7 Lipaci, copilet.-8. Cos(t)oroabele.-9. 9. Coarda
vtaatoare, locuinta izolatk In easel. ro. 10. Stilpii, furcile. ar. Fr. Talpa casei.ta. 12. Tarasii, bunducii, ursii,
pkdure unde-si dau Intilnire parmacii, gistele.x3. x3. Grinzile casei.
vIna.torii ¶ 0 * Casa on ogra- D. Planul 5.
casei t. Ups inda. -3. Scaun pentru saci. 4. Copul, vatra.
Soba.-6. Lisa odaii.-7. Odaie.-8. 9. Paturi./o. Fereastra.
da, unul din numele popu-
lace ale constelatiunii Coroana boreala" [lat. ?.. vb. refl. A lua de bkrbat sau de nevastk, a se
c a s a]. Insura, a se mkrita [c Iisktorlu].
CASA,,OcusA (pl.-se) sf. CrLacie de her unde CASATORIE sf. Insotirea legitima a unui bar-
se pastreazk bani sau acte de valoare: de bani (MI bat cu o femeie; Insuratoare, maritis: a ilia In
936) 11 O Banii, valorile ce se eta In lada de Fier; da in ~: Myna; 0., ealleMas11 [casatorTu].
a lace casa, a verifica soco- CASATORIU sm. ® Sot, om cksktorit ¶ ® Ca-
telile sumelor depuse In put familiei [c a s 11].
cask ¶ ® d Biroul, locul CASATIVNE, "cAsaTIEsf. i§ O Act juridic prin
unde se fac platile intr'un care se caseazk sau se anuleazk o hotkrlre ¶ ® Curte
stabiliment comercial sau de, tribunal superior care are dreptul de a casa o ho-
fonciar ¶ ® Stabili- Wire de judecatl cind s'au cklcat on s'au aplicat
ment unde se depun fon- rku legile, sau nu 'au pkzit formele prescrise [fr.].
duri spre pastrare: de de- CASCA (case) v . tr. 0 intr. ® A deschide tare
Mune fl consemnatiuni, sta- gura, In mod involuntar, aspirind cu putere (de
biliment public unde se obosealk, de somn, de ult.): am °limit de mi-an trozntt
Incredinteaza spre pastra- Alone (CAR.) ¶® A deschide: cascau de soma pi Se rugan
re depozite voluntare sau de vizitiu sa mine mal lute (D.-ZAMP.); gura, a) a deschide
jurliciare; de economie, gura mare (spre a Itnbuca ceva, spre a vorbi, etc.):
stabiliment public unde cased o gurd cit o aura ; disease o glut olt °mita, ea sll
se primesc spre pkstrare mi-1 inahita usP.) ; b) a asculta sau a privi cu curiozi-
sume mici de bani servin- tate, cu uimire: am stat pi am Miscat pi eu gura scale
du-le gi o doblnda ¶ s e Fig. 936. Casa de bani. IISP.) c) a umbla de colo pin& cold Park treabk,
= CASTE [it. cassa].
f
0 CASALNITA (p1.-te) sf. Bucov. (P) Bubk, rank.
0 CA.SAIATIE sf Alveola, Gehl la din fagur [c as k].
pierde vremea: mai bine te-al duce s& maga gura De ulitit
(ALECS.); ea gura alma, en gurile caseate, cu gura mare
deschisa; T): a asoulta, a Muninea, a se vita on gura (gu-
0 CASAP, cAsae sm. Mold. Bucov. Ban. Macelar: at rile) caseate (caseate); a umbla ca gura cascalA dup& ceva,
lost asap cailor, iar aoum to Heusi doctor sa-i vindeci a dori, a cauta sli capete ceva cu Infocare, cu pa-
<Ilona [to.]. siune, cu neastimpar; nura-cascara = CASCk-EVRA;
OCA.SAPI (-beim) vb. tr. Mold. Bucov. Ban. A mace- a-i deschide marl (de curiozitate, de iiimire,
lari: lelea vorniceasa casalea la este, rote pi gobiti ; etc.), a holba, a
ye unul die sehimuiel 11 eitatalsara (MEM) [c a s a p]. sgti, a bleojdi: In-
0 CASAPIE sl. Mold. Bucov. Ban. t5 Macelarie : ne tin vatatii imparatiei cas-
ale' ca pe -o turma de of de (ALECS,) [c a s a p]. cara °chit mar i mom.) ;
OCASAPNITA. (IA.-to) sf. Ban. = CASAFTE: ea- ilea, a o deschide
Cann Zabovnidil-si in duo& luerul situ tnen.l. pe jumatate.
CASAR sm. je = 'AVATAR C). 2. vb. refl. A se
CASARIU adj. §i sm. (Oral casktorit; casnic: deschide, a sta des-
chid s& va orileji nn om ... sa-pi darueasca avutia ea chis ()'erb. de gura Fig. 937. Fig. 938.
unei adlncimi) : tot Casca. Casca de pompier.
/amen sale (PRV. LP.) [C a S rt].
t CAS stn. ® Cel ce face parte din aceeasi cask, mai large el mai adlncil se cased nitoraznica vale sub nal-
din aceeasi familie, casean, casnic: stapina de cast' (VLAH.) [lat. vulg. c has care < gr.].
san alt ti aduce pi -i da un dar (MAR.) ¶ ® Om Cu cask ¶ CASCA (pl. oast') sf. ® ak Coif ( 937, 938) 7 ®
229
www.dacoromanica.ro
TABELA IDi. TIPURI DE CASE ROMANESTI

afi .ditt,:
, ..
tin tolg

13 14

!VP-14k,,

230
www.dacoromanica.ro
 EXPLICATIIINI LA TABELA 7LIII. TIPURI DE CASE ROMANE$TI
r. Casa sitracticioasa din jud.
Vlasca.
2. Casa din jud. Hunedoara (dupa
T. Papahagi).
3. Casa din Salciva-Turda (dupa
R. Vuia).
4. Casa din Valea Muresului
(dupa R. Vuia).
5. Casa din Cimpulungul Buco-
vinei (dupa T. Papahagi).
CAS_
6. Casa din jud. Gorj (dupa Tzigara- 14. Casa din jud. Dtmbovita. cAs
Samurcas). 15. Casa din Maramures (dupe
7. Casa boiereasca din j. Mehedinti. R. Vuia).
8. Casa din jud. Teleorman. x6. Casa lui Avram Iancu din
9. Casa din Basarabia. Vidra -de -mijloc (Muntii
10. Cula din jud. Mehedinti (dup. Apuseni).
N. Iorga). 17. Casa din Poiana-Sibiului
rt. Casa boiereasca din jud. Arge§ (dupti R. Vuia).
(dupa N. Iorga). 18. Casa din Vidra-de-jos (Mun-
is. x3. Case din jud. Vilcea. Iii Apuseni-dupa R. Vuia).

p coloniala, acoperemint al capu ui de pInza cap-

twit& cu pluta, In forma de coif, pe care o poart&
bit cu stucaturi $i cu un motiv de sculpture In
partea centrala, Intrebuintat la decorarea tavanu-
calatorii in tinuturile tropicale (E',939) ¶ 0 Mr rilor $i boltilor ( 943) [it.).
Aparat ce se aplica la urechi CAST.A.n (p1.-te) sf. ay} Un fel de cutie cu un
spre a asculta emisiunile de radio- oblon ce se trage, $i In care
fonie (E 940)
fir. casquel.
*CASCADA
jo7..-s.d,)1sf. ®
Cadere de apa,
natural& sau
artificiala. din-
tr'o
lintr'o oinca, Fig. 939. Casa. Fig. 94o. Casa.
dintr'un mun- colonials. (de radio). Fig. 943. Caseta. Fig. 944. Caseta dubla.
te, etc. (1!]
941): murmu- se introduce placa de fotografiat (.01 944) [germ.].
rul ptraulti I Put- CASIER sm., cASIERITA (pl.-ite) Sr. b Persoana
= care cnrge In- care administreaza casa de bani a unei admini-
tr'im sir de cas- stratiuni publice, a unei societati a unei case de
cade (GR.) 11 0 corners, etc. [it.].
Cadere de apa CASIEFITE sf. tel ® Functiunea casierului ¶
artificiala ( in- O Localul, camera uncle se tine casa de bani a
tr'un p a rc, unei administratiuni publice, a unei case de co-
etc.) (r 942 mer[, etc.
¶ 3 CO Succe- *CASIERTTA. CASIIR.
siune pripita: Fig. 9.tr. Cascada Niagara. CASIN (9) (pl. -Inuri, -Mourn SM., 0 CAZ)NA (pl.
olnd ispravea ta- -me) sf. O Cladire, construith, mai ales In statiu-
te() - de Wiwi...int venea s'o a- nile climatice sau balneare, cu sail de teatru, de
platui ca pe-o primadona (ea.-va.) r,,t7 -p"vg dans $i de jocuri de noroc ¶ C) Stabiliment pu-
[fr.]. -r" blic, care serveste ca local de Intru-
CASCA -GT...IRA, ODRA- 0. fire a unei societati, uncle se discuta,
CANA. d GDRA-CASCATA SM. se citesc ziare, se fat petreceri fami-
0 Cel ce-$i pierde vremea c4'11 141 1Mre, etc. [fr.].
oprindu-se ca ga se uite sau CASINCA, cAsfrroA (p1.-ce) sf. Mold.
sa asculte cu gura cascata Bucov. f. Broboad& de llna coloratit
la toate nimicurile; trinday. Fig 942. Cascada
si Impodobita cu flori cusute Inteu-
pierde-vara: Not sarmanit ass- artificiala.
nul din coltairi 945): Inolnsa on brlu
ea-gura Clmpii, eau, am apa- verde sl Imbroboditit Cu casinca nohotie
-cat (ALECS.) ; mosneatml !find UR gnri-casca (cat)); on -care (sAD.) [rut. kosynk a].
guri-ciscati.,. se preocupl numal dui orizonul politic este *CASIOPEA sf. * v soartm, -
Noscmorit (ALECS.) ¶ ® Cu gura cascata: en strio, dacti LIII-DandNEUM
a nmblat 08301, el n'a mere st el la ImparteaUt P (CAR.). *CASITERITA sf. Bioxid de
CASCAT 1. adj. p. cAsok: ov gura .04; nu prove - staniu (Sn 02) natural care se pre-
dee groapa ce sta dinainte-i toucal. zinta. In naturii cristalizat sau a Fig. 945.
a. sbst. Faptul de a casca; (): umbla din om In more e aproape singurul minereu Casinca.
om, eel ce casca face $i pe altii sa caste. de staniu cositor) exploatat [fr.].
cAscAT9TIA. (p1.-turi) sf. 0 Cliscat: and to CASTNCA we- oAdItiOA.
prind cascAturile la vre-o petrecere (VCR.) ® Deschiza- CASNIC I. adj. De c a s a., de gospodarie; de
tura, crapatura [c & s c a]. familie; conjugal: industria...t ; vista -5.
OCASCALTIU adj. 0 /fen. Mold. Zevzec, nauc, a. SM. 0 Om Insurat ¶ ® p/. # Soti: desparte pravila
irituc; caseaund (RVCRO.) (CIAUS.) [Comp. CASCADND]. Pre -I pentru trice pe are mularee despre barbat (.rtv.-tae.)
CASCAUN(D) adj. $i sm. Care umbla cu gura ® pl. Caseni, oamenii din casa: clad sedeau wanton
cascata, care case& gura la tot ce vede si aude, la kern larva... cotoiul sta Mgt dIngii et toroea ((Sr.).
far& Ins& sa priceap& cele vazute sau auzite; ne- CASNICIE sf. 0 Gospodarie ¶ 0 Viata con-
ghiob: se milts prostanac, pentru aceasta at 11 poreclean jugala.; casa
tdolndu-1 olscitundul satulni (ISP.) I Bt -vor Wert ort nebunt, torie : Domnul
on stevsted gi cascanni (SPER.) [lat. vulg. *c h as c a - Gat era an dus-
bundu s]. man nelmpticat
6500 *CASCIEETA. (p1.-te) sf.
[fr. casquette].
8 Sapc& cu cozoroc a l cam to le i (MAL).
0 CAS OAIE
CA.SCIOARA (p1.-re) sf. dim. CASAI: Malaria o s f. 0 &, Inca-
st tritlft OU mild 'n on (PANN) pare farit lumi-
CASEAN; mai adesea pl. CAS$N1 sm. Oamenii na, alaturi de
din aceemi c a s a, din aceeasi familie, casnici: era casa de locuit
saga credincioasa, trio 41 gullet ou toti casenli (ORM.). a taranilor $i
CAS?rAi (131.443) sf. 0 lit Ladita de pastrat care-i serveste
bani, giuvaericale etc. ¶ 0 Vistieria, averea parti- de cikmara :
Fig. 946. Casoaie.
.culara a unui principe [fr. cassette]. piva-i Inca soala
*CASTA., (p1.-te)sf. dj Compartiment Impodo- de alliture (CRO.) ¶ ® Trans. Bucataria de var& a tit-
231
www.dacoromanica.ro
 (M 946): is cam% de is ark, mass era Dusa tan A: pArul et ,... se slobozea In nude de matase De alba
CAS- ¶ ® 0 /ten. Pivnita de lemn prin podgorii,
(0.-ZAMIP.) el grimiest (NESS.).
CAS crams (ciAus.) (v)ftc.) [c a s a]. CASTEL (p1.-eie) sn. tan 0 Cladire mare Corti-
CASOAR, castraR sm. 3t Pasare din ordinul ficata, cetatuie Inconjurata cu santuri $i cu ziduri
picioroan - Matte si groase $i cu turnulete din distanta In
gelor care distanta, care servea de locuint& unui senior feu-
traeste In dal ([] 953): De creasta ztdului dinspre mlaza-noapte se
Australia ;
e Malta de
1m, 80 $i
nu sboar8.1
ci numai
alearga cu
o mare re-
peziciune
(C asua-
r ins) (LE Fig. 947. Casoar. . Fig. 948. CasoletA.
947) [fr.).
CASOLTA (pl. -te) sf. Afurnatoare, tigaie de
afumat, catuie: nude and In casolete tlor1 de planta-aro-
matte& (ALECS.) (E 948) [fr.].
Co CASsA... pp- CASA'...
CAST adj. Curat (la suflet), nevinovat, far&
prihana, neprihtinit: M'acopere en dukes, -,a $1 visa-
(VLAH.) [lat.].
toarea el privire
CASTA (pl.-to) sf. 0 Semintie, trib; fie-care din Fig. 953. Castelul lui MateiCorvin.
clasele In care se impart unele popoare (in vechiul
Egipt, In India, etc.) ¶ 0 Pr. ext. Class socials, vad ramasitele unlit vecbin (VLAH.) ¶ ® Palat, cm&
tagma: constituese o nobIllara um [fr. mare regala, princiara sau boieleasca, la tarn; gut
O CASTALA (p1.-is) sf. Mold. Bucov.
jirans. = Peles ¶ G. (E) A-el lace, a-st cladi In Spanla, Si lace.
casual/L. Inchipuiri, proiecte cu neputinta de realizat [lat.].
i
CASTAN sm. 0 Arbore, originar din sudul
Europei, mult cultivat pentru fructele sale come-
CASTELAN sm. 0 Posesorul sau guvernato-
rul unui castel intarit (odinioara) 0 Proprie-
stibile (castane") $i pentru lemnul ,sau pretios tarot unui castel (In ziva de astazi) [it.].
(Castanea vesca) (r]] 949) ¶ ® Frumos arbore ori- CASTITATE sf. 0 Curatenie de suflet, de
ginar din nordul Greciei, moravuri, neprihanire ¶ p Abtinere deshvIr-
mult cultivat pretutin- sits de la poltele trupesti [lat.].
deni ca planta ornamen- CAST OR sm. 07.k Gen de an imale mamif ere am-
tals prin gradini si pe bu- fibii, din clasa rozatoarelor,
traind In cete cari Isi con- a.za,
struesc locuinte facute cu
mult mestesug la marginea
apelor (Castor fiber) ([] 954,
955) ¶ ® Palarie din par
de castor [fr.].

Fig. 955. Locuinte §i zaga-

Fig. 954. Castor. zuri construite de castori-

Fig. 949. Castan. Fig. 95o. Castansalbatec. CASTRIN (-trez) vb. Ir. A scopi, a Intoarce, a
jugani, a claponi, a taia testiculele spre a face im-
levarde: numit $i castan-salbatec", castan-por- propriu generatiunii [lat.).
cesc" sau castanul-calu- 'CASTRAT 1, adj. p. CASTRA ¶¶ G ncAsTBAT.
lui" (Aesculus hippoca- 2. sin. Cbruia i s'au scos testiculele. scc.,pit, ju-
stanum) (E. 950): drumul... ganit, etc.
sb adlneeete Intr'un desis de cas- C.ASTRAVTE, Mold. CRASTAME sm. 8 0
tan secularl (VLAH.) [lat.], Plants curcubitacee, cu tulpina acatatoare prin
CAST.4NA (p1. -ne) sf. clrcei, acoperita cu peri aspri; face Stoll galbene $i
0 Fructul castanului produce un rod, de forma aproape cilindrica, care
¶
sau
0 ;CASTANE -DE -LAC =
CASTANE-DE-BUTA Fig. 95x. C. C. Castane. se manInca crud sau murat (Cucumis sativus)
(E) 956) ¶ 0 Rodul comestibil al acestei plante;
coRILEtcr II ® ook Mica crescatura rotunda $i cornoasa 0: nu vinde castraveti la pradinar, se zice cuiva care
ce exist& la lie-care din picioarele calului ((E 951). cauta sa Invete pe altul, sa arate altuia cum a lac&
CASTANITA (pl.-te)sf. j Instrument alcatuit un lucru la Ca-
din doua bucati de lemn rP acesta se
sau de Tildes scobite si pricepe mai bi-
care, tinute Intre degete, ne [srb. kras-
se lovesc una de alta, t avac].
battnd tactul (f( 952) [fr. CASTRON
castagnette<sp.]. (pl. -oane) sn.
Vas mare si
adlnc In care
jto se aduce supa
pe masa pi Fig. 956. Fig. 957.
957): pima Po Castravete. Castron.
mask no co-
Fig. 952. Castaniete. losal pith en ciorbarde stinca tnL.) [pot. kastrol <fr.j..
*CASTANIU adj. De coloarea cojii de c a s- CASTRONAS (p1.-a4e) sn.:, dim. CASTRQN.
232
www.dacoromanica.ro
 'CASTRU (pt.-cre sn. p Lagar Intarit (la Ro- ® ® Venit, profit: a se
curl ca (1),ZAMFJ. ¶
(erupts din ~111 budgetulni; CS:
F CAS-
- a se Intinde la a-52 permite CAT
114404
lir
prea multe, a se obraznici
[tc. < it.b
O CATTA (p1.-ta)sf. C) Mold.
Cutie de lemn on de coaja
de mesteacan In care se pas- Fig. 962. Cagcaval.
treaza sere (au.) ¶ ® 0 /ten,
Locul de pe acoperi5u1 casei, pe unde iese fumul
- ¶ 0 Mold. 0 /ten. Alveola (din fagur) (cEL) ¶ ® Ban.
Colivie [c a s
*CAMI:R (pi.-iruri) sn. a ® Tesatura fin& din
par de capra de Tibet ¶
O . Sal Mout din a- ROB276PPNNIVAIN7011
ALIIMeitArtt.t?
ceasta tesatura [fr. c a-
chemire].
CASTE sf. $ Cutie titegttgpagattr
cu multe desparti-
turi unde slut cla- Fette
sate literele de ti-
porr
Se
par; numita 52 ca
sa" (1 963) [ung.
dainIff'
k as ta < germ. Fig. 963. Cagte.
Kasten].
CASULE4N (p1.-ene), cAari,VT (p1. -etc) sn. dim.
CAS.
Fig. 958. Castru roman permanent. CAUN4. (-unez) L. vb. tr. A pricinui, a cauza:
mans (1j 958, 959) [lat.]. aeeasta I-a oasunat o sotrbil sl supdrare nespusd (SEM .
CASUAR pm- cAsoa.R. 8. vb. intr. ® A prinde (deodatrt, din chiar
0 CASVICA. cAsinim 0.e senin) necaz pe cineva, a pune ochi rai pe cineva:
CASULIEsf. O Cascioarb., puterile Europe!, casunlnd asupra Portii, an stilt -o sd fu-
Cocioaba: ulitele Intortochiate chsia pace 0.-oH.); salient argati clisunasera pa dinsul el-I tot
41 strfmte... nu pot milts dealt luau peste Odor ()SP.) ¶ ® A starui Inteo hotarfre:
casulii Marts pScAtoase ¶ 6, (PRO.) mi-a casunat eb lnvdt mestesugul data
0 Alveola, fie-care din mi- (RV.-CRO.) [lat.occasionare).
cile despartituri ale fagu- CA$UNATTTRA, (pl. -Cori) sf.
rului ¶ ® Trans. (vie.) Faptul de a ca5un a; rezulta-
BuToNisRA ic a s a]. Fig. 959. Castru roman. tul acestei actiuni.
CASUTA (p1.-te). 0 cA- c)CASTJTA (pl.-te) sf. Trans.
susoARA (pl.-re) sf. dim. ;cAsAl: o casutA tupilatA (PAc.) ® Cutie ¶ ® Colivie ¶ ®
In care side un talpoin de baba mum; la o oasusoara In Lemnele facute stlnjeni [pl
millocul 'Admit (FLORJ. ca 5i< casa].
CA sm. $i (p1. -curl) sn. 0 CAT (pi.-tani) sn. O ti:6 Rind
S;), BrInza de of sau de capre, de odili situate toate pe acelasi
proaspata, abia stoars& de zar, nivel trite() cladire In care sint
moale si dulce la gust: end mai multe rinduri de acestea su-
nl e in silt', se aloe duke (SEZ.) prapuse; etaj (E 964): casele nio1
® Bulz mare de ca$: Ia una ridloatA mai sus de dotal art
nregatiti, Watt., un 'Antra boieri (1. -OH.) ¶ ® scriere on ~Uri, scriere
(ON.) ¶ ® Materie galbuie sau cu caractere cirilice In care
albicioasa ce au pasarile pe parte din Iitere shit aruacate
la colturile ciocului, cind slut deasupra rindului, peste alto
mici ¶ 0 Gramadire de saliva litere, In loc de a fi scrise uncle
pe la colturile gurii, mai ales ling& altele; acest fel de scriere Fig. 964. L II. Ca
is copii; 0: no 1-a cazut lied era obicinuit In a doua jumii- turi. M. Mansard&
..11 de la gut* e Inca copil, ne-
priceput, fara experienta ¶ ®
catim-Popn, plants ierboasa,
numita 5i nalba-marunta"
(Melva rotundifolia) (A 960) Fig. 960. Ca§ul-popu.
[lat. c a s eu s].
*CAAL9T sm. 7.,,t Mamifer cetaceu, cu capul Fig. 963. Scriere cu caturi.
foarte mare si care are o lungime de 25-20 de metri;
In corpul lui se gAse$te chihlibarul cenu5iu tate a veacului al xviii-lea 5i In special In
(Physeter) Q1961) [Ir.]. primul siert al veacului al SIX-lea (J 965) [tc.].

ai
CA$ARIE sf. S;), 0 ;Local din stina unde se
prepare sau se pastreaza casu 1 ¶ ® Stlna: eat
mdgari Incitrcati... Cu
CAT4 PP' CAUTA.
O CATA. prep. Ban.
Trans. = CATRE.
/
Coate soulele cdSdrtei ,1 'CATACLISM (p1.
(.Ac.) ¶ ® Fabric& de . - -me) sn.p Innecaciu-
brInzeturi: Al 51 to pu- ne mare, revarsare de
tin& banal{ IS putink 51 it /-' apa pe o mare Intin-
crezi act= di at ..(ZNN.). dere a pamIntului ¶
CACAV.AL (pl. ® Potop ¶ ® Prapild,
-ale, -Muni) 572. ® G4 cauzat de un cutre-
Brinza de oaie, de Fig. 961. Cagalot. mur, de eruptiunea
coloare galbuie, pre- unui vulcan, etc. ¶ Fig. 966. Catacombs.
parata din cas dospit care se fierbe, se framInta, ® Revolutie care
se sarli 5i se pune In calupuri sau tipare, de unde sdruncina un Stat din temelii [fr.].
se scoate sub forma de turte (1 962): de Pea-
telen; In tinda Incapatoare stau de-a lungul peretilor... teen-
*CATACOMBE sf. pl. 0 p
Subterane maxi a-
proape de Roma unde primii cre5tini Ysi Ingropau
233
www.dacoromanica.ro
CAT- mortii )66) O SApAturi marl, bolte sub elt.mti OWL) ; 11 desbrara de hainele me- catAnesti
parnint unde se pAstreazA osemintele scoase din-
CAT tr'un cimitir: c'eseunde sub pilmint In (I.-OH.) 0 CATANESTE, cATurnsTE Tr.-Carp. adv. x In
[fr felul clitanelor, soldateste: Hai is sable, catilnette
*ATACREZA
C.]. (p/.-ze 417 Figura de retoricA opsitarinl II tines. catuneste (RET.).
ISB.) ;
prin care se aplicA unui cuvint intelesul unui alt O CATANT, CATUNT ( -neat) I. vb. Ir. Tr.-Carp. 24 A
obiect asemanator: o kale de hirtie; a Incaleca pe zid, inrola, a lua In armata, a face ca t an a: CS de and
etc. [fr.< gr.]. ne-a catanit, Plug din carte n'a legit (K.-ass.).
t CATADICSI (-mem vb. tr. .5i refl. F A socoti
de demnitatea sa, a se ingriji: adecA ce ? nu catadicsea
2. vb. intr. A
sluji ca soldat, a-si
domnu judecator ci ,,madama-dumIsale" sA vie 1 (\firm); nu fare serviciul mili-
se mat catadlesesc N ne sArute mina ca mai 'nainte [ngr. tar: nn mosneag care
viit. xato3 olla < xez- clitunise In tinerete
TcC6ex01).it]. vre-o 30 de ani de-a
CATAFALC (pl. rIndul (RET.).
-oloori)sn. Estrada ridi- OCATANTE,cATu-
catA lntr'o bisericA pe Inn sf. X Tr.-Carp.
care se asaza cosciu- Serviciu militar :
gul unui wort sau efi-c eta vreme a font In ca-
gia unei persoane dc- tanie, adeseori gi-aadus
functe . 967): Pe A. aminte de el (sLv.); li
Intinsa. de Hari Impresurata, Invita bine trebile catu-
StA alba si frumoasa... Fig. 967. Catafalc. niei (RET.) [cat ana].
(VLAH.) [fr.). 0CATANIME sf.
t CATAGRAFIE sf. O Recensamint ¶ ® te x Sol-
col. Tr.-Carp.
Inventar: habar n'avusese sa lull si el, ea on -ce negustor datime, ostasime:
cuminte, o (CAR.) [ngr.]. eft amar de este de
z CATATIRIS (p/.-itatri) sn. Abuz: nu-i nici un , hranit (GRID.) [C &-
anaemia, am poronea de is departament (ALECS.) [ngr.]. t a n a].
CATAIF p/.-flur1 sn. X Placinta de taietei pra- 0 CATA.NITA,
jiti in unt, stropiti cu zahAr legat si apA de flori: cATANvTA (pl.-te)sf.
ziseram hangiulul... sA ne prepare... un pilaf tnrcesc si Tr.-Carp. dim. cA-
an dtt mot [ft.]. TANA . Fig. 969. Catapeteazma.
'CATALAN?. adj. Din Catalonia: limbs 1.. CATAPETEAZMA, CATAPITEAZMA (p1. -same)
a. sm. CATAL4NA (pl.-no) SI. Locuitor din Ca- sf. ceit CD Perdea (In templul din Ierusalim) at Irnatil
talania [fr.]. dinaintea Sfintei Sfintelor: $1 catapeteazma bisericii sA
CATALECTIC adj. * Vers grecesc sau latin rupse to doo de sus Dina Jos mewl C) IconoRtas, tlmplA
caruia-i lip;este o silabA la ultimul picior [gr.]. (El 969): Inlauntrul acestei bisertei cu frumoasa-1 catapi-
CATALEPSTE sf. ar teazma ce pare o horbota de marmura (VLAH.) [ngr. xa.rce-
Boala nervoasA caracte- rtsteicp.a].
rizataprin amortireasim-
tarilor si intepenirea to-
s-goet,, *CATAPLASMA (pl.-me) sf. F Pasta deasA in-
tins& pe o pima care se aplicA pe pielea unui
tal& sau partiala a mus- 11111111111111-71 bolnav, oblojeala
chilor, asa cA bolnavul [fr.].
nu poate face nici o mis- Fig. 968. Catalepsie. * CATAPULT I. It
care (El 968) [fr.]. (p1.-te)sn.,'C:ATA-
CATALEPTIC adj. I @ Privitor la catalep- PIATA (pl.-te) sf.
sie ¶ 0 Lovit de catalepsie [fr.). X Masina de raz-
OCATALICI, CAIALIGE sf. pl. Mold. Bucov. @ Pi- boiu de care se ,ktAm4
.Kb-r:
cioroange: SA ma 'nalt pe catalici, SA Ito mindru on cot serveaupopoarele
miot (ALECS4 ; avea catalige parts Ia Pidoare (STAN.) 111 ® vechi spre a a-
Pr. anal. despre picioarele cele lungi ale pasarilor runca pietroaie Fig. 97o. Catapult.
din ordinul picioroangelor: cocostIrcli on lnnglie for $i sageti asupra
catalige... privean nepasatori toed [bg. k a tarja ga. vrajmasuhii (E 970): deodata pornesc taste catapultele
CATALTTIC adj. a Privitor la catalizA [fr.]. eeuitti sa Improaste cn pietre (VLAH.) [fr.].
*CATALIZA. (-cm) vb. tr. .t A descompune, a CATA.R (pl.- arurl) sn. Ar 0 Inflamatiune a unei
modifica prin cataliza [fr.]. membrane mucoase, Insotita adesea de scurgere
*CATALIZA (p1. -se) sf. Lt. Actiunea unor cor- ¶ ® Guturaiu [fr.].
purl care prin singurA prezenta for modifies corn- *CATARACTA (p1.-te) sf. ID CO CAderea apelor
pozitia chimica a altor corpuri, far& ca ele Insesi unui fluviu dintr'un roc malt [ 971): cataracts Nia-
sa fie modificate [fr.]. garei ¶ ® (In stil biblic : apele potopului, porti
*CATALIZAT 9R adj. 5i sm. 2. Se zice despre sau zAgazuri care stavilesc apele ceresti: pr. ext.:
un corp care prin prezenta sa modifie& compo- cataractele cerulta se von deschide pentru lungs... pleats a
zitia altor corpuri, Inlesneste combinarea lor, fruit toamnei timpurii ono.) ¶ ®F Albeata. (la ochi) [fr.].
a fi el Insusi modificat [c at aliz a]. *CATARAL adj. F De natura catarului [fr.].
* CATAL9G (pl.-oose) sn. Carticia, lista pe care CATARAMA, cATARANA (pl. calilltml) sf. 0
se aflA lnscrise in mod metodic numele persoanelor Inel sau dreptunghiu de metal In interiorul cAruia
sau obiecte de aceeasi natura: de carte; de plante; se aflA unul sau mai multe vIrfuri care se Invtr-
gode gcolari, etc. [fr. c a tgi logu e]. tesc In jurul
*CATALOGA (-wane) vb. tr. 0 A face un cata- unei axe si care
log ¶ ® A inscrie lntr'o anumita ordine inteun slujeste sA In-
catalog [fr. catalogue r). cheie o cingA-
OCATAMVIU (p1.-nie, -ne) sn. Bucatli scurta toare, 0 curea,
de lenin (ce se pune de obiceiu subt un butoias, etc. ri 972) ¶
subt o putinicA, etc.): ea-i plan en clitamliu is lem- ® ® La
lik (R.-COD.). strasnic, sdra-
0 CAT4N.A. (p1.-ne) sf. Tr.-Carp. x Soldat, ostas van, in gradul
(In vechea monarhie austro-ungara): scum CO veao eel mai Malt:
a foot sub Ipsilante-Voda, pe vremea Pasvangillor (VLAH.) bitaie Is ~; belie
[ung. k at ona]. Is 'to; prieteni la
OCATANSC, ckruNtsso adj. Tr.-Carp. x De c a- intimi, nedes-
t a n a, ostasesc : vom face din el atil de cusut halne partiti. Fig. 975. Cataracts Nilului Ia Assuan

234
www.dacoromanica.ro
 CATARE sf. 0 Faptul de a cAt.a R cAu- principalA in resedinta Pp iscopa Itt si unde slu- CAT_
TARE ¶ ® der Tinta la capA- je$te de obiceiu episcopul: (M 975
tul tevii unei arme de foe $i C) Biserica cea mai InsemnatA CAT
care serveste spre a ochi : o dintr'o localitate: In lumina limPede

(JP.) ® A Ina la ,
sA-tt mat yawl ochil hartueli si M-
atti, cit... Dusca o area De teavii
a ochi, a lua
la runts: InstrunA lute arcul, pose
digests si o luA la OP.). Fig. 972. CataramS..
a zorilor,
(VLAH.) [ fr.
CATEGORIC adj. 0
DupA dreapta jude-
catA, conform ratiu-
se
].
tnaltit mit de catedrale

CATARG p1.-guri) sn. Mold. nii ¶0 Limpede, IA-

= CATART: sueren vint fringhtile tntinse de ..nri murit, hotArit: rAs-
AVLAH.) [catart +catarga]. punse Drintr'un ref= .0
t CATARGA. (pl.-ge sf. 0 a. 3 GalerA: sostnd (I. -OH.) [ fr .].
cu cAtArgile supt Tarigral (VARL.) ; R.)b la Turd De mares *CATEGORTE sf.
albA, SA-mt tragi ziva la ; SA-int tragi catarga De uscat 0 +++ Ori-ce diviziune
$i noaptea cn tier legal (TOC.) ¶ ® # PedeapsA cu tri- ce mintea, spre a u-
miterea la galere: nice boiarii nice teoiorii for nu se $ura Intelegerea, sta- Fig. 975. Catedrala din Sibiu.
vor oerta Cu catarga san on ocna (PRV.-M13.) ¶ ® Trans. bile$te in lucruri sau
CATARGA, CATARCA, sanie mai mica cu care oamenii in ideile pe care le reprezintA lucrurile; clasifica-
lsi aduc letnne din pAdure In timpul iernii (nc.) rea ideilor: categortile lui Kant ¶ 0 Clasti In care
[gr.-biz. xicrepiov]. se asaz& sau din care fac parte lucrurile de aceea$i
t CATARIG sm. Copilandru: - este dela 15 ant naturA, soiu, spit& [fr.].
out In doAzeci pi dol (PRV.-1.413.) ; vlrsta cittAri- CATEHET our CATIHET.
gului tot In toate on a copilului se Dotriveste CATEHISM (pl.-me) sn. 0 A Invatatura, sub
chili, la 17 ant (CANT.) . forma de intrebari $i rAspunsuri, despre dogma
0 CATARTGA, sm. Olten. BAtr in ver- AleAlthh. crestina $i morala ei ¶ ® nif Carte ce cuprinde
de, om bAtrin Inc& in putere (C)AO.). aceastA. InvAtatura: ~n1 calvinesc ¶ 0 Titlu dat
oCATARIGA2 (p/.-igi) sf. 0 Mo/d. unor carp ce contin o expunere sumarA a unei $ti-
Maram. (BEL) (BRL.) = cATALiaA ¶ pp int,e, sub form& de IntrebAri si rAspunsuri (1.-GIK)
pl. Trans. (An.) X Piftie, rAcituri. [fr.].
t CATARIGTE sf. VIrsta cop ilan- CATEHUMEN sm. A Cel ce se instrue$te spre
drului: cAtArigia, oarea de la 14 ani Dina a fi pregAtit sA. primeascA botezul [ngr.].
(CANT.) [C A tart g]
la 21 se stile t CATELTN, CAITLIN adv. Incet(i$or); cite putin
t CATAROIU sbst. F 0 # Dambla, [a I te+1 in].
apoplexie ¶ ® Mold. Guturaiu ; gripA: CATERGA = OATARGA C)C): 11 oerta on catmint
bietul mare au agiuns a Datimi si el de , In toata vista for (PRVP.).
(ALECEle) [ngr. vrc mpo")]. t-CATERGAR sm. TicAlos, punga$: win nn ~, on
CATART (pl.- curl), -te sn. Grin - vehnvae (ALECS.)
d& mare de lemn sau de fier, de care OCATERTNC (p1.-inoi) sf. Mo/d. .1 Flapetil
s int legate p Inzele unei corabii (A 973) : [rut.].
suind... Dina la wele si vergelele cele mai de CATERISI (-Iseso) vb. tr. riti A destitui, a scoate
sue, on sit stangli...vintrelele (1.-OH.) [ngr. din demnitatea
It-zthev.1. de preot: deo&
CATARTOSI sar CATORTOSI. vre-unul din cleric!
CATASTIF (p/.-te), t CATASTIR (p1. ar Indritzni sti oea- c-)

sn. Condica, registru: la toti

-150,-ihuri) rascA De episoop... 1
rn
din mahalaua Janata an mers agentii cu Fig. 973. sS se caterisesoA
Catart. [ngr.i
catastilele (cm.): ne Berta la catastila niste
Dreturt destul de pipArate (ORIG.) ; In tie -ce zi s000telt st CATT
(PRV.-M13.)

sf.
CATETA
catastise [ngr. )(c4T(:( 3T LKOY1.
(DLVR,) (1)1.4e)
*CATASTISEL (p1. -ale) sn. (7) dim. CATASTW. Una din cele Fig. 976. C. C. Catete.
doualaturicare
¶ ®3 Om Codicil: awes ce an saris mai De nrmA, se formeazA unghiul drept Intr'un triun-
chlamit san Male! (.svAlo.). ghiu dreptunghiu (La 976)
CATASTROFA p1. -to) st. 0 Nenorocire gro- [fr.].
zavA, intImplare jalnic5. ¶ ® SfIrsit nenorocit, CATETER (p1. -re) sn.
moarte tragicA ¶ ® D DesnodAmintul, sfir$itul SondA pentru basica udului
jalnic al unei tragedii [fr.]. a 977) [fr.].
t CATATRICSI (-toseso vb. tr. A persecuta: (tacit CATETOMETRU (p1.
ar 11 lost vreodatA opozant, Inte)eg sA fie catatriosit (ALECS.) -tre) sn. >g Instrument care
[ngr. viit. < %wcazpixcu].
1(fAta zp ii;10 serveste sA mAsoare cu pre-
CATATVRA our cAuTATURA. ciziune mici distante ver-
CATATIME sf. Cantitate, multime: o ne- ticale ("g 978) [fr.]. Fig. 977. Fig. 978.
masuratit de grill (BALC.) [c I t + multime, sub CATEF'EA s j. ta S to f a de Catetere. Catetometru.
influenta lui can tit a t e]. mAtase, de bumbac sau de
CATAVASIE sf. ,,,y CIntare bisericiascA despre lino. a cArei fat& e acoperitA Cu un par scurt $i des;
coborlrea MIntuitorului In iad [gr. xasaPciatc]. (D: streourii, Drintre genele at de .0, donli writ. (DLVR.)
CATAVASIER (pl.-re) sn. red Carte biseri- [ .]
ceascA In care se cuprind cintArile numite c a- CATIFELAT adj. Cc seamantl. cu c a t if eaua,
tavasii.
CATCAUN pp- CAP-
moale $i neted cum e catifeaua: zorelele inceDeau sa-st
Odic* florile (D.-EAMF.)
cAlm CATIFELTU adj. e In felul c a tif e le i:
CATEDRA (p1.-re) nig mart negrt, catifelli (ALEC'S.) .
sf. Ii 0 Tribuna, scaun CATIFELVTA (pl. -nte) sf. 0 dim. CATHEA ¶
mai ridicat ce o- 0 Plant& cu flori violete sau albastre, p&tate cu
cupA un profesor alb si galben, ale cAror petale seam&n& .1a pipAit
Intr'o $coala $i de cu catifeaua; numitA $i trei-frati-patatt", pan-
unde face lectia sea", panselut,A", etc. (Viola tricolor) (in 979,
974) ¶ ® Functiu- Fig. 974. Catedra.
980).
nea, postul depro- CATIGORIE sf. =-0ATEGORIE ¶ ® DefAl-
fesor [lat.]. mare, calomnie: si Maria Ta at oreznt boats solute esti-
CATEDRALA. (p1. -le) sf. as& (D Biserica gorii P (4)1..) [ngr.].
235
www.dacoromanica.ro
CAT- CATIGOBIST (-ism) vb. tr. A defilima, a ca- CATIR sm., CATINCA (pl. -ce) sf. nt 0 Animal
rc mamifer infecund, corci-
CAT tura de magar si iapA;
capul seaman& cu al ma-
garului, cu urechile ceva
mai scurte; gitul e scurt
si greabanul adincit; co-
pitele sint marl, dar
aduc cu ale magarului;
animalul acesta, deli
foarte incittratnic, aduce
mart foloase In locurile
muntoase (J 984): obici- Fig. 984. Catir.
4-?-7 A nnia a& calareasca prin one
Pe o muecoaie Ban catircA (oom) ¶ ® Spinare de call!,
Fig. 979. Caffein la Fig. 980. defect al conformatiunii calului (nbrnit sf sp1-
cultivailt. Catifeluta. flare de crap") care are spinarea convex& si sdrun-
lomnia: Uri nici no temein, sti catigcriseetl astiel pe o cina (carte mult pe cAlAreti ¶ ® De rasa ames-
tecata, corciturb. Etc.].
prietenti SCAR.) [ngr.]. CATOD sm. ,v1 Polul negativ al unei pile elec-
CATIHET sm. g Cel ce Invath pe scolari cate- trice ; numit ci electrcd negativ" [fr. c a tho d e].
hismul: figura parintelui catlhetn, prolesorul maim de re- CATODIC adj. .* Raze e, fluxul de electn-
ligie (VLAH.) [ngr.). citate negative emis de catcdul unui tub cu gaz
CATIHIS sn. Egt Catehism: spnnean cn ochil in- extra') de rarefiat [fr.].
chief cele saute thine din ~n1 eel mare me.) [ngr.]. CATOLIC I. adj. mit Care apartine religiunii
CATIHISI (-isesc) vb. tr. ad A Invata pe cineva crestine apusene al easel sef spiritual e Papa;
dogmele religiunii crestine; pr. ext.a cunosc1nd F: e mai dectt papa.
numai pe leful sin imediat... care-I catehisise (L-01-1.) [ngr. Z. sm. Persoana ce profeseazA aceasta religiu-
viit. XaVrIXEC(t) < ')CaTne.81. ne [fr.].
0 CAT1T4N R
CATELIN. CATOLICISM sbst. lid Religiunea catolica
*CATILIN.4RA (p1.-ere) sf. ®,0° Fie-care din [fr.].
cele patru cuvintari ale lui Cicerone impotriva lui CATOPTRICA sf. 15 Partea fizicei care stu-
Catilina 11 C) Czi Discurs vehement si agresiv diaza efectele rcsfringerii luminii [fr.].
[fr.]. CATORTCST, 0 CATARTOS/ (-onto) vb. tr. A
CATIME sf. Cantitate [c ft]. izbuti: n'o catorlosit sa ma scosta din minle (ALECS. [ngr.
CATINA (p1.-ne) sf. O Arbust spinos, cu viit. xcecorA(Loto< xismop66vo)].
flori purpurii, care creste cultivat sau spontan, pe t CATFIA Pr CAME.
]Mgt garduri; produce niste bobite rosii si lung/t- CATFLAFVSE sf. pl. F Calabalic, lucrusoare,
rete, atravitoare ; numit si thtinit-de-garduri", i a.- cele trebuincioase pentru Imbracaminte: 1nttln mei':
chisoara"zaharic ft" , etc. ( Lycium vulg are) : nr- gean carele on ~le ostagilor leseeti (ISP.) ; a-ei lua a-sz
cam din rigor, pe sub bolti de cAtini, printre fnaltele ferige stringe ca]abalicul; a se cam
MK) ¶ ® Arbust spinos, cu frunze albicicase, cu oCA.TRAVIA sf. Bucov. = CATRAN.
flori galbene ruginii, care produce niste bobite CATR4N, OcATR4N sbst. Substanth ritsinoas&
galbene-portoc,alii; creste mai ales pe albia Hurl- neagra, lichida, cu care se ung corabiile, parii,
scindurile, funiile, etc., spre a nu se strica de aria:
I-a tins cu .r din creetet pIna 'n tilpi (1.-011.); (p): a se face
(Ion ei) de Wale, a se Infuria peste natisura [tn.].
CA.TRANT (-linesc) L. vb. tr. 0 A unge cu c a-
t r a n: cauta nova OW de bivol, di le Meanest' gi aA le
aeezi bine re mine (ISP.) ¶ ® ®A inVenina,
a ambit: minca-l-ar foal, ca ne-a cAtrAnit
sufletul te.-zat4F.) ¶ ® (/) A infuria, a M-
arna grozay.
2. vb. refl. CI A se face negru ca
catranul ¶ 0 ® A se intarita peste
masura, a se face foc si path de minie:
se cAtrAni de minie chid vAzu necuviincioass
purtare a baiduculu( SSP.).
o cATBANITA (p1.-te) sf. ® Tr.-Carp.
Fig. 981. Fig. 982. Fig. 983. Chibrit ¶ ® 0/ten. Vasul In care se
°Ulna (alba). Catind-mica. Catind-ro§ie. tine ca tr an pAcornitil. (ze.-veo.)
CORE, Mold. Tr.-Carp. CATRA prep.
for de la poalele rnuntilor; ra.mit si cAtina-alba" O Arata directiunea In spatiu sau Sn
(Hippophae rhamnoides) ([j 981) ¶ ® c4TirrA- timp, spre: mieza-nospte; 0," sear& ¶ o
MICA, frumos arbust cu ilori albe trandafirii, ale Fat& de: se arAta bun gi milostiv toil ¶
carui ramuri verzi pot linlocui hameiul in fabri- ® De a) dinspre, despre, de: de".
catiunea berei; numit si catina-mica" (Myrica- apns; ca Ea-81 apere tars gi pAmtntul sau de
ria germanica) ((g 982) ¶ ® CATINA-RWIE, arbust Wel Stiti Ii acti ei de calla alti vecini (.EL);
originar din Europa rneridionala. care creste prin b) de: irbit de toll ¶ 0 La: vorbe ce le-a
nisipurile de la marginea Hurilor $i e cultivat sir D-zeu calre oamenii cat dintliu tam [lat. Fig. 985.
adesea ca plantb. ornamental& (Tamarix gallica) contra >catra, devenit clitre Catrinla.
(a 983. sub influcnta lui intr. e].
CATINL I. adv. meet, incetinel: umbla ~, ca OCATR1NTA, CATRINTA, cATRINTA (p/.-te) sf.
sit n'o audit imparatul (CRO.). Mold. Bucov. a $ort de ILna purtacatde tgultrmaence
2. adj. (f. CATINTCA) Putin, putintel: env& ce mai deasupra camasii; tot& (El 985): Cu calrinla =Melia
trecn catinica vreme (W.) [c a t eli n, metatezat sub In brIn (1).-ZAMF.1 ; citrinta. tatutit In fir fruinos, 1 se rotuniee
influenta lui I n c e tine 1]. te pe PUIPI (8LV.) [ung. katrinka, katrinca].
CATINELU$ adv. dim. cATINEL. CATVN, Mold. cortni (p1.-ne) sn. Satulet, sat
OCATINGAN adv. Trans. Oaf. a ckriim, 1. mic cu un numar restrins de case: Noaptea s'a Mat pe
CATINT$ (p/.-touri) sn. col. c&mrtiA. Planta- vale ei cAtunu -i adormit (VUul.) [probabil de orig. ilirith,
tiune de catine, multe catine la un loc: gardnrile comp. alb. srb. k a tu n, etc.].
se suprima clod ~al pianist e'a Indeeit (rAr.c.). OCATUNT... = CATANI...
236
www.dacoromanica.ro
 O CATTIR sm. 4 0 0/ten. Trunchiu subtire de copac
ce *amine In pamint dupa ce s'a taiat copacul 111
® Trans. Maram. Copac tInar, cu trunchiul foarte
subtire: nn mai merg mult el clan de un sdravan
CATV§A (pL-0, -SO sf. 0 ai :Pisica.
0 Kri2 Bucatil de lemn Incovoiat la capatul prota-
pului ¶ ®e,^ Bucata de lemn batuta. titre doi co. -
priori la acoperisul unei case, spre a-i Impi6deca sA
se desfaca (sue D.] 850) : clitueele ce lmpreuna capriorii...
mitres° rezistenta la presinnea vintului (PAC.) ¶ 0 4,
Planto. ierbcasa. cu flori resit, cu miros greu
(Ballola nigra) (j 986) ¶ ® pl. Legatura de Her,
de lemn sau de fringhie cu care se prind una de
alts infinite unui arestat, obezi: Ma illara, ma 'Mira,
in elitusi de lemn m'au PUS (PANN) ; Cu picioarele'n butud
$i en minile 'n eatuei (ALEcs.): 1 : slut sublime momentele
clod un popor derma obedele ei catusele tiranlei (cau) [lat.
c a t ta + suf. -u a].
Fig. 986. Ctitu§a.
CATVNICA (p1.-ci)
0 Planta. cu miros aroma- Fig. 987. CAtu§nica.
tic patrunzator, cu flori albe
sau rosietice, pe dino.untru cu puncte rosii; pisicile
o cauta. foarte mult, se tavalese peste ea si o ma-
nine& cu mare pofto.; numito. si iarba-mitei",
mints-mIter, iarba-floccasa" sau iarba-vIntu-
lui" (Nepela caloric() 987) ¶ 0 -sALBATicA=-
VORONIC, VORONICA [C a t u $ a].
nei: 4.1 I
C4TAI inlerj. ImitA strigatul cotofe-
sa prindeti o cotoranti !aura, dui nu
ye mine (ISP.) [Onarl.].
CATA' (pl.-ti sf. t Bat lung cu un
ding la capat, cu care ciobanul prinde
oile de picior E 988): MA bagel la clo-
0a
A sta ,
bani slugs, imi deterti , gluga
umbla au meta, a cauta so.
a nu se uini din
(ALECS..P.) ;
Snsele 1
Ice, a sta ca In-
fipt Intr'un loc; a so MIN ee pe capul cuiva,
a se tinca scaiu de cineva, staruind din
0 ty
;
CATEA (pl.-tete) sf. 0 7.1k Partea femeiasch. a CAT-
ctinelui ; 6: cSteaua, de prink tel mate Weil fera och1;
s: ye ass de name (CM), pe a$a vreme rea ¶ 0 cy f CAU
(ROT.). Femeie desfrinata. si nerusinata: ce mai vrei, nern-
11 sinaia P (ULAN.) ¶ ® C3 A da qua, a parui, a da o Om
ruiala: si-i mai dare ...Ala de credeai cA se pierde prin mil -
nile for tiara ¶ 0 cateaua,un dant ttir6nesc WIP.1 (PAIAF.)
[lat. eatalla].
,
CATEL (p /Her) stn. C) 7.t Cline mic,ipuiu de
cline, cline de curind rids-
cut; F our cu cu purcel,
cu tot calaballcul, cu tot
ce are, cu toti ai casei ;
q0k4II11P
1-sWir
n'are nici nici purcel. n'are
pe nimeni, e fat% familie,
faro. copii ¶ 0 ® Lingusi- Fig' 99°.
Cgtelui-ptimintului.
for josnic ¶ (7) Puiu
- do lop, de urn, de vulue ¶ 0 INZ
de flail salbatecii:
cAnuiL-pABMITuLui, animal mamifer, din or-
dinul rozatoarelor, care traeste sub pamint un-
de-si sopa galerii, foarte complicate; corpul lui,
ce seamana cu al cIrtitei, e greoiu ; capul e mare,
n'are urechi, lar ochii, ascunsi sub piele, nu se
vad de loc (Spalox typhlus) ([_i 990)1 0 *Larva
albinei ¶ 0 4 1:1L-FRA8rNILOR = almaac-DE-TvaBA
11 0 Unul din firele din care e alcatuita capa.-
tins de usturoiu ¶ ® Ban. Parte dintr'un scul
sau motco., aleStuito. din 60 de fire sau 20 de
verbe" cube.) ¶ ® Ban, K6 Fie-care din stilpii sau
furcile casei aim) ¶ O f = mAsEA ® d ¶ " p1.
Bubulite mici ce se formeaza in jurul unui bu-
boiu ¶ 0 F cAnt-DE-TpRBA, niste basicute mici,
ca spuzeala, ce se formeaza sub limbo. [lat. c a-
t 6 11 u s] .
CATELANDRU sm. 0 7.k Catel maricel:
Vre-o duetted de catelandri care pares° pe la mandre
(roc.) ¶ ® 7Ak Puiu maricel al unei flare: eel din
urmA put at vulpii se !Muse catelandri (ISP.) ¶ ® ® 0/ten.
Copilandru.
CATELT (-elesc) vb. refl. 0 74. A sP Impreuna
(tomb. de ctini) ¶ C) Mold. cisme.), A se Intinde, a se
!multi (vorb. de buruieni)11 ®F® A se Impuia,
a se propaga (vorb. de bube): nisle bnbute cart ne-
lncetat se inmultesc si se cAtelesc (MAR.) [C a t e I].
CATELTJ sm. dim. cAm.
CA.TELT.,JA pl.-se) s/. dim. CATEA am o
alba ii tot chimul aleazga (00R.) (ghicitoare despre
coast; ").
CATIE = cATurE: o "1 de argint cu llori suflate In

adv.
am (ISP.) [ngr. xoecCi].
t CATTINT (p1.-ne sn. Strachina. [lat. c at In u m].
o CATINA (p1.-ne) sf. Trans. (vie.) Covato., troacti
de pline [c a I In].
CA.TTJTE sf. Alumatoare,r_vas deme-
rasputeri [a c a t a]. ta] In care se pun
CATA' p1. -to sf. F (D Guro. Tea, carbuni $i tarniie,
supara.toare, cicalitoare: nn-ti mai taco cafe sau alte aromate,
¶ ® Persoana rea $i cicalitoare, careia nu-i pentru afumat In caso.
mai tace gura ¶ 0 Procuror [c a ta 1]. (j 991): abia time in
CATAQN sm. F Pored. a Grecilor: mina ctitula en jaratee
nu-mi mai lament de ..al eel (le dascal, lua-l-ar (on.) IC ft t 1 el.
natildtlicele (ALECS.), CATULETA (pl.
CATAR.4. (cater) vb. refl. 0 A se. sui -te) Sf. = CASOLCTA :
acatindu-se cu mlinile si cu picioarele; a In dulcea atmosierti de Fig. 99r. CStuie
se sui gap's: cittlirindn-se de eleil de pieta ca plants aromate Ce and tMengstiree Tigane,ti).
pisicile use.) ¶ C) ;
A se Inalta (verb. de Fig. 988.
plante acatindu-se de un sprijin sau In- Cap.
In catnlete grin colturi
aninate (ALacs.) [c as o let 8., influentat de c -
fasurIndu-se pe tulpina altor plante: se catarg stir- t u i e].
eurile verzi ale zorelelor tom) [a Co. t a]. CATJAsf. Mold. Bucov.GogoritA. (cu care se sperie
CATAF1ATOARE (p1. -re s/. 0 = 61110- copiii): N vor tame de tine ca copiii de mina (Aunts.); 11 spark)
NOAIE (-BEACIRA) 1 0 = SCORTAR ¶ 0 pl. = acATA- di vine borza, ca vine caua sau ca. vine lupul sti-1 manlnee
WARE le t re]. !vim [rut. k a v a].
CATARI = cATAR4. C CAUACIU sm. Trans. Maram. = covacru.
CATAUN= CATAQN.
CATAVICA sf. 0 Mold. Bucov.
teica: ce irumoasti ., am sit fa° ne-
s Scur-
CATJC1 (pl.-ea) sn. 0 /ten. Ban.
Trans. = clivs 0 C.) (j 992) [lat.
caucus].
r
vestal mele din blana lstui vnlpoiu CAUC5 (p1.-ce) sn. .9. 0 CS-
¶ ® m Mistrie mica de
(CRG.) ciu16. inalta de postav, de plsla
care se serveste zidarul (n] sau de piele de miel, cu fundul
989) ¶ 0 Olten. Oala de ma-, Fig. 989. Cataveicli. mai lat, purtata °clinical% de bo- Fig. 99z. Cauc.
rime mijlocie [ C) <rut.; pen- ieri, de boierina$i $i de slugile
tru ® comp. srb. big. ka c a oala. ]. boieresti () j 994), mai tlrziu de negutatori $1
237
www.dacoromanica.ro
CAU- In urma de calugari 5i calugh.rite: pe ochi, ea CA.UW (-usage) vb. tr. Trans. si refl. A (set
CAUto, nu fie cnnosent de slugile curtil (M.) ; Intani nn zpaci, a (se buimaci: de la o vreme a'o inc&Izit gi
eras, fi dAdu vegmintele eis1-1 la rasa si ul lut (DLVR.) e'o clusit de cap (cant.).
1-1 0 Un fel de conciu pe care-1 poarta femeile din CAUTA cant), CATS ( cat) 1,
unele regiuni ale tarii: nevestele gi-au vb. tr. @ A umbla sa afle, sa
tnflit 51 un tel de mAnAstireec, De care-1 gaseasca ceva pierdut sau ra-
ampere tulpanul (IRO.) [ te. ]. tacit: tmi Gaut plIftria; (: tine
*CAUCAZIAN 1. adi . 9 Din Cau- cauta. gaseste, a) tine starue$te, Fig. 998. Caugel.
cazia, a locuitorilor din Caucazia; izbu te$te b) eine lucreaza. ago-
nise$te ; 0;: cautii zlua de ieri, cauta far& sa $tie ce,
A cauta un lucru ce nu se poate gasi; sw-AC, wet,
PAPURA ¶ 0 A umbla sa gaseasca pe cineva: a's
due sa-1 caute De frate-sAu ¶ 0 A umbla dupa ceva,
a se sili sa afle. sa capete sau sa descopere ceva:
0 sieibd; sA se Insoare; bAtaie; ceartit; so-
lutiunea unsi probleme ¶ 0 A scotoci: prin buzu-
nare ¶ 0 A incerca, a se sili: sA scape; con-
stiinta lui vinovatit anti sit se apere (VLA1.1.) ¶ ® A cerceta
un bolnav $i a-1 ingriji: cants bolnavii din sat si mln-
glia ye Silia01 (ODOB.) ¶ ® A ingriji, a administra: 1si
multi singur mosia ¶ ® A Linea seama, a lua In consi-
(PANNI ¶ ® A
deratie: Nu-1 °Mita chipul, nu-1 c- A uta anti
Fig. 993. B. Arbore de cauciuc. - veni intr'un loc (cu intentiuni bune sau rele), a se
B, Extragerea cauciucului. Fig. 994. C. Cauc. duce Intr'un loc spre a face ceva: n'al ce ee In ease
mea ¶ @ A-si indrepta privirile spre a vedea sau
rod 1, rasa alba. (care se presupune ca se trage cerceta ceva, a privi, a se uita: and o ellutai, era cn
din Caucaz . ochii scaldati In lacrilmi (ISP. ) ; so-CAL.
2. sm., CAUCAZIMA (p1.-ne) sf. Locuitor (locui- 2. vb. intr. O A privi, a-si Indrepta privirile,
toare) din Caucazia [fr.]. a se uita: copllul, chidu-1 botezi, trebue sa caute cu
CAUCITIC (pl. -ucuri sn.'] Substanta Salida, late mita risarit (PRV.-MB.) ; cAtA Inter, parte si Intealta
elastica, extras& din sucul laptos al unui mare Q i nu vAzu nicairi lumina UM/ ¶ 0 A Linea seama, a
numar de vegetale din thrile tropicale ( 993); lua In consideratie: nu caut la vet; Judeciltorli ... as
numil si gurna elastica" [fr.]. nu-1 cants old e sante, ci aft-1 iudece De dreptate (pay.-ms.);
CAUDAL adj. CD De la coada, ce tine de coada 11 on shit en de blind si eft egti de Wring., nu-t1 cant, te
0 s4/0 arisiossa a, aceea cu care se termina coada cotonogescl (CAR.) ¶ 0 A se Ingriji, a avea grija: de
pe$tilor fr.]. a-si urma drumul, far& a se
cast; a-ei .-. de drum,
*CAUDTN adj. C) Panne sgr P. 1ST. ¶ 0 A ocupa de altii sau de altele; a-gi de treabit, a sta
A trace sub furcile ..a, a suporta niste condilduni de-o parte, fara a se amesteca in treburile altora
umilitoare: In toga, plIngIni de rusine, I-ong trace sub ¶ 0 la (sau Inl stele, In anti, a umbla sa ghi-
bird ...13 (cogs.) [lg.]. cease& norocul cuiva prin cercetarea stelelor, prin
0C4ULA., CAVLA (231.-1e) sf. Trans. Bucov. Plu- mezarea cartilor de joc.
t& mica ce serveste ca pod umblator: a gait aici j. vb. refl. A se ingriji (vorb. de un bolnav), a-5i
o feta romAncA care 1-a trecnt on walla (pes.e Nistru) vedea de sanatate: s'a citutat on doctori gi Cu babe, der
(ORIG.) . nimic nu 1-a folosit; F: ai dreptate, numal nu te cauti,
0 C.4.UNA (p1.-ne) sf. Ban. (ma.)
gaura pe unde se intra In ocna [srb. kav na<
x Gura ocnei, se zice, in ironie, cuiva care se plinge de o nedrep-
tate (trite° chestiune de putina. importanta).
germ. Kau e]. 4. vb. unipers. ceNuTA (mai adesea cats , trebue:
OCAUNT (caun) vb. intr. 0 /ten. corm.) A schelalai catA sA-I asculti, dacA-ti porunceste ceva [lat. *C a u -
dupa iepure (vorb. de copoiu). tare< c a u t u s; forma cats a rezultat din
'CAUSTIC adj. 0 Care arde, roade, manInca :
Ct cauta < caot a. intocmai ca arm < filureca].
goad a ¶ ® (P3 Muscator, sa- CAUTARE sf. 0 Faptul de a c a u t a ¶ C)Tre-
tiric [fr.]. cere, cerere (de a fi cumparat): meseria aceasta nu
"CAUSTICITATEsi. ® In- mai are (Isr.) ¶ O Ingrijire: a bolnavilor ¶ 0 Pri-
su$irea substantelor caustice vire, cautatura ¶ CD # Revista trupelor.
¶ 0 (r) Vorbire lntepatoare, Fig. 995. Cans. CAUTATQR, 0 cATATort 4. adj. verb. cA(tT TA.
mu$catoare [fr.]. Care cauta.
CAV$ (pl. -se) sn. 0 Lin-
gura mare de lemn cu coada
2. sm. Cel ce cauta: -
de lucru; 0. la stele.
3. cAuTAT0ARE, coTAToARE sf. Trans. Oglinc15'
foarte scurta, cu care se din zori de al.- nu s'a mai miscat de la citutAtoare (sty.).
scoate Mins sau graunt,e CAUTATI/RA (pl. -turi) sf. Privire, ochire:
din sac ( ,_] 995) : clad le car s'a pitrut cA vede In ochii nsierului o se. suspectA de hot
I
an de Mina on o mind de care care DIndeste (VLAH.) ; mai aruncilm... o tte
(Nmea.); Mold. (9: vine Dragus la jalnicit Byre munt11 Neamtului (cao.) [C a G-
vine vremea st-mi ceara I a]. (c>,
ajutor, vine timpul sa aiba *CAUTER (p1.-era) sn. F Q Ori-ce
nevoie de mine ¶ ® Lingura substant& care, aplicat& pe piele, pro-
pro-
mare de lemn cu coada lun- duce efectul unei arsuri ¶ (D Ranh. arti-
gb.,si de diferite forme, ficiala produce pe brat sau pe picior
cu care se bea spa la izvor pentru a produce o scurgere de puroiu ¶
( 996): trebuia ... sit bean cu 0 Instrument de chirurgie, de diferite
~ul din butoiul companiei (LUNG.) forme, cu care se cauterizeaza (
¶ ® Lingura mare, cu coada 999) [Cr.].
lunga, cu care se toarna vi- Fig. 996. Fig. 997. *CATJTERIZA Hue) vb. tr. I A arde
nul din pritoach In cad& ( Cause earnea Cu o substanta caustic& sau cu
997 ¶ ® Q = CANCIQG ¶ 0 de izvor. un fier inro$it in foc [fr.].
Lopatica cu care se scoate "CAUTERIZARE,*CAITTERIZAII VN)E Fig. 999.
apa intrata In luntre; numith. sirascol", ispol" sj.." Faptul de a c a u t e r i z a [fr.]. Cautere.
sau scofita" ¶ ® 1 Ciutura de la roata morii CAUTIVNE sf. tol O Garantie,
de spit, numita si eupa." sau ,.blid" : spa cede cheza$ie ¶ ® Persoana care da o garantie, chezas;
eu rePegiune in si le InvIrteste (los.) [comp. poi. eupus la in care nu se poate avea Incredere, care
kouszl. da de banuit [fr.].
CAU§EL (pl.-ale) sn dim. CAV$ @ (,(E 998). CAUZA. (-zez vb. tr. A pricinui, a fi pricina [fr.].
238
www.dacoromanica.ro
 *C.INUZA pl.-ze) sf. O Ceca ce face s71 se produ- CAVAS PP" CAN= . CAU-
ca. sa se intimple. sa lie ceva ¶ ® Pricina ; motiv: *CAVATINA p1.-ne) sf. Arie usoara Inteo
din ca, din pricina ca, pentru ea, fiindea ¶ Ora opera, cintata de o singurli voce [it.]. CAZ
Proces: a pleda a ; a scoate din v. ¶ 0 Interes: a CAVAZ, eAvas sm. Agent de poliiie, jandarm
face comund cu cineva. a-si uni interesele cu ale al- (in Turcia 01 1002 : ne date cavazul turc al Ink
tuia, a se uni cu cineva [lat.]. nastirii ca sa ne petreacd IBOL.) ; nu se spe-
CAUZAL adj. fa Care tine de o cauza, care cie ale! de cavasi nici de capugii (1.-GH.)
arata o cauza: propoziti(un e ...A [fr.]. [tc.].
CAUZALITATE sf. 0 Actiunea efectiva a t CAVAZ-BA4 sm. ; Seful gar-
unci cauze, modul cum lucreaza o cauza ¶ ® Ra- zii domnesti care pazea dinaintea
portul Intre cauza si elect [fr.]. u$ii camerei Domnului L. 1003)
CAUZA§ sm. (9 Care apartme aceluimi partid, [tc.].
partas: pricinas ¶ ® F Conspirator, complotist: CAVERNA p1.-ne) sf. 0 Ca.
ce sinteti d-voastra, ma rog P ...vagabonz)... zavragii... eau-
zasi ? (CAR.) [c auza + suf. -a $].
Pesterd ¶ 0 /
Gol ce se formeath
Inteun organ In urma unor anu-
CAUZATTV adj. De cauza, cal e arata cauza [fr.]. mite boale : cavernele plamlnilor la
CAVAF sin. e Cizmar care lucreaza incalta- ftizici [fr.].
minte ordinara, grosolana: se zilreau vre-o woe, cinci- CAVERNOS adj. 0 4_1.,Plin de
sprezece Invelisuri... sub care locuiau cltiva (1.-Gil:) [tc.]. petteri, de gauri scobite in munti
CAVAFIE sf. O® Meseria eavafului ¶ 0 ® Voce cavernoasA, voce groasii
0 Atelieru I sau pravalia cava- $i Intunecata, ea si clnd ar rasuna Fig. 1003.
lulu i dintr'o pestera [fr.]. Cavaz-ba§a.
CAVAL (p1.-ale) sn. J Fluier cio-
banesc lung de aproape un metro
CAVILA (p1.-te) sf. Cuiu de 3
her sau de lemn de care se leaga. parimele [it.].
1000 : era si vinator si cioban 1... cIntilret CAVITATE sf. Gaunositura, gaura. groapa.,
cu ~111 ''COB) [ Lo.]. loc &mos intr'un corp solid [fr.].
CAVALARTE 1W- CAVAIZRIE 2 CAVIRGTC sbst 44 Varietate de of din Dobro-
[ngr.]. gea, cu lina roscata, negricioasa si carnea foarte
CAVALCADA. 'p1. -dc) s/. 0 Plim - gustoasa [tc. kyvyrgyk].
bare lacuta de mai multe persoane c4- "CAVOU (pt.-our! sn. Con-
tare: aceste cavalcade a domnitei cu curtea- structiune subterana, bon
'nul da ocazie de multe barmen (oocm.) 4i C) servind ca mormint pentru
ceatti de calareti: vazura pe noul domn una sau mai multe persoane
In capul unei cavalcade mirete (BALC.) [ fr.]. ( 1004) [fr. cav eau].
CAVALR sm. 0 Mobil care avea *CAZ (pl. cazuri Vt. C) In-
profesiunea armelor; in evul mediu, timplare, Imprejurare, on -ce
membru al unui ordin religios si s'a Intimplat sau se poate
militar: s'a 'mbracat In zale loch cavalerii lntlrnpla: nn neprevazut; In
de la Malta (Emma ¶ ® ratacitor, nobil Fig. Iwo. tot 11, In on -ce vv. on -ce ar ti,
care cutreera lumea sub pretextul Cavale. on -ce s'ar intImpla; In .,(111) Fig. wog. Cavou.
de a ocroti doamnele si de a apara chid, data s'ar intimpla; a lace
pe cei asupriti ¶ 0 Titlu de nobleta inferior ba- .. (de ceva), a pune pret (pe ceva); a Linea prea mult
ronului ¶ Ott Persoana decorata cu treapta cea seama) de ceva ¶ C) Prilej: de urmarire ; de
mai de jos a unui ordin: al ordinului Coroana Roma- dlvort ¶ 0 A de conotlinta, greutate ce se ive$te
niei; al Legiunii de onoare ¶ O Domn ce insoteste cu privire la un lucru pe care-1 inglidue sau .11
n dnamna la o preumblare, ce o serve to la o pe- opreste biserica in anumite Imprejurari ¶ 0 Individ
trecere. cu care danseaza, etc.; pa- ONO .RE ¶ 0 F atins de boala, cind bintue sub forma de epidemic. :
vv. de Industrie. pungas [fr.]. eau constatat &IA ..curt de holes ¶ 0 co Fie-care din
CAVALERESC adj. De c a v a l e r, privitor diferitele terminatiuni pe care le iau substantivele
la tin cavaler: era un caracter independent 11 A.. (I.-on.); $i adjectivefe, sau formele sub care se prezmta
purtare cavalereasca TIT C NVCAVALERZSC. pronumele spre a arata rolul pe care-1 joaca In
"CAVALEFLETE adv. Cann can P facindu-mi propozitiune [fr.].
loc printre dame cam v. (NEGR.) '1111 C NvcAvALERvsTE. CAZA (cazez vb. tr. 0 A aseza intr'un loc, a
CAVALRIE, sf. A Oaste calareata, calarime: instala ¶ 0 A capatui [fr.].
outer de -1001) [rus. < it.].
CAVALERTE2, C)CAVALARIE St. -
*CAZA (pl. -ze) sf. 0 Desparlitura (Inteo cutie,
etc.) ¶ 0 g = cAsA © [fr.].
* Deeuratie: i se da deosebitft chute, CAZAC sm. 0 0 Locuitor din stepele de [la
cum slut cavaleriile (C..RAD.); ea an lie mo- SE. Rusiei ¶ 0 X Corp de cavalerie ce se recruta
m!! ou cavalarli, c'atunci e ran (JIP.) [it.]. din aceasta populatiune ( 1005) ¶ 0 Sbir,
1440 1800 1890
1812 1840 1860 '1890
f
A
Or
- OM

Fig. was. Cazaci.

Fig. rooi. Ofiter roman
de cavalerie (1850).
CAVALERIST sm. X Soldat sau ofitet de ca-
valerie, calaras [rus.,.
*CAVALIN adj. 7,. De cal, privitor la cai:
rasa .1 [it.].
Fig. WOG. agent de politie: ce to apucase as asmuti cazacii asupra
Cavaz grec. noastriP (ALEC8.) 0 Trans. 0 VIntul ce bate de la
rasarit (dinspre Cara Cazacilor) [rus.].
CAZACA (p1. -ce) si. CD (1) Manta cu mined
largi ¶ 0 Bluth de matase. de o coloare batatoare
la ochi, pe care o poarta jocheii la curse ( 1006)
[fr. casaque].
239
www.dacoromanica.ro
cAz- CAZA.C3C 1. adj. D. C a z a c i, privitorl la
Cazaci.
CE 2. cAzAcF4scA sf. Mold. Bucov. Dant popular ce
se pac& plecat pe vine: oelelalte Jamul,
brini; sirba, azilceasca... se mai amestecA,
118 mai schimbit duel locuri (vtalla
CAZACSTE adv. In felul C a-
zacilor: gamanul mince (Oom.).
CAZACLIE sf. A Caciulk caza-
ceasca, de hirsie neagrk, cu fundul
de postav alb [c azacli u].
CAZACLTU SM. tatr 0 Negustor
rus care facea comert de vinuri Intre
Moldova 5i Rusia ¶ 0 Negustor ro-
man care aducea blanuri din Rusia: Fig. to )6.
de-atunici incepnse cazacliii sit educa... scum-
pale blani din Kozo (0000.) [to. kazakli cazar.esc"] .
CAZ4N, cAzAN p/.-oe sn. nrm @ Caldare
mare, vas mare de arama In
care se fierbe ceva ( 1007):
de rule; ai dat no ...mare si al luat
o citldare artti.) ¶ ® Partea din-
tr'o locomotiva in care fierbe
apa, ai caret vapori cons.ti-
tue forta motrice a masinii
¶C) Aparat pentru facerea ra-
chiului, alambic [to.]. Fig. io37. Cazan.
CAZANARIE sf. 0 Locul
dintr'o zalhana unde se topeste seul In cazane
¶ ® Locul unde se afla instalat cazanul pentru
facerea rachiului.
cAzA.NpL pl. -eie sq. dirn. ChZVI.
CAZANGERTE sj. t 0 Meseria sau ne-
gotul cazangiului 1 0 Mtrfurile fabricate
de cazangiu.
CAZANGIU stn. (I) t Cel ce face sau vinde
cazane [to.].
CAZANIE sf. frri 0 Predicl.: Papa, ltorciad de la
botejune, Toata de rost cazanla spune (BD. -DEL.)
continlnd predict bazate pe cite un text din evan-
ghelie: cazoniiie lot corezi 11 0 (f) Povestire lunga 5i
plicticoasa: ea lasitm p3 Boroboatit sit spuie is cazanil cit
VS vol MO [VS1.] .
0 CAZANE4LA. sf. 0 /ten. (c(t,u*.) 0 Negraala de
de pe fundul ars al cazanului 11 ®= CAZANIT.
0 GAZA NTT (p/.-itort) sn. Vara). cazanul ui,
darea ce se plate5te pentu rachiul fabricat: coin
o sa plateasch tuicarii airul ~WU/ ? KU.,
04CAZA. NITA (p/.-0) sf. Ban. cuue.) backperea
In care e instalat pe cuptor cazahul de fa-
bricat rachiul.
CAZ4RMA. (p/. cazarmi) St. X C) ClAdire care
serveste de locuinp. trupelor ¶ ® Toti soldatii
dintr'o astfel de clkdire [rue.].
CAZATOR adj. 0 Care cadel ® Stele cizh-
toare, m,teori luminosi atribuiti inflamatiunii bi-
lizilor ce traversean atm3sfera.
CAZATVRA. (p1.-tari) sf. 0 Faptul de a c a -
d e a, cadere ¶ ® Cask. darapkaatk ¶ 0 Om bk.-
trin 5i prkpAdit: at nenorocit si oizaturile jests de bi-
trial (cm) ¶ CD, 74Vitii slab& ¶ ® Bucov. * Locul din
padure unde se ail& mai multi c3paci ckzuti la pa-
mint (MAR.).
*CAZEPIA sf. R Substantk alburninoidl care
existajin lapte 51 se poate coagula, formind partea
esentiala din brinzeturi [fr.].
CAZEM4.TAj(p/.-ate) sf. X Bolts skpata sub
Fig. xo38. Interiorul unei cazemate.
plimint spre a servi de adkpost contra gloaatelor
$i tunurilor ( 1033) [fr.].
*CAZIER (pl.-re) sn. 0 Mobil& cu mai multe
sertare sau despartituri pentr 1 clasat dosare, note
de nauzick, etc. ( 1009 ¶ ® It ^O Wider, totali-
www.dacoromanica.ro
tatea iniemakrilor luate d. justitie cu privire la
antecedentele unui individ [fr.].
*CAZIN9 PP- CAM 0).
CA.ZNIA (pl.-male) sf. 0 Un fel
de lopata de tier, cu coada de
lemn, care serveste la sapat san-
turi, etc. (Mold. hlrler) ( 1010):
numai din douA cazmale, mass °Have ch-
rhmizi, cit pates omal sA intro (ISP.1 g( 0
Mold. TINA.cop unit taiau ghista cu
cazmaiele Imo.) [to.].
C4IZNA p1. -ne sj. 0 Chinuirea,
muncirea unui vinovat spre a-1
face sk-si mkrturiseasell vina: n
bagara Is pusaltrie sore a fi pus Is ma-
Cazaca. ne ((SP.) ¶ O Pedeapsa grozavk .Cazier
trupeasca la care erau supusi mar-74.de1333
muzica.
Unit ¶ 0 Chin, tortura, supliciu:
era sa vA porunceso a supune la cazne fioroase
pe toate femsile (CAR.) ¶ 0 Truda, osteneala
mare. munck. grozava [vsl. kazn I].
CAZNI (-nese 1. vb. tr. A supune
la munci groaznice, a chinui, a tortura:
codrii si drumurile implinate de °ate de hoti cars
)sfuieu si cazneau (1.-(014.
2. vb. ref 1. 0 A se chinui ¶ C) A. avea -4.
multa truda; a se trudi mult, a se sin
din rasputeri: (Move pletre stirbite de pe
care se amens carturarii sit sliabiseascit tale
trecutit 0.-1310 [c a z n a]. Fig. cow.
CAZON adj. A De cazarma, ce apar- Cazma.
tine cazarmei: manta A, Clia313 (spre
deosebire de cele confertionate cu banii proprii ai
soldatului, 5i cu infkti5are sau de calitate mai
bunk); doer eves cal , al era in cllarasi on schimhul (SA133
[probabil alterat din cazar m rt].
' CAZANIE sf. X De re, = CAZON: si-a descIltat
= tviAtia.
ciubotele grele de
¶ 0 Carte CA.ZUALTSM sbst. ++.1. Doctrine care atribue
IntImplarti cauzele $i ordinea in care se urmea-
zk evenimentele [fr.].
*CAZUIST sm. mi Teolog care decide dark un
lucru e Ingaduit sau aprit de morala cre5tink [fr.].
*CAZUISTICA. sf. A Partea teologiei morale
care trateazk despre cazurile de constiintk [0%].
CAZUT adj. 0 p. criDE& ¶ 0 ® Cuveuit.
CE 1. adj. qi pron. inter. invar. 0 Care? care
luau? carte aitesti P fel de om e P s'a Iutim3lat P
-am avut si --am pierdlt P ¶ ® In exclanntiuni:
... prostiel de -act, ca inter). de mirare, de suparare:
nu-ti place P ¶ C) Precedat de o prep.: despre
e vorba P clad aveam on n'aveam si clad am in
n'am an eg (PANN) ¶0 De P pentru P din rare cauzal
de n'ai venit P psatru ". no vrei P uneori cu prep. 0-
misa: n'ai mat P mai fact singe ran ?IUD rai -e...
mi-e..., tot una rni-e: mi-e ma, mi-e alta ;
mi-e prastul, mi-e nebunul ¶ 0 CH, (mai ales in
exclarna(iuni): frumoasa el ... bine tralarn atuncil
Urmat de de: de c3mori n¢ zao ascuuse in sulletele a-
lvLAtte ; F
cestea cinstite de-a, de (-a mai, mai de:
de mai fapturi de oameni am mai vazut I (aLecs.) mai
de poml s'au pus in tinterim I (cm).
2, pron. rel. 0 Lucrul care: .. tie nu-ti place, al,
tete nu-i face; no educe anal, educe cessul ¶ 0 Care:
on mtsurh vet masura, on aceee It se va masura IC) 17n ,
ceva: stoat! oh in creierii lui se petrece an de care nu-si
putea da seams tier.) ¶ 0 Precedat de derv. eel: cal
arela care; cees lucrul care; de asemenea, In le-
gaturk cu tot: tot .., tot lucrul care ¶ 0 Intre cloud
verbe identice: a) en: mai merse mai merse si aiunse
la palaturite Z170.3311Cel usr.i ; b) ceea ce: zmecatica Mon
thou... $1 eh to tit duph dins!!! nee.) ¶ ® Precedat de
wn adv.: indata dupl , a) in inteles temporal:
a venit duph am plant; b) pe ling& a, nu e de ajuns
ca: duph e earn, apoi e si on nasal pe sus OSP.) ¶ 0 Wild:
plat sA vie, am ispravit singur ¶ ® De
sau de ....., de- asses... sau de ..., de
de ale..., CU Cit
...
cu atit...: de = mergeam, de = ma simteam mai usor
(ON.) : o vedea, d'aia doreas'o mai vazit asp.) ITC) Din
de
in .., tot mai mutt: fie-se cea mica din In slabea
si se posomora (ISP.) ¶ @ Cu mare cu mare greu,
de-abia de-abia: tats babel indruga qi ea au mare cite
240
un tus (can.) ¶ © Ennui a) Ws ca.: nu stiu unde se excitanta, analog'. cu cafeaua ( Thea chinensis) CEA-
dose, a numai iata as se tntosrse cu un merisor (ISP.) ; (J 1014 ¶ 0 4 Frunza acestui arbust ¶ 0 2 CEA
b) nurnai; c) abia ¶ @ en pa , cit pe-aci, mai mai: (pl. -iuri) sn. Bautura preparata cu frunza oparita
leaga o saroind mare, mare, cit pe el n'o paata radios In a acestui arbust: Elena pre-
eptnare (CRO.) ¶ © In compunere Cu tie-, oare-, on -, -vs gateste ceatul In sutragerie (CAR.)
s 21E-CE, OGRE -CE, QRI-CE, CEVA. 0 Gustare, la care se pot-
3. conj. t Ci [lat. q u I cl]. tesc levitate, carora li se
CEAt Por CEL. ofera ceaiu, prajituri, me-
CE 421 sau CEEitit ! d cEMAI inter). O Strigatul zeluri, etc.: eram mai multi
cal care se 'ndearana b3ii ca s'apuce la dreapta; adnnati la., la raposatul Tillos
0: foul sloe hits! st altul coal, unul trage la stinga (I.-OH.) ['VS.].
$i altul la dreapta, unul vrea intr'un fel $1 altul CEALA we- CE .°.
Intealt fel: Te dau toate de sminteala $'apuoi hoisa CEALALTA pm- csLA-
'n too de milt! (ALECS411 0 Bon de coal bout de pe LALT.
partea sting& a tlnjelei: argatul mina boil pe din °ea OCEAL1.1.11 adj. Tr.-Carp. Fig. roz4. Ceaiu.
(13.-ALD.). Amagitor, Inselator: oonii
CE &BARE = 0E13411E. mei is mart. ooalat (BRL.) [ung. csal 6].
OCE4Ci (pl. uncurl), CEAC11.11 (p1.-cle) sn., cEixoA 0 CEALH4U ear CEAHLAU.
sf. Tr.-Carp. a Un fel de chipin Malt $i CEA.LMA. (p1. -male) sf. Turban ( 1015, 1016):
tare ce poarta unele trupe (in spec. purttnd pa cap o A, mare cu o semiluna to yin (ALECS.) [tC.1.
In monarhia austro-ungara) (
mei, chimera, ceacurt (DLVR.);
1011):
Cu mica, en
/.1. CEALPAR sm., cgALPARIN sf. WA' = CELPVt.
CE4M (p1.
capeneaga, Cam era Neamtulai drags (VOR1; -muri Vt. Lun-
Malt umbissi to rtndul man 91-mi dat tre mare cu ca-
puscit si °moan ((I( .-Bee.) [ung. r s a k 6]. re se transports
0 CE4.C2 (pl.-curt) sn. Mold. (PAMF.) Fig. EOM greut&ti marl pe
Unealta a plutasilor cu care prind CeaC(At1). Muni $i pe balti
butucii scIpati pe apa ( 1012) [tc.].
[ung. l. t CEAMBUL
OCEACTIE St. Mold. C) Cutitas into (p/.-uiuri , CEAM-
*i prost (rey.-ogo.) ¶ 0 Ciocul, clobantul BUR sn. Fig. 10'5, /016. Cealmale.
scaunului de doage (DAM. [ung. c s a - Navala (in spec. de Mari) cu scopul de a prada:
k 1 y a; coup. Si bg. 6 eig j a]. navalirile ceambururi)or tataresti din Buceac (ORIG.) [rut.
CEA.CIR, adj 0 74, Cu un ochiu af- pot. eambu 1].
b(astru) si cu celatalt negru (sorb. de CEAMPARA ear GEAMPARA.
cal) ¶ ® Sasiu, chiorl$, spanchiu (despre CEAMVR sbst. Lut framintat bine cu pale pen-
om): cn omal nimls 51 ni Ino/pt, act tru tencuitul perettlor (RV.-CRO.): teciorii ascultau ta-
nu-ti va merge bine (von.) ; nt on)litsti pe outi. to umbra zidului de r (SAD.) [te.].
Marian, tea CO OCtlii I P cm.Ec84 [tel. CEANAC, cEntio (pl.-aourt sn. Blid de ;Arafat,
CEACtR1 (p1.-re) sn. 0/ten. (CIALlea ION.) strachina mai mica smaltuita pe dinauntru: t-o
c;;), = MEM. past+ dinainte en nn cesium de tasole (ISP.) [tC.].
10EAC5TRI sm. p/ F3 Un fel de pan- Fi CEANGAU sm. p.- P.M.
taloni largi sau $alvari, mai adesea de tar. CEAON ear CEAUN.
coloare rosie, prelungiti prin tuzluci CEAPA (pl. me) sj. 4 0 Planta erbacee culti-
ping; sub Indoitura genunchiului; Imbracaminte vate pentru bulbul (capatina) ei comestibil (Allium
turoeasca, purtata odinioara Si la noi: boierii eel cepa) C.] 1017); F: nu plateete o defter/al sau nici
marl se imbraosu on roil) cu mesi (I. -OH.) [to.].
CEADIRTLT, CEADIRIU adj. De coloare verde
(ca paiul grlului): tuti3urat tntr'un testemel ceadirtu
(CAR.) ; coliba haiducului cu poturi ceadirti (DLVR.) [to.].
CEAFA (p1. eels) sj. C) ca Partea dindarat a gi-
tului (la om sau la animate : cu Warta data DO
(VLAH.); Ili until& costa de pumni si spatele de ciomege WARN);
F gran la ~, bogat, chiabur; gro3 la cu ceafa
groasa; (2t: chid mt-oin vales costa, rliCiOdatri; a se
atrial la -, a se certa ¶ ® yr= Gitul, umarul, ma-
seaua sau urechea leucii de la car ¶ 0 rim Par-
tea jugului care se sprijineste pe ceafa boilor. nu-
mita si cerbice'' [comp. alb. ghee. 6 a f (a)].
OCEAGAR sbst. C) Trans. cm.) Must de mere
¶ B 0 /ten. Otet slab 11 0 Ban. Zeama din prune
crude; mustul stors din comina dupe ce s'a fa-
cut tuica ¶ ® Ban. Varietate de struguri mici
p acri [c ighi 1'9 .
0 CEAHLAU, cEALHAu sm. Tr.-Carp. 3p = zAa&N.
0 CE.O.INA. (pl.-oe) sf. Mold. tg4 eEkINARTE [rut.] . Fig. /017 Ceapa.. Fig. 1018. Ceapa-cioarei.
CEAINARIE s f. V! Local public unde se bea
ceaiu [c e a i- della cape degerate. nu pretueste nimic, n'are nici o va-
n a]. loare ¶ 0 = BULB ¶ 0 cEaPA-ctoaREP, mica plant&
CEAINIC bulboasa, cu flori galbene; numita $i setnteiuta
(pl.-co sn. Vas (Gagea pratensis) ( 1018);CEAPA-CIOAREV, plan-
In care se pre- t& bulboasa, cu flora albastre; numita ci floarea-
para sau se o- viorelei", zambila" sau zambul" (Muscari co-
pareste ceaiul mosum) (n..1 1019 ;CEAPA-CIO&REIs = BALOSCA;
((a 1013) [rus.]. CEAPA-CIOQREI' = PORIIMBEI;CEAPA-CIOAREI5 =
CEAIR, CEIR Fig. 1013. Ceainice. BRINDO$A - DE - TOAMNA ¶ ® CEAPA - CIOR E ASCAI,
sn. Gimp imprejmuit cu gard, unde past plant& bulboasa, cu flori alburii, originara din Si-
call: call aburda prim ceziruri, tame sbiarii Is Opine beria, cultivata adesea pentru trebuinte culinare;
(ALEC8.); se iveso. . zlvoaie si ceiruri strabatate de cirari numita .si ceapil-lunga" sau cepsoare" (Allium
(VLAH.) [to.]. fistulosum) ( 1020 ; cE&PA-ca3a(E)AscA2
CE41.113. sbst. C) ; Arbust ce creste In Asia $i TORTA ¶ ® cEAF,A-DE-MARE, planta bulboasa, CU
din ale carui frunze oparite se prepara o bautura bulbul oval, foarte mare, cu Boni alburii (Scilla
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 241 16

www.dacoromanica.ro
CEA- marilima)
CA nar) mare:
1021
aveam o . ¶ ® F Ceasornic (de buzu-
vecbe de ceasornic de buzunar
meazt in jurul ochiului; dimprelurul ochilor
Intarean... vorba lui eft n'a dormit toata noaptea (SR.-VN.)
[lat. circinus].
CEARCEAF CEARSAF.
CEARDAC, CERDAC p/.-acuri) sn. 0 Galerie-
cu arcade la vechile case
domnesti sau boieresti,
la manastiri, etc.
1025 : iata-ne sub lungile
ceardacuri ale celei mai bogate
asezari de monahi (VLAH.) ¶ 0
Pridvor la casele tart-
nesti de in munte 11 Cs
Foisor sau pod de seln-
duri sprijinit pe patru
lure! incite, din care se
poate vedea la o mare de-
partare ¶ ® Pridvorul
sau tinda morii de vint
Fig. 1010. Fig. 1020. [t c .].
Ceapae)oarei. Ceapa-cior(ehisca. CEARDAS (pl.-a5P)
sn. lin dans unguresc
IGRIG.) [lat. ea e p a]. se II:allude In bueittarie, undo F g. 1025. Ceardac
CEAPCIN sm. ® 74 Cal ce a- aliments un (VLAH.) [ung. (b11n. Horezu).
learga bine ¶ 0 F Sire, al dracului Ve- csard as].
netic si 0. de papa (cm( [tc.]. CEAR.FIF p/.-afuri sn. CD Pinza alba ce se as
CEAPRAZ pl. -azuri Sit. 0 Ciucure Fig. 1021. terne pe pat Mold. prostire", Tr.-Carp. lepedeu")%
de inatase de bumbac sau de !Ina: a Ceapa- ¶ 0 EB Bancnota de 1000 de lei [to.].
Imbracat chepeneag de catifea rosu cu 0.uri de-mare. CEARTA pl. certe, certuri sf. () Schimb de cu-
i0005.) ¶ ® ff, Unealta cu care vinte aspre. suparatoare. intre doua sau mai multe
se Indreapta dintii Jerestrau- persoane, gilceava; (C)) F: cearta fart1 Wait) SOIL
lui, nurnita $i dintar", zim- farm paruialit n'are has sau cearta far& Wale, ca nunta
far" sau calcator" j 1022 falra Muter!: a ante cearta cu In/nil:area, a cauta pricina.
jte.]. de gliceava cu on -ce pret 1 ®# Pedeapsa [Ger tab
CEAPRAZAR, cEAPRAz6R CEPA, (pl.-suit sn. O Fie-care din cele douazeci
sm. 0 9 Cel ce fabrica sau $i patru de part! it care e impartita ziva: o jumatate
vinde ceapr a de 0.; cite ceasuri stint la ceasurile dona ; RAN Timm
zuri ¶® IV.' moment: ~u1 pill nlul apropiindurse, boierli Incepura a
CEAPRAZ ®. vent (NEGR ) 1-a vent ;i lui 0111 si s'a Insurat ca toata lumea
CEAPRAZARTE (CAR.) ; cind Yu la mo $11, at Ina copilul pe genunchi tiSP.);
si. 1 i Atelierul a se da de 0.1i1 mortii, a turba de necaz. a nu mai putea
sau pravalia c e a - de crude: din 0. In 0., din moment in moment, din-
prazarulu i ¶® Willi moment Intr'altul: astepta din .0 in 0. case mearda
Meseria ceaprazaru- Fig. 1022. Ceapraz, sit Embrace caf.an de domnie (LET.); Intro mica de 0., Bucov.,
lui ¶ s Diferite cea- Intr'o nimica de 0., intr'o clip6: tot °mai, Intr'o mica de
prazuri sau marluri fabricate de reaprazar. aa, cennsa s'au fault (LET.); Intr'o nimica de 0. an lost bate
OCE4PSA. p/. °epee , CEAPTA pl. cepte 5f . Tr.-Carp. gate ISM) ; Mold. pe mica pe pe nimica Pa -, in fie-
Sculie, bonen., calla (pe care o poarta femeile) care clips: doer nu-s un popone5, sit m'aprind 51 sa ma
( 1023, 1024 : mi -olu alege... cepselecele mai iscnsite sting pe mica. pe (ALECS.) ; DS nimiei pe .0 beam cite
un cotafel Intreg de spa (can); 0. bun, 0. rau, moment
norocos, nenorocos, harazit de soarta; a se 'taste
Intr'un bun (thtenn rau), a se naste cu noroc
(fart noroc): sit fie Intr'un 0. bunt urare obicinuita
la anumite evenimente fericite ¶ ®>rt C Ceas-ran,
ceasul (eel rau, una din numeroasele numiri populare
- ale epilepsiei: a tenth Intr'amurg la baba Stana, sit-1
Fig. 1023. Ceapsa Fig. 1024. jeapsa descfnte de 0.0 ran (JIP.) ¶ 0 Ceasornic: un 0. de our (1.0
(partea dinainte). (partea dindarat). er& p/. Rugaciuni din ceaslov rostite la diferite
ceasuri ale zilei: care preot nu -ti va citi ....wile at vs lace
if mai frumoase the.; ; fuge... ea princla pe Deana care liturgbie, acela are paeat (rav0me.) [vsl. 6 as 0].
a tura manta bualch11 (sLv.) [ung. csap s z a]. CEAS' I iteteij. Se strigt vacilor cind nu stau
CEAPT,TR ar BTTLAN 0 -® [bg. 6a pur]. linistite la muls.
CEARA st. p Materia gash si moale, de co- oCEASCUT CESCITr.
loare galbuie, fabricate de albine. si care se (Aline CEASLOV (p/.-onee) s7 crh, Carte biserieeasea
dupe stoareerea mierii din faguri: lumbare de 0.: care cuprinde rugaciunile ntru diteritele ceasuri
galben ca ceara, gather' ea hate de 0.; PP- PICA ¶ ® 0.rosie, ale zilei: ne statute eu duhul blIndetei
substanta rasinoasa in forma de bastona$e care, sit ne Nam de 0. 51 psaltire (cut...) [vs].
topita la luminare, serve$te la pecetluitul scriso- 6aslovi)].
rilor, pachetelor, etc. ¶ 0 vegetalit, materie grasa., CEASORNIC(pl.-ice sn.() Ma-
de coloare alba sau galbena, ce seaman& cu ceara sina, aparat can, arata ceasurile
de albine, si se extage din diferiti arbori (pal- ([j 1026, 1027) : -de aur; 0. de
mieri, etc.) ce crest mai ales prin China $i Japo- buzunar; 0 de verete; au tomnit
nia ¶ ®® 0.-de-pamInt, materie de nature bitu- Intr'Insul 0.0n1 ce Wee de se auzea
minoasa, cu miros de petrol. care se gaseste In sl- poste tot tfrgul (LET.) ¶ ® 0. de if
nul pamIntuliti (la not pe valea Slanicului din nista, mic instrument sau vas Oz.
jud, Racal' , numita si ozokerita" 1 0 Materia de sticla umplut cu nisip fin
galbena-rosiatica ce se formeaza In urechi [lat. care se scurge printr'o gaurice
Gera. Inteun timp anumit, totdea-
CEARCAN (p1.-tine) sn. ® Q Cerc luminos
ce se iveste clteodata. In jurul soare]ui sau al M-
una acelasi l
1028); ae de
apil (sate. Cu apti , MiC instru-
idi: zitrind un In Jurul tuna, s'a strecurat ca o naluca ment care arata ceasul prin Fig. 1026. Ceasornic.
Dina la DiSfIriCii (DLVR.) ¶ ® Cerc negricios ce se for- scurgerea unei anumite eantitati de apt, clepsidrii
242
www.dacoromanica.ro
lJ 1029) ¶ 0 ceasornteui easel; un sunet sau
un pocnet care i se pare poporului ca-1 aude ye-
pe ochi ce intuneca vederea: °chit ti erau acoperill CEA-
de-o (VLAH.) ¶ © 0 Aburi deli ca un fum gros ce
find din perete pe locul se formeaza de asilpra pamtntului, iarna, si prin CEC
unde sint atirnate icoa- can abia se zareste: e tristA si mita iarna la tacit... clad
nele ¶ 0 Un dant po- norti eau ceata Intunecii cern] woos.i; a innecat in ceata
pular ¶ ® Planta a- depArtiarii (DLVR.) [lat. vulg. caeeia< caecius
catatoaro, originara din orb"].
America de Sud, cu flori CEAUCA (pl. cone() sf. Ban. 1 = cUrcA.

atrull
mirositoare, marl si fru- CEAVN. CEAQN (p1.-ne) sn.

1:1,
moase, de coloare alba- 0 Cazan de tuciu In care se
rozee sau albastruie; nu-
mita si floarea-suferin-
ei" pentru ca imita o
3 fierbe mamaliga, laptele, etc.
( 1034 : o rilditcina cioturoad
plIplia De toe sub 00 a-2MAF.) : Ma-
coroana de spini; sta- ntua rabulnl de niste strachint si cea -
minele au forma unor oane De care le sparse (DLVR.) ; F:
ciocanele, iar stigmatele, ca maul ului, negru ca
a unor cuie (Passiflora
coerulea) ( -1
'6 as ovani klu].
1030) [vsl.
Fig. 5027. Ceasornic
(mecanism).
negrn

ceaun: bea un ,
carbuncle ¶ O Continutul unui
douA de apS race
(I. -6H.) ¶ o A Cumpana orison-
tala a zidarului [to. 6 u y e n]. Fig.;w9d. C,sun.
CEATJNAS (p1.-a4e) sn. dim.
cEailw: ~la II poarta cu el cosasii si carausti tssz.).
CEAVS sin. ® # Curler, .stafeta (la Turci : hi-
ded au si trimis un dd ca sA -i radio) de la conacul lor (LET.)
# Usier la curtea dorrineasca care mergea ina-
intea Domnului purtlnd un baston cu clopotei de
argint ( 1035 ¶ ® *Vataf de surugii: opt cat cu
doi aurugii. precedati de us Ware (I.-OH.) ¶ ® X Grad
Fig. 5028. Cea- militar. cirespunzator actualului caprar": ung
sornic de nisip. de dorobanti venea !delete. si InvIrtea pests cap streansul
(CAR.) ¶ C) Slujitor la politic, la o inchisoare, aprod
CEASORNI- care aduce pe vinovati inaintea justitiei: un
CAR sm., CEA- it aduce:Inainte dot hapricinati sit-i Judaea (1.-os.) ¶® Slug&
SORNICAREASA pl. Fig. rozo. la o sinagoga ¶ ® Un dant popu-
e Gel ce Cesornic
-ese) Si.
de apS. Fig. 1030. lar [tc.].
face, repara sau Ceasornic.
vinde ceasornice Oft
CEASOR NICARIE
sf. O e de Atelierul,
pravalia sau meseria
ceasornic arului
( 1031) : Geneva trieste In
mare parte din (I.-pH.) ¶ 0
Marfa ceasornicarului.
CEASOSLOV =CEA- flusintr
SLQV.
CE.ACA (pl. cost')
sf. 0 0 Mic vas de por-
telan, de faianta, etc.,
cu toarta, pentru Mut
cafea, ceaiu. etc. (7 Fig. 1031. Ceasornicar)e.
1032) ¶ 0 Continutul
unei cesti: a bea o de cafea Fig. 5035. Leau§. Fig. 1036. Ceaus-ba§i.
[rGS-]-
CE.ANIC SM. = PARaRNIO CEATJS-BAS A , CEAV$- BAS -AGA srn. Capete-
(vsl. 1. nia cea u silo r, vataful de aprozi ai divanului
CEA.TA. (p1. ego) sf. ® Un nu- ( 1036 .
mar ogre -care de oameni strInsi CESARE sf. 4 Planta ierboasa, cu flori la In-
la un Joe si urmarind acelasi, ceput verzi, mai Urziu
scop: 0 ., de haiduci; cete, cete, Ill Fig. Toga. Ceasca. rosiet ice. intrebuintata
grupuri: oamenii umblan cote cete prin cetate, es In zi de uneori in salata ( Pote-
sArbittoare (ISP.) ¶ 0 Pr. ext. Cetele cerestt, de Inert, In- rium sanquisorba)
gerii: cu stints armanie a eetelae de Inger' (ALEC%) ¶ ®
Haita (vorb. de animale) : o dd
t
de lupi i[vsl. 6 e t a].
1037 [ung. csaba-ir .
CEBUC = CIUBVC.
("

CEATLALP, CETLAII (p{. fee, -lie sn. 01134, bu- CEC pl. cecuri sn. toe'
cat& de lerrin peste care se Ordin de plata dat unui
pune o sfoara sau o frM- bancher de catre un par-
ghie care apoi se rasuceste ticular, In folosul altei
spre a struni, a stringe sau persoane, din banii ce-i
a stoarce ceva ( 1033 I ® are depozitati [engl.
Prajina de care se leaga un check].
al doilea cal (la un car): CECAU = cEAc4II.
Min s'a aruncat pe calnl din cat- 0 CCHIE sf. Pra-
tail (Dl ¶ 0 Funie cu care jina cu un clrlig In yid,
se struneste protapul de Fig. 1.333. Ceatlau. de care se servesc lun-
sanie [ung. csatl O]. tra0i[srb. 6 a k lj a, ung.
CEATLALP sm. 3 = ZAGAN: Rtmlenilor le place csak lv a]. Fig. tor. Cebare.
a se rade si In cbipul waver caruntetele sale (M.-cost) CECMEGE4L, cum-
[comp. CEARL4II]. GE* sj. Cala tejghelii, ladita unde negustorul
CE4T-PAT adv. Bine-rau, asa si asa: din cite depune banii Incasati peste zi din vinzare: ban-
am citit 41 eu , 'Ana am clirmitit (ISP.) [tc.]. ditti cAutau a sparge cicmtgeaua cu bent 0.-ot14 [tc.].
CEATA (p1. ceti sf. 0 Val Intunecos, perdea CECUM sbst. rp Partea intestinului gros care
243
www.dacoromanica.ro
CEO. tilinCE12a dupd intestinul subtire (El] 1038) [lat.]. lora) (1 Acela: to ai dreptate, eels ainreazA use.); eels ce,
CEL (DCEDA (-dez 1, vb. tr.
A Idsa altuia: ni eedez
acela care; abs. ceea ce, lucrul care ¶ C) Celalalt:
se Intorceau pe ceea parte In tipetele mele (CRO.); ceea sAptA-
went. mina, shptdmIna trecuta; ceea 1911313. lumea cealalta.
12. vb. intr. ® A se supune, a art. del. # Intrebuintat dinaintea adjectivubli
a nu se mai Impotrivi Insotit de articol: omul cola bunul [c e 1].
11 C) A se lasa, a se undo!, CEL A LALT adj. si pion. dem. (f. cealaltA;
a se incovoia subt o greu- pl. M. cells ill, 1. celelalte ; gun. -dat. sg. m. celuilalt,
tate, Bata sit se rupd: Im- /. celellalte; pl. m. celorlalti, f. celorlalle). Altul din doi,
pingInd cu putere, uga !limn altii din clout. grupuri [c el + alal t].
ea cedeze ¶ ® A fi sau a se 0 CEL41N, -41,1cA adj.Trans. = CELAU: 'riga= 11811114
recunoaste maipe jos [fr.]. $1 celancll (REt.) [ung.
CEDENT sm. tge Cel ce Fig. 1038. Cecum.
Cse1 .
cedeazd. (o polite, etc. [fr.]. CELAR (pl.-re)
CEDRLT, $ CIUDRIT sm. d. 0 Arbore mare si sn. 0 # Odaie ¶ 0
frumbs, totdea- Camara in oddile
una verde, din taranetti, unde se
fern. con iferelor ; pastreaza deosebite
trunchiul lui lucruri de mIncare
poate ajungela o $i unele unelte: -nl
circonferentd de ce avea Met coliba el
12-13 metri ; (ISP.1 ¶ ®4l Despar-
crette In Asia titura din stindunde
mica, in insula se pastreaza brin- Fig. ro42. Celar.
Cipru Si pe mun- zeturile si diferite
tii Atlas (Ce- -- vase (r.-11042) [lat. cellariu m].
drus Libani) (r CELAREL (p1.-ce), CEIAR4 (pl. -se) sn. dim.
1039, 1040) 11® CELAR.
Lemnul acestui Fig. i039. Fig. T040. GCELAU adj. $i sm. Tr.-Carp. inselator: to bliste-
arbore [fr.]. Cedru. Cedru (fructul). mate, urgie si celAule, II zise ealul Meg.) [ung. Csal 6].
CEFALALGIE sf. t Durere de cap [fr.]. CEL -DE -SUS sm. Dumnezeu: numa m stie Mud
*CEF.41LIC adj. fi;) De cap, privitor la cap [fr.]. m'olu Intoarce (CAR.) ; s'a milostivit
en ei (vt.An.).
*CEFALOPODE sf. pl. 4 Clash de molutte CELEBITJ, CILIBIII L. adj. Distins, elegant,
prevazute cu tentacule sau brate cu ajutorul cd- nobil: slut suptlri, pentru aceea le zio gentilomi, cum sic
rora duc alimentele la gura Id. e. caracatita) [fr.]. Green, celebil (LET.) ; Cu tea negrn, narangiu, C'aett-i Meru
CEFALO- RACHIDIAN adj. cl Liebid lichid
eau, Inconjura creerul si maduva spinarii [fr.].
,, oilibin (MAR.).
2. CELEBI, cumir sm. Domn (titlu dat de Turci
CEFEU sm. * Constelatie, numith de popor Grecilor din clasa mai blind): Cilibi Andronaebe mLt
Coasa" (my- co .sA ®) [fr.]. [tc. delebi].
CEGA, dad (p/.-gt) sf. 0>d4oPeste cu capul pre- "CELEBR.4. (-brez) vb. tr. 0 A lauda cu mare
lungit printr'un sgirciu lungdi et, cu solzi teposi pe pompa, a Inalta, a slay! ¶ ID A sarbdtori: cununia
partea dorsals, care traeste in marea Ncagra, de se celebra la amiazi la bisericaenoriei 0.-ort.) ¶® 04 A sluji,.
a oficia: - liturghia [fr.].
"CELEBRATIVNE sf. Faptul de celebra: sib.-
vire, sArbatcrire [fr,].
..`"4:POMM1210, CELEBRITATE sf. CD Renume mare, faima,
Fig. 1041. Cega. reputatiune stralucitd ¶0
foarte vestita, cu renume mare [fr.].
Persoand celebrar
unde trece in apele Dunarii: poate ajunge pinli la *CELEERU adj. Vestit, faimos, renumit, cu
1 m. lungime (Acipenser puthenus) ([2] 1Q41) ¶ 0 reputatiune mare [fr.].
ei pastrusa, tot felul de fleacuri [srb. b i g a]. f CELEDNIC, CELEADNIC sm. Bucov. Sluga: 1 -an
*CEGES1M4L adj. Se zice despre sistemul bleat celeadnic la en croitor (OR)G.) [rt./S.].
care are drept unitati fundarnentale centimetrul, 0 CELED sm. Trans. Oas. Copil: Antis celezi as
gramul $i secunda [fr.]. 'mbrac (RET.) [ung. Cs el6 d]
CEH 1. adj. Din Boemia, care locue.ste sau s'a CEL EN TERATE sf. pl. At Desphrtire a
nbscut In Boemia: limbs ...IL rcgnului animal care cuprinde buretii, coralii, me-
a. sm. (pl.- he)sl.Locuitor din Boemia [sl.]. duzele. etc.; cele mai multe tides° In mare [fr.].
CEHAI, CIHAT ( -aesel 1. vb. tr. Mold. Bucov. A std.- OCELER = MINA.
rui cu vorba pe ling cineva, a supara din pricina 'CELESTIN sm. A Calugar din or-
staruintelor: au Inceput a mA tot ruga si a mA cehAl ca sA-1 dinul mstituit de papa Celestin al v-lea
dau $1 lui as manInce (sa) ; tot ciliate mama pe tats sA mA ([2 j 1043) [Ir.].
mai dee undeva la scoala (CRO.). ' CEL1B4T sbst, Stares unei persoane
2. vb. intr. # A Mara. necasatorite [Ir.].
*CEHOSLOV.41C 1. adj. Din Cehoslovacia. CEL1BATAR sm. Persoanh necaSh-
2. sin. Locuitor sau originar din Cehoslovacia. torita, holteiu, becher [fr.].
$ CERUI -uesc) vb. intr. A latra. a schieuna (CANT.) CELP.A. R sm. 4, Varietate de crab,
[comp. CEBA1]. numit Si ,.cialpar". cialpara" sau
CEIR PP' CEAIR. crab-de-nisip" (Portunus holsalus).
CEL 1. adj. $i pron. dem. (1. cea:pl.m. eel, f.cele; CEL-P ERIT ger PERU.
gen.-dat. sg. in. celui, /. celei; pl. m. I. color) Acel: CE14.4G (p/.-eguzi) sn. Trans. Bucov.
etneg-te Pe cea needle; bate prundurile dupli scaldat In too Maram. Inselaciune, Inselatorie [ung
sA pascA eel clrlani (cum.) ; vA dan vouA cbeile, on oumva sA csalsag]. Fig. 1043.
le pierd In cea tale lungA (RET.) ; Eel ce, acela care; toate *CELTIC adj. Al Ce]ti]or, privitor Celestin.
cele, on -ce lucru (de nimic): Inca n'am 'Maui asa %- la Celt!: literature A ; limbs . -e [fr.].
mete sA Mina de toate cele (can.). OCELUT ( -uesc) vb. in Tr.-Carp. A Inela ung..
2. art. def. prolcitic Intrebuintat: a) dinaintea csalni].
adjectivelor: zeii eel bunt, ea gi cei nebuni, cei rai ca 5i C CELI.J1T 9R (li), CELIJITOtiRE adj. $i sm.r.r f.
eel neat, tots /ierbeau intr'o oalit (ISP.1 ; b) dinaintea nu- Tr.-Carp. Inseldtor [c e I u i].
meralelor: cei patru, eel dlntllu; c) dinaintea unei 'CELULA (pl.-le) sf. CD Chilie (de calugdr) g
prep.: eel de aur, eel din urnilt [lat. eccIllum]. ® OdAita in care e tinut cineva arestat fare alti
CELA 1. adj. si pron. dem. (f. ceea; pl. m. eels; tovarasi de inchisoare ¶ ® Chilioara, fie-care din
I. celea ; --gen. dal.-4/. M. celuia, f. celeia; pl. m. f ce- gaurile sau despartiturile cele mid ale fagurului
244
www.dacoromanica.ro
( 1044) ¶ 0 6) I Masa de materie vie sau *CENSUR4 (-rez vb. tr. ® A critica, a mustra S CEL-
protoplasm& individualizata printr'un miez sau O .0° A cerceta o scriere, un ziar, etc. 5i a sterge
slmbure; toate animalele, toate ceea ce nu place guvernului sau poate li vatama- CEN
vegetalele sint formate din una tor Statului, bunei ordine sau moravurilor [fr.].
sau mai multe celule, mai adesea *CENSVRA (p1.-ari) sf. 0 p Demnitatea, tune-
invizibile ocbiului fiber si de o tiunea censorului la Romani ¶ ® er.if Condarrinarea
form& variabila ([j 1045, 1046) unei scrieri de catre autoritatea bisericeasca
[fr.]. ® Mustrare, dojand adresata unuia din membri
*CELUI4R adj. ® Cu celule, de catre o societate. de o adunare legislative, etc ¶
campus din celule: materie*A; le- r;4! ® Critictu pe Dna aceasta = a relelor, el da marete si
satura ~a, un fel de testiturd care slinatoase Invaiaturi (woe.) ¶ 0 n[5' Cercetarea artico-
inidsoartt $i separe toate orga- Fig. ro44. lelor si informatiunilor dintr'un ziar, controlarea
nele animalelor gi vegetalelor Celule de login. unei scrieri, unei piese de teatru, etc. de catre
pin& la cele mai mici elemente ale censor: toartecile censurei tinean locul spade! Int Damo-
for I 0 si- p cles deasupra capului lie-carui auto[ (ALECS.) ¶ ® Persoa-
stem , In- nele insarcinate cu aceasta cercetare [fr.].
chisoare *a, CENSURP.I.BIL adj. Care poate fi censurat,T11
Inchisoare © liDDENSURABIL [fr.].
In care fie- 'CENTAUR sm. ® Flint&
care indi- fabuloasd, jumatate om, juma.-
vid e tinut tate cal ( 1048): acecti centaur!
Intr'o celu- Fig. 1045. Celultt. eran niate ]lvine, oameni pint 'n
la separata N. Nucleu.P. prow- brtu, si de la brill In jos cat tISP.)
[fr.]. plasma. Fig. 5046. Celu- * Numele unei constela-
CELULOID sbst. Materie so- lele unui ve- tiuni australe [lat.].
bilk, usor inflamabila, cu Infliti- getal. *CENTENAR 1. adj. si sm.
sarea cornului, alcatuitd dintr'un De o suta de ani, care are
amestec de fulmicoton, piroxilina, fcamfor al- vlrsta de o suta de ani.
cool, din care se fabric& diferite obiecte, imitind ,a. (p/.-are sn. Serbarea unui
mbrgeanul, bagaua, sideful, etc. [fr.]. eveniment la tie-care o sutd de
CELULQZA (p1.-ee) sf. Substanta care formea- ani dup. Intimplarea lui: In
zd invelisul caracteristic al celulelor vegetate: ma- anul 1892 s'a sertat al patrulea
duva de soc, bumbacul, hirtia de filtrat sint for- [lat.].
de la descoperirea Americei
mate din celulozd aproape purd [fr.]. *CENTEZIM4L adj. In ra- Fig. 1048. Centaur.
OCELTJ§.1.1G = cEis4o. port cu o diviziune In o suta
CEMUR = CEAMVR. de parti egale [fr.].
CENAC ss CEANAC. *CENT' -pref. Arate a o suta parte din uni-
'CEN.ACLU (p1.-iuri, -le) sn. 0 Adunare, so- tate [fr.].
cietate de literati, de artisti sau de persoane *CENTIAR (p1.-are) s-rt A o suta parte dintr'un
care profeseaza aceleasi idei ¶ ® Localul unde se ar, adica un metru patrat [fr.].
adund aceste persoane: am lost si 1-am 'Mut In *1 *CENTIGRAND adj. Impartit in o suta de grade:
for (VLAH.) [fr.]. termometru [fr.].
CENGRENE.O. sm. Wigan (din Turcia): to In- *CENTIGRAM
vat en pe tine, tnrceasca (CAR.) EtC.]. (p1.-ame) sn. A o 4,"q,N0 R
CEN OBIT sm. mf Calugar care trdeste la un lac suta parte din-
cu altii, spre deosebire de anacoreti sau pustnici tr'un gram [fr.].
can trhesc sin- CENTILITRU
guri [Ir.]. sm. A o suta parte
*CENOT.OF dintr'un litru fr.].
(p1. -le tor I) sn. (pl.
MormInt ridi- -me)St. lb Mica Fig. 1049; Mo- Fig. 1050. Mo.
cat In cinstea moneta de aram& nen francezti neda trances&
unui mart, dar care valoreaza a o de zo centime. de 25 de centime.
al cdrui corp suta parte dintr'un franc, ban CZ 1049, 1050) [fr.].
nu se odih- 'CENTEVLETRUsm.
neste acolo ( 0 A o suta parte din-
1047):De lamij- tr'un metru; - patrat,
1/1. 0 -oot dintr'un metru
locu1 acestui Inc
se atla tin 1130L.) patra ( 1051) ;
[fr.]. Fig. 1047. Cenotaf. cub, / ',low 0 00 dintr'un
CENS (pl. -surf) sn.pp NumArAtoarea, reCensd- metru cub (Lti 052)
mintul cetAtenilor care se Ikea odinioara la Roma ¶ ® Panglicd de 1 m. Fig. rosz. Fig. 11052.
la fie-care cinci ani, °data cu pretuireaaverilor Serf sau de 1 m. 50, fm- Centimetru
patrat.
Centimetru
cub.
®t Surnd pe care detinatorii unor pAminturi o partita In centimetri,
plateau seniorilor 110 CD Minimum de irnpozit care pe care o Intrebuinteazd_croitorii, cizrnarn. 'etc.
trebue platit In anumite t.ri spre a putea fi ale- (iD 1053) [fr.].
gator sau ales [lat.]. 'CENTIRQN CEN-
*CENSIT4R sm. 0 Cel care are censul spre a TURON.
putea fi alegator sau ales [fr.]. *CENTISTER sm. A o
'CENSOR sm. ®p Numele a doi magistrati suta parte dintr'un ster
roman' can faceau recensAmIntul persoanelor $i [fr.].
averilor, supraveghiau moravurile $i numeau pe *CENTRAL 1. adj. ®
senatori ¶ ® Cel ce critic& purtarea altora: Inter- Care se all& In centru,
cIndu-se... Inturiat afire neImblInzitul stn ~, se rasti la la mijloc ¶ ® Principal,
dInsul tome.) ¶ ® Functionar insarcinat sd cerceteze care clrmueste tot, de la
piesele de teatru Inainte de reprezentarea tor, care pornesc toate: adm1-
articolele si informatiunile din ziare, diferite nistratie a ¶ ®15 Porta A, Fig. rc53. Centimetru
scrieri, desenurile ce urmeazd a fi publicate, etc.: fort& care face sa se milte
toarlecele *nlni an venit si 1-an that tirn1 vietii (1. -OH.) un corn apropiindu-1 sau departindu-1 de un
1 ® Cel ce supravegbiazd buna ordine la Camera punct fix.
sau la Senat ¶ 0 b Cel ce verified socotelile casie- a. c'ENTRALA (p1.-ale) St. Sediu principal, admi-
rului unei societati, unei bdnci, etc. [fr.]. nistratieicentrald Ill.].
245
www.dacoromanica.ro
 CENTRA.LIZ4 (-)zes) vb. tr. A uni, a stringe In
CEN- acela$i CENUSAR2, cErtusgal (pl.-re) sn. 0 Partea
centru, in acela$i loc, in miinile unei sin- dintr'o ma$ina de incalzit, dintr'o locomotive,
CEP gure persoane. unui singur corn, a concentra [fr.]. etc., unde cade cenu$a ¶ ® Farfurioara, vas
CENTRALIZATWNE, CENTRALIZATIE, CEN- mic in care se leapada cenusa si mucurile de ta-
TRALIZARE sf. ® Concentrare, faptul de a cen- gari, scrumier& ® 0 /ten. Pinza groasa de cinepa
traliza ¶ ® 0 politica, concentrarea Intregei in care se pune cenu$a pentru Mout lesie 1f C)
autoritati, a tuturor fortelor unui Stat in mlinile 0/ten. Cade mare ingropata
guvernului [ft. . In pamint $i in care se pune
CENTRIFTJG adj. 15 Care tinde sa depar- var nestins de se topeste $i
teze de centru ; fort& a, aceea care tinde sa de-
.
se face lapte de var; in a-
pkrteze corpul de central mi$carii [fr.]. ceasta. cada se lasa citva timp
CENTRIPET adj. t Care tinde sit apropie de pieile ce trebuesc argasite. A
centru: 101'0 á fr.]. CENU§ER' sm. 0 Mold. ,Xx.
"CENTRU pl.-re) srt. 0 Ac Punct situat la F Copist (prost): cenuserli de
mijlocul unui cerc sau al unei sfere, egal departat is giudeclitorie o rls de mine cu ho-
de toate punctele circonferentei rercului sau su- hot (ALECSak ¶ ® Arbore, ori-
prafetei sferei ginar din China. cu flori mici
1054 ¶ ®k Punc- galbene- verzui, cu miros ne-
tul uncle se intil- placut; numit $i arbore-pu-
nesc diagonalele u- turos" (Ailanthus alandilosa)
nei figuri nesferice: NI 1050) [r e n u a].
nl unui pStrat ( CENUSERE41.SA (p1.-ete Fig. Io6o. Cenu§er.
1055 ¶ 0 Mijlocul sf. Eroina din basme care-si
unui spatiu oare- ascunde frumusetea $i celelalte cantata suflete$ti
care: I orasului ¶ Fig. IDI4. Fig. 1055. sub o infati$are respingatoare $i prefacindu-se ne-
® ® Locul unde se O. Centru. 0. Centru. road& [c en u sari].
gasesc sau se fac de obiceiu anurnite lucruri: Pa- OCENT.T$ERNIT.ii (p1.-re)sf. Mold. Trans. 0 Scru-
risul este ...I literal. artistic al Frantei ¶ 0 X Centrul
1;1 mierti: pose lemnnsul de chibrit In cenusernita ce eta pe
unei armate, mijlocul unei armate asezate In or- pat lIngli el (sLv.) ¶ C) = CENWEREASA [cenu$ar2].
dine de ba.taie, in opozitie cu aripile ¶ C) CENU§fU I. adj. De coloarea cenusi i.
de gravitate, punctul de care un corp, fiind suspen- 2. CENUSIE gr. * = FIRICICA.
dat, ar sta In echilibru de toate partile ¶ 0 0 CENU§QS adj. Plin de cenu$ a, acoperit
Partea unei adunari legislative formind mijlocul de renusa.
Intro drrapta si stinga [lat.]. o-cm-NroTcA sm. Trans. Om caruia-i place sa.
CENTUNIVIR sm. p Membru al unui tribunal, stea mereu la foe si sa -$i petreaca zilele in c e -
In vechea Roma, alcatuit din o suta. de judec&- n u $ a de la vatra focului; pr. ext. lenes, trindav,
tori [lat.]. caruia nu-i place sa rasa din cas6.: el avea numele de
CENTUMVIRAT (p1.-ate) sn. p Demnitatea Petru eenueotca: set name 1 1 -o dat tata-situpentru cti tot In
de centumvir [lat.]. gura cuptornIni a pant (FR.-CDR.).
"CENTURA (p1.-nri) sf. Cing6- CEP (p1. -purl) sn. 0 Butue de vita cu unul
toare ( 1056) [fr. cern tur e]. sau mai multe noduri
CENTURIE sf. p ® Una din ramase de la taiatul
cele 193 de clasp in care Servius ramurilor, $i care se
Tullius a Impartit poporul roman ¶ pune In pamint ca
0 Corp de infanterieiromanp. corn- sa prinda radarina 11
S
pus din o suta de soldati [lat.]. C) Dopulet cu care
CENTURION sm. P 0 liter din se astupa gaura unui Fig. in6i. C. Cep.S. $lil, tint.
armata roman. care comanda o cen- butoiu, prin care se toarna sau se scoate li-
turie sau a $aizecea parte dintr'o le- chidul: trase mile la olteva butt deodata si pe toate le
giune( 1057): Inghitea ((SP.) ¶ 0 Gaura in care se baga cepul; a
...a doua zi pureed da unui butoiu, a incepe sa swan. lichidul dintr'un
Din zori sore ariCe-7470111IPP
- vas if ® (p1. -purl sn. si oepi sin.) Cuisor de lemn
silhele barbare cu rare se impreuna obezile unei rotA ¶ 0 Capatul
(core.) [lat.]. unei bucati de lemn sau de metal ta.lat ast-fel ca
C ENTU- Fig. To56. Fig. 1057. sa se potriveasra Inter) srobitura (numita $lit",
R Q N, (rfo CEN- Centura. Centurion. tine", etc.) facuta in alta bucata, cu care tre-
TIRQN (pl. -oane) bue impreunat& (] 1061) ¶ 0 :X Fie-care din
sn. X Cingatoare de piele, curea de are se atirna cele doua capete ale
sabia sau baio- fusului de lemn la
neta ( 1058, moara ¶ 0 Mold.
1059): nil-am In- Bucor. 0 /ten. (pl. -purl $i
cins centuronnl Cu cepi) Crenguta de brad
patrontagul pests sau de molift ¶ 0 Um-
Dalton (CAR.) [ fr. flatura, nod la crengile
ceinturon]. de brad [lat. cIppas
CENTAsf. 0 Pul- sl. 6 e p A].
bere ce ramine dupe ar- CEPAR' sm. Tre Vin-
derea lemnului, carbu- rt.
Fig. 1059. zator de e eap rt.
nilor sau altor materii Fig. 1o58. Centuron CEPAR' (pt.-are) sn. Fig. 1062.
vegetate sau animale; Centuron de de alter Mold. 1., Burghiu cu Cepar.
a preface In ~, a arde, a ofiter (vechiu). (modern). care se fac cepuri la
pustii prin foe: a lua cuiva butt (2] 1062).
si cenusa din vatra a-i lua tot, a-1 despiria de toate. CEPARIE sf., cEPARTT sbst. $
a-1 lasa same lipit; a vinde ouiva si cenusa din yeti* Dare ce se plAtea pe butile de vin
a-i virlde tot ¶ ® Ramasitele unui mort (expre- [c e P].
siupe ramasa de la datina celor vechi de a arde CEPAS (pl. -aye) sn. 0/ten. Ban. Fig. 1063.
,
cadavrele : aid( se gAseso In pSmiat urne de lut pline on
si sfarmaturi de case (VLAH.) ; cenusa acestul Domn s'a In-
mormintat In stints manketire Putna asp.) [lat. clnusia].
Urma, vaga$ul rota [c e p].
CEPCHEN (p/.-ne) sn. (1) # 0
Cp. Cepchen.
Haina scurt4 cu minecile despicate, purtata. odi-
OCENU§A.R2 sin. = arrusorcA: niol In nu- nioara de boieri (] 1063): alto Cu cite an .r verde
'aka' oamenilor nioi a Putregaiurilor nu sa poate sown ImblAnit numai cu =mar OSP.) ¶ 0 Pieptar taranesc
(ucti.) [cenu$a]. imblanit [tc.].
246
www.dacoromanica.ro
oCEPELE4G adj. si adv., Mold. Trans. SEPELEAV CERATOR 1 adj. verb. maE. Care cere. CEP-
(CANT.) Pe ltic: on se nasc cu gura strimbil. ori mutt, z sm. 0 Cel ce cere ¶ ® Cer$etor (rAmF.).
oil eepelegi (se.); rides tare. vorbea pripit gi cepeleag IVLAH.) CERB sm. (j) 7.t Animal salbatic. din ord. ru- CER
[rus. sepeljavij. megatoarelor, care alearg& foarte iute, $i al earth
CEPOM (pl.-oats sn. * augm. C eap a mare. cap e Impodobit cu coarne
OCEPRAG p1. -age , CEPREAG (pl.- eaguri) sn. Mold. lung{ $1 ramificate ca niste
CEAPRAZ [rut.]. crcngi, care cad si se reinnoesc
OCEPURAR (p1.-re) sn. Trans. (RET.) few Sfredel de pe tut anul (('crzus elaphus)
facut cepuri.
CEPURQS adj. Cu cepuri multe, noduros
(vorb. de brad) (sez.) (DENS.)
CEP U 0./.1RA (p1.-re), CEPTTA (p/.-03 sj.
dim. CEAPA.
CER) sin. Copac mare si frumos, a varietate
de stejar, cu coaja mai groasa (leen a gorunului
$i tufei; formeaza intinse paduri sau dumbravi si
e cultivat uneori ca plant& decorative (Quercus
cerris) [lat. c e r r u s].
CER2 (p1.-ruri , t main (p1.-riuri sti.0 * Spatial
marginit de orizont deasupra capetelor noastre
pP care-1 zarim ca o bolta albastra: Dumnezeu a ii- Eig. to65. Cerb. Fig. to66. Cerbarie.
out ul ei piimintul departe sit .11 de pamint, a) foarte
dephrtat, b) 1) foarte deosebit, cu totul nepotrivit : (' 1065): un scarlet trece 'u goand
en en earful de plimInt, cu atita de hires tatIne-sau departe pe dinaintea noastra (VLAH.) ¶ ® Trans.
(LET.); Mb A., pe pamint; sub ~al liber, afara, fara a fi =TcracA ¶ ® t LIMBA-CERBULIII
Ia adapostul unui acoperis ; p : a eddea sau a pica) NAVALNIC: SPINUL-CERBULIII VE-
gut pe oineva, a strati o suparare, o nelini$te, 0 1rica. RIGARi [lat. cervus].
grozava; a plea din a) a sosi pe nea$teptate Si la CERBARTE si. y Crescatorie de
momentul oportun, h) a fi, a se arata cu totul cerbi 10661.
strain de cele ce se petrec In jurul lui; doarft nn s'o 0 CERB4§ sm. Trans.Ccl cc umbla
face genre In n'are sa se intimple lucru mare, n'are cu c e r b u 1, cu turca (la Craciun)
O. fie eine $tie ce pagubk; a se ruga en eu emnin- (DENS.).
tui, a se ruga, din tot sufletul, a starui din toate pu- 'GERBER SM. 0 a Cline cu trei
terile pe ling& cineva; a Rigtidui si panitntui, a fa- capete care, dupe mitologie, pazea Fig. ,06.7.
gadui marea cu sarea; cu o falett In at cu alts In pti- intrarea infernului ( 1067 : acel Gerber.
mint, cu o iuteala, cu o furie nebunh (ca balaurii cline, ce se numea speria cu Mature
din pove$ti ; a se uita In si fn pAmInt (cisme.), a nu sa gunwale mortilor care erau
In lad (ISP.) ¶ 0 ®
mai $ti ce s& face, Incotro sa mai apuce ¶ 0 Portar brutal, paznic strasnic $i neind up lecat [fr.].
Va2duh: pasitrile neutul, pasarile sburatoare, care CERBICE sf. ®0 Ceafa, grumaz: U alma pe la
sboar& prin aer; In slava ...MI, in vazduh 11 0 ® spate, dindu-i Cu seta pumni in ep (CAR.) ; (F, :tare de In-
A ridica pine la sau In slava ",ului, a slavi peste
oft daratnic, incapatinat ¶ O Spec. Ceafa boului sau
masura ¶ 0 In astronomia celor vechi, diferitele bivolului ¶ 3 Butucul jugului, partea superioara
sfere cristaline pe care si le imaginau ca ar exista, a jugului care se sprijine$te pe ceafa boilor 1.-isua)
pentru a explica miscarile aparente ale astrelor; [lat. cervicem].
de aci, ®: a fi, a se credo In al saptelea
a nu mai CERBICTE sf. Indaratnicie, incapatinare; se-
putea de bueurie; m'a rAdicat in al nouAspre- metie [cerbice].
zeeelea (ALECS.) c p * Totalitatea stelelor ce se CERBICOS adj. 0 Cu cerbicea tare,
vad pe bolta cereasca ¶ ® Aer, atmosfera.: U1 e groasa ¶r O y Inclaratnic; dirz, semet.
senin, a aeoperit de nori: ®
-ul politic ...era IncArcat en CERBIBOR sm. dim. CERB (:)
nori negri $1 grosi (I.-GH.) ¶ ® China, aspectul parti- CERBOINICA (p1. -ce), CERBOAIE Si. 7.k --
cular al cerului In cutare sau cutare tart): a trait CIVTA : imparatul... porunei lui Ercule 811- aducA... cerboaica
sub frumosul al naliei; de aci, pr. ext. Cara: se cred cea on coarnele de our DSP.) [C e r b].
genii... Indatii ce gases° un adApost sub Romanist (1.-GS-1.) CERBTJLET, CERBII$OR, CERBVT sm. 7..t dim.
9 ® ® Lacasul celor fericitf: ImptrAtia .vurilor; bine- CERB 0 .
cuvinteazA din inaltul mrilor stindardele noastre (VLAI-1.) I CERC (p1. -curl) sn. 0 IN Suprafala plan& limi-
® Dumnezeu, Providenta, puterile ceresti: Astfel
Walesa ..111 laertma, limbs duzerii (VLAH.) ¶ 0 c Partea
tat& de circonferenta (]1068): suprafata ~ului
C) k Circonferenta In-
unui tablou care reprezinta cerul ¶ )) Trans. A sasi (in mod impro-
Baldachin Intrebuintat la procesiuni: in urmA vin priu) : a face Awuri ¶ ®
preotii... sub ceriu (pee.) ¶ to 4.) ~ul gurii, peretele Legatura de lemn sau
superior al gurii, despartitura Intre gura. si nas de fier In forma de cerc
(m-nuit.A.) [lat. c a elu cu care se intepenesc
CER4MICA st. 0 0 Arta de a fabria oale $1 si se string doagele unei
alte vase din lut ars: eeramica greadi; ceramics romans buff (j 1069): au !ti- Fig. /068. Fig. to69.
(mr TAB. XIV) ¶ ® Cunoasterea stunt itica a aces- ent Indatit polobocul, 1-au Cerc. Cerc.
tor vase, din punctul de vedere arheologic [fr.]. intundat de in met sit -au
*CERAMIST sm. e Cel ce fabric& obiecte de °emit bine, .to ibuni tae.); 6: nisi talpa easel PP de
ceramic& [Jr.]. bate, nisi mojimal om de Irunte ¶ 0 Legatura de lemn
oCEFtABA = Gramm. sau de metal cu care se
CER4T, sbst. Medi- stringe bine o lads, cu care
cament compus din se Intepeneste un caufar,gUll_
(Tara albs, untdelemn geamantan, etc.: are gea-
$i ape si care se aplica mantan de pima cu ..art de tini-
odinioara pe rani [Ir.]. chea (cm) ¶ 0 Verigh de fier
*CER4T2 adj. p Ta- cu care se lmbraca capatul
bele e, tablite, scin- butucului de Ia roata ¶ 0
durele acoperite cu un Scheletul de cercuri de lemn
strat de cearil, de care peste care se pune pinza ce Fig. to7o. Cerc.
se serveau Rpmanii pen- Fig. io64. Tabele cerate. aleatueste coviltirul unui
tru a nota diferite In- car: unit IneAreati cu vlrf pink
semnari, pentru a scrie scrisori, etc. (E) 1064) la ~ill coviltirnlui, altli cu cArutele scale (DLVR.) ¶ ® Gene de
[lat.]. lemn cu care se joaca copiii ( 1070 110 ci4ncAN:
247
www.dacoromanica.ro
TABELA XIV. CERAMICA ROMAREASCA

12 13 14 15 16 17

18 19 20 21 22 23

24 25 26 27 28 29 30

31 32 33 34 35 36

EXPLICATIUNI:
.1-8. Strtchini din Oltenia. g. Strachint din Bihor. xo. Strachint din Transilvania. II 13. Strtchini
din Moldova. 56 59. Strtchini din Maramure§. ao 24. Urcioare din Oltenia. 23 34. Urcioare, catti §i
vase din Transilvania. 35. Urcior din Moldova. 36. Cant din Maramure§.
(Desenurile sint facute dupc1 planple din publicagunile D-lor N. lorga, Oprescu si Tsigara-Samurcas).

248
www.dacoromanica.ro
°chit lui rosi1 erau InconJurati de doult morI vinete ¶ CERCELT...T sm. 0 dim. CERCgL: en coarne.
® Asezarea unor obiecte sau unor persoane In
(ON.)
fierbe 'n fundul oalei (cac.) (ghiciloare despre rac")
CER-
mod circular Melt sit se apropie de figura upui C) pl. Frumos arbust, ori- CER
cerc: a age= scaunele ; dieva prietene ale cuceenei ginar din Mexic, cu flori rosii-
Anientei steteau in (88.vu.) ¶ @ Adunare de persoane trandafirii, In forma£ de clopo-
strInse In jurul cuiva: ~nide lame no Ikea tot mat mare tei, ce atirna ca niste tercel
In jurul Innecatei (8.-ALD.) la 0 Tae- C (Fuchsia coccinea)
([ 1074) ¶
pinta, vede un de cement Qi pe ® pl. = MARGARITAREI ¶0 p/.
clneva la mfiloc care faces Magic) COADA-COCOULTJI.
asp.) ¶ @ Asociatiune, socie- CERCETA. ( -ales) vb. tr. §i
tate ai carei membri se a- intr. 0 t A se duce In casa
dun& intr'un local al lor, spre E cuiva. a vizita: Mai rar sit mA car-
a juca. spre a discuta, spre a ceteri. CA. prea mull mA 'ndatorezl
citi ziare, etc.: politic; (PANS) ¶ 0 A cauta cu luare a-
literar; minter ¶ p Localul minte in toate partile; a is-
unde se adunii membrii unei codi: puce s8 cerceteze prin chilli,
astfel de societati ¶ 13 So- Fig. 1071. CC. Cercul prin panite si, neaflind pe nimeni,
cietate, mediu, clash socia15.: polar arctic. C'C'. crezu c'e lost amagit (ODOB ) ¶ ®
reueirii sA producit in ...girlie Inane Cercul polar antarctic. A se uita In toate partite cu
un curent detavorabil amiculni E. E. Ecuatorul. Ware de seams: cercetd de fur
Manolache (CAR.) ¶ QQ ® Intinde- imprejur no ochii, EA no ft vdzut ci- Fig. 1074. Cercelu§i.
re, limite, sfera: cunoltintelcr maestro: sit determine neva din scoala cele Detrecute (CAR) ¶ 4 A inspects:
In mod precis ...ill acelei actiuni (1.-011.) ¶ © 4-1 ImpArAteasa se duse stt cerceteze gillnile si sA yea de cotete
m vitios, rationament delectuos, demonstratiune tie.P.) ® A intreba, a cere lamuriri, a se infoinia:
bazatli pe ceea ce trebue probat, sau clad dotia Mao de pe la alit chlrfigii... pe care-1 cereetese despre
lucruri se explica unul prin celalalt in mcd reci- drum (ISP.) ¶ ® et A cauta, prin Intrebari facute unora
proc, $i amindoua ramin astfel dirk explicapune $i altora, sa afle adei, arul cu privire la o afacere
¶@ Diviziune teritoriala in unele tkri R © 0 judiciarfi, a ancheta ¶ OA cauta sadescopere tainele
* Cercuri polare, mici cercuri ale sferei ceretti sau unei stiinte. sa alle adevarul asupra unei chcstiuni
ale slerei pamintesti departate cu 66°,30' de ecua- .stiintilice lat. circitar e].
tor ( 1071) [lat. circus]. CERCETARE sf. 0 Faptul de
CERCA. (cerc) 1, vb. tr. C) t A cauta: sInta Do-
minica au Intrebat-o ce eearcA? ISB.1 ; numai o cAsuta se mai
a cerceta 01i7ita 1 0 Cali-
tare cu deamanuntul '11 0 Inspec-
vedea In capul satului la care sit nu-si fi cercat norocul tiune ¶ C) Intrebin e, infozmatiune:
(RET.) ¶ O A cerceta, a iscodi: un lipcan alerga Inainte suratele Il 'Doreen In drtm ei-I zap/keen
ca sA cerce drumul si sa desehidit calea (ODOB ) 6 ® A in- on cercelarile (DLVR.) 1 0 es Ancheta
cerca, a ispiti: to -ai Incumeta sft-ti cerci puterile cu el P O Cautarea unui adevar $tiinli-
(RET.) ; doe& nu mA crest, capitane, cearei de vezi (ALECS.) fic, unor lamuriri de ordin moral
0 A proba, a face proba, a pune la proba: o Nana; sau intelectual.
concerti toate femeile condurul. si la nici una on se potrivi (ISP.) ; CERCETA,S sm. 0 Persoana tri-
C) A suferi, a Indura, a misa sa cerceteze, sk iscodea-
Incerca: trei groaznice !court sca ceva ¶ 0 A Soldat trimis sk
a cercat acest oral (NEWT.) ¶ 8 cerceteze, sa afle ceva cu privire la
A-$i da osteneala, a se sili: armata dusmana, iscoada, ecleror
eta taiga dInsli cercInd a-1 lxn- ¶ 0 TInar instruct anume spre a
bArbata (com). face diferite servich cetatenilor sau
2. vb. refl. A Incerca, a arrnatei In caz de razboiu (I] 1075). Fig. ems.
se sill: se cerca In tot felul CERCETAESC adj. De cer-
sA -1 tale porta de plecare (ISP.)
[lat. circare]. cetcaE$i.
CET.AIE sf. Institutia cerceta$11or.
O CERC4LA.1 sf. (MAR.)

1.244'
.)
(VIC.) = CERCARE 10 CERCETATOR, -MARE adj. $i sm. Care (c c r -
CERC.P.A2 (p1. -ale) sf. cet e a z a: cu ochi M so uita cu
rap. Unealta de pescuit, mare Inane aminte (ISP.).
numita si crisnic de liana CERCEVEA. (pl. -vale) sf.
(1:11072) [rut. èekal o]. Fig. 1072. CercalS. 0 Pervaz de fereastra, de ma,
CERCARE sf. 0 Faptul de a cerc a; Incer- de tablou, de oglincla. etc. (Ei
care, proba: laid, lasii-mA if ye mine sti tao o usP.i 1076): Isi pleca ca
0 Durerile facerii ¶ ® 0 jirebie de tort cu care pul tInar Peale cerce -
se cearca coloarea cea rosie, la boit, ca sa se vadli vele la umbra de sub)
data se prinde bine on nu (PAMF.). ferellEari (EMIN.) [tc.]
CERCATQR I. adj. Care (In)c ear c a. CERCHEZ
2. sm. 0 # Cerceta$, iscoada ¶ 0 # Controlor. stn., CERCHEZOtti-
CERCATT?RA (pl.-tett) sf. 0 Cercare, Incer- CA (p/.-oaice) St
care, proba ¶ ® # Cercetare ¶ 0 # Control [Ger c a]. Locuitor din
CERCEL (pl.-cei) sm. 0 Veriga, toarta, scula partea apusana
(de aur, de argint, etc.) de diferite
forme ce poartil femeile In urPchi (a-
1073) ; 0: acts e la ineche (PANN), e
lucru u.sor, de putina Insemnatate,
t a Caucaziei
1077) [tc.].
CERCHE-
ZESC adj. De
(

de care nu due grija; iron. n'are urechi Cerchez(i), al Fig. 1076. Fig. 1077.
Cerchez.
Cerchezilor. Cercevea.
51 umbla sit-e1 ampere tercel (ZNN.) ; eer-
eelul a (sau cereeil au) ctzut, der medals "CERCOPITC sm. 7.k Familie
an rtmas (ZNN.) (PAMF.), averea am pre- Fig. 1073. de maimute cu coada lunge, care
padit-o, dar nu ma las ¶ ® Carnea [Cercei. traesc In Africa ( . 1078) [fr.].
ce spInzura la gttul oii, caprei, scroa- CERCOVI Plr ORCQVI.
fei, etc. ¶ 0 Mold. d4 CERMII-BABEI = LENN-Rtiga ¶ CERCUI (-uesc) vb. tr. 0 A
0 fP' Scoaba care Impreuna cei doi carlmbi ai pune cercuri la o butie, a
loitrelor (de la car) [lat. cIrcellu s]. lega, a stringe cu cercuri (o lade,
* CERCELAR stn. Tolba$, coropcar [c e r c e 1]. etc.): au Mut... polobocul, I-au In- Fig. 1078.
CERCELAT adj. Impodobit cu cerce i; (P): rumba... ei I-au cercult bine (sp.) ¶ Cercopitec.
Dildurile ciucurate de ninsoere par ...11 eu flori (DLVR.). ® A Imbraca cu un cerc caplitul butucului de la
249
www.dacoromanica.ro
CCEERR- matt:. IT 00 vita, a taia $i lega vita de araci, pri-
mavara, chip& ce s'a desgropat: muneesc via, o
cowmen, o sap.... dar Uri moor, CA nu rodeste (e.-Coo.)
¶ CI A Inconjura, a face mat& In jurul cuiva:
pe Imparatul II cercutra on minglierl of desmierclAri
CERCUITQR sm. Trans. Cel ce face sau vinde
cercuri de buti, cel ce c ercues t e vasele.
CERCUTT sbst. Fapthl de a c e r c u i.
CERCULET (p1. -eke) sn. dim. CERC.
CERCURTU adj. 'Re (Cu coarnele) in forma de
c e r c: ou coarne cercuril; cepa oercurie.
CERCU9R (p/.-soare) sn. dim. CERC.
CERIgiC sr cEARDAe.
CERDACEL (p1. -tole , CERDACin ,(p/.-nte) sn.
dim. CE A RDAC: la toatit case In cetate cite un cerditent
de acea materie de marmure se MIA (CANT.).
CERE (car 1, vb. tr. 0 A exprima cuiva dorinta
de a i se da, de a i se acorda, de a i se ingadui ceva:
core si ti se vs da; dreptate ; nn scat; 0: de unde nu-i,
nip! Dumnezeu nu oere; vole; iertare; envIntul
0 A arata pretul cit voeste sa capete. sa i se dea
pe un lucru: cit ceri pe mirtoaga ssta ¶ 0 A se ruga
sa i se dea de pomana, a cersi: de Pomana; O :
cane care nu piere, dar nici nume bun nu are ¶ 0 A se
adresa cuiva spre a lua in casatorie: o fat4 de la
parinti, de nevasta ¶ 0 A dori, a pofti; G: actin vad,
mime care; sr A.cRif ¶ ® A cauta ca un lucru de tre-
buinta: grinele an inceput sA se cearil ¶ 0 A avea ne-
voie, a fi de lipsa: boll car multi ingrillre.
2. vb. refl 0 A se ruga sb, i se deavoie sa. fact,
ceva: g 'oilman se ceru... sit o lase st pe dlnaa aft se ducit
la preumblare ((SP.) II 2 A fi cu tragere de inima,
a dori tare: baiatul se cere la carte ¶ 3 A fi de nevoie,
a fi de lips', se core ea tim si noiacolo ¶ 0 unipers.
se cere, se cuvine, se cade, trebue [lat. q u a e r ê r e].
CEREALA, mai adesea pl. CEREALE sf. 4. Grine,
graunte din care se face piine sau care servesc la
hrana animalelor, ca : griul, secara, meiul, pa-
rumbul, orzul si ovasul [fr.].
CEREALIST sm. 141 Comerciant de c e r e al e,
grinar.
"CEREBEL sbst. Creerul celmic, partea en-
cefalului care ocupafosele occipitale inferioare [lat.].
'CEREBRAL adj. 63 Ce tine
de creieri, privitor la creieri:
artery ~it ( 1079) [fr.].
CEREBRO-SPINAL adj.
p Privitor la creieri $i la ma-
duva spinhrii [fr.].
'CEREMONIAL 1. adj. Pri-
vitor la ceremonii; fLut cu ce-
remonie.
. (p/.-aluri) sn. @ Savirsirea
unei ceremonii dupa regulele
$i datinele stabilite: Men o ple-
caciune dupit Coate regulele ulni de
la pension (D.-ZAMF.) ¶ 2 Carte ce Fig. ro79. ArterA.
cuprinde regulele privitoare la cerebrate.
ceremonii [fr.].
CEREMONTE sf. 0 Formalitatile robservate
In anumite ocaziuni solemne ¶ 0 fe Forma regu-
lata 5i exterioara a unui cult religios: religioasa
3 Gala, parada: tinutA de , ¶ 0 Observarea prea
strict& a regulelor de politeta.; tara a lace core-
monti, a se Lena fr.l.
CEREMONI9S adj. Cu l prea
multe ceremonii: saint ,; adv.: to
aietezi barbetele si salutA (VLAH.) [fr.].
CERENTL sm. * 0 Plante ier-
boasti cu flor( galbene-aurii, numita
$i crincer cuisorita" sau radi-
chioara" (Geum wbanum) ( 1080)
¶ ® =AgaINTICA ¶ ® =cmapruL-
D04iMNEI [comp. lat. c e r int tile].
CERERE sf. 0 Faptul de a c e r e
II ® Lucrul cerut prin graiu sau in
,scris): nn-ti pot Implini a.
CERESC adj. Al cerului, privitor
is c e r: bolts cereascii. cerul ¶ 0 (P)
Care vine din ter, dumnezeesc: $i Fig rosy.
tnturor deopotrivit !muerte darul lui ceresc Cerentel.
JO/LAM.); Pronia cereasca; °stile ceresti, ingerii.
www.dacoromanica.ro
CERET sbst. 4 Tuns, padure de c e r i tineri.
CERETEL = C1RITVL.
CERGA (pi.-gi) sf. O Patura, de asternut pis
pat, tol: 0 baba ghemnita pe niste sdrente de (CAR.); 0:
(DLVR.). ® Patura de cal ¶ 10
eft tl-e °ergs, at1t to 'ntinde (DOC) ¶
Adapost de ramuri $i cetina. In care lucreaza sin-
drilarul (NAIR.) [tc.].
CERTNE, CERINE sf. BOn. Trans. 0 Tavan,
plafon ¶ 0 Tavan boltit (la biserica sau alta.
cladire, In galeria unei mine, etc.) ¶ O Cuptor
boltit (pentru copt piinea); test ¶ 0 Baldachin
[srb. eerjen].
CERTNTA. (p1.-te) sf. Lucru ce se c e r e, ce
se cuvine neaparat sa. se dea sau sa. se taxa.): nu-si
mat pot comunica unui altula pasurile si cerintele 0.-6414.
CERITICA sf. = PIDQSNIC [comp. lat. c e-
rinthel.
CERIU w CER2.
*CERIUM sbst. ® Metal cc se gase$te rar; se
oxideaza In apa fierbinte $i e intrebuintat In
medicina [fr.].
OCERMALUT (- nest), CERDIALI (-atm) vb. refl.
A-i veni greata, a i se apleca ¶ ® A se a-
meti, a se Incurca In facerea unei socoteli (rec.)
[ung. cs 0mOrleni; comp. $i CIEMIIRLIII] .
CERNE (cern) 1, vb. tr. (D A trece prin sitft sau
prin ciur spre a se alege ce e mai marunt: faina;
nisipul; 0; sita (pine -i) Ilona cerne bine re- SITA;
core nn vrea sa trAminte, toata ziva cerne, tine nu vrea sa
sfirsasca. un lucru, i$i pierde vremea numai cu
pregatiri sau numai cu preliminarile lui; (E: Din
vazduh oumplita iarna came writ de zapada (ALECS.) ¶®
® 0 A ploua marunt, pare 'ar cerne prin sita: in-
eepe sa cearna marmot si 'ntepat (CAR.) ¶ ® (0 A cerceta
cu de- amOnuntul: gtndul imi era a , prin site studlilor
clasice aisle mai multe din acele &dine bittrinesti (VLAH.).
2. vb. refl. 0 A se strecura, a strabate marunt
ea prin sita.: inalntea noastra lumina Incepe sA se cearna
prin raristea de bras! (VLAH.) ¶® 0 A ploua marunt,
a ninge: privind Iulgii de zapacla care se cern Ineetisor de
SUS (BR.-VN.) [lat. cernOre].
CERNEALA sf. 0 Lichid, de obiceiu
negro, In care se moaie condeiul pentru a scrie;
pr. ed.: rosier albastra; 0: din Intunerie se desta-
cura o multime de idoli usuret earl goneaU In vitzduhul de
(1)LVR.) ¶ ® $ Materie grasa, de obiceiu neagra,
cu care se ung valturile masinii de tipar spre a
putea tipari Negreala, coloare neagra pentru
boit; (p): Prutnle, apa vloarit, Face to -ai neagra .9 SA-mi
cerneso cu ea catrinta (MAR.) [vsl. 0rOnilo.
CERNI (-neso) 1. vb. tr. 0 A innegri. a boi In
negru, a cani: a-el barba ¶ 0 A imbraca In negru
In semn de doliu): Niel vole sa-si cerneasca portnl, Riot
drept sa -1 plingit n'au avut (coos.).
2. vb. refl. 0 A se Innegri, a se boi negru
0 A se Irnbraca in haine negre, in haine de)
doliu) ¶ O ) A se Intuneca [vsl. O 0 n i t i].
CERNIT adj. 0 p. CERNI ¶¶ G NECERNIT ¶ ®
Boit neuru, innegrit ¶ 0 Negru (In semn de
doliu) ¶ 0 (2) Intunecat. trist: $i de-atunci vista mi-e
tot A. C'am ramas singur pe-acest plimint (ALECS.).
CERNT...TCA sf. 4. O = NEGRILICA TI ® = NE-
GRIJSCA [rus.].
CERNUT sbst. Faptul de a c ern e.
OCEROIU 0/ten., cEaerati Ban. sm. d Varietate
de c e r, gorun.
CERSETOR, cimerroa, -TOARE sm. 1. 0 Per-
soar& care c ers est e, care traeste din cer$it,
milog, calic: Numai un cersetor de-ar fl, Toll en zahar 1 -ar
bran' (PANN) ; saeu1 eeraetorului n'are fund, cerseto-
rului, cit sa-i dal, niciodata nu-i multumit; (D:
devin... cersetori de slujbe pe la usile ministerelor 1.8181.
CERSETORESC adj. De cersetor.
CERSETORT (-erase) vb. tr. $i intr. A cersi, a
cere milli: calugarii slut 511111 sA cersetoreasca prin sate
pentrn tinerea vietli for (ALX.) ; cersitorea la acea biserica...
e1/2.0
de mai bore de 50 (de) ani (ego.) [C erSet0 r].
CERSETORTE sf. 0 Starea josnic$ a c e r-
s e t oru l u i¶ 0 Faptul de a cer$etori
CERSETORTME sf. col. Multime de cers e-
t o r f, toti cer$etorii: a e Intatioata printr'un Tigan
tlnAr Cu picloarele sucite (IRG.).
250
 CER$ETORIT, CoEitsrrom sbst. Faptul de *CESAR sm. t 0 Titlu dat inti:u imparatilor cER.,
a cersetori, cersit: In roc sA umbie... ca a1t1 popi romani. apoi mostenitorilcr imperiali ¶ ® Pr. ext.
dupe cersetorit (cao.) Imparat [lat. . CET
CERW (-sesc 1. vb. intr. A cere mita, a intinde CESARIAN adj. ®i Privit or la Iuliu Cesar, in
mina cerind pomana. Cesari ¶ ®/ operate a, (peratie chirurgic,ala ce se
2. vb. tr. 0 A cere mild ¶ 0 e A cere cu sta- practita in anumite cazuri de nastere dificila [fr.].
ruinta $i injosindu-se ca un cer$etor: on post; *CESARISM sbst. 0 Guvernare despolick a
voturile alegatorilor; Cu ochi galesi IV cerseste un surfs, unui suveian sprijinit pe puttiile aimatei [Ir.].
o vorbit buna (VLAH.) [c e r e + *c esit< ]at. q u a- CES4RO-CRAISC adj. 0 Austro-ungar 7000
esit u rn s'a format part. cersit de unde >
c e r $ i].
[cesar+eraiu).
CESCVT sn. dim. CFAS: peste un sa-1 zica: pass
CER$TT sbst. Faptul de a cer$ i s umbra dupe ~. Pasa ee ucide pre Ioan (PRVMB.).
CERT adj. 0 Sigur, nelndoios: un fapt oi *CESION.4. l-nez) vb. tr.n.A face o cesiun e, a ceda.
® Hotarit, fixat: o data 'a r11 © NEcvnm [lat.]. CESIONAR sm. es Persoana dada i se face
CERT.O. (cart) t . vb. Ir. ®A dojeni aspru, a mu- o cesiune tr.).
stra pe cineva cu vorbe aspre $i suparatoare ¶ 'CESIVNE sf. di 0 Cedare a proprietatii sau
O # A pedepsi: aga cearta Dumnazau pe mandril carii a drepturilor sale asupra unui lucru: a unei crena-
I as pun Impotrica (CANT.). te 1' ® Ceslunea bunurilor, lasarea, parasirea din
2. vb. refl. 0 A se lua la cearta, a se gilcevi: partea datoinicului a infregii sale averi pe seams
oamenii prosti se cearta ca Tiganii si se bat ca orbit (PARR); creditorilor [Ir. c e s s i o n].
et se cearta, el se !arta ¶ (;) A intra in du$manie, a GEST' adj. $i pron dem. = Acvw r
ajunge sa se urasca, a 1i In discordie 11 0 A se O CEST2 (p1.-turi) sn. k Bucata tiliata de preot
lupta pe toate caile, cu vorba, cu argumente, cu la proscomidie: merindele sau ~mile oelea ce stoats
staruinte etc., spre a izbuti, spre a capata sau Pops la proscomidie (MV.-MB.) [vsl. b @ S t I parte"].
chtiga ceva: ~pa o palms de pamInt [lat. c e r t a r e]. CESTA adj. $i pron. dem. = AasTA.
CERTARE sf. O Faptul de a (se) c e r t a II CESTALALT, QsTALALT adj. $i pron. dem. m.
Pedepsire, pedeapsd. (pl. cestialalti, gen.-dat. sg. cestuilalt; t cestuiatalt, pl.
CERTART adj. Caruia-i place cearta, care cestorlalti, tcestoratalti , CEAATALALTA, j' CEASTALALTA
se c ear t a cu toti, gilcevitor. f. (p1. cestelalte; t cestealalte, gen.-dal. sg. cestellalte,
CERT4* sm. 0 Om certaret. ¶ ®14 Pricina$: t cesteialalte; pl, cestorlalte, t cestoralalte). Acesta (de
rib s'an Impacat on judecata cocoanei tso.i [cearta]. ad, de acum) in opozitie cu altul aratat sau po-
CERTAT adj. 0 p. CERTA ¶¶ © NECERTAT menit mai nainte (F .STALALT) [c e s t +a la 1 t].
0 Care nu mai e prieten cu cineva: sins cu OCESTIUNE = cioEsrmiz.
varu-meu ¶ 0 OD ci E Cu justitia, se zice despre tJ CESTOR law CREATOR.
cela ce a avut daraveri cu justitia pentru o fapta CESVHA, mud 1191.-ort) sf. 1i 0 In versu-
condamnabila. rile latine Si grecesti, silaba lungs cu care sfir-
CERTIFICA. (-tic) vb. tr. A Incredinta ca un $este un cuvint si cu care Incepe un picior ¶ 0 In
lucru e adevarat, a adeveri [it.]. versurile franceze, pauza care Imparte versul In
CERTIFICAT (p1.-ate) sn. 0 Act, marturie doua parti numite emistihuri [lat.].
In scris, adeverinta prin care se incredinttaza ca CESVIRTA ear ciosvIRTA.
un lucru este adevarat, ca exists: de lima purtare 'I 0 CE$-oEVA, CIE-CEVA, CES-CEVA$I pron. nedef.
® Atestat: 11.-a -abr-cat an", de sante class (BR.-vN.) [fr.]. Trans. Bucov. Putintel, elitist de putin: tot trebue sA
*CERTITVDINE sf. Siguranta, incredintare ramina mater ces-ceva (se.) ; sit gusto cineva miter cis-ceva
deplina: probabilitittile de razbolu deveneau eclleca.) [lat.]. dintrinsele (MAR.): cum dA cos-cevasi seceta, bidet& seats
CERUT (-one) vb. tr. A da, a lreca, a lustrui cu trade izvoarele (RET.).
Ceara: parchetul. CE§CULITA (pl.te), CESCVTA sf. dim.
CERUI4LA (p1. -felt) sf., CERT= sbst. Faptul CEAACA: sa topeascA... pi tamtia din cescula Dud% be pi-
de a c e r u i: ceruitul parchetului, mobilelor. c!oare (GRIG.).
CERVMEN sbst. Ceara, cleiul din urechi [fr.]. OCEESC adj. C e h, al Cehilor.
CERVT I. adj. p. CERE 1111 C CED.11E.A. = CISMEA.
NECERET. OCE§TT ( -test, vb. tr. Mold. A taia cepurile bra-
2. sbst. 0 Faptul de a cere 11® du (eEZ.).
Cerere, cersire: 0 baba ce umbla pe be *CETACETJ (pl. -cee) sn. 11.k Ordin de mamifere
case cu ...U1 (VOR.). marine care au forma de peste; acest ordin cu-
*CERVZA sf. 0 sa. Carbonat de prinde cele mai maxi animate din epoca actuala,
plumb, care seprezinta sub forma de ca balena, dellinul, Iamantinul, ca$alotul, etc. [fr.].
sare albs, otravicioasa., insolubila in CETANIE Pr- CITANIE.
apd; amestecata cu uleiu, formeaza 0 CETARA, CETERA vb. tr. 0 Trans. 41A cinta din
o vopsea all foarte frumoasd, In- cetera, din vicaia ¶ 0I Mold. Bucov. A plic-
trebuintata de pictori; numita $i tisi, a asurzi cu vorba, cu certuri, a cicali: nu tot
alb de plumb"110 Ban. Creion [fr.]. cetarati pe Maria Pa. ca om a dumnealui (can.).
CERVANA sf. * Planta ier- CET.A4 sm. ID # Tovara$, so t If ® Cel ce face
boasa, cu Dori mici, albe, pe di- parte dintr'o c ea t It (de jucatori, etc.) ¶ 0 Ca-
nauntru Cu puncte rosii-purpurii Fig. roar. petenia unei cete. '
(Lycopus europaeus) (LE 1081) [vsl. Cervana. CETATE sf. C) #Ora$ '11 O 40ra$ Intarit, Im-
bervend ro$u"].
*CERVICAL adj. EZI Ce tine
de mid: nervi
..1; vertebra
cm 1082); ar-
tett ~it (A -14
1083) [fr.].
CERVT
cut( i)vis (pl.
-4nri) sn. Gra.-
sime de vaca,
topita, care se Fig. ro8a. Ver- Fig. ro83. ArterS
pastreaza in tebra cervicala. cervicala.
basici pentru
bucatarie: tat puss o basicA de cervix in cap (MP.) ; ca doua Fig. rol. Cetatea de la Bran.
burdute de cirivis (DLVR.) [te. bervi.t].
OCES.ALA... co- TEsALA... presurat cu ziduri ¶ s X Fortareata, cladire in -
251
www.dacoromanica.ro
 tfirita ( 1084) : Cetatea Neamtului 5 0 0 Drept de
CHCETE- aptitudine,. capacitate de a se bucura, conform
, volas sa-u slujascii is cevasi (PANN); militdria s carlerd
signet, mat ales clad at cavasilea chiag (DLVR.).
legilor unei tart, de toate drepturile unui cetacean CEZ AR., = caw.
[lat. civItatem]. CEZURA Pr' CESPRA.
CETATEAN sm., cErATEAwcA (p1. -once) sf. 0 t CFARTAL w CVARTAL.
t Ordsan, persoana care locueste Intr'un oral, tri- t C VARTIR PP- oFARTTit.
te() cet at e¶® 0 Persoand care se bucurd de CFIT adj. invar. F Achitat, chit: slalom
toate drepturile civile $i politice ale unei tari. [germ. quit t].
CETATENESC adj. De c e t a tea n. * CFITANTIE sf. Chitantd. [fr. quit tance
CETATENIE sf. ® Calitatea de cetatea n11
® 0 Dreptul de cetacean: a c.Aata catatonia. ±*CeFfIITUU. (-muo) vb. refl. fain. A se achit a:
CETATUICA (pl.-ei) sf. dim. cETATVIE. altA ambitie n am dectt sit mA aitueso de d-ta P ciu.Enthil
CETAITIE s I. dim. CETATE ®: e o nadirs veche c f i t].
de plata, stinatoasa ca o mica c. (DAR.). C. G. S. Sistem de unitati fizice In care u-
CETENIE = CITANIE. nitatile fundamcntale sint centim-trul, gramul
0 CETERA pr cETARA. $i secunda [se. cEqnstam].
CETER (p1. -ri) sf. Trans. Maram, Oas.J Vioard: CHE A... NIP CHIA
Cetera-i on patra strune Si mai role si mat bane os.-ans.) CREBA er eniF,BA.
[lat.cIthara]. CEIEBAP (pl.-Dart) sn. X Frigaruie, friptura
0 CETERAS sm. Trans. Maram. Oae. jUtutar: De- la frigare (preparata dupd. arta culinarA turceasca):
Me) pin' Is Maras, Na-mi trebue ()K: SRS.) re et e r A]. dobe de mistret pi tori de cdprioarA (0owt.)ete. k e b a b].
0 CETERNA (p1.-ne) sf. ® Trans. (BUD.) Jgheab CHEBE PIP GHEBA.
sub streasina casei ¶ ® Oaf. Piscoaia prin care CHECHERITA = cHicErERITA.
curge fAina la moarA [ung. c s a t o r/n a]. CHEDRIN sm., CELEDRINA (p1.-ne) St. X.
0 CETET er cinT. PVSTE-CII-GHPIPI.
0 CETI . pp- orn CHEDRU rw- Cr.DRI7 [gr.].
CETINA (p1.-ini) sf. * @
Creanga de brad: vinAtorul le 04.
k CHEF (pl.- eturi) sn. ® Dispozitie snfleteascd,
voie, poftA, gust: am de lucra; n'avea nisi el de
destine clta-o A.trumonsil de brad verde al? foe In dimineata camel (ems.) ; P/S: eta sa-i vie ...al bagatalui,
wows.) 11 0 Frunza bradului: brazi sdracului ¶ ® Dispozitie veselA, voie
iese suiletul
lung) doboriti de batrtnete sac pe pat Z4,kr bunA, toate bune: a faa cat astdzi; a-1 pier) at; vine
de , acoperiti de muschiu (vLAn.),1 ® ad striae petrecerea pi multamirea pi la o lame 'ntreaga
ar-
= 1:131PRIPAR ¶ C) ,-DE -NRGII, (CAR.) ¶ C) Capritiu, fantezie: am - ea ma bat; s'a
bust totdeauna verde din fam. § jurat cit n'are aA mai cheltniasca apoi nimica... dnpa oe si-0
coniferelor, cu tulpina foarte ra- Lace toate *utile (CAR.) ¶ ® Placere, hatlr: truth' ce-pl
mificatA, cu crengile intinse sau dedeau ca sA tact. ul odldtorilor OSP.) ¶ Qs Petrecere cu
tiritoare, cu flori mici, dispuse mincAri $i bAuturi: a face ; se tine numai de ...art ;
In amente la vtrful ramurilor au odatA 1-am vazut la ...art umplInd cobalt lautaralni cu
scurte; e originar din regiunea blank' (ON.) ¶ ® Stare de belie: a ti cu [tc. k e j f].
mediteraneanA $i se cultivA a- CHEFAL sm. )40 Peste de mare cu capul Bros,
desea prin parcuri; numit si Fig. ro85. Cetind- de eoloare cenusie,
sabind" (Juniperus sabina) de-negi. balind In albastru pe
1095) [gl I. spate, $i argintiu pe
0 CETINEL adv. Maram. (BRL.) Incetinel. burtA, ale cArui icre,
O CETINIS (p1 -Wirt) sn. * 0 Padure de brazi . foarte pretuite, se Fig. ro96. Chefal.
sau de molifti tineri 11 O Desi$: at eel latunecat conserva Invelite in
al 'MOTH (ORIG.) [cetind]. cearA; numit si platarin" (Mptilcapito) ( 1086);
CETINOS adj. Cu cetin A, plin de cetina: o altd varietate a acestui peste, cu capul mare, care
rtscovii... crew name' prin pAdurile cethwase conic.). trdeste In marea
CETIOARA (pl.-re) sf . dim. CgTINA. Neagra (Mugu ce- -^
0 CETITOR er crumn. pltalus) ( 1087),
0 CETERNA, CIOTIRNA (p1.-ne) sf. 0/ten. Cada, poartA numirile de 0
vas mare de doage in care se pune mustul enc.) chefal-mare" la-
[srb.eatrnia]. ban", balahan" Fig. 1087. Chefal-mare.
CETLAU str CEATI4U. sau patios' ; se se

CETLUI (-awe) vb. tr. 0 A struni, a stringe
Cu un ceatlau: sA nu-I cetlueasca ca5u1) paste mit-
aura In streatoare (DRAGH.) ¶ A lega (pe cineva
2 aceste varietati se consumd. adesea sarate $i afu-
sau ceva string, teapan, cu funii: a Incitrcat carol
sdravan si I-a cetluit bine (CRC.) ; ti cetluirA din non spa
de cumplit. Met able se mai rasuila (ON.).
CETVIRTA Pi.-Irti sf. Sfert [vsl. 6et-
vArta .
CET03 adj. 1 Cu c e a t a, Intunecat de ceata:
s'a luminat a ploaie, lumina cetoasit (CAR.) ¶ 0 Impa-
ienjenit: on ochii Ina cetosi de soma. priveste (GRL.).
O CEUCA (pl. -ci sf . Mold. Trans. Ban. le Cioaca:
Cetatea Neamtului... staj Ida de ceucele si vindereii care an
gAsit -o bunA de Mout canna' Intr'Insa (Cac.).
CEUCUOARA pl.-re), caucTnA (p1.-ke sf. le
dim. aucA.
I CEUR adj. Trans. (PAc.) Chiorig sasiu.
t CEURt (-asp) vb. intr. A se uita chioris, sasiu
[c e u r].
CEVA pron. nehot. O Un lucru oare-care: vreau
,
sA -ti spun se vede cA 1 s'a Intimplat ; sea ceva, un ast-
fel de lucru ¶ 2 Putin: mai bine -.. dectt nimtc;
(repetat), cltugi de putin
parativ). Putin(tel):
ati-t ti contra-
:1st, apoi striga (L-OH.) 5 ® adv. (dinaintea unui corn-
mat mull, A. mit bine [c e+
v a].
t CENTALI, p CEVA.giLEA. = CEVA: Trimite De ne-
252
www.dacoromanica.ro
cid numirea de chefal-mic" sau ilarie" unei va-
rietati mici a acestui peste (Mugil saliens); toate
mate $i sint cunoscute In comert sub numele de
licurini" [ngr.J.
CHEFALUI (-alum) 1. ® vb. intr. Mold. A pe-
trece in chefuri;Q: anti sapA st muucesc, anti beau,
cheTainese (ZNN.).
2. vb. tr. $i refl. A (se imbdta usor, a (se) cher-
cheli: mi ti 1-am chefaluit trams, de-am pretacut minim]
(ALECS.) ; la aunts d-sale m'am cheldluit, si nu banuesti (GR.).
*CHEFIR my- BEM.
CHEFLIU adj. 0 Care . e totdeauna en voie
buna, cu chef, vesel: tmi place sA to vda 51 vesel (ems.) ¶
0 CAruia -i place sA faca chef, sA petreacA la che-
furi: Hind de I irea lui avea pe liana dinsul tot prietent
de teapa lei (15p.) ¶ ® Cherchelit, cam beat (tc.j.
CHEFNI (-nese) vb. intr. A latra, a chelalai:
lasind fn urma for toll ciinii mahalalei latrInd al ohetnind
(DLVR.).
CHEFNIT sbst. Faptul de a c h e f n t, lAtrat,
chelalait: din ce in ce al mai mull se tnteWpte mom).
CHEFOS adj. Mold. Cu vole bunA, voios, vesel,
Cu chef: cei ea se Intorcean de is tirg erau chelto51 tvaca.
CHEM! -uesc 1. vb. intr. A petrece in chefuri:
petreceau Duminica... cheinind prin cafenele (I. -CH.).
2. vb. refl. 0 A face c h e f: pe clad stau P1 se che-
/Mau zsii istia la mints acne use.) ¶ ® A se Imbata eft Chola bait'', piatra din erestetul unei bolti, care CHE-
usor, a se chercheli. sustine pe toate celelalte (J 1095) ¶ @ pi. Ghiz-
CEIEGA.R (p1.-are), misaArm (pt.-eta) sri., CHB- duri (la f IntIna) ¶ 44. Treca- CHE
oAREATA (p/.-ete), cliEGARITA (p1.-te) sf. Ban. Trans. toare Ingusta intre munti (
'Rh = CHEGORNITA [Chia g] . 1093 : ni se deschicle, yrtutre dotal
CHEGLA (p1.-le) sf. 111Popic; iooul stinci colturoase, chola adtnea Si In-
it chute. jowl In popice [germ. Kege 1]. gusta a DIM)ovicioarei (VLAH.)
CEIPGLLT (p1.-10) sn. # Mic instru- de lent, unitate de masura la
ment in turnlitoria de litere cu care se lantari, in spec. la lantul anco-
mascara latimea corpului unei litere (A rei; o cheie este egala cu 15 metri
1089) [germ. Kege 1]. de lant [lat. clay e m].1
O CHE (-glen) vb. *CHEIROPTERE 51. pl. 7et
intr. Olten. (vise.) = CHEFlif. Ordin de mamifere, din care fac
0 CHEGQRNITA. (p1.-te) parte liliecii, ale caror mlini sint
sf., cHEGORNIOVR (pl. -ere) prevazute cu aripi [fr.].
sn. c i Vasul In care se CHEITA. (p1.-te sf. dint. =Elm.
tine chiagul pentru fa- CHEW = CHM Fig. ropy.
cerea brinzei ( 10881. CHEJI our PiazAl Cheie de bola.
CHE ow- mitHAT. Fig. iroa. Fig io8). CHEL' (pl. ehei , f. cREaLA,adj.
Cheg u.
0
CHEEIAIA., CHIRAL% sm. Chegormia. $i sm. f. 0 Care n'are pgir pe , 4
= CAPUJIIEHM4 ¶ #Intendentul cap, plesuv: Papule n'are nes, eAr
vizirului sau al unui pasa. ( 1090) e eheala, $'un brat din made If ;`,.

¶ O Primarul unui sat (Ia. Turd): elm- lipseste tvLait! ; 411: chelul lesne 6 '
halaue satului ne duse sit trecem noaptea la o se timde; chelului, numai as
famine bulgarS (BOW ¶ ®
seful po$tii : chehalaua
:1
de vista,
tail /Munn yo-
rand eiei, fie-care se supara
rind i se pomenesc defectele
dorojna, et WA-ma tar ye drum 0.-om.) [tC.]. ¶ O ® Gol, fare vegetatie:
CHEHRIBAR = CHIHLIBAR. Inalutea for se rldica un manta
CHEIE sf. ® Instrument mai a- (e.mi.) ¶ 0 Chelbos; Q: ce-i
desea de Fier cu care se Incuie sau se
,
!insects ehelulai? T !obis de mar -
descuie o broasca sau un lacat (--] , se zice despre un ne-
1091,1.2): on chef de our el argint se desohid vrednic, un nStSrSu, care ,-
portile raiului (ZNN.) ; (D: sA alined Imparatulul pretinde lucruri marl, mai Fig. 1o96. Cheie4
Chefs raiului 51 lumina soarelui (SO.) ; mai Fig. imp. presus de seama lui [tc.].
adesea °hello raiului ¶ 0 Unealta de Chehaia. ()CHEW sm. 0 /ten. = vttftzA-cRE4TA [srb. k e 1.1]
metal cu care se Intoarce un ceasornic CHELA.LA.f (-dose) vb. intr. @ A latra lung,
de buzunar sau de perete (c13 1091,3.2) 7 ®.I Uneal- a urla vaitindu-se: °lieu alarm din toate patine elle-
ta cu care se acordli un plan; nunaita $i de acor- Ililitind (L-OH.) 110 ® A plIngeinteuna (vorb. de copii).
dat" sau acordor (Nr loom:IWO ¶ ® Irm Unealta C HEE. &GMT sbst., C3ELA.L/LIT$RX (pl. -iuri) sf.
de metal cu care se Insurubeiza sau se dessuru- 0 Faptul de a chelalai: pare ea se 51 aude ritsu-
beaza o marina, diverse instrumente, etc. ( natal latraturilor, chelSlaital for de buourie (_.-m.) ¶ 0 La-
1091,4-9 ¶ ® frantuaeasol. un fel de ciocan cu care trat lung cu urlete de durere: huidulturile si rtsetele
sooner... chelalaiturile animalulal (CAR.).
CHELA.Rt sm., CHEIAREASA (pl. -ese) st. Per-
soana in ingrijirea cSreia se afla cheile de la o °A-
mara (de provizii , de la pivnita, etc.: Ina °hello
pivnitei din mtna chelarului (v(...); chelareasa =plea oale
on via din bate (1. -OH.) [ngr.].
CHEL4R2 (p1. -are sn. Camara (de provizii)
[ngr.].
CHELAREA. sf., CHELARSL stn.
ruTA.
ocHEL4- j=
CHELAREASA or- CHEL$R,'.
(:) CHELARfTA (91.-te)sf. Mold. Chelareasa: in carte,
Fig. c9x. Chei. -x.a. Chei de broascii : A. Inel. B. Barbie, se vedeau, la lumina !mile', cholera' si ohelarita facia ma-
floare.-3. Cheie de ceasornic de perete. -4. Cheie fran- maligli (D.-ZAMF.) c h e l a r].
tuzeasce.-3. Cheie de ceasornic de buzunar.--6.7.8. Chei CHELBAE adj. $i sm. Mo/d. C) Chel, plesuv 1
de fierari. O P Care are ehelie [tc. kelbaal i].
se string $uruburile 1091 4) ¶ O # Instrument de CHELBE sf. F Un fel de bube ce se fac pe
tipogratie cu care se innbid forin,le In nusina cap si din pricina cSrora cade tot parul [refScut
(j( 1032) ¶ 0 ® Loc Intarit, fortareata care opre- din ehelba$].
$te intrarea dusmanului intr'o tara CHELBE4.ZA = GALBEAZA.
11 ® ® *U- CHELBOS, -0ASA adj. $i sm. f. O F Cu capul
inta. care plin de chelbe: chelbosulai tioble de margaritar Ii
serveste de trebue! (SAD.) ¶ ® Chel, ple$uv: chelbosul lean se tunde
introducere (ZNN.)
la o alts CHELBOI (-ose3e) vb. intr. 0 A deveni
$tiint.gt: lo-
Fig. row. Chei (de tipografie).
chelh O S: un galben ye eine' chile? doar n'am chel-
gics este chela bosit (ALECS.) ¶ ® A cheii.
filosoflei ¶ ® j EKplicatiune, deslegare: an gasit CHELCIUG (pl.-suet sn. Trans. CD Ban de chel-
In sfIrslt Chris acestui mister ¶ @ 6 Conventiune dugs tuiala ¶ ® Pung3. 7 0 = cHEL$ock lung. it 6 1 t-
care se poate citi o scriere cilrata. secrets: nimica s e g1.
n'ar fi 'lito- CRELEMET sbst. Mold. numai to loc.: a face
tes din aces cu cineva, a avea daraveri impreuna [tc. kelime t].
Ingranaldlre CHELE$ adj. $i stn. Chelbos: nn prapalit de great
de clove, dacS de la gradlnarie,
si osadit ((SP.) [to.].
nu le avea CHELFANA. (-Suez , CHELFANI (-anew vb tr. F
chola (CAR.) ¶ Mold. Bucov. A snopi In bStSi, a trage o bStaie sdra-
0 J Semn Fig. 1o93. Cheia
de sol.
Fig. 1094. Cheia
de fa.
yank: 1 -a chelfSnit bine woe.).
care arata OCqELFANE!NLA. p1.-en sf. Mold. Bucov. Ba-
gradul de Inaltime si valoarea notelor de pe taie sdravana, snop °aIS: am mai mtncat eu °data de be
un portativ 1093, 1094): de fa, de sol ¶ l unul ca awe). o (ciao.) [c helfani].
253
www.dacoromanica.ro
CHE- CHELTE, sj. 0 Starea celui ch el i 1097) CHEN4R (p1.-are) sn. 0 Marginea de alts; co

ce are ,
® F Cap chel: se gateste In feta unel ogliezi isi piap-
CHE tan& barbetele $1 c.helia (CAct.); 9 : Duna
Mai are
CHELIE2
fudulie (PANN1; a
111

frees cuiva chella, a-1 bate sdravan.

loare sau de alta materie de jur imprejurul unei
stole, unei basmale, unui pervaz, etc.: feta lea
Cu dime o basma Cu pe mar -
gine (ISP.); leOana....
glni
avea De la mar- OGINH0
de argint curet (ORIG.) ¶ 0
CHELM sr PwLm. Pr. ext. IVIargine, bordurit: lomat C-*Ar
OCHELNA, CHILNA (pi.-ne sf. galbene de gnat cost Cu ,ue de meet em-32,-klazseugi-e..,
Mold. Bucov. CodIrla la car): A lust Infloriti (EIR.-VNA ® &,1 Ciubuc sau c..e.._sx.2so..512e...a5.7
Mina In poala miintalei $1 a turnat-o In zugraveala ca un briu lat cicA70.2-7219.2000-wo-x,
ohelna harabalei (MAR.) ; caii... tragean Fig. row. jur imprejurul unui zid sau unui
!acorn /trete de fin din chilnele carutelor Chelie. perete; de asemenea la vase. -h.-2-2-6w 's-
(ORIG.) [rut. kelita]. un vas frumps de portelan cu 0.e aur11 Fig. rcs8. Chenare.
CHELNER sin., 'CIiRLNERITA (p/.-te) sf. P ers °and. (BR. -VN.) ® 6 Burdura din linii,
care face seniciul intr'o cafenea, intr'un restau- puncte sau Inflorituri In jurul unei pagini (hq
rant sau intr'un hotel: ajunsese chelner la o mimes 1098): Rosetti a inventat ai ...111 negrn la gazete pentrn
In BuzAn (VLAH.) ; sweats lamuriri topogratice le datoreso chel- ocazinnlle de pretend dolin nationals" (13R.-VN.).
Barite! (CAR.) germ. Kellner]. "CHENZINA (pi.-110) sf. Leafa pe cincisprezece
t CHEL§cG pl.- ugurt) sn. O Cheltuiala ¶ 0 zile [fr. quinzaine].
Hrand. a liment e [or CHELCIDG]. CHEOT0.4RE. cmoTo4-
CHELTUI (-uese) 1, vb. tr. 0 A da bani pe ceva RE St. 01 Una din cele cloud
necesar sau de prisos: are avers mare si-gi theltueste ve- ate cu care se leagn cdmasa
t:Mut In fecal de bine (I.-GH.); : anevoie se elstiga, lean la git, cind n'are nasturi ¶
se theitueate ¶ O ® A pierde vremea, a petrece (In- (D pi. Incheieturile de la
tr'un loc): an cheitnit boierii clteva zile acolo (LET.) ¶ capetele blrnelor la cele pa-
(i) ® A risipi: nevo1a de a-ei forte Inmagazinata a ti- tru colturi ale unei con-
neretii (vLaH.). structii tdronesti ( 1099):
g. vb. refl. O A face cheltueli: De untie data chel- It* Mara gate magi La paret(, la Fig."ro99. Cheotori.!
tun, Dnmnezen aA vemplineasca /nsutit gl 'Emiit (MAR.) ¶ chiotorI; Ca sti-t1 vie petitori
® ® A se osteni (ea sb izbuteasca) [ung. k d 1 - na.-eas.) [lat. *clavatoria].
t e n i]. CHEPA (p1.-13e) sf. Wie Peste de mare,[foarte
CHELTUI4LA (p1. -loll) sf. O Faptul de a gustos, o varietate de scrumbie (Chipea alosa) [it.
c h e l t u i¶ 0 Banii ce se cheltuesc: a platy chel- cheppia].
tuiellle; cu (multit) cbeltriala, CU multi bani, stump: CHEPCE.4, CHIPCE3 sf. Lingura mare cu ga-
bunatate de coil& cresenta eu prin pensioane (ALCM.); vanul gaunt ca un ciur cu care se scoate suuma
0 : obrazul subtire en mare se tine, tine vrea s8 -si tie de pe lierturi [tc. k e p 6 e].
rangul, demnitatea, sit fie bine vazut, trebue sit CHEPENE4G, 0 CAPENE6G (pl.-ego) sn. (D tHai-
se si poarte In consecinta, sit faca si unele sacrificii
(de bani, etc.); bent de
do
(CM)
bani de buzunar; F a da
a trage o bataie: ei las' I ca t1-01n da eu tie de A.
¶ 0 ® Pierdere, risipa; osteneald: de tamp.
CHELTUITOR, -TOARE adj. si sm. f. 0 Care
na boiereasca de paradit, strInsa
Mihnea a ImbrAcat chepeneag de catifea role (otoe.) ¶
0 Manta de ploaie; 0: dupA pleate, se zice clnd
ni se aduce ceva prea tirziu, chid nu mai e nevoie,
on cind se iau mdsuri de paza dupti ce s'all Intim-
, pe trup:

cheltu est e¶ C) Care cheltueste peste masura, plat o nenorocire, sau dupaJce!a trecut primejdia

,
risipitor; Q : banii strIngatorului In ratite cheltuitorului [ung.kopenyeg].
(PANN) '1111 C NRCHELTRITQR. CHEPENG (p1.-guri) sn.
CHEMI.S. (them) vb. tr. 0 A striga pe cineva ca Oblon; usd orizontald, In iii:
sit vie ¶ ® A spune cuiva sit vie; a trimite dupli rind cu podeaua, pe unde
cineva: auzind Imp/irate' cA este la un sat, aproape, un un- se intra In pivnIta (. 1100): ---?
chief; dibacie, a trimis sa-1 theme (ISP.) ¶ ® A se numi, a pinch en lamps Inainte spre ~ul ioe
avea numele, a-i zice pe nume: Duna ce e urita, o beciului (CAR.) [tc.]. _
cheamit $1 Neese (PANN) ¶ 0 el A cita in rata justitiei: CCHEPT... =
^s to iudecatii ¶ 0 A pofti, a invita: la nunttl OCHEPTO4RE sf. Ban. Fig. rico. Chepeng.
® A spune sit se adune, a convoca; 0, (bible): CHECTOARE.
multi chemati, putini areal 1 0 A provoca: dacit-I chemit OCHERAPLE sm. Mold. Gdgiiutd, prostanac:
la Junta Anteu, no se date Inapo1 SSP.) ' ® A evoca; et ce-ti pasA dumitale, .rule? IALEcs.).
a invoca. CCHERATITA (p1.-te) sf. Mold. Femeie Impopo-
2. vb. Tell. 0 A se numi, a avea numele: nu stin tonata si alectata: de clad am venit In Iasi... em mina
cum se chiama asta pe romaneste 'I 0 C' A Sc zice: la istericale ca o r (ALECS.) [ngr.].
mA them ca stet begat, lumea zice, crede ea sint bo- CHERCHELI ( -lem) vb. refl. A se irabdta putin:
gat ; cum se chiamft, cum s'ar chcma, cum s'ar zice [lat. ce haz at clod to cam cherchelest1 (DLVR.).
clamare]. CHERCHELITA, etuRcHERITA = cHicHERITA.
# CHEMAN sn. Un fel de vioara cu 6 sau mai CHERM sbst. 01 # Hatir 1 0 A ft la .otil cuiva,
multe coarde, dedesubtul cdrora sint intinse alte a fi in puterea, la discretia cuiva, a Ii supus bu-
coarde de sIrmd. [tc.]. nului plac al cuiva: un fel de Dana la ~el cAruia slut
CHEMARE sf. 0 Faptul de a c h e m a 1$ snpusi mare perle din ortlseni Oar.) [tC.].
(t) NRCHEMARE ¶ ® Strigare ¶ ® X Recrutare ¶ 0 CHERESTEA (p1. -tale) sf. (D Lemne de con-
Poftire, invitatie, la nuntA ¶ C.) es Citatie ¶ ® structie : unele due la vale alteleporumb la deal (CAR.) ¶
Misiune: Invlitaterul pare a lien tlnAr de isprava care-si O Lemnaria unei cladiri ¶ ® ® Mecanism, ma-
Prieepe a (VLAH.) ¶ Qr = APL ®. sinarie: ea anal ceasornic ¶ ® (V) Constitutie fi-
CHEMATOR I. sm. Trans. Cel ce chiamd, zica:schelet. osatura : e un cm cu o .6, uriasil (CAR.) [tC.] .
pofteste pe ()aspect la nunta, vornicel: invitarlle la CHERESTEG... = CBEBESTIG...
ospat se lac de dot 1, ales( dintre juni, unul din partea mi- CHERESTIGERTE, eklERESTIME sf. y Negot
reset gi altul din partea mirelui (FR.-cm). de cherestea; loc, curte unde e depozitata sau se
2. C,HEMATOARE sf. Trans. vataji,trt, vornieitl, fe- vinde cherestea: magazia cea mare de cherestigirie a tut
meie Edema dintre rudele sau prietenele mirilor, lupin Drmitracbe (CAR.) [cherestigiu].
avImi a Indeplini diferite servicii la nunta (MAR.). CHERESTIGW, CITERESTEGIII sm. Negustor
"CHEMBRICA (p1. -cl) sf. 4,4 Pinza. sublire de de cherestea: De la o amiaza. scoborlm In SAlAtruc, sat de
bumbac, intrebuintatit mai ales la captuseli: trey cherestigii $i draniceri (VLAH.) [IC.].
rtnduri de loll... Impodoblte Cu perdele de (F1L.) [engl. CHERHANE.4. (u1. -nabs) sf. O # Fabricit ¶ 0
cambric]. self Locul, clddirea uncle se depoziteazd pestele scos
de pescari din baltd i unde se pastreava uneltele
OCHEMENET ear cAmInT.
o CHEMNT = CSEFNI. de pescuit ([J 1101) [tc.].
254
www.dacoromanica.ro
 oCHERTT = PIERIT. functiunea chestorului ¶ 0 Durata acestei tune- CHE-
CHERLAI (Amu. -Itteec) vb. intr. A chelalai tiuni ¶ ® Biroul chestorilor unei adunari [fr.
zadarnic cherlie Dia- questure]. CHI
na de dorinta de a CHES cuff . Trans. Pestrit, cu pete de diferite co-
piece la vinAtoare lori pe corp (vorb. de boi, porci, etc.) (CONY.) (PSC)
(BR.-VN.). CHESCHET ne- CHESCIIET.
O CHERPEDIN *CIEPTA pl.-te) sf. Colecta, stringere de bani,
(p1. -ins) sn Mold. de qfrande pentru saraci, pentru o opera de bi-
et,m Cle5te de scos nefacere sau pentru sine: de douil on as facia stu-
cuie, Intrebuintat detail pentru repatriarea nelericitulni for amic (VLAH.) [fr.
de dulgheri, ciz- quote].
mari, etc. (ewe.). OCHETO.O.RE = CHEOTO.O.RE.
oCHERSIN, Fig. nor. Cherhanele CHETR... = PIETR...
MERSIN (p/.-ne S72. (Ia Iurilofral. *CHEU (p1.-euri seam (p1.-iuri)
Mold. Covfata sour- sn. 0 Loc lnkl-
VI. $i adinca (de framintat aluatul) : atunci iedul tat $i de obi- ..
de sub chersin, sit nu tacit P (can.). ceiu asternut ,rt (--,,r- '
CHERUVIC w HERUVIC. cu pietre de -a-
CHERVAN (pl. -ane, -snort) sn. 0 Caravana, lungul unei glr- q, ill]-Or
Nri,I441071.' I
Sir lung de trasuri sau de care: ~n1 se Linea (ant: le, unui rlu
ante de trisuri mergeau lin pe eleau, una dupi alts
® Car mare de transportat marfuri sau persoane:
ce trace prin-
tr'un oras: cheul -.--.-2
,..i4,441,- 414* nit Zf: 4
p.m -.. 11
de-aici pornean... .ale Incireate on llni, cu miere Cu sere DImbovitei ¶ ® .14, s''';'
si on zaherele (vi..an.); soseau gi ~nrile Cu negustori stri- Locul de-a lun- 401. ''''. ,---z"-4=:. ." lc---' -,
int (GRID.) (tC. gul tarmului, .V r---.-z-,--- ,:ort:-A.-
CHERVASARIE = CARVASARi.. Ia un port de ..,470,...,.....,..,. ..i....,..
OCHES (p/.-esuri) sn. 0 Trans. cec.) Traista mica mare, uncle se ,
de piele ¶ ® Ban. Pung& de piele In care se tine incarca si se
tutunul $i luleaua [srb. kesa < tc.]. descarca mar- i A.I-i.1
OCHESA. (pl.-sale) sf. 0 /ten. (VIRC.) Punga. [tc. furile ( 1103):
k e s a; comp. cisisE.6.]. de-a luogul cheu- Fig. 1103. Cheu.
cacsAaw sm. Punga.$ [tc. kesig i]. lui Olepuri Ineirate tuatara si (lemma (VLAH.) T 0 4:Nie
3$ CHESAR stn. Imparat [gr.]. Peron la garb) [fr. q u a 1].
.# CHESAT sbst. tsa Criza In afaceri, lips& de yin- CHEUTOARE = CHEOTOARE.
zare: bintula atunci mare sr. asupra ttrgulni (CAR.) [to.].
CHESCHET, CRESCHCT (pl.- eturi) sn. SC Un fel
CHEZAP sbst.
CHEZA$ stn. 0
z Apa tare [tc. k easupra-$i
z a b].
tht es Cel ce is sa
de sup& oriental!, de gri5, cu bulion: micar si-mi /act Implineasca datoria altuia, In cazul chid acesta nu
la masa vr'un cheschet (ALeced [to. ke§ke pla.te$te, garant: se aka nine ()litre altul, pentru da-
CHESEA sir CHISEA. toria eau obrazul altnia tigidueste Incredintare (LEG.-CAR.);
OCHESR (131.-ere), sn. Ban. Tr° Specie de 9): dacit n'ai treabli, (S -te martor, tar dacA ai ban!, IS -te
barda Intrebuintata de rotari cum.) [srb. kese r]. reArira ; a se puns 1] 0 Cel ce raspunde, garanteazti
*CHESQN (pl. -oane) sn. X CarutA., prevazuta pentru altul (In on -ce alta Imprejurare) ¶ 0 p1.
cu o ladita, Capatlie de lemn pe care se aza. butile In piv-
In care se Rita: butile stau bine intepenite pe 11 for (ODOR.) [ung.
transport& kezes].
munitiuni CHEZAWE sf. %If n Indatorirea de a Implini
pentru ar- datoria altuia, In razul cind acesta nu plate5te,
mata. (r- garantie: chezasia ce se face pentru datorie trace el la
1102)1 [fr. mostenitori (LEG.-CAR.); II-0 pane capul el 0 timiduie
c a i s's o n]. [c h e z a $].
IndatA (CAR.); a da
*CHESTIE t CHEZA$LUI. CHIZE$LUI = CHEZA$IIT.
sr CHESTTONE. CHEZA$U1 ( -nest) i, vb. refl. V 111 A se pune
*CHESTIO- cheza $, a da cheza5ie, a garanta, a-5i lua ras-
NAI (-nez) vb. punderea unei datorii !acute de altul: tine se chez/-
tr. A pune In- waste antra o datorie, de nnva pliti datornicul... Insusi el
trebari, a cer- at plSteascS (LEG- CAR.).
ceta pe cineva 2. vb. tr. $i intr. A garanta: lumina etelelor...
prin Intrebari unit& eu lumina candelelor... chezisnian seninStatea noptit
[fr. qu es t i Fig. Hoz. Chesoane de munitiuni. (soi..); clue ohezigueste pentru acele aintoare ce se Digi-
onner]. duesc P 03ALC.).
*CEIESTIONAR1 (p1.-are) sn. Ill Lista de Intre- CHEZA§UTT sm. Persoana pentru care se
Uari ce se pot pune unui elev, unui candidat, etc. cheza$ue5 te:-, se zice acela pentru care chezasnl
[fr. questionnaire].
CHESTIUNE, *GTIPTIE sf. 0 Intrebare push,
di chezasie (LEG.-CAR.).
CHEZI sw. PL.zA.
cuiva spre a capata o lamurire ¶ ED I Intrebare CHIABAP = MEW.
pusa unui 5colar, unui candidat spre a-i controla CHIABUR adj. $i sm. Bogatas, cu stare: era
cunostintele ¶ ® Subiect, punct (dintr'o sliinta, an om zdravAn, care, duel Imbritoliminte, se vedea a It
dintr'o arta, etc.) de cercetat, de lamurit prin dis- (D.-ZAMF.) [tc.kiabir].
cutiune; propunere asupra careia se poate face o CHIAG (p1.-guri) so. 0 Una din cele patru des-
desbatere, care e supusa la cercetare: de drept; partituri ale stomacului ru-
a se abate de la chestie ¶ 0 Discutiune, vorba, SU- megatoarelor (A 1104) : ~al
biect: ialA despre ee e a, Wa despre ce e vorba; se giseste ling& bIrdihan la
Persoana In chestie, persoana despre care e vorba I on -care miel sugarin (oraoH.) 'dee"
Afacere. treaba: asta a alti chestie ¶ ®i Ma- ® Re Hinz& de miel sau
terie politica a carei solutiune ofera dificultati: ~a de vitel, uscata $i farami-
Orientului [fr.questionl. talk care se Intrebuinteaza
*CHESTOR stn. 0 P Magistrat, la Romani, In- la Inchegatul laptelui ¶ 0
sarcinat cu administrarea finantelor ¶ ® 0 As- (2) Bani pu5i de-o parte,
tazi: senator sau deputat Insarcinat cu suprave- bani economisiti, avere Fig. 1104. Chiag.
ghierea cheltuelilor corpului legislativ din care strInsa: treousoara-1 merge bi-
face parte [fr. qu est e u r < lat.]. ntsor, ode are (ISP.) e)ti odd la punga, oe to milogeeti,
CHESTURA. (pl.-tam) sf. 0 0 Demnitatea, ea ai deatul (DLVR.) ¶ Q ® ,' sbirott, batrIn, cazatura.:

255
www.dacoromanica.ro
CHI- elm on sbircit, Me (II if mire, it face ce-tf tula prin cap cuiva chica topor, a da o pdruiald sdravdna: de -able
Oleo ) [lat. coagulum> *claguml.
CHI 0 CHIAMAT sbst. Ban. 0 C3 Ploaie mare, cu sawn din minile Jupinesei cr chica topor if en otralff bu-
Jorati de Palme 0.-on.) ¶ C) Trans. Cositd, coada; mot
viejlie, cu grindind., etc. ¶ 0 (r. Belsug, canti- (la Ronidnii Apuseni) 1 ® aucA-voimemul,
tate mare: de poame [srb. k i j am e t]. plants cu Boni albastre ca cerul, rar alburii, culti-
CRIAR 1. adj. C) # Limpcde, (urat ¶ 0 Din vat!. prin gradini; numitd. si barba-boierului",
, a) fare nici un motiv, !did nici o cauzd bine- boarze", mordritd", nigeluttt" paingdn",
cuvintatd.: b) pe neasteptate, far& veste: se mina& etc. (Nigella damascena) (F 11061 [vsl. k y k a).
own de, aga din senin, 11 chisma. Popa la bisericA Use.). O CHICAZUT (-nese) vb. tr. Maram (PAP.) A deretica.
E. adv. @ # Lbmurit, ]impede, curat ¶ 0 In- CHTCHERITA (p1.-te) sf. epic @
susi : Domnitorul nostru $1-al vostrn 1nufltrat IALECR.) 11 Insect& care trae.ste pe pielea oilor rAu r
nu alt fel decit:
0 dock de, ss.
.
® Nu mai departe decit: nu mai Wm decit:
acolo, atunci,
cind, admitind cazul cd :
m1ine, ata 9
no pot
tinute, care le suge singele si le facr
sd. slAbeasca (Melophagus ovinus)
1107) ¶ C) CEITCHERITA-DE-CAL =
(([_, .-d

vent, to de as urea ¶ ® Ba ba ca Mr BA [la t. PI a- MUSCA-CTINEASCA.

r u sl. CFIICRIN EATA. (p/.-e(e) sf.
0 CHIA RAI = Tiara. 1ncdpere, odditd. mica de tot, intune-
CHIAR A2 adv. Cp = alum 2. coast': prdvalioard mititica, proasta:
CCHIATiN adj. Trans. Intro ureche; surd; zd- trel chicblnete, din care uria n'are lumina
Cgc.herria..
paCit (PAC.). deco de Is naa corldorulul (CAR.).
CRIAUNA (-on) tb. intr. SCHEUNA: Un 'mine de c CHICHIcN sbst. Mold. F Belea, Incurcaturd:
e1Ini. chlaun1nd 51 urlind, an napkin In sfintul Was (CAR.). pare-mi-se corn intrat In (Aixes.).
GCHTBAL p/.-le sn. Maram. 0 redsurd de capa- CHICB111E Z pl.-ezuri) sn. 0 Ban. Bucov. it =
citate ( =4 mierte : Hureeti en telderr, Intern cu u
(BRL.) [rut. k y b el < germ. K 11 b e 1].
CHIBARCA sf. Mold. Femeie groasa, ca o pu-
Unica [rut. k y b a lk a].
(RV.-CRGO
TITIBEZ ¶0
avea nice on ;
(mum.) F Haz; ituniec: a nu
f&ia 1Ard haz, Mid nici un gust:
sA nu mai amble... fare r1ndufala 41 Wit
cHicEITA p1.-te) sf. 0 t Lddita: slot.. midi et
(JIP.).

t cHlBITCA pl.-ce. -ci) sf. Un fel de trAsura ru- (CANT.) ¶ O Lddita

strfmte chichitele ierbilor du! toriei mete
seas( a acuperita: venea sa mA fa in totdeauna en chibitca de la trasura) de sub capra vizitiului: (sedeau)
lot de un cal (aft.-vt4.) [r s.]. altit pe in cocurIA pl pina al Poste coviltir OSP.) ¶ 0 Des-
*C111131T sm. 4! Cel ce sade lingo un Arca- parlitura o ladb. aceste metncrii se gAsese In chi-
ter, lard a juca insa, ci uitindu-se numai in cartile chila laza de sub tcoare (DLVR.) ¶ ® (E MjilOC; CUV1TA
acestuia si plictisindu -1 adesea cu observatiunile siret prin care cauta sa scape cineNa dintr'o In-
lui [germ. K iebit z]. curcdturd, tertip. $iretlic, subterfugiu, pretext:
CHIBRIT .p1.-ituri sn. Beliser a cAuta o ; o sa-ti vie polite greu... pin' to -i deprinde cn
avind la un capdt o pasta foslo- chicbitele mesertei it cu lumen (VLAH.); a umbla cu chichite;
rata, si care se aprinde prin fre- en chichite al cu mornite wet sa-ml lei tot din yunga ¶ C) pl.
care: a aprinde un o cutie de ~DO (1, Mecanism, mestesug ingenios.
EtC.1. CHIC I... = PIcI...
CRIBRITLNITA (pl. -te) sf. CHICIU (pi .-cfuri ) sn. Ban. 0 Sold, coapsa.
Cutie sau vas de portelan, de me- CHIClURA (p/.-ri) sf. t Brume groasd ce se
no5.
tal, etc. In care se tin c h i b r 1Chibritelni1ti. depune iarna pe crengile copacilor, promoreacd:
t u r 1 (1 1105). pletele lui. Imamate en sf palely (DLVR.) [big. ki Atird].
CRIBZ (pl.-seri) sn. aproape numai fn lac: a CHICLAZ (p/.-azurf) sn. Mold. Matra verde o-
e ta la ...ui, a sta la ginduri, la 1ndoiald dacd tre- trbvitoare: negustor de... bola de par, ~tut, plata vi-
bue sau nu sd. Med ceval: dac'ar vent acorn on cm... at& (on.) [cf. ung. k é k 1 e].
sA-1 skit: haide: ea o'er mat eta o clips la ,..tuf (VLAH.) CHICOT (p1.-te sn. () Ris cu hohote: se zimbira,
[chibzui]. apoi rise, fora mai pe urnnt cu chicole hohotirit (CANT.); intro
CRIBZUI (-uesc) 1. vb. tr. 0 A se gindi intr'un curteni no !Ikea on rfset ai 1711. aft socoteaf ca se rastoarna.
fel st 'ntr'altul cum sa. Med., a cerceta cu mintea curlea MB.) ¶ 0 Ris inlundat [cf. srb. k i k o t].
dacd e bine sau nu (sa facd ceva): Basta chibzulacu- CH1COTI ( -test) vb. intr. si refl. @ A ride in-
Prinderea cetiitilor ardelene (VLAH.1 ; acestia cbitzulan cn ce fundat mu in batjocurd: se pun Jos Intr'un colt al sa-
matte sit-I omotue (IBP.); a se socoti, a rellecta, a de- lonului, icptind 51 chieotind Intro ale mixes.) ; curs Intl% in
riuera ¶ 0 a-si Inchipui. casS, incepe a se if a spune de la nunta. multe 51 mArunte
I. vb. refl. A sta la chibzuri. a sta la ginduri, (M.) ¶ C) A ride cu hohote: chicotean Pe seetasala mea
a socoti Intr'un fel si 'ntr'altul: 1ncepuse a se cum de rasuna prundul (CRG.) [chicot].
sA tacit ca sit 8C8110 nevatamat (ODOB.) [ung.képzelni]. CHICO TIT sbst. Faptul de a chic o t is ris
CHIBZUIALA (p1.-tell) sf. O Faptul de a (se) inndbusit; hohot de ris: auzind ions( de vntoare, se
chib z u i ® Socoteald, judecata, bund rin- opresc loculni (LUNG.).
duiala: deschidet1-v& ochii, lit! Cu avetl tact politic CHICUI -uesc) vb. tr. A armea de chi ca, a parui-
(ALECS.) ; a eta la use.), a sta la ginduri ¶ OO Delibe- cmcuLITA, cmcvTA (p1. -to) sf. dim. cHicA.
rare, conslatuire spre a se hotari Intr'un fel: 0 CHICUR... = newt
de cite orf se amestecase In chub- CBIDA. comma sf 0 /fen. Ban. Bucov. 0 Chi-
zufelfle Ion (BR.-VN.) 111T © ciura ; brume: poste noapte s'a Drina chid& de d1nsele (Mma.);
NvanszIIIALA. de anul non dee& va ti chidie pe copaci... e anul manos
CHIBZUINTA (pf.-te) (VOIR.).
sf. Faptul de a (se) c h i b- OCHTDRU sm. Maram. (BRL.) = =DRIP
z u i; chibzuiald, soco- OCHIEDIN = num
teald, bun& rinduiald.: ye- O CHILM = Plum.
D awn(' acestea... Intrebuintate CHIEPT... = PIEPT...
cu in economic) (1.-OH.) 0 CHIETR... = PIETR...
0 NumortrINTA. 0 CHIP... =
CRIBZUIT adj 0 p. OCHIFLA (p1. -le) sf. Mold. X Corn (de mincat:
CHIBZUT ¶ ® Care face iaca... ceaiu rusesc au chill° nemteiti (Aixes.). [germ.
toate cu chibzuiald, dup'o Kipfel].
judecata mature 111
wan:am%
(c) CHIFTERITA., cmIFTIRITA (p1.-te)
CONOPISTERITA: on cnmva 1 -o muscat vr'o cucoanS chif-
s f. = 4
CHICA (pl. -cf st. 0 tirint ? (Aixes.).
Pdrul mai lung de pe ceaid Fig. iro6. CHIP TEA. (p1. -tale) sf. X Cocolos de came to-
sau din crestetul capului, Chica-voinicului. catd si prdjita sau gatita cu sos [tc. k I u f t 6]
plate: chica Int cea neagrA... CHIHAI (-aeso) vb. intr. Mold. es' A tusi (Cu
flutura oa o coma pe grumalli Int albi (Ise.); 0 : a lace tuse seacd.) (RV.-orte.).

256
www.dacoromanica.ro
 CHIHAIA se* CREHALN. CHILIM (p1.-imuri sn. Covor mare turcesc, CHI-
CHIHAITVRA (p1. -turf) sj. Mold. go Tuse seaca. scoarta ( 1110): urile se deosebeso de covoare flindea
[chihai. an donA fete (ION) ); a poftit-o sit sada Jos pe (CAR.) [ tC.] CHI
CHIHLIBAR, CHI(H LIXBAR (pl. -aruri sn. o C H IL IMBAR
Substanta rasinoasd., mai adesea de coloare gal- sr CHHILD3AR.
benti, din care se lucreaza diferite scule: cereei,
matanii, tigarete, etc.: mt a'a twins corabla incireata
en cositor si chihlicar (CAR.); olubucele cu imamele de chili-
limber (Gu.); pufnind dintr'un... tigaret de chilimbar (BR.-VN.)
[tc.kehribar, kehrimbar].
CHILIMIE St.
Olten.rv-- hpeteaza
loitrei de care e le-
gat& leuca carului
[big.].
:
Ks-4z;

CHIHLI (M)BARTU adj. De coloarea galbend a tCHILIN adj.

chihlibarului: asvirlind pe eft nn pahar de yin Ban. Deosebi t [ung.
chihlibarin (ODOR.) ; butelci pline cu vinul cel mai chihlim- k tY I 6 n]. Fig. MO. Chilim.
barin (ON.). CHILIOARA pl.-re sf. 0 dim. MILLE ¶p Ce-
CHIHOTI -test vb. intr. A da chiote, a chiui : toot- lula din fagur.
tau sichihoteau, cum are tinerimea... obiceinl In carnaval (CAR.). CHILIP1:Ft pl.-ireri sn. F (D Lucru cumparat
*CHILI sbst. p Lichid alb $i gros proven it din di- foarte ieftin: am cumparat -o I ® Cistig ce vine
gestiunea intestinal& si pe care vasele chilifere 11 la intimplare, lara munca, pleased; folos neastep-
pompeazd si-I duo In singe [fr. c h y 1 e]. tat : ascultati-ma pe mine... nu plerdetl chilipiru de la
'CHIL2 (p1.-le) sn., "cmttLikt (p1.-1e) sf. i (P) Kilo-
gram: a cumparat cm crap mare... (de) patrn chile gi
mine (ALECS.) [t..kelepir].
CHILIPIRGIU sm. Cel ce umbla dupd chili-
Dlin on lore (CAR.) ¶ 2 Litru: da-ne un (S.-ALD.) piruri: ei isi croeso drum larg, Mild la o Parte De garla-
CHTLA2 (p1.-be) sf . 0 Veche masura de capa- tent si De chilipirgii (vLAH.1 [te.kelepergi].
citate pentru grine, care valora in Muntenia 400 CHILII;TA (p1.-te) s/. dim. CRILIE: odes Intel)
de oca ( 20 de banite), far in Moldova, 240 de din casele unul baler mare (EMIR.) .
oca: grinari .. nn mai pun in cArutele cu coviltir patru chile CHILNA PP- CHELNA.
marl (Dom) ¶ ® ® Cu chile. cu gramada, in cantitate CHILD... = KILO...
loarte mare, nemdsuratd: °Iasi on chile gi minciuni CHILOM sm. $i (pl. -oame) an. (DtP° Ciocan gros,
cu Lopata (VLAH.) [tc. k i 1 el. arm& in forma de ciocan:sttml asa.. Mare.. sett mina cu
t CHILA., (pl.-le) sf. Surpaturd. (de boast:), va- on (PARR) 1 0 ®F Pumn, ghiont: It mai dete vre-o
trimatura [vsl. k i I a). citiva... chilomi d'aia d'ai lul, Indesati (ISP.1 [ Comp. CHI-
CHILA'... PILA... WI] .
CHILACIU adj. Mold. Cu darul betiei: dascalnl CHILOMAN (p1.-ne) sn. (D F Galdgie, sgo-
Iordaette Hind cam , a Inceput a ne Mica de ureobi (cRG.) mot produs de un amestec de tipete, de vaiete sau
[chili . de risete cu hohot: era un de nu se melanges nici In
CHILAR CRELAR. con nici In plimint (3.-zt.w.)11 0 Ban. a Fortuna., viscol.
CHILAU sn. Ciocan mare de fier [comp. srb. CHILOMANI (-finesc) vb. intr. 0 /ten. A ride cu
eula hohot [chiloman].
CHILAV adj. Mold. Bucov. Trans. Ban. Schilod, CHILOS ser mos.
olog, vata.mat : Hind, nu poste Darts greutatile (RET.) CHILOTA sr plLoTA.
big. srb.; comp. scHIL&V]. CHILUG Pr PIING.
CHILAVI (-avesc) vb. tr. Mold. Tr.-Carp. A schi- 0 CHIMA (pl.-me sf.Mold.
lodi, a ologi, a vatama [c hila v]. VIrl, cultne (numai (4:
CHILAVITA (7)1.-0 sf. Ban. I, a. Tirnacop. chime raului, necazului; chime
CHILEALA (Aden ten s/. Mold. F Bauturd, bau- raulni De main' pirAulul (cRo.
turica vin, rachiu, etc.): dar putinticit adus-ai P [gr.].
IALECS.) [C h i 1i]. O CHIMEABA cAusA.
CHILER CHELW: se rezema on milnile de twirl! CHIMEN sbst. () 011Ci
tilui (D.-ZAMF.1 rte. . Planta cu flori albe sau
CHILERMENE4, CHILERMENI s/. Un fel de rosiatice, ale carei fructe, niste seminte
hum& rosie ce se aducea din Orient, si care se lungarete M Incovoiate, se intrebuin-
Intrebuinta In medicine Si In industrie [tc.] . Va7a, ca mirodenie, la prepararea
CHILFOSALA (pl. -elf) sf. Mold. F Bdtaie brinzei, a cornurilor cu sare, a unui
strasnied, chelfaneald. rachiu dulce. etc. (Carum carvi)
CHILI' my- Mt. 11111 ¶ 0 = CORIANDRII ¶ 0 CHLMEN-
CHILI', PILL (-nese) vb. tr. $i intr. F A bea, a trage ctinsa = cocont-DE-GIMP ¶ 0 CHIMER- Fig. am.
Chimen.
la masea: nAdAi- OVUM = MOLVRA 1 C) CHMEN-NVGRU
dueso cA ill chill 'dr- NEGRILICA [nor. wititvov].
. tos In siinatatee is- 0 CHIMER = CHIMLR.
pravnicesel (ALECS.) ; , *CHIMERA ,*HIMRRA (p 1. -re) sf.
s'a apucat de tras la NIonstru labulos cu capul $i piep-
mahorca ei de Wilt la .! 41
tul de leu, cu pintecele de capr&
tuicA gi holercit Ver:r1 qi qu coada de balaur ( 1112 ¶
[cf. ca sau poa- 4.16 ig '® inchipuire ciudata $i fard
!Mg WO
teidenticcu pili; temeiu: egalitatea conditiunilor este o im- Fig. 1112.
comp. $i rus. posibilitate, o chimera (I.-GH.); toata viata Chimera.
p ,.am Mut" at alergat dupA o himerit (VLAH.) [la 1.].
< p i lu a bea"]. 'CHIMERIC, *HIMERIC adj. Fantastic, lipsit;de
CRILIE s/. 0 on -ce temeiu real: tinerimea de pe atunci se aruncaae
Oddita (in inte- Fig. 1108. Chilii (Man. Moreau). mai toatA In vIrtelul retormelor celor mai extravagant° si
riorul sau In cuprinsul unei manastiri, schit, etc.) mai (1.-cit.) [fr.].
In care locueste un calugar sau o calugdrita ( .1 O CHIMERIU
1108): °Item chilli scunde, Intunecoase, adaposteso vre-o 0 CHIMI (-mesc), 0 CHIMNI (-neso vb. intr. Ban. A
dol trei ealugari (VLAH.) ¶ 0 -- face semn cu coada ochiului [big. k imam& >
Odaita, camarutd. ¶ 0 t kimnaht, croat. kimati]
Trans. Odale: de-abia isi duce CRIMIC adj. Q., De chimie, privitor la chimie [fr.].
biata de ea sarc in i le Dinen (RET.) *CHIMIE sf. sit- 0 *Uinta care se °cup& cu le-
[vsl. heli -1 a]. gile compozitiunii corpurilor $i cu fenomenele care
*CHILIFER adj. co Vase insot,ese schimbarea naturii intime a corpurilor
e, vase care duo chilul din Chimia mineralA sau anorganicit, *Uinta care se ocupd
intestine In canalul toracic Fig. 1109. Vase chilifere. cu proprietatile $i cu combinattunea metalelor 9
( 1109) [fr.]. a metaloizilor ¶ 0 Chimia organicA, tiinta care sti
I.-A. Candrea. Dicjionar enciclopedic ilustrat. 257 17

www.dacoromanica.ro
CHI- diaza corpurile produse de fiintele vii sau care pro-
vin de la acestea: plante, animate, etc. ¶ 0 blo-
([w] 1115): toata noaptea arse °bindle Int Socol (oom)
* j Concert dat de muzica domnease,a Inainte
ITO
CHI logica sau biochimie, parte a chimiei care se ocupa de a Insera: puneau de bateau in toate zilele in curie
cu studiul ractiunilor In interiorul organismelor (LET.) ¶ ® Dant popular: joaca hora si bdtuta, brful si
5AY industrials, parte a chimiei in legaturti cu chlndia, de dirdlie plimIntut (CAR.) ¶ 0 .1 Muzica. care
industria ¶ 0 agricolS, parte a chimiei care se se °Int& pentru acest dant: pins; atunci ease de-o parte,
ocupa cu studiul solului, Ingra$amintelor $i pro- fluierInd o (D.-ZAMF.) [tc. i k in d i; comp. ACHINDIE].
duselor agricole [fr.]. OCHINDISE4LA (pl. -seii) sf. Trans. Broderie
CHIMIN shst. * 0 = =MEN ¶ O mamma,- [chindisi].
VR.8111;1:11 = BRIQLA. OCHINDIST (-ease) vb. tr. Trans. A broda [ngr.
oCILINIINTE sm. nt Partea din vatra unde
se face focul [ung. k e in e n i camin"].
CHIMINET (p1. -ate) sn. Ponta In coltul ca-
xcvciau <xeyrili].
o CHINDISITV- &. l4 f
RA (pf.-turi) sf.
att r.
selor taranesti sau de jur imprejurul cuptorului CHINDISEALA.
fa 111. t
(MAN.) (FIAMF.) (VIC.) [cf. caminet]. CHINEZ, sm. Ban. Pri- X G4,174 re
CHIMION sbst. ®= CHIMEN ¶ ® MiCA plan- mar, jude [ung. k in az .14 tali It'
t& ierboasa cu floricele albs liliachii, care produce < srb.]
niste seminte aromatice Intrebuintate In medi- *CHINEZ, I. adj. 10 45 551] N4 A.
cina $i la bucatithe (Cuminum cyminunt) ¶ 0 CHI- Din China, al locuito-
AlIQN-DE-APA, CHIMIQN-DE-BALTA = MARARIS ¶ ® rilor din China: limbs chi- Fig. ixt6.
-NEORIJ = NEGRILICA ¶ ® CHIMIQN-DE-OMPURI = neza ; sorters -S ( 1116) Scriere chinezS.
e,
NEGRQSCA EtC.1.
CHIMIR (pl.- iruri) sn. (I
BrIu lat de piele cu care se
Incinge taranul $i in interi- !
orul caruia 1$i tine banii Si
('
,.
i
-1 r"
I !
i;
. ¶ ® Umbra
oameni sau de a-
nimate ce se pro-
iecteaza pe un
perete, chid se
umbre care infatipaza figuri de

diverse maruntisuri ([] 1113) I \ 1 combine In anu-

MM plugger, on spate late si 1 mite feluri dege-
bit la ben (D.-ZAMF.) ¶ ® Pun- tele uneia din
ga. de bani larga $i late cu ! mtini sau ale a-
care se Incinge taranul, $er- min durora (El
par: simtindu-1 on Darale In co. 1117).
(I.-GH.) ¶ ® Pr. ext. Punga. (In : 2. SM., CHINE-
genere): banii luatl din ...III bo- ZOAICA (p1.-ce) sf.
gatuini tree ni mina sSracului Fig. Irr3. Chimir. C) Locuitor (lo-
[tc. k eme r].
(ALECS.)
CHIMIRS
umpluse de slauti
CHIMTST SM.
chimia [fr.].
(pl. -ass) sn. dim. CHIMIB: tar cellalt
a(PAW.
co.oUl
Cel ce se indeletniceste cu
face ,
cuitoare) din Chi-
na 11 ® ) A se
a face pa
~Ili, a se prefa-
ce di nu *tie ni-
CHIMITIR = CIMITIR: Le sideste Spre vecinicS mic, a se face
pomenire (PANN) [%041.11.61f/t0V]. niznai (comp. a se
CHIMTTA. sin. F Tip caraghios $i cam smin- face American): et,
tit: hi dS °chit peste cap ca... un ..co In toatA puterea Cu- stimabile, prea to
vtntului (VLAH.) [ngr.]. 4,1 fa d , dS -mi voie
0 CHIMNI ler CHIMI.
CHIMVAL CIMBAL. CHINEZAT Fig. Isr7. timbre chineze.
CHIN' PIN. so
11. (pl.-ate sn. i Te-
CHIN, pl.-nuri) sn. 0 ritoriiii stapinit sau ocirmuit de un cn in e z'.
Sulerinia grozava: chinu- CHINEZIESC adj. CHINVZ 1.
rile Tamil, chinurile mortis -*Of* "CHINEZE§TE adt. In felul Chinezilor; in
® Cazna, torture: ye- ! -47 . limba ph in ez a.
ninth nista sbiri din Marasl cHINEzo4IcA ar cliThrEv 2.
cars puseserA lumea la ...nil CHINGA pl.-gi) sj. () Cingatlare late de piele
[ung.].
(D.-ZAMF.) sau de cinepa care se trece pe sub pintecele calului
"CHINCHTNA sf. b A spre a fixa bine saua ( 1118,: Insela. si InfrinA calul
Scoarta unui arbore din Si chinga o strInse mai mull
America (Cinchona) declt alts data use.) ; a
1114 din care se prepare strings bine calul In chingi;
chinina $i alte medica- dr act, ® a stringe De
mente tonice: isi petrecea Fig. 114. Chinchilla. cineva in chingi, a-I tines Fig. I118. Chinga.
zilele plamadind cantaride ei de scurt, a nu -1 slabi
plated A.+ (NECK.) [fr. quinquina]. de loc: a-1 constringe sa fad. ceva : ai si stringi Pe
CHINDERTN sm. > = cHEDRINA. boieri in chingi negustoreste si o sS -ti intri In bani (CAR.) ¶ 0
CHINDEU (pl. -deauS sn. tip Stinghie pusa. de-a curmezisul spre a lega Intre
Trans 8, $tergar. prosop: ale doua lemne, doua sau mai multe scinduri:
$1 -imai *terse c'un Lacri- chinga patului, chinga ferestreului, teascului, urzitearei,
mile (IK.-DRS.) mtg. k end 6]. razboiului, etc. ¶ 0 Curea de mosie; fkie de pa-
0 CHINDEUT (p/. -uta) mint : pe o margins a drumului, din care porneso chingile
sn... Trans. dim. cHINDvu. de pAmint, mSeurate 'n pogoane, and focuri (LUNG.) flat.
CHINDIE sf. O 3) Tim- cIngala>lingal.
pul zilei Intre ceasurile 2 CHINGULTTA (p1. -ate) sf. dim. cHniaA: Aninau
zi 5 dupe amiazi: sl asa an cu veselie Unu-o salba n co, Altul flori is pillarie (ALECS.I
stStut pins la vreme de (LET.); CHININA (p1.-110) tge AAlcaloid foarte amar care
adesea $t sub forma CHIN - se extrage din chinchina $i care, combinat cu
DII: pe la ohindii am Qum la acizi, se intrebuinteaza ca teat contra frigurilor [fr.].
palaturile zmeilor tier.) ¶ C) CHINJUT es- antaIII
t Turn de streaja (la cur- CHINONIC (p1.-ice sn. Frh Cintare bisericeasca
tile domnesti $i boieresti) Fig. 1115. Chindie. la Impartkire: n'au M81 putut sS ointe nici cheruvic nici
de unde se vestea cu tobe $i cu surle ceasul din (I.-GH.) [gr.- biz.].
urma al chindiei cind tots oamenii cases se a- CHINOR9S, CHINORQZ sbst. Funingine foarte
dunau la cina $i portile curtii se Inchideau neagra $i usoara, Intrebuintata In Industrie pen-
258
www.dacoromanica.ro
tru fabricarea cernelei de tiparit, a diferite yap- neva, a se uita urit, chiorls In cineva: tree pe big CHI-
sele, etc.: dumnealul nice cA mfi snlemeneste cu chinoros not drnmeti 00 se uitli (NMI .
(CAR.) [germ. Kienruss]. CHIOR, CHIOARA adj. $i 51/1. f. O Caruia-i lip CHI
CHINOVAR sbsl. ® Mineral row, foarte greu, seste un ochiu, care vede numai cu un ochiu; 0 :
format dintr o combinatiune natural& a sullului .u1 Intre orb! este ImpArat SOU In tars orbiter, 0.111 e Im-
cu mercurul [rus. Kin o v a rl < ngr.]. cArat, printre cei prosti (nevoiasi, incapabili, etc.)
CHINOVIE sf. rt4 Comunitate de calugari, ma- cel mai putin prost, cel mediocre se socoteste mai
nastire de calugari de seams ¶ ® Pr. ext. Orb: to vgd en, cb doar nu-s
ce trdesc In comun: 0111011/$ (ALECS.) 110 (f) Care O. putina lumina, intu-
era o liniste si o mi- necos : ferestrele miei si chloare (ALECS.) ¶0 adv. $i DE-A
rearm/ ca 'n enprinsu- CHIOARA toe adv. Orbeste, ca chierii: se cobori In net
rile unel chinovii de cit- pe sciirl, Sind rr, peste (lament (GR.) ; 8'0 Mani de-a chioara,
ing/ill (SAD.) [VS1. < 41 unde ne-a fi sorbs, scale vom es! (CRG.) [tn.].
gr.- biz.]. CHIORAT, GHIORAT (pers. a 3-a:-rae) vb. intr.
*CHTNTA. (pl.- Fig. 1119. ChintA. numai in expr.: a-1..matele, se zice de borboroseala
t43.) s f. @ J Inter- sau glIglitul ce se produce In stoma°, in spec. cind
val Intre cinci note ii e foame cuiva: Poelltit de foame, Cu matele chioriiind
consecutive. Ex :de- si on burta lihaltS (ISP.) [ OnOM ].
mi sau aol -do ¶ 0 4' CHIORDI,S adv. Mold. (PAW.) Chiorts, chion-
Cinci carti conse- docrl
cutive de aceeasi 'IORT (-orlise) I. vb. tr. 0 A scoate un ochiu,
loare sau de colors a laSa Chior: am deseAreat Lava dreapta si 1 -am chiorlt
diferite 1119) ¶ de ochinl drept(ON.) ; F: n'are on ce un soarece, e sarac
0 Or" Numele u- lipit ¶ C) (g) A orbi, a lua drept chior, a-1 face pe
neia din cele opt Fig. 1120. China. cineva sa vada altfel un lucru de cum e in reali-
parade simple, la tate 11 C) A ochi, a tinti: ma ehimaste, mina urea as
scrims ( 1120) [fr. q u in t e]. ml Impupte (PANN).
*CHINTAL (p1.-ale) sn. Masura de greutate 2. vb. intr. (i) A pierde un ochiu, a deveni
pentru cereale (= 100 de Kgr.) [fr. q u in - chior ¶ O Pr. ext. A orbl, a lam. orb 11 0 A in-
t a 1]. chide un ochiu spre a tinti, a ochi: undo chiorilate 41
CHINTESENTA. (pl. -te) sf. O +++ Substanta undo lovegte P uAton.
eteratd, In filosofia scolastica ¶ 0 .ct In vechea 3. vb. refl. F A se uita chiorls la cineva: on -ce
chimie, partea cea mai subtild extras& din unele urias s'ar 11 chiorlt la not pe la hotare (JIP.).
corpuri ¶ 0 ® Ceea ce e mai subtil mai rafinat, CHIOR.T adv. 0 Ca c h i o r i i, orbeste:
mai de seamk Intr'un lucru sau intr'o scriere [fr. dam .0 prin lasole, prin mazAre si bob (COG.) ¶ ® CruciS,
quintessence]. sasiu; ®: a se uita 0.1a eineva, a se uita unit la cineva:
CHINTT (p1.-ete) sn. ej 0 Bucatli de muzied s'a uitat °data de i-a bitgat In spalme ye WO (CAR.).
scrisa pentru cinci voci sau .instrumente ¶ 0 O CHIORPE4CA. .-1301) sf. Mo/d. (PAW.) *in-
Ansamblul acestor cinci voci sau instrumente drild, dranitd.
[it. quintetto]. CHIOSTEC (p1. -eta) sn. (D . t $iret gros,
CHINUI (-ueso) I. vb. tr. C) A produce suferinte, care se cosea sau se attrna ca podoaba la hainele
dureri grozave, a aduce c h in u r frigurile 11 chi- barbatilor: on cent/Wile pe umAr unmet In chiosteee (LEL) ¶
nuesc grozav ¶ 0 A ctzni, a tortura: mama Warn 11 O Piedica push la picioarele tailor: Clnd to la el
va bAgIndu-le mlinile in cAldarea on %rate° us?.) ¶ C) IT) pi trees, ParcA este 'nehlosteoe (PANN)
A cauza o grozava suferinta morala: ideea ca n'are 0 (r) Mold. Strimtoare, strim-
Cu ce trAi 11 chinula si zi si noapte (VLAH4 If 0 ® A se cazni torare : e Ia [to. It b s t e k
sa dea unui text, unui cuvtnt, o interpretatiune CHIOC (pl.-qcuri) sn. e,
silita, un inteles contrar celui pe care -1 are in rea- O Foisor, pavilion de lemn
litatP. cu care se -
2. vb. intr. $i refl. A suferi chinuri grozave: ml decoreaza
ear rune anima 8a to vAd ehinnind cnsaal o gradina,
CHINUIT adj. 0 p. MIND; ¶ 0 Muneit, tru- o terasa,
dit (verb. in spec. de o lucrare literal% sau ar- etc. (
tistica, de interpretarea unui text, etc., care e de- 1121): am
parte ce a corespunde silintelor date): In citeva alma MUM
note .0e spune Induiosarea omultil (D.-ZAMP.). lei povestire
CHINUITOR,-TowtE adj. $i sin. f. Care c h I- In.1 din
nueste: Dragostea-1 chinultoare ne 'ndraznind aft Ii-o gradlna midi
mai mina (VLAH.). (13R.-VN.) ¶0
CHINZUT, amain (- nest) vb. tr. Trans. Maram Gheretdde
Bucov. (CONY.) (EIRL.) A chinui: Ynsa din lad !tun ant lemn unde Fig. 1121. Chiop Fig. 1122. Chiovc
noaptea trimise ea sti-1 chirdueaseti[ung. k i-
(STAM.) sevindjur- de muzia. de ziare.
n o zn i, In parte influentat de s chin g i u i]. nale sau flori ( 1122) [tc.].
CHIO4RA. adj. 1. numai in expr.: epA ape CIIIOCAR sm. Vinzator de jurnale Intr'un
goala; (n'am nici o pare.-., nisi un ban. Si eliPt.: chiosc.
un priiplidit de amploiat, n'are In punga (CAR.) [forma re- CHIOT (p1. -to) sn. 0 Strigat puternic, rasu-
7ultata prin etim. popular& din adj. # c h i a r ndtor (de bucurie sau de durere): se aude In salonul
..limpede ", curatal. cel mic eioenete de pahare st .0e de veselle (ALECS.)li ® Stri-,
CHIOCEC (pl.-mart) sn. Un dant turcesc: gatura de joc: art farmec deosebn au ~ele sau strigitele
soitarli cars Mean -nine pe Raga trasura (I.-GH.) itC. pe care le rosteso In tactul J00111111 (VLAH.)11 0 A da culva s,
kbbehi.
CHIOLHAN
.
r CHTULHAN.
CHIOLHANOS adv. Mold. Ticalos, misel: dao'ar
a-1 striga tare de departe [c h i ul.
*CHIOTA (-otez) vb. tr. $i intr. X La locul
de biliard: a Impinge dintr'o data cu tacul (loud
gti .0u1 sl ticalosul de nude am pornit esti noapte (CRG.). bile, fdra a da primal bile lovitura reglementard
CHIOME, CHIMP adj. Mold. 0 Miop C) [fr. queuterj.
5chiop ; cu piciorul sdrobit (RV..CRG.) ¶ 0 ® Nata- CHIOTI ( -test) vb. intr. A scoate chio t e, a
rau, prost. da chiote (in spec. de veselie): tinerele pi ofiterii aA
CHIOMPANI (-Mese) 1. vb. intr. Mold. A lucra dlintueasea chiotind ca niste nebuni (CAR.).
sau a umbla pe intunerec, dibuind, orbeedind sau CHIOTOARE wr CHEOTOARE.
Cu ochii Inchisi. CHIP (pl. -purl) 1. sn. I Imagine: Dumnezeu a !tient
vb . refl. A se trudi ea O. vada (PAW.) [chi omp ]. pe om chip& .0u1 si asemanarea lui ¶ O Ge A Portret,
CHIONDORT adv. Chiorls; a se ulta .0 la 01- bust, status, figura sculptatd: ma opreso gInditor In
259
www.dacoromanica.ro
CHI- fats ~Wu' de brows al falnicului Basarab (VLAH.) ;
Gravure, ilustratie, poza: copilul se lose&
, cioplit, Chipurile, chip: , am bani, dar nu-s la mine (PAW.);
baba mai avea o leacA de simtire (FLOR.) [C h i p U 1].
CHIidol
Intro I/ cu o carte mare eu (13R..VN.)
ei C) Infatil7are,
"T CHIPULET pl. -eta , CHIPUSQR (hl. -oars sn. dim.
fate, figura: era mic de stat, ayes, .0121 blajin $1 oare -care
stIngicie In miscari (ON.) ¶ ® Forma: din capul leultti CHIPZ...
CHIPH = CHIBZ
fAcu o glugil In de coif usr.) ¶ 0 Sen111: face mite) CHIR1 sm. ® $ Domn, jupin (in epoca fana-
care se tines pe 1IngA dinsul sit lasts pint{ afara (BEV.) ; Incepu riota) ¶ O iron. Dinaintea numelui unui Grec:
sit dIrdlie pe picloare in ", de Joe gi de veselie (DLVR.) ¶ s'a treont timpul baclavalelor pentru noi, e Panaite
® Fel: In ..111 acesta ; gazda se sill in toate sit-1 ( ALECS.) ¶ 0 Cutare, individul: m mt-I matt se de
opreascit de la Reacts% hotArlre a sa use; fel O., sau In Ala care trace In carutA Hs?.) [ngr.].
fel (uri) $1 A.' nri , in toate felurile; si ~url, tot CHIR1 = PIR.
felul; nict Intenn nicidecum ¶ O Mijloc: nu-i CHTRA sf. la = pEscARVS
alt de gapers; nu putem tett de n'om face bate ~wile CHIRAGRA sf. F Guta la miini [fr.].
BA scApAm de hires de baba (cam.) ¶ 0 Putintb.: p'acolo nu CHIRA.T (pers. a 3-a: -rile 1. vb. intr. 0 A
mai era de train asHJ ; a nu avea .., a nu-i fi cu pu- cinta (vorb. de greier): no vier chime dupe SOba (VLAH.) ¶
tinta, a nu putea nicidecum. ® A ciripi ¶ ® A tipa: ti mama tipand $1 ehiraind
2. CHIP, CHIPIJL, CHIP1JRILE cu glas /Ana la car (au.).
adv. Cum s'ar zice, 8.$a zi- 2. vb. rrIl. A tipa: tact, on to chlrai, nu te-olicai (roe.).
cind, ca $i cum (ar fi), numai CHIRATT sbst. Faptul de a c h i r a i, cintarea
asa (de ochii lumii), de forma: greierului; ciripit; tipat: ~in mu de pasArlea motatA
In anti nrmatori a lost, ehipurile, 47.. (VLAH.) .
CHIRALETSA sf. 0 eth Doamne miluestel stri-
belong 41 s'an fdcut de toate (VLAH.) ;
venise pops sa canto, chipurile,
la cumnatul Cutiteiu (CAR.) ; ti lertA
14 /
Vitit
gtitul multimii $i mai ales al copiilor, fn ziva de
Boboteaza, cind preotul pomeste cu crucea prin
impAratul de vr'o ostndA, chipul asHJ sat: o multime de baleti, ba, pe nnele locuri, chiar $1 cement
[sl. k i p < ung. k 6 p]. batrtni...striga ...de clocoteste satul (MAR.) ; clad face preo-
CHIPAROASE sf. pl. tul aghiasma 51 se striga do, toate dihaniile fug (VCR.) ¶
Planta, originara din America 0 ® Flint& mitica, un fel de duh necurat :
centralii, cu flori mad, albe, F.g. xr23.
Coate stihifle nApAdeso pe mine... Dina 41 (ALECS.) [nu.
foarte mirositoare; numitli $i Chiparoase. KlItne airicoy].
tiparoase" sau tuberoze" 0 CHIRANDA (pl.-de) sf. Mold. 0 Muiere des-
(Polyanthes tuberosa) (A 1123) [fr. frInata ¶ 0 iron. Femeie (in spec. Tigancti): ett
tubéreuse]. Pe ce sa mA Inghita, de nu era o ...sA -mi tie de parte (clic.).
CHIPAROS sm. * Frumos ar- o CHIRCA (p1.-c1) sj. Sapa intrebuiniat4 la cu-
bore, totdeauna verde, originar din ratitul buruienilor (In Dobrogea).
Persia $i din regiunea meditera- O CHIRCAT (pers. a 3-a: -me vb. intr. 3 0 Mold.
neana, cultivat ca planta ornamen- A cloncani (vorb. de curci sau de coori (RV..CRO.) II
talk mai ales ® Trans. A cloncani [rut. k yrk a t y].
prin cimitire CHIR CHILI = CHERCHELI.
(Cupressus CHIRCI (-ceso) vb. refl. ® A se pipernici, a nu
sempervirens) Mai create, a nu se desvolta In de ajuns: slat patrn
( 1124,1125 : milioane de Romani... cart sular $1 se chireeee de boale ne-
cutreiera cArArile cautate ivLAH4 ; soiul nostru (tie boi) s'a ehireit...ea on s'a
d'o parte $1 d'al- cAutat de hrana lui in tinerete (ION.).
ta en naramzi $1 CHIRCTT adj. p. (Timm Pipernicit, necrescut
chiparosi (DLVR.) bine, nedesvoltat In deajuns: copaci chirciti, schilozi,
[ngr. xoxicpcc- cu ramuri strlmbe (VLAH.).
cog]. CHIRCITVRA (p1.-turi) sf. Fiinta sau planta
CHIPARp" Yu/ pipernicita, stirpitura: putinA iarbA useata create In um-
sm. Mold. Bucov. bra ehirciturilor ORO.) [chirci].
ARogm[chi- Fig. 1124. Chiparos Fig. 1125. CHIRCOTT (-otese) vb. intr. Trans. A atipi, a
p e r]. (Tamura). Chiparos.
motai (PAC.).
CHIP CEA PM' cEmPeEti. 0 CHIRDOSI (-osesc) vb. tr. Mold. (PAW.) A pierde,
CHIP CEL sbst. WO. Unealta de pescuit al- a prapacli, a nimici.
crituitti dintr'o plash. Intinsa pe cercuri de 0 CHIRFOSALA (p1. -sell) sf. Mold. Incurcatura;
nuiele avind forma unei umbrele, la galagie, balamuc: se lace o 51-un Ms in seoala din
margine cu o coada lungs de care o tine Victim ursului (CaO.) [chirfosi].
pescarul, tend o afunda In spa. 1127) 0 CHIRP OST (-oseee) vb. tr. Mold. 0 A sdrentui, a
[chepcea]. strivi, a prapadi: dupA ce le chirfoseso sea pe Sam_
0 CHIPER (IU).... Mold. Bucov. m = PI- times In odaie (VLAH.) ¶ 0 A lucra Incet de tot (SEZ.).
PER.... CHIRIARH sm. fri Episcop (Cu eparhie) [gr.-biz.] .
CHIPE,S adj. Aratos, bine facut, cu I CHIRIARHTE sf. aat Autoritatea superioara,
episcopala; demnitatea episcopului: i-a luat chi-
Inftitisare mindra, falnie: ciobanaaul, un
flacitiandru $1 tras ca prin inel tiara [Chip ]. riarhia puterea de predicator term.) [gr.- biz.].
CHIPTU (p1.-turi) sn. a4 $apcd, casche- CHIRII:B. SM., CHIRIMA (p1.-se) sf. ® Persoana
ta purtatti ce tine, ce a luat cu c h i r i e o case, locatar ¶
de milita- 0 Cel ce is cu chide o trasura sau cai: gi pentru taint
ri, etc. (
1126): unit
1,solik schlep se gaseste (PANN).
CHIRIE sf. 0 ofp Suma ce se cere sau se O.
striga voles pentru folosinta unui imobil pe un timp deter-
ttnArnl Vol- minat: a Ina, a da, a tines en ..; Sarmanii cement n'au
vod, riclieln- Plata chiria Si boartele In drum 11-s aruncate (VLAH.) ; 0):
du-al ...Id In Burs nu cere (PANN), nu to costa nimic dace vorbesti,
vInt (VLAH.) Fig. x126. Chipiu Fig. 1127. darn spui ce $tii ¶ 0 Plata pentru folosirea pe un
(de colonel). Chipcel. timp hotarit a unei trasuri, a unei carute, a unui
[fr. kepi].
CHIP9S adj. Chipes: mA Intatisez dinaintea mamei cal, etc. ¶ ® Pretul plata sau luat pentru un trans-
ass cum eram (cao.) [c h i p]. port cu carul, clirausie: uncle pni chiria de aloe Dints la
0 CHIPOTA s PWOTA. DIMare P (ALECS.) ; 0: curia degteaptii pe e.hirigiu (PANN) [t C.
CHIPRIQTIC adj. 0 De Cipru, din insula k i r a; cf. srb. big. kir ij a].
Cipru: yin [ngr.]. CHIRIELA. (pl.- 10) sf. 0 crh Litanie ¶ ® e
4 CHIPUT (-nese) vb. tr. A inchipui [c h i p]. Inlirare lung& $i plicticoasa: toatA aceastA trumoasli
OCHIPULALA sf. Mold. Intrebuintat ca adv. de epitete se adresa la mine (NEOR.) [fr. kyrie1le].
260
www.dacoromanica.ro
 O CHIRIE$ sm. Mold. --cHERIAS. OCFIISUGURI sf. pl. Mold. dir' Toate accesoriile CHI-
0 CHIRIGIT A sf. 1 (MAR.) = PESCARVS. pentru Incarcarea unei putt: cartuse, praf, capse,
CHIRIGIU sm. O Caraus: un too mare, ocolit de alice, etc. ISEZ.). CHI
twice, de vizitli, de endasi si de chirigii (1.-GH.)"f ® Mold. CHIS...
Chiriat [tc. kirat 1]. CHI 41U sbst. 0 Parnint nisipos ¶ 0 Nisip
CHIRILIC CIRILIC. amestecat cu pietrit [comp. germ. K i e s].
CHIRIMBAR =CRITILIBAR. CHI$AR e. CHISRR.
O CHIRNAN adj. Olten. Bol- CHISARAU = CHISERRII.
navicios; convalescent. t CHT§AV adj. Mold. Indaratnic; protivnic.
CHIROGRAPAR adj. ea Se 4-, 4 CHISCA (pl. chlpte) sf. Mold. (D X Mat gros de
zice despre datoriile ,5i creantele pore umplut cu carne tocata ti cu pasat: podul era
contractate sub semnatura pri- (CRG.) ¶ 0 Jug la hamurile calului
Olin de chiste
vata: creditor [tr.], etv..cee.) [rut. k y It a].
CHIROMANTTE s Pretinsa 0 CHISCA... Plana-
arta de a ghici viitorul (WO. OCHISC4R IU) sat. Mold. Bucov. agets = TiP6.1t :
liniile mlinii ( 1128) [fr.]. (VOR.) [comp.
clescariul e din serpe. el are uumai ease limbl
0 CHIROSTII = PIROSTII. Fig. 1528. Liniile rus. piskarj].
o CHIROCA PraoscA, miinii (dupe care CHISER, cHISAR sbst. 0 /ten. @ Impletitura de
0 CHIROTI Fur PIROTI. se citeste in chi- teiu sau de vita cu care se leaga poarta de stllpi
CHIRPICTU sbst. Mold. di Ba- romantie). ca sa nu se poet& deschide ¶ O Protap.
lega de vita plamadita ti facuta In forma de ca.-
ramida, apoi uscata la snare, care se intrebuin-
CHIEREU sbst. Ban. ;
Un fel de map& de
primavara, lungareattt, arpagic (LIM).
teaza pe alocuri la taxn la construirea caselor: zi- CHTITAi (pl. -the) sf . 7at Incheietura piciorului,
durile stmt Mute din °Lamas tarit ORG.) [rut.< tel. deasupra copitei (la cai, boi $i oi) ( 1132) [big.
CHERURG sm. Gel ce practica chirurgia [gr.]. kitoica, srb. kieica].
*CHIRURGICAL adj. .0 De chirurgie, privitor OCHTITA2 (p1. -its) sf . Mold. Bucov. Un fel de lo-
la chirurgie [fr.]. patica, prevazuta la un capat cu
CHIRURGIE sf. oF Partea medicinei care se un tub mic de tinichea cu un
ocupa cu studiul operatiunilor de facut pentru vin- fir de par In mijloc, cu care se
decarea ranilor, fracturilor, etc. [fr.]. scriu ouale la Patti ( 1133) [bg.
CHISA... = PISA... C. -... kistca, rut. *kyst 6a<dim.
OCHISAGI = PisAGL din k y s t I perie de vopsit"].
0 CHISALAU, atisALva = PISALQG.
CHISALITA (M.-ite) sf. Mold. Maram, 0 X Zea-
ma. de fructe (prune, cirete, mere) fierte; 0: eine
are piper mull, pune pi 'n ~, se zice despre cineva care
avind un lucru In belttig, 11 risipeste fara nisi un . Fig. 1132.
folos ® A taco pe cineva ~, a face praf Si larlme, C. Chisija. Fig. ii33. Chisita.
a stulci In bataie: to 'ntind jos si to lac de bdtaie (ALECS.)
[rut.kyseli 6a]. 0 CHI$LEAG, CHLgLEAC sbst. Mold. Bucov. c Lap-
oCHISAUsbst. Mold. (PAW.) Piulita Intre- tele acru r&inas dupa. ce s'a sees smintina; din
buintata la tara acesta, pus la Incalzit, se face brinza de vacs: si
(pen tru pisatul 'nteo oald cu chisleag S'a 'necat o baba c'un mosneag
piperului, scor- (MAR.) ; brine de vacs se prepare din ohisleag (SM) [rut.
tisoarei, etc.) kysljak].
(ci 1129) [chi- CHISMIS sbst. Stafide mici rotii ce se pun In
sa < pisa]. pilaf Etc.].
CHISCHI- CHIT, sm. 0 ?ek Balena ¶ ® *CHITIIL, con-
NEU sn. Trans. stelatia Balenei (WT.) [gr.).
Batista, b as - `CHITS (p1. -tart) sn. Ghips framIntat cu uleiu,
ma; naframa Intrebuintat la lipitul geamurilor de cercevele,
( 1130) [ung.
kezkent)].
0 CHISCOA- Fig. 1129. Chisau cu Fig. rt3o.
de ,
ipsos: lntr'un colt o cut% on gearauri, aldtnri on bulgdre
(BR.-VN.) [germ. K i t t].
'CHIT' adv. CFIT: m'am ritzbunat, sintem ...tvLAH.)
IE pmeoLuE. chisaldu (pisalog). Chischineu. [fr. quitte].
0 CHISCUI = mew. CHITA, (pl.-to) sf. 0 Trans. Ban. Manunchiu de
CHISEAi, CHESER (p1. -sale) sf. Vas mic de cris- flori, buchet: ti de s'o de ghlocel lnflorlti, se i due&
tal sau de portelan In care se tine dulceata. babel (VLAN.) ¶ ® Mold. Bucov. Legatura de 12 fu-
( 1131): lucrind ou lingura In cheseaua de dalcealii (CAR.) ioare de clnepa. sau de in: mat biome, nn teano de chile
[tc. kjas e]. de cinepa si de in (eao.) [srb. k i t a, rut. k y t a].
CHISE4', CRESE4 (pl. -sele) CHITA, = PITA.
sf. Punga de tutun: chisele de CHITACIU, CHITAS adj. Mold. Bucov. Q Care
tutun Mtge ClIfluturl (ALECS.);I-S131 ochette bine, tint's ¶ ® ®: din gm* bun de gura,
prins de olteva on cu mina In care vorbette bine: no se gam all Raman
cheseaua mea en tutnn (CAR.) [tc. mai verde si alt chitas mai slain' dealt mine
k i s 6, k e s e]. PJ (ALECS.) [r h i t 1].
CHISELITA = ausALITA. AWLS' CHITAN shst. Mold. 0 Malaiu dospit
CHISBR, c.HisAR (pl.- re)sn. Go- Pline mare (SEZ.) [c h i t af].
Often. Tesla [srb. k e s e r]. *CHIT4NTA. (p1. -te) sf. 141 Adeve-
0 CHISNOVAT adj. 0 Mold. Fig. 5131. Chisea. rinta, do\ ada scrisa de primirea unor
Poznan, glumet, bun de glume: minunata temeie.... bani [fr.quittance].
dar cam prostana, gland adese niste vorbe ..a (NEGR.) 1 *CHITANTAR, 'cluTANTIVR (p1. -re)
® 0 /ten. Ciudat, curios. sn. '01 Registru din care se libereaza
OCHISOAGA sf. Mold. xtslie Pettitor marunt ce ch it an t e de plata.
trece prin ochiurile plasei, plevutca [c his° gi]. CHITARA, GHITARA (pl.re) sf. J
OCHISOGI (-ogeso) vb.tr. Mold. (R)RT.) = MAGI. Instrument de muzica cu Lase coarde
0 CHIS9IU = PISQIU. ( 1134): Inviitau fetele sit chats din chitara
*GRIST (pl. -turf) sn. # Tumoare formats din- (1.-OR.); se -i cInti din ghitara marsul lot Napoleon
tr'o punga membranoasa anormala ti Inauntrul ( ALECS.) [ngr. 104a; fr. guitar e]. Fig. 1134.
careia se poate produce puroiu [fr. k y s t e]. CHITARCA (pl.-and) sf. Mold. Nu- Chitard.
CHISTORNIC = PISTQRNIC. mole mai multor varietati de ciuperci
OCHISTRVI = PISTRVI. comestibile ( Boletus) (,w PL. I, 28) [c h i t ti].
261
www.dacoromanica.ro
 CHITARCUTA (pl.-te) St. Mold. * Specie de
CHI- ciuperca ierilor, etc.): cimpul vibra duel prelung... al eristeilor
comestibila (Boletus) versipellis) (ow PL. si greierilor de iarbit (vLAH.).
CHI I, 29) [ClimacA]. CHITCAN sin. 7...L Soarece mare cu coada
CHITARIST, GHITARIST SM. j Care cInta. din lung, $obolan (Mus rattus)
chitara: chitarlstul pisca patetio 51 cadentat coardele chi- ( 1137): Ii Indemnii... a villa
tare! (DLVR.) ; tatal ei era eel mai vestit ghitarist (CAR.) soared 41 Intr'un ambar In-
[Chitarrt fr. guitariste]. tunecos t000e.) [chitcai].
0CHITIBOAICA (p1. -ce)
,
CHITAT adj. Trans. Ban. Inflorit, Impodobit cu
flori [bg.). sf. Olten. Pivnita linga bor-
OCHITCATT adj. Mold. Ticalos, obidit: am vitzut... deiu, beciu.
bArbati, mult mai... chitcAiti declt sea mai bicisnica femeie (pl.-ueart)sn.
Fleac. lucru de nimic: ou Fig. 1137. Chilean.
(CM).
OCHITEALA, (pl.-en) 81. Mold. judecata, soco- nri de aceste sit ne zabovim not P (cm).
teala: snbtire la minte, iscusit la socotealit gi lntreg la ". CHITIBU .4.R sm. Care se leaga de chit i-
(CANT.); indecilm maul dupft bacsis si no dam niciodatit gres Cu busur i, care se acata de lucruri marunte: ca sit
chiteala(ALECS.) [e h i t ii]. iii avocet iscusit..., ea iii !Wet, pisicher, (Ba.-vH.)
OCHITEALA2 (p1.-tell) sf. Trans. Dichiseala, ga- 0 CHITIGOIU PITIGQIII.
teala, impodobire [c h i t il]. 0 CHITIMIE sf. Olten. 0 Bordeiu, cocioaba. fd-
CHIT!' ( -lose) 1, vb. tr. Mold. Bucov. 0 A ochi, cut& In pa.mInt ¶ 0
a lua la tinta, a tinti: ambitia noastra era de a 51 a Pr. anal. Odaita
eburutAi en pietr icele pe pa lamarul bisericii ((.-GH.) ¶ ® CO mica de tot.
A pune ochii pe cineva sau ceva: cum alunge In Ra- CHITORQDItsm.
dars, chitegte un copao care era mai mare (CRG.) ¶ ® ® A aE Soarece mare cu
judeca, a SOCOti: at chitit sa bed In neamuri, moilcule P botul ascutit (Sorex
IALEns.). vulgaris) ( 1138)
2. vb. refl. A se socoti, a se glndi: mA chum en In [cf. CHITCAN]. Fig. 1138. Chiloran.
mine cum s'o dan ca sit no mA winch' (CRG.). CHIU I interj. 0 Strigat rasunator de veselie:
()CHIT!' ( -test) vb. tr. 0 refl. Trans. A (se) gati, Chin I si vivat fericitlBoieriul s'o Mann (ALECS.) ¶ ® 51
a (se) dichisi, a (se) Impodobi [srb. kitit i]. you strigat de durere, de desnadejde, de jale: ho-
MUTT° = PITT. lera... a Ineeput a secera prin Humulesti... de se auzia nu-
0 CHITTC w- PITTC. mai 51 vat! in Mate pArtlle (enc.) ¶ (l) Luat ca subs!.:
0 CHITTE Pr TICHTE. a lost atita si clot (cose.); on on val ou ~si vai Safi en
0 CHITILTN adv. Trans. Maram. = CA- vat ens, cu multa truda., eu multa greutate: able
TELIN. cu gi vat putura sa Invingit piedicile co Intlintra USP.1 ;
0 CHITINEL adv. Trans. (RET.) =-CATML. d'abia pntean lua o postit lntr'o zi, 51 aceea cu vai en
0 CHITI$ e. Prns. ((.-G11.) [on om. ] .
O CHITITITA (p1.-nte) sf . dim. CHITIE. OCHTUA = PtuA.
0 CHITOARCA (pl.-ce) sf. Mold. (SEZ.) CHIUB sr cHIVP.
crunRcA. CHIUI (-nen, -mu) vb. intr. Q A da chiote sau
0 CHITO. CA (pl. -ate) sf. Mold. F Fe- strigate de bucurie sau de durere: mergeau... care
meie scurta $i groasa [c h i t a2]. cIntInd din gari, care din frunza, altii chinind 51 veselindu-se
CHITON4G, sbst. Mold. Bucov. x Mar- 1(8P.) ¶ ® A striga din rasputeri spre a fi auzit de
melada de gutui, povidla de gutui liarta departe: clad chiuM odatft, se cutremura pAmintn1 (caG.) ¶
des cu zahar $i taiata bucati [fr. c o- ® Trans. = HoRT [c h i u].
tignac]. CHIUTT sbst. 0 Faptul de a chiui: numai en
CHITONAGA, CHITONQG (p1. -age, -cage) tine m'oin Intrece din (enc.) ¶ ® Chiot de veselie;
sn. f Unealta cu care se fac gauri in
painInt, pentru semanat porumbul:
strigat din rdsputeri: and ma gIndese la raposatui s'auz
cataonului, mA podidesc lacramile
puled Fig. 1135. (DLVR.).
sadurile.. In Our' !Acute Cu no chitonag d Chitonag. CHIUTTA sf. Mold. Cn chiuita, de-a chiuita, Cu gra.-
( 1135). tnada: mina naiba ma Impinges de le !amain atunci en
CHITRA (9L-tre) sf.. chinita (CRO.).
Fructul chit ru lu i, de CHIUITURA (p1.-turi) sf. 0 Chiuit: chiuitu-
formaunei lamb marl, gal- rile for Isi raspund de la o carare la alta IIRG.1 ¶ 0 Trans.
bene, cu coaja groasa, din Strigatura de joc [c h i u i].
care se face dulceata ( 0 CHrUJ.411, mum= sm. Trans. (FR.-CDR.) Negus-
1136): peltea de chitrft 51 deo- tor de vile.
sebite VIDA (t. -GH.). CHIUL sbst. F Tragere pe sfoara: in argotul
CHITRU sm. a Frumos studentesc se numeste un c (CAR.) ; a trage 111, a trage pe
arbore spinos, originar din sfoara, a Insela, a juca un renghiu: ai vitzut cum ti-a
India, care produce chi- tree ~al (CAR.).
trele (Citrus medica) [gr. CHIULAF (p/.-furi) sn. Un
-biz.]. fel de ckiula turceasca
CHITUC sm. 4, Trun- 1139): Walnut Sinan... Isi Pierdu
chiu de copac (vim) [bg. n151 feregeaua (BALL.); : la asa
kit]uka].
CHITUT (-um) vb. tr.
cap, aea,, fie-care nimereste
Fig. 1136. ChitrA. ce i se cuvine [tc. kit 1 a h].
A lipi sau a astupa cu
I CHIULHAN, OHIO laltkri
chit ¶ ® Pr. ext. A Indesa, a lipi strins: (p/.-annri) sn. Chef, veseliL
Parch ohitula De Hectare zi tot mai tare ometele (ORIG.). benchet: cofetarul are sit vie se,
CHITUL A... = se puie pe chinlhan ((SP.) ; in Ialo-
CHITIThCA (p/.-uste sf. Mold. a = cffiTARcvTA mita tine o nuntit titrineascit chiol-
[c h i t ail. hanu de Joi 41 Oita Joi (MAR.) [t.C.
CHITAI (pers. a 3-a:-tae) vb. intr. A scoate un ktilhan].
tipat pitigaiat (ea al $oarecilor sau al cateilor abia CHIULHANGTU, CHIOL _ Fig. 1139. C. Chiulaf.
fatati): unsprezeoe bursncei cerise svIrcolian chitaind (ODOR.) HANGIII sm. Cel cc se tine de chefuri, de chi o 1-
se umple biserica de soared, de lined 51 de bufnite it Mee- hanuri.
purl a -- 08P.). CHIUP (p /.- purl). cum (p1. -burl) sn. Borcan
CHITCAT (pers. a 3-a: -de) vb. intr. Mold. male ( 1140): SA fi adus... el no chiup de untdelemn
A chitai (vorb. de $oareci, de catei sau de in- (CAR.); vet vedea stied zece chiuburi tot cu galbeni (PANS)
secte). [tc. k j u p, k b].
CHIT CATT sbst. Mold. 0 Faptul de a chit - CHTURCHIULT = CHERCHELI.
c a i ¶ ® Tipatul pitigaiat (ca al $oarecilor, gre- 0 CHIURLUIT adj. Mold. Atnetit (de somn sau
262
www.dacoromanica.ro
de bautura), zapacit: thud si mob BodrInga, or. odaile cu bidineaua (] 1145): comisaral stie uncle stit CHI-
(cso.). chivuta Tice (CAR.) [npr. C hi v a Paraschiva"].
OCHrUSER ow- CHILLIAR. *CHIX (p1.-uri) sn. Lovitura gre$ita la bi- CIC
0 CHIVZ sbst. liard; de aci (V) F: a da a da gres, a o scrinti
Bucov. .e 0 cure- [germ. K i ck s].
lu$s de piele so O CHIZAP = CHEZAP.
lids care leaga CHIZAS... =
hadaragul de dir- !s CHIZESLUI ( -neso) vb. intr. $i re /1. A se c h e-
jeaua Imblaciu- z a $ u i, a da chezasie.
illi (RV: ERG.). CHRISTOS = HRISTQS.
CHTVARA, CI conj. 0 13a dimpo-
CHIVERA (pl.-re) triva, dar, (Intreb. spre a
sf., t csivAR (pl.- alirma contrariul sau ceva
-re) sn. 0 A Un Fig. 114o. Chiupuri. deosebit de cele aratate In
fel de chipiu Malt, propozitiunea precedents
purtat odinioara de soldati: chivere care am nu- negativa): nn e Haar, ~ eft-
cat si eu la ; nu astazi, ea mline; ursul
boierii tarn nu. Jona de vole, de nevoie ,

noastre (LET.) (PANN) ; 111 (Pr' NVMAI) ¶

® X Un Dar, ei aide! (dinaintea u-
fel de cea- nui imperativ): resounds
eau purtat it;;-"N odatti tacA-ti gura, ma nee
de infante- 144
44;.-
Lenore! (o.-zAmF.); sa-1 lasam Fig. 1145. Chivute.
ristii rusi joy hit pe tots la Dumnereu Incolo am);
citeodata urmat de ea; rar, neurmat de impera-
pe la Ince-
putul seco- tiv: ca aratA-te ()data! (ISP.) ; bei, voinice, ca 11-0 It
lului trecut -414. Fig. 114.2. testae somn (DLVR.) [tee< quid].
( 1141): ChivAra CIA... =
Oman cape- Fig. 1141. Chivere. de hirtie. CIANITIDRIC adj. 2, Acid ~ sau prusic, corp
tale... cu Chivere rusesti et curgea slngele girlA (1.-G114 compus din carbon, azot $i hidrogen: e o otrava.
O Un fel de palarie de hirtie de forma triun- puternica. [fr. cya n hy dr iqu e].
ghiulara celi pun copiii in cap chid se joaca de-a *CIANVRA si. .Gt Ori-ce sare format% prin ac-
soldatii (i] 11421: 0 matahabA de cm... avtnd o sable tiunea acidului cianhidric asupra unei haze; cea
aninata de uoldurl si pe 000 0 chivara de hirtie (GN.) mai inseinnata e cianura de potas1u, Mole otravitoare
[rus]. [fr. cyanure].
CHIVERNISEALA (n/.-en) sf. O Faptul de a CIBOTA = closorA.
(se) chi v ernisi ¶ ®# Administrare, cir- CIBTJCI = °WHIN.
muire ¶ 0 Mijloc de traiu: (*eland, parte (din jertfe) 0 CIBUC1 = mate.
sit ratline oamenilor pentru chiverniselile for tisP3 ¶ ® iron. CICA. ® contras din (s e) zice c b.: - en won
Mijloc de procopseala, slujba data pentru capa- sal urn, on cite sit sbieri (ALECS.) ;,. a legit moda sa se pubs IS
tidal a, sinecura.: el issbutise a-si preface slujba In ~ copii doici si Waco), tot nemtoaice on tranturettice (ISP.).
(ALECS.) ¶ 0 t Bani pu$i de-o parte, economii. CICALA (p1.-le) sf. F Persoans care cicale$te
CHIVERNISI (-sesc) 1. vb. tr. 0 # A admini- Intr'una pe altii [comp. it. cic a I a].
stra, a clrmui: eel In vIrsta shit stApIni sit-51 chiver- CICALEALA (p1. -ell) sf. Faptul de a c i c a 1 i:
niseascA averse for cum vor vrea (LEG.-CAR.) ¶ ® A ca- $i mane tarA cIrtealit oaptiam ye (P01-.1.
patui, a da mijloace de traiu, a pune In pline: Tu CICALI (-UM) vb. tr. A supara mereu cu vorba
dar voesc 61 De mine ea sA ma chivernisesti (PANN). pentru nimicuri, a certa, a cauta pricina pen-
2.vb. refl. 0 #A se purta, a se conduce ¶ 0 -IA tru fleacuri: clnd Ii ciomilgea, clad 11 cicAlea (ISP.1
trai din ceva (dintr'o slujba, etc.): cu ce to chiver- [C ica I a].
nisesti acum PCu slujba (ro_.) ¶ ® A trai cu socoteala, CICALITOR, -TOARE adj. 5i sm. f. Care ci c a-
cu economie: se chivernisia omul ca sa-1 Mullet agoni- 1 e$te: e femeie cicAlitoare ce-1 tale gura In sAbii
seala munch' sale use.) ¶ C) A se capatui, a se procopsi: UP.) .
m'am cbivernisit cum se cede, aJungInd sa ant o stare destul CICALITVRA (p1. -curl) sf. Cicaleala: rautatea
de bunit (CAR.) [ngr. %0[3epith, < xuPi("183/ se Intetea si oicaliturile se Inmulteau (FLOM) [C ICA]. I].
CHIVERNISITOR 1, adj. verb. CHIVERNIST. CICARIC, MARTO = CTCRIC.
Care (se) chivernise$te.
Z. stn. tAdministrator, ocirmuitor: cum pururea
'CICATRICE sf. CD i Semnul rAmas pe piele
de pe urma unei rani vindecate ¶ 0 e Amintire
se IntImpla Intro do' sau mai multi ~1 ai unei tart ()SP.1. dureroasa a unei suferinte din trecut [tat.].
CHIVOT (pl.-ote) sn. e4 ID Arca: ~lc miff Noe; *CICATRIZA (-1zez) vb. tr. §i refl. 0 sv A (se)
gAteste to pentru oft timp ye tine potopul pre plimInt Inchide (o rang), a (se) vindeca (vorb. de o tuna) ¶
(000s.); ~ul leg'', lada In C) (t) A aline, a face sa. se uite: timpul cicatrizearA du-
care se aflau tablele legii rerea [fr.].
(--] 1143) ¶ ®m3 Cortul CICE A) = ACNE (A).
a$ezat in altar pe sfinta "CICERO sbst. 4 Caracter, liters de tipografie
masa. $i In care se pas- de 12 puncte (dupa sistemul lui Fournier) sau de
treaza. sfinta Imparta- 11 puncte (duce sistemul lui Didot) [lr.].
$anie care se distribue *CICERONE sm. Calauzs care arata strAinilor cu-
mai ales celor bolnavi. riozitatile unui ores: monabul ce-mi sluJea de mos.> ;
1144) [vsl. < gr.]. ~le mi-a propus sit vizites biserica vecbe (I.-oH.) [lr.].
'CICERONIAN adj. ai "P Care imita stilul
sau elocuenta marelui orator roman Cicerone [fr.].
CICHIRGIU sm. Cofetarul Datil: ca s'ajungem
categit, Ciubuccil $1 cichirgii (ALECS.) [tC. §ek erg
0 MCI:LT (-nese) vb. tr. Bucov. A gAti frumos, a di-
chisi : Ia vAtrariul acela el-1 spell trumos, II cicileste (VOR.).
'CICLIC adj. ® * Privitor la un ciclu astro-
nomic: perioadft ®# Privitor Ia un ciclu epic;
voett 1, poetii greci contimporani cu Homer sau
anteriori acestuia can au cintat legendele teogonice
Fig. 1143. Chivotul legii. Fig 1144. Chivot. sau razboiul Troii ¶ CD Puncte ~e, puncte ima-
ginare prin care trec cercurile dintr'un plan [fr].
CHIVVTA (pl. -ute) sf. Tigancti care spoe$te 'CICLIST sm. A Velocipedist, biciclist [fr.].
263
www.dacoromanica.ro
CIC- CICLOTDA (pl. -de) sf. Cuba descrisa. de un
11.< CIGA ea- MA.
punct al unei circonferente- care se rostogoleste CTGA-MTGA sf. 0 i = BURM-GALBENI ¶ 0 (r)
CAM Sara alunecare pe o dreaptj (CI 1146) [fr.]. Fleacuri, nimicuri; o nimica Loath, mai nimic.
*CICLON sm. 0 Uragan puternic, vijelie care CIGHTRI (nt.-uur1), CIGHERA$ sn. Mold. Bucov.
se manifest& SC Un fel de placinta gout& din maruntaie de
prin virtejuri ..... miel tocate si invelite In prapur: cighirul so lace
de vint care din mate de Intel ouratite bine gi tocate marnnt (sez.).
doboard sau CIGHTR, sbst. Trans. cm.) X Otet de mere
ca taste
pustiesc
In calea for
[fr.cyclonel.
*CICLOP
sm. Z;?; Urias
44 rikA
Fig. 1146. Cicloida.
[ung. csiger].
CIHAI eer CEHM.
CCIJ, CIZ sm. Trans. 3?
scATry [sl. 6 i t, 6 i z].
*CIL sm. 0 Prelungire in
mitologic care avea numai un forma de fir a corpului
ochiu,asezat In mijlocul frun- 0-
tii 1147) (..- P. IST.): gi
unora din bacili ¶ :2
vibratili, prelungiri mobile ale
(
spar ca nlgte
tenor ce
1 In mijlocul gain-
sal de sub ciocannl for
protoplasmei in forma, de Fig. ixso cal vibratili.
vi
perisori pe care le au uncle celule [fr.] ( i150).
( ALECB) [fr.]. CILEN sm. Membru (al unei societati, etc.)
-CICLOPIC adj. O DI Pri- [rus. elend I.
vitor la Cielop 1, facut de 'CILIAR adj. 0 mnvehiu muschiu care fixcaza.
Ciclopi: siduri .43 ¶ C) ® De cristalinul de peretele ochiului [fr.].
urias, gigantic: o lncrate A. *CILIBT(U) CELEBIU.
*CICLU (p1.-Iuri) sn. 0 * *CILIC (pl.- icnri) sn. Margea marunta de otel care
Perioada astronomica la sfir.:i- se Intrebuinteaza ca podoaba la diferite cusaturi:
tul careia anumite fenomene ochi marl, negrl gi sclipitori ea ml (BR...VN.) [ t c. 6 e 1 i It].
eeresti reapar In aceeasi or-
dine ¶ 0 * 1)) solar, perloa-
da de 28 de ani, In urma cA-
reia anul incepe iar cu aceeasi zi a saptamlnii 1
®*
..
lunar, perioada de 19 ani dupe care fa-
CILI(H OIU sm., cm 721)am sf. 0 3e =-- ZA-
o8r4 ¶ C) F Pasare urits ¶ C) Sperietoare (de pa-
sari) ¶ ® Femeie urea.
*CILINDRIC adj. In forma de cilindru ffr.].
*CILINDRU (pl. -re sn. $i (p1.-ri) sm. 0 pc Corp
zele lunii se repets la aceleasi date ¶ 4 2 A geometric In forma de sul, format prin inyirtirea
pascal v.- PASCAL ¶ 0 Totalitatea poemelor epice unui dreptunghiu In jurul uneia din laturde sale
care fac parte din aceeasi epoch sau se refera in numita generatrice" ( 1151 , 1152, 1 153) 1
aceleasi Intimplari: cat troian [fr.]. O Ori-ce corp In forma de sul, valatuc, oval de
CICMIGEA .2- oEcniEnEd. metal sau de lemn ¶ ® WI* Partea rotunda, in
CICNI (-neste) vb. intr. A pieri, a muri, a crapa forma de tub gros, a unei ma$ini cu
(vorb. de un animal) [comp. rut. 6ahnut y]. aburi, In care se misa pistonul ¶ 0
CICOARE', orcaptil (p/.-ori) sf. aft Insect& es= NTasina pentru lustruit stofele ¶ 0
de coloare galbend-castanie, cu spinarea neagra,
cu capul lat, botul lung si ochii marl; cintecul
ei aduce Intru citva cu Vrtitul greierului, dar
mai sgomotos si mai prelungit decit al
acestuia; numita si ,greiere-de-toamna"
(Cicada orni) ( 1148) [lat. vulg. cicala
< cicada.}.
CICOARE, sf. 0
Fig. 1151.
i77
Fig. 1152. Fig. 1153. Ci- Fig. x154
Cilindru. Cilindru oblic. lindru trun- Cilindru.
chiat.
.13 FPalarie inalta in forma de tub joben 1154 :
merge sA salute ioarte comic on ul lui enorm (can.) [fr.
cylindre].
LI(CHILonTI9. rU P r et-
*CTMA (p1.-me)
gj. Inflorescenta
Fig. 1148. Cicoare. Fig. 1149. Cicoare. In care peduncu-
lele ce plena din
Planta ierboasa, cu flori albastre, din radacinile acela$i punct al ra-
ctireia, prajite si macinate, se prepare un suro- murii se ramified
gat care se amesteca cu cafeaua (Cichorium dupa. anumite legi
intybus) (E) 1149 : paPoti In care Invinge albastrul [fr.]. Fig 1163. Cimbale
dales al cicoril (IRG.) ¶ 0 CICOAB.E-DE-GRADINA *CIMBALE,
ANDIVIE [lat. *cichoria<cichorium]. *TIMBALE sf. pl.' Instrument de muzica alcdtuit din
CICRIC, CIORIC sn. Sucala, rodan [tc.]. clou& talere de anima care se lovesc unul de altul, tal-
CIDRU sbst. 2 Bautura Mout . din mustul me- gere, geamparale ( 1163) : ointareti cn flautul... on eim-
relor tescuite sau murate [fr. c i d r e]. balele, Cu diblele gi on surlele (ODOR.) [fr.].
j CIFERT = EOM. (DCIIVIBIR (p1.-ire) sn. e 0 Un
t CIFLIC (p1.-icuri) sn. Proprietate, mosie: nn fel de basma turceasca ¶ 0 Un
mis Hugh Bilivrla 1.-E11./ [tc. 6 if t 21. fel de marama ce poarta Oran-
*CIFRAk, 'TIER* (-rez) 1. vb. intr. # A calcula cele din judetele de pe lInga. Du-
cu ajutorul cifrelor. flare ¶ O Olten. Conciu [tc. 6 e m-
2. vb. tr. ® A numerota, a pune cifre: paginile b e r].
anus reglstru 7 0 A sale cu caractere secrete: o OCIMBTSTRA (pl. -tre) O. Mold.
depegA ¶® A evalua In cifre [fr. chiffre r]. Mic cleste de diferite forme, cu
*cr.FRA, *TURA (p1. -re) Si. ®t Scum cu care se care se smulg peril de pe obraz,
reprezinta un numar: citra 5; Mire roman; dire arabe I din barn. sau din mustati (0 1155 :
Fig. 1155.
± Total, suma totals: oitra budgetnlui ¶ C) Semn
2 parul ce rAmtne pe cap sA-1 smulgi cu
secret si conventional pentru a face corespondenWIT cimbistra fir cite lir (luxes.) [to.]. Cimbistre.
0 Monogram, Impletitura a literelor initiale ale CIMBRI$OR sm. 4 Plants aromaticA, cu flori
unui nume [Ir. chiffr e, germ. Zife r]. rosii-purpurii, rar albe; numita si cimbrusor",
264
www.dacoromanica.ro
 cinibru-de-camp ", sarpun(e1)" sau schinduf Stircit, asezat pe vine: De sub ramurile verzi... gateau CIM-
(Thymus serpyllum) (_i) 1156): Prunes verde ~, ammo pescari cu unditele (SAD.)
Bate murgul din picior woad [cimbru]. CRIMP 0 CIN
CINIBRU sbst. * ® Planta aromatica origi- cimpows, CIMPO-
nara din sudul Europei,
mult cultivate la noi pen-
Iglt sm.
chit& din c i m-
j Cel ce
tru trebuintele bucatariei poiu : pe clnd \4A
bunicul buniculni c, tk4
men lunge cim-
odes (ceo.); 11 4P
clam memol fris
hors gi lua barbat L
cimpoler (ZNN.).
CIMPOIU
(pl.- voaie,- poi
Sit. sj Instru- --e,
ment de mu- ".......
1'
zica alcatuit Fig. 1/59. Cimitir (de sat).
dintr'un burduf" de piele, o earava" ( fluier),
Fig. 1156. Cimbri§or. Fig. 1157. Cimbru. un hang" $i o suflatoare" S
(1160): sit elute din ~. ell en
(Satureja hortensis) ( 0 = LAMIIOARA
1157) 111 m'oiu lua dupll giasul Int (ALECS,)
I ® m CIMBRI$QR [vsl. 6 g b r [ung. csi m poly al.
CIIVIBRUOR Fir CIMBRI$QR. CIMPOVI = citriePAvI.,,
crpaL-cnitil., tinterj. Ghici (ghicitoarea O CIMR(IU), ciniSTR e.
mea)1 formula initial& a ghicitorilor [comp. srb. cimISIR.
temt de ce?", big. 6 u rn 1:1]. CIMTI Fr- Min.
- GIMENTL sbst. @ Un fel de var obtinut din cal- CINi, CM Ban. (pl. -nuri)
car $i argila arse Impreuna, In cuptoare; se In- sn. Luntre mica. de pescari
tareste ca piatra and se amesteca cu ape $i con- ( 1161) : nici pomeneala de...
stitue astfel o tencuiala trainica; e mult intre- oin pe mal (5.-ALD.) [srb. Fig. 116o. Cimpoiu.
6 u n]. B. Burd uf. -C.Carava.
buintat la constructii $i la lucrarile hidraulice I CIN2 (pl. -nuri) sn. 0 H. Hang. h. Hangul
(e) Tot ce slujeste sä uneascii, sa string/1 in mod
Rang; deninitate: acest bar- mic.S. Suflatoare.
C,
trainic: patriotismul este ..,n1 cetatenilor ¶ (:) a) Sub-
stanta. care reuneste diferitele celule ale aceluiasi
tesut [fr.].
bat oucernio a- r
vuee harul a ti
chemat is trebi op11
kabastax ei
4.'
---.
*CrM]pNT2 sbst. ® Materie osoasa care acopere
sau numai radacina, sau radacina si coroana din- si ....url marl --_-__ - .. -
tilor animalelor; la om, cimentul acopere numai tomo.)11 0 1 a g -- ..... . --,--
dentina radiicinii (sw. DILATE) ¶® rim Praf de car- ma, stare so-
buni de Iemn care se presara pe drugi de her ce ciala : nl
urmeaza a fi transformati In otel [fr. cemen t]. Dreoten ¶0
CIMENTA2 (-test) vb. tr. 0 A da, a lipi. a tencul Geata: - nri
cu ciment I 0 ® A lega strins, a uni trainic, a de Inger' [vsl.
!Mari: paces prin aliante; gtia ea apropie inimile gi 6 i n 11].
sit cimenteze ideile 0.-un.) [fr.]. CINA (-nez) Fig. 1161. Cin.
*CLMENT42 (-tez) vb. tr. 'X from A modifica vb. intr. A
prin caldura compozitia unui metal, de oblceiu minca de c i n a, a minca seara: cu minciuna on
a fierului facindu-1 sti se conbine cu carbonul, mergi departs, on cinezi ori prinzeeti en ea, dar amIndona
spre a se transforma In otel [fr. cementer]. rar le fact (HET.) [lat. coenare].
0 CIMILT (-ileso) vb. intr. Bucov. Trans. Ada de ghi- CINA (p1.-nt) sf. ® Mincarea, masa de mare:
cit (ghicitori); a deslega (o ghicitoare) [c i m el]. to baba... tan vest grabegte on eine, sA clam cu totii (ger.) ¶
CI1VIILTCA, CIMILI N GA = cuaL-orragr,. ® Timpul cind se asaza oamenii la masa, seara;
CLIVILLITT,TRA, i crummrpRA, Ban. CIUMELI- cilia mica, cam pe la ceasurile 4 dupe amiazi; oina
TVRA (p/.-turi) sf. 0 Ghicitoare: avea un zimbet ca o
oimilitmra toga ; tilosofii ii batjocurea nruncindn-i intrebari
gi cinmilituri (DOS.) ¶ ® Ban. Pro-
verb, zicatoare: on Intelepoinne gra-
este Mumelitura italieneasca, zicind ca:
Mena diavoiului de grabs merge In
tarne (pm.) (C i i I i].
CIM(I)TR, cni(i)ssR(ru) sm.
Arbust totdeauna verde, cu
flori galbene-verzui, cultivat hoar-
te mult ca plant& decorative
(Buxus sempervirens)
[tc. eimhir].
*CIMITIR (p/.-ire) sn. Loe
( 1158)
ratit4, lErvk
Aq

-,
hervimr--1. ;
e '
bo. 4
zif,...,_21,1ave_,_4 wo
-azi'
1:-

47,-*ITIPS i
Imprejmuit unde se Ingroapii
mortii, tintirim ( 1159): eel mai
I

Fig. 1162. Cina cea de taint (dupe pictura lui

11 \Nab
insemnat antic din cite s'an desco- Lionardo da Vinci).
perit la nol (VLAH.) [ehimitir+ Fig. 1159. Cimigir.
fr. cimetiere]. (cea) bona, Intre 9 $i 10 seara; dna mere, !litre 10 $i
OCIIVIOTIE sf. Mold. Ru(be)denie, run. de de- 11 seara; coin dupii dna cea bunit grind a se adnna smell
parte, neam: pe vremea mitropolitului Iacob, care era o (Ret); pe la cina mare, iatit ca vine gi fats cea mai mica
lima de cu noi (ono.) [ung. csim o t a]. (C)AUS.) ¶ () re Cilia cea de taina ( 1162), sflnta cu-
CIMPAV.. per CIVMPAV... minecatura lat. co en a].
ocrmpT (-peso), OCINCHI (-Wiese) Mold. &icor., *CININBRU sbst. o Sulfurs rosie de mercur,
CIMTI (-teso) Trans. (BUD.) vb. refl. A se stirci: a minereu format din sulf si mercur [fr.].
OCTNIA adj. Trans. Bucov. Elegant, ferches, di-
se aseza pe vine: sA cinches(' lost, Intr'o pozitie aproape
ca seztnd (VOR.).
OCIMPTT, OCINCHIT adj. 0 p. cimPT, CINCH! 11
chisit: Trandatir, trandatirag, drag imi e omul
[ung. c s en o s].
- ()K.-B1111.)

265
www.dacoromanica.ro
 CINATUI (-tuesc) vb. tr.Mo/d. Bucov. Q1 X A ju-
CIN- muli tie-, oare-, on -, -en, lur FIE -CINE, DARE-CP.1E, ()M-
pasarile $i a le scoate maruntaele; a curata OWN, CINEVA [lat. q u e m].
CIN solzii de pe peste $i a-i goli pentru gatit: an poroncit CINEGETIC adj. V De vinatoare, privitor Ia
Imparatul... sa cinktueascA !carte bine gi curet mreana aceea vInatoare: toate acele petrecer.I e (ODOR.) [In.].
tee.) ¶ 0 ® iron. A trage o bataie: acusi to clna- CINEL-CINEL ! CIMEL- CIMELI
toes° frumos cu dichiciul (cue; ). *CINEMA sbst. PrPscurtare din ONEMATOGRAFC).
CINCANTIN adj. (Porumb.,) $i sbst. Va- CINEIVII1.T ICA sf. ± 15 Parte a mecanicei
rietate de porumb, cu druga scurta $i sub(ire, cu care are de obiect stu-
bobul des, portocaliu, numit $i porumb nem- diul mi,carilor, inde-
tesc" [it. cinquantino]. pendent de cauzele
CINCAR adj. $i sm. 7..k Cal In al cincilea an care le produc [fr.].
[c i n c i]. CINEMATOGRAF
CINCAREL SM. dim. CINCAR: babmeti sbirliti de (p1.-ate) sn. 0 Aparat
Blme, utast tot patrArei gi cincArei (ODOR.). cu care se proiecteaza
CINCEA Fr' CINCILEA. pe o suprafata alba
CINCH! Pr C1h1Pf. fotografii pline de viata
CINCRIDA. (p1. -de), CINCHITA (p1.--te) sf. Ban. ( 1165) ¶ 0 Localul,
= CRITEZA. sala unde se fac ase-
CINCHIZA (pl.-se) sf. Trans. (PAC.) =CIN meneaproiectiuni [fr.].
TEZA-DE-LikESA. CINEMAT 0 GRA-
CINCI 1. num. FIA. (-alias) vb. tr. $i
O Numar egal cu refl. .1.4. A (se) foto- Fig. 1765. Cinematograf.
acela al degetelor grafia In vederea pro-
dela mina; ow DE- iectiunii prin cinematograf [fr.].
GET If ® Clalc1.- CINEMAT 0 GRAFIC adj. De cinematograf,
oLoponi, CINCI- privitor la cine- r-
CO4DB = cALnA- matograf [Cr.].
RvsA If ® MCI- CINEMATO-
DVGETE, plants, GFtAFTE sf. Ar-
ierboasa Uritoare, ta cinematogra-
ale carei frunze fica [fr.].
au, de regula cinci Fig. 1163. Cinci-degete. CINERAR
foliole, din care pricina se numeste si iarba-de adi. Ce confine
cenusa unui corp
reptans)
11 ®
e
getelor" (Potentilla
1163)
claat-aar =
ars dupa moarte:
urns A (j 1166)
sArricioAgA 11 ® In- [fr.].
cincl-pietre, joc de co- *CINERARIE Fig. "66' Fig. 1167.
sf. . Gen deplan- UrnA cinerarA. Cinerarie.
pii cu cinci pietricele
care se pun in pal- te, originare de la [Capul Bunei-Sperante, cultivate
ma, se arune5. In sus la not In gradini pentru flnrile for frumoase, de di-
$i se prind pe dosul verse colori (Cineraria) 1167) [fr. cin Craire].
mtinii ; e un joc foart e
vechiu, pe care-1 ju- -- 4* CTNEI pron. nehot. Fie-care [cin e + lat.
i p s I].
eau si copiii in CINETIC adj. 15 Care e cauzat de un corp
vremea Romanilor Fig. 1164. Jocul In-cincipietre
(dupa o picturd romans). In Ini$Care: energie S [fr.].
(f 1164). CINEVA. (gen. al, a, at, ale cuiva; dal. cuiva: OC.
2. sbst. 0 et Carte de joe cu cinci ochi: on pe cineva) prort.nehot. Un om oare -care [c i n e +v a].
de treflA ¶ ® ® Pies& de moneta de 5 bani; ®: CINEVASI, ® CINEVAMEA = CINEVA.
nicl nn nimic, nisi un ban [lat. vulg. 0 inque CINFLOR(EA) sin. 0/ten. P = GR4NGUR.
< quinque]. OCINGA = CHWGA [lat. c i n g a].
OCINCIDA (pl.-de) sf. Ban. = orticauDA. CINGATAU (p1.-tale) sn. Trans. (05.-N.) (DENS.)
CINCILEA num. ord.: m. al f. a oincea, care Clopotel.
°cupid locul, rangul, $irul aratat prin numhrul CINGATOARE SI. CD Curea, briu, $erpar,
cinci, 0: a fi a emcee roatA la car (sw- CAR,.
CINCIME sl. A c in c ea parte dintr'un
Intreg.
CINCISPREZECE, CINSPREZECE, ®
nuns. Munar egal cu de trei on cinci [c in ci
CINSPRECE
t
bete, fasie de stofa sau de matase, etc. cu care -$i
Incinge cineva mijlocul trupului: mina lui prin de-
Prindere se rezitma pe junghiul din
locul trupului: batrinul, cu barba, albA pinit la
¶ 0 Imprejmuire. tot ce inconjoara: o
sa (NEGR.) ¶ ® Nlij-
- (OLVR.)
de ziduri
+ spre( peste + zece]. ¶ D Briu de piatra: ma mat mare parte din a de
CIN CI SPREZECILEA num- ord.: m. al plata e dArSpSnatS (ISO.)
f. a cin(ci)sprezecea, care ocupa locul, rangul, sirul LC i n g el.
aratat prin numarul cincisprezec e. t CPTGE (arts) vb. tr. A
CINCIZECI, ® cwzgei num. Numar egal cu Incinge, [lat. ringer e].
de cinci on zece CINGHEL (p/.-eturt)
CIN CI ZECILEA num. ord.: m. al , f. a SR. 0 Cirlig la cintar
cin ci)zecea, care ocupd locul rangul, sirul aratat ( 1168) ¶ 0 dirlig (le Fig. 1168. C. Cinghel.
prin num5rul cincizeci. care macelarul atirna car-
CIN( CI) ZECIME sf. ± A cincizeceaparte nea [tc. oengel].
dintr'un intreg. *CINGHIASA (p1.-se) sf. CIntareata cu harfa;
CINCUANTIN CINCANTIN. cintareata $i dantuitoare cu tambura: se chiarna
CINDURA-CA, CrNDRU-CA, CINDIRLEA-CA conj. muierile care dna pe la veselii cu tambura (PRV.-MB.) [to.
Mo/d. F = FUND-CA: cindurti-cA pomenii de diochi, helms eengi 4-sut.-ease].
sa vA spun... ca ma prices gi Ia disctntece (ALECS.) ; cindlr- CINGRIE sf. 0 liarfa 11 ®= CINGHIASA
lea-ca era cuminte gi hernia la toate ISEZ.I. [to. 6 e n k ].
CINE (gen. al, a, a!, ale cui; dal. cui; ac. pe clue) CDNIGHITA (pl.-to) sf. Ban. 3r = CINTEZA.
pron. inter. $i rel. 0 Care om; acela care, eel ce: CINIC I. adj. 0 Privitor la sau facind parte
cine-1 acela P cu ai venit P ale cut shit casele astea P sou- din acea sects de filosofi greci cari nesocoteau bu-
ne mi cur eve to 'ntilnesti, gi -ti voiu swine esti; gtie na cuviinta $i ai carei membri mai cunoscuti sint
carte are palm °chi; pe nu-I lagi sit moara, nu to lase sS Antistene $i Diogene ¶ ® Nerusinat, Cara ru$Ine,
tritesti ¶ a Fie-care: ..ce lace, Int I.gi face ¶ 0 ... ..., obscen: cut trIntori... nu-gi plimba mIndria 111 a mul-
unul... al tul..., care... care.. ¶ CD Compus cu tumire de sine! (vLAH.).

266
www.dacoromanica.ro
 2. sm. Filosof grec din numita serta [fr. c y - cele prin vocea for ascutita (FIL.) ; o bdltitd uncle mierlele, CIN-
niqu e]. cintitile d grangurii se soaldA (NEGR.) ¶ C) ~DE-ZAMA, 0
t CINTE sf. Bucov. Maram. Unealta: face dintr'o bucA - varietate a aces- CIO
tic& de lemn.. toate ciniile tesutulut (SEI.1 [cf. poi. c z y n]. tei pasari, nu-
CINIOARA (p1.-ori) st. 0 dim. c1NA I 0 Mai mita $i penchiu- 411P,
'- 1-
ales pentru a indica un moment Inaintat al serii: pestrit" sau oi-
De cu tiara Pin' la v., De la v., Pln' la dilator' (VCR.). ta"(Fr.montifrin- -r
CINTSM (pl.-eme) sn. (D +++ Doctrinele filoso- gilla) ( 1171 .
filor cinici ¶ 0 Pr. ext. Neru$inare, nesocotirea CINTEZOIU,
ori-carei bune-cuviinte: ticaloslile ce vedea... cu un CINTIZQIU sm. 3s
Inviersunat el se apnea a le deacrie 4000s.) [fr.]. Barbatu$ul c i n-
CINISOARA (p1. -re) st. dim. cua. teze is cintezoii
7500 F "CINOC L sm. 7,k Gen ai pitigoti, tot! it Fig. 1171. Cinteza- Fig. 1172.
de maimute, cu botul lunga- intirapinan cu dul- de- faros. Cinteza.
yet, care traesc In Africa die for cintari (0D08.).
( H69) [fr.]. "CINTIRON sn. ®= CENTURQN: care cocoan it a-mi
t CINOVNIC sm. Slujba$ dea sabia gi vv. ul (CAR) ).
inferior: un tel de inspector CINTITA. ar aNnzA.
administrativ: era misina de CTNTRU sbst. 0
A. i, functioned subaltern' cars tncovoietura concave a
=dean cancelariile (ALECs.) ; ta- unei bolti ¶ 0 Lemna-
til-sAu a lost ant multi ". la sPir- Fig. 116o. Cinocefal. ria pe care se zidesc
tease (1.-G11.) [MS.]. boltile ( 1173) [fr.].
CINSPRE(ZE)CE... er CINC1SPREZECE... CINZEACA (p/.-
CINSTAS sm. Bucov. Cel ce aduce daruri de -zeol) s f cm= sn. Ma-
nunta mirilor [c inst e]. sura de capacitate pen-
CINSTE sf. O Nume bun, reputatie de care tru yin sau rachiuri, o
se bucura cineva, consideratie, ctima ce se arata jumatate de litre ( = Fig. 1173. Cintru.
cuiva pentru vrednicia sau faptele sale; onoare: a c i n c i z e c i de dra-
entareste mai mull decit banul ; a nu se cumpdrd, nict nu muri) : le arum& inter) cinzeacA de racbiu de droidli (CAR.); ea
se vinde (ZNN.); i : a la trage ; bani an gi Tiganii, sit-I imbuneze it chasteste &tin chino de told (LUNG.).
dart luCUl ocupat de persoana
on esp.) ; locul de v., CIO4BA (p1.-be) sf. 0 Bucov.=cruB=A: is -ti lot
cca mai Insemnata Intr'o adunare, la o mass, etc.; si -ti, fA o cn on °hallo lung (Sal. 0 Trans. (vic.) Vas
pe pe mea, pe cuvintul meu de om cinstit; de lemn spurcat [comp. otos].
a face -, a face sa fie binevazut, sa fie laudat: on CIOACA1 (p1. °loam clod) St. 0 le Cioara cu gltul
Igoe preoti si ducal' de aceia de !Aceau mare "tatuluiicain ; cenu$iu care se cocotmaza
nu e de .tt mea, nu se potriveste cu starea, cu repu- mai adesea pe clopotnitele
tatia mea; a da pe rusine, a-$i pierde, printr'o cele mai Inalte; numita Si T947
fapta necugetata, numele bun, reputatia; a se face cioara-gulerata.", stanch.",
de °card ¶ ® Onestitate ¶ ® t Vrednicie, slujba stancut,a.", papagal tlgt
Insemnata, rang Inalt ¶ 0 F Ospatarea cuiva, nest" (Corms monedula)
mai ales cu bautura: biliete I un rind de tigarl la domnii... ( 1174) ® Porecla data Ti-
(CAR.) ; F a face thaneasca, a plati fie-care
Jac eu ....I ganului: nice -asa o patird cioa- Fig. 1174. Cioaci.
pentru celalalt bautura sau mincarea ¶ ® F cele qi graurii de abided (JIP.)
Dar, lucru daruit d p1. (einsturi): se fAcuse scum [comp. vsl. 6 a v u k a, bg. srb. 6 a v k a, ung.
vtiva cil tine =MA on cinsturi, se rade la ludecati (LUNG.) c s 6 k a].
¶ 0 pl. cinstue, darurile fhcute miresei de catre CIOACA2 (pl -ce) sf. 0 Un fel de scoaba la
rude sau cunoscuti [vsl. 6Istf + 6est I]. jugul joagarului ¶ ® 0 /ten. Un fel de cirlig sau
CINSTES adj. Vrednic de lemn Incovoiat cu care se prinde portita gradinii,
cinst e, damn, respectabil, usa pridvorului, glrliciului, cramei, etc., ca sa nu
onorabil. se deschidalf C) Tirnacop ¶ ® Girl* prins de lu-
CINSTET sbst. Planta ;
ierboasa, cu flori galbene ca
mlnarea sau prajina unei cumpene ¶ 0 4 Trun-
chiul cu radacinile unui copac scos din pamint ¶
pueioasa pi cu puncte brune, ® pl. Capetele bratelor ferestraului, unde se In-
numita $1 brinca-porcului", tinde sfoara ¶ O pl.=CARA.FTE [comp. srb. u k a].
cocean-capresc", jale-cleioa- CIOACA3 (p1.-ce) sf. Ban. Often. Trans. Deal
sa."sau lapu$-de-capril." (Sal- mai ridicat acoperit cu paduri; [srb. blg. 6 u k a].
via alutinosa) 1170). CIOACLA (pl. -le) sf. 0 Carucior sau saniuta
CINSTI ( -test) vb. tr. 0 A de transportat lemne ¶ 0 Incarcatura de lemne
arata cinste, a da cinstea cu- dinteun astfel de carucior: D'asa frig o ". de lemne
venita: cissteste pe pArintii tat; costa un galben (DLVR.).
Cane legea nu-si oinsteste FAA lege CIOAIE ACIOAIE: Bangui clopotelor de (PAC.).
se numeste (PANN) ¶ ® F A face Fig. Lir. Cinstet. OCIO4NCA. (pl.-0e) sf. Mold. F Lulea scurta:
cinste, a ospata cu bautura, pune roata la loc..., Isi aprinde °Mance (CRG.).
etc.: dna ce isprAveam, mil cinstea on o dulceatit CIOANDA (pl.-de), CIQANDRA (p1. -re) sf. Mold.
negustorul scoate din geanta lui un gip cu rachiu ai ein- Trans. CeartA: ii sate tandkra, si se tan la cioandi (SAe.).
steste pe tinarul (ON.) 1) F A bea : sA einstim cite nn CIOANE st. = TAIRA-615'1TV.
pahar de yin in anAtatea gospodarilor nostri (CRG.) 'ff ® CIOARA. (pl.-meted) sf. @ Is Pasare neagro.,
A clarui, a face un dar (in spec. mirilor) [vsl. cu reflexe vinete, mai mica
Istiti+ estl].
CINSTIT 1. adj. 0 p. CINSTI if Onest:
decit corbul (= 50-53 cent.
O lungime), cu ciocul mai scurt t.
vorba until om face mai molt decit nn zapis (ZNN.) ; iron.: declt capul, care se hrane$te
e !carte ", cInd doarme ¶ 0 Cu purtari bone, care -$i cu insecte $i cu pasari; nu-
apara cinstea: o taus a ¶¶ C nciaysTIT. mita $i cioara-vinata.",cioa-
2. adv. 0 Pe cuvInt de cinste, garantind cu
cinstea: itt spun
plin de cinste: s'a portal .
cit ion le-am lust en ¶ 0 Cu cinste,
CTNTEZA, CTNTIZA (p1. -se) Mold. Trans. ciNTITA
ra-baltata", cioara-de-padu- - ...1(
re", cioroaie" sau cioroai- Fig. 1175. Cioara.
ca" (Corvus cornix; Corvus °'
corone) ( 1175) ¶ CD k Varietate de cioara cu
(pi.-te) sf. .0 3t. Pasarica cenu$ie-bruna, cucoada nea- ciocul gola$ Inconjurat de un cerc cenu$iu; nu-
gra., foarte vioaie, cu cintec placut, pentru care mita. $i cioara-neagra." sau cioara-de-camp'
amatorii de pasari o in In colivii (Fringilla coelebs) (Corvus frunilegus) ( 1176); 0: tit cioara'n par,
( 1.172): cintiza gi pietruselul Wean ea Amine cold- foarte putin timp, numai o clips; a eta lariat,
267
www.dacoromanica.ro
CIO- EXPLICATIUNI LA TABELA XV: CIOBANI.
CIO Cioban din Ardeal, dupa un codice unguresc (1729). 2. Cioban din Banat (sec. al xvill-lea). 3. Cioban din Ardeal
x.
(sec. xviii). 4. Cioban din Banat, dupa Raffet (18381. - 5. Cioban din §i§tarovat, dupa Valerio. 6. Cioban roman,
dupa Valerio.
-
-
Ciobani roman), dupi Banquet (1840). 9. Ion Gorun, baciul stinei din Poiana-Co§tilei (Prahova).
r0.11. Ciobani din Prahova. 12 .14. - Ciobani din Maramure§ - 13.-x5. Ciobani de linga Sibiu. (12-15 dupa
-
Tache Papahagi). 16. Cioban din jud. Ialomila. - 17.-19. Ciobani din Basarabia, dupa D-rut Manolescu.
a sedea ca cloara'n par, a se fuduli, a se ratoi: s'ar ti In- ceasca.", scaiu-voinicesc", scaiu-voinicului", etc.
dulit in streang ca cioara 'n par (ALECS.); m'or ride si olorile
de pe gard, toata lumea gi-ar bate joc de mine;
(Dipsarus silvestris)
Lur, = scAms [tc.].
(]
1180); vARGA-crosiwu-
in blesteme: minea-l-ar cioarelel adica: s & -i ramlie tru- CIOBAN.4$ sm. 0 Ge dim.
pul neingropat si sa devie prada cioarelor ¶ ® le caosAN: fi places sit asculte si la n
~-GULERAT = CI060A1 (:), viersnl cc scotea
4 It ....PUCIO4SA = BUM- din tinier nn
BRAVEANCA I 0 Martea ciorilor osp.) ¶ ® cisba-
PP" rokETII ¶ ® iron. Porecla. mem, numele ll-
data Tiganului $au Tiglincii: nei bore. In Ia-
da casca-ti Millen' mai tare, er si lomita si Do-
chile mai disghetat (ALECS.) ¶ 10 brogea ¶ 0 pl.
In diverse locutiuni, aproape Mold. Un soiu
cu acelagi Inteles ca dracu": deciuperelissz.).
lucrul oiorilor I stie-1 cioarele, CIOBANCA
lasit-I la cioarele, etc. ¶ ® 4.
CEAPA-CIQRII air CEAPA; - Fig. 1176. Cioara-

FASQLEA-CIQRII PP' FASQLE [comp. alb. sorrs; friul.

de-cimp. (p1.-ce) s%. `R# 0
Nevasta c i o -
banuluilj0
6 o r e]. Pastorita.
CIOARECI sm. p1. 0 (1) Un lel e CIOBANEL
de nadragi de aba sau de dimie alba, sm. dim. =BAN. Fig. 1182. Var- Fig. '181. Traista-
foarte strimti, pe care-i poarta (A- CIOBANBSC ga-ciobanului. ciobanului.
ranii, mai ales iarna Ce] 1177) : Ro- 1. adj. 474 De
mAnul true numai dealt niece curati cioban: cline tinier ; shwa ciobanease6; trinta
imp.) ¶ ® Tesatura. deUna In ciobAneasca.
patru ice, din care se confectioneaza 2. cIOBANE6SCA sf. Numele unui dant tartinesc.
cioarecii ¶ ® Ban. Trans. I Un fel CIOBANEBTE adv. 0 C;;), Ca ciobanul: eta deo-
de ciorapi de dimie groasa care aco- parte... rezemat In toiag (DEM.) ¶ 0 = mosANEa.scA
per fluierul piciorului; se poarta de [ciobanese].
tarani si de tarance, ant iarna eft CIOBANI (-nese) 1. vb. tr. cA A face cioban.
si vara. 2. vb. intr. A fi cioban, a trai ca cioban: sit glut
cro4RsA, cao.iiRsA (p1.-se) sf. A. o'am eiobanit de clod is pe lume (ALECS.).
iron. Mo/d. Cutit, topor, etc. stirbit, 11. vb. refl. A se lace cioban.
toQit, care nu tale: niece cioarse de 1177. CIOBANIE sf. 4:4 Starea, traiul de c i o b a n:
nioi o treabit (CaO.); Aurariul... puse mina Lasi-te de ,. Vin' on mine 'n haiducie (roc.).
(BD.-DEL.) [rut. bg. b e r e s 1 o].
De cioarsa ruginita CIOBANTTA. (p1.10) sf. G), Pastorita: pre-
CIOATA (pl.-to) sf. Mo/d. Bucov. Buturuga., Molndu-se In ,, Pastes oile el In Poienita Cerebncului
bustean: era o multirae de bolovant ei Moat', ritsturnate (CMG.) [cioban].
care pArean a ti adnse de puhoiu (GM.) [ef. cm]. 0 CIOBIC = Taiga.
CIOB (-burl) sn. 0 Spartura dintr'o sticla, o- 0 CIOBIRNAC (p1. -ace) so. o Often. Paringii, par
glinda, oalit sau din on -ce alt vas farlmat In bucati, ce se bags prin urechile hirdaului, elnd se cara ceva
hlrb: solipitoare ea nista cioburi de oglinclA In bAtala soa- cu el ¶ ® Ban. Ciubar mare (de 30-80 de litri)
relni (VLAH.) ; ride ,..111 de hirb ear NLRB ¶ ® Fund de pentru laturile porcilor ioue.) [srb. 6abreti a].
oala Sparta, umplut cu grasime, Intrebuintat ca CIOB0.4TA. CIOBQTA: and troPilind prin said
opait.: o ',alibi{ in care ardea un opait In asp.) ¶ 0 Pr. cloboatele grate si cu pinteni (VLAH.).
ext. Bucata dintr'un obiect slarimat: nn lac de CIOBOTA. CIUBQTA ( pl.-te) sf. Mo/d. CD I.
Cizma: on oumva sd -mi lee tats ctubotele at st Ninth, de
singe inchegase
pa cioburile vio-

c soba bu-
[ung. V25,31111) mine Inaintea tovarasilor (aim) ¶ 0 p/. # Despagubire
In bani pentru alergatura slujbasilor inferiori in-
sarcinati cu executarea unui mandat: pentru tido-
toias"]. Fig. 1187. Ciobaca. rilor dumtlorvoastre, ne-an venit jalobd cd tau ate 6 orti si
CIOBACA 2 let (IRG.) [rus. bobot UJ.
a
sf. Mold. Bucov.
chiu de copac scobit
si an trecnt-o ape (R.-000.1;
Luntre facuta dinteun trun-
( 1187): an nrcat-o Intr'o , CIOBOTAR (R), crusoTAR(Iu) sm. Mold. j Ciz-
mar: un croitor trances se Inghiontegte on un ciubotar
neamt (ALEcS.) [ciobota].
Pe mare umbla on mosneag CIOBOTARIE, musoTARIE sf. Mold. CizmArie:
cu olobaca [rut. 6 o as lace otubote, dacii as sti ciobotAria (ALECS.); It baffles rtsul
b a k]. Pe toti wanton din ciubotArie (cm)
CIOBAN sm. C)R, Pas- [ciobotar].
tor, eel ce pazegte oile ( CIOBOTICA, ciusoncA
TAB. XV 110* sTEAuA CIO - (p/.-tele) sf. Mold. o 1. dim.
BANULUI, luceafarul de sea- CIOBQTA: Cizmulita: pe aims II
rii, planeta Venus; CIOBA- purta ...IncAltat cu ciubotele gal-
NUL CU oriz, constelatia Li- bene (CRO.) ¶ ® j Botina, pan-
rei ([P.179) ¶ 3 TAtialYTA- tof ¶ ® * ciosoTicik-ovcintri,
cioBtarum = puNGuLITA mica plant& ierboasii, cu flori
0 TR.tusTA-MoBANumn, galbene foarte mirositoare, cul-
plant& ierboasa, cu llori Fig. 1179. Ciobanul-cu-oile. tivata adesea ca plant& orna-
mici, albe: numita si pun- V. Steaua Vega. mentala; numita. si a(n)gli-
gulita-plistorului", pun- cei", oglice", ttta-oii" sau
ga-popii" , strait,a-popii", thsculita", past ele-ca- tlta-vacii" (Primula of fi-
lului", pastele-tailor ", buruiana-de-frig,uri"( Cap- cinalis) (.] 1182) ¶ 0 (no-
sella bursa pastoris) ( 1181) ¶ ® vARGA-clostoru- BOTIOA-VRSULIII,plant& ier- Fig. 1182. o.botica-
susulea.
LuIi, mare plants spinoasa, cu flori liliachii, rar boasa, cu flori purpurii, ce
albe; numita gi varga-pastorului", iarba-voini- creste prin munti (Cortusa mattioli) (ag 1183).

268
www.dacoromanica.ro
TABELA XV. CIOBANI.

269
www.dacoromanica.ro
CIO- CIOC' (p1. -curs) sn. 0 } Partea corneas& a bo- Mold. 0 /ten. Cuiul din protap, cuiu cu care se prind
circeele cu tinjala sau cu oistea [srb. ë e k t al o].
CIO tului pasarilor care le servo. de gura, plisc ( ]1184):
s'a bAtut cu Por Imparat yi Cu CIOCRLDT, (p1.-ane) sn., Cocean de porumb sau
pasArlle ca ciocul de tier de Varza ; s'a due as tacarce nista i (5.-ALD.) [srb.
O Clt se poate imbues cu ëokan].
ciocul: corbule, corbule, mie CIOC4iINT2 I pl.-ace) 1. sn. 0 IV30° UnealtS de fier,
ail ml aduci un de apa dulce de diferite forme, avind
(SP.) ¶ ® # CIQUUL-BPAZEI, o coach de lemn, si cu
plant& erbacee, cu ilori care se bate sau se lu-
marl albastre, mai rar albe; creaza fierul $i alte me-
numita si pliscul-cucoa- tale ( 1187) ; tot Ti-
rei", greghetin" sau sa- ganul tat laudit~ul, fie-
getica" (Geranium pra- care se lauds., socote$te
tense)11 Gura unui ur- ca e mai bun ceea ce-i
cior, In forma unui cioc de apartine; a ti intro
pastae: an lust... una un si nicovalii, a fi intr'o
lighean de aur, alts o omit astfel de situatiune, in-
cum Virful, cana-
(CAR,) ¶ 5
cit on Incotro s'ar in-
tul de sus al leucii ¶ 0 fps toarce cineva, ar In-
Gura sau falca de la cleste timpina greutati sau Fig. 1187. Ciocane.
¶ ® tP'E Capul, cloban- Fig. 1183. Ciobolica- ar da gres; F a eta
tul clestelui de la scaunul ursului. pa (sau a se tine de) capul cuiva, a nu da pace
de doage 4( 8 Partea dinainte a corabiei ¶ ® cuiva suparindu-1 cu sta-
Trans. Ciul, mot; un fel de pieptanatura a femeilor ruinte spre a dobindi ceva
sau a-1 indupleca la ceva
¶ 0 / Ciocanel cu care se
bate coas a ( 1190 If ®its
ou aburi, butuc enorm de
fonta, pus In miscare cu
aburi (prin forta hidraulica
sau prin electricitate), care
se intrebuinteaza in uzine
pentru lucrarea bucatilor
mars de fier I. 1188) 11
O p Unul din oscioarele
asezate in urechea mijlo-
cie (liar URECHE) ¶ p Un
fel de belciug de fier inte-
penit la o poarta, cu care
cineva loveste spre a vesti Fig. 1188. Ciocan
pe cei dinauntru s'o des- cu abur.
chida.
0 2. sin. soPi. Peste de mare cu capul
In forma de ciocan (Zygaena malleuR)
1189) [comp. vsl. eek an a, bg.
Fig. 114 Ciocuri: I. Babita. - 2. Barzi. - 3. Botgros. 6ukann).
4. Casoar. 5. Corb.--6. Culic. 7. Curcan.-8. Forfecula. CIO CAN'
9. Ghionoaie. - so. Gisca. - tr. Lopitar. - 12. Papagal. (pl. -ane) sn. ire
13. Pescarus.-Li. Piligoiu.-/5. Porumbel.- 16. Pupizi. Pt harut de ra- . Fig. rrsoo.
17. Raja.--18. Sfrancioc.- /9. Sitar.-2o. §oim.-2I. V111- chiu: cildura si Ciocan
tur plesuv. an r
&ma de ra- Fig. 1189. Ciocan.
chin mai mull ti molesea cu desAvIrsire
de coasi.
(D.-ZAMF.) [srb.
¶ O 6) Parul de la barbie lasat neras, pe
(PAC.) rut. 5okan. bg. eokanti].
cind restul barbii e ras ( 1185) : merge la barbier OCIOCANAR;E sf. Mold. / Locul de pe cup
ea -si potriveasci "111, mustaille si [Aral unde a Post semanat porumb $1 au mamas numai
(CAR.) [comp. bg. d o v k a]. cotoarele (PAMF.) [c 1 o can 9.
CI005I interj. ® Imita o ciocani- CIOCAN11.$11 (pl. -ace) sn. 0 dim. moll 1: In
tura, o lovitura rasunatoare: crud bates dreapta tine-an de lem (VLAH.) ¶ ® .1 &lie ciocan de
vintul, se loveau lemnele unul de altul si lemn cu care se bate pe coardele timbalului:
tot faces Moe! Moo! Ise.) ; uneori sub timbalagiul as da de ceasul mortis batInd din .a (D.-ZAMF.)
forma cioc-boo sau cloca-boca: mosu, cioc- ¶ ® 0 CIOCAN2 0.
boo! plea dadu de buzele cazanului (DLVR.) A ciocAN.EN2 sm. Ocna$ sau lucrator care taie
® Imita sunetul produs de bataia In Fig. ix85. cu ci o c a nu 1 Rare dintr'o ocna: cote din urma Wit
u$5: s'a disc plIngind is furnica si a blitut Cioc. ale ~Her cazura ritzlete In adIncimi (SAD.).
In usa: ciao! cioc! (Ba.414.) [CMOM.L CIO CANE4 St. 3t =SITAR.
0 ciocA.4.,. sl. Mold. / Lanul sau ogorul de CIOCANE2NLA (01.-01) sf. Faptul de a c i o-
pe care s'au cules papu$oii: otmpul that de toamna... en c5ni.
ctocalaistile cu test de oiocani ascUtiti (5.-ALD.) [ciocalau]. CIOCANL1 (p1.-ele sn. ® dim. ciocAN2110 al
0 CIOCALAU, crucALAR sm. Mold. Bucov. 0 / Co- Bucatica de lemn la pian, In forma de ciocana$
cean de porumb (cu sau far& care se pune In miscare cind se apasa pe o clapa
boabe), stulete: 0 brava tiwtttataare $1 face sa vibreze o coarda a instrumentului ¶ 0
mestesugului de a face zahar din cM- = ciocANAs ®¶ ® Trans. Broderie, Inflo-
alai de ououruzi (Num.); apuca un Mu- riturb cusutgt de-a lungulminecilor camasii
calau si face silt ! ou ei dupi dinsul C. CIO CAN1.4 2 (pl. -ele) sn. dim. motors : an
(se.) ¶ O Coceanul tulpina ce voposit... sa gusto .si calatorli ate un de lacrima de
ramine In pamint dun& ce s'a Prima (LUNG.) .
t sat porumbul 1186) Cu- Fig. 1186. C. C. cio. CIOCANI (-nese) vb. tr. ai intr. a) A bate cu
curuz de brad sau de pin [ung. calai de porumb. cio canu 1 sau cu un obiect oare-care: cloctinind
csukle]. Iinlstit cu condeiul pe masa (CAR.) ¶ 0 A lovi user cu
O CIOCALDAN sm. Bucov. Fecior tinar cam de degetele, a bate la u$6.: ma decant In plot si 'n spate
17-18 ani (ORL.). (ON.) and cioclinind la usA (1. -OH.) ¶ ® A bate, a lovi
CIOCALTA.U, pl.- teie), aocALTRu (p1.-tote) sn- u$or cu ciocul: verdarea cearcA copaciul si mai slab
270
www.dacoromanica.ro
undo gAseate, acolociocaneste moan TOMA bate
capul cuiva, a sta ciocan pe capul cuiva: tas'o 51
pe matu3a Paraschlva, sit ma cioelineascii de dimineatik Stud
'n seard (SAD.).
CIOC(A)NITOARE CIOCANATOARE St. 3e 0
sr GRIONOWE: salts o ciocanitoare pestruie, torocdnind
In dreapta si stings (GRIG.); clocanatoarea se caters on
ghiarele de trunehiul naul mesteacan (GRL.) lf ® = vArt-
DARE ¶ ® - -MICA gcoRTAR [c i o c a n i].
CIOCANITURA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a
cio cani 11 0 Lovituri repetate date cu ciocanul, cu
ciocul, cu degetele, cu copitele, etc.: s'au lust si s'au
dus catinel dupd vuetul acela de vd (se.); ciocaniturile rit-
mate ale trapitulut de potcoave (CAR.).
OCIOCARAU sn. Trans. Os mare, ciolan cm.) (PAC.).
CIOC-BOC! sr CIOCa.
CIOC-GROS Sill. = BOT-GRQS.
CIOCHIE sf. Fri C) TJnealta a do-
garilor care. lovith cu un ciocan, im-
pinge cercurile buldlor mai jos ( 1191)
¶ Collin din dreapta sau din stinga
scaunului dinapoi la caruta ¶ ® Capatul
de sus at cle5telui de la scaunul de do-
age, numit si cap", capatina", clo-
banr, cioc" sau broasca". [srb. 6 a-
klja, ung. csaklya].
CIOCHINA (p1.-ne)sf. 0 Curea la ca- Fig.
patul dinapoi al selei, de care calaretul Ciochie.
1$i leaga traista cu merinde sau bagajele
(sr $A): $1 cu smut de mealna... $1 cu plosca la dd troc.) ¶
0 pl. Cele cloua virfuri sau oblincurile dinapoi,
la seaua de lemn 11 ® ® A attrna, a legs, a pure,
a spInzura ceva la (sau clochine), a parasi, a da ui-
tarii; at sa-ti rupi ciochinele ( = ai sa to ostenesti de
pomana) umoitud si tot n'ai sa gasesti slugft cum cauti
[tt. 6 y k y n].
dumneata (CRG.)
CIOCI sin. pl. Trans. 1 Ciorapi, lungi ping la
genunchi, facuti din Omura alba de ling, ce poarta
tarancele.
CIOCILTAU = CIOCALTAII.
CIOCIRLAN sm. 3 0 Barbatusul ciocirlici; F:
a Prins ~ni do coedit, s'a imbatat, s'a cherchelit
¶ wocIaLTE O[c i o c, mot" + suf. - 1 r 1 ri
+ suf. - a n].
CIOCIBLET sm. 3, = scoRum.
CIOCIRLIE Si. le 0 Pasarica de coloarea ca-
fenie, cu nuante roseate pe-alocuri, cu toads lun-
-X
Fig. 'Bp. Ciocirlie.
L.
Fig. Ito. Ciocirlie-motata.
ga; traeste mai ales pe cimp $i se braneste cu
graunte; se inalta foarte sus in aer si ciripitul ei
vesel se aude uneori, cind
abia se mai zareste in vaz-
duh ca un punct negru; nu-
mita $i ciocirlie -de -vInt"
sau ciocirlie-de-cimp" (A-
lauda arvensis) ( 1192): Ea
canta dulce ca ciocarlia Ce ciri-
Poste vesel In zori (ALECS.) ¶ 0
", -mOTATA, varietate de cio-
cirlie cu un mot de pene pe
cap; numita si riocoiu". Fig. 1194. Clocirlie-
mosut" sau pacurar" (A- de-BdrAgan.
lauda cristata) Ltj 1193) 1] 0 -MICA, -FLuiERA-
TOARE, specie de ciocirli e cu pintecele alb, $i cu
un inic mot pe cre$tet; P qing.ura dintre ciocirlii
care se catara pe copaci $i traeste mai mult pe
cimpiile intinse (Alauda arborea) ¶ ® A. -DE-BA-
RAGAN,...... specie de ciocirlie mare care traeste
la not mai ales prin Baragan (JVIelanocripha calan-
d) a) ( 1194 ¶ 0 Tenchiu de legal pluta de mai
¶ ® Un dant taranesc [comp. cIocIRLAN[.
271
www.dacoromanica.ro
CIOCtEtTAURI sf. pl. Mold. L3.. Locuri delu- CIO-
roase, ripoase (RV.-CRG.).
CIOCIRTT ( -test) vb. tr. Mold. Bucov. Ban. (D A fa- CIO
rima in bucati (cu ounealta taioasa), a taia un trup
In bucati, a ciopirti: Cu palosn-1 cloctrtea, Bucatd de
saote-oca, Nici duldii n'o minim (TOC.) ¶ O A ciocli: In-
cepa a un garnet de stejar (cm).
CIOCLA.' sm. Taran care care sau vinde lemne
cu cioacla.
CIOCLAW- sm. Consilier comunal: it satulul
au gtiu incotro s'o mat dea (R.-coo.) [0 i 0 e I u].
CIOCLEJ ciocALau.
CIOCLEJEL sm. Bucov. INIIIUL -BOUM
[cioclej; comp. gatejel, un alt nume dat acestei
pagarele].
CIOCLOAVA (p1.-ve) cmcLoviNA (pl.-ne) sf.
® Ciocoiu ruginit, termen de dispret. dat In spe-
cial arendasilor si functionarilor: tot el o putt gloaba,
end 1-o zitri cloclovina (LUNG.).
0 CIOCLOD (201.-oode) sf. B6n. 0 /ten. O Cocean,
strujan (de porumb) ¶ 0 Restul
(miezul cu slmburii) ce se arunca,
dupe ce s'a mIncat un mar sau o
para.: viiend merele... mined Willi se ad-
turd. dar cicloadele le lapada Jos (CIAUS.).
CIOCLU sin. C) Individ care, in
timpul unei epidemii de ciuma, cara
mortii la groapa; In timpurile vechi
acesti ciocli aveau un staroste, si se
bucurau de multe privilegii: °loom... ,
nu lipsean de a arunca sdrente rupte de la
ciumatl, ca sit rastandeasca contagiunea ;
(1.-GH.) ¶ ® Cel ce ridica mortii spre
a-i duce la cimitir (( 1195): lit to
ei en le voin 21 pops (ON.). ¶ ® = Fig. 1195.
014$2 (R.-COD.) [comp. bg. b o k 1 a]. Cioclu.
CIOCMANEALA (MAO sf. Fap-
tul de a (se) ciocmani cearta.
CIOCMANI (-nese) 1, vb. tr.A bate capul, a n
da pace staruind inteuna pentru ceva: dupe 03-I mai
cloemani muierea o Mani, pose in end sd -i melt vela osr.),
2. vb. refl. A se certa[comp.ung. csokmany].
CIOCNEALA (p1. -oil) sf. Faptul de a (se)
ciocn i; izbitura: In launtru s'and ctocneli de 'mbar°,
Innen do calcite 31 sbirniltul otova al cobzarnlul (DI VR.).
moCNET (p1.-te) sn. Ciocnitura: se aud...
...s de pahare si chiote de veselfe (ALECS.) [el 0 en i].
CIOCNI (-neso) 1. vb. tr. 0 A lovi cu ciocul, a
sparge cu ciocul ¶ (:), A lovi, a izbi de ceva; pa-
heroic., a atinge paharele until de altul lovindu-le
usor, spre a inchina In sanata tea cuiva; oud, a
sparge ouale ro$ii, de Pa$U, izbindu-le usor unul
de altul.
2. vb. refl. 0 A se lovi de ceva, a se izbi unul de
altul: calm' men se cfocnf de tut alt cap (ALECS.) ; s'au clocult
douft trenuri ¶ 0 )4 A se lovi cu armele, a se lua
la bataie, a se Incaiera [comp. rus. A o k n y t I].
CIOCNIRE sf. 0 Faptul de a (se) ci o cni:
de trenuri 1 ®tg Efectul unei forte mart care
lucreaza un limp infinit de mic.
CIOCNIT adj. 0 p. men ¶ 0 Plesnit, era-
pat, spart verb. de un vas ¶ O p Ticnit ¶ 0 (r)
F Ametit de bautura.
CIOCNITOARE re, CIOCANITOARE.
CIOCNITLTRA (p1.-turi sf. 0 Faptul de a
ciocn i; lovitura, izbitura: pe la miezul noptit, aude
imparatul o In fereastra met) ¶ o Sgomot produs
de un obiect ce se ciocneste de altul: sipul care, atilt-
end scindura, prodnse o de speriat (CAR.).
CIOCOAICA (p1.-ce) sf. 0 Nevasta unui c i 0-
C 0 i U: am sa to fac s'alungt of sa devil nevasta cio-
cohilut Lipton= IALECS.) ¶ ® Femeie cu apucaturi de
ciocoiu: cum oiu duce pe clocoaica acasa, Imi string catra-
fusele (FIL.).
CIOCOFLEANDURA, clocoRoFLEANDTTRA, cm-
COROFLEAC sm. iron. Ciocoiu: trod 31 co, ciocoro-
fleandura I ( ALECS.) ; c1ocorofleac, care se tide pe urmele tat-
p1lor bolereeti ( ALECS.).
CIOCOI (-oiesc) vb. tr. $i refl. A (se) face c i o-
c o i u, a lua apucaturile de ciocoiu ; a se slugar-
niCi: nu to -al eineou pe (Inge vre'un boler mare (SIAM.); do-
ming a to la tots Domnii, ai vindut pe Despot (NEON.)
 CIOCOLIN,
CIO- 0 Slug& aocoigs sm. 0 dim. oloccau ¶ * CIOHODARIT sbst. 0 dare special& ce plateau
boiereascA: calemtiii, purtan folio cizmarii [c io hoda r].
CIO mare (1.-GH.). CIOINAC, crorrian shst. 0 * Varietate de stru-
CIOCOIESC adj. 0 DC CiocOiu: apoi eu is guri 1 0 Cosor.
deprins cu strafe de late ciocolesti P (ALECS.) ¶ 0 Slu- CIOLAC(A adj. .51 sm. f. Ciung(a : stetea en
garnic ¶ O Rafinat, Intortochiat (vorb. de scrierea !mites la pamint $1 se rugs Pentru mina 11.11.41. (DLVR.) [ tC.].
cirilica): citeam slova cea mai olocoiasca si scriam en
trot arunclitnr1 pe de-asupra (1. -OH.).
CIOLAN (p1.-ane) sn. CD 0
Os al trupului ome-
nese: ne-a inghetat limba In gura $1 maduva In .Pe de trig
CIOCOIME sf. col. mem. Tagma, ceata cio- (coo.); lant mi-a trecnt prin Mint rupt de oboseala 11
coilor, toti ciocoii; multime de ciocoi. 0 Os de animal lung si gros, cu mactuva; et: came
CIOCOINICIE sf. Apucaturi de eio c o i u, rare ciolane nu se poste, In on -ce daravere, la
on -ce afa-
slugarnicie. cere este si cite o parte neplacuta; e: a da cuiva un-
CIOCOISM sbst. Purtare, apuc,aturi de c i o- de roe, a se scapa de staruintele cuiva, dindu-i un
C o i 11, slugarnicie: ..11 1ndemna a ti mare cu eel midi, mic profit ¶ 0 ! Parnint cretos, argilos (R.-COD.)
si mic cu cef Mari (ALECS.). $ ® pl. Obezi (de la roata) [vsl. y Ian ti ¶ 0
CIOCOIU sm. ®# Curtean, slujbas la Curte I rut. ao I an].
® Slugs boiereasca: am lost la onconasul, si .u1 du- CIOLANAS (pl,ase), crolatqw, (pl.-ele) sn. dim.
misale nu m'au lasat sa intru in °dale (srAm.) ¶ Op Lingu- crow': paste ire! site nu ramine din el decit doulf ciolAnage
sitor, om slugarnic ¶ 0 Nume dat de tarani aren- subtirele (ALECS.) ; oiollinelul cola era o sageata woe.) .
dasilor sau vatafilor acestora, functionarilor si ori- CIOLANOS adi. O Cu ci o la n e multe ¶
eui e Imbracat In haine nemtesti, In haine albastre: O Osos, cu ease tart. puternice: slat oameni uriti, on
abuzurile impiegatllor ificuserit De Romania stigmatiza an Do- pamtnt
late ciolitneasa si salbaticanao4 ¶ 0 ,,e nmint
recla Insultatoare de ciocoi pe tali acela car! nu erau din rill- argilos, tare, grauntos.
dui (ALECS.) ¶ ® Om boierit de curind, imbogatit
11:1r CIOLOBOC (pl.-ocurt) sn. Trans. Picior de pore
de putin& vreme, boier %cut din slugs, parvenit: (BUD.): noun ni se pare et -1 un mare de pore (FR.-CDR.)
oarvenitui ef voeso numal declt sa, lie de vita (1.-M1.); [COMP. CIOLAN].
6 : nisi din saice cerc de bute, alai din om de !runt() ¶ CIOLOAGA (p1.-se)sf.Maram.7Vitaslaba de-i
0 Ciocirlie motata [comp. bg. a ok o j]. numeri coastele: mi-a dat o de vacuta de nn-1 vrednicil
*CIOCOLATA. (p1.-te), CIOCOI4DA (p1.-ae) sf. 0 nicf treizeci de llorinti (RET.).
Pasta alimentary virtoasa lama din cacao si zahar 0 CIOLOMANC, =LOMA]) sbst. Ban, / Porumb se-
f OX Bautura preparata cu aceasta pasta: o CeR$CA manat des, care nu e lasat sa crease& mare, ci se
de [fr. chocolat; germ. Chocolade]. coseste pentru nutret.
*CIOCOLATTU adj. De coloarea negricioasa a CIOLPAN sm. 4, Trunchiu de copac uscat, ra-
eiocolatei.
CIOCOROFLEAC, CIOCOROFLE4INDURA ow- CIO-
mas in pamtnt sau doborit de vint: o sa to 'maternal
de I gI bolovani (N.-IM.).
COFLEANDURA. CIOLPAU sbst. Mold./ Furca mare, furcoiuirAmF., .
CIOCOT pl.-te) sn. Ban. 4, Vita de vie [srb.]. CIOLTAR (p1.-are) sn. Patura, frumos tesuta.
CIOCOTNITA (pl.-te) sf. 0 # Lingusitor si Inflorata ce se pune pe spinarea calului de sea:
josnic, singarnic ¶ 0 Ban. 3e = GAITA. cat domnesti fmpodobiti en ...0 de fir Ir-.)
CIOCOTNITI (-iteso) vb. intr. A lingusi, a se [to.].
arata slugarnic [c i o c o t n i 6.]. CIOMAG (pl.-megel sn. 0 Bat
CIOCULET (pl. -te) sn. dim. cm,: en Selo lor, gros, noduros, bita. (:A 1197): gisepte
o mincau numai de eft (BR.-VN.). sat VIA ofini, umblit tare (PANN) ¶ 0
CIODOLAN, OIODALAN pl.-ane)sn. Ciolan mare, Lovitura Cu ciomagul: Ili unglif ceala de
Fulga pe bustean sales Si rodea d'un ciodalan trot.). pumni $1 spatele de cfomege (PANN) ; CC cine
CIOF sm. 0 Pr- civF1 ¶ ® Mold. ® ai Naiba, no 'ntelege de cuvint, nfol de ; aiunge un
dracul; om ticalos, afurisit: pared esti doh' eel din .0 la un can de ogle, o yarn. e de ajuns
borta, (ALECS.); CA Mare = ii, beta -1 cruces (ALECS.). pentru tine vrea sa priceapa [to. a o-
CIOFAI (-den); CIOFANT (-iinesc) vb. tr. Mold. 0 A m a k ].
minca incet, abia miscind din falci ¶ Cl) Trans. CIOMAGA$ sm. Batlius, col ce
(BUD.) A minca plescaind din guilt [onom.]. bate cu ciomagul.
O CIOFLEC sbst. Mold. O Jumatate de dovleac CIOMAGEALA (p1.-eti) sf. Fap -
0 Ciocan de tuica (RV.CRG.). tul de a cio magi; bataie cu cio-
CIOFLICAT adj. Trans. Atirnat In jos (vorb. de magul. bataie cumplita.
urechi , clapaug, blegosat: se Mu pore ou toll poreri... CIOMAGEL (p1. -ale) sn. dim. =- Fig. rm.
en urechile ,see (RET.). MAO: /mi luai traista is uniar $1 .0n1 In Ciomag.
CIOFLI(N)GAR sm. Mold. (1) 0 Porecla data mlini (PANN).
celor 1mbracati In haine orasenesti, In straie nem- CIOMAGI (-ligesc) vb. tr. A bate cu cioma-
te5ti, sau unui sarac care se im- gu 1, a rupe cuiva oasele cu bataia: rupee Demi
popotoneaza cum poste mai bine, din Bard pi ciomagea o ceatil Intreagii (8.-ALD.).
ca sa se arate mai de neam, surtu- C/OMIRD.41C (p1.-ace) sn. 0/ten. f Ciomag mare
car, pantalonar: am mai vitzut da- si gros (RV.-CRG.).
=dal_ pe-aici prin sat un ciotlingariu CIOMOFAIU = CICTMANUE.
de -aide tine (coo.) ¶ ® Sdrentaros, OCIOMP sbst. Mold. 0 (p Camasa on fusta prea
calic (in Muntenia): ne tot trimit
tan olto on ciollingar v1nat pi runt de
scurta
numb
(RV.-CRO.)
(PAMF.).
r ®f Cotorul eiocalaului de po-
!came (1.-G11.) [germ. Schuhflic- CIOM VTCA PP' CIOVICA.
k e r clrpaciu"]. OCIOND(R)ANEALA (p1. -el!) sf. Cearta, sfada
CIOFOTI (-close) vb. intr. Trans. [c iond(r) a n i].
0A rima (ca porcii), a scormoni cu OCIOND(R)ANI (-item) vb. Ir. si refl. A (se) cer-
rItul: purcelasul tot clolotea eft era ziu- ta, a se sfadi: stilt Pe loo pi nu-mi mai ciondani non-
ifta de mare (RET.) ¶ ® = CIOFAI. tica (ALECS.) ; se is be cionclanit au mama din pricina mea
CIOGOLI = cruciuLT. ICRO.) se chiar ciondranirii Dina ainnsera... st-i pond numele
CIOHODAR sm. O Slujbas al (RET.) '[cioanda].
curlii care Ingrijea de Incaltamin- CIONTI 1. adj. 0 Ciuntit, trunchiat, retezat:
tea Domnului: Meuse meseria de,. In leciorul de boier. slut, .0 al plin de singe ca un stlry (IsP.1 ¶
ourtea acestni principe me-) ; baS-oloho- 0 Cu toads retezatti, taiata, tart). toady.
dar, mai marele peste ciohodari 2. (pl. cloante) sn. 0 # Stlry mos.)110 Trunchiu re-
()Slug& care Insoles pe Inaltii dem- Fig. 5196. tezat, bustean; Nu -1 nioi grin, nu -i flier wears, Numal
nitari, la Turd ¶ 0 Slug& domnea- Ciohodar. cioante -s pe hotara (BIB.) [Comp. CIVNT].
Sea ([j 1196): trimite-mi sus patru ri (1.-M1.) [tc. CIONT2 (pl. cicalae) sn. Mama,. Oaf. 63 Os; rut
aohodar. spinarii, lira spinarii [ung.].
272
www.dacoromanica.ro
 CIONTA ( -tea), CIONTI (-teso) vb. tr. Trans. A de pasare, etc.: ^ de fascia; de gain& ;.0 : toate stritchi- CIO-
ciunti, a reteza virful: merse cu foarfecile ai-i ciontii o nile nu sInt pentru^, (PARR); Q : eine s'a fript cu ciorba, sufla
leacit din muitata dreapta (RET.) ; la a treia, o clont! (coada) at 'n Janet Pr FRI- CIO
pins Ia doi cots (ODOR) [C i 0 n t4]. GE; 0 : numai cu
CIONTATURA (131.-turi) sf. 0 Reteza.tura, vorba nu se face clor-
ciuntitura (BUD.) ¶ ® Semn facut la urechile ba, numai cu vor-
oilor retezindu-li-se virful (PAC.) [ciont a]. ba si nelucrind
CIOP.A(R TA (p1.-list, -arts) sf. Bucata taiata nimic, nu ajungi
din ceva, cu barda, cu cutitul, cu sabia, etc.: fi Ia nici un rezultat
fAcu castes oiopati ciopati, de nu soap& picior de pligIn
[ung. csoport gramada."].
(IsP.) I ® F hinga,
discurs, vorbire ce
CIO P /FiTT (-ten), cioNA (R )T1 (-teso), ci0P/RTI, nu se mai sfir$e-
cioPATI Hese vb. tr. = =ohm : li adages ai-i cio- ste ['lc. 6 orb a].
partea ca pe oastraveti (Ise.); o calla de dulgher stingaciu CI ORBAGIU
cloptrteste btrna (ODOR.) [cioparta]. sm. 0 I.Coman-
CIOPLA sn. ® #A Cioplitor de piatra (10Mo/d. dantul unui re-
Copac crestat la coaje cu toporul, spre a servi ca giment de ianiceri
semn de hotar Intre dougt paduri(R.-COD.)[C 1.01)1 i]. 1200) ¶ O
CIOPLI ( -lIM) 1. vb. in ® A taia dintr'un lemn Frunta$, notabil
cu cutitul, cu dalta, cu barda, cu toporul, etc.: om cu stare, gos-
toroipanul pe care gi-1 ()Welke el dlntr'un lemn nodoros podar cu vaza
IISP.1 ¶ 0 A netezi o piatra cu o dalta lovita cu ® Primar la sat Fig. reoo. Ciorbagii.
I
ciocanul: inceptnd aS ciopleasca un bolovan de piatra (Dom.)
®A A scobi (In mod grosolan, figuri fn lemn sau
(In Turcia) [ te.].
In piatra, a sculpta ¶
i'CIORBAL.TC (7)1.-Iesni) sn. i Castron de pus
1

4 F A subtia, a indrepta riorba, supiera 110 Mold. Polonic, lingura mare cu

Intru citva firea. purtarea sau mintea grosolan it a care se is ciorba din oala (RV. -CRG.) [tc.].
cuiva, a civiliz3: mojicimea este imam pe mina Ruailor CIOR -BOR 001 CIOROBV.
gi Bulgarilor sa-1 cloPleasoit ;t: e anevoie sit tai CIORBULI-
Porn ai sit clopleati om (PARN). TA (0 -03) st X
2. vb. refl. A se sub)ia, a-$i mai pierde din gro- dim. cioRBA.
solanie, a capata o spoiala de civilizatie: alunse sit CIORCHINA to
fie mina dreaptit a impAratului, alit se ciopli gi se sublie (p1.-ne sf., CIOR-
In putinii vreme asp., [ung. csupolni. 0
CHIN(E) SM. m
CIOPLIT 4. adj. 0 p. CIOPLI rir C Nvcionn ¶ Manunchiu de
0 Netezit; sculptat; chip ,, idol ¶ ® ® Civilizat, etruguri asezati pe
cult: strSnepotii met sa fie mai ciopliti decit mine (CRG.). acelasi cotor( Mo/d.
2. sbst. Faptul de a ciopli: sA nu se trudeascS.... Tr.-Carp. ,.stru-
an si cu agezatul podinelor (LUNG.). gur") (mil 1201):
CIOPLITOR 4. adj. p. otoPu. Care ciopleste. de struguri
2.sin. A. Cel ce ciopleste lemnul sau piatra. ® Manunchiu de
3. (pl.- toare) sn. v171. Rindea cu talpa recurbata, Fig. mot. Fig. 1202.
poame sau de flori Ciorchina. CiorchinS.
cu care se lucreaza lemnul chid e ud sau cu o dispuse pe acelasi
suprafata nu prea neteda CA 1198). rotor ( 1202): am dat paste un oiorchine de cornitil
(oLve.); pletele lui albs si crate parca stilt niate ciorchine
de fling (DLVR.).
OCIORCOB4R.A. (p1.-re), CIORCV$A (pl.-se) sf.
Ban. le = GOTOFANA.
CIORDI (-deso) vb. tr. A Pura, a $terpeli (In spec.
vorb. de Tigani): abia ne mai tinem shale cu cite o
Fig. 1198. Cioplitoare. WWI san alts maitre ce pntere sit oiordim (ISP.) [rig. 6 o r,
part. eordiom].
4, CIOPLITOARE sf. Unealta (cutit, dank etc.) CIORECAR sm. Taran Imbracat cu ci0e-
de cioplit. reci.
ec
CIOPLITVRA. (p1. -tort) sf. ® Faptul de a CIORASC, CIORASC adj. De cioara; cr4PA-
ciopli ¶ 0 Lucrul cioplit ¶ ® Aschii, surcele CIORASCA Per CEAPA.
cazute prin cioplire. CIORINGLAV sm. Pored& a Tiganului: dac'ar
CIOPQR (pl. -Dare, -oars) sn. Olten. Tr.-Carp. ® pleca tot! Ilganii, baragladtne, odatS din sate (JP.) [tig.
= GIRD: Pe munte, In tot locul, se yid ciopoare de of eorango de hot"].
(LUNG.) ¶ ® Pr. ext. Gramada, buluc: se strIngean CIORLICA sf. 3e = NAGIT.
m Imprejurul Int Vodit [Slt).].
(R -COD.) CIORMA (pl.-me) si., CIORMAN, CIORMAG SM.
CIOPORA (pl.-ate), cioroRgL (p1. -ale) sn. dim. Bucov. Maram. (MAR.) 4 Larva
CIOPQR: si-a oumpSrat un cloporag de 01 (N.-UR.). carabusului.
O CIORAI' (pers. a 3-a: -Aosta, -Se) vb. intr. Mold. CIORMOIAG 1. sbst. 0
Trans. A curge murmurind (vorb. de ape): rlurile Planta erbacee, cu flori albe-ro-
ce cioritian mai In Jos de brtele melancolicelor gine (ism) .sietice ; numita. si grlul-prepe-
[rut. eu rit 37]. litei" sau miaza-noapte" (Me-
CIORA.I2 (pers. a 3-a: -Lieste, -Se) vb. intr. A d- lampyrum cristatum) 1203)
ill a cinta ca cioar a. ¶ ® =GRITJ-NEGRII ¶ 0 -=SOR-
CIORAP sm. 11 Inctiltaminte de CU-PRATE [ung. csormolya].
link de bumbac sau matase, ce se CIQRNA. (p1.-ne) sf. Ceea ce
pune pe piciorul gol (Mold. coltun") se scrie din fuga condeiului,
( 1199) [tc. 6 o r a b]. spre a se copia apoi pe curat,
CIORAP4R sm. tel Cel ce face sau concept: aetul de biron mi-a dat
vinde ciorapi. s& -1 cop fez ciorna acestui raport (DLVR.)
CIORAPARIE sf. 1166 Tot felul de [rus. 6ornyl ,negre]. 04.
ciorapi, mail& compusa din ciorapi. CIOROAICA (p1.-ce) sf. 0 Fie. ezo3. Ciormoiag.
CIORAPEL, CIORAPIQR SM. 1 dim. ow- CIOARA 0 ¶ F Pored&
CIORAP. Fig. 1199. data unei Tiganci: Intorolndu-se acasit, o luA pe spur-
CIORAPINA w CIOROPINA. Ciorap. cats de Cloroata la batiti ow.).
0 CIORASC sr CIORESC. CIOROAIE St. It Pr cioARA C).
CIORBA (pt. -be) sf. 0 X Zeamil., mai adesea OCIOROBARA (p1. -Sri) sf. Ban. 0= CIORCOBARA.
acrd, preparata cu bucatele de came de vita. sau OCIOROBQR, CIOR-BQR sbst. Trans. Bucov. GA-
t 1..A. Candrea. - Dictionar enciclopedic ilustrat.L 273 i8

www.dacoromanica.ro
C10- liigie, cearta Sgomotoasa (pentru un lucru de OCIOSITYRTI ( -trio) vb. tr. (R.COD.) = CIOPIRTI
nimic) : na mai faceti atlta clorobor Pentru un topor $i [CiOS virt,
CIR starlit Pentru o bardit (MARA ; Tata a prapadit nn topor $1 CIOMOLI (-oleso) vb. rell.Mold.Bucov. A se svir-
n'a mai lost a tits cior -bor IVOR.) ullg. C S 6 r p ll r'. coli, a se invirti incoace si incolo mai ales in as-
CIOROBOTI (-otesc t b. tr. Mold. 5 A vorbi in- ternut, de lone, etc.): decit ne-om tot invitti si olosmoli
cet, a sopti ¶ 0A sta la glnd,la cumpand; a se pe testa prispa, mai bine sa scurtAni din tale (am).
codi (RJR /.) 0E2.1 (RV.-CRG.). OCIOT p/.-oturi) sn. Mold. Bucov. O Nodul ramas
DCIOROGAR sm. Trans. 0 Clr- in trunchiu dupd tdierea unei craci: ciolanele ti as
paciu ¶ C) Nemes sdrac. (1!1) de snbt piele ca mid buturugi maw I 0 Nod
CIOROINIC sbst. i Plant5.4. lacut In ata : clod cosi ceva, nodul sau ciotul... nu se
ierboaso., cu flori galbene-aurii;, face cu mina Stinfa (VOR.) ¶ 0 F 0(11 sau copil mic,
numita. si cioroiu" (inuia cor- scund: copilnl, an numai de dot ani, se nits softies
data, 1. aermanica) ( 1204) la eel vault' (SAD.) [comp. ung. s u t].
[cioroiu]. CIOTCA sf . Mold. 0 Gratnadtt de oameni, de ani-
CIOROIU sm. p 31, Barba- male, etc. inghesuita la un loc: WW1 s'au stuns ee,
tusul cioarei ¶ ® F Porecla data Imprejurul meu (CR0.) ¶ 0 Buturuga: arnncd o et, De
Tiganului: to lablest1 cu cioroil prin foe. sa nn se stingli (FLOR.) [comp. ung. csutka
setre (ALECS.) 1 0 = CIORQINIC. srb. dutka].
CIOROMAN sin. F Ban. Po- OCIOTIRNA lor cETIRNA.
recld. data Tiganului, cioroiu: .- CIOTOIU (p/.-oaie) sn. Olten. Picior de pasare
it dintr'un sat tiganeso (ciAus.). de la genunchi in sus [e i o t .
CIOROPTNA, cioRApplA (pl. CIOTOROS, clowns adj. Mo/d.Bucov.Noduros,
-hie) sf. F Porecla data Tiganu- cuciaturi: dacil peril, pe carll-au legal ale, slut strInsb1
lui: cleropina eta In capul mesel pe Fig. 120.1. sau ciotorosi (MAR.); o radacina cloturoasa palplia pe foe
saute perne OSP.) [cioara + a- Cioroinic. sub eeaun to.ziosF.1
rapind].
CIOROVAI (-hese), CIOROVOI (-oesc) vb.
A se certa fricind gaidgie mare, a se sfadi, a se
gilcevi, a se cionclani: null zicean una, albs alta,rgi
asa se clorolau ei acolo (ISP.).
refl. F
tre ,
CIOVEE sf. pl. Mold. Obiecte vechi, de lepadat,
unelte stricate: a trecut In tinda sa-si canto si el, Prin-
boartele Ills (SAD.).
CIOVICA, aomvicA (p1.-ei) sf. Be 0 Cucuvaie
0 Cucuvaie pitied care traeste prin pddurile de
CIOROVAIALA, CIOROVOMA (p1.-tail) sf. F brazi din Carpati (Glaucidiu)n passerinum) IT
Paptul de a se cior ova. i; cearta sgomotoasa: 0 = NAGIT [onom. dupe strigatul ei: ciovi cl
clorovaiala no mai contenea (SAD.). ciovi cl ; comp. slov. euvik, eovink; eeh.
CIORPAC (pl. -aoe) sn. 0 euvik, eujk; ung. csuvik; germ. dial.
walis Unealta de pescuit aid.- Kiviwtt I].
tuitd. dintr'un CIOVLICA (p1.-ei, -ce) sf.
sac de phaza de .1.." 0 = NAGIT: doylies de cola
voloc si dintr'o motets care se tot cletinft In aer gi
coada de lemn
1206) If C) "4
Cau$ cu coada
hos..21.-t
pe meat (woe.) ¶ 0 movIcA.
® ..--or-mAnE, pasare de 25
cm., de coloare mdslinie, cu
lung& ( 1205) WIST gusa albs sau galbuie, cu coada Fig. 5207. Ciovlica-
[sl. eerpak d]. s10 ca de rIndunica; traeste prin la-
de-mare.
OCIORPAI Fig. 1205. gunele de IMO. mare (Glareola pratincola) ( 1207).
(-iieso) vb. tr. Ciorpac. Fig. 5206. Ciorpac. CIPAROS = CHIPARQS.
Bucov. A scoate OCT-13CA (p1.-ei) sf. Tr.-Carp. Dantela; panglicuta:
(cu gdleata) apd din put, a scoate cu lineura cior- Clem din pArutul meu N'a pica de dorul tau (SRL.) [ung.
ba, etc. dintr'o strachind, dintr'o °aid.: an luat el el csipke, srb. eipk a].
o linguril si s'au dat la °Wolin en mosnegil din oalft CIPIC sin. la 0 Cheatd, botina:
(se.)[rut. eerpaty]. de lac (CAR.) ¶ 0 Olten. Papuc: Incaltit
CIORPANDEL sin. F Porecla data unui co-
pil de Tigan [cioara + parpandel].
mite
cipok; a
1 de-1 fAcea piciorul puicA use.) [ung.
In loc de 1,, rezultat, prin
CIORSAI (-11esc) Vb. /r. si blur. Mold. A taia. a asimilaj lune : cipici< 't i p i c 1].
se sili sa foie cu o eioars a [comp. si rut. CIPERIG sbst. 4, c Un fa de
6ersaty a razdi"]. rogoz cu llori brune dispuse In spice
CIORT'. (pl. -turf) 5n. Trans. (CONV.) RR, botul grupate In capitule globuloase; crests
poreului. prin flnete umede si nisipoase pe ma-
CIORT2. sm. 0 Strengar 1 0 Pored& data Ti- lul apelor (Scirpus holoschoenus)
ganului [comp. rut. 6 o r t drat" . 1208) ¶ CD PIPIRIGGT ¶ ® TI-
CIORTAN 1. (pl. -ane sn. Partea de sus a pi- PIRjG 0 ¶ 0 = Rucina (Juncus cf-
ciorului dinapoi la cai la vite cornute, coapsa, arm. jusus).
2. sm. x:30 0 Crap de marime mijlocie (1-2 kgr.) *CIPRT_T sm. 4, = CHIPAROS: on ee,
11 Coreiturd de crap si caracudd [to.]. verde 'ncinge antlea fruntea to (EMIR.).
CIORTANICA sf. v4v dim. CIORTAN. Crap mai CIR sbst. Mold. Bucov. X Terciu,
mic de 1 kgr. zeama mdmaligii: mtntncA mAmAligA en
CIORTI' ( -test) vb. tr. CIORDI: Muscalli ne mai mujdeiu si bea ..IVOR.) [rut. e y r]. Fig. 1208.
dortlse o bucatS de Orilla la garde Dunarli (1.-GH.). CIRA.0 sm. 0 Protejat, favorit: Cipirig.
CIORTP ( -rase vb. refl. Mold. A se certa, a se diavolii ceia de elcil scot pe maiden tiecare
shad! pentru lucruri de nimic, a se ciorovai: se clortia pe cite no (1.-GH.) ¶ 0 Ucenic, elev pe care-1 scoate
cu Duca -Vodd ce se punea pentru nista oameni ral ca scale un meter sau un dascal, tot a5a de periectionat
(NEC.) rut. w o r t ,drac" comp. a se dracuil. sau invatat ca si dinsul, discipol: mA site= cn at
CIORTOCRAP sm. iols Crap mdricel (de 2-4 sil-i Invat cite In luna si In soars, fibula am volt sil-i scot
kgr.) ciortan + crap]. ai met (ISP.) RC.].
CIORTOLOG sin. Olten. Urcior fare tita. CIRC p1. -ours) sn. @ p Vast& cladire neaco-
CIORTOPOLOC, CIORTOPOLQG gbSt., CIOR- perita, de forma circulars, unde se celebrau la
TOPOLOAGA SI. BUCOV. 3 TURTA v : de spariet e bine sA Romani, jocuri publice, alergari de care, etc.
to alum) cu buruiana ciortopoloc, sa bet samInti de aceea ( 1209 ¶ 0 Astazi, Sala de teatru acoperitd, de
IVOR.) [rut. ortopoloh]. forma rotunda sau poligonala, avind la mijloc o
CIORVANA = cERvANA. arena circulars, undo se dau spectacole de exerci(!i
CIOSVIRTA, cEsvIRTA (p/.-rte, -rti) sf. Un ecuestre sau acrobatice ( 1210) [fr. < lat.].
sfert dintr'o vita taiata (in spec. dintr'un oriel, CIRCA prep. Cam, ca la, aproape [lat.].
dintr'un ied sau dintr un pore) [ = cervIRTA]. *CIRCON..., pr CIRCUM...
274
www.dacoromanica.ro
 CIRCOVI, cuRcovi sin. pl. 33 ® Numele mai ferenta unui eras ¶ 0 quprafata exterioara a unui CIR-
multorlsarbatori populare: Circovit de tarn; (17-18 corp flat. + fr.].
CIRCUMFLX adj. CIR
Li Accent , accentul A
care se pune pe anumite
vacate (in limba roman?'
pe a si 1: A. I [lat.].
*CIR CUML OCUTI-
UNE sf. D Perifraza,
mai multe cuvinte in-
Fig. 1209. Circ Roman. trebuintate pentru a
exprima prin inconjur o
Ianuarie), circa- idee ce s'ar putea recta
vii de visa sau prin mai pu(ine cuvinte
Circovit Marian [lat .]. Fig. 1213 Circumferenta.
(15-17 lulie): In CIRCUMNAVIGATWNE, cmcurfixavinavE
zilele de Circovi nu sf. a, Calatorie pe mare In jurul unei tari sau
trebue sit Impungi imprejurul lumii [fr.].
eu acul,on sula, sA CIRCTJMPOLAR adj. 0 In jurul polului, in
nu torci, ad nu to vecinatatea polului [!r.].
lai, sti. nu to owe- CIRCUMSCRIE (-aorta) vb. tr. 0 A margini,
ten!, caci slat riti a pune un hotar ¶ 0 A un Donlon la o circumle-
de lupi (RV: CRC.) renta, a desena un poligon ale carui toate laturile
[big. eerk ova sa fie tangente la aceasta circumferenta [lat. +fr. .
biserichl. Fig. i2ro.:Circ. CIRCUMS CRIPTIVNE , cincumsoRTPTIE sf.
*CIRCUIT(pl. Faptul de a circumscrie, circumseriere ¶ ® Co
-Iturt) sn. 1l Drumul pe care-1 urmeaza curentul DiviziunP, despartire ad-
electric; ow SOURT-CIRCUIT [fr.). ministrativa, militara, fi-
CIRCULA (-cut, -culez vb. intr. 0 A-umbla In- nancier& sau eclesiastica a
coace si Moot° pe o strada, pe un drum ¶ ® A unui teritoriu [fr. < lat.].
merge mai depute, a nu sta locului: circulatIl ¶ CIRCUMSCRTS adj. 0
® A curge Inteuna reinnoindu-se mereu (vorb. de Carecircumscrie, care
sit-mete din coup, de lichide sau de gaze) ¶ C) A Incolijura: cero ( 1214)
trece din nalna in mina (vorb. de hani) ¶ ® A se ¶ ® Restrins, marginit, pu-
raspindi, a umbla din gura in tin intins.
gura: circula zvonul (fr.]. CIRCUMSP]pCT adj.
CIRCULANT adj. Care Cu Ware de scama, care
circula, care este In circula is bine seams, care bags Fig. 1214. Cerc
bine de seams,, prevazator, circumscris.
tie [fr.].
CIRCULAR adj. 0 In prudent ¶ ¶ C NvaRcumsna [la t.] .
forma, de cerc, rotund ® X CIRCUMSPECTIT_INE, anemone= si.
Frunze circulard, a care' for- Bagare de seams, pru-
ma se apropie de a unui cerc dent.. paza ]lat.].
( 1211) T O Care descrie un *CIRCUMSTAN-
cerc: miscare 6. [fr.]. TA (M.-NI sf. 0 .1m- A,
CIRCULARA p1. -Art) sf. prejurare, particulari-
tger Scrisoare, cu acelasi conti- tate sau amanunt care
nut, adresata mai multor per- Fig. 1211. Frunza Insoteste un fapt sau
soane deodata, de catre o ad- circulars. o tire ¶ ® Situatiunea
ministratie public& sau de o actuala a lucrurilor 11'

cash de comer( [fr.]. Cps ® tit circumstance atenu-

"CIRCULATOR adj. t;) AP- 0- VP
ante Mr ATENUANT; cir-
Privitor la circulatia singelui; A
cumstante agravapte R Fig. 1215. Circumyolutiunile
cistern, aparat ,, totalitatea ar- AS AGRAVANT (lat.]. creierului.
terelor si a vinelor [fr.]. CIRCUMSTANTIAL adj. © Care arata o im-
CIRCULATIUNE. era- prejurare, o circumstanta ¶ ® 41 complement
ouLATIE sf. O Faptul de a complement care arata o circumstanta sau o mo-
circula ¶ ® Umblare Incoage dificare [fr.].
si incolo pe o stradS., pe un CIRCUMVOLUTIUNE sf. 0 incola.cire, Invir-
tire In spiralA in jurul unui punct central sau al
era Intreruptd (CAR.) ¶ ®
shutout, miscarea singelui
ain
drum: circulatia din obor In oral
unei axe ¶ 0 ) Cireumvolutinnile creleruld, esiturile
semi-cilindrice si neregulate care se deseneaza pe
vine si In artere ( 1212) ¶ 0 vs suprafata exterioara a creierului 1215) [fr.].
Trecerea din mina In mina a CIREAC -
cinec.
CIREADA (p1.-ezi) sf Turma de vite marl cor-
banilor ¶ C) Raspindire, pro- CM
pagare; a pune In -,a raspindi
In public [fr.]. Fig. 1212. Circula-
CIRCUMCIDE (-Cid) vb. CM. tiunea singelui.
Circulatia ma-
tr. A thia imprejur (practica re. _ Cm. Circu
religioasa la Evrei si la Alusul- latia mica. AP.
mani [lat.]. Artera pulmonara.
CIRCUMCIS adj. Taiat VP. Vine pulmo-
imprejur [lat.]. nare. I. Inima.
CIRCUMCIZIUNE sf. Ta- A. Aorta. VC.
Vina cavil. AD.
iere imprejur [lat.]. Auriculul drept.
CIRCUMPERENTA.*cm- AS. Auriculul
OONFEnNTA (p1.-te) sf. 0 A sting. VD. Ven-
Linie curbs ale carei toate triculul drept.
punctele sint egal departate VS.Ventricultil
de un punct din mijloc numit sting. Fig. 1256. Cireacia.
centru, si care Imprejmueste o suprafata nu- nute (IA 1216): bani aveau, bncate aveau. clrezi de boi
mita. cerc" (1213 ¶ ® Ocol, Inconjur: circum- ci herghelit sumedenie (DLVR.) [vsl. 6 r 6 d a].
275
www.dacoromanica.ro
C IR- cirtE.6.A (p1.-e$0. -esi) sf. d 0 Poama cire- CIRIVIS or cEavIS.
$ului, din care se cunosc mai multe varietatl: et- CIROS sm. )g = RizEtacA.
CI y rase smart, din care se face dulceata; cire.je pietroase, *CIROZA sf. Boala de ficat caracterizata
moacre, draganele, de Ispas sail de Maiu, Cu carnea vir- prin niste granulatiuni rosiatice: ottoza alcoolioi-
toasa; oireee ultoane, albe sau galbene, cu gust dulce, lor [fr.].
uneori shIciu; nitres° dospitoare, albe-rogietice, cam *CIRRUS sbst. 0 Nume r Or.F:A..?Py
sarbede la gust; dress vi$1natice, galbene-rosii, dat uneia din cele trei
P2
acricioase; cireqe negro, etc. ¶ 0 CIREASA-LEPULIII= forme principale sub care
BikritAautia la t vu I g. se Infatisaza norii, si care
'cassia]. seamana cu Tina scarma-
nath ( 1218) [Jr.].
' - - 1

CIRTA (p1.-te) si. 0

Trasatura cu condeiul, li-
nie q 0 ® Mei o A, nici
o iota, nimic: on pot sa Fig. 1218. Cirrus.
schimb nici o iota, nici o
din hottirtrea mea (ISP.I ¶ 0 Cli-
pa, moment: Ercule nu pierdu nioi o de tamp (ISP.)
[vsl. brat a].
r
CTRTJS sm. S^ = RIZE3FcA.
CIRVIS ow- CERVIS.
CIS = CIJ.
CISALPIN adj. De dincoace de Alpi, In
Fig. 1217. Cire$. partea ltaliei [tat.].
CIRE$ sm.F 0 Porn din fam. rosaceelor CISLA (pl. -le) sf. 0 # Numar ¶ 0 # Reparti-
care produce niste Iructe eu simburi, foarte gu- zarea proportionala a contributiilor, hotarirea data
stoase, numite mese (Prunus avium) ( 1217); de fruntasii unei obstii sau de alti oameni de In-
(p : a se vita la cineva ca la un copt nee.), a privi cu credere, ce dare se euvine sa plateascli lie-care ceth.-
drag ¶ ® CIRES-DE-BARAGAN, CERES- ITIC=VISINEL tean potrivit cu starea sa, spre a Implini birul
[lat. vulg. *c erhsiu s]. ce se cere; foaia pe care e Insemnata suma de
CIREZAR sm. 0 Luna in care se coo c i- platit, rol: bagind mina in sin, scoate chile sa de dajdii
resit e, tunic ¶ 0} = BOTGRQS. (GRIG.) ir 0 Mold. A face .., a se aduna la slat, a se
CIREIT.j adj. De coloarea c i r e s e l o r: awl() strange spre a se chibzui; a aduna de la fie-care
vet gist dot pni de dafini, unul si altul trandatirin (ISP.). cite o mica sums spre a putea face fata unei chel-
CIRETEL CIRITEL. tuell. unei phut: bietii oameni... se adunau, Mogan si
CIREZAR sm. 4,0 Negustor care cumpara vite astfel mai dobindeau 0 aminare 0,11.7 [vsl. a islo ].
marl cornute, spre a le Ingrasa si a le vinde apoi CISLUI (-uesc) 1. vb. tr. 0 # A face repartitia
la salhanale: calatorul, dila chip qi port, e un negustor, darilor, cis] ei: la primarie cisluiau pe Drina citiva
Vre-nn orzar ort =mut. consiliert (VLAH.) ¶ CD (y A Impovara, a pune in
=IC sbst. Termen de mhsuratnare -a ph.- spinarea cuiva. a invinovati: ce-I mat cisluiti atita
mintului: un sfert de pogon 'IT ® 0 optime din- pe bietul catihet P para. numai el e de acela P (CRG.).
tr'o pline: boa o cinzeaca de rachiu pi o petrecea on on 2, vb. intr. Mo/d. 0 A se sfatui, a face cisla:
de pline (LUNG.) Ito. Cejrek]. ce1 mai biltrini cisluesc in crtsmit dinaintea unul pahar de
CUlfCA (pl. -ieI) sf. 0 Trans. Pietricica mica rachiu on.) ¶ C) ® A pune la cale: nu etin CO bichirea
alba enc.) trAc.) ¶ 0 Often. Jowl in cinci pietre. $1 cislula prin prejurul cA- \
CIRICAI (pers. a 3-a: -cfie) vb. tr. si intr. A ci- rutei (CRG.).
ripi : Cite pasari ma vedeau Toate ma clricaian (roc.) [comp. CISTERNA (p1.-ne)
rus, eirika ti]. sf. 0 Basin sau groapa I
CIRICLIC sbst. Mold. X Terciu: mamaliga du- pentru stringerea apei
micata In aph sau in otet (RV..CRG.) . de ploaie ce se scur
*CIRILIC, d CIRILLaN ODOB.) ad). Aliabetul slo- ge de pe acoperisuri f

vele inventate de apostolul Ciril In veacul at ( 1219) Al 0 j;4 Va- Ys

lea si Intrebuintate la not piny la 1860 (or TA- gon-~, vagon care ser- t*d
BELA III) . veste la transportarea ,e
CIRIP-CIRIP I inter). Imila eiripitul pasarilor. iteiului, benzinei, etc.
CIRIPEALA (p1. -ell sf. Ciripit: d'asupra blzfi- [lat.].
tulul lnttoo. o ceatA vesela, o r ascutita (DLVR.)
CIRIPI (-peso) vb. intr. A scoate un glas ascutit
ciripi). CISTI... = arm Fig. 1219. Cisterns.
*CISTITA (p1.-te sf. J Inflamarea hasten [fr.].
$i sgomotos, care constitue cintatul anumitor pa- OCI§-CEVA. pron. nthot. Citusi de putin: laza ca
sarele: mierlele 51 pitigoli euera si ciripesc (0000.) [0110M.; 2113, se atingA $) sA gusts cineva mixer dintrinsele (MAR.)
comp. si ung. c sir ip e In i]. [c e v al.
CIRIPIE sf. tP"' Sforicica rosie pe care o Intinde CIWT sn. Dg ® Asortiment de marfuri ¶ 0 Des-
dulgherul spre a Insemna lemnul de thiat sau de facere, vinzare [tc.l.
cioplit ; drept ca pe In linie dreapta, de-a dreptul: CIME41, t cEsmEA (pl.-mole) sf. FIntina din
se duce drept oa pe la palaturile lintil baler (ISP.1 [to. care ourge apa
eirpl]. adusa prin tevi
CIRIPIT sbst. ® Faptul de a ciripi ¶ ® Cin- sau conducte
tare ascutita si sgomotoasa a phstirelelor: valuri ri-
sunatoare se rispindeau... desmierdatoare ca =el pasar1lor
(GH.) ; pr. ext.: 11 creates !alma cind auzea ad letite-
lor (Ba.-vs.)
CIRIPITOR cll. verb. CIRIP1. Care ciripeste:
$i lot vAzduhul era plin De ointece otrlpitoare (case.).
CIRT sbst. Coca subtire de lipli. (preparata din
radacinile unor plante): spetezele ...se linen on cook
Cu = Si, Marta Tar, on olein IISP.I [to.] .
CIRITEL sm.., mai adesea entrrgi pl. Mold. Fig. 1220. Ci$mele.
Bucov. Tuns de copacei: ne hicarcam printre ciritei
de brad (CRG.) Sub oel oiritel moat, Nioi n'a nine, n1o1 n'a ( 1220,): In late biserlcii... e vestita 01 bineouvintata
plouat (VOR.) (rut. 6er et tuffs de papura"]. cismea, numitA Fintina lui Manole (VLAH.) [tc. 6 e §m e].
OCIRITENIE = SIRETWIE. CIIVIEGTI.T sm. 0 ® Fintlnar, eel ce face ris-
CIRITIS (p1.-ieurt) sn. Mold. =CIRITEL: bundle si male ¶ ® De aci, numele unui pare mare In Bu-
Dometele, =erne Si SIIi11)111110 (MAR.). curesti (ow P. IST.) [to. a es m egi].
276
www.dacoromanica.ro
 Cliag.; sbst. tse Expertiza pentru fixarea pre- CIUBVC (p1.-ce) sn. 0 Pip& oriental& cu 1,eava
tului obiectelor de consumatie [tc. 6 es n foarte lung& ( 1223): se deprinde a bea cafes turceascA
CIT (pl.-turi) sn. Stambb.: femel Imbricate
B1Y si a nuns dintr'un .0 lung Clu
In Awuri (IRO.) [to.]. (NEGR.) ; Intepenise acolo, pri-
CIT4 ( -lies) vb. tr. C) n A chema la infatisare didit de sloata, cu un de ghia-
(Intr'un proces) ¶ ® A repeta, a reproduce exact tA la gurii (VLAH.) 1 ® flj Brlu,
cuvintele cuiva sau un pasagiu dintr'un autor dung& rotunda de tencuialii
® A aduce ca dovada, a pune de fatA: un (apt g sau din piatra cioplita ce
® A semnala atentiunii publicului: . un militar se lace de-a lungul unui p e-
pentru fapte de riaboin [fr.]. rete sau unui tat an, on in
'CITADLA (pl. -le) sf. Cetlituie fir.< it.].
CITANIE, CETANIE 5/. ® t Citire, lectura:
adIncit In oitania slovelor 1nnegrite (I marunte (GRID.)
O rfh Citire din cartile de rugaciuni: toate cArtile bi-
sericii si toate oitaniile Qi clntdrile pre slavoneste le shit
(LET.); pe multi fi tdmdduise el cu oetanii (SAD.) [VS1.].
CITARE4, aTARTE sf. Stof& oriental& din Fig. 3233. Ciubuce. Fig. 1224. Ciubuc.
care se laceau odinioark anteriele: se Infitisi In an-
tereul de Mares, cn scripca asezata la glt (GN.) ; anteritle jurul unei coloane (r 1224): rilmase:cu ochli In po-
erau de ghermesit, de 'snarl° ((.-0311.) [to.]. dele, numAInd mecaniceste ciu-
CITAT 1. sbst. Faptul de a cit a. bucele plafonulni (D.-ZANIF.) ¶ 3
,2. (p1.-ate) sn. = crrATIVNE ®. 117'' Scobitura, cu ridica-
*CITATILTNE, cuarE sf. ® n Hirtie prin turi si adincdturi ce se face
care se aduce la cunostinta cuiva s& se Infati5eze cu o rindea special& de-a
la ziva hotfirlth Inaintea judecatorilor: do -te magi lungul unei scinduri sau Fig. 1225. Ciubucar.
mosule, od s'a pornit citatia, o s'o prImesti (BR.-VH.)11 ® unei grinzi ¶ 0 Varga,
Pasaj citat dintr'o lucrare, dintr'un autor fr.]. dung& Mout& pe o tesatura ¶ ® X Un fel de
I CITEA.LA, curEALA (pl.-en) sf. Citire, lectura acadea in form& de bastonas [tc.],.
[c i t CIUBUCAR (p1.-are sn. tinealtd a zidaru-
CITERNA
*CITi] (p1.-ne) sf. = cismarA [Zr.]. lui cu care se tra, ciu b u c e pe pereti 1225)
CITE', CET 1. ad /. Care se poate citi u5or:
ai o slovd mai oiteatd War decit a dascalillui Prtcochi (ALECS.).
2. sin. rrifi = ANAGNQST [vsl. oltic I].
CITI. CETI (-tesc) vb. fr. ® A Impreuna lite-
rele aliabetului alcatuind din ele cuvinte ¶ 0 A
rosti cu glas tare sau a urmari pe rind cu ochii
cuvintele scrise sau tiparite; a lua cunostinta de
continutul unei scrisori sau unui text tiparit
A picepe ceva ascuns, a patrunde ceva tainic,
a ghici dupit anumite aparente: In ochii cuiva ;
printre rInduri; In sulletul cuiva [VS1. 6I It a].
CITIRE, CETTRE sf. 0 Faptul de a citi ¶ C)
Arta de a citi.
CITIT, cETTT 1. adj. 0 p. CITI ¶ ¶ C NvorrIT Fig. 1226. Ciubucare.
IT ® 0 Instruit, Inv&tat, care a citit mu lte.
'2. sbst. Faptul de a citi, citire. ¶ 0 Rindea cu care timplarul face ciubuce
bITIT9R, CETITQR, -TOARE I. adj. p. verb. de-a lungul unei sclnduri sau grinzi ( 1226 .
CITf . Care citeste. CIUBTJCARIE sf. col. 0 Nlultirne de c i u -
2. sm. f. Cel ce, aceea care citeste; cititor de stele, buce de fumat ¶ C) Q Totalitatea ciubucelor
astrolog. de pi, un lid.
CITOV adj. Trans. (BUD.) (SM) (DENS.) Sanatos, CIUBUCCIU sm. ® 9 Cel ce face ciubuce
teafar [bg. srb. oit a v]. de fumat ¶ 0 Slug& domneasca sau boiereasca
OCITOVT (-oven vb. tr. *i refl. Trans. (BUD.) A se Insarcinatil a umplea si a aprinde ciubucul Dom-
vindeca, a se tamadui [c i t o v]. nului sau al stapinului: sd mi-1 fact deocamdatti
CITRIC adj. fa Acid acid care se extrage mai (F)L.) ; la Curtea domneasca, uncle erau mai multi
ales din zeama de 10.trilie [fr.]. ciubuccii, selul acestora se numea ciubucci-basa: bar-
CITURA. = batu-men eel d in Wu era ciubuccl-basa la Caragea (ALECS.)[te.].
curruRA. CIUBUCEL (p/.-ele) sn. dim. CIUBQC.
civB4R (p1. CIUCA St. Tirol ; : e clues hdtdnor, toti dau In-
-bare) sn. Mold. teinsul, toti II lovesc [comp. srb. u k a vir1"].
Tr.-Carp. 0 Hlr- oCIUCALAU, crucALAu sm. 0 / CIOCALAII:
dau (] 1221): de la Ile-care fun de is nol din sat, ayes cite o mierta de
ciuberele en care a- .4,1card'i and! (RET.) ¶0 maram. Ciucure, pompon,
ddpau call erau de impletitura de matase, de 'Ina sau de
argint (LET.) [1111g. Fig. 1221. Ciubere. bumbac cu care se impodobesc hainele
C S 0 b 0 rj. (BRL.).
CIUBAR4Rsm. = SUM
O Cel ce face c i u- CMCIU/...4. Vb. tr. Trans. A giu-
b e r e, dogar giuli. a mingiia.
1222). CIUCIULAN sm. x4e. Crap mititel
CIUBAR.A. (pl. (sub 20 cm. lungime).
-aae) sn. Mold. OCIUCIULEA npr. m. Mold. Bum.
Tr.-Carp. dim. on7- Tip legendar: ger de-al tut sau genii
BAR: 1-au pus Intr'un CillCilllei (VOR.), ger strasnic.
At, $1 1-au spilat fru- CIUCIULETE sm. ® Cocolos
musel (so.). O Ciuperc,& comestibilk cu palaria
CIUBEICA. (pl. alburie la Inceput, apoi galbuie sau ros -
-et) sf. Lulea scurta: Fig. 1222. Ciubarar (Mop. cat& ; numit& 5i sbirciog" sau pup" Fig. /227.
mozolea In gurd o (Morchella esculenta) ( 1227) [bg. Ciuciulete.
fart tiutiun (sao.) [COMB. CIIMQ0]. 6u 6ulka mot "].
CIUBOTA... = CIOBOTA... 0 CIUCIULI (-nlese) vb. refl. A se stringe ghem,
0 CIUB oTIcA = croBoTicA. a se stirci, a se pitula (R.-coo.) [srb. b u 6 a t i].
277
www.dacoromanica.ro
CIU- CITICTUR sbst. Ulucul, jgheabul pe care se (PANN) ¶ ® A-i fi ciud a, a-i fi necaz, a se inciuda:
sculge apa dintr'un izvor: luau spa In gni% din bote mit ciudeam In mine cum de sA nu-1 vas Incotro a apn-
CI U 6t, filcInd fora , se clateau pe mlini (D..ZAMF.) [bg.]. cat (IsP.).
CITICIURE sm. b Planta ierboasa, acoperita CIUDOS adj. Plin de ciuda, necajit, su-
cu peri mot surf, Cu llori violete sau albastre (Ca)n- parat: apoi, ciudoasa, 11 Impinse de spate lnaintea ei
panula glomerata) (SAD.).
( 1228 [ung. P.- CIUHN sbst. Sapunel, Intrebuintat la facerea
C 1C . ) halvalei 5i la parfumatul rufelor [tc. u y e n].
CIUCIUREU
p/ -rec sn. Bucov.
t1.44 1.^
CITTF2sm. le 10 CnniuRgZ ; In Mold. cunoscut si
sub lorina CIQF: Iar ciohul jurueste ca noaptea hard somn
ions.) = CIVCIUR. In vest o va petrece (DON.) 0 Pasare de noapte, de
CIUCO.PIRE II A
CICOARE: herb ce
se da la catea (VOR.).
CIUCUR sin. 7-7
suss adesea =cum
pl. Maram. (I) Pan ta';
talmti
CIUCUR2 1P1w cIV-
CURE. Fig. 1228. Fig. 1228.
CIUCUR.A. sm. Ciuciure. Ciucura§i. -
0 dim. CIVCURE ¶ Fig. 1232. Cinflpitic. Fig. 1233. Ciuf-de-balta.
2 pl. * Planta ierboasa, cu Boni albe-rosioare,
dispuse in mici capitule; numita si bosaca" sau 18-20 cm. ce seamana cu bufnita; traeste prin
floarea-ciumei" ( Adenostille salbilrons) ' 1229). livezi, gradini si vii, stind
CIUCUR4T adj. Impodobit cu ciu cur i: toata ziva nemiscata intr'un
padurile... cincurate de ninsoare (DLVR.). copac, in a carui scoarta se
CITJCURE, culcuR sm. Impletiturh de lira, confunda prin coloarea pene-
de bumbac, de matase, lor sale, si numai duph apusul
de fir, etc., de forma ro- soarelui porneste sa-si caute
tundh sau conics, care hrana; numith. ai cluf-pitic"
se coase ca podoaba la (Stops Aldrovandi) ( 1232)T0
marginile hainelor, mo- -DE -C/DIP. -DE -BALTA varie-
bilelor sau draperiilor tate de ciuhurez, avind pe cap
( 1230 : eu stem la !eras- un mot mic alcatuit din pene 0;
stra st ma lucam cu ciu- scurte; petrece in timpul zilei
curil de la perdele (VLAH.) ¶
Fig. 1230. Ciucuri. printre ierburi sau trestii ( Otus Fig. 1234. Ciuhurez.
0 Pr. anal. Ori-ee atirna brachyotus) ( 1233).
ca niste ciucuri: ciucuri mart de plats nth-nett de 2. (p1.-leut) sn. 0 Mot de par, smoc de par sbir-
tavan ca niste turturi de ghiata (VLAH.) ¶ ®d, CIVOURUL- lit in virful capului ¶ 0 F Parul capului ¶ O F
VOINICULUI TRIFQ1C-ROW ¶ 0 ® Plin , (de Om, copil cu parul sbirlit, nepieptanat: act lusesi,
paduchi, de rlie, etc.), acoperit ciulule P (DLVR.).
cu totul, plin si Indesat: ne 3. adj. Cu parul sbirlit, ciufulit: lap_ _. (PANN)
trezim Inteo bnnf dimineata plini [comp. it. ciuff o ].
cluour de rite capreasca (ono.) [ung. CIUF2 adj. Maram. De ris, ridicul (ORL.) [ung.].
csuk or]. CITJFALA. (p1.-lott sf. Trans. (up.) Batjocura,
CIUCUREL sm. 0 dim. cgi- bataie de jot [ciu f2].
CURE. ¶ 0 Trans. * crucuRVI- O CIUFELNIC sm. Mold. (SEZ.) Om caruia-i place
DE-pADvRE (PAC.) = CRIN-DE- sA-si bath pc de altli [c luta 1 A].
PADVRE. CIUFULI2 (-ulesc) vb. tr. A trage de c i u f,
CIUCUS01,1RA pl.-re) sf. I punind parul In neorInduiala, a sbirli parul;
* 0 Plants ierboasa., cu tul- tremura ca brebeneli ciufuliti de vint not.vn.j.
pina si irunzele sure acoperite O CIUFULI2 (-ulesc), CIUFULUI ( -uesc) vb. tr.
cu perisori scurti, cu Hui albe; Mold. Trans. A lua In !Wale de joc: Doug lemne se slit-
creste prin locuri nisipoase si desc Si mereu se ciululeso (1K.-SRS.) [ung. c S u 10 1 n i.
pietroase (Alyssum ineanum) CIUFUT adj. si sm. Sgircit, avar: nu-it spusei
( 1231 ¶ 0 pl. ALBITA. irate P este no batrIn (CAR.) Red.
CIVDA (pl. -de s 1.0 #Minune, CIUGULT (-1110sc) 1. vb. tr. 0 A manta ciupind
miracol ¶ 0 Maram. Mirare (ORL.) Fig. 1231. cu ciocul(vorb. de pasari): vazn closes cloncanind si
¶ 0 Necaz, suparare, pica: au Ciucu§oara. (ISP.1 ¶ 0 Pr.
pull.. ciugulind meiu de our anal A
trecut pe lIngit mine vorbind on mare minca far& pofth, a gusta, a pisca cite ceva din
cc (CaO.); a muri, p a craps de ce; mi-e mi-e necaz, fie-care mincare ¶ ® A rupe, a ciupi cite putin cu
Imi pare loarte ram: ti era cum de sit talcs vorba dintii, cu unghiile, cu un obiect taios, din ceva:
tatalui situ ((sr.); In ciuda, in necazul, spre marea 151 ciugulea =shine de la o mind (D.-ZAMP.).
suparare; a lace cuiva In , a face ceva dinadins, 2. vb. refl. F A se shruta (vorb. de In6ragos-
ca sa-1 supere ¶ D Cluda lui Arhanghel, ziva Mi-
4 stiTi): vs retrageti... ca sit va ciuguliti ca dot. hulubagi
nunii Arhanghelului Mihail 6 Sept), tinuta de sa- (ALECS.) [comp. CIQC].
teni, da sa lie feriti de minie [vsl. 6 u d o]. CITTHA (pl.-he sf. Mold. Bucov. (vic.)0 Par infipt
CIUDAT 1. adj. 0 # Minunat, miraculos in phmint, avind la caphtul de sus unmanunchiu de
0 De mirare. foarte curios: lucrurile luau o Intorsa- pate sau de fin, ca sperietoare pentru pasari, ca
tura (D -ZAMF.). semn de hotar, etc. ¶ 0 F Cap ciufulit: sa-it bag'
2. adv. De mirare; cu o cautatura ciudata; in- si to ciuha to cea raPanoasit si hIrsItit acolo (Sa) [C / u 1].
tr'un mod ciudat: de ce s'a uitat aga de ", la mine V (VLAH.) 0 CIUHEIE = ciovgrE.
[C 1u da. CFUHUREZ, CIIMIURUE sm. 3e Pashre de
CIUDATNIE, CIUDATIE sf. Lucru ciuda t, noapte, un soiu de bufnita, cu ochii marl galbeni,
Intimplare sau purtare ciudata.: tineretea are matte cu cite un mot de pene deasupra urechilor; nu-
ciudatenil de acestea (SAD.); toate neslibuitele ciudatii ale mita. si buhurez", (hu)hurez", huhurete",
unor asa discordante contraste (ODOR.). ciof", ciuf-de-padure", etc. (Otus vulgaris)
I CIUDE4SA, St. mai adesea CRIME pl. = ( 1234): ciuhurezii, to apnea racori de groaza, chid ti
cgiDA [vsl. oudese].
2 auzi (ISP.1 ; un einhurete Intiori ',Mures Cu atrigatn1 Ini
I

CIUDI ( -desc vb. refl. 0 t A se mira, a se mi- m. [ciuf + huhurez].

nuna: In desert dar tl-e mirarea si In zadar to ciudegti MUM:4, CIUSDI (-dese) vb. refl. Mold. A ciuli

278
www.dacoromanica.ro
urechile; a se speria (vorb. de cai [sl. u i- (vorb. de cai : Murgu ml s'a ciumpavit, $i-ar trebul pot- CIU-
d a t i]. COVit (PAMF.); catirul... nu oimpaveste de plcloare (MAI.)
CIUL adj. Farb urechi sau cu urechi foarte [ciumpav]. CIU
mid (vorb. in spec. de of sau de clini CIUMPIU (pl. -eie so. r7,, Ur) eal tb. a dogarului
[ srb. 6 u I a]. cu care crapa. cercurile 1233
CIULAM4 sf. X Mincare de pasare sau de [c i u m p].
vinat, bu sos alb de 16.ina amestecata cu unt: 0 CIUMPOIU... = mann] ..
despre bacate de cele sanatoase... a, baclava, cheschet, nicl CIUMUilLUE4LA (p1. -elf si.Mold.
nu se pomenegte (ALECS.) RC.] 0 F O Aplecare, indigestie ' 0- =

CrULE.4. sf. Jurubita (de ate) [tc. a i 1 6].
cruLT (-tesc) vb. tr.
A ridica urechile tinin-
du-le drept in sus (vorb.
de cai, de magari sau
de catiri): au Inceput....
call sii-si ciuleasca urechilo
(CAR.( [srb. Ouliti].
CIULIN sm. 4, 0
Planta spinoasa, cu
flori rosii purpurii, rar
albe (Carduus nutans)
ani 1235): lard sd -i peso
de oiulinii si rugli ce-i tdiau
picioarele (DLVR.) ® ¶ = Fig. 1235. Ciulin.
SCAIII-MAGARESC ¶ 0 =
vARRA-cloRANumniill ® coRNAci [pls. e i 1 i m 11
CIULINOS adj. Spinos, ghimpos [ci u I i n].
O CIULUME A sf. 0 /ten. (vnac.) X .= CIII-
LAM4.
cnimA (pl.- mi, -me) sf. 0 so Boala molipsi-
toare, epidemica, care pricinueste
o mare mortalitate in oameni
(fg 1236): a lost in multe rindur1~ In
tare (I.-oti.) ¶ ® (F) F Fiinta nesufe-
ritd. prin rautatea ei sau care to spe-
rie prin uriciunea ei: sd scape lumea de
o PP, gi de-o holerd ca tine HSP.1 ¶ ® 4
CIIMA-FETEI =UNITE ¶ C)* FLOaREA-
CIPMEI = CIIICITE$$I ¶ ® 4. 'AREA-
MIME' = cluRARRA ¶ o d, RADA-
CINA- CIVMEI = CAPTALAN [NtS1.].
CIUMAXWE, CIIIMAFOINIE sf., CIIIMAFAI
Mold. Bucov. Trans. =LearR: tad, mai, cot prost e ai
mincat climatal P (SAD.) ; el era ca o ciumAloale brumata (RET.)
[comp. ung. csu d a f a].
CIUMAHAI sbst. Bucov. 4.=I41311: de friguri se
plseazd (Maya frunse de si se di%
de baut (VOIR.).
CITJMAREA, aumARE sf.
* Planta ierboasa cu flori li-
liachii; numita si iarba-ciu-
mei" sau scrIntitoare" (Ga-
lega officinalis) (E 1237).
CIUMAT adj. $i sin. .0
Bolnav de c i u m a, molipsit
de ciuma: rare-ori bolnavul ajun-
gea cu viata la oimpul ciumatilor
(1.-GH.).
0 CIUMELCITVRA (p1. -furl) Fig. 1237. CiumArea.
sf. Ban. Ghicitoare, cimiliturd.:
numai col ce stiu deslega ghicitura sau ciumelcitura tut "g-
nat, pot Incra In aceasta ziud (NOV.).
CIUMELT... crurdn4... INF cx miLi...
CIUMOS adj. .0 De cium a, de care se mo-
lipseste cineva de ciuma; ®: earl nu slut molipsiti de
suflarea clumoasii a eoruptiunii (I.-OH.).
CLUMP sbst. Capatiiul ramas dintr'o ramura
trunchiata sau dintr'o coada (de cline, de pisica,
etc.) retezata [comp. CLOMP].
CIUMPAGI = CIUMPAVI: Margaritar inflorit, Cine
boseala mare, spetire [c i u mu r tu i ]
CIUMURLUT (-uesc) vb. nil. Mold.
0 it (1, A i se apleca 11 0 A fi sdro-
bit, spetit, rupt de oboseala ung. Fig. 1238.
cs 15 mOrleni;comp.si cERNALui]. Clumpeiu.
0 OWN CIN.
CIVNG 1. adj. $i sm. Citruia-i lipseste o mina
Sall UR brat: 0 papusi mica de portelan, A de o mina
(VLAH.) ; sli to fereasca Dumnezeu de bdtala clungului (MO
2. SM. $i (p1.-gUri) sn. * Copac caruia i s'au taiat
sau caruia-i lipsesc mai toate cradle; arbore pitic,
nedesvoltat: mum usetirit acestor e... un tel de
IlIndao mlo (MAR.) [comp. it. cionc o, ung. csonk,
etc.].
CIUNG4R sm. Copac cu cradle retezate;
copac cu virful trunchiat: nalt, Nalt gi minunat, De
cora carat, De craci darlmat (roc.) [C i u n g].
0 CIUNGARI (-rase) vb. tr. A reteza (in spec. crd.-
cile unui copac); a ciunti: El atunci or r
Floarea dintre
vii (IK.-BRS.); Plorea-'nflorltul clungari oleacd degetul mio al
lul Piparus Patru (RET.) [C i u n g a r].
CIUNGI (-gesc) vb. tr. 0 A face ciu n g; a ciunti
¶ ® = CIUNGARI.
CIVNT adj. (O Clung: se vede cd -i uritA, o-
Ioagd, cocosata ALECS.) 9 ® Cu urechile retezate, cu
coada trunchiata ¶ 0 Cu un corn rupt, numai cu
un corn (cork de boi): n itisti si de un corn (ISP.)
[comp. CIVNG].
CIUNT4 (-tez), CIUNTI (-teso) vb. tr. 0 A reteza,
Fig. 1236. a trunchia; a tdia virful: spunea ca a oluntat din mu-
Microbe steata (RET.) ¶ 0 A 15.Sa c11.1 t: sootea ochi, tdia mini,
ciumei. diluters si seca pe Can eves prepus(ttEARt TO A taia scurt,
sbst. a scurta; Rau ma tem oil m'a ells $i mi-a ((junta vlata
(en.) ; fuses° snit sil-g1 ciunteasca ferlcirea vileglaturll de la
Mani (1313.-vN )
CIUNTITURA (M.-turi) sf. 0 Faptul de a
ciu n t i ¶® Lucru ciuntit, retezatura.
OCIVP sm. Trans. 0 Ciuf, smoc de par: Ill Intoo-
-4 meste 11 cei de par... gi intra la tmpdratul (RET.) ¶ ® Unn
ce ramine In pieptenii de scarmanat (Pix.) [s1.6u p U].
CIUPA' (pl. -pe) sf Tr.-Carp. Apa calduta in care se
scalds copiii din fasa: Eu ma duo, mIndro, la joc, Tu-i
puns clupa la too (IK.BRS.).
CII,JPA2 (pl. -pe) sf. Ban. (um.)
Oala cu gura strimtd..
CIUPAG (p1.-age) sn.. (I) FIaind
femeiasc5. care acopere trunchiul si
bratele, strinsa pe trup, facuta din
stamba sax dintr'o stofa subtire gi
captu.sita de obiceiu cu america
1239 vsl. eu pa g til.
CIUPAGAR IU) (p1.-srej sn Ban.
(yes) BRAsmRA I [ciup ag].
CIUPAI vb. tr.Tr.-Carp. A scalda,
a inibaia (copiii : Mi se vide dsagas-
tita Ca la pruned ciupaita (BRL.) [C i u p a].
CIUPAR.A. -pir vb. tr. C) t A ciu- Fig. 1239.
gull, a clop i de ici de cola ¶ 2 k Ciupag.
A lua. a pisca sau a fura cite putin:
a tumuli: both to olupdrd (JIP.) ¶ 0 Trans. (no.) =
CIIIPELI i .

mi to -a ciumpagit ? (roc.). CIUPEALA (p1. -ail sf. 0 Faptul de a ciu-

CIUMPAN sbst. 0 /ten. Trunchiu retezat, bus- p I ¶ 2 puma cit de mica pe care cauta cineva s'o
tean ciu m p]. scads din ceca ce are de Math.: ambit dupa a mai
CITAVIPAV, cimPAv adj. 0 Ciuntit, retezat, SIMS' ceva din met (BR/N.) ¶O F Furt mic, ne insemnat :
trunchiat ¶ ® Cu picioarele amortite, Int,epenite: ai tdcut in carte-ti oare-care Imprumuturi tAinuite, adicd
Slavindu-i picioarele eimpave (BD.-DEL.) [comp. CLUMP]. cum am zice vre-o moon I ciup 1].
CIUMPAVI, cimPAv; (-use) 1. vb. tr. OA ciun- 0 CIUPELI, CIUPILI -lest) Vb. tr. Mold. Ban. 0 A
ti, a reteza, a trunchia: ag vrea sd -i clumptiveso aripile jumuli (o pasare : Pura rata din coleus... $'o ciupele pe
(D..ZAMF.) 11 0 A face sa se intepeneasca picioarele picioare (IK.-BRS.); MIA... pre o mulere singurd care clupilea o
(tailor de multi alergatura: Patru (cal) a oborlt, Cinci rata (mug.) ¶ 0 A opari; a pirli (un pore): si-a
a ciumptivit (PAMF.). tarot foe, a clupelit vinatui si Incepts a-1 frig° (MERA.).
2. vb. intr, $i refl. A li se Intepeni picioarele [ung. csupalni].
279
www.dacoromanica.ro
CIU- CIUPERCA (p1. -cl sf.. 0 Planta criptogama
comestibila, cu palaria carnoasa, alba, adesea pa-
CIU tata cu galben, cu gust $i miros placut. numita $i
burete", ciuperca-de-gunoiu", etc. (Agaricus
carnpestris, Agaricus pratensis) ( 1140); F
attta int in eiuperci I nu-i paguba mare: si de m'a rapune
sloe mine, ants in! in ciuperci, cad n'are tine sa plIngii dupe
mine (mp.) ; a rdsAri ca ciupercile, a rasari deodata, pe
neasteptate sau In numar mare: n'am innecat mai
mult decit un Lipovan, pi-acum railer din toate ungherile, ca
ciupercile ( ALECS.) ¶ 2 Trans. (PAC.) = TVRTA-VACIT
¶ 0 Trans. ...-DE -BRAD (Pike.)
= PITA-VAOII ¶ 4 Trans. v-
DE-PE-COASTA, DOXNEA.SCA
(PAC.) = PITARCA ¶ 5 Trans.
Fig. 124o. Fig. 1241.
Ciuperca-de-gunoiu. Ciuperci-de-pivnita.
..-PUTUROASA (PAC.) = BALO$EL ¶ 0 ciupgRcA-DE-
PprzaTA, ciuperca mare spongioasa, cu miros
neplacut, ce cre$te prin locuri umede, in
pivnite, pe lemne putrede si, cind se aft& In
plink vegetatie, lass sa pice dinteinsa picaturi de
apa care distrug cu timpul lemnele de constructie;
numita si , burete -de- cask" (Merulius lacrymans)
( 1241 ¶ 0 hon. ,a Palarie de femeie, mica
$i caraghioasa [comp. ung. csip e r k e].
CIUPI (-peso) 1. vb. fr. O A apuca intre degete
pielea, strtngind -o ¶ 0 A pica cu ciocul ¶ 0 A
rupe farimitura cu farinaitura din ceva ¶ 4 A
fura cite putin; a stoarce o sums cit de mica de la
cineva: marturiseso e'as ti vrut grozav sa-1 eines° ceva
11 ® A cauta sa scads cit de putin dintr'o
(VLAH.)
sums ce are de plata ¶ 0 A Intepa, a pisca la
limbs ¶ 0 ® A intepa cu vorba: sa ciupeasca en
vorba pe letele mars earl se rupineaza (DLVR.).
2. vb. refl. iron. A se Imblita usor: 11 placers
sa se pi clupeasch des (LUNG.) [comp. srb. au s a t i].
CIUPIC = CIPIC : era Imbracat cu galbeni (ISP.).
CIUPILI sw- CIUPELI.
CIUPIT adj. CO p. CIUPI ¶ 0 .4., (de varsat), cu
pielea obrazului gaurita de pe urma varsatului.
CITJPITLTRA (pl. -turi) sf, () Faptul de a c i
p 1 ¶ ® Semn ce ramine pe piele de pe urma ciu-
pirii 1 ®,* -4, de varsat, semn ramas pe obraz la
persoana care a zacut de varsat.
0 CIUPOS adj. Trans. Maram. Urn; nepieptanat
(BRL.) [ciu p].
CIVR (pl.- ururi) sn. 0 SRO., mai adesea cu fun-
dul de piele, cu gauri mai mars pentru cernut gra-
unte, nisip, etc. 1242); a vedea en prin ., a vedea
nelamurit, ca printr'o pima; sit duce ..will spa, nimic;
0: trecut prin v pi prin dirmon (salt prin salt), trecut
prin multe nevoi, patit, cul multa experienta
® Obiect In care sint on
s'au facut gauri multe $i
44-1-1111M1111111111102:-
Fig. I242. Ciururi.
dese ca la un ciur: alneile erau
imam la ullta ctinii (1.-GN.); a lace , de gaurlle prin care
a face multe gauri,
a gauri in multe locuri ¶ ® Gherghef mic, rotund,
pentru brodat; "ml era instrumentul de lestonat al damelor
280
www.dacoromanica.ro
romans din timpul lui Mirages (m.) ¶ 0 Una din cele
patru despartituri ale stomacului rumegatoarelor
.1 0 ± ~el lui Eratosthene, procedeu pentru aflarea
numerelor prime, cu ajutorul unui tablou 11 ®
CIERUL-Z11.1ELOR = TURTA [lat. vulg. cibrum<
clas. cr ib ruinl.
CII.TRIIR sm. 9 tal Cel ce fabrica sau vinde
ciururi.
CIURA4 (pl. -asa sn. Ban. 4;;), Lingura mare
de tinichea, -cu gavanul ciuruit, cu care se scoate
urda de pe caldare [c i u r].
CIURAT adj. Cu gaurele ca la ciur (se
zice mai ales despre anumite cusaturi) : Baluta,
poale *.e, Rau to -am visat asta-noapte (Nov.).
CIURATVRA (pl.-hut) sf. Ban. cues.3 Cusatura
cu gaurele, cu ajururi [ciur a t].
CIVRCA (p1.-ci sf. Ban. = mrPtcA.
0 CrURCEA, CIURCICA = SURCEA, SURCICA: punind
la ciurcele pi tot sullied, a atItat un too bun (GRIG.).
CRJRCEL sm. Maram. Cercel (BRL.) (PAP.).
CITIRCTC.A. we- CIURCEA.
0 CIURCIUVEA = cFaloEvEzt.
CIVRDA (pl.-de) sf. Tr -Carp. Olten. Mold. --
ci.READA: itf dau turme de ol, ciurde de bol 51 bani
clti 11 putea duce (RET.) ¶ 0 Cird, gramada: 1-a iesit
Titirezul on ciurda sa de copil (se.) [ung. c s or d a].
0 CrURDA.Rsm.Trans. Vacar: 51)1111 el nu scoata
vacile Dina va sculaIl voi (RET.) [c i u r d a].
CITIREC (pl.- ecuri) sn. X Placintioara cu brin-
za: sit Invete a pllimadi pini, sari, colaci (ALECS.) [tC].
CIURECAR sm. Cel ce face sau vinde c i u -
recur i: In ridicat la rangul de a cases (ALECS.)
CIT.TRECHIU sm. X = CIUREC: copitt... indopin-
du-se cu ciurechi... luau pi ei parte la veselia obsteasei
(FIL.)
CIUREL (pl.-eiel sn. dim. CUR.
0 cruR sm. Olten. Ban. = CUM.
CIUREZ = civatTRFZ.
CIURICA sf. D p Sarbatoare populara,
care este in ziva de 15 ulie [dupe numele muce-
nicului Chiri c, care se serbeaza in aceasta zi;
comp. $i blg. eu r ik a].
0 CITJRCIU (pl. -oaie) sn. Trans. (sow.) (dc.) $ipot,
izvor care curge pe un scot ingust.
CIVRVC (pl.-ecrai) sn. Ramasita de lepadat,
lepadatura, fiinta netrebnica: to infra en ce ...curt,
de ostire veneau, sa sica ca se tinean de mutat (ISP.)
te.].
CrURUT (-neve; pers. a 3-a: -ewe $i -no) 1. vb.tr.
0 A trece prin c i u r, a cerne cu ciurul: Ciuruia gn-
noiul sa-1 gaseasca Nunn (PANN) ¶ ® A face gauri multe
In veva, a gauri peste tot.
Z. vb. intr. A curge, a tisni ca dintr'un ciur (vorb.
in spec. de ploaie, de lacrimi, etc.).
CIVRVIALA. (p1. -felt) sf. 0 Faptul de a c i u-
r u i ¶ ® Ceea ce s'a ciuruit, ce a trecut prin ciur
(graunte, nisip, etc.).
CIURUIT 1. adj. 0 p. cruRuT ¶ 0 Gaurit
paste tot, strapuns (de gloante, etc.): stiedarde du-
ruite de gloanie tlutura'n vint (VLAH.) ¶ ® Ciupit de
varsat: o baba... d to obrati ea un burete (DLVR.).
2. sbst. Faptul de a ciurui: el eta la ...ill pi datul
grauntelor la cai (GN.).
OCWSCA. cwscmE sf. Ban. Par Bros care ser-
veste ca pirghie la Incarcarea bu$tenilor pe saniu-
tele care-i scoboara de la munte [ung. csuszk a."1.
CITJS21 interj. Strigat cu care se Indeamna ma
garii la mers: madam!
CIT.,J*CHIE p.- crpscA.
CIT;J§DI = °roam.
OCIVNT (-nese) vb. intr. Bucov. = um= apot
ciusneau repede pe usa (ORIG.).
CITJTI!= Tv$TI:
OCIT.TTT ( -test) vb. intr. Mold. A sari repede $i
far& veste; a tisni [c i u $ t it].
CIVT 1. adj. Fara coarne, care n'are coarne:
oaie ()luta.
2. CUTA (p1.-te) sf. ®74 Femeiu$ca cerbului
(CI 1243): aceasta cerboalca era una din cele °Inca elute on
coarneie de our no.) ¶ 0 IARBA-CIVTEI1, frumoasa
plants, numita $i iarba-lupului", cu flori galbene,
care creste prin padurile de pe munti (Doronicum
PLANA I
CIUPERCI COMESTIBILE
1 2 3 4 5 6
detsr.,

er-

I.

18 4
17

, 19

20 21

eft.,
r-,
22
Ill
23 24 25

Efrd "

25
27 28

32
-
. 3 - --,
, (44
4'1 .
I

35 36
37
i 34

ao

43 44

41

L.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat

www.dacoromanica.ro
 PLAN$A II

r
CIUPERCI NECOMESTIBILE
di 46 47
45

CIUPERCI VENINOASE
61
57

64 66

e
EXPLIdATIUNI LA PLANO. I SI II:`
r. Burete-bdlos (Hygrophorus eburneus).- 2. Bore le,erpesc (Lepiola procera).- 3. Buretele-oilor (Polyporus con-
fluens).- 4. Bureti-cAlugdre§ti (Polyporus frondosus).- 5. Bureti-de-conopide (Clavaria coralloides).- 6. Bureti-
de-stejar (Fistulina hepatica).- 7. Bureti-galbeni (Cantharellus cibarius).-8. Ciuciulete (Morchella eseulenta). -
9. Ciupercd-de-gunoiu (Agaricus tampestris).-Io. Cocirle (Marasmius scorodonius).- is. Creasta-cocopluis (Cla-
varia flava).- 12. Drehle (Auricularia mesenterica).- 13. Floco§el (Hydnum repandum).- 14. Ghebe (Arran-
/aria mclka).-75. Gheaba-de-brad (Lepiola Moratoria, 16. Gheabfi-de-pg.dure (Collybia longipes).- 57. Giugan
(Arista/aria imperials).- 58. Hulubittt (Russula aura/a). - 19. Iutari (Lactarius piperatus). - 20. Laba- ursuluil
(Clavaria aorta).- 21. 11,12.22tArci (Boletus (dulls).- 22. Melo§el (Clavaria formosa).- 23. Nicoreti (Tricholoma
°corgis).- 24. Nicoreti (Cli/opilus pea/at/us). - 25. PAstrAvi (Pleuratts ostreatus.-P. serotinus).- 26. Pita-vacii
(Boletus bovinus).- 27. 28. Pitarci (Boletus scaber, Bol. luridus).- 29. PittIrcutg. (Boletus arsipellis).- 30. Pi-
toa§cd (Boletus granolas). 35. Popenchi (Coprinus atramentarius).- 32. Popinci (Pharos cervinus).- 33. Po-
pinci (Pholiola mulabilis).- 34. Porcan (Hydnum imbrication).- 35. Rttmurele (Clavaria botrytis). - 36. Rigcov
(Lactarius deliciosus).-n. Sbirciog (Morchella con ica.-M. bohanita).-38. Sbirciogi-gra§i (Gyromitra esculenta).-
39. Tremurici (Tremellodon gelatinosum).- 40. Trufe (Tuber melanosporum).-41. Turta-vacii (Boletus lute:is).-
42. Urechea:babei (Peziza aurantia).- 43. Vineticl (Russula delica).- 44. Vinetica-cu-lapte(Laclarius volemus).--
-15. Babita (Fours fomenlarius.- F. igniarius).-46. Barba-caprei (Clavaria viscosa).- 47. Burete-de-roux (Copri-
nus micaceus.-C. nycthemerus.-C. plicatilis.-C. radialus. - C. stercorarius).- 48. Burete-de-soc (Hirneola au-
ricula Judae).-49. Burete-pucios (Phallus impudicus).-50. Buretele-calului (Coprinus finsetarius).- Sr. Ciuperctt-
de-pivnitit (Merulius lacryntans). - 52. Floco,el-albastru (Hydnum suaveolcns).- 53. Palitrialarpelui (Copritus
picaceus). - 54. Steaua-pArnintului (Gtaster hygrometricus. -G. mammosus).-- 55. 56. V8cdlii (Polyporus).- 57.
BAto§el (Russula foe/ens). - 58. Btt§ina-porcului (Lycoperdon gentmatum). - 59. Burete-de-nuc (Polyporus squa-
moats).- 6o. Burete-ropl (Mycena strobilina).- 6r. Buretele-cerbilor (Scleroderma vulgare). - 62. Bureti-floco,i
(Lactarius torminosus).- 63. Bureti-pestriti (Amanita muscaria).- 64. Ciuperctt-albl (Amanita phalloidcs).- 65.
Gogoa§A (Lycoperdon bovista). - 66. Ifribliganesc (Boletus lapin:is.- Rol. Salamis).

I.-A. Candrea.-Dielionar eneiclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro
 austriacum);FLO4REA-CIVTEI GAINVOA C) 2. vb. refl. 0 A iesi din starea salbatica sau CIU-
1.4RBA-CAITEI2 = DRECHDLNITA ¶ 0 4, MASE*IIA- barbara ¶ 0 A-si Imblinzi moravurile [fr.].
MITE' Pr mAsE.8. 7 0 ¢ PARIIL-CIDTEI = VERI- CIVILIZATQR, -TOABE adj. 5i sm. f. Care ci- 01
GAR 0 [comp. alb. bg. srb. vilizeaza, care raspinde$te CiN ilizatia [fr.].
§u t, ung. s u t a.]. t1/4.4 CIVILIZATI UN E 5/.0 Faptul de a (se) civili-
CIUT4C 1. adj. Cu coarne zal] 0 Starea omului civilizat. stare opus& celei sal-
foarte mici, aproape c i u t. u batice sau barbare 0 Starea de progres a ome-
2. adj. si sm. Porecld data nirei [fr.].
Turcilor: Turci ~1 el Moldoveni CIVISM sbst. Zelul de care e Insufletit un bun
foarte multi (LET.). cetacean; caracterul adevaratului cetacean: mai
CIVTURA (p1.-uri) sf. 0 pntin costa... dealt crudele-i leettlini de ~ (CAR.) Ir.].
Galeata de put ( 1244): spa CWT.'. adj. Indigo, albastru Melds: ce elegant el
este 1110111d ei ciutura priponita (se.) ; haine ~e, ghete fumuril, minus' mei'
e: a turns cn ciutura, a ploua ra [tc.].
(BR:VN.)
$i and ar turna cu galetd: tri- CIZ Pr CIJ.
mise asupra locului o vijelle ei o Fig. 1243. CiutA. CIZELA (-lea) vb. fr. P 0 A lu-
ploaie de turna en ciutura need 11 cra cu delta. a ciopli a scobi ¶ 2 A
®f Caul, blid, cupa (la sculpta pe metal [fr. cis e 1 e rl.
roata morii de apii) ( CTzMA. (pl.-me) sf. 0 1 !nal-
1245) 11 ® Trans. Maram. laminte de piele, cu carimbi sau
Partea pipei unde se pune turetci ( 1246); 0: spa nu e bunti
tutunul: Far' slujeeti pe o nici In ~ (PANN), aforism al beih,ilor;
tundra mull $1 pe-o pips Cu de my MARE ¶ 0 ¢ CIZMA- CVCULUI 5
(IK.-BRS.) 1) 4 Ban. 0 Vas mic CIOBOTICA-CGCULDI [srb. Cizm a,
de lemn de pastrat apil la ung.esizma]. Fig. /246.
amp [lat. vulg. c hy tr a CIZMAR sm. e t Cel ce face Cizma. 1. Ure-
(< gr. xt:rtpa, de unde si it. che.
sau vinde cizm e; l: .11 umbla rimb.-3.CApu- 2. Ca-
ciotola, etc.]. ou entmele sparte (PANN) ( 1247). t-a- 4. Virf.
CIUTURCA sf. Oas * CIZ1V1ARE4SA (p1.-ese)sf. Ne- TalpA. 6.
Bustean ramas In pamint, Fig. 1244. C. CiuturS. vasta cizmarului. 1 oc.-7. CAlciiu.
dupd ce s'a taiat trunchiul. CIZMARTE sf. (D te4
CIUTUBICA (pl. -rele) sf. dim. civTuRA: sa-m' Pravalia sau atelierul
cauti douA cinturele sa mi he leg( de picioare (IW.). cizmarului ¶ 0 9
Meseria cizmarului, mes-
tesugul de a face cizme
¶ 0 col. Tot felul de in-
caliaminte, in spec. de
cizme.
CIZMA sm. = ciz-
:21:6o
MAR.
CIZMULITA, 0 ciz-
I MVTA p1.-01) sf. dim.
P MINA: ce nu cumperi taste
cizmulite ei niete haine mai
calde pentru NOM copil P (MN.). Fig. 1247. Cizmar.
CTBLA (pl.-le) sf. Nlasura veche pentru cereale
.si poame, egald cu patru ferdele [vsl. kdbll it].
CIUTUROS adj. 0 CiBLARTT (pl.- iturt) sin. Veche dijm& pe re-
=CIOTORQS lj O Ban. Sb ir-
lit, ciufulit. A
- cond. [c I b I a].
CTINE (Mo/d. Tr.-Carp. LINE sm. 0 7..t Animal
o CIUVANIU (pl.-sole) Fi g. 1245. Roatit Cu ciuturi. domestic, foarte inteligent, supus si credincios
sn. Ban. Albie mica de omului ; dupd specii Si rase, poarta diferite
spalat rule sau de framIntat aluatul ¶ 0 )41, numiri:~ciobaneso ( ' 1249); de vinat; ~ de Teranova
BROASOA-CU -~, broasca testoasa. (57 1 248 ) , ber-
0 CIUVEIU 01.-me) sn. 0 /ten. cruvArau. nardi.n, boldei
CIUVICA = ciovIcA. brae, buldog,
CIVERT = SFERT. copoiu, eotein,
CIVIC adj. Cetatenesc, privitor la eetateni: dulan, fox(te-
drepturi civice; virtuti civics; fire viteDa for cea ~A, Tara rier), mops,
romaneasca ert pierduta (1.-011.)
CIVIE sf. Ban. (uoe.) trio Surub [srb. divij a].
CIVIL adj. 0 Privitor la cetateni: ritzboiu
luptil intre cetdtenii aceleiasi tar! ¶ 0 et stare ~A,
situatiunea unei persoane cu privire la virsta ei
, mozoc, ogar,

voci
lup, varieta-
te de cline
.
prepelicar, sat-
etc.; 'Nam...
Fig. 1248. Cline Fig. 1249.
sau In raport cu familia (major sau minor, Insurat care are Ii- - de Teranova. Cline ciobanesc.
sau holteiu, dacd are copii sau nu, etc.); actele fatisarea unui lup; (: ~le care tetra nu mueca, nu
staril ~e, actele de nastere, de casiltorie, de deces toti aceia Cari fac mai mati gura shit eel mai
sau de adoptiune; °titer al stark ~e, primarul sau primejdiosi; din coadA de ~, sit& de matase no se
consilierul municipal delegat sa dreseze actele lace, dintr'un lucru prost, dintr'un om mojic, nu
starii civile ¶ ® Care nu e nici militar nici biseri- poti face ceva bun; nu e numai un scurt de toads,
cesc: autoritate ~A; cAsAtorie a, care se savir.seste de se zice and cineva mut& sa identifice o persoand
ofiterul star!! civile ¶ 0 act In opozitie cu crimi- numai dupa aparenta, dup& unele trasaturi pe
nal: codul ¶ 0 Drepturi e, care reguleaza. rapor-
turile Intre particulari si independente de dreptu-
care le au si altii; si is
iese din iarna, dar numai
pielea but o SUe, se zice and cineva a izbutit sa
rile politice ¶ 0 trt Parte A, care lucreaza pe seama stivIrsasea un lucru, sa scape dintr'o nevoie,
sa, Impotriva unui aruzat, eerIndu-i despagubiri. dar cu multe necazuri ci cu pierderi Insemnate;
2. sm. 0 Cel ce nu este militar ¶ 0 Si An ~ s. vintul bate, Minn latra, gura lumii, blrfelile, Injura-
AN .0 rfr. < lat.]. turile, etc. nu ma pot atinge; tries° ca .10 ou pisica,
*CIVILITATE sf. Politeta, curtenie [fr.]. nu se Invoese de loc until cu altul, o due tot
CIVILIZAL ( -izez 1. vb. tr. C) A face sä lash din cu cearta $i bataie; a taia clinilor ?run* a umbla
starea salbatica sau barbara ¶ 0 A Imblinzi mo- fard rost, lara a face ceva; a-i mince dint' din
ravurile. traista (CRO.), a fi un netrebnic; sat fart{ olini, tara, loc,
281
www.dacoromanica.ro
 CII- cash unde fie-care face ce-i place, lath sa-i pese:de dupa ce s'a piepthnat cinepa sau inul; din acestea
nimeni $i de nimic; me- ALBIE, APA, EMU, LATRA, se face o pinza mai groasa, pima de saci, etc.:
CIN OGAR ¶ ® (E) Urn rau. la inima: mita am avut, pe aprinsese patru butoate Cu muieti In 'Acura (I.-GH.) [VS1.
Lixandru, si mi pl. klilei<klah ].
I-au mIncat ell- c/r.,Ti9Ri sm. p1. Firele ce ramln In perie,
nil Astia (BR.-VN.) dupa ce s'a periat fuiorul (de cinepa sau de in)
41 0 F Pore de e.sit din raghila. (numite In Mold. Bucov. pacise"
, OM rau din sau pacisele"); din acestea se face caier $i shit
tale afara, cu moi ci bune la tors [c I I t
inima IMpie- Cfi.,Trif (-ttiu) vb. tr. = gatuTh.
trill 7 4 * CILTOS adj. Ce seaman& cu c 1 1 t i i, cu fibre
C/INELE- MARE ca de dill.
$i CTINELE-MIC, CILTUI ( -neat) rt. tr. 0 A astupa cu cllti 11

doua constela- 0 A tunde ciltir de pe o panura ¶ ® A desira, a

tiuni numite destrama o pInza. a lace din ea Mi.
de popor du- CIMP (p1. -purl) Sit. $i (-pi) sm. @ z46. Intindere
$i Cate -
Fig. 1250. I. Ciinele-mare.II. Ciinele-
de pamint .ses, fara munti sau dealuri; $es (In o-
1U I" COT.) mic. Sirius. pozitiune Cu muntele sau dealul) ¶ 0 / Intindere
1250) ¶ ® (3t mare de loc, afara din orase sau din sate, destinata
Bucov. -TATARusc NAM; drip& legends, Ta- pentru arat sau pasunat; Hort de flori care crest
tarii ar fi dresat aceste la cimp, spre deosebire de florile cultivate sau
pasari; slujindu-se de ele florile de gradinS ¶ o / Pr. ext. Munca cimpului ¶
spre a se descoperi, In ® X Loc unde s'a dat o Waite, o lupta: .ut de
bids le; de concentrare, tabard de concentrare 7 0
N.- de curse, loc intins unde se fat alergari de
cai If ® (E) Skil de. activitate; domeniu; teren,
loc: un vast m. /30 deschicie lucriitorulul; 111 vast al lite-
return; a 'Asa liber imaglnattei ¶ 0
electric, regiune unde se simte influents unui
gl magnetic, .
Fig. 1251. Clinele-babei. Fig. 1252. Ciinele-babei. magnet, unui curent electric ¶ ® Fondul, co-
loarea dominanta a unei stole, a unui tablou 1
timpul navalirilor tor, pe Romanii ce se ascuncleau ® (mai adesea nri, pl. Hamuri, haturi: dAdu cholla
¶ 6 4 Mold. Bucov. CIINELE- vizitiulni, ca sA scoatA din Surd ~wile tale not pentru
BARRI', larva mai multur specii lua la luga, de
patru cai (GRL.) 11 0 (ix: a ilia amid!, a o
de iluturi (MAR.) ( 1251 : oII- spairna sau de desnadejde, Mill a sti incotro, a-$i
NELE-BABEI=, mic crustaceu care lua lumea in cap ; a bate cImpit, a bate cimpurile sw-BATE
trhe$te prin locurile umede $i [lat. ca mpus].
Intunecoase prin pivniti, etc.; CIMPEAN 1. adj. Cimpenesc: nimeni nu ne-a
numit $i molie" sau mita- pAstrat acele inspiratiuni cimpene si primitive tome.).
popii" (Oniscus asellus) ( 12521 2. CIMPEAN (pl. -end) stn,, cImPEANcA (pl. -ante) si.
¶0 IARBA-CIINELUI, plants ier- Locuitor (locuitoare) de la ses, in opozitie cu mun-
boas&, cu Irunzele paroase, nu- tean(cA , locue.ste In partite muntoase [c 1m p].
mita si pir-gros" sau curcubeu" CLVPENESC adj. @ De cimp, privitor la
(Cynodon dactylon) __] 1253 ¶ cimp ¶ ® De tarn, in opozitie cu OrageneSe, de oras:
Qe LATTELE-CTINELDI, nurn ele tritiam cutundat In viata cimoeneaseli, on olio 51 en vacile
a mai multur specii is Euplunbia, (I.-011.) [eImpean].
Per ALIQR, AIOR, LAPTELE-CQCULUI CYMPIE sf. 4ZA. Loc ses, regiune Intinsa filra
LAPTELE-LIIPULUI ¶ ®4, LEMNUL- munti sau dealuri: ajunee la o tntina, unde era o mul-
01INELIJI ws- LEMN - ciINESC 1 m 4, time de case de cement usP.) [lat. vulg. *c ampine a].
LIMBA-CTINETATI ARARmL ¶ o CYMPIOARA (p1.-re) sf. dim. cImPTE.
cline-clineve, tor. adv. Cu mare CIMPOS adj. Asezat la c 1m p, la $es.
greu, mai mull In sila: et d'abia, CIMPURFIL (p1. -ale , CIMPII$QR (pl. -oare sn.
cline-clineste, mutt sA urneasca din loo dim. cnwe.
aces murdArie OSP.) [lat. cant s, - CND 1. adv. de limp. 0 In propozitiunile in-
n e ml. terogative : In ce vreme P 111 ce timp P a venit P de
CIINER cINER(ru). a plecat P Ala sA to mai astept P ¶ 0 Cind...clnd...,
CIINSC, Mold. Tr.-Carp. ct- arata o sticcesiune si o alternanta: unul, al-
NESC adj. 0 De ciin e, privitor Fig. 1253. tat ¶ ® Din In qi A., loc. adv., din timp In
la Mini: 0 to ea presides' senatul cli- Iarba-ciinelui. timp: coana Diamandula numai qt.. mai deschidea ochil
nese, Te mOg sA ma multi (ALX.) ; F p
booth. olineased PM' BoALA T 0
F Hsu, nemilos, nein-
(o..zAtAF.) ¶o do loc. adv., in tot momentul, la
fie-ce clips: trAsura de pared se rdstoarnd (ON.) ¶
durat: nimeni nu-1 sena din ghiara camata)ului... cu ® care -clod, vreodata; on -cind, on li-eind, in on -ce
cutlet (JIP.) ¶ 0 6) Dints dinte canin: emu' sl timp; nisi -alts, niciodata.
Milli aunt lasati ca sit manInce carne, dintii for cat clinesti 2 conj. 0 In timp ce, in vreme re: at bard, at
o dovedeso tome.) ¶ ® 4 BIIRULANA-C1INEASCA = si (tumuli ¶ 0 In ori-ce moment : o mutat, era on
TREPADATOARE 0, BREI C) ¶ ®46 LErdN-c/Insc, ochii soAldatt In 'scram' (MP.) ¶ 0 Deodata, lard veste:
arbust cultivat adesea prin gradini, pentru gar- , pert ca o nAlucA (ISP.) 1 0 Pe , in vreme cc;
duri; numit si lemnul-clinelui", malinita" sau de Ana 11 0 De de cu, din vremea ce, din
millin-negru" (Ligustrum vulgate . timpul cind (era, etc. : de cu Marti: de .. lupli albi
CIINTE adv. C) Ca un c n e: Ia cittiva vreme (cRG.) ¶ ® ca si our CA ® Loc. eon )... cot°, iar la
tar m'am pomenit en ea, bdtutA (BR.-vN.) ¶ ®F Cu rhu- urma, tocmai din potriva (exprima o surprindere,
tate, lard mild : se poste 1 3 Cline- 11413. CUED. cind se IntimplS cu totul neasteptatl: 1-a creznt pe
CIINIOR sm. dim. CANE. cuvtnt, Colo, la putere, qi-a dat In vette (JIP.) [181.
ctrNos cfNo adj. Rau la suflet, neindurat, quando].
fara Mita: bolerul nostru a dines (O -zAMF.); baba, clnoasti c1NDAILEA adv. Poate, cum-va; ea
Ia Wind (cao.) [c line . nu ca nu cumva [c I n d].
CYIU sbst. Partea dinainte a copitei (RV.-eRG.). Ci/sIDV.4. adv. Vre-odata, oare-cind: EA nu rip' de
CtLA sf. Mod. Femeie murdara, care tine casa magar cumva. CA poate-I incalect ..(.ANN) [cind-l-va].
mu rdara (RV.-cRG.). CINEPA (pl. -pe) sl. 0 4, Planta textilS cu
CILPATQR = C/RPATQR. flori verzui a card tulpinti fibroasa, lasata cltva
CILTI stn. pl. Firele mai groase $i mai no- tirnp sa putrezeascS In apa $i apoi sdrobitS cu me-
duroase care ramin in dintii ragilei sau daracului lita, se desface In fire care, dupa ce au Post dart-
282
www.dacoromanica.ro
cite si periate, se tore pentru fabricarea pinze- ® Pr. cr1. Balanta, cumpAna. ¶ 0 # Greutate CAN_
turilor si fringhiilor (Cannabis sativa) ( 1254) 7 (Care a variat in decursul timpurilor) de vre-o
O Tortul de einepa intrebuintet la tesut ¶ 50 de kgr. I 0 CAN
® f Mena draoulni, par, chicA: s'au Inca forst de ci- *cINT4tRuL, nu-
nepa dracului 1i CD 4, CINEPA-CQDRULUI planta. ier- mete midi con-
stelatduni ( Cr_ 3'
1258) [tel. IMINI1111.10.11,111t 11

CINTARE
St. 0 Faptul de
a cInta li 0 Fig. 1257. Cintar.
Cintec (in spec.
bisericesc):
bisericeascA ¶ ®
Cintarea otntarilor, una din
cartile Testamentului ve-
chiu, care se atribue rege-
lui Solomon.
CtNTAREALA (p1. -eli)
sf. 0 Faptul de a c I n-
tari Ior 0 Rezultatul a-
cestei operatiuni.
CYNTARVT. I. adj.
Fig. 1254. Cinepd. rig. 1255. Cinepacodrului. Care stie sa cinte. care
ant& frumos: pasari ctnta-
boast, cu flori rosietice, numit& 5i einepioara", reps.
clnepoala" sau dumbravnic" (Eupatorium can- 2. sm. 0 Cel ce tie sa Fig. 1258--Cintarul.
nabinum) ( 1255) 0 3s EdBAREA-cprEPEz = cinte ¶ ® Cal ce are profesiunea de a eInt a:
C/NEPAR [lat. vulg. *c a n ap a clas. c a n- a mai adus si taraturi de lautari el ..ii eel mai vestiti
nabi s]. (CAR.) ¶ 0 Cel ce cInta la biserica, dascal: din acele
CINEPAR sm.
emu* si rosie. cu ciocul negru,
js Pasarica ---fr actin Isi recrutbu bisericile preoti el n, w11 11] CD (E)
Poet.
cu viers placut, care se nutreste 3. ciNTARE4TA (pl. -ete) sf. Femeie care stie
mai ales cu seminte de c In ep sa cinte, In spec. aceea care are profesiunea de
si de in; numita si pasarea-ci-
nepit".cinepioara", sau pie-
i a cinta.
CINITA.RT (-rear) 1, vb. tr. C) A trage la c I n -
trosel (-ro$u) "(Cannabinalino- t a r, a determina cu cintarul greutatea unui lu-
ta) IF 1956 . cru ¶ ® ® A cumpani; o Were: a-ti vorbele,
CINE IOARA (pl.-re) s f. C) a vorbi cu bagare de seamd, gindindu-se la urmari
* C PA-CQDRULUI ¶ 0 1 -, ® ® A da cu rnasura, cu economic: nu era om sa -ti
CINEPAR [cinepa].
nat
C PISTE sf. Loc sema-
einepa: trecInd printr.o
ij..: clntareasca dArnicia In asemenea momente mu.) ¶ 0 F A
pretui, a judeca valoarea unei persoane: a cinUirit
$1 a obeervat pe tot! oamenil de arum' (viim.)
, vilau trei tete ce munceau la alma 1. vb. intr. A avea o greutate oarecare: lads cln-
(ISP.) Fig- 1256. tiireste 20 de kgr.
CINEPI§TERITA = CORO- Cinepar. a. vb. ref!. A-si lua la cintar greutatea corpului:
?MITA Icinepiste]. e obiceiu ca la St. Gheorghe Inmea sa se cintareasca.
CINEPTO adj. De coloarea semintei de c I - CINTARTT sbst. Faptul de a (se cintar i.
n e p a: un broscolu de Metes slabut. Cu Darn' ... (IMAM.). CINTAT shst. Faptul de a cinta, eintare In
CINEPO4LA (Pi.-103 St. b = CINEPA-CQDRULIII sper. a cocosului); la 111 cocotilor. in zorii zilei, cind
[C In ep a]. gin% cocosii flat. cant at us .
CINER IU adj. si sin. Mold. C) (Orn) arms: CINTATOR 1, adj. eib. CINTA. Care cinta:
clopotele ni le-au oprit de tras cinerii de dottori (CRS.) ¶ ®P0- mare otntatoare ¶ ¶ C nciNTAToft.
recla data slujbasilor satului: aturisit sit tie cfnerinl de 2. sm. 0 Cel ce (Alta, cintaret: en capul mazat
vornic (CRGJ [c i e]. pe labele de dinainte, Mom privind la (sue.) ¶ ® g,
0 ONEPA... (pa la ai, aproape de ziud, chid cinta coco$ii: ade-
CINT (M.-turd sn. 0 Cintare, cintec: ma 'nowt
wl tine! dulci evlavii (EMIN.) 11C)* Fie-care din diviziu-
se-ori, noaptea, pa la
IGN.).
I, se and bocete in pAdure
nile unei epopee, ale unui poem [lat. cant u s]. CINTATOARE sf. Tr.-Carp. Bocitoare.
CYNT.A. (cant) 1. vb. tr. 0 A scoate tonuri melo- CINTATURA (pL-turi) sf. Trans. Bucov. Bocet
dioase cu vocea sau dintr'un instrument muzical: [c In t a].
... din Via; .. din vioatA; A : oum Ii anti sea trebue ed CINTEC (p1. -ere sn. CD ,,j Ridicarea si cobo-
Tonto, e silit sa se supuie sa fact pe placul aceluia; rIrea ritmica a vocii omenesti, pe dilerite tonuri,
0 De asemenea, despre pasari: privighetoarea cants; care O. nastere unui sir armonios de sunete ¶
a cintat cocosul; la case mosneagului ulna gain, nu ® Ciripitul armonios al pasarilor: tresiirind la ~al
cocoRul mz.) ¶ ®t3 A celebra in versuri: r riizbo- ¶
ItAsArelelor (orm.) * Poezie care se poate elate;
iul Trot!; Ta esti poetdeci cintii! (VLAH.) 0 ¶ (E.) F A popular. compozitiune liricd, transmisa din gura
vorbi, a repeta mereu, lucruri nepotrivite, ni- In gura, din generatie In generatie, lara a se cu-
micuri, pint i se uraste cuiva: ce tot mai cInti de Plim- noaste nisi autorul ei, nici locul uncle s'a compus;
tu-i
bar' 5i de petrecerif ; 6 : to ce-i cinti, el ce-ti descinta, it/Urines°, baladd populara; de dor, doina; di, de
vorbesti de una, si el III raspunde altar Il statuesti fume, poezie de dragoste: de anis, compozitiune
sa fact una Si el face alta. dramatics, de origine mai mult carturareasca den it
2. vb. refl. Tr.-Carp. A se jeli, a se boci: Spune-i to populara. In care se pun In scent persoane si eve-
maicutei mele... Dupe min' sa nu se olnte (IK.-BRS.) [lat. nimente biblice, si care se cinta de Gond In serile
can tarel. de la Craciun piny la Boboteaza ¶ 4 w Diviziunea
CtDITAR (p1. ate) sn. 0 Instrument de mrtsurat unei poeme, tint ¶ ®(F Manitestare a sentimen-
greutatea unui lucru, avind o pirghie lunga de telor sau faptelor cuiva, expunere a color ce a
tier, Impartila In don& brate neegale; pe bratul petit sau va pati cineva: etput-ti, idle. ui (iron.),
eel lung, pe care stilt Insemnate mai multe dungi, povesteste singur ce-ai patit ¶ ® F Lucrul are ul
se liaised Incoace si Incolo o greutate de fier In salt, nu e asa de simplu cum crezi; are o intrebuin-
forma de part tar pe bratul eel scurt atIrra un tare sau o explicatie special& [lat. cant feu m].
trebue cintarit ( 1257); ,
clrlig sau un taler pe care se pune obiectul ce
decimal, bascule 9
CINTECA. (p1.-ece) sf. Trans.
CINTECL, ottaicgL
CTNTEC.
sn. 0 dim. MI-
283
www.dacoromanica.ro
cIN_ TEC ® Compozitiune scull% In versuri care bCIRCIOCARESC. ciRcioaARvsc adj. Mold.
se tints (mai ales pe scent): comic. Bucov. De cIrciocar: am deprins on sit Inter° an-
CIR CID/ = otwrEc. ruburi drclogareati (ALECS.).
Cni I interj. 0 Imita strigatul cioarei: niste Ti- CIRCIOG... es- ciRcipc...
gard tot ziceau al Dumnezeu 1-a ideal Moan (VOR.) 7 CIRCIOR adj. Ban. R, Cu coarnele sucite
0 ; Ca-i ca-1 mIr 1 sau ba ba mIrl sr MIR I Inainte (vorb. de oi).
LIRA' sf. numai In loc.: a se tines de clra cuiva, a CMCI U)MA (pl.-me) sf. qyo Pravalie, local
1113 da pace cuiva cu staruinte sau cu cicAleli: se unde se vinde yin si rachiu;
tot tinea de elm Impamtului ca ad se Insoare (iara. Gi: tine to vede intrind In nu
CTRA.2 St. )40 =. SV!RLVOA. zice ca al intrat sa to Inchini [vsl.
CIPLAV adj. Mold. Trans. (VIC.) (RV..CRG.) Bolnavicios. krfi 6mal.
C MBA= sr GIRSAcIII. CIRCI(U)MAR sm. ter
CIRC1 interj. A on zice (Mei) a nu rosti nici o Stapinul unei clrcium e,
vorba, a nu scoate nici un sunet: nu mai era chip a eel ce vinde vin Si rarhiu tri- IP
mai sic& balatui old 1 (CAR.) [onom.]. te° cIrciuma: una glndeste
CTRCA sf. Spate, spinare (pe care se pune sau olrciumarnl 51 alta betiV111 (PANN).
Se duce o povara., o sarcina): trecea girla pe oameni CiFICI(U)MARE4SA
[vsl. krill{ 0].
to r (ISP.) ; a sari calve In (p1.-ese), 0 ctocr(u)NARITA Fig. 1262. Circi um ares e.
CtRCAI4C sm. 4 Mick animal miriapod care (pL.-ite) Sf. 0 Nevasta c I r-
traeste In locurile umede ciumarului 0 te StapIna unei circiume ¶
si lntunecoase, prin piv- ® pl. c2riciumAR5sE 4 Planta decorative, cu Boni
niti, sub pietre, uncle se marl albe, galbene, purpurii, etc., original% din
hraneste cu mici insect e : allie77aJardm America de Nord (Zinnia elegans) 1262).
are douazeci de perechi CIRCI(U)MART (-Arm) 1. vb. intr. A tinea o
de picioare, de unde-i Fig. 1259. CircAiac. etre/um-a, a ii c I r c i u m a r.
vine si numele (Scolo- 2. vb. tr. # A trafica, a face un negot neiertat,
pendra) ( 1259) [big. krakajakt< tc. k yr k necinstit, rusinos, cu un lucru: Indramirri a vinde,
a i a k ,.patruzeci de picioare"]. a sfintele tale (ODOR.).
CIRCALA sf 0 Pate, murdarie ¶ ® Pocinog. CtRCI(U)MARTE sf. Meseria c Ircium a-
CMCALEALA p1.-e11) sf. Faptul de a c Y r - rului.
c a I i; rezultatul acestei actiun/. j CIRCI(U)MARIT sbst. Dare asupra cIrci u-
CIRCA.LI (-aim) vb. tr. 0 A lucra prost: bagati m e I o r.
bine de seams... sa an circaliti lucrul mai ran (JIP.) ¶ 0 A 0 CMCI (U MARITA re- clacruntAREasA.
mizgali, a murdari: ce-ai avut sa-mi lei batiste sit mi-o CIFICI(U)MIOARA (pl.-re), CIRCI U PIRRIOAR.A
I 0 A vorbi nerozii, a near/ (PSC.).
Mrcaleati? (EIR.-VN.) (pl.-re , cMci("ii MVTA (p1.1e) sf. dim. cIaci(u)rdA.
CIRCE4G (pl. -ege) sn. Ban. Ulcior ( 1268) CIRCNI (-coil) vb. intr. A cotcodaci, a dlrii:
[nrb. k r 6 a g]. gaintle clrliau subt ferestre (SAD.) [C i r !].
O CMCEGUT (p1.-ute) sn. Ban. dim. ctacEao. CIRCNI, CRUST (-nese) vb. tr. Si intr. 0 A nu
CIRCE1.4 vb. tr. A sglrci (din pricina c I r - scoate nisi un sunet, a nu rosti nici o vorba macar,
ceilo r. crampelor). a nu zice nici c I r c (intrebuintat mai ales negativ) :
CIRCEIE sf. 0 1t;2° Lemn care leagd thijala de m'a rugat sit nu crIcnesc o vorbd atm nimeni (D.-ZAMF.) ¶ ®
protap cind ce Injuga la car patru boi, In loc de doi A rosti vre-o vorba, a scoate vre-un murmur (lard
¶ 0 Lemn care leagd ttnjala de cotiuga plugului: negatiune): vat de sufletul lui, dacti Indrazneste st
aclipuim de col° o coast ruptd, de ici o de thijala (am). Mroneasca (VLAH.) ¶ ® # A croncanI: Able missal
CIRCIU Mr Mom,. noptli Incepe sit treats ;1 corbul atones (SIAM.) [vbg.].
CIRCEL (p1.-eel), cfRcvro sm. 0
verde rasucit In spiral& ce creste
i Firicel CIRCOFEALA sf. Trans. Ban. F
(pl.- ell, -ale)
Pretext, pricina; a umbla on eIrcofele tem), a cituta
pe tulpina unor plante (vita de pretexte, a umbla cu mofturi.
vie, mazarea, mazarichea, muta- cIRCOTA (p1.-ote) sf. C) Pricina, neintelegere,
toarea, etc.) *i cu ajutorul caruia cearta, gilceava, slada; sicana: on befall In nu mil
se acata de alte plante, de araci, bag (CAR.) ¶ ® Mold. (PAMF.) Om vecinic nemultumit
etc. ( 1261) IT ® etaczL Oas. [cIrcoti].
Veriguta la CIRCOTA,S adj. 5i sin. 0 Cel ce cants pricina,
urechi, tercel care umbla cu c i r c o t e, buclucas: oils din auzite
¶ 0 .0 Con- ca preotul satului e om si tnoelator, Devote mare (OEM.) ¶
tra ctare invo- ® Mold. Om vecinic nemultumit.
luntara si du- CIFICOTT ( -test) vb. intr. Mold. A cirti, a-5i artita
reroa5a amu5- nernultumirea [comp. big. karkotja se a
chilor, cram- clrii. a chiorail.
pd.: Ramo de CIRC-sERD.4.Ft sm. $eful jandarmeriei (la
drool' de prin Fig. e 126o. Circel. Fig. 1261. CC. Circei Ture1 : Garages pierduse doi al un tufeccin (I. -OH.)
taste Incheiettt- [tel.
rile, se ghemni sub plapoma (VLAH.); la stomac, du- CIRD (p1. °wile) sn. CD C;;), Diviziune a turm7e-idoe
rere in stomac care face pe om sa se sgIrceasca,
SA Sc lncovrige: apncIndu-1 clrcei la stomac, crezu ea
s'a apropiat ceasul mortii teAs.); adverbial : a of dat ho-
,
01, dupd virsta, sex, etc., cuprinzind piny la 7-800
de capete, ciopor : de miei, de noatini, de mioare
de mInzari ; far mini, strInai in ...rid, aburdtt 'n soare,
lera paste mine si ma framintat al ma sgIrcit dreel (COG.) (VLAH.) ¶ ® Despre alte animate: de boi, de vital,
¶ Dille animal din genul Arahnidelor, care de iepurl ; o multime de caste tatareasca a navalit In tart
traeste In genere ca parasit Infipt In pielea clinilor, rapind ~utile de vita (mu ¶ 0 Mai adesea despre pa-
oilor, boilor, etc. sugindule slngele (Ixodes ricinus) sari, stol : un de Vote; Trece-un sr, de corbi lernatici
1260) [comp. srb. k r a< vsl. khr6it i]. prin vazduh croncanitori (ALECS.) ¶ ® De-asemenea des-
CIRCIAG sbst. V R. 0 boala epidemics a oilor, pre oameni, teats, grAinada.: un de voinicl, de tete;
foarte primejdioasa, adusa nu de mult de turmele InconJurat de un de oameni care-1 hrhubau (BR.-VN.); mai da
venite din Basarabia [rut .kru6ak oaie capie"]. cite -un turas prin urn., turceati ce retail pe vale (VLAH.) I
CIRCIMA pm- ouurumA. ® 0: un de ant; de un de vreme, de cltva timp;
CfRCI9c (p1.- court), CIRCIQG (p1.-oguri) sn. Mold. de la un de vreme, de la o vreme mcoace; loc. adv.:
Bucov. $iretlic avocatesc, sicana; cIrcota, chichita: on ...Ail, CU gramada ¶ C) CO A se pane In cu cineva,
sluiba mea este tavorltoare clroiocurilor (ALECS.); Cnnoso on -ce a intra In cearta, a-si gasi beleaua cu cineva: vt-
otrcioguri of ani-013 cotcartt (ALECS.) [rut. k r u 6 6 k]. zlnd bietn1 pops ca s'a pus In cu nebunii (Cap.) [VS1.
CMCIOCAR, c/Rcion/gr. sm. Mold. Bucov. Advo- *krudd> srb. krd].
cat care umbla cu *icane, cu cIrciocur i, ctr- O CMDOC (p1. -Dace) sn. Rb C I r d mic de of (ce
cotas: }foto de Pepelea 11 otroiogar de ?mute (ALECS.). nu trece de 100 de capete).
284
www.dacoromanica.ro
 CI FM (cum) 4. vb. intr. 0 A face c I r! (vorb. a se Incovoia, a se strange (de durere, de usca.- CIR-
de ciori, de cototene, etc.): cioarele clod Imb In cirduri dune, etc.), a se sgirci: se uscase de se Meuse .0 In ',Tr,
Si aria, are sit ningli (Voe.) ¶ ® A cotcodaci, a clon- ¶ 2 G4 Cata ciobanului: u-1 de scutar
ehiChnii (ISP.) rc
cant: ei stiu !carte bine cum ad lure closes de pe onit, lard Nu-1 de ainn, nisi de stejar (ALecs..r.) ¶ 0 Cnealta pe
sa carte (FL.) ; : gable. care elite seara, dimineata n'are Impletit (manusi, ciorapi, etc.): biltrIna insira oehiu-
ou 7 ® ® A cinta fats: protopopul de-abia mai clrlia,
scotlnd cite o not& de Cocos Cu tlfral (o.-zAkw.)11 0 A vorbi
In graiul hotilor 110 F A vorbi (vorb. de Tigani) :
plisoul mai tare, cioard. ei cirle mai desghetat (ALECS.)
¶0= CHIORAT: deli -1 olrliau matele de foams.., on
Ouse nimica (MAR.) .
2. vb. tr. 0 A striga cir! unei pasari, ca s'o a-
lunge de undeva: el tot chile la Board pasdrea, ca sa-1
emit din cud (JIP.) ¶ CD F A cicali in baljocura: lumea
eta graxna'clA ascultind cum se clrlian nnul pe altnl 0.-M14.
CYRYIALA (p1. -tell) sf., MUT shst., C/RIITURA
(p1. -tort) sf. 0 Faptul de a clrii: clrIltul cioarelor
nu mai giseste astImptir (GRL.); cocostil easel a scos o cirli-
tur& tuna (GSM) ¶ 0 Huiduiala (in spec. adresata.
Tiganilor): huidnielile 81 cleiturile Insotird pe bletii Ti-
gaol, ulna. plerird din ochii lumil
(D..ZAMF.)110 Neintelegere, sfa -per 1:41

Fig. 2266. Cirlige.

da, cicaleala: oa ad on rAmtie .-Y
nisi urnia de °Wield Intro not (Isr.) A. B. Cirlige de atirnat.C. Cirlig de rufe. -D. Cirlig de
CYRJA, CUM tabacar.E. Cirlig de incheiat.F. Cirlig de tras paie.
(p1. -il) sf. 0 To- rile pe ~8 (DLVR.) ¶ 0 Unealtlt cu care argasitorul
iag, prevazut la curata pielea 1266, D) ¶ 0 / Bucat& de
capatul de sus cu lemn, lung& ca de 1 metru, ascutita la vIrf, si
o bucat& de lemn prevazuta cu un cirlig, cu care se trag afar&
transversala, pe paie dintr'o sith ( 1266, F) ¶ 0 Unealtti cu
care se sprijinesc care se incheie ghetele cu nasturi ( 1266, E)
ologii, nevoiasii, ¶ 0 # Butas de vita de vie; circel de vita: e sgIrcit
cind umbla ( ea un de vie (ALECK.) ¶ ® )00. Undita. (mare) ¶
1263): a umbla In 0 p1. )40. Unealta de pescuit alcatuita din mai
aria; Ina inta ou greu, multe undite sau cirlige legate de o sfoara.
sPrilinindu-se Intel) CIRLIG4, INCIRLIGA.
(0008.) ¶ 0 rtt CIRLIGAT 1 adj. Incovoiat ca un c I r l i g.
Toiag lung Inco- 2. sm. = RACULFT.
voiat In partea CiFtLIGATTCA sf (PAMF.) ¢ = RACIILVT [c I r-
de sus pe care-1 ligat].
poarta episcopii Fig. 1263. Fig. 1264. Fig. 1265.
( 1264, 1265) Cirji. Cirja mitro- Cirje ar-
CIRLIGEL (pl. -ele) sn.
0 dim. CIRLIG 0 pl. 11 ,.....
r \Th )' )
[vsl. kri2)1] politului hiereasca Ban. Specie de dantela (
CMJALDESC Veniamin (1845). cm.).
adj. De Clrja- (18o3). CTRLIONT sm. 0 lnel
1 i u, privitor la Clrjalii: vett lua lie -care cite o suet de par, p6.r incirligat ca "1,-7
baltage clrjaliesti (tip. chirjaliesei) pe talpe (NSGR.). un inel, bucla: tin rebel
soon CIRJALI1J sin. 0 TIlhar organizat in cete din !ratite, care nu vrea ad
(Milani) care, In a doua jumatate a secolului al stea cum trebue (CAR.) ¶ 0 so.
xvin-lea pin& pe la Inceputul veacului trecut, baga Unealt& de pescuit, de
spaima In oameni (in Turcia $i In Wile noastre) forma halaului, cu care
prin pradaciunile 5i omorurile ce facea ¶ 0 Pr. se pescueste mai mult
ext. `Mar crunt, salbatec: agteaptil, drjallule, ca an In porturi, pe Dunlire de
Iti slot pops de-acn (ALECK.) [ ee-P.IST.]. pe diguri, pontoane, bard,
CIRTINNCA s f. sr* = PLATicA [c a rj a]. etc.; se prind mai ales Fig. 1267. Cirliont.
CIRJOB adj. Strlmb, Intortochiat: veal strlmbe pesti marunti $i e o
lncrurile noroculul tcAur.i [C I r j a].
81..43 unealt& de care se folosesc mai mult oamenii sar-
OCYRJOBAT, /NC/RJOBAT adj. Glrbov, cu spatele mani, ca sa-,i fad. rost de putina hrana. ( 1267)

.
Incovoiat: Spate tare lrjobate, Buze mari. dal:di/irate m.ass.) ; [comp. CIRLIG].
Spate late, 'noIrlobate (MAR.) (c I r j a; comp. CIRJOB1. CIRLIONT.A. 2NCIRLIONTA (-tez vb. refl. $i
CIFIJOIA.T adj. Incovoiat (ea o cfrj a): doe intr. A se Increti ca un cirlion t: parul. moist
CiFtLAIOR sm. dim. climax. In nntdelemn, clrlionteazit pe grumajil 130l051 (DL)/R.) ; de
CIRLAN I. sm. CD 4;e, Mielul de la virsta de un an ce-1 mule 51-1 trdgea, de-aia Mut se 'ncIrLionta ei mai
Implinit pina la doi ani, dupa care i se da numele tare (CAR.).
de tartiu" sau Intertiu": sti la care La mioare $1 bo- CIRMONT4ST adj. 0 p. CIRLIONTA ¶ 0 Cu
lovani La .01 (ALECK. -P.) ¶ CD 7.t Cal de doi ant: un pttrul incretit, buclat: un copll ca de vre-o opt ant, bi-
legat la Weise grajdului, ninchezil (Dom.) ; iron.: ea te lain, (DLVR.) .
duel nude a dos maul lava el Tiganul.ul, se, te duci CIRLOB4T adj. Rasucit, Incovoiat In forma
departe, sa pleei, $i s& nu te mai Intorci. de clrlig, IncIrligat:
2. 0/RLANA (pl. -ane) sf. iC4 Mioara.. Tare-1 strlmbd, $1
CiRLAN./NR sm. VP, Ciobanul care pazeste, care molt& arnvirtitA (snit)
duce la pascut c Irian i i dintr'o turmk: lie -care [comp. CIRLBB $i

.
da grila ...mini el la miorari s& fedi °chit 'n patio (LUNG.). CIRJOB] .
CIRLAN.4.§ sm. dim. CIRLAN: se Meuse un sbur- CIRMA. (pl. -me)
dalnic de n'avea astImpar (ISP.) st. O Aparat al-
CIRLEB adj. Ban. 4;4 Cu coarnele frumos rasu- catuit mai ales din-
cite in spiral& (vorb. de berbeci). tr'o plat& larga de
CIRLIG (pl. -age) sn. 0 Fier sau lemn lungaret, lemn sau de fier a-
Incovoiat la unul din capete cu care se apuca ceva $ezata In partea din-
sau de care se acata, se atirna ceva (1 1266, A, B); darAt a unei luntri Fig. 1268. Orme.
". de rate, unealt& cu care se prind rufele de frIn- sau corabii, si cu a-
ghie, cind se pun la uscat ([0 1266, C); a se face ,, jutorul caruia se Indrepteaza. vasul In directiu-
285
www.dacoromanica.ro
CI R- nea voila. ( 1268 : patru oameni stau Ia roata de3la® varietate de oi albe care se ingrase foarte mult
D, (VLAH.) j 0 Balon Cu ow Pr BAWN 0 .si a caror coada se preface toata. In sau [c a r n el.
%- Guvernare, obladuire, conducere, administratie: CIRNELEAGA, ORNILEAGA (pt.-esi) st. (,)
on an el junnitate trecuse de and Mihnea Linea °Irma tarn Mold. Bucov.S ap tamina carnii, .qiptarnina mistreats,
(ODOB.) ¶ ® Nas [vsl. kram a]. virstata, impestritata sau de praguri: drnileaga cads
CIRMA.CIU stn. Cel ce sta la cirma unei a treia sAptAminA Inside de lasatul de brInzli (VOR ) 7 0 pl.
corabii si-i da directiunea voita: corabii Cu dot c1r- Munt. $i Trans. Cislegii de lama, carnavalul [lat.
IF;4 Berbec mare
mac1 se Inneacil (PANN) ¶ ® 0/ten. carnem lIgat].
care merge In capul turmei *k rama6a; CIRNI ( -nest) vb. tr. $i intr. CD Mold. Trans. A
comp blg. k Orman]. cirmi, a abate pe alts cale, a coti: clrneste caruta si o
CIRMEALA (p1.-en) sf. 0 Faptul de a c I r-
m I ¶ 0 Sovaire: vtizInd cA nn e loc de ow, ca oastea I se
Inmoaie, date dosul (ISP.).
tirade cum poate Dinh in Polana
a taia nasul .11 0 0/ten.
de la vie ¶ CD
/ A rupe¶ 0virtu'
(CRC.) A face c I r n,
din nas, a strimba din nas, a face
lastarilor
CIRMT ( -meat) j. vb. tr. CD b
A Indrepta co-
rabia, luntrea, etc. Intr'o anumita direetie: et aunt
o mutts nemultumita: sotul meu. cam cirnea din nas
(ALECS.), si abs.: pArintli cam clrnea dintru Inceput tae.).
Intr'acolo... micul situ vas (ODOB.) ¶ 0 A abate pe alts C.TRNIC adj. f. 0 l Care se razneste, care se
cale, a schimba directia, a Indrepta in altd parte: separa de celelalte din turma. si umbla tot pe de
~ carol din drum, ow capul spre dreapta. laturi.(vorb. de oi), raznatec: sit ai grila de bataln Ada,
2. vb. intr. CD A se abate, a apuca alt drum, a ca umblA cam (LUNG.) Ili 0 Trans. Sucit, cu toane; dus-
coti: itiettm soseaua gi cirmim Ia stings pe drumeacul pie - manos (PAC.) [c I r n].
tros (VLAH.) ¶ ® (I A se abate de la cele hotarite, CiRNILEAGA s. CIRNELEAGA.
a tagadui cele vise °data, a $ovai: ar ii volt s'o clr- CT.RDIT = tents. m
meascA ImpAratul spre a nu-1 da feta de sotie tisPa ; a on CYRNITURA (p1. -tort) Si. Cotitura; ®: ludo-
avea Incotro ow, a nu avea alt chip de scapare [vsl. (RET.) [C I r n i].
cata mergea repede si oblu, tare clrnituri
[kramiti > srb. krmiti, etc.]. CIRNOST sr CARNOSI.
CYRMI$ 1. sbst. Luc CTRPA (pl. -pe) sf. O Petic, bucata de pInza
unde se poate cIrm sau de stork veche. rupta, treanta, sdreanta ¶
(cam], etc.), loc de tu- 0 Bucata de pinta de stars vase, mobile, etc.
tors. (Mold. otreapa") ¶ O Olten. Mold. Tr.-Carp. fa. Bas-
2. adv. Cirmind, co- ma ce poarta pe cap satencele marl tate 70 Tr.-Carp.
tind, cind la dreapta chid Batista, basma de buzunar: swage 0,-, din buznnariu,
la st inga: a merge . ca sa-pi stearga fruntea asudata (CAT.) 743 Scutec, pe-
CIRMIZ sbst. 0 Van- Dna [vsl. krap a].
sea rosieinchisd, stacojie, C/FtPACEALA, WIRPOCEALA (pL-eit) s/. Faptul
produsa de saminta in- de a c I r p a c i; rezultatul acestei actiuni.
sectei numite cosenila; CIRPACI, emPocI ( -test) vb. tr. 0 A clrpi prost,
carmin ¶ CD !Tanta o- a pune petic peste petic la o hain& sau incalta-
riginara din America de minte veche ca sa. se dreaga: ascultind pe vechii des-
Nord, ale care! fructe, cAli cirpocind la baina vremil (EMIN.) ; is -ti bathe slabe, vecbi,
niste bobite rosii sau ne- drpocite, cum an ucenicii faurilor tem) ¶ ® ® A lucra
gre, se intrebuinteaza la Fig. 1269. Cirmiz. prost, ca un c1rpaci u.
colorarea vinurilor: nu- CIRPACITOE adj. verb. ctarAci. Care cirpa-
mita .,rume(n)ioara" (Phytolacca decandra) ceste: sells& probabil de vre-nn calughr ow de clove (CAR.).
( 1269) [tc.]. CIRP4CIU SM. 0 Cel ce drpeste, ce pune
CYFUVITZTU adj. De coloarea c 1 r nt z u 1 10, petite la o Incaltaminte veche ¶ 0 e Lucrator
rosu-Inchis, stacojiu. prost : No le dau mune de mesteri, ci le zic prosti pi dryad
CIRMOAJA (p1. -oh) sf. Mold. Maram. Coaja de (PANN) tblg. karpaO a].
pline sau de mamaliga uscata: copiii ar mince gi ei CIRPATQR sm. 0 ScIndura,
aceste drmoli (813.) [comp. vsl. krama]. de forma dreptunghiulara sau ro-
CIRMUT (-muese) vb. tr. 0 a. A Linea c I r m a tunda, prevazutil cu o coada sau
(spre a da direc(ia) unei corabii, unei plute. etc.
C) ® ($i Oc/RmuT) A conduce, a administra, a in-
I miner, pe care se rastoarna ma-
maliga ( fund tie mdmaliga , se
griji de trebile Statului sau de cele particulare, a toad+. carnea, In bucatarie ( to-
obladui, a guverna: !neon a clrmui ImparAtia Cu In- calor), sau se framinta aluatul
telePclune pi dzeptate LISP.). ( 1271) : fume a educe pe on oma-
CYRMI.JIRE, octRraulitE sf. 0 Faptut de a c I r- maligutil fierbinte de ieseau aburi din ea
m u conducere, administrare, guvernare ¶ 0 Gu- (RET.) ¶ ® Lopata de lemn late
vern ® Administratie (a unui judet . si rotunda sau dreptunghiulara
CIRMUITOR, octRanruce sm. ® Cel ce c 1 r- cu care se arunca piinea in test. Fig x272
m u est e, conduce, administreaza, guverneaza CIRPEALA (p1. -eli) s/. Fap- Cirpator.
® Guvernator ¶ ® # Administrator (de judet). tul de a cirp i; rezultatul a-
CIRN adj. 0 Cu nasul turtit, cu nasul prea cestei actiuni: cum Imi par de data nevoile pi sae-
mic sau larZi nas: ciocoiul at-o hint nasul de-o Nimes ~ rintele de pe atunci... olrpelile de azi pe mime (VLAH.).
(ALECS.) 9 Cu nasul tdiat ¶ ® Cu nasul strimb,
3 CIRPf (-peso; 1, vb. tr. A drege, a coase
CD
de uncle, pr. ext., despre alte lucruri strimbe: ceea ce e descusut an rupt; a pune un petec: tot
temp , mita ,, etc. [vsl. k ran a]. trentele ales le °Innate, le innadeste me.-ve.)7 oeA IC-
CIRNAE tar clitrau 2 . tOCTrii bine-rau: cirpeau boierii cum putean trebile tariff
CIRNAT, c/RNAT sm. X Mat de (m.-coaro;viata in jurul caruia si-au do it zi cu zi ireful (DLVR.)
pore, de bou sau de alt animal. um- ® F o minciuna, a nascoci, a potrivirepede o
plut cu came tocata $i cu aroniale minciuna (spre a se desvinovati, etc.): De toe dr-
1270 ; F: de Clad ploua cu dr- peste o minciuna care se potrivea ca nuca 'n parete (CRC.) ¶
nati. dirt vremurile de demult, cind O® F A !meta, a trage pe gotta ¶ (D F F
era helqugmare [lat. c arnaceu s]. . pe cineva, a-i o palms a-i trage o palms.
CIFINA.TiNR sm. TV Cel ce face 2, vb. ref) F A se Imbata: odd esti beat... Te-al
sau vinde c trn at i. Fig. 127o. cirpit de tot ips.-scH.) [vsl. *k rap i ti>srb.krpi til.
CIRNA.TAFtfE s/. t,31 O Pravalie, Cirnat. C/RPTT 1. adj. 0 p. CtRPI: bathe ..43 77 0
local unde se vind cirnati si alte nett:mu ¶ 0 0:viatti on eta (PANS), traiu plin tie
mezeluri preparate din came fiarth sau afumata) neeazuri, viata amarita ¶ ® F °chi clrpiti (de somn),
¶ 0 col. Tot felul de cirnati si de mezeluri din somnoros, cu ochii Impaienjeniti de somn: se sit-
carne. epte sA-1 iasA 'nainte cu ochii drpiti de somn (VLAH.).
CYRNAU adj. 0 / Gen varietate de griu 2. sbst. Faptul de a clrpi.
cu bobul mare ow aRtu x ¶0 G4 Cale olrnae, CYRPITURA (p1.-turi)sl. 0 Cirpeala ¶ 0 Lu-
286
www.dacoromanica.ro
cru cirpit, sdreanta: Agteptau sti vie niscai vechituri la extremitAtile membrelor [vsl. *k rt tics> Cy'?
ai eA is parale dupA clrpituri (PARN). srb. k rtic a, big. k rat ie a, etc.].
o CIRPOINIE sf. 0 /ten. (viac.) A = arm& O. C/FITOAGA p1. -ge sf. Trans. Petec de piele CI
CIRPOCI er e/oPAct. vecbe, rArna$ita de opincA: se aDuctt opoi sli-51 lege
CIRPULITA (p1.-te), CIRPIISOARA (pl.-re) sf. de picior nigte clrtoage de opined (PAC.).
dim. cIRPA. CIRT9C sn. Trans. Gaura de sub vatra cupto-
CIRSiI.A.C, Malik° sm. Mold. eh Paracliser, pa- rului [c ir t o g].
lAmar [eclisiarc]. OC/RTOG (p1. -cage) sn. C.) Trans. Culcus Mcut din
CIRSNIC sr CRISNIC. fin pentru cline ' O 0 /ten. Ban. Cocina porcilor
/
Ct.RSTA (pl.-te) sf Olten. Gramada de (7, 9,11
sau 13) snopi pusi unul peste altul cruci$ ; din patru
0 Ban. Vizuina, culcu$ de Tiara salbaticA cube.)
[srb. k r t o g].
cirste se formeaza o claie [big. k rastu truce "]. OCTRTA (pl. -te) sf. Bucov. Trans. Petec, cirp&
0 CIRSTAC sn. 4( = cRIsTA [big. k rastak t]. (RV.-CRG.)
CIRSTA$ (p1. -age) sn. pCjit. calsmc [srb.]. CIRTAR sm. Trans. c;;;, led on miel mai tinar
krstaA]. de *ase luni, sugar.
CIRST.E.LTA. (pl.-ate) sf. 0 /ten. I --clasTA [big. 0 CIRT/T (-inu) vb. intr. Trans. A scirtli: clad In-
krastecal. ohise uriasnl usa. bag seams cam drills (RET.).
CIRSTANEASA, ctasTmEAs(c A sf. 6 = Cr§11 interj. cu care se alungA pasarile sau in-
BAREA-BOIVR1TLIII1, VENINARITA. sectele sburatoare, his I : cobori into, tit ti-am adus PaPA...
C/RSTILT, Mold. CRISTUIU, Bucov: CIRSTVL, CRI- clsgs! (ALECS.)
O Cr2 adj. Mold. Ciunt: !tad de un dent (ay.-enc.).
CTITA (pl. -its) sf.
4 Musculita, a card
larva, un viermusor,
cu capul negru, de
//:,/,; II coloare alb&-gAlbuie, se
begs gaseste In brinza; a-
Fig. 1273. ceasta larva e numita Fig. eses Ci§ita.
Fig. 1272. Firma, Cirsteiu-de-balt2. $i carete", codat"
sau strepede" (Piophila easel) ( 1275).
SnL, Ban. Trans. cinsnr.,, cRlgavi, BRAKED, CRISTEL, CISII (-situ, -sliesc) vb. Ii. A striga c I $! A alunga
CRASTVT, crtisTvr sin. le 0 Pasare din ordinul pi- pasarile cu strieatul de cis!: ma cIsAesti am. ca pe
cioroangelor, cu ciocul scurt, care traeste prin ier- lastuni ( ALECS.).
burile Inane unde -$i face cuibul (Crex pratensis) CI LA (pl. -le) sf. 47 p t Loc pentru iernatul
( 1272): cirsteil si greierli tacuserti la ceasul acela de vitelor ¶ 0, Mold. I ocul de la camp unde se stringe
taina (DLVR.) ; numai un cristeiu n'avea somn Intro fineata laptele de la vaci $i unde se prepara brinza $i untul
(5.-ALD.)11 o - DE- BALTA, pasare baltareata., de ma- [tc. It y 1].
rimea unui sitar, cu ciocul mai lung deelt capul, cu t CIL.A.R sm. Mold. G4 Cel ce prepare brinza la o
coada $i aripile scurte, care se hrane*te cu insecte cI$ A.
*i moluste (Rallus aquaticus) (w 1273) [vsl. C/SLARTE sf. 414 = MLA 0.
krast611]. CI§LEGI sf. pt. k Perioada de timp In care
CIRSTINEAS(C)A Der CIRSTANEASA. nu se poste$te. Se deosebesc patru perioade de
CYRSTNIC citIsNrc. acestea peste an: 1° be cractimutui sau le de lama,
CIRSTOV sbst. grh Ziva-Crucii, Inaltarea dulcet', Craciunului, timpul de in Craciun pinA. la
Sfintei-Cruci, sarbatoare care cade In ziva d e 14 Postul mare, carnaval; 2° is Pastilor, tine 8 saptA-
Septembre, numit $i sau Cristovul villor. pentru mini, dela Duminica Pastilor p Ina la Duminica tutu -
ca din aceastA zi se Incepe culesul viilor [vsl. For Sfintilor; 3° ale ampietrutut, de la 29 lunie pina la
k ristovil dini]. 1 August; 4° ale au toamnd, de la 15 August pina la
t CIRCA (clrsc) scyMNI.
OCTR$ I E sf. Ban. Trans. .41-. StInca, colt de
15 Noemvrie; I
sg. CI$LVOIU: In total cislegiului
(CAR.) [lat. caseum ligat].
piatra [srb. k r A]. CISLIG (pi.-isuri) sn. Mold. Bucov. = cism.
0 CIRSMA... = (u)MA... OCILIG4 vb. tr. Mold. Bucov. cisma: sa
OC/EtTEL Fr- CMSTVIU. (mutt de munca, poste al mdcar ceva-ceva (FLOR.).
0 CIRTiNe sm. Ban. 3 = sAnelm. CIWI.IG (pl.-tout) sn. Bani clstigati (prin
CIRTEALA(p1.-eti) sf. p Faptul de a c Y r ti 11 munca, la joc, etc.); folos, profit: oft aduce
0 Rezultatul acestei actiuni: nu se ivi nici o A. din asia, se Imparte la toil tovartisil (LEG.-CAR.); : mai
partea nimAnui (ISP.) bine cu un vrednic la pagubd decIt cu un nevoias la ~; unde
CtRTI ( -teso) 1. vb. intr. A-$i arras nemultu- e e si pagubd; nu se siege ~ul din pagubS. fcistigal.
mirea prin vorbe, prin soapte. prin mormAeli; a C/*TIGE.I. (efetig) 1. vb. tr.() A dobindi bani. a
face vorba pentru un lucru de nimic: soacra nu trebue agonisi (prin munca, prin negot sau alte mijloace)
sti fie cu gura mare si sa tot clrteascd de toate tole (enc.). avere sau alte foloase: la loterie, In oarti; ne-
Z. vb. tr. A critica, a Impunge cu vorba, a do- gustorul fricos nici nu cfstigA, nici un pigubeste; war a de
jeni, a mustra: an Inceput sd -I cam cIrteascA pentru dau- clstigat, dar greu de pAstrat ¶ 0 A birui, a Invinge:
nele ce 1-au tdcut (se.). o bAtalie, un proces ¶ 0 A trage folos, a folosi:
CIRTIT9R, -TOARE adj. verb. dm si sm. f. vAzu cft de la plhis nu clstigii nimio ((SP.) ; cInd dot se ceartA
Care cIrteste: unchiul lor... vecinic si rAutliclos (VLAH.). al troika. cistigA ¶ O A cApAta (ceva neplacut), a se
CIRTITA (pl. -ite) sf. 7.k Animal mamifer in- alege cu: ceea ce a cIstigat In muntii Telegli a lost on junghin
sectivor, cu ochi foarte mici ce abia se vad, care bun p.-cH.) ¶ ® A dobIndi a cApAta: experienta: la
traeste sub pamInt. mai ales prin locurile cultivate, Intoarcere, clstigase afectiunea regelui n.-cii.) ¶ ® e A
saps niste galerii a- trage In partea sa: 1-a clgtigat pe to prin purtarea sa 1
runcind pamintul de- PK/ hi
® t Trans.A eumpara, a-si procura: cistista de un taler,
asupra sub forma de 114
mai !kink mai brit)* mat tante ecru (RET.) ¶l 0 Trans. A
gramezi numite must] t griji, a Ingriji; a deretica.
roaie : e numit si so- 2. vb. intr.Trans. A Ingriji, a purta de grija: or
bol" ( Talpa europaea) mai Asti frail de tine sti nu piel de foams
( t
1274) ¶ ® (p Un
fel de noduri ce se fat
31.1
de grija [lat. ca s t ig a r e].
(FR.-CDR.)
3. vb. refl.Trans. A se Ingriji, a avea grija, a purta
Fig. 1274. Chap.. t CYTIGA, cAtmaA sf. GrijA [c I$ tig a].
sub piele, pe care le ca-
pata acela care risipeste multe musuroaie de cirtitil CITIGATOR, -TOARE adj. $i stn. f. Care
¶ O h Boala a tailor, numita $llintific Partin" c t i g a (la joc, la loterie, etc.).
sau morva cutanata ", caracterizata prin buboaie CISTIU (p/.-tturi) sn. to" Rata, termen de plat&
ulceroase mai ales la coapse sau prin umflaturi pentru arenda unei mo$ii, sau pentru chiria unei
287
www.dacoromanica.ro
CIT - case: se duce In ores, sd ylitteasca boierului
[retacut din pi. c 1$ t i, sg. *c Is t < tc.k y s t].
1 (CAR.) mic, o cantitate sau o parte mica (dintr'un numar
sau dintr'o cantitate mai mare): oltva limp; oltiva
c LA CIT 1. adj. $i pron. inter. (1 mut- m. oameni; eltiva bani; Move dinire ele.
p tate? ccei
f. cite, gen.-dal; pl. ne. I. cltori C) Ce cantitate it 2. adv. Putin: deschise ochii marl, sperieti, ii tinu
marime 7 ce numar? vin a Mut P ai stat acolo P pironiti asupra amicului sau (VLAH.) [C I t v a].
de ~a or! 1-ai eerie I, cat! an plecat P ¶ C) Ce pret? CITVA§I adv. efTvid.
ai plant cartels P en o vinzi P ¶ 0 .3 p1 (mai) e, CIT t interj. Strigat cu care se alunga pisica: ~,
e pi mai mite, (ales) toate, ce de multe altele de mita, de -Sic!! mow.).
felul acesta, de tot telul: nu-ti mai spui ~is si mai CITA (7)/.-te) sf. = BIBILICA.
e am patimit (CAR.); I-am tamaduit de a alea toate CfTII (111u, -ttesc) vb. tr. A alunga pisica: coana
(o-rAMF.); II spune... si mune pi o face pe femeie sA Masa eltteste mita dintr'o odate Intealta (On.) [C I t !].
se alunece en mintea (coo.). t CYZLAR, CMLAR-AGA SM. Mai marele peste eu-
2. adj. $i pron. rel. (D Intrebuintat In corela- nucii haremului: clzlariul din harem (ALECS..P.) ; ctalar-
tiune Cu tau: e
sate a umblat, atitea meste.guguri a 'nva-
tat (PANS) ; de e on ardta cite -o limbil, de atItea ori Cates
age, care este pests toald casa Imparateasea pi pre fete mai
marl (LET.) [tr.].
at cite -o pernit de sub Veen (ISP.) PO, ATIT 1 C) In co- 0 CLABAT shst. Ban. Trans. .G. Caciulh: toi me -p.m
relatiune Cll tot: pe mine dti did an latrat, toll au tur- din cap imps.) [vrus. pl. k 1 u buci srb. k 1 o bu k,
bat (PANN) ow- TOT ¶ 0 Cu corelatiunea ornisa : 11 etc.].
ounostean din awe le spusesem (VLAH.) ; numai Dumnezeu CLABVC sm. (7) Spuma facuta de apa ameste-
stie a am Indurat (a MINA). cata cu sapun pi rufele le spell, ea face a., ea spa de girl&
3. adv. In corelatiune cu attt:
I dal, ante lei; (DLVR.) ¶ 0 Spuma pe care o face apa cind se lo-
0 : ti-e patura. atit to 'ntinde (e.r. ATIT) ¶ C) CU co- veste de bolovani: apa se cutunda... 51 urla Mind pi,
relatiunea ornisa: sit nu des Dumnezeu omului poate (VLAH.) ¶ 0 Spumk ce se face la
batindu-se de stInci
rdbda; ereetea Intr'o luny ss, anti Intr'un an (EMIN.1 ; e col(urile gurii (la oameni si la vite : sac/good din
lumea, niciodata; ai bate In palms, ai clipi din ochi, dinti salbatic, IAclnd i la gura (ALECS.) ¶ CD pl. (k) Ro-
ai savant In amnar, intro clipa; . par In cap, foarte tocoale mid de fum: se vita satele yierdute sub clit-
multi: ilia negru subt unghie, nimic, de loc ¶ ® de ¶ 0 4 MAMCRNIC ¶ ® p/.
urmat de 'an adj. sau adv. : nu-ti yeti Inchipui de
mult am suferit ; prepozi(ia se poate pune $i in urrna
Trans. /
bucii albi de bum
pleava (FR.-CDR.)
(ALECS.)
Rhma$itele duple vinturatul grlului,
[srb. klobuk].
ve)bului: de-ai p11 a. am siderit de mult T QI Urmat de CLABUCf (-men) vb. intr. (D A faceclabuci,
prep. de sou (le un comparativ, subinjelegindu-se, a spumega: Dar nisi clocotul ]or sprig, clabueind, f ier-
se poate: sd-1 fad a. de mare, cit se poate de mare; bind In spume (ALECS.) ; ale card undo repeal vtile clabucite
mai bine, etc. ¶ ® Ent-
ad vie a. de multi, ao de curl/id; de pietre (vLAH.) ¶ 0 (E A forma rotocoale de fum:
fatie, arata admirarea, uimirca, etc.: e de frn- fumuri groase, negre, clabucese din cosurile fabricilor (VLAH.).
moasit I a., de mad g1 minunate shit lucrurlie tale. Doamne I T *CLAC (pl.-acurt). Palarie ci-
pentru mine, .0 despre mine, In ce ma priveste pe lindrica care se poate turti $i purta
mine ¶ ®Yn legatura cu o prepozitie: bum., pe ~, sub brat ( 1276) [fr. c laqu e].
dupil am aflat; pe
pe .0 (Ain ¶ ® Cu a.... on CLACA' (p1. -del) sf. 0 Zile de
am... pe a.... ye alit... PP' ATIT ir 0 Indata ce: ieseau munca gratuite ce era dator tara-
Is digit dull cu grdmada. asimteau pe-un trecator (1. -OH.); nul sau serbul sa faca pentru sta-
Trans. cu acela$i inteles ce: muierea, ce -I sari, pinul pe mo$ia caruia $edea,
II es! 'nainte suduindu-I (RET.) ¶ ® $i ® Inclt 1 pentru Domn sau pentru manas-
Numai indata ce; numai declt 1 @ whist tiri ( Mo /d.,,boieresc ", Trans. ro- Fig. 1276. Cbac.
de ; Trans. de
;
putintel, prea putin, cit de
putin: doer s'a Inaba citusi de si n'a mai °Mutant
atlta din masele (CRG.) ; cu (*Waif slung! batiir °data
both" : cldeagul, bez claca de 12 zile, sit
are stapinului mosiei Inca o zi primavara sau toamna,
sd -I dea pi un car de bonnie la Crib:dun (LEG.-CAR.) ¶ ® .Munch
foamea a. de aw (RET.) ¶ 0 Nici nici ca , de loc fara plata ce fac shtenii In zilele de sarbatori mici
11 4 - De ce, Mae ow- ACT 1 © ...cobs, de colo proprietarului mosiei sau unuia de-ai lor, ca sti-i
pp- CQLO; Pt' CQLEA ¶ (@) De-a'n-eltelea, de cold piny vie in ajutor: Intr'una din zile... scoate vornicul din sat
cold, fiirh astimpar; din rasputeri: umbla d'a'n- pe oameni la o a. de dreg drumul (CRO.) ; pi siltenii... ousel%
eltelea... sa-pi nape fratele de la o age Brea pedeepsit mina en totii... sit -1 des cite vr'un ajutor, sit-i tacit cite vr'o
(MP.) 1 © In compuneri: CITVA, DEC/T, /MIT, (ISP) ; Luc= de , munch zadarnica, fara folds, lu-
(per aceste cuvinte). cru facut lard tragere de inima, rau Mout; vorbe (sau
4. sn. pl.-tart) + Rezultatul unei Impartiri vorba de ,vorbe lard rost, desarte [srb. t 1 a k a].
[lat. qu an tu s, -a, -u m]. *CLACAa sf. Oameni platiti ca sa aplaude in-
CITA adv. Ban. Putintel [c I t]. tr'un teatru [fr. cl a q u e].
CITE adv. 0 Arata o distributiune: an lust Noe CLACA§ sm. 0 # Taran asezat pe o movie bole-
In corabie de toate dobitoacble... de cele curate a., sad° pa- reasca, domneasca sau manastireasca care platea
rechi, pi de cele necurate doud parechi (LET.); pi apa proprietarului In munch ( c la c chiria pa-
unui pP unul dna- i tale ease calla° (ISP.(; Una nna sau mIntului pe care locuia $i din care se hranea:
Una u.na; dot a. doi sau sss do! dot; putln~ putin; dator este °Jamul ad luereze stapInului mosiei 12 zile pe an
a luat fiecare ceva ¶ ® Toti, toate: an plecat trei . (LEG. CAR.) ¶ ® Taran care lucreaza la o clack (in
zile de sarbatoare): toll clacasii shit Imbracati In haine
sau cltesi trei; se auzia motanul mieunind din septa ca-
petele (Dam.) ; cited trele zeitele cerura... as le WA judecatit de sarbittoare (FR.CDR.).
dreaptd (ISP.) [lat. c a t a, influentat de c I t e, p1. CLACA§ESC adj. De clhca$(i): la noi e sat.,
f. din c I tl. (GR-N.)
CTTELEA adj. $i pron. inter. (m. al f. a CLACAMA. (p1. -its) sf. Femeie care lucreaza
cItea . Intrebuintat spre a intreba ce numar de or- la o clack: clacasitele Incepuril a se care ye acasit (EL-ALD.)
dine, ce sir, ce rang ocupa cineva sau ceva: al [C ea $].
1 b.
esti in °lea P pentru a cited °lira to rog ei nu ma CLACUI ( -uesc) vb. intr. 0 A face c la c a., a
Int:rerun'? [c I t]. munci de clack: ei ciAouiau, sated plateau proprietarnlui in
CITEOLIATA adv. Uneori, din cind In cind mined chide piimIntului ((.-01-1.) ¶® A lua parte la o 2122a.
[cite + ()data]. CLACT..704RA (pl.-re) sf. dim. CLACA: &ma ce
CITE I pr CITE O. se nantue ellionmara asta (cm.).
CfTINGAN adv. Trans. Incet(inel) [comp. CLADA (r/.-de) sf. GrArnada, morman: si-o
CATINEL.] (ALECS.) [srb. k 1 a d a].
Utica youth. de Ieniceri zictnd
CITLTI adv. Intrebuintat numai In loc.: de CLADARIE sf. 0 Grhmada mare de lucruri
on, de Rutin, de too, cit de putin: ce lobos cd citeso asezate unele peste altele, morman: Inaintea docu-
ori-ce carte... dacd nu stiu a insemna micar de eft rilor asteapta eland' de scInduri coborIte din muntl Poo.) ¶
(cm ) ; copiii se supuserd fait a eirti a. de putin (ISP.) [c I t]. 0 Grtunada, multime: sit vezi cladaria de trandafiri
CITVA I.. adj. $i pron. nehot. (I. days; pl. M. cart se rumenesc (DLVR.) [01 a d a].
eltiva, f. °neva; gen. -tat. pl. m. f. °nerve). Un numar CLAD! (-Aden) vb tr. O d6 A ridica, a zidi, a

288
www.dacoromanica.ro
construi 0 GAS ; e:
sermana, ea-si Medea visuri atIt de chiderea falcilor: si cum deschttlee aura, gura cleat! CLA-
framoase I (VLAH.) ¶ ® A aseza in gramezi, a ridica. a mat pe baled (DLVR.).
face gramezi, clai, etc. (vorb. de lemne, de fin, de CLANTA, 0 /ten. Ban. °MANTA (pl. -te) sf. ® Fie- CLA
griu, etc.): Unit brazdele restoarna, In capiti altii le-adunit, rul sau limba de tier de la broasca usii pe care se
Le °Mew apoi In stoguri, si on stub le Inoununit (sLEss.)[vsl. apasa pentru a putea deschide uia ( 1279): tra-
k lad 11]. end usa &Wet, o Inchise cu ciente (0000.) ¶ ® F
CLADTRE sf. O Faptul de a cladi '11 0 Ea) iron. Gura: a el cam razz de it,
Casa ce se cladeste sau ce s'a cladit; (1): saidiri de da 'noolo e Mat bun (5.aL)).) lung.
visurl nalte (ALECS.) ¶ ® Cladarie: alum stin a da Martha kalantyn.].
despicaturilor de lemne forme arhItectonlce CLANTA 1 CL.ANTA I in-
OCLADT sn. 0/ten. (vpm.) r
Claie de fin terj. Imita sgomotul unuia oft-
[clad / ruia nu-i mai tace gura: toate
CLAI (-lase) vb. tr. A aseza in clai. a face clai. sine ciente! ciente! din glue (PANN)
CLAIE (pl. cal) sf. C) f Gilman. mare de fin [comp. CLANTA ®]. Fig. 1279. Clanja.
de forma conics sau in forma de colibh, alcatuita CLANTA(N)I (-anew, -aeso),
din mai multe capite (11] 1277) ¶ pers. a 3-a:
0 / Gramada mare de griu se-
cerat alcatuitit dintr'un numar
-ii(n)este, -Ane,-de)
1. vb. tr. A face sgomot batind intr'un fier: puneam
mina pe pusat si-i clanteneam otelele (GN.).
de 15-25 de snopi, la claile coni- 2. vb. intr. ® A face sgomot cu clanta u$ii:
ce, sau de 26-36 de snopi, la cele Nanina... Mufti 01 stria ma! tare: deschideti! (D.- ZAMF.) ¶

'
in forma de coliba; o jumatate L.
b ® A face sgomot cu in object de fier sau Wind
de " sau picior se numeste o 9,yeA r,11, inteun fier: se Imprejure on ea case clantanind din cleste
gramada de 13-17 snopi de grill if ibC;(' (MAR.} ¶ ® A demi dintii unii tie altii, din amIndoua
asezati in forma de truce; din /if ; tr falcile (de frig, de frica, etc.): nn vorbea, ci blIbtle, de
clai se alciltuesc apoi stoguri, $irev t
.1101( tare ce-i clentanean maselele In aura me.) ; stratea pare'
sau girezi: parte din bucate arena
o sburlindu-i-se pe cap $1 dintil sal eltintitind (NEGR.) ; ®:
secerate, legate In snout si movilite In Fig. 1277. Claie. gltnl sipulul lemon 311. clenteneasca tare pe buzele pabarului
alai (DLVR.) ; ®: Meuse 81 o jumittate de (CAR.) a 0 ® A-i toca gura, a nu mai tacea din
de with (se.) ¶ ® CO Gramada, droaie: ermaritt gura, a flecari [comp. rut. k l anc a t 1].
de o m de beiet1 si late ce se tin grape de no! (ALECS.) '11 CLANTA (N )1T sbst., cLANTA(N)rrokA (p1.-turi)
® loc. adv. F: paste gramada, ingramaditi until sf. Faptul de a clan t a(n i; rezultatul acestei
peste altul: vedem In pound cltiva cement m peste gramada actiuni: ft simteam clantitnitul guth (DLVR.).
®: $1 laudele curgeau A. peste gramada (DLVR.) [Si. *CLANTALARIE sf. ® = CANCELABLE: sfatui-
k lad n j a]. toril... sed In Bucuresti $1 au clantelfiria for tie-care ISP.).
CLAITA (pl.-te) sf. / dim. 0141E. CLANTAU sm. F Acela caruia nu-i
CLAMIDA = ruAmIDA. mai tace gura flecarind Intr'una, ilecar:
0 ci4mPA (pl.-se) sf. Mold. c) Clanta usii: se aline use amutit aura tnturor clentatior (JIP.) A
cu mina pe (armee mit de Ia [clan t].
said (on.) II 0 Limba de
I!
CLAP inlerj ---VLAPa : dace. roadem de
her care cade pe clem- ratline, ! ode caramida of ne ucide (CRO.). it
pu$, In Incuietoarea pri-
mitive a unei u$i (21
CLAPA (pl. -pe) sf. ®j Capacel de
metal care, ridicindu-se sau lasindu-se
fit
1278) [ germ .] In jos, deschide sau astupa gaurile
0 CLAMPANJ (-Mese), Fig. 1278. C. Clamna unui instrument de suflat (ilaut, clari- ic
CLAMPAI (-tem) 1. vb. tr. net, etc. ( 1280) ¶ O Capacel care se
® Mold. Bucov. A inchide trintind cu putere: °Ind ridica la o pomp& sau tulumba spre a
clempaneam ceaslovul, cite awe donitzeci de sullete prat:IA(10am lase sti curga apa, si care se inchide
deodata (cao.) ¶ 13 (' A scoate sunete discordante: spre a opri apa de a se intoarce la
bittrin si bilmesit cum era, de-abia clempanea vre-o trel locul de uncle a ielit ()J 128f) ¶ ®
note (azaw.). Capac de cosciug, pleoapa ¶ @ Capac
2. vb. intr. ® A face sgomot cu clamp a; a de donita ¶ O # Fie-care din dintii de
face sgomot batind Intfun Fier: s'auzea Wenn] Stan Fier la cilindrul unei masini tipografice, Fig. 1280.
clampenind !rite° come stricata tom.) 1 Or A clantani care apnea coalele ¶ ®s Bucath. de C. Clape.
(vorb. de dinti) ¶ ® ®: din gure, a-i toca gura, tesatura (pinza, postav, etc.)
a fleeari: de geaba mai clampanesc en din aura (ces.) ¶ care acopere deschizatura glu-
0 Despre glasul berzei: barza clampeneste SD.) 1
® A face sgomot cu talpa sau cu tocurile in alt
gii, buzunarului, etc. ¶ 0 el
Fie-care din bucatelele de aba-
rnintei: pleat spre use, clempanind din papuci (GN.) ; pe- nos, de filde$, etc. care se acing
lmet! de lemn se title $1 clampitesc la Ito-care pas (am(N.).
CLAMPANIT sbst. Mold. Bucov. Faptul de a
clamp an i; rezultatul acestei actiuni: surest cto-
citnealit 81 in de fierari (cm.).
CLAN (p1.-annri) sn. ® Trib sau familie ( in Sco-
tia si Irlanda) cu un $ef ereditar ¶ C) Coterie [fr.].
*CLANARET (pt. ate) sn. C) J = CLAR=TA:
se °mese tntr'o cline Matai si clanaretele (CAR.) .
CLANCAT (-ease) vb. intr. A zingani [onom.].
CLANCAIT sbst. Faptul de a clan c a i; zin-
ganit. Fig. 1281. Claps Fig. 1282.
CLANCAT (pl.-te) sn. Balanganit, sunet de de pompa. Clape.
clopotei: clanatte de clopotei (ODOR.) [c lane A i]. cu degetele, cind vrea cine%8 sa cinte la plan, la o
"CLANDESTTN adj. Secret si impotriva le- orga, etc., taste ([j] 1282) : degetele el moi, delicate,
gilor: adunare 14; In mod , pe subt ascuns, pe fu- albe ca si Mantle pe care 'unman (VLAH.) ¶ (1) CU rqt
ri$ [fr.]. clenca ®: a trage claim, a in$ela [comp. germ.
OCLANT (pl. -ete) sn. Ban. Trans. (MB.) WENS.) j
CLARINET. Klappe]. vb. intr. A tips ca
CLANGA ! CLANGA interj. care imitA sune- CLAPA(N)T (-dem, -Anesc
tul clopoteilor [onom.]. berzele (HAse.).
CLANGA.T...=cLANcAT... 0 CLAPAVG, d OAPLAVG adj. Mold. Cu urechile
CLANT1 sbst. iron. GurA, plisc, clont: to potteso atlrnind, lAsate In jos (despre oameni si animate :
se. -ti mai tit ul (ALECS.) crut. k Ian c i ,colt] de hip").
It lap o u h y I].
area nista urechi clapeuge (CRG ) [rut.
CLANT 12 inter). mit& sgomotul produs de in- CLAP C ! inter). 'mit& sgomotul unui capae.
I.A Candrea. Dicjionar enciclopedic ilustrat. 289 19

www.dacoromanica.ro
CLA- care se trinteste, sau unui lucru care cade Cu pu-
cA tere astupind o deschizatura: date platra la loo 01
claim! acoperi vitganna din non (ISP.).
CLAPCA Si. Giusti, capcana: ea nu date in clapca
in care o !manna spurcatul (ISP.) [bg. srb. k 1 op k a
+clap I.
0 CLAPIE sf. 0 /ten. Ban. Droaie, multime: are o
de copii.
CLAPON sm. 3 Cocos castrat spre a se putea
Ing,rasa mai mult: en cirduri Intregi de slate, de curet 51
de ,1 (0.-ZAMF.) [poi. k a p 1 o n].
CLAPONA sm. dim. CLAPQN.
CLAPONT (-nese) vb. tr. A. castra un cocos
[clapon].
CLAPVNIC = caAPV$Nic.
*CLAFt 1. adj. 0 Luminos, bine luminat ¶
® Curat, 'Impede: Ca oristalul ¶ ® Deslusit, cu-
rat (vorb. de sunet): o voce Mara ¶ 0 Lilmurrt, des-
price usor de priceput: o definitinne A $ ® Care
hsjit,
pricepe cu usurinta: un spirit Ill 0
NE CLt1R.
a. adv. Limpede, curat, lamurit, des-
lusit [lat.].
"CLARANET (pl. -ete) sn. ® J =
CLARINETA: Matte... et e en toba mare...
et sbierete 51 chiote (CAR.).
CLARIFICA (-tio) vb. tr. A limpezi,
a larnuri [lat.].
"CLARIFICATIVNE, 0LABIFIc4TIE
sf. Limpezire, lamurire [lat.].
CLARINETA. (pl.-te) sf. .1 Instru-
ment de muzica, un fel de fluier cu
clape (] 12831: musics porneete o'o isbuo-
nire de timbale gi de clarinete (vt.A8.) [fr.].
CLARINETIST sm. Cel ce cants 1
din clarinets: se'ntoreea Toiba on feotorul
situ (ORIG.) [fr.].
CLARITATE sf. 0 Lumina. ¶ ®
Limpezime ¶ ® Transparent II ©
NECLARITATE [18t.].
* CLAR- OBSCUR 0 42 Chip spe- Fig. 1283.
cial de a distribui lumina, si iimbrele Clarinets.
intr'un tablou ¶ ® Amestec de lumina si de
umbra: dunga dealulut...se Inneca Incetul on Incetul In
olanil-obscur al amnrgului (D.- ZAMF.) [fr. c la I r -
obscur].
*CLAS sbst. Mold. * Clas& (vorb. de scoal.1).
"CLASH ( -sea) vb. tr. (D A Imparti in clase ¶ ®
A aseza dupla clase, Intr'o anumita ordine, a
rindui.
*CLASH (p1.-se) sf 0 Rang social, treapta:
class de jos; olasele care
au lost oprimate slut
totdeanna dispuse a se
made apitsate (1.-G11.)
0 74, Mare divi-
ziune In istoria na-
turalft alcatuita din
mai multe ordine:
clasa mamlferelor, clasa
plisArilor ¶ O Ordin,
rang, grad stabilit
dupe valoare, dup4
merit: Inspector de
clasa a doua ¶ 0 Sub- Fig. 124. ClasA.
Impartire a elevilor unei scoli: un elev din class a treia
¶ 0 Sala In care lnvata fie-care sublmpartire de
scolari ( 1284): a intro In , ¶ 0 )4 Contingent
¶ 0 Numarul de tangente ce se pot duce din-
tr'un punct oare-care in o curb& [fr. Glass e].
*CLASA.MENT (p1. -te) sn. 0 Faptul de a clasa;
clasare ¶ ® Starea lucrului clasat [fr.].
`CLASIC 1. ndj. ® Destinat a fi Intrebuintat
In $coalit ¶ ® Care se distinge prin calitati deo-
sebite si poate servi ca model: autor operit
Anglia e terra clasicit a libertatif ¶ C)Limbi clasfae, limbile
greacti $i latina ¶ 0 6. Care tine de antichitatea
greats sau romana ¶ 0 s. Conform cu regulele
de compozitie literary stabilite de scrlitorii antic!
sau de autorii veaculul al xvii.lea, In opozitie cu
romantic.
;. sm. Un autor °Iasi° [fr. classiqu e].
www.dacoromanica.ro
*CLASICISM sbst. AP' Sistemul partizanilor ex-
cluzivi ai literaturilor greadt si roman& sau ai li-
teraturii franceze din veacul al xvit-lea, in opo-
zitie cu romantismul [tr.].
*CLASICITATE sf. = eLAsielsm [germ.].
*CLASIFIC.E.I. (-he) vb. tr. A face o clasificatiune
[fr.].
CLASIFICATOR adj. si sm. Care clasifica,
care face clasificatiuni [fr.].
CLASIFICATIVNE, *CLAsiFietalE sf. C) Fap-
tul de a clasa, clasare ¶ ® Impartire, a5ezare in
clase deosebite [fr.].
CLATARI (-trace) vb. tr. A clati (de mai
multe ori): alums plosca bine si-olu umplea-o en spit
proaspatit (can.).
CLATI ( -teso) 1. vb. tr. 0 t A urni, a clinti,
a misca din loc ¶ ® A sdruncina, a zgudui ¶ 0
Trans. A scutura, a mica usor: mimut virtu) 41
elates° (ALECS.) ¶ 0 A curati spallnd cu ape 5i fre-
cind (vorb. de vase) ; a -si gara, a o spala cu In-
ghitituri de apa: ad clAteeti gins de trel ori pe at on
vitriol clocotit (ALECS.) ¶ 0 A spala rufele de sapun,
a le limpezi In cea din urma apa.
vb. intr. Trans. A scutura, a clatina, a misca
1.!..
usor: bAtrIna a teen clattnind din cap (NEOR.); liral to
tot elittesti din coed& (RET.).
a. vb. refl. 0 A se urni, a se clinti, a se mica
din loc: un fir de pAr nu se va do din capul InitItimif
Tale NEGR.) ¶ 0 A se misca usor, a se clatina:
mi se clitteete o mitsea ¶ ® A se sgudui, a ce sdrun-
Gina, a se cutremura: incAperea se dr din temelie
(DLVR.) [vsl. klatiti].
CLATIN4 (chitin), CLETINA (-in), CLEI'ENA (-en)
I. vb. tr. 0 A misca Intr'o parte $i Intr'alta, a
legana: vintul clatinA lin ramurile bittrinilor arbor!
(ORIG.) ¶ 0 A misca usor.
B. vb. intr. si refl. (-) A se misca Intr'o parte
$i Intr'alta: mt se olatinft o mdsea; sligeata... se pierde
in desisul ierbli care se olatinA din yid (CAR.) ¶ 0 A
(Se) misca usor: to vad simbind ai oldtindnd din cap
(1.-GH.) ¶ ® A se sgudui, a se cutremura: pAmintul
prinde as se olatine... pared s'ar fi rasturnat stinolle...
de la obi/stile Trotugului (ON.) ¶ ® A se urni, a se
clinti, a se mica din loc: Wei tin fir de par sit nn
se olatine de pe capul locuitorilor (tsp.) ¶ ® %a A sta
ram In afaceri, a fi pe tale sa dea faliment: a allot
negnstorimea cil se clatinA rAn Kir fannies (CAR.) [C la t i].
CLATINATcRA, cLETINATvRA (p/.-tart) sj.
Faptul de a (se) clat in a: rezultatul acestei seta-
uni: deodatA se simte in Bala o oletindturd Puternicit (CAR.).
CLATIT 1. adj. p. cLATI.
a sbst. Faptul de a data.
CLATTT.A. (pl.-to) sf. X Un fel de prajitura
facuta dintr'o foaie de aluat (de Minh., lapte,
zahar $i out") prajita In untura 5i umpluta cu
dulceatli, magiun, etc. [eta t i].
CLATAU (p1.-tae) sn. 474 0 parte de oi dintr'un
ciopor: (hot!!) rim cite -un intros (de 01), tree gra-
alba et ia-i de uncle nn-s (LUNG.).
*CLAUSTRAL adj. ei3 De manastire, manas-
aC[fr.].
tiresG: viat4
L 4 U-
ZA (p1. -se)
sf. it Con
ditie parta-
MAl%)luvl tai
cu tar& intro- Fig. 1285. Claviaturd.
dusk Intr'un contract,
Intr'un tratat, etc.:
n'o 21 onnosout insemna-
tatea clanzeloracelnt tra-
tat (1.-011.) [fr.clause).
*C LAVIAT URA
a; (pl.-turi) s f. Sirul de
clape launpian sau la o
j
orgh.01285)[germ.].
CLAITTCULA (p1.
-41 sf. 6Zi Fie-care
din cele doua oase
fungi Indoite In for- Fig. 1286. C. C. Clavicuie.
ma de S, care leag/lTumerii de partea superioara
a pieptului (QC] 1286) [fr.].
290
 CLAVI.Ft (p1.-ire, -Irari) sit. Plan (0): anzi prin c i u r i, spinos, epos ¶ 0 Noduros: daea part) e CLA-
semi noptil tremurtnd notele dnlei ale nnui (emu ) [germ. eleneieros (on noduri), strhub ei urn, urn It va It $1
Klavier]. barbatill (MAR.). CLE
-CLAVIRA$ tpl.-ase sn. j dim. CLAIM: uneori O CLENGUROS adj. Trans. Cu
U1 linga pat (BR.-VN.).
cerea sit -1 admit crengi multe, ramuros: Tn sett, brads,
CLAX9N (p/.-oane) sn. 9Y, Tromp& automata A. Si la trap esti nodttros (RC-DRS.). C
la automobile fr.]. O CLENGUTA (p1.-te) sf. Trans.
0 CLEAMPA (p1. eiempe) sf. Mold. = cLABIPA: Inima dim. cirANGA: Clenguta moborulni Arde
din be lint sere Clnd and cit sund cleampa (EMIN.) 'n pare foonlui (IK.-BRS.).
CLEAN sin O CLENTAICA sf. Ban. O C la n-
>' Peste de apa t a de la usa ¶ 0 ® F Om thu de
dulce, cu solzi gura. Fig. 109.
mart, stralucitori, 0 CLENTANT, CLENTENI = CLAN- C. Clenciu.
cu capul lat $i
gros; traeste In TOANCLEOANIBA = cLo4mBA.
riurile de la mun- 0 CLEP adj. Trans. Bleg, cu (ucreNftile lasate In
te (Squalius cep- jos, clapaug (vorb. de porci) tcenro.
!talus. S. leucis- Fig. 1287. Clean. CLEPCANI (-anew) vb. intr. Mold. A tipa (vorb.
rus) (1.1 1287): de unele pasari).
dupd oina gustoasd cn scobal $1 cu cleni pescuiti in Siret 0 CLEPCANIT sbst. Mold. Faptul de a clep-
(SAD.) [sI. k I e nil]. c an i; rezultatul acestei actiuni: se aude... cite -un
0 CLEANCA (p/. clenci); CLEANGA (p1. clengi) sf. =- ca de pitplilao (PAMF.).
MANUA. O CLEPEZAU sbst. Trans. (Pac.) Xc M Incare cio-
0 CLEAN' (p1.-furl) sn. Ban. 1. Stinca: sa se (Ina baneasca pregatita din fainli de cucuruz, unt,
la 'will nurait Pliant Crainlui" (e)Aus.) [srb. k lane c]. ca$ $i Mr.
0 CLEANTA = cLANTA. CLEPSIDRA (p1.-re) sf., *CLEPSIDRII(pl.-dre) sn.
0 GLEE-AT (-hese) vb. intr. Mold. 0 A mesteca Ceasornic de ape Intrebuintat de cei vechi
mereu din guro., rnIneind, din lipsa dintilor on a (eer i 12141: acest clepsidru tine cloud oare (NEW.) [fr.].
maselelor, a molfai ¶ 0 A plescai din gura, min- 'CLEPTOMAN adj. gi sm. Cel atins de clep-
c ind CU laCOMie: Intulica bucAturi marl, si clad% repede tomanie [fr.].
c'o Iticomie de bestie (VLA14.) [0110M.]. CLEPTOMANTE sf. Boala sau nebunie care
0 CLEF/ITT sbst. Faptul de a clef a i. Impinge pe om sa lure cu on -ce pret [fr.].
CLEFETI (-tesc) vb. intr. 0 A cleiai: sd se CLER sbst. A Preotime, toate persoanele bi-
lntoarcd is bisericd cletetind din rata DSP.I ¶ 0 ® A sericei: preoti, arhierei, episcopi, calugari, etc.
mesteca vorba: sI oletetind buimacit de clteva ort, lz- [germ. Kleru s].
bull sd genie (DLV12.). 'CLERIC sm. A Persoana care face parte MI
CLEFT (scris si cLEvT) sm. ® Haiduc (la Grecii der, om al bisericii: Inset, lull= Vistuld chitArile de
moderni): dupli mass, cApitanul pose pe tiles sa sii elute (EMIN.) [ germ. Kleriker].
ctntece grecestl de clevti (sou ¶ ® Nume dat loeuito- CLERICAL 4. adj. mit Ce tine de der, a
rilor din Olimp si Pind care se coborau adesea privitor la cler; ce tine cu clerul, favo-
din munti si navaleau In satele si orasele Invecinate rahil lerului.
facInd pradaciuni [ngr.]. g. sm. Partizan al dominatiunii po-
CLEI DreLET. litice a clerului [fr.].
CLEIOS adj. Lipicios (ca cleiu 1), vireos:
picioarele cailor pocneau de cite on 'Watt din noroinl grog,
81 adino (I.-GH.).
. CLERICALISM sbst. Tendinta cle-
rului sau a partizanilor lui de a avea
dominatiunea sau suprematia politico
CLETTA ())/.-ta) sf. = TULICIIfNA. [fr.].
CLEITJ, (0.-Juri) 1. sn. 0 Materie viscoasa 0 CLNITA (p1.-te) sf. Trans. (cow)
rare se extrage din pe$te (in spec. din morun) $i enc.) Clampa [c les te sul. -n i t a].
cu care se lipe$te mai ales lemnul ; acest , de mo- CLETA.R, sbst. ® Cr is t a 1: gll-
run e mai adesea inlocuit, la lucrarile de timpla- glitul vinnlui turnat in marile pahare de
rie printr'o substantli extrasa din resturi de piei, (DLVR.) .
din coarne, oase si alte organe de animale ¶ 0 * CLESTARa (p 1. -are) sn. Tr° 0 unealta. 4LJ.
SubstantA visroasa ce surge din coaja unora din a dogarului. numita. $1 cl es t e F g. zago.
copaci ra bradul, etc. c ® Vise cu care se prind ( 1290). C ester:
pasarelele ¶ C) Ceara din urechi ¶ 0 El) Mandat CLETE sn. 0 71P" Unealta. (de fier a) limbl,
de arestare ¶ a1, v 1- laptelul, niste umflaturi de care se serveste fieraru spre a Linea cirlig ;b)
buboaie) la Incheieturile picioarelor, ce se ivesc strins fierul pe care-1 lucreaza, cu care se coada, mi-
scot cuie, etc. (01291); ®: a scoate cuiva ner, guild,
la minjii cei mici $i-i fac sa $chioapete. gheran,
2. adv. F Nimic, de lot,: sere el de Jos. 11 ascult.__ vorba au ~le, a izbuti cu mare greutate triigAtor.
[VS1. k 16 j].
01;111 mac.>
1
0 CLIU2 sbst. Ban. 4 = LuTvRNA [germ. K 1 e e]. 2
CLEMENT adj. Indurator, milostiv [lat.]. 5
*CLEIVIENTA (pl. -te) sf. Indurare, milostivire 4
[fr.'.
CLEMPANI ow- ciAmPANij.
CLEMPIJ (p/.-Asuri sn. 0 Mold. Bucata de
Fier, elrligul imobil de la Incuie- , ,,,,,
foarea 11$ii pe care cade clampa .:) i
(7 1288): trase drugul cel gros,
destdcu ur 1 e de tier si oamenii in-
trarit (sap.)11 0 Trans. Mic pociumb
de care se leaga priponul (FR.-CDR.)
[cleampa]. Fig. 1288 Clempu§.
CLENCIU, # cztNciu (pi.-cluril sn. 0 Bold,
spin ¶ ® Mold. IPAMF Boldul cataramei ( 1289)
4' 0 Ciocul, maseaua, umarul Ieucei 41 C)
Tertip, cirrioc: am amtnat pentru nn elencin de pro -
cedurd proeesul mule. (ert..vu.) ¶ 0 Pricinti, cearta:
en maim Evlampia... am avut si eu odatd o leacA de Fig. 1291. Cle§ti: r. Cle§te de timplar, de dulgher (F. F.
clench (CRG ) bg. k 1 en a e, klinee]. MI& 2. 5. Cl. de fierar, de lactitu5.-3. Cl. de mecanic.
CLENCIUROS, # cuNcruRos adj. 0 Cu c 1 e n- 4- Cl. de cizmar.-6. Cl. pentru CI. de sobl.
291
www.dacoromanica.ro
CLE- sti scoan elteva vorbe raspieate din gura cuiva
- LI
, ¶ ® Irm Unealta de fier cu care se sgindareste fo-
cul din soba si cu care se scot
taciunii aprin.i ( 1291)
¶ ® Piedica de oprit Iri-
na, lantul sau frtnghia, dew
staIns roata de la moara
ge pe cineva In ,
de apti.; de act, ®: a strin-
a-1 aduce
la stnlmtoare, a-i pune su-
la 'n coaste ¶ ® 19"' U-
nealta de lemn a timplarului,
numita $i teasc"surub" Fig. 1292.
sau crivala" ¶ ®f, Clrli- tr,
gul de la scaunul sau calul tImplarului (ra 1292)
IT 0 tr.. VIrtejul sau surupul de la tejgheaua
tImplarului ¶ ® V'° 0 unealta a dogarului
emasTart, ¶ ® pl. 7.4 Incisiviiide lapte ai calului,
can crest Yn primele 6-8 zile, $i cart shit Inlocu-
iti la virsta de 2-23/, ant [vsl. kik St e].
CLE ,STET sbst. Inclestare: se string, ea grind Cu
tut in internal (ALEC8.) [cuvtnt treat de (ALECS.) 1.
CLETIOR (p/.-oare)ISn. dim. own.
CLETTTA. crmsivTA c=mhow
st. pl. dim. cusTE #
Unealta a tipografilor cu
care se scot literele cazu- Fig. 1293. Clestuta.
to !titre rInduri ( 1293).
0 CLET sbst. Ban. Camara (pentruproviZii) [Vt.].
CLETANA., CLETEN4, CLET1N4 sea CLAT1N4.
0 CLETI =-- WM.
CLEVETA (pl. -te) sf. Calomnie, btrfeala:
se tereasca de Wigan si elevate, ea sit nu He net/L.. de
ceilalti ESP.) [vsl).
CLEVET! (-teso) vb. tr. A calomnia, a defiiima,
a vorbi de rtiu: an inceput lathe Tiganul as clove-
teasel{ pe bgiat inaintea imparatulul (sEL) [elevetti].
CLEVETIRE 8/. Faptul de a °ley e t i, ca-
lomnie, blrfeala, eleven.: invidiesii, on Coate olevetirile
lor, n'au putut nimlo In contra -i (CAR.).
CLEVETITOR 1. adj. verb. CLEVETI.
2. sm. Cel ce eleveteste: if eluji de scut aparator tm-
potriva ...floe originli sale (NEGR.) .
CLEVETITVRA (pl.-tort) s/. Faptul de a
c 1 e v et i; defaimare, vorbire de rau, calomnie.
btrfeala: orieril nostri... de oiocanele clevetiturilor voastre
neloviti of neclocaniti (CANT.).
$CLEVETNIC adj. $i sm. Care cleveteste, de-
faimator, birfitor [vsl.].
CLIC' (pl.- faun) sn. Ms (et), chicot [vsl.].
CLIC' sbst. Mo/d. 4(O Mbmaliga cruda, numita
si telciu" sau letiu' : miming& cruda... on e bine
si se manioc°, odd Ingres& (sec.) 1 ® Mincare cleioask,
viscoasti [rut. is 1 yik ].
*CLIPA (p1.-ei) sf. Aduntitura de cement cu apu-
caturi sau cu scopuri putIn onorabile, gage.: Dues
de papngli. ingoniti de min lice° (VLAH.) [fr. C 1 i qu e].
OCLICOS adj. Vlseos cleios (BUD.) [C 1 i c 2].
CLICUT (-MSC) vb. intr. A chiut, a chicoti
[c i e].
*CLIENT 1. sm. p Plebeu roman pus sub pa-
tronajul unui patrician.
2. sm.. OLLENTA (191.-te) s/. Cl) eg PersoanA
care si-a Ineredintat procesul, daraverile unui
advocat, unui om de afaceri ¶ 0 Cel ce se
all& in cautarea unui medic ¶ 0 te Musteriu
[fr.].
*CLIENTELA (p1.-is) Si. 0 4ts Toti clientii
unui patrician, la vechii Romani ¶ ® its F Toti
clientii unui advocat, unui om de afaceri sau unui
medic: tint judecatori... lard pricini, precum stilt Si medic/
gi ave.:aft lira (1.-ori.) ¶ 0 14.1 Musteriii unui ne-
gustor [fr.].
"CLWIA (p1.-me) sf. 0 0 Starea atmosferei si
temperaturei unei taxi sau unei regiuni: Gam;
es:umeda; maritima; continentalli;.. trot/iota ¶ ®
® Tara, tinut: pe schelele ei ourg avutii din boats cli-
mate (VLAH.) [germ.].
*CLIMAT (p1.-ate) sn. 0 = mina [fr.].
CLIMA.TERIC adj. Se zice despre virsta sau
perioada vietii omului socotita ca primejdioasa
pentru sanatate [fr.].
www.dacoromanica.ro
;'CLIMATIC, 0 CLIMATZRIC adj. 0 Privitor la
climA; etatinne oltmatica, localitate (mai adesea la
munte) uncle se duce lumea sk petreaca vara la
aer curat [fr.].
CLrMATOLOGIC adj. 0 0 Privitor la clima-
tologie ¶ 0 Care depinde de climb.: influent& -a [fr.].
'CLIMATOLOG/E sf. 0 @ Studiu asupra
climelor ¶ 0 Descriere a influentelor exercitate de
climb asupra sanatatii [fr.).
OCLTMPOTA. (pl.-to) sf. Trans. Felie mare de
pline (Pac.).
OCLIMPV sbst. Trans. (rAc.) Turca: de-a olim-
cleste. Pturu, jOCIll de-a turca [comp. °MAIM].
CLIN Sm. ®e Petec de pinza ce se coase la
mineca camesii, la subtioara; ®: a nu ma ilia In -
n ici In rainfall an aineve, a nu avea nimic comun, nici
_- o legatura, nici o daravere cu cineva ¶ ®8 Bu-
cat& de stoat triunghiular& ce se adauga la poalele
rochiilor ¶ ® Fasie de pamint lunguiatti: Turoli
fat rAolnlau tot ..III Masora Dunare (VLAH.) [SI. is 1 i n 11).
*C-LTNA (p1. -ne) 0 -1. st. Povirnis, coma in-
clinata: linga o oo rApede... deodata nn vuet de tunet (SAD.);
pddurt seculars qi neumblate imbracsu clinele muntilor (n..un.)
1 0 Inclinare, aplecare: cling copilareasoil atilosotfel
[it. china+
a lost pururea patria capetelor MELIA au VR.)
lat. clin o].
CLINCA.T = CLINCHET.
CLINCATA (-At) vb. intr. A zurai, a rtngani, a
produce un sunet metalic: 11n clincAid pe vale spelt
Slanicului (VLAH.) [elineAt].
CLINCEA (DE-A) sbst. 0/ten. Joe de copii; PR'
ea BMA.
0 CLINCHET (pl. -eta) en. Mold. 0 Zornait de clo-
pc:0i, de zurgaldi: In viizduh voles Mauna ..a de imr-
galtti (ALECS.) ¶ ® Pr anal. Sunet de pahare ciocnite:
Eleonora... amesteoa Witten' ei on .ale paharelor (ON.)
[(MOM.; comp. owokr, CLANCAIT].
CLINCIU... Ps- CLENCH:L.
CLINGAT sn. = CLINCHET: stirniti de ul Bursa-
tailor, copili alearea de pretntindeni (VLAH.J.
CLINIC adj. as" Care se face la patul bolnavilor:
lectie -A; medicine ~it [Cr.].
CLTNICA sf. 0 Invlittimintul medi-
einii predat la patul bolnavilor ¶ 0 Spital unde
studentii In medicina Invata sA Inarijeasca pe bol-
navi ¶ 0 Spital, mai adesea particular, condus de
unul sau mai multi medici [fr.].
*CLINICIAN sm. F Medic care studiazA, mai
mult la patul bolnavilor decit In cabinetul Mu (fr.].
*CLINOROMBIC adj. aistem ti, sistem de
cristalizare al caret tip e o prism& avInd ca bazA
un romb.
CLINTEALA. pr CLINTIRE.
CLINT / km). vb. tr. si refl. A (se) misca din
lac, a (se) urni: nu-I mai pates din loo, de-ar Ti tout
el nn stin Co IISP.) ; sti nn to Mutest! pin' ce nu-I aunt oln-
Hutt din cirupoin (ALECS.).
CLINT/RE, OWETEADA (p1.-eD) S/. 0 Faptul de
a (se) clinti 11 0 Fara neclintit, neschimbat,
statornic, nestriimutat: pace flirti olintire d tea
noastrA... vs ft (LET.); great este onm sA pastreze acel luau
tarn flint o clintoala osp.) ¶) © NECLINTIRE nemiscare.
OCLINTI.T Apl. -use) sn. Ban. cum)
OCLIO.A1kBA (p1.-be) sf. 0 Ban. cube.) Clrlig
a
Pieptar.
7 0 0 /ten. (woe.) Gloabti, mIrt.oaga.
O CLIO4NTA. a CLO6liTA.
OCLIONT = CLONT.
CLIPA (p1.-pe) sf. 0 Timpul foarte scurt cut
clip es te cineva din ochi, moment: lumea seta
'litres's& e o enspendatil (EM(N.) ; Bullet-al paste Mitsui
gi'n to to -al sting ( ALECS.) ; mai rar o de cob!, Cit ai
clipi din ochi: nu vote, veal, nisi o 8, de ()chi mitt= sA-1
vadd IAA chef asp.).
CLIPEALA (pi.-811) St. CHIA: o if Inflect blind
grin mince icoana duioasA a m& -eel (VLAH.) ; Vett sting In
tr o 08 8t810 trecatoare ( ALEC8.) [c 1 i p i].
CLIP/ (-peso) vb. tr. $1. intr. 0 A apropia si a de-
pArta foarte repede pleoapele una de alta: °chit ei
albastri olipirit sub Inngile-1 gene (NEGR.);011811Degt1 (cu °obit)
sau alt al allot (din ochi), Intr'o clipti ¶ 0 A deschide
sau a Inchide pe jumatate ochii, repede si de mai
multe on ¶ ® A aparea un moment ea o scinteie,
292
a scinteia, a Hari: luminile IntIrsiate ale eatelor clines°
ca nigte licurici (VLAH.) ¶ OM: o 'dee fmi eliDeste prin mints
(CAR.) [VS1. klepatiaciocani"->rut.klipaty
a clipi", bg. klepa 6, rut. k 1 i py a pleoapa."].
CLIPI adv. Intro clip a: ...et trace pe sub atea
violet cum se strecoarA prin °amen' vestea rea (ALECS.).
CLIPIT sbst. Faptul de a clip i,: ,u1 genelor
el (GN.).
$i necurateniile dintr'un ora S ¶ ® Loc unde se C L !-
string murdariile ¶ 0 Baltoaca de apa Imputita
® Orificiu comun pentru anus si pentru apa- CLO
ratul urinar la anumite vertebrate [lat,].
CLOAMBA. (p1.-be) sf . Trans. Creanga: Puerto%
0-84 Wan Niel 0 13'8$ 1848 (0(..BRS.).
CLOANTA (p1.-1e) sr. F 0 Gura, plisc, clont:
eh I gal moe Dorottei, earn supArat, am SI v'astuD

,
CLIPTTA (pi..-411) sf. Trans. =cLIPA: mutt ar it dat
dad" Inteasta ar it Dntut sit-1 11811808 (SLV.).
t CLIPITVRA. (pl -tart) sf. Clipeala, [c I i p i].
oloanta Is toate (DLVR.); Ban. (0' : a luat-o In
Imbatat ¶ 0 Babb batrina, urlta si taxa dints;
s'a cam
ca mai toate babele urtte, si eloanta sau baba-oloante
CLIP() CE.ALA. (p1. -Olt) sf. Faptul de a c 1 i- sau gtirba-baba-cloanta e socotita de popor ca Vriiji-
poci. toare sau ce ariavea legaturi cu necuratul: titter boar-
CLIPOCT (-Deese) vb. intr. Mold. Bucov. 0 A cecloanta toar-
clipi: cbin' blajin si mare clipoceste scum din geana-1. ce Din mAsele
testa (LUNG.) ¶ 0 A Inchide $i a deschide una chip& clintinind
alta ochii (vorb. de cineva care pica de soma); (ALECS.); vitan
a atipi: cum au clipocit, an slAbit ettplistrul din mind (SEW treolnd De ace-
¶ 0 A susura, a murmura (vorb. de ape) (Pape.) : lo o bable-o/o- tt
valsul... se revArsa deasupra aDei, clipoeind tom, ou lin- antAvrAiltoare 6
note armonioase osP.) ; stirba-
0 CLIPOTI (- oteso) vb. intr. Mold. A Visni, a arunca baba - cloanta
stropi, farlmituri, etc. In toate partile: malul se stlind el tm-
surpA Inteo flirtmare wart care olipoteste cAsind ca din- paratul are 0-
tr'un ciur (SAD.). biceitt a bee
I CLIR = CLER [ngri. In testa sears
$ CLTRIC = ammo: era nu tel de ntol preot, o cupli de Leyte
Oct cAlugAr (OR)0.1. data) (coo.) Fig. 5295. Cloazoane.
CLIRICIE sf. ert Starea de citric (PRV.-1413.). [CLONT].
t CLIRONOM sm., CLIRONOAMA (pl.-me) sf. rir *CLOAZON (pl.-wine) Fie-care din peretii
Mostenitor, mostenitoare: ea ma lase Ut Intregii sale transversali $i longitudinali cars Impart vasul In
avers (ALUM) [ngr.]. mai multe compartimente (M1295) [fr. c lois o n].
t CLIRONOMTE sf. rfr MOV.enire: Ell 51 rano- 0 CLOBANT sbst. Mold. Bucov. 0 Clout, cioc: apu-
nomia? aaa -t eit-i In putout (ALECS.) rTigr.j. olnd came In ..... an %%buret %artist de mule an venit (SM) ¶
t CLIRONOMISI (-1seso) vb. tr. rfr A mosteni; 0 F Gura ¶ 0 Vlrful, capatul de sus al leucei ¶
as or imi eu veodata s8 to ollronomtsese de yin? (ALECS.) (ngr.l. O Ciocul scaunului de doage ¶ 0 Cirligul de la lu-
$ CLIROS = CLER: mitroDolitul tarn si on tot .001 mlnarea putului, de care se atIrna cola pentru scos
biserieli (N.- coax.) [VS1. < gr.]. apa.: lutnd en sine o luminare... o aprinde, 11pind-a de ..n1
CLISA. (p1.-se) sf 0 ANA T.Jn fel de pamInt, cleios, tIntlnii (MAR.).
de coloare albicioasti sau cenusie, uneori rosietica, 0 CLOCA (p1.-m) sf. 0 Trans. 3t. Clo$011. ¶ 0 s400
numit si hlisa"; lutul de oale. desnlimeles- Specie de sac de pescuit tvic.).[comp.slov. k 1 ok a].
te-te tm singur din clisa vIntitA In care to -a1 bigat W.) ¶ 0 CLOCAT = cLONCANT.
® (2) Materie cleioasb., lipicioasa ¶ C) Tr,-Carp. CLOCEALA (p1. -elf) sf, Faptul de a clo cis
SItiminli: In oale tierbea ourechiu on., (BD.-DEL.) ca sA-ti cacti gainile la , cant& 0 Potcoavit... gi-o lame In
[big. k lis a]. ouibul gAinilor (GOR.).
CLISIARH oar ECLIEWili. CLOCI ( -case) 1, vb. tr. si intr. 0 A sedea pe
CLISOS adj. Format din c 1 i s a, oua spre a scoate pui (verb. de pasari): gAina care
care seamana cu clisa, cu pamintul cle- cloceste, niclodatA nu e great (rANN); se dose sti-g1 cinema
ios Iipirios; audios: tin val de plimint mile In otelele pustilor vIntitorilor OSP.) ¶ 0 (E) A sedea
al Ririt vegetatie (u.su.). fara nici o treabb.: ea mai iegim si not Is vInat, oft mi s'a
*CLISTIR (p/ -ire) gm 0 Medica- urn clocind masa pe vatra 0sP.) ¶ C) ® A UrZi, a plb.nui,
ment lichid ce se introduce In intestine a pune la cale, a pregati fn taina (ceva au): attar
prin sezut ¶ 0 Instrumentul. In forma. daci In spiritul oniva ar sled asemenea nebunte
de pompa sau tulumba mica, cu care 2. vb. refl. A se strica, a capata mires urlt, a
se introauce acest lichid In corp ( 1294) putrezi (vorb. de oua, de apa statute. etc.! (bg.l.
[germ. Klystier]. CLOCIT 1. adj. 0 p. mom ¶ 0 Stricat, ITn-
'CLI.4 ( -lew) vb. tr. # A face un cli- putit (vorb. de oua, de apa statute, etc.): eel do-
§eu pentru stereotipie [fr.]. cite; an& olocitil.
*CLISEU (pl. -see, -seuri) sn. 0 # Pa- Fitiisijr 2, sbst. Faptul de a doe!.
gin& sau parte dintr'o paginb. reprodusa CLOCITOARE 1. adj
prin stereotipie ¶ O # Ilustralie sapata pe lean verb. caoci. Care cloceste.
sau reprodusa pe zinc ori pe alt metal, pentru ti- [taint elocitoare.
parit gravuri, etc. ¶ 0 414% Imagines negativa a 2, sf. Aparat, marina de
unei fotografii ¶ 0 (F) Fraza care se reproduce clocit male In mod artifi-
adesea de-a-gata: debiteasit nimionr1 sarbede en ..r1 cial ( 1296).
gi apostrofe Curate de pe la camera (VLAK) [fr.clich6]. CLOCITVRA. (pl. -taxi)
CLIST411 = CLE$TARI. sf. 0 Faptul de a cloc
0 CLIT (p/.-itari) sn. Mold. Trans. Granada de lu- ¶ 0 Mincare sau spa stri- Fig. 2296. Clocitoare.
cruri asezate unele peste altele: turtele se pun ... adioi cata, clocita
ma paste sits (PAW.) [comp. rut. h 11 t gloats "]. 0 CLOCIVMB, =crow sm. Olten, Ban. 0 El
OGLING sbst. Ban. Poame (prune, struguri, etc.) Fusul vIrtelnitei 110 4 Partea ramasa deasupra pa.-
strivite din care s'a scos mustul [srb. k lijuk]. mintului din trunchiul unui copac taiat aproape de
OCLIUCAT (-ellen) vb. tr. Ban. A sdrobi poamele radlicina.
(prunele, strugurii, etc.), spre a scoate mustul din
ele [c 1 i u c].
CLOCOCIQV sbst.
srb k lob o 61.
i
= LAPTi7cuL-911 [comp.

CLIVA. ( -ivez) vb. tr. si refl. co A se desface CLOCOT, CQLCOT (p1. -ore) sn. 0 Unda, valuri
In paturi (vorb. de un mineral) : mica se cliveazA ce se formeaza deasupra unui lichid cind fierbe:
en unghia [fr.]. spa verbs In olocotell 0 Pr. ext. Despre valurile fu-
CLIVAJ sbst. o Faptul sau felul de a se di- rioase ale unei ape, despre singe, etc.: e nu abnoinm
va [fr.]. si -un ol000t de valuri dintr'un mal In altul tvLam.); singe-
*CLOACA. (p/.-ei, -ce) sf. 0 La vehii Romani: le de-i nAvAlia In oolcote la cap, se trintia on fats Is pi-
galerie sub terana si boltita unde se scurgeau apele mint (DLVR.) ¶ ® ® Sbucium(are), framintare, mis-
293
www.dacoromanica.ro
CLO- care fUrtunOasa: nn olocot de gesturi si de slam,' Be pornl CLONTAN = cLoTAN.
In multime IVLAH.) [vsl. klokotll]. CLONTAR sm. Mold. 3 = BOTGRQS [e I o n t].
CLO CLOCOTE4LA. (p1.-ell) sf. = CLQCOT ®: ti- CLONTAT 1. adj. Cu cl on t.
nee... tot norodul parca o inimintatura = flint 2. OLONTATA (p1.-te) sf. Baba batrina cloanta ;
!Melt (ORIG.) [01000ti]. ca se mai vira 4i dentate aceasta printre nide °Met' Ma de
CLOCOTT, COLOOTT (- oteso); pers. a 3-a: -out, Si alesiP (SO.).
-oteste) vb. intr. C) A rierbe In clocote: am sa too CLONTOS adj. Cu c l o n tul mare.
o twit sa olocoteascA tintinile, onm olocoteso oalele
la too (se.) ; ma cuiundem Intr.° pripastie neagra, In oare
()CLOP [pi.-puri) sn. Tr.-Carp. aPalarie (de ta-
ran) : FA-ma peenten ...ill tau. Ca sit mii nmbreso 41 on
11 ® Pr. ext. Despre
clocoteen Diann% el smoale (DLVR.) ok.-Bas.) [ung. k ala p].
valurile furioase ale unei ape: undele lui colcota, star- CLQPOT (pl. -ote) sn. ® Instrument, mai ade-
mate de bolovani (VLAH.) ¶ 0 A tisni, a curge In valuri: sea de bronz, In form& de para., deschis In partea
In loo de apd, Incept' a elocoti un singe mohorlt OM) ¶ de jos si gol pe dinauntru, In interiorul caruia e
O ® A rasuna cu putere: incepura a-I boo! amindona... atirnatft o limb& mobila., care, lovindu-se de pe-
de olocotea case (CRG.) ¶ ® ®: = de minie, a fi aprins reti, scoate sunete puternice; se sunii la biserici,
de minie; dude co olocotea intr'Insa mum. la scoli, la internate, etc. spre a anunta orele
CLOCOTICIU SM. # ® Planta de rug.ciune, de studii, deMIncare sau de culcare;
cu flori galbene $i cu pete albastrii, ce In turnurile bisericilor sau altor cladiri, e atlr-
creste pe stinci, numitft si clocotis" nat eIteodata un clopot, care Inloeueste ba.taia
sau (Alectrolophus major) ceasornicului, sunind ceasurile, uneori 5i juma-
( 1297) 11 0 Arbust, cu Boni albu-
',sunatoare"
rii, al carui fruct e o TABELA XVI. CLOPOTE
capsula mernbranoa-
sa umflata, zis& nue&
de clocotici"; numit
si clocot is" sau nu-
cusoara" (Staphylea
pinnata) ( . 1295) :
=1 a iemn dint (VORA j
olocotioinl, sclera nubile
de er se poartA Infinite Is
eft ea mantels (Voe.).
CLOCOTTW. (pi.
-Wet) sn. Val, unda;
(E): pisour Ile yin... in Fig. 297. Fig. 1298.
purl pine In spintecii- Clocoticiu. Clocoticiu.
tura Mini (VLAH.) [c 1 0-
C 0 t].
CLOCOTT$2 sm. = OLOCOTICI vv
CLOCOTITQR adj. verb. cmocon. ® Care do-
coteste Cu-albastra, sgomotoasa, ol000titoarea mare (ALECS.)
¶ ® ® Rasunator, sguduitor: 1111 art" pnternio, =,
zbuoneste din mil de gun (VLAH.).
CLOCOTEL sm. 0
Planta jerboas& cu flori marl,
albastre, numita si ,.dosnica-
vInata", Indaratnicti" sau
luminoasa" (Clematis in-
tegrifolia) ( 1299) ¶ ® p1.
RIITISQR ®[C 1 0 C 0 t]
0 CLOMB QS adj. Trans.
(BUD.) Cu crengi multe, cren-
guros [cloamba].
O CLOMPTR sm. 0 /ten. 16 = Fie 1299. Ci000t el.
OROS/WEPT [ung.ko lomp ir]. °'
CLONC I interj. 0 'mita strigatul clostei and r. Clopot de bronz (L. Limba,B. Buza) a. 3. Clopote
va sa cloceasca sau cind 1$t chiama pull: olosca,cum de berbeci, de vite.-4. Clopot de sticlA pentru brinzeturi.
I -au vazut, an Inceput se strige: eirrr I J 1 (se.) ¶ ® 5. Clopot pentru experiente de fizicA. -6. Clopot de gra-
Trans. = CRONCI dinar.-7. Clopot de scufundat.
CLONCA-CLONCA I interj . =CLONC 1 ®: cloaca
on putt, olonca-olonca 1 (DLVR.). tattle sau sferturile (TAB. xvi, 1): ..nle marl 9i mid
CLONCAN sr CRONCAN. sunan la o mita de biserici (1.-01.1.); a trage olopotele ; F: a
CLONCA.(N)T (-1inesc,-liesc) vb. intr. 0 A face trage olopotul, a da de veste la toti un lucru care
clonci a striga ca °twa care va trebue linut ascuns ¶ 0 Clopot, de diferite forme
s& cloceasca sau care-si chiama putt: ce se strin& de gitul berbecilor (dintr'o trasura), vi-
clad visa argintarul cloaca oloncAnind si pull telor sau cailor (TAB. XVI,2,3) I ® Sunetul clopotului
plaind osp.) ¶ 0 Mold. Trans. Per CRON- 0 Vas rotund de sticla cu care se acopere brinza,
CANT. untul,mezelurile,etc. (TAB. XVI, 4) 110 -15 k Vas mare
CLONCA N ITURA (p1.-turi) sf. de sticla intrebuintat la unele experiente de fizica
C)Faptul de a cloncan i 0Stri- sau de chimie (TAB. XVI,6)1j 0 Vas de sticla de forma
gatul clostelor clod vor sA cloceascA. unui clopot intrebuintat de grAdinari spre a acopert
CLONDIR (p1.-ire) sn. Slid& cu unele plante mai plapinde (TAB. XVI, 6,) ¶ ® de
gitul scurt 91 strimt ( 1300 : scoase sontruidat, aparat care permite omului sa se scu-
din poala otimasii en on raohiu si-1 funde in apt $i s& poata respira (TAB. nu, 7) [vsl.1.
aduse is guilt (DLVR.) [bg.krondirll]. CLOPOTAR sm. 0 tab Cel ce toarna $i vinde
CLONDIR.A4 (p1.-ape) sn. dim. Fig. 1300.
cl op o t e 11 erth Cel ce trage clopotele la o bi-
CLONDIR: 91 i-a dat din dosage un 0. de Clondir.
rachin de iLMI (DAR.). serica ¶®t Berbecul care merge Inaintea tur-
CLONT (pi.-tori) sn. 0
3e Cioc (In spec. de pa- rnei $i de gitul caruia e atirnat un clopot.
sari mai mart): o minims nenumerata de pearl on ...rail CLOPOTARITA (pl. -te) sf. Nevasta c 1 o -
de tier (Be.) ¶ ® F Pr. anal. Barbie: baba ayes nn p otarul ui.
care -I intro in gura (SAD.' [bg. kljunecll ]. CLOPQTNITA (p/.-te) s/. Turnul bisericii
294
www.dacoromanica.ro
undeLsInt atirnate clop o t el e( 1301): cio- (C4I-IC1302); e Intrebuintat In medicina ca anes- CLO-
potnitkItrosneste, In 15151 Izbeite toaoa (IRO.). tezic [fr.].
CLOPOITL (p1.-tei) 1. sm. CLOR4T sm. 2. Ori-ce sare format/I prin ac- CLO
0 dim. CLQPOT 0 ¶ 0 Clopot tiunea acidului cloric asupra unei bate: de
mic, ce se poate tine in mina, PO taSill [fr.].
Intrebuintat pentru a chema *CLORHIDRAT sm. gt Sare fermata prin ac-
pe cineva, pentru a deschide
sedinta sau a irnpune tacere
intro adunare, etc. ( per TABULA)
0 Instrument, de diferite for-
11
,
tiunea acidului clorhidric asupra unei haze [fr.].
CLOREITDRIC adj. 2, Acid corp compus
din clor si hidrogen (HC1), gazos, incolor, foarte
solubil In aph.; cunoscut, and. e dizolvat in aph., sub
me, care rasuna. prin InvIrtirea numele de spirt de sare" sau acid muriatie[fr.].
unui surup, sau prin aphsarea CL9RIC adi. Q. ACM corp compus din clor,
unui buton, intrebuintat pentru oxigen si hidrogen, cunoscut numai In solutiune [fr.].
a chema pe cineva ¶ 4 Clopot *CLOROFTLA. sj. 4 Materia colorants In verde
mic asezat deasupra unei por(i a frunzelor ; sub actiunea razelor solare, clorofila
sau In interiorul unei case Si Fig. 13oz. absoarbe din aer carbonul necesar plantei; plan-
care se trage, spre a i se des- Clopotnita. tele ftirll,w traesc In dauna altora (paraziti, sa-
chide poarta sau usa; sonerie profit,i) [fr. chlorophylle].
0 Clopot mic ce se atirna la gItul unui animal; CLOROFORM sbst. Q Lichid incolor, volatil,
TABELA XVII. CLOPOTEI de un miros foarte placut, Intrebuintat ca sues-
tezic ( C'HC1a) [fr.].
*CLOROFORM4 (-raw), "CLOROFORPTIZA (-lass)
vb. tr. ." A adornai, a aduce In stare de nesimtire
cu ajutorul cloroformului: 11 voin cloroforma, ea_ BA
treaca Intenn coma adlno (EMIN.) [fr.].
*CLORQTIC adj. .0 Bolnav de clorozh [fr.].
*CLORQZA. (pl.-se) sf. # Roan., manifestath
prin paloarea fete', datorith mai ales imputinarii
numhrului globulelor din sin-
ge [fr.chlorose].
'CLORVRA (p1. -ri Si.)
Ori-ce corp format prin com-
binarea clorului on un corpir
simplu, sau compus, Mara de
oxigen sau hidrogen; de so- k
din, sarea comuna; dorm' de
mercnr, calomelul Si sublima-
tul coroziv [fr. oh l o r u r e]. _
* CLOST (p1.-eta) sn. PIP
WATER-CLOBET.
, &r.
CLOCA (p1.-outi) Sf. Oi je Fig. :303. Clo§ci.
GAina care cloceste sau care
A. Clopotel de §edinta.B. Clopotel de mass. C. Clo are pui (E1 1303);
potel de bicicleta. D. Clopotel de u§a, de poarta.E. F F furil oloeca de pe
Clopotei de animale. ouS, e un hot siret;
or pisicA ¶ 0 p1. Zurgalhi ¶ ® p1. * Planta ori- 0: nepartor de piel
gmarli din sudul Europe!, cu flori marl, albastre de care face ne-
sau albe, uneori Invoalte got cu lucruri de
(Campanula medium) ¶ C) nimic. negustornu-
pl. # Planta cu radacina mai cu numele% 0
groasti Si car- *ciofeasau mom ou
noasa, cu flori Dui, constelatia ple-
albastre, care iadelor, numitli Si
create prin li- "gainusa" sau clo-
vezi Si pe po- th." l 1304): ye
ieni; Mile ei olnd leeise closes Po
se at/Minch a- car, boleti' intrati...
In butane for (1.-(3H.)
desea ca sa- O 43.
lata; numita nume dat In de-
Si bhnisori" Fig. 1304. C. Clo§ca. T. Taurul.
obste tezaurului V.
( Campanula de la Pietroasa Vierii (Hyadele). A. Aldebaran.
rapunculus) ( 1305) [bg. kloka].
(Cl] 1302) ¶®
pl. = (mom
0 ®¶ CLOPO-
TEI - CORNM, Fig. 1302. Clopotei.
CjNCI - CLOPO -
TEI = CALDARQSA O.
Z. sn. cLoPoTELEI p1. 0 *--LAcaAmio.has
0 .1. ---COADA-COCOULIII.
CLOPOTI (-oteso) 1. vb. intr. A suna (verb. de
clopote): oind olopotean de legit din bisericii, calnl era
tot alb de spume (RET.).
Z. vb. tr. A trage clopotelul.
*CLOR sbst. .Ct. 0 Corp simplu, metaloid gazos,
de un galben-verzuiu, mai greu cleat aerul, de un
miros Innabusitor, otravitor, provocind tusea Si
scuiparea cu singe; a Intrebuintat in industrie ca
desinfectant sau decolorant ¶ 0 Numele vulgar
al clorurei de calciu [fr. chlor el.
*CLORAL sbst Q Lichid incolor obtinut prin
actiunea clorului asupra alcoolului anhidru Fig. 13o5. Cloaca cu pui (Tezaurul de la Pietroasa).

295
www.dacoromanica.ro
CLO- punCLO*NIT A (pl. -te) sf. Locul, cuibarul unde se mid de bobite rosii, galbene sau albe, numite
clostele la clocit [c 1 o c 1). coacaze" (Ribes rubrum) ( 1309) ¶ 0 coAoAz-
COA 0 CLOT (pt.-tnei) sn. ® 0 /ten. m = ALIC O (emus.) ¶ DE- MVNTE' = PALTIOR ¶ 0 COACAZ-DE-MVNTE2
® 0 /ten. (vine.) Bucat& de lemn ¶ 0 Trans. Fri).- MERISQR3 ¶ 0 COACAZ -NWRII = STRVGURI-NEGRI
jina. de brad (een.) [germ. Klot z]. [coacaza].
CLQTA. (p1.-te) sf. 0 /ten. Ban. = culacA 0 0 COACAZA (pl. -ze) sf.
[srb. klocati). * 0 Fructul coacazului
O CLOTAN sm. Trans. Ban. 0 /ten. ak Sobolan numit si pomusoart",
(Mus decumanus) : eran soared si 1 grozavenle, multi ,.strugurei (rosii) ".0.1-
etti trues 11 larba (RET.). tinele" ¶ ®= DIRMQZ ¶ C)
'CLOWN, *CLOVN sm. p 0 CO4CAZA-SALBATICA = 4-
Actor grotesc (in Anglia) ¶ GRIS [comp. bg. koka zi,
CI Artist de tiro care stir- ung. kokolyza].
neste rtsul prin Imbr&c&min- COACE (coo, pert. eon-
tea sf Infatisarea-i care- sel,part. coat) 1. vb. tr.
ghioas21, prin glumele si strim- O X A gati la foc de-ale
bitturile Iui ( 1306): elovnul mincarii (vorb. in spec.
on magarnsul a Eleut pe Sisi sA de mIncari preparate din Fig.13o9. Coacaz.
rldA (BR.-VN.) [engl.]. aluat, si supuse actiunii
CLOZET (p1.-ete) sn. Fr. Fig. 13o6. Clowni. focului, In cuptor, in test, etc.): [gine; tot astfel
WATER- CLOSET. despre poame: mere, mistime, etc.; ® F: a ee
*CLUB, (p1.-bur1) gn. O Adunare de persoane aso- torte eniva (PANN) (ISP.) ; a o cu1va, a pregtiti mijloa-
date In vederea unui stop comun ¶ 0 Asociatie cele de a se razbuna asupra cuiva ¶ ® A fierbe:
de persoane avind aceleasi vederi politice ¶ ® oft to noaplea de mare on durml all ai no on (RET.) ¶
Local de joc (de arid, etc.) [fr. < engl.]. O / 4 A educe la maturitate prin actiunea cal-
0 CLUB', sbst. Oas. p Coapsli [rut.]. durii solare: soarele coace griul, poamele, etc. ¶ ® A
CLUBTST, =Brave sm. Membrul unui club usca: arsita soatelui eoace pAmIntul 51-1 lace sA crape ¶
[fr.]. 0 ® A-I et. setea (Ru.), a se usca de sete, a-1 chinui
t CLVCER sm. s 0 mama boier de rangul setea ¶ ® (F) A urzi In minte, a planui: on 5tiu oe
Intliu care ingrijia de cele trebuincioase bucato.- mai coace scum to mintea int; Iar boierii pizmasi... co-
'Uteri plena (13D.-DEL.I.
riei domnesti, aduna mierea si until ce se cuveneau
Turcilor, si care primea dijma de grine din satele
domnesti ; ocupa rangul Intre marele sardar si ma-
coa
/
2. vb. intr. A fi gata sä spargti (vorb. de bube),
a face puroiu: baba a coat.
rele sulger: mare, lspravnlo pre beeiurile domnest1. pre 3. vb. refl. CD A ajunge la maturitate, prin ac-
nut, pre miere aim acted' oe elude la orase toa.-usr.) ITO Bo ier tiunea ciildurii solare: 'Asian grlui... de se coace bine
de rangul al doilea (Hoe sau al treilea (treti ) Dina e aproape d'a se soutura din vie ((. -GH.); ®: a I se
(or EWER) [vsl. kljuaarl]. mintea ¶ .10 A fi gata sa. sparga. (vorb. de bube):
t CLUCEREASA (pt.-eee)Nevasta unui cluce r: baba cap on face plug nu se coace (PANN) [lat. vulg. *c 0-
olucereasa Tarsita, matusl dere mem& a Int Aga (CAR.). c are < coquare].
t CLUCSA, CLVPSA (p1.-re) sf. 0 /ten. Trans. Cap- COACIN adj. Ban. Sr e Cu botul roscat sau gal-
Gantt, curs& : prins in si cAzu in eluesele piersAtoriului ben (vorb. de oi) [lat. co ccInu s].
(COR.) [big. kluks a]. *COACUZAT. -VA adj. si sm. f Acuzat(a) im-
O CLUP sbst., CLVPE sf. Ban. LavitA, bane& [srb. preun& cu altul sau cu mai multe alte per -
k1 p a]. soane [fr.].
*CLVPA (pl. COADA (p/.-de si '
-Pe) sf. VP" U-
nealta de diferite o=sg-t
t cosi) sf. 0 act Prelun-
girea din partea dine-
forme Intrebuin- poi a corpului anima-
tat& pentru fa- lelor ce tine de sire
cerea ghevinturi- spintirii si cu care a-
lor la surupuri, enstr430 ceasta se termin& (
pentru strtns te- 1310); (I): a dB din
vile de gaz, pen- a se gudura, a se lin-
tru Wet drugi
rotunzi de fier,
Fig. 1307. Clupe. gusi; 0: minciuni1 on
use.), Eainciuna mare,
-
etc. ( 1307) [germ. Klupp el. sfruntatti; on coada intro( 6
0 CLVPSA to, cLucsA. pioloare, rusinat, umi-
O CLV sbst. Ban. 6) Coapsa [srb. k 1 j u 6 cheie ; lit ; a saps scurf de , a
Incheieturit"]. scapa teaf&r, ffiramul-
t CNE.tp.TNA. (p1. -ne) sf. Rich de principe: In- tit vatitmare; pe- CLINE; ,
tr'acest an....uristAvitu -s'au °maim (ort.-uu.) [VS1.] . d'ala n'are ursul de-
CNEAZ (pi. meat, emit) sm. 0 Principe rus: 0 aceea se 'ntlmpl& a.sa,
droaie de petitorl, ones! rust, gro61... 161 disputan mina el nu e de mirare atunci
(NEON.) ¶ 0 Ban. Trans. Primer de sat, jude: Se ri- di iese rtiu; get -beget Fig. 1310. COZi : r. Coady de
dicA de prin 111tnri toti bAtrInii eneji de sate coada aeon, neaot; 11-01 rac. 2. C. de port. 3. C. de
(D.-ZAMF.) (Mr P. IST.) [rus. k n j a z u]. bSga coeds undeva, a se cal.-4. C. de porumb.-5. C.
CNEZAT (p1.-ate) sn. sr P. 1ST. arnesteca unde nu-i e de coco6.-6. C. de §opirla.
CNEZIE sf. 0 Principat ¶ 0 Demni- freaba; el-a begat dracul 7. C. de crap.
tatea, rangul de cn ea z: acela an lint coeds Intro el, i-8 In-
enezia Int Oavril Baterl (LET.). vrajbit diavolul; a crags pe dracul de , a duce un
CNUT (p1.-cnri) sn. 0 Cureluse fe- traiu plin de lipsuri, de neajunsuri ¶ 0 Penele
recate cu plumb cu care se biciuia In mai lungi deasupra sezutului, la pas&ri; 0 F: a
Rusia ( 1308): ImpAratui an bAtut pe tin -sau Prins prepelita de ~, s'a Imba.tat ¶ Oxtria Partea mai
oa gal (NEC.) ¶ ® Loviturti, bataie cu subtiata de la captitul de jos al corpului pestilor
cnutul [rus.]. sau serpilor: on dol pesti In call 61 eu coadele Mara, on
CO4BE air CQBE. se poate (ZNN.) ; a sdrit parc'ar II Meat pe es de same (Dom);
COABIT4 ( -fez) vb. intr. A locui de aci, (D: a calm pe thieve pe ,, a-1 atinge unde-1
Impreuna [fr. cohabite r]. doare, a-1 vatAma r&u cu vorba ¶0 er ...-de-rIndu-
COACA. sf. 0 Manivela la jugul Fig. x3o8. nia, cep de form& special& facut de timplar sau
ferestramlui de munte ¶ CI Ban. Cobilita. Cnut. de dulgher, spre a-1 virl Intr'o scobiturft, chid
COACAZ sm. m 0 Arbust cu flori vrea s& Imbine dou& buctiti de lemn ( 1311) ¶
galbene-verzui, al chilli Eruct shit niste ciorchine ® Parul dinapoia capului, Impletit si innodat cu

296
www.dacoromanica.ro
panelici. ce attrnd pe spate sau se", infasoara pe ptitnint, cu flori de un albastru-deschis, cu vinisoare
cre$tetul capului (a 1312): pirul el de am era trap lent mai tntunecate (Veronica 7.rostrata) , 1317); COA-
COA
in cozi !Agate Pe spate COADA-MIELIIL013=-LIIMINAREC);COADA-MINZULIIP
(EMIN.) ; de rind Nemtii = BARBA (*ADA-
(sau musnattt) en INZULIII2 CO!NDA -CaLIILIII1 ;
din vremea de de- COADA planta ier-

Fig. 1311. Fig. 1312. Fig. 1313.

'Coadi de rindunica. Coada de par. Neatni, cu coadi.
mult (locutiune Minas& din timpul ocupatiunii
Oiteniri, clnd Austriacii purtau coade) ( 1313)
¶ ® Minerul sau partea de care se apucgt cu
mina (la diferite unelte) coada mourn, topornlui,
lingurii, HON, etc.; : en lingua Iii di duloeati 11 on
coada-ti sooate ochii (PANN) ; sr TOPQR ¶ ®¢ Partea
unui vegetal de care se leaga frunza, floarea
sau fructul: -0 de oireasit; 0. de trandafir ¶0 *
Urma luminoasa ce Insote$te unei
corpul Fig. 1316. Fig. 1317.
comete: s'an aratat o stea pe cer on , de s'an vitzut Coada-mielului. Coada-mielului.
multe rile (NEC.) ¶ ® 9 Partea dinapoi a unei ro- boast cu flori micirosietice, en trunzele aeoperite
chii, a unei manta, ce se tira$te pe parnInt: temln- in partea inferioard de numeroase glandule albe
du-se sal nu calm pe coadele roohlef for (NEOR.) ¶ a .a. Pul- 1318);co4wd-
pana a fracului: purtan... free oalenin deschis ron coadele (Chaiturus marrubiastrum) (
MITEI24= PAPANAS1C);
lungi Pfnit la glezne (I. -OH.) ¶ (3 P. Fasia de hlrtie sau COADA- MITEI - DE -SALTA,
de cirpii atirnata. la partea de jos a unui zmeu: nume dat unor mu$chi
Su zmeu on lungs $i on sbirnititoare wow 7® gA4 Par-
tea dindarat a unui tren, capa.tul opus locomo-
tivei: am gAsit din norocire on vason de chum a done la
coada trenulni (CAR.) 7 p Partea dindarat a unei tra.-
suri boiere$ti, unde sta. feciorul ¶ $3, Capdtul sau
partea de jos, dinapoi sau din urma, In opoz. cu
frunte' : roads mesei; wads 01111; a eta In .e; vorh. de
persoane, eel ce ocupd rangul din urma: a aims
coada cap; mai bine eau la sat decIt la oral; mat bine
fruntea writ dealt coada !rung' ¶ ® 13 Extremitatea,
unghiul din afara la fie-care ochiu; a se uita, a trace
en coada ochialui, a privi pe furis ¶ I® SlIrsit: coada
ceoonlal, cei din urma ani ai veacului ¶ ® p1. RA-
masite de lepadat; ceea ce cade de la grinele v1n-
turate sau trecute prin ciur, pleava. ¶ (3 4 In le- Fig. 1318. Coada-mttei. Fig. 1319. Coada-racului.
gatura cu un alt nume, In spec. de animal, formeaza
o multime de numiri de plantc: cow:m-139mm = LU- de coloare elba-galbuie, ce crest prin locu-
rile umede, unde contribue, in mare parte, la
MTNARE; COADA-OALIILIII', planta a-
cuatica care poartafara ii flori mici si verzi
atom din ape (Hippuris vulgaris) \ formarea combustiblului numit turba (Sphagnum

Fig. 1314. Fig. 1315.
Coada-calului. Coada-coco§ului.
( 1314 c04DA-c.u.avni2 = szatBA-IxsuLui;
COADIX-0000$IILIII, plant& ierboasa, cu flori
albe ce atirna in jos, intrebuintatti de popor ca
leac contra podagrei; numitti $i cercetusi", clo-
potele", cocas", iarba-de-dureri" sau pecetea-
lui-Solomon" (Polygonatum of ficinale, Pol. mut-
tiflorum) ( 1315);COADA-DE-GAINA =ROCOVIAC);
= TALPA-Cil$TEP; -
et/ADA-I E1Si = BARBA-VRSULIIII; COADA-LVIILIII
C04DA-LDPUL1711=LIIMINARE;
-Luturi, plant& cu frunze
C04DA-LVPULD11 = LUBSINARICA;
lucitoare flori violete
Ql
(Verbascum phoeniceum) ( codDA-rm-
1316);
LuLui, mica plant& ierboasa, cu tulpina intinsii pe
-=n IgE1r
Fig. I32o. Coadaloarecelui. Fig. 1321. Coada-vacii.
rymbifoliurn);COADA-PRIOULTOILOR = BARBA-PQ-
PEI: - codDe-RacuLtri, plant& ierboasa, cu flori
marl, frumoase, de coloare galbenti (Potentilla an-
serina) ( 1319); co&nd-soartmcmur, coADA-
aoracsramui, coaDA-HtarThui (Ban. sorocina"),
plant& ierboasa, cu flori albe dispuse In capitule,
Intrebuintata de popor ca leac contra tusei sau
pentru curatirea singelui (Achillea millefolium)
( 1320);CoeNiod-vdorr1, plantd tepoasit. cu flori
albe, ce cre$te pe lIngtidrumuri (Echium altissi-
COADA-MIE-
mum);--coArm-vexii2, plant& ierboasii, cu flori vio-
lete; numita $i jale" ( Salvia silvestrie) ( 1321);
cotnA-vdorts skrahits ; COADA-V4CII4 =LIIMI-
NARE® ;COADA-VACII5 = LIIMINARICA 2 ; 004DA-
vvLPII, plant& ierboasa, cu flori verzi, ce creste
297
www.dacoromanica.ro
COA- prin livezi sI fine e; numita gI codinii" (Alopecu-
rus pratensis) 1323);co4,DA-2awnLui, planta
orii; dunga orizontala pe cue o formeazl un-
ghiul acoperisului Inclinat a 1 unei case ¶ (_) Mu-
COA ierboasa, veninoasli. cu tulpina che, partea superioara a
tIrttoare, care face niste bobitt unui zid de imprejmuit
rosii (Calla palustris) ( 1322); (1J 1325): se urcA... pe
cmg-coADE CALDARVSA OO ¶ coama zidnlni $1 site In Bei-
0:0 I
co4DA-RosiE
= COMM ¶ dT Ban.
¶ ® 44. Culme
dina use.)
prelungita de munte sau
coAna-PALoAsA de deal: clit4rIndn-se cind
corooanoRA flat. Pe mnobi, ctnd pe coame de
c o d al.
COADEudj 0
Mold. Ban. a. Mar
varietate de mere
cu gust acricios
, munti, ajunse la o Peetera
[lat. e o m a].
((SP.)
0 COAMAR (p1.-re) sn.
Trans. el Odaia mai mica
din casa taranului, In
® Trans. (DENS.) Prune care locueste familia, Fig. 1325. C. CoarnA.
0, varietate de spre deosebire de cea
prune cu coada mare In care nu se locueste, ci se tine de pa-
lunge $i care se coc rad'. (PAC.) [germ Kamm e r].
de timpuriu. COANA = COCOANA.
COAFOR sm. 0 0 COANDRA. = CONDNA.
Barbier ¶ 0 Cel ce Fig. 2322. Fig. /323._ CO4PS1S. (pl.-se) St. O p Partea corpului (la
gateste la cap, eel Coada-zmeului. Coada- vulpii. om $i la animate) de la sold pina la genunchiu:
ce piaptana cu arta parul [ fr. coif f eu r].
*COAFT,TRA (p1.-nri) sf. Cl) Pieptanatura ¶
lei att. palo wl la comma stingA OSP.) ¶ ® In stil
biblic, sediul, izvorul puterii de procreatiune (la
0 Gateala capului, on -ce lucru cu care se Impodo- barbat), pintece (la femeie): toate sufletele cad an
beste, se acopere, se Inveleste sau se imbrobodeste intrat on Iaoov In E-
capul [fr. coiffure]. Opt, can an iesit din
COAGULA (-nlez) vb. tr. 0 refl. A (se) Inchega coapsele Ini (mew ;
[lat.]. de act ®: vorbeso
COAGULABIL adj. Care se poate Inchega undele but de mAretia
[fr]. Si trumusetile Nego-
COAGULATIVNE, "ooAouLaTim sf. Faptul de Whit, din cotton cA-
a (se) coagula; inchegare [fr.]. ruia an izvorlt (VLAH.)
COAJA, coAJE (pl. eon) sf. 0 * Invelisul ve- [lat. c o x a].
getal $i subtire al radacinei, trunchiului sau ra- COARBA, (p/.
murilor unor plante: .- de tern ¶ ® # Invelisul -be) sf. 3r Feme-
vIrtos, pojghita sau pielita .care acopere miezul iusca corbu
unui fruct, semintele unei legume, etc.: de puck I u f.
de migdalti, de =stank de pepene, de mitt', de lints, COARBAD (p1.
etc. ¶ ® Invelisul tare at oului: . de on ¶ -be) SI. liga° 0 Sfredel mare al
O 4 Substanta calcaroasa, virtoasa cane acopere dulgherului, in forma de se-
-
corpul moluscelor sau crustaceelor: de mole, de
mica, de rac, etc.1 ()X Partea dinafara, vIrtoasa, a
micerc, numit gi curbina"
sau sucala" ( 1326) ¶ 0
OMR sau a altor aluate, Intarith prin coacere: de Minerul sucalei de depanat;
pane, de priditnra, etc.; ely-rnAntAtinA ¶ ® F Pojghita manivela (In genere) [comp. Fig. 1326. Coarba
virtoasii ce se prinde deasupra unei rani sau unei germ. Kur b el]. (C. Broascd, pita).
bube; ®: grecismul tanarlot ce Incepuse a prinde si nA- COARDA1 (p1. -de. corci)
busia natlonalitatea noestrit (1.-OH.) ¶ ® ®g Coaja v.- sf. 0 Fringhie, funie, sfoara Intinsa; 6: on Intinde
mIntnlut, scoarta pamIntului, Invelisul, stratul dea- (prea milt) coarda, on same ¶ () Sfoa-
supra, virtos si racit al globului parnintesc ¶ ® ra rasucita care Intinde ferestraul,
Portofell ® Bane-on& PP" BABA ® [vsl. k o a]. struna ¶ ® Sfoara trains& la un
COALA (p1.-be, eon) sf. O Foaie de hirtie pa.- arc: sblrnAe coarda din arcu -t, Yulgeri
trata sau dreptunghiulara, Indoita In doua ¶ () $ sligeats 'n vInt (ALECS.) ; ®: a avea 51 able
de tipar, foaie mare de hIrtie care se tipare$te pe ward° la aro, a avea mai multe mij-
amIndoua fetele si care apoi se Indoaie In 4, In 8 loace spre a izbuti ¶ () j Fir
sau In 16, forifilnd o fascioara de 8, 16 sau 32 de (Mout dintr'o facie Ingusta si ra-
pagini [ngr. IcO).-ka]. sucitti de mat de oaie sau din par Fig. 1327.
0 CO4LE, COALEA = COMA. de cal, de matase, de metal) Intins C. Coarda.
*COALITIVNE, COALITIE St. 0 0 Alianta, pe anumite instrumente muzicale
$i care produce sunete prin vibratiune, struna:
Intelegere Incbeiata Intre
doua sau mai multe State arcusni In) luneca asa de bine
sau partide politice, In ve- Pe coarde ;o lovitit In- 4, t;
derea unei actiuni comune tr'un Wavle, si tot vibreazA mai ),
1 ® Intovarasire a mai mutt tVLA11.) ; Instruments on
multor indivizi pentru un
scop oprit de legi [fr.].
*COALIZA (-izez) vb. tr.
si reit. A(se) aha, a (se) In-
tovarasi. a forma o coaliti-
tine [fr. coaliser].
co.4uvr.A. (pl.-me) sf. Cl)
Parul stufos $i lung de pe
grumazul calului sau al leu-
lui i 1324): pr. ext. pa- Fig. r3213. Coarde vocale. A.
rul ornului: pletele ltd negro It fr1054.
cadean pe omen intocmai ca o Baza limbii. B. Epiglota. C.
de Ion (ON.) ¶ ® ® FrUnzi$111 Fig. 1324. A. Coame. de Cartilagii.DD' Coarde vocale. Fig. x329.
din vliful copacilor: pete de cal.B. CoamA de G. Glota. CoardA de sArit.
ear se soled Pe commie eodrllor Ieu.
(VLAH.) ¶ ® d6 Latul, lemnul orizontal din vIrful coarde, toate instrumentele de muzica la care se
acoperisului unei case, de care slut prinsi capri- intrebuinteaza strune sau coarde, faclndu -le sa
298
www.dacoromanica.ro
vibreze prin frecare (Cu arcusul), prin lovire (cu
eiocana$u1) sau prin piscare cu degetele (vioara,
violoncelul, contrabasul, ghitara, mandoline,
cobza, timbalul, clavirul, harpa, lira, etc.); t:
a stings coarda stmtitoare, a vorbi de un lucru care
atingepe cineva mai de aproape, care-ipricinueste
mai multa placere sau suparare: a o Ina (sau a In-
cepe) pe arts a Incerca alte mijloace (de persua-
simie, de corntrIngere, etc.) ¶ ®p *coarde vocale,
ligamentele inferioare ale glotei ( 1328) ¶ 0 0
11p TENDQN ; (p): coardele Wadi sale s'an runt (NEGR.) ;
$i coardele vietii In pleptu-mi obosit Se run ! (ALL) ¶
"Linia dreapta ce uneste capetele unui
( 1327) ¶ @ 5treang lung ce se leaga de gitul
calului cind voim s6.-1 lacem sit alerge imprejur
ci 'Fringhie cu care se joaca copiii sarind peste
ea ( .1 1329) ¶ @ Arc de *1 la broasca usii, la o
arms de foe, la un ceasornic, etc. ¶ © X Insusirea
de a se intinde (vorb. de $erbeturi, dulceturi etc.):
nn-s destul de legate duleetile... nu RD nicidecum (ALECS.) ¶
® eel Grinda mare $i groasa asezata de-a curme-
zisul casei pe care se sprijinesc celelalte grinzi $i
greutatea podulut casei: ei tar WS mama nausea
( =varga) din slier ne Juanita (am); pr. ext. grinds:
$1 de ger s'and Intr'una In pod corzile troznind
® 11 poet. Grumazul calului, indoitura de la
gitul calului: se mica pe manta armasarilor, el, ass
plecati, Impuscil to urma for (ALECS.) ¶ ® * TUIPina de
'vita ¶ @ d, Coarda-ielelor =WNW ¶ ® a core, p1.
Doua stinghii curmezise la stratul eosului morii,
numite Si brate", speteze", chingi" sau curmo-
zisuri": moara Isi ridicii ei Iasi to los corzile (LUNG.) 11
C0121. pl. Niste funii din nuiele impletite Intrebuin-
tate la car $i la sanie ¶ ® Wio core p1. Sforile groase
ce tree de o parte $i de alta prin ochiurile volocu-
lui de pescuit [lat chord a, In parte (ode In-
semnate cue) cu acceptiunile fr. cord e].
COARDA.2 (pl. corzt) sf. Ban. Maram. der"
Sable: °title cu corzile $i dobaei on dobele (BBL.) tVS1.1.
O CO4RJA. = COAJA.
C0.4.RNA (p1.-ne) sf. S. p Fructul co r n u -
1 u 1: Wets femei venind din pAdnre ou donitele pline de
coarne tier.) ¶ ® Varietate de struguri albi sau ne-
gri cu boaba lungareata $i cu coaja tare.
#C04FtNEB adj. Cornut, cu coarne marl
(DOS.).
f
COASA (p1. -se) sf. C) Unealt6 de fier cu coada
de lemn, Intrebuintata la
taierea ierbii de pe clmp
( 1330) ¶ ®f Timpul
chid se co'seste finul:
vent coasa fl-
nulni ¶ C)
at Cositul
f Inului : el
drag mi -era
zit am el en
Moan la
(BR.-VN.);
A. :
abia soape-
d= de., et
ne puss la
secere
¶® / Pla-
ta pentru
(ZNN.)
cositul fl-
nului 11 0 Fig. 133o.
TUnuldin
a t ribu tele Co. asa cu. cri: Fig. 1331. Coasa.
Tim p u lui yea, cu grebla.
sau ale
Mortii (Infatisate cu cite o coasa in mina pr- 68):
IIitat de coasa Mortii Pb tarmul nutlet vieti (ALECS.) I
® i COASA, numele popular al constelapunii Cefeu,
ale casei stele mai importante au o oare-care ase-
manare cu o coasa ( 1331) ¶ 0 Trans. (rAc.) =
8ABIfTA O. [vsl. k o s a].
COASE (005) vb. tr. 0 A prinde cu eta, cu m6.-
tase, etc. petrecuta prin ac: chid eram la mama, el en
etiam sa cos. oil mama Impungea el en tratfeam acul (PANN) ¶
@ A broda: As, floe; la gherghef [lat. vulg. c o -
s 6 r:e < c:onsuere].
www.dacoromanica.ro
*COASOCIS.I.T sm. VI Tovara$, asociat cu altul COA-
sau cu mai multi [fr.].
COASTA(p/.-ts) 0 sf. 6) Fie-care din oasele late COB
$i incovoiate (la omsi la a-
nimale) de la cosul pieptu-
lui ( 1332) : dna Bib Ile, Eva
ar fl lost create dintr'o a
In-1 Adam; (;): iron. e gras
de-1 numeri ooastele, e foarte
slab; a zAcea pe coasts, a 71-
culcat; a fi mort ; e-eiC,:
0 Jc da coastele cn olneva, a 111Cra
arc Impreuna, In buns int.e-
legere cu cineva; a-t pune
sins to coast., a intrebu-
inta mijloace violente
spre a sill pe cineva, a-i
pune cutitul la beregata; Fig. r332. CC. Coaste.
a bate sau a frees la trel coaste, alda. o bataie strasni-
ca; a-t face plutece din coasts, a-1 snopi In batai, a-i
rupe coastele ¶ 0 Lature: flanc: unui sa atace pe
Turd In ei cellitalt De la spate (1.-GH.) ¶ ® 4.4%. Po-
virnisul unui deal sau unui munte: Pepetea s'au
Intins pe coasts muntelui la soars (SB.) ¶ 0 <4. `]'arm,
(VLAH.) mal, partea marii care este aproape de harm
[lat. cos t a].
OCOASTAN (p1.-ne) sm. Trans. (pAc.) Dulap mare
pentru rufe si haine, scrin [germ. Ka s t e n ].
COATE-GOALE sm. F Sarac care n'are nice
macar Cu Cc sa se imbrace: en, de I negustor, sA ma
puin In mobilo on no s, ntt vine bine (CAR.) [Coate -
+ goale].
COAUT9R sm. 0 no' Autor (al unei cacti,
etc.) impreunk cu altul sau cu altii ¶ 2
.411 Cel
care a faptuit o crime Impreuna cu altul sau
cu altii [fr.].
0 COBAIE sf. coati adesea comar, GOBI pl. Mold.
Bucov. lb Pasari de curte: ograda tut era plink de tot
soiul de cobai (SAD.) ; vorniceasa casApea la este, rote el
gobAi (GM.) [o o b e].
OCOBATT adj. Mold. C) Care are cob e a, cu
Vfna (vorb. de gaini) ¶ @ ® Tlfnos; zabavnic, bun
de nimic: nn-1 veal ca-I o
tigoare de billet et lanai
(ego.).
COBAIU SM. 7k Mic
mamifer rozator din A-
merica de Sus, numit $i
pore de India: Intrebu-
intat de fiziologisti ca su- Fig. 1333. Cobaiu.
biect de experimentare
(Cavia cobaya) ( 1333) [fr. c o b ay e].
*COBALT sbst. as Metal cenusiu, virtos, far6.-
micios, greu de topit, lntrebuintat la colorarea In
albastru a sticlei (Co) [fr.].
O COBALTEATA, COBILTEATA sf. Trans. Poiata,
grajd (FR.-CDR.).
O COBI.kA. - twirl) sf. Trans. (DENS.) Cast
sara.cacioasa. colibti.
GOBAT sm. Ban. 3e =-- watt: Sul au Intrebat pre
cue, cum si on ce sA hraneste el tr(ce.) [srb. k o b a c].
COBE, COABE sf. () Pasare ce meneste a rail,
de rau augur: st. Petro blestemA pe cue... sA fie cobs
rea (MAR.) ¶ ® Persoanace cobe$te,ce mene$te a rau,
plaza rea: 0 sea nemetenie spurcatA sttnd ca o coabe rea In
casa Iii (im) ¶ ® Mo/d. Tribe: cobea se face sub limbs,
usual gttul 81 limba gainit de on se mate nisi rasufla (*EL)
® Bucov. Pr. ext. Plisc: baba. . striga (cocosulu1)...:
da ce-ti este de nn-ti tli coabea ? (sm) [vol. k o b I].
OCOBELCIU sm. 0 Mold. 4 Melc ¶ ® Trans.
Parul femeilor legat $i Infti$urat In forma de
coarne enc.) [comp. CULB.VOL
OCOBET = COBAT.
COBI ( -base) vb. tr. $i intr. A meni a rau, a pre-
vesti veva rau: coon cart pltng mutt... cobeso a moarte
pentru ei sau vre-un pitrinte at for (MAR.) [srb.kobiti).
COBIE sf. 0 Olten. cos ¶ 0 0 /ten. jade$,
sternum (la pasari) ¶ 0 Ban. Radacina cozii la
cal ¶ 0 0 Ban. Locul gol, desertul dintre roaste
$i $old In mamifere [comp. srb. k o b ila iade$1.
COBILA. costa (p1 -le) sf. 0 / Doti& lemne
Impreunate la un capat prin/eun piron $i pe care
299
COB- se maza plugul cind nu lucreaz& (cind 11 duce la
camp sau 11 aduce acasti) ¶ 0
t1rna de sea: $1 violin de pe pioloare s'o tao coburi do
pistoale (TOC.) [tc. k u-
COC yr- Unealt11 a rotarului, scau- b u r].
nul de lnspitat In care se 2 COBVZ (pl. -ze
pune roata cind se 1nspitea za sn. .1 Instrument cu
sau se obedeaza (0 1334) coarde, de forma u-
0 Ban. C9BILITAC) [vsl. nei cobze: chits In
o b yla].
k41]
Fig. 1334. CobilS.
lactate oamenilor viteji
COBILCA. sf. Otten.= CO- (N. COST.) f
BILITA 0 (PSC-) [big.). COBZA (p1. -re) sf. °
COBILITA (p1.-te) sf. O Lemn Incovoiat, cu O .J Instrument mu-
crestaturi la fie- zical, In forma de Fig. 1337. Cobra.
care capat, de mandolin& mare, cu
care se atirna zece coarde, care, piscate cu o pana, produc numai
de o parte si de cinci sunete, reducind instrumentul numai la rolul
alta , cite un cos, de acompaniament ( 1338): Lin
cite o donita. vioarele rSsunS, Writ cobra tine hangul
etc. si care se (EMIN.) if C) ® A lega a lega strins
poarta pe umeri pe cineva, limit sä nu se post& mis-
(Mold. coro- Ca: m'au prins si m'an dus legal is
mIsla") ( . Fig. x335. Qobiliiti. on schlt In munte (CAR.) [rut. rus. poi.
1335) : ajuta sA
de-I ung. k o b z a].
pule In spinare cobilita COBZAR sm. .1 Linitar ce tints
on ocdele (DLVR.) If 0 * din cobza: zi, meren din struna!
FATA-CII-CQBILITA salt (D.-ZAMF.).
COBILITA-CIOBANIILIII, 0 COC1 (pl. °mart) sn. Trans. Maram.
constelatiunea Lebe- X de pile, n. de ptine, plinisoara: i-a
dei,numit & si Crucea dat stints Mieroure doua ..uri de pine
(mare)" sau Crucea (RET.) [c o a c e]. Fig. 1338.
miezului-nop (01.) *COC2 (p1. (moue) sn. Pieptknatura CobzS.
1336) PP" Fzeto*- a femeilor, cu parul impletit si In-
(
RA ¶ a) = 04 Fig. 1330. Fata-cucobilija. colacitp e crestet (
[fr. co qu e].
1339)
CALITL-DRACULIII; b) = COS/NS [vsl. k ob y lica].
COBITQR adj. veil). cosi. Care cobe$te, care *COCA' sf. * Arbust
meneste a ram; Chita cucuveaua cu gins (ALX.). din America de Sud, cul-
COBILA Po- COBILA. tivat mai ales in Colum-
OCOBtLCER (pl. -ere) sn. Trans. (DENS.) Ladita de bia, Bolivia $i Brazilia,
din ale carui frunze se
la vatra In care se aduna cenusa.
COB/BLAU sbst. 0 Bucov. Birlog, vizuina:
ursul abia is Stretenie se migett In birlogul san ,nr. situ (MAR.) ¶
extrage cocaina ( 1340)
[fr.].
,
Fig. 1339. Coc de Wir.
0 Ban. R. Tare In care se tin mieii (NOV.). COCAI sm. F Copil in
COBIRLUT ( -ueso vb. tr. si intr. Ban. A scotoci, face, prunc (In graiul copiilor :
a cotrobai [c ob i r la u]. copilul care sit meargS Is coos. mice'
COBTRNA. (p1.-ne) sf. Bordeiu saracacios, co- (SR.-VN.) [COMp srb. k oka puie ].
cioaba. COCA sf. 0 Cleiu facut din
OCOBLIZAN sm. Mold. Magadau: bine-ti Bede, fain.) amestecat& cu ape, de
coscogeme sit umbli Isla pe drumuri (cm). lipit, In spec. hirtie: spetezele mat
COBOC (p1. -once) sn. Mold. Scala, mic vas de adese se lipase cu m. (ISP.) ¶ 0 Aluat
lemn in care se prepare mujdeiu: [rut. kubok]. de fain& framintat $i pregatit
OCOBOR sbst. Maram. Curare de coborit: De cane pentru facerea plinii; F a se face
mie ml-e dor, Aieea n'are (BRL.) reob or I]. , a se Imbata stra$nic: Bea de
COBORI, SCOBORT (-or) 1. vb. tr. A da jos, a se turteste si a, se MB (PANN)
lasa jos dintr'un loc ridicat, a pogorl: cloolii an eo - [C o a c e].
born sAcriul In Broach (Neoft.); (1): glasul, a vorbi mai ()COCA! (-Sin si -item) vb.
Incet, cu un ton mai jos. intr. 0/ten. A motai (comp.
cucAt). Fig. 1340. Coca.
2. vb. intr. Si refl. i A se da jos dintr'un loc
malt, ridicat, a se pogorl: el ne cobortm not 41 ne tot 0 COCAIE sf. Ban. Trans. Lemn
croborlm on mare grentate pe mete petnrnIenri primeldioase cracanat Infipt in pamint, de care se atirna cal-
; din trSsnrS coboarA o damit eleganta (CAR.) ¶ ® din darea sau ceaunul deasupra focului, cujba.
scan; a renunta la tron, a abdica: Valet era sit se sco- *COCATNA. sf. A Compus organic extras din
boare din scaunul Imparittiei (ISP.) ¶0 A trage la un frunzele de coca; se Intrebuinteaza In medicine ca
hotel, la un han: mA Gomm is otelul de Petersburg, In anestezic [fr.].
easels Int Beizadea Petrache Mavrogheni (1.-G11.) ¶ 0 A-si *COCAINOMAN SM. Persoan& care abuzeaza
urma drumul spre apus: soarele se Emhart' meet spre de cocaina [fr.]
aslintit (ULAN.) ¶ 0 A-si trage originea, a-si avea *COCARDA. (p/.-de), sf.
obIrsia: Romfuill se coborit din colonistii romanl. O Semn distinctly purtat
COB011.1$, SCOBORZ$(pi- henri) sn. 0 Faptul de militari la chipiu, de civili
de a se coborl, scobortsul pia In sat ne va core... la piept, avind colorile na-
poste o ors si Mai bine (0D08.) ¶ C) 41. Povlrni., drum tionale ale poporului din
povirnit pe care se coboara cinevl la vale: set care lac parte ( 1341) ¶ Fig. 1341. Cocarde.
nemPri gobiopul ooborlsul (PANS). 0 Funds, panglica Irmo-
COBORITQR, scOsoltrrOk 1. adj. verb. (s)co- data ce se poarta In par de catre femei [fr.].
Boat. Care se coboara, care se trage (din), care-si COCAZAR * 0 = SMIRDAR 0 ¶ 0 = MERISOR
are obIrsia. O [c oacaz
2. sm. Urma$, eel ce-si trage ob1rsia. COCEAN sm. 0 8 Tulpina porumbului nu-
CQBRA s . )sio arpefoarte veninos, care.traeste mita, dupa regiuni, si .,strujean ", tujlean".hlu-
In India, unde pe fie-care an mor mil de oameni Ran)", lujer", covrag", etc. ¶ 0 d Tulpina
din cauza mu$cliturilor lui; e numit $i naja" altor plante acemanatoare porumbului, ca malaiu-
sau sarpele cu ochelari", din cauza ca pe gitul tataresc, etc. ¶ 0 * Miezul, inima unor legume,
lui umflat poarta o pat& ce seaman& cu niste oche- dupe ce s'a scos din ele tot ce era bun de
lari (Naja tripudians) ( 1337) [fr.]. mincat: de varzil ¶ 0 Cotorul, coada maturii:
COBVR sm. Ow' Toe de pistoale ce se a- ce tot sans astIel de tleacuri, ti else mil -sa arAthndu -i

300
www.dacoromanica.ro
coceanul amiturll (ISP.) ¶ 40 4 000E4N-0APREse
cixsru [vsl. lc odand (> bg. srb. rut. etc.)1.
COCENQS adj. a Tare, virtos ca coc ea -
n u 1, ce seamana cu coceanul.
*COCHBT 1. adj. 0 Care cautli sa plaeli, mai
ales printr'o imbracaminte Ingrijita, elegant: ta-
male a ¶ p Pr. ext. Dragalas, frumusel: vilele e
ale acestui easel de mute (VLAH.) ¶ o Care cautil sa
inspire dragostea prin vorbe, prin maniere, etc.
2. coctiwA (p/.-te) SI. Femeie cochetA, femeie
care cautti sa placa prin cochetdriile ei: sd ma yid
sacriticatti unei cochete (ALecs.) [fr. COque t].
COCHETA (-tez) vb. intr.. A face cochetarii [fr.
coqueter].
COCHETARIE sf. 0 Gateala Ingrijita cu
scopul de a placea ¶ ® Saint& ce-$i cid o persoana
de a pldcea, de a inspira dragostea, prin vorbe, prin
maniere, etc.: Geaba cochetarii fact, 011 la nimeni nu mai
piaci (PANN) [fr. coquetterie].
COCHII -VECHI sm. pl. 0 Darea In Intreprin-
dere a anumitor dari prin licitatiune: an =modest
acel tumarit de la cochli-vechi (N. cost. ¶® Mezat, vindere
prin 1-an vindut-o datornioll la gi 1-an Mat
numai en hainele de pe dlnsul (ML.) [ung. k. 6 t y a -
V etye< srb.].
COCHINT sm. F Pored& data Grecilor: co-
chinti 81 cataoni slut numele obicinulte ce le dan Wenn Gre-
ener arendasi (ML.).
0 COCTE sf. Often.
Tr.-Carp. Trasurd:
dthical can pi coola $1 -mi
facui datoare via ((K.-BRS.) =
[srb . kil°. 6 ij e; ung.
koCS 'm:Lt05"
COCINA (p1. -ne) Fig. 1342. CocinS.
sf. Cotet, loc inchis
undo se tin porcii ( 1342):
samara zacea Inchistt Intr'o rhirat
timn.) [srb.] . ,T1-7 I xonx0)val.
COCINE4TA (pl. -ete) sf. A COCOANA- CHIFTERITA sf. 4 = CONOPUITI-
= Mara. 114
COCIOA.BA, 0 COOIO*11BA:,--`4'1,,-
(PSC.) (pl.-be) sf, Casuta saraeli-
cioasa, coliba darapimatil. ( -
IZ-V1 Cocioabl.
1343): la stings e o 0 de ma In minocul unui maiden
plin de biltiril (SLV.) [tat. k o 6- o b a .
0 COCIOBAT (-dew) vb. intr. Mold.Bucov. A scotoci
prin toate colturile, a cotrobai: an Inceput a ss prin
edentate negntatorilor on marl% (se.) [C ocioaba].
COCIORBA (pl.-be , cOmpRVA (pl.
-ye) sf. Unealta de lemn alcatuita din-
tr'o coada lunga la capatul careia e in-
fipta o sclndurica In forma de semi-
cerc sau de tniunghiu; e Intrebuintata
pentru a trage fowl sau cenusa din
cuptor ( 1344): alit de mare e dogo-
reale... cuptorului, cd, se aprinde... si oociorva
(ORIG.) ; on coeds cooiorvel In ouptor sa nu
dad, °A-ti !Moroi de la casti noroonl (von.)
[rut. ko 6erha].
OCQCI$ sm, Tr.-Carp. V faith, po-
runci ...alai eA o duct la plimbare Wei thi- Fig. 1344.
tInd (RV.) [ung, k ocsisj. Cociorba.
0 COCIVMB, coarvMP sm. 0 /ten. Ban.
CIVMB [comp . POCIGMB ] .
0 COC rIATTT adj. 0 /ten. test.) = POCILTIT.
COCYRJAT adj. i incovoiat (vorb. In spec.
de cioc sau de nas): nasul at privillit la vale ca no ells°
de butnita (VLAH.) ¶ ® Girbov(it): o baba mdruntica 51
coclrlatti de bittrInete (Woe.) le o e Irlat+ C
0 COCMLA (p1.-te) sf. 0 Trunchiu strlmb de
copse (RV. CR0.) ¶ 0 Lemn Incovoiat $i cracanat,
cujba ¶ ® Piciorul de la toporistea coasei ¶ 0 Mold.
loc. adv. de-a cocirla, de-a rostogolul, dindu -se peste
cap (RV.-CRG.) ¶ 0 pl. a Niste stinghii Incovoiate ce
leaga pe din nauntru scIndurile din care e alcatuita
o luntre; numite si cirje", chingi", crivace"
sau cujbe" ¶ ® pi. 4, Mica ciuperca comestibila
cu palaria subtire, galbena-ro$cata, lucitoare, apoi
alburie si brazdata pe margini; are gust si miros de
usturoiu si e Intrebuintata In bucatarie printre con-
dimente ; numita $i bureti-de-pajiste", bureti
www.dacoromanica.ro
de-iarba", bureciori", c i)octrti", ciuciula$i", C 0 C-
etc. (Marasmius scorodonius) (o PL. I, 10) [ung.
COC
kukoral.
COCMLAT adj. COCIRJAT [c o c I r l a].
COCYRTA. COMMA sf. Mold. Bucov.X 1,11, Mtn-
care ciobaneasca facuta din jintuit $i cas dulce.
O COCYRTAU sbst. 0 /ten. Ban. X Mincare facuta
din dumicati de piine sau de mamaliga prajitd In
untura [c o clr t a].
0 COCLAURT sfpl. Mold. L*. RIpa prapastioash;
loc neumblat, pustiu: se ulta moron la... callinza for
prin coclaurile acestea Vied drum si Wit adapost (vt.AN.)
[comp. rut. bg. k otlovin a].
COCLEALA (p1. -ell) sf. i Faptul de a se
co cli ¶ ® Un fel de rugina verde si otravitoare
ce se formeaza pe aramd, cind e expusa la umezeala
aerului ¶ ® Gust de arama coclita: stint pa es 0 .
acid, Meant (DLVR.)
COCLET, COTaT (p1.-ete) sn. 0 Fie-care din
firele care alcatuesc plasa itelor sau ostretelor ¶
O Gresala la navadit; (p): a ante a cauta nod
In papura [srb. kotla c].
COCLI, Mold. con,' ( -logo) 1. vb. tr. A da un gust
de cocleala; a strepezi: izvorul men, limpede ea roue
si rece ca Olga, eocleste aura cAlatorilor (DLVR.).
2. vb. refl. 0 A se acoperi de cocleala ¶ ® A
prinde un gust de cocleala ¶ 0 ® F A se Imbata:
se Imbilti1 baleen' de se coclise turtti (ISP.) [vsl.kotIld
arama."].
COCLIT adj. 0 p. cOcLI ¶ ® Cu gust ca de
coeleala: pe glt sintti un gust de rugind, amarin si rt.
(DLVR.) ¶ ® ®: de Wein, foarte batrin: of eran bit-
trini bAtrIni, coclit1 de bdtrini (CAR.),
COCOA-NA, CUCOANA Si. (p1.-ue) 0 t Maram. Oa?.
Copila, fetita ¶ p Doamna, lemeie de conditiune
mai buns (din clasa burgheziei sau a nobleteil:
doer nu esti cocoand, sti-ti tad (loud ceasttri trizura (CAR.) ;
0 : lanes e mare care n'are de mincare [comp. ngr.
91*, RITA : nu cumva 1-o ti muscat vre-o 0.1 (ALECS.).
0 COCOARA sf. pl. Trans. Penele tole sclipicioase
din coada co coru lu i.
C0004§A. (pl.-0e) sf. 0 Diformitate care
consta dintr'o ridicatura nefireascA la spatele sau
pe pieptul omului (Mold. gheb" nu-ti veil eocoasa
ce-o porti in apinare? (PANS) ¶ 0 Ridicatura naturals
pe spinarea unor animate, ca dromaderul, camila,
zebu, etc.
COCOLI (-olesc) vb. tr. si refl. A (se) desmierda,
a (se) alinta. a (se) rasfata: an cumva of vrea stl-1 bag
In sin Dram... se cocolea In anise
Driviri dirSSAg-tliSrealle8fLVIRA.)1-.ECS.);
COCOLOS sm. si (p1.-ori5e)sn. 0 Ori-ce materie
(hlrtie, clrpa. pamtnt, zapada, bring., etc.) fa-
cuta mototol, strInsa ghem ; bulgare (Mold. bot"):
de Melia, de eeard; e mare pdcat de eel ce pune
pe jaratee (con.) ¶ ®$L Buigare ce se formeaza In
, de brims
mamaliga, cind nu-i Hart& de ajuns sau nu s'a
amestecat bine (Mold. buburuza"): otti -4 slat to
mamaliga dinttiu, atnia cumnati ai sa ai (Goa.) ¶ ® <
Marnaliga facuta dintr'un bulgare de brInza In-
velit cu mamaliga si pus sa se coat& (MAN.) ¶ o Pr.
CLO- ext. Umflatura, nod: omul col strImb, on dont% cocoloaae
In !runts (DEM.) ¶ 13 Stulete de porumb necuratat
de boabe: din tot pogonul... paten bonito porumb bdtut
Sall opt I (LEG. CAR.).
COCOLOT (-osese) I. vb .tr. 0 A face un c o c o-
10$ TO A face ghem, a ghemui: goal& pused. Isi woo-
loseste gleznele ain't o paturd murdard (01..VR.) ¶ A moto- .3
toli (Mold. a bott"): a cocolosit tole paten buctiti (de
Male) In palmA (sLv.) ¶ 0 A infasura Iu multe
carpe, legaturi, etc.: on picioarele si on minile coeolosite
in llanele 0.-OH.) ¶ ® = COCOLI : eele olteva olte pe care le
Ingrijean Si le oocoloseau ca pe piste coon rtistatati (LUNG.)
® e A face musama, a se ascunde o gresala sau o
faptk neiertata, de catre cei ce ar trebui s'o pe-
depseasca: am cdutat sd c000loseso luorneile (D.-ZAMF.).
2. vb. refl. A se lace cocolos, a se strange ghem, a
3e ghemui: Haeful, cocolosit Inteun colt al patului (DLVR.).
COCON', OUCQNSM. 0 t (Pastrat In MaramOas.).
Copila$, prune: cucon taste omul dace naste [Ana la 4 ant
301
COC- ¶ O t (phstrat In Maram. Oas.) Baiat, baiet,e1
(pRv.-me.) 0 COCOFUNT adj. Ban. (D incretit, cu clrlionti 11
Copil sau iiu de Domn sau de boier (pastrat
111 0 Re Cu coarnele frumos rAsucite (vorb. de berbeci)
CO C Inca In limba basmelor si In unele regiuni): I-aa [c o c o r; comp. si teic000R4].
create ca pe un decal ml 1-ati da mie tam) ¶ () D011111. COCOREI sm. pl. 3 = MAsEAUA- ciQTEr.
titlu de politeta urmat de numele persoanei sau CQCOS sm. Fructul cocotierului, numit si
cu numele sub Inteles (voc. cocoane I ;coarse I = Dom- nuch de cocos" [germ.].
nule) [comp. cocoara). COCOSTIFIC, cucosTlitcsn. Mold. Tr.-Carp. It
COCON' sm.* Gogoasa viermelui de matase BeazA: cumpana unei tintIni se pima at se ball,/ ca un co-
[fr.]. cootie° care bea ape (VLAH) [0 OCOr + Stir C].
COCONAR' sm. 4 Va- COC9$, Mold. caws sm. 0 Barbatusul
rietate de pin care create gb.inii (Gallus domesticus) (
prin sudul Italiei, In Gre- 1348): incepu sit otnte ca cocoaul.
cia si in Asia Mica si ai ca sit vesteasel g
carui cucuruzi contin niste eft se aprople
serninte ovate si lungh.- Zilla (ODOB.) ; la
ret,e, de forma coarnelor, cintatul =ilog
cu gust de alune, numite 'Er timpulnoptii
coconari" sau coconare" , clnd cinta co-
(Pinus pinea) ( 1345) Alk= ir cosii ; basmul
[ngr. Itooincouvcipt]. cu 01 roan, ;

COCONAR' sm. t.:*0 r

poveste pen- --441t, --, al _1S1c
BgLDITA
V/ tru copii mid
COCONAFtA.(p1.-re)sf. In 4 care e Fig. 1348. Fig. 1349.
* Semintele cucuruzilor vorba de un Coco§ Cocos-de-padure.
de cocona r, numite si Fig. 1345. Coconar.
cocos, mincat de o vulpe, care la rindu-i e min-
coconari 1-1 tacit um- cat& de un ogar, etc., si in
care toate peripetiile se Insira,
nds at e
rant la °tiptoe Cu statide ai
(FULA .
t (CAR) : Craig umpluti cu sta-

COCON., =mitts sin. (D dim. cocON ¶ ® Fiu

de boier, dornnisor: o droll/El de Aol ai de sportmeni
Gnat din Paris (VLAH.).
COCONAT (-AMC) 1. vb. tr. A da cuiva ti-
tlul de co cones.
2. vb. refl. A se face coconas, a lua apucaturi de
ferior de boier.
COCONEL sm. 0 dim. COCQN ¶ @ Maram. Oas.
Copilas; baletas ¶ ® Coconei pi. 6 =Gloom ®.
COCONET sbst. col. cOCON. Toti coconii, mul-
time de coconi.
OCOCON'T sbst. Trans. Bulz.
COCONT, CUCONI (-onesc) 1. vb. tr. F A da
titlul de coco n, a trata en pe un boier: tact, nu
ma coconi, ca-mi tact aotia I (ALECS.).
2. vb. re fl. A se face cocon, a lua apucaturi de boier.
t COCONIE sf. Maram. Oas. VIrsta de c o c o n,
copilarie.
COCONITA. cocorMA (p1.
-te) sf. ® dim. coccuNNA1 0 CO-
coana ttnArb., domnisoarA ¶ 0
Maram. Oas. FetitA. ¶ 0 0 lten.1
= STIOLFTE.
COCOR, Mold. cnc0E. sm.,
Mold. Bucov. arcos.EA (pl.-re) sf.
0 Pasare callitoare din ge-
3b
nul picioroangelor, cutitul mare
si ciocul lung, Irian In picioare,,-
petrece vara prin partite bAl-
toase, far la apropierea iernii
sboarii in tinuturile calduroase,
In Africa sr In India (Gros ci-
nema) ( 1346): to Waren nop- Fig. 1346. Cocor.
tiler friguroase se ausean strigittele
comelier mergtnd... eittre minas'
(BR.-VN.) 'V ® PLISCUL-CIICQ-
RUL151. pLISCUL- CIICO4REI1,
planta, cu tulpina intinsa
pe pamint si acoperita cu
pert aspri, cu flori rosii sau
albe, ce create prin locuri
nisipoase si pe lInga dru-
muri (Erodium cicutarium)
(1 1347) ¶ 0 ; PLISCUL-
015CatIREP =GREGHETTN ¶ @
p/. Ban. Un fel de dantela.
¶ 0 pl. Ban. Incretitura a
phrului, clrliont [comp. srb.
kokorav].
0 COCOR4DA, cOCOROADA
sf. Trans. X 0 Coca de ma-
laiu coapth In vatrA ¶ ® Un fel de plAcintb. din
Minh. de malaiu umplutti cu brinza sau urciii (BUD.)
(FR: CDR.) (P$C)
repetlndu -se povestea de la
Inceput; F: In aceasta casA Matti
gaina, nu ul,
In case aceasta
porunceste temeia, iar bArba-
tul se supune vointei ei ¶ ®
3e COM-DE-PAM:FRE sau ono -
DE-01KP, pasiire de marimea
unui cocos, cu capul si spi-
narea de coloare albastra, cu
ciocul negru, care traeste prin
munti ( Tetra° tetrix) ( 1349)
Fig. 1351.
Fig. 135o. Cocog. Struna-cocogului.
If3C) 0. COCQs-DE-MQNTE, 0009$-DE-SyEIMA, C000S-
SALB4TIC = Gomm ¶ 0 3 co3DA-coco5uLui ear
COADA; cREMTA-COCOULIII pur CREASTA; LAR-
BA-00cQUILIJI = C0c09EI-DE-olNIP ; FIGIQRUL-
COCNiulan, = FLOARE-BRo4TEASCA; PICIQRIIL-CO-
CQUULIII2 = GALBENCLE ®; PICIQRIIL-c0colTLIIis
= GALBENELE-DE-MUNTE; PI-
CI91117L-COMMLIII4 FLOARE-
DE-LE4c, ; STEVNA-CoCQ$II-
LIII, mica planta ierboash, cu
tulpina Intinsa pe pAmInt,
cu flori albe (Cerastium tri-
viale) 111 1351) ¶ 0 Or Cio-
canel de her la o arms de
foc, In care e Intepenita cre-
menea si care produce ex-
ploziunea capsei ( 1350): ii Fig. 1352. Cocogel.
man mon de pe nmeri, ni se loci de scare 411 Implu-
tura se "salmi!' cu egomot (NEGRJ 1 0 Cocosel de hir-
tie ¶ 0 pl. Mold. Trans. Ban. Floricele de porumb
[vsl. kokoAI , gams ").
COCOA (-csez) 1. vb. tr. 0 A race sit capete
ocoeoas 11 0 A snopi In WAAL
2. vb. refl. A deveni cocosat, a capata o cocoash.:
el se cocogase de muncii vers.
COCO§.4R SM. 3t PasAre de marimea sturzului,
numite si gogosar" sau sturz-de-iarnV Turdus
pilaris) ( 1353) [bg.].
Fig. 1347. COCO.E.LT adj. 0 p. cocosa ¶ 0 Care are o
Pliscul-cocorului. cocoas& ¶ 0 Glrbovit (de btitrinete).
COCOL, Mold. cIIcOUL sm.' 0 dim. cowl I
O F DrAgut, iubit (termen de alintare): m'estenii
de mult, ..01. e (CAR.) 11 ®11%m Cuiul ce trece prin ea-
patul osiei ¶ @ Jucarie fAcuth din hlrtie Indoita,
302
www.dacoromanica.ro
 care seamana tntru cltva cu un cocos ( 1352) ¶ CODALB, Mold. CIIDALB adi. 074 Cu coada COC-
® ; cocoar.: (-vARATio) sau COCOSEI-DE- oho,
planta ierboasa, cu flori rosii-ea-
alb as (vorb de vite marl cornute) ¶ 0 Despre
pasari (mai ales In descintece): PasAre albli, Codalba COD
ramiziice creste pe cimp (A- 0 vvravR-- sr vvLTURT ® Pr. ext. Cu pttrul ba-
donis aeslivalis) ( 1354): co- laiu, cu coadele blonde: e prelungA la chip, ~A, on
cow.% =Ruse Ina; p/. coconr, ochii viorii (DLVR.).
= diAsnuA-cry'rEr; p1. COCO$ET2 2. conaLBA sf. S4 Oaie cu virful coadei alb.
=GHIOCW-BOGATI; p1. cocoavi- CODALBEL, =Mawr adj. dim. CODALB Doi-
=PORIIKETIT ® p1. Mold. x Florice- sPrezece boi bourel, In coed& cudAlbei (MAR.).
le de porumb CODALBI (-besc) vb. tr. Mold. (pron. codillghi)
(es- PLORICEA numai in loc. a o coddight. a o sfecli; a 0 pati: la frau--
®) 11 C) Bucov. , wawa, o cam sodalgileR (VLAH.) [C o d a 1 b].
X Mic aluat ce k.. CODALEITA (p1.-te) sf. 3e Pastue de 17-20
ramlne din fa- cm., cu pene foarte
cerea p finii, ca.- -- frumoase. roseate pe
re se coace in spinare si la aripi, la
cuptor, dindu- cap si la v lrful coadei
i-se diferite for- cenusii - albastrii, cu
me : d8 bacilli Fig. 1353. Fig. 1354. pintecele de coloare
cot covrigl si co- Coco§ar. Cocoei-de-cimp. galbuie -trandafirie $i
cosec la o parte (GRIG.). cu coada neagra si
°blow
COCO$TE
.
COCOSC adj. De co co s, privitor la cocos:
al g)inli (PAC.).
adv. Ca un c o co $: end cintA
alba; se hraneste cu
insecte pe care be In-
fige Intiiu In cite un
Fig. 1356. Corlathilli.

gains se va intImpla pagubli (eon.). spin, de unde le ciuguleste pe rind; numita si

COCOW (-osesc) vb. refl. Mold. A se umfla In sfrancioc-rosu" sau rsofran" (Lanius collurio)
pene; a se arata dirz. [c 0 c o 5]. ( 1356) [codalb].
COCOWLA sm. Porecla data£ unui cocosat COD4.N 1. adj. Cu co a da lunga: vinatul eel
[cocoasa].
COCONE.A.TA (p1. -note) sf.C) Termenide dis-
domneso la vulpile e (ALECS.).
2. coD ANA (p1.-ne) sf. Fan intratli de curind In
prec In loc de c o c o a n a: de-o ti si-ti vorbeso... de rindul fetelor maxi, fetiscantt: mum. la care yin
°neva cocosnete... negustorita ajunse, le aline de mildum.). au cofitale in mind coplii gi codanele .
COCOO.A.ICA. sf. = RODUL-PAMINTIILIII. CODANA.CA. (p1. -ce), CODANCUTA
COCOTA (p1.-te) sf. Femeie cu moravuri u- (131.-tD) Si . dim. CODANAL codiinacele si ba-
soare [fr.]. bele sint mai pAtrunzdtoare (JIP.) ; don& surorl.
*COCOTEER srn. Ar- ;1. 'fr
una mai mare, tatA 'n tine, da una sub dlnsa
bore mare din regiunile tro- codAncutd (VOR.) .
picale, asemenea palmieru- orifft'14.- CODANEL SM. Metes: se Joao& de
lui, care atinge o Inaltime copii mai mititel, adecA codAnei, cum se nice
de 20-30 de metri, si al ca rui OSP.) [C 0 d
fruct, numit cocos", de gro- CODANTCA (p1.-nole), cooliNITA (pl.
simea capului, constitue hra- -te) sf. dim. CODANA: pe aceastA cothinica
na de capetenie in Polinesia; de feta o nnmiril Pandora (ISP.) ; era o coda-
lichidul laptos din nliuntrul unit slioasA non un an (SAD.).
fructului da o bautura cu CODARTE, CODARTIE, CODERIE Sf.
gust de migdale, Intrebuin- Olten.----coDAR=E: /ncitlecai pe-o oaderie $i
tatauneori si ca medicament
(Cocos nucifera)
[fr. J.
1355)( ,T. 2.1
vA spinet o istorie ($EZ.) [C o ada+ (c o -
p o) r f e].
CODARTTE, conARME sf. Goads
COCOTA ( -otez) vb. refl. Fig. 1355. Cocotier. biciului ( 1357): harapntoe... mai lungi pi
§i tr. C) A (se) aseza pe o au codliriatea mat sound decit a bicolor (MAR.)
creanga sau pe o culme ridicatli: cocoeut s'a co- [C 0 a d + (top o) r I $ t e).
cotat sus pe pont ; trAsura scum se cocota in circa unui climb CODAS sm. Cel din urma., unui din-
(DEM.) ¶ 0 ® A (se) ridica, a (se) Inalla mai sus tre cei mai sliraci dintre locuitorii unui
declt i se cuvine (vorb. de o situatiune, de un rang, sat: fruntapii, mijlocasii si satulni; dealt Fig. 1357.
de un post, etc.): pe tronnl Voivozilor... se cocoteazA tot ee In oras, mat bine 'n satul tAn !runts:, (cum) CodAribte
sculptata
Ielul de !Miele din sandramalele Panamint (VLAH.). [C o a d a]. (Trans).
COCOV.A.MA (pl.-me) sf. Ban. Bulgare de pa.- CODA = COD4ii.
O
mint moale, Infundat la mijloc, in forma de blid, CODAT adj. ® Cu co ad& (despre animale) ¶
cu care se joacli copiii, aruncindu-1 cu putere jos. ® Cu peduncul (despre flori sau fructe) [lat.
ca sli pocneasca. vule.codatus< cau-
COCOVEICA sf. = CIICIIVAIE: nn nas coroiet. datus].
Intors spre aura. ca pliscul mai cocovelce (GN.). CODAT sm. .4 ® ci-
'COOS = COKS. saA ¶ Larva codata a mai
2

COCTAIL (pl.-iuri) sn. 0 Bliuturli almoncli multor multe ( 1358)

preparata dintr'un amestec de mai multe liche- [refacut din p1. co dati
ruri [fr. < engl.]. <codati. Fig. x358. Cod*
COCUTA (p1.-v) sf. dim. COMM. CODCODAC... ow- COT-
'COD (pl.-aunt) sn. ®a4 Adunare de legiuiri, de CODAC...
pravili, etc. Intocrnite din ordinul imparatilor ro- CODEA Sin. Z1! Unul din numeroasele nume
mani: codul lui Justinian ¶ ® ed Corp de legi co- populare ale diavolului [c o a d A].
.prinzlnd toate legiuirile privitoare la o materie CODEALA (p/.-en) sf. Faptul de a se c o d 1,
speciala: codul civil, codul de procedurA civilli, codul de sovaire: dupA mum .., se botlirl si -I spund (SO ) .
corned, codul penal, etc. ¶ ® Pr. ext. Culegere de *CODETNA sf. A Alcaloid extras din opiu; In-
precepte sau de asezaminte cu privire la o materie trebuintat in dozy mica pentru a calma tusea,
oare care: ~til manferelor elegante [fr. C 0 d el. etc. [fr.].
CODACIUadj. si sm. 0 Care staff tot la co adi, CODELNIC adj. Care se co des t e, sovaitor:
care staff la spatele sau In urma celorlalti: sinteti... se 'ntorc Mr& la di dintllu cart Ii se par mai od op.).
nista bunt de gurA si niste codaci de treabA (ISP.) ¶ oa® OCODERTE ms- CODARTE.
Unul din numele date diavolului ¶ 0 4 =CODAT. CODEFIfTE = CODARISTE.
CODALAT adi. 0 /ten. (emus.) ® Cu c o a d a, CODEX sbst. 0 = CODICR ¶ ®A Culegere de
8500
codat: pore a¶ C) Lungaret: mambo . formule de farmacie [fr. < lat.].
303
www.dacoromanica.ro
COD- CODT I. (-atm) vb. refl. A sta la indoiala (de a De c o d r u, care locueste prin muntii padurosi:
face ceva), a soya!, a se Len de a lua o hotarire, a In arlpa stingit puse... De Codreni, Dorados 01 DiePtul tarn
C O F nu se putea hotarl sit se apuce de lucru, a se feri (MMP.) .
de treaba: IceDu a se Indoi gi a se A dea Iota dnDa din- CODRESC adj. De c v dr u: ctieseuese nn Pert)...
sul Um); Ian sa-1 11 soulat la trealgt, s'apoi sit -1 veal cum $1 Petra cliprioare (aLacs.).
se codes() term ). CODRICEL sm. dim. CQDR111: un de mitlain
;. vb. tr. c A tunde Una oilor Imprejurul coa- (roc.); mai aduna si codricell ce mai ramiseserA de is tovarliel
dei [c o a d a]. (1SP.).
CODICA s/. (5 et Cod, codice ¶ ® Condica CODRIOR sm. 4 dim. COMP: anndzuit la ...Ill
[ngr. xiaty.tc; tor.., 0 pddure nu age Inattit In coped (M.- COST.).
*CODICE sn. 0 ea Cod ¶ 0 Manuscris vechiu CODRO(N)IU sbst. Ban. * = GRTU-Miltti [G o-
(1Pgat Intr'un volum) [lat. codice m]. d r us1.
*CODICIL (p1.-lie, -nuri)sn. a§ Adaugire sau In- CODR9 sm. 1. Pasarica fru- -artakTh
dreptare facuta la un testament [Ir. < lat.]. moasa, cu coada de un rosu aprins,
O CODIE sf. Trans. (rAc.) j, = BARBA-ORSIILIII,. care-si face cuibul prin gaurile zi-
*CODIFIC4 ( -lie) vb. tr. es A aduna intr'un cod durilor sau pe acoperisurile de stuf ;
legile speciale privitoare la o materie [fr. codi- numita. si codoros", c o a d a
f i e r] r o $ i e", oita." nucsoara" sau
CODINA. (p1.-ni) sf. 0 0 /ten. f Pleava. ciuru- pieptanas" (Ruticilla phoenicura)
iala (de la vinturatul grinelor) ¶ in-4 I Ina2 ( 1362).
tuns de pe la coada oilor si prin pre nrul uge- CCIDRUI sm. 0 X Bucata mai
rului ¶ 0 = coADA-vviAm. mare (de aproape un siert) de .1:

CODIRICA, 0010111MTE sf. = pline sau de mamaliga: string1nd In

CODAMTE.
CODIRLA se- COMMA.
CODIOARA (pl.-re) sf . dim.
co*DA.
CODITA. (p1.-te) sf 0 dim.
COADA: risti... viitorul tedial trumosse
cu coditele pe spate (BR. -vN.) ¶ 0 Ceea
ce se atIrna la coada, ceea ce se a-
dauga. la urma: aces ee s'a agatat ca
soaietele de numele situ 0.-oti.)11 ® Semn
grafic, In forma de virgule, ce se
pune sub literele s sf t spre a le
miini oodrit de pine race gi de mlimaligA totIl/
(DLVR.); 0: flamIndul (sau cut l-e loame)
codri viseaztt, fie-caruia Yi e in gind Fig. 1362.
ceea ce doreste mai cu ardoare ¶ 2 Codro§.
Bucata dreptunghiulara de pamint. etc.: 124 de
loo GM) ; 112 *de Whim [lat. vulg. quodru m <
quad rum].
F CODRIP sm. 0 4 Padure batrina, mare si
deasa: In fund privelietea muntIlor acoperiti de codrl (vLan.) ;
\k\ 6 : a i se inchide calea to oo, a i se infunda. a nu mai
avea incotro ¶ ® 444. # Munte
tato
A

unul din numeroasele nume ale ielelor

® Po- a
modifica In s Si t ¶ 0 (F) F Cusur, (PAMF.) ¶ ® L3RBA- -LUI = MATRAGOA [c o-
detect. d r ul; comp. alb. kodre dear].
CODITVCA sf. f Mica planta Fig. .359
Codquea.
CODRUT sm. Trans. dim. CODRIP.
ierboasa, cu flori galbene-verzii, CODU$ = COD05.
numita sisoricel" (Myosurus minimus) ( 1359) COEFICIENT sin. 0 ± Numar pus inaintea
[c odit aj. unei cantitati algebrice spre a o fnmulti. Ex.:
CODIRLA, CODIRLA
darat a carutei, alcatuita din
(4,0 sf. CD Partea din- 8 ab =ab +al) -Fab ¶ ®± = nedetermtnat, parametru;
'whittler. panto ¶ 0 15 de !reran, numarul
cloud lemne lncovoiate, impre- cu care trebue Inmultita forts de apasare a unui
unate grin speteze si legate de corp pe altul spre a avea forte. de frecare ¶ 4
car prin niste lanturi sau gin- Numar cu care se Inmulteste o nota (de exa-
juri; numita, dupa regiuni, si, men etc.) spre a-i modifica valoarea relativa [fr.].
chelna" sau Ghana.", suslete' , COERCTBIL adj. t Care poate fi strIns, corn-
etc. ( 1360): altii ou ottrutele goale prirnat si retinut Intr'un spatiu oare-care: toe% ge-
gi on maldar proaspat in codirle (OLg.) nie slot [fr.].
¶ 2 ® Cel din coada, cal din COERCITTV adj. et Care are dreptul de coer-
UrMA: baciul fume, gi dual Winn', Fig. 2363. Codir16.. citiune [fr.].
pe rind, oeilaltt pia la codirld OSP.) r. r. Cotoaie, Co- *COERCITIT)-NE sf. el Faptul, puterea, drep-
le o a d toff, minu§i. 2. 2. tul de a sill. de a constringe sau de a opri pe ci-
CODIRLA sm. Cel din coa- Tinzatori, lambe, neva sit face ceva [1r.].
(I* eel din urtna, codas: Pan, lbaanilu§uri, brAciri, *COEREDE sin. sit Mostenitor Impreuna cu
ul zeilor... se Audit In toots PiIrtile guiebree, altii ai averii cuiva [lat. cohere s].
el ar °luta mai irumos OSP.) [c 0 - 3. 3. Speteze. *COERENT adj. Legat, unit, strIns, care nu
dirl a]. se poate desparti cu usurinta: materli o [fr. c 0-
CODIRLT ( -lest) vb. tr. Trans. A scotoci, a co- herent].
trobai (pee.) [c odirl a]. *COERENTA. (pi. -te) sf. Legatura, unire, strin-
CODOBA.TUR A (p1.-Ul1), Ban. con0134T(itA gere a unor parti asemanatoare Intre ele; (k): vorbe,
sj. 7.k Pasta e mica, gIndiri Wit ee [fr. coherence].
cenusie, care traeste *COEXISTA ( -fet) vb. intr. A exista Impreuna,
pe anga ape; are o a fiinta, a trAi In acelasi timp [fr.].
coada lungs pe care o *COEXISTENT adj. Care exist* fiinteaza,
misra mereu (Motacilla) traeste In acelasi timp [fr.].
( 1361): oodobaturlle... 'COEXISTENTA (p1.-te) sf. Existent* fiin-
se agterneau, In sborul for tare in acelasi timp [fr.].
lute, pe late avel (00013.) *COEZITJNE sf. ®)61 Fort& care tine legate
[lat. "coda-battula]. Intre ele moleculele unui corp ¶ O C> Legatura:
O CODOBITA (p1.-0) partite acestui imperiu slut lipsite de ; cote Isolate WA
sf. Trans. 3 = comma- Fig. 36r. Codobatura. Wel 0 litre dinsele ((.-OH.) [fr. cohesion].
TunA[coada+b/tai]. O COF sbst. Ban. / Capita. (de fin).
O CODORIE sf. Ban. CODARfE. C9FA (n1.-16) sf. 0 Mold. Bucov. Trans. Donna:
0 CODORT*TE = CODARI$TE: Linea a biciului In Inturnindu-se mlrii de is ountinie, se versa inaintea for cote
mina (RET.). aline oa al% coos.); ®: a Dune In pe chum, a Intrece,
CODS SM., CODOSCA sf. Mijlocitor, mijloci- a dovedi, a lasa mai prejos pe cineva prin price-
toare Intre femei si barbati, In stop de desfrlu: pere sau prin viclenie: sae' De mine o'am sti ti-i put in
tl spans oodogca cite gi mat malts 5'0 lace Da ?emote al se (ALECE.) ; a turna on cola, a turna cu galeata (vorb.
aluneoe cu mintea (ORu.) [to. k 0 d 0 i]. de ploaie) ¶ 0 Trans. Masurti de capacitate de 1
CODREAN adj. $i sm., CODREIIIICA (p1.-enee) sf. oca ( = 2 fele) ¶ ® 0 /ten. Cau$ cu care se is
304
www.dacoromanica.ro
malaiul spre a se pune In caldare
srb. bg. kola< germ.].
0 COFAEL (p1. -ale) sn. Mold. Bucov. dim. cOFA: ma
riipad In crania s'aduo 01 BD or de vin (CRG.).
O COFAs adj. §i sm. 0/ten. (R.-COD.) Fatarnic, (om)
cu douit fete, nesincer [co f ti].
O COFA§/E sf. 0 /ten. (R.-COD.) Fatarnicie, vorba
de colas.
O COFEIU (pl. -ele) sn. Mold. Cof o. mica si large:
UmplIndu-si whale, Ml-or chits temeile (EMIR.).
COFETAR sm. t4 Cel ce face sau vinde c o -
(R.-COD.) [rut. lucruri, a doua fapte care coincid ¶ O Intimplare, COF-
brodire In acelasi timp ¶ 0 A Suprapunere exacta
a doua figuri geometrice [fr.]. COL
COINTERESA (-esez) vb. tr. tga A face pe ci-
neva interesat intro intreprindere Impreuna cu
altul sau cu altii [fr.].
*COINTERES4T adj. Ise Care este interesat
Imprepna cu altul sau cu aliil intro afacere [fr.].
0 COITA. (p1.-te)sf. Trans. Mold. Femeie cu purtare
rea, cu moravuri usoare (PSC.) (13RL
CO M (p/.-coaie sn. Testicul
63 vubq. 2

f e t u r i, dulceturi, prajituri, etc. Greutate de fier, In forma de para., pe bratul unui

COFETAREASA (pl.-ese) sf. ,", Nevasta c o- cintar [lat. c o l e u s].
fetarului. COJAN SM. © Porecla data locuitorilor de la
COFETARIE sf. ©n Meseria cofetaru- ses de catre cei de la munte 1 Pored& data tä-
2
lu i ¶ 0 re Pravalia cofetarului ¶ © pl. X Tot ranilor din Muntenia de catre- Ardeleni.
felul de zaharicale, cofeturi, etc. 0 COJBA (-boa vb. refl. Ban. A se ridica. a se
COFETURL I corwzmar sf. pl. X Bomboane, umfla coaja deslipindu-se de miez (la plinea
zaharicale: kat aduoea plipusi lit. (ALECS.) [ngr. zovf to coapta), a se coscovi.
< it.] . COJI ( -Jest) 1. vb. tr. © A curati de co a j a,
COMA. (p1.-te)sf .Mold.Bucov.Trans. dim. CQFA: a scoate, a jupui coaja: an colic vr'o oltiva tat $i au
Cu cotita, pe indelete, Vin neveste de la rlu (cose.). Mout o tunic+ lung& (se.) ¶ © A jupui (de piele .
COFTERIE sf. E Stofa. -pretioasa oriental& 2. vb. refl. A se jupui de coaja (sau de piele):
Etc.kufteri]. mesteacani WM se cojesc de teaca lustruitA... pi pier Pe
COGE(4)MITE, cowoau (3)miTE, coscoav(4), nesimtite mom).
Gam (4)miTE adj. invar. F Colosal, foarte mare, COJTT adj. © p. Can 77 C Dwain, ¶ © Ju-
mare In toata puterea cuvintului: masa era joasa 01 puit de coaja sau de piele: desculth, ou picloarele mit
Pe Musa lumega o cogemite mamaligh (Oo.); sh se lupte cop- $1 8.210 (DLVR.).
cogeamite lumina de inn cu oamenii de bolnl nostrn nsP4 ; COJITA IL-to) sf. dim. cottJA.
dinteatitica, s'o Mout coscogetatoin (ALECS.); In cap au o go- COJOACA (p1.-ce) sf. F7, Pielea
geamite Milan& de Wichita tumurie (BR.-VN.) [srb. blg. unui miel sau a unui berbec, Im- A j.
kogamiti; blg.koOkoga(miti)<tc.koO- preunA cu lina: are o mod ye °chi,
k o g a foarte mare"]. Mouth din r neagra (R.-COD.) [refacut - 11
COGILT COGILT
I I sau coaLIal coaLIc I interj. din pl. cojoa ce].
Imita sgomotul facut de un lichid turnat dintr'o COJOAICA sf. le 0 = SCOR-
sticla In pahar sau pe git: En la gut% to radio, To imi TARm, ¶ © -- DE- MVNTE, pasare
chiti coglicl coigne! (COG.). foarte frumoasa, de coloare cenu-
O COFIRNA (p1.-ne) sf. 0/ten. Coada mica (de sie, cu gusa alba In timpul verii
par) la femei sau la fete [comp. srb. kovr lj ak]. si neagrt iarna, cu penele aripi-
0 COFIRTA. (pl.-03) sf. Ban. iron. Piept.natura, lor, parte negre. parte de un rosu
frizura; cirliont [srb .k o v r t i c a]. aprins, iar cele de la coada. Impes-
0 COH sbst. Maram. i Vatra de la gura foalelui tritate cu pete si dungi albe sau
covaciului, In care se Inroseste fierul (PAP.) [rut.]. galbui; ciocul, negru, lung de 4-5
*COHORTA (p1.-te) sf. C) £ La Romani: corp cm. 9 subtire. a outit si putin in Fig 1366. Co.
de infanterie, a zecea parte dintr'o legiune ¶ ® Pr. covoiat; traeste in crapaturile joaici-de-munte.
ext. pl. X Trupa (In genere) ¶ ® ® Cobortele ceresti, stincilor si se hraneste cu insect!
cetele Ingeresti [fr. < lat.]. (Tichodroma muraria) ( 1366) [c o a j a].
0 CO/CAT (pers. a 3-a: -Me) vb. intr. 0/ton. Ban. COJOC (pl.-oace)sn.
A guita; a grohai. . Haina taraneasca,
COIF (pl. -curt) sn. 0 x AcoperemInt al ca- cu mIneci, facuta din
pului, purtat odinioarii de soldati (la Greci, la piei de oaie sau de
Romani si In evul mediu), iar astazi numai de o miel, cu lira cu tot (
anumita categorie de militari (jandarmi, pom- 1367): patru trati inteun
pieri, etc.); e fault In Intregime (ghicitoare despre
de metal on din piele acoperita nuts" ); 0 : a-01 tame
cu piaci de otel sau a-ei pilzi cojocul, a-i
fi team& de bataie, a
se feri sa nu pateasca
ceva; a-pl Intoarce ...ill ye Fig. 367. Cojoc.
dos, a se face din bun A.A. Aripi. B.B. Clini. C.C.
rau; a on chute calve sau Mineci. D. Spinare.
a nu -1 Intreba de ce-1 e bun
111, a nu lua In seam& rine e, a nu-i pasa de
situatiunea persoanei ; ris-AO [vsl. k o1uh A].
Fig. 1363. Fig. 1364. Fig. 1365, COJOCAR sm. G Cel ce face sau vinde c o-
Coif roman. Coif grec. Coif de jandarm. j o a c e; subtire, blanar; gros WA" GROS 1 CI.
sau de alama, casca ( 1363, 1364, 1365) : Iar COJOCARIE sf. 0 ® Meseria c o j o car u-
Pe cap purta on fall Coil de our Inciter (ALECS.) ¶ 0 Chi- 1 U 1: dao'al vrea d-ta sh dal on billet s9 -I Invete oolooarla
Watt de hirtie: 101 pun cite o koala in spate 01 olte un (coo.) 1110 tstl Atelierul sau pravalia cojocarului
de Mate in cap (cao.) [comp. it. cuf fia, fr. coif f e]. 0 re Marfuri ce face sau vinde cojocarul.
COINAC (pl.-ace) sn. 0 6) Cel din urma oscior COJOCARIT sbst. = cozocARTE 0.
din lira spinarii 11 0 Oscior ¶ 0 Bucata de ca- COJOCEL (p1.-eie) sn. © dim. coma ¶ 2 Cojoc
ramida, de piatra, etc., legato. de o sfoara, cu care Para mlneci, pieptar: adus-pntin de spate sub cojoceln-1
cop iii cauta sa prinda un zmeu Inaltat [tc. k a i - thrh mtneol (vuol.).
n a k incheietura, big. k ojnak t]. COJOS adj..Cu c o a j a; ce seaman& cu coaja.
*COINCIDE (-aid) vb. intr. © A cadea In acelasi *COKS sbst. o Carbunele ramas dupe scoa-
timp, a se Intimpla, a se brodi, a se nemeri tot terea gazului de iluminat din carbunii de piatra
atunci, la aceeasi data ¶ © A A se suprapune [engl.].
exact, a se potrivi Intocmai [fr.]. 0 COL (M.-hut) sn. 11. Fie-care din spetezele de la
*COINCIDENT adj. © A Care coincide: aripile Mort de vint care se prelungesc In afar&
ltnii .e ¶ © Simultan: simptome e [fr.]. si se Infig in grindeiu [vsl. kolt par, pra-
*COINCIDENTA. (p1.1e). sf. © Stares a douA jina"].
L.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat. 305 20

www.dacoromanica.ro
 *COLABORA -orez) vb. intr. 0 00, Ailucra im-
COL- preunA COLACI (-time 1. vb. tr. O A intr duce. a
cu altul sau Cu altii) la o opera literara, recomanda pe ling& parintii unei tete de criaritat
COL la un ziar, etc. ¶ CD A lucra Impreuna In ve-
2 pe un tIniir care umbla sa. se Insoare; a propune
derea unui scop anumit (vorb. de doua partide spre insuratoare sau spre maritis a pad: vilndu-i
politice) [fr.]. si In! vremea sit se Insoare. mumft-sa II duce la o late pe care
*COLABORATOR sm., -TOARE sf. ," Persoana i-o colacise o petitoare (Isr.) ¶ 2 Pr. ext. A introduce
care face o opera literara, care sale la un ziar, etc. lntr'un loc: a yen!! on Blitnarul, site el 1-a coition pe-aici
Impreuna cu altul sau cu altii [fr.]. (vuoi.) ¶ O # A da cola c (=despagubire. riis-
"COLABORATIVNE, *COLABORATIE sf. C) .09 plat&).
Lucrare Impreuna cu altul la o scriere literara., 2. vb. refl. 0 A se incolaci, a se face cola c:
etc.: nu vola sa-gi miogoreze meritul orlginalitatii printr'o v'at1 colacit on thitoarele la poRlele lui (cnoe.) ¶ 0 IT) A
(BR.-VH.) ¶ ® 0 Lucrarea impreuna a dolls par- se introduce Intr'un loc.
coLAcimE sf. Mold. Bucov. ()spat, dat de nasii
tide politice in vederea unui scop anumit [fr.].
COLAC sm. 0 X Pline rotunda. Impletith ca o de botez sau de cununie, in cinstea finilor, cind
cununa; se face In casa din Mina de grin, 5i se Vin cu cola ci.
Imparte la anumite ocaziuni (botez, nunta, in- COLAN (pl. -ane) Vt. 0 Cingatoare elegant& fe-
mormintare, la praznice, etc.) ( 1368) : a da si a meiasca: $1 coapsele 1-an teems Cu un...foarte scamp Care
prim! ..,1 este nna din sub piepte se 'ncheia Cn cloud penal° marl (sTAM.) ¶ 0 Si-
veohile datini ale tarts: rag de margaritare sau de pietre pretioase ce se
de aci o multime de poarta ca podoaba in jurul gitului. aherdan
locutiunisi proverbe O Lant de our de care e atirnata o decoratie de
In legatura cu di- un grad malt [tc.k o 1 a n, in parte cu acceptiunile
versele Imprejurari it. collana $i fr. collier].
cind se dau sau se COLAREZI, coLARwri sm. pl., # COLA= SM.
primesc colaci: a ag- 0 X Mil-ware facuta pentru copii din bucati mici
tepta sau a umbla dna& de coca, mai adesea din rasaturile de aluat de pe
I mist, a umbla sit clrpatorul pe care s'a framintat piinea, fierte in
capete un folos mai apa sau In lapte ¶ 0 ® F Minte, glagole: n'are
de seam& ; a agtepta oa Fig. 1368. Colaci. colitrezi In cap [lat. collyrida < gr.].
mortul ...it', a astepta COLASTRA sf. c;i), Intiiul lapte ce se mulge
cu mare dor $i nerhbdare; a astepta In zadar; de la of sau de la vaci, dupe ce au fatat [lat. vulg.
dd-1 51 lumInarel nu se mai alege nimic din asta;
a trecnt baba on colaoii so-
*colastra< colostrum].
0 COLATACI (-aceso) vb. tr. $i refl.MooLATAPT:
B&BAC); (asta-1).,pesta pupliza, Sbirnitese Cu solzii, colAtAcese coada (sum.).
din rau in mai rau, dupe o COLATAU sbst. Mineral. ininu5a sau coarba
paguba suferita vine $i alt i
nevoie; own a slintul it 111
(aluziune la colacii ce se
due la biserica In cinstea
unui stint); cind vrea Dumne-
Zen, vine 01 dracn en 1, and
l! .J.40 sucalei [comp. ung. k a Ila n t y 0].
COLATERAL 1. adj. 144 De alit al: rude ~e,
rude de alaturi (frati, unchi, nepoti, yeti. etc.);
Rule A, toate rudele de alaturi.
2. sm. Ruda. de alaturi [fr.].
COLATIONA (-onez) vb. tr. A compara. a ve-
ai noroc, iii vine binele rifica exactitatea unei copii sau a until text cu
chiar de unde nu to Wei*: originalul [fr.].
omm nu loge de , of de clo- *COLATIVNE sf. 0 Compararea, verificarea
wn, de bine, nimeni nu Fig. 1369 C. Colac. exactitatii unei copii sau a unui text cu originalul
fuge 110 Pr. ext. Dar ce se 0 Gustare, mincare usoara [fr.].
da la anumite Imprejurari (la nunta, etc.), p]ocon: 0 COLB sbst. Mold. Tr.-Carp. Praf, pulbere: un nor
se gatira sA aduci dupA obiceiu cite ceva ~1 la nunta tse.) ; Bros de.. lugea dupe roate (VLAH.) ; (F : daupeste o istorioarA
darul ce se da babel care des- nitatit sub ul trecutului (GM) ; F: a da mini limn, a-1
clnta: leacul lie ori nu lie,
bel se 'tie ¶ ® # Dar (In genere)
al ba- da gata, a-1 ispravi repede.
OCOLBACI sm. pl. Mold. Vergi Impletite de scu-
(Doe.) ¶ O $ Rasplata data ce- turat col b u 1 din Wale (RV: CRS.).
luia ce gaseste un lucru pierdut, 0 COLBAT (-use) 1. vb. tr. si refl. Mo,d. Tr.-Carp. A
celuia ce denuntA pe un tIlhar, (se) umplea de c o 1 b, a (se) praftii: 66 sit nu se col-
etc.; despagubire pentru vice (- 6 Meese& II aeopereau In toata sera en o prostire IVOR.) .
nute de pripas, etc. ¶ 0 Cununa 2. vb. intr. A face praf, a ridica praful: colbAind
de flori: in shut de Sinziene, se lace Fig. 130.
7
en coeds... se tine clnele pin& in apropierea el (sly.).
cite on de sInzianit gi-lasvIrl pe case Colac d e salvare. OCOLB.A.IT adj. ® p. coLBAT ¶ C) Plin de colb,
¶ e Pr. anal. Incolacitura a trupului sau a
(Goe.)

(DLVR.); sarpele se face ;

coadei animalelor : mina lei dump/ran "nu trupului
iron. umbla ca clinele on ~1 In
coedit 11 ® Imprejmuirea, cercul de piatra din
jurul unui put ( 1369): De .vul f1ntlnil erau Bona
inhere de argint (CRG.) ¶ ® SIrma rasucita de mai
multe on In forma de cerc: de sirmit ¶ ® p1. A
Cele doua cercuri de lemn care constitue obezile
rotii la moara de ape ¶ 0 de scdpare, de sal-
'are, cerc de pluta ce se arunca unui om clizut in
spa. ca sh se poata sustine la suprafata ( 1370)
[refacut din pl. cola ci< vsl. k o la I].
coLAcAR = couceR [c o la c + o Idea r].
COLACARTE = coLAcEam.
COLACEL sin. dim. COLAC: In sera spre 81. vasile
BO d1111 plugarilor wise el mace' ($EZ.).
COLACER sm. Unul din nuntasii cari insotesc
cAlturi pe ginere, cAnd se duce sit -$i is mireasa de la
casa ei, $i can rostesc la masa colaceriile [c o la c i].
COLACERIE sf Gratie de nunta, urare ro-
stita de c o la ce r i la ospatul de la nunta..
COLACHTE sf. Lingusire josnica: an multe lin-
fettsituri g1 colachii... Invittatura-ipeste marl ritdiearA (CANT.)
[ngr. Itcaaxriet].
306
www.dacoromanica.ro
prafuit.
COLBARAIE, coLBARTz sf. Mold. Prafiirie. gra-
mada de c 0 1 b: ce glodfiraie gi colbaraie I (CAR.) ; Aiel
glodul, colbAria, Pe pamint si 'n cer dotnnese (ALECS.).
COLBUIT, COLBURQS, Bucov. COLBURATIC, Mold.
COLBOS (SEZ.) adj. Plin de c o lb, acoperit de prat,
prafuit: Fata area, trnpul suet, Strain) eolbuit gi rupt
(cogs.); iatft-ne acum pe o plata calburoasit (ALECS.) ; dunga
gerpuita si colburatica a drumulni (GRID.).
COLCAI (-ftese, -Aiu) vb. intr. CLOCOTI: and
incep valnrile mitrii sit salte si sit eoloae (R.-COD.) ; ®:
In pieptul for colcAe pripirea 81 Turin (Ja..)
COLCEAC (p1.-eacuri), COLCEAG (191.-eagur1) sn.
0 La Manson ¶ ®J Un fel de jambiere sau de
tuzluci ce se lncheie pe picior cu copci [tc. k o I -
6 a It ].
OCOLCBR sm. Bucov. (MAR.) = COLAMR.
COLCERTTA. (pl.-03) sf. Mold. Femeie
ajutor mamei miresei la facerea bucatelor pentru
ospatul de nunt& (MAR.) [c o 1 c e r).
COLCOT... sir CLQCOT...
COLCOTQS adj. Clocotitor: valunile Dripite pi
colcotoase ale micnlui Dir&n (0008) [C OICOt
0 COLCOV.4N sm. Bulgare, bulz, bucata mare
dintr'o materie oare-care (Wine, mamaliga, brinza, *COLEOPTERE sf. pl. 4 Ordin de insecte pre- COL-
zahar, etc.) (RV-CRS.) (C(A1.15.). vazute cu patru aripi,
0 COLDAN sm. Trans. 0 Cersetor, ethic: se caia ea din care douh supe- COL
a prins vorba cu ul
acel misel (RET.) ¶ ® Taran de la
$es, fost iobag (rec.): mines grea a cImpulal o Mean
rioare, numite e-
,

litre", sint groase,

In griJa nor_ veniti de alurea (.Ac.) [comp. ung. virtoase, nu pot servi
koldu In i a cer$i"]. la sbor si forrneaza
0 COLDANSC adj. Trans. Boa , bou cu coarne un Inveli$ pentru ce-
marl, pe care-i crese 0.ranii de la ses (rec.) [c o 1 - lelalte doua aripi in- -I"
d a n]. ferioare ( 1371): h
COLDAU sm. Trans. Cerrtor, calic [comp. col Bindacil radasca cArAba- 'rxr
DAN]' qui, llouriciul, etc. slat 65 a.
0 COLDuT (-uesc)vb. tr. Trans. Maram. A cersi [ung. ;- sg. COLEOPTVR, u e
koldulni]. insect& ce face parte
0 COLDIJS sin. Trans. Maram. Cer$etor [ung.]. din acest ordin [fr.]. Fig. 1371. Coleoptere:
COLEA, Mold. CQLE adv. Acole a; OH, , ceva 0 COLVt. ser CO- a) insecta perfecta; b) larva;
de seama, de soiu, etc., extraordinar: voinic, chives crizalida ;d) oua; c) an-
ci legat, stii name' cum e bun de Uinta (ISP.) ; Olt ~; COLE ER = CC- tens;
LEsLEASRA.. elitra;g) picior;
la oare-care departare; pa ici, pe aripa.
pe alocuri, ici LESER.
$i coin. OCOLEW (-eseso) vb. tr. si refl. 0 A (se) teruiui,
COLEANDRA sf. 4 CORIANDRIT [bg.]. a (se) face terciu ¶ O () A (se) mole$i [c o leas a].
COLE4§A, coLva sf. X ® Fiertura (de gri$, *COLET (pl.-ete) sn. E Pachet de marfuri ex-
etc.); terciu ¶ ® Ban. Trans. Mamaliga: el bucatA de pediate (cu posta, cu mica vitesa, etc.): postal.
pine on de n'avea de uncle ail le dee (RET.) [srb. k U 1e $1. pachet trimis cu posta [fr. coli s].
COLBCTA (p1.-te) sf. Bath sau lucruri de im- COLIANDRU,= CORLODEtt" [Mgr. xo'heay.6 po v] ,
bracarninte ce se aduna in stop de binefacere [fr.]. COLIBA (pl
*COLECTANT sm. Cel ce face o colect a. -be, -b1) sf. Mut&
'COLECTTV adj. ® Alcatuit din mai multe de nuiele Imple-
persoane sau din mai multe lucruri ¶ ® Facut, tite, acoperita cu
lucrat de mai multe persoane laolalta 11 ® ca Sub- stuf, cu paie, etc.
stantiv nume , substantivul care deli e la sin- ( 1372): el-au
gular, desteapta o idee de mai multe lucruri sau Meat bordele In pa-
de mai multe fiinte: bradet, rola, (Wire, multiuse, etc. mint, still colibi
[fr.]. (N. COST.) [VS1.].
'COLECTIVISM sbst. 0 Doctrina socialist& dupgt COLIBACIL
care toate averile ar fi proprietatea Statului [fr.). sm. is" Bacil care
COLECTIVIST sm. 0 0 Partizan al colecti- traeste In special Fig. 1372. Coliba.
vismului If 0 iron. Membru al partidului liberal In intestine, pro-
din Romania [fr.]. ducind holera, diareea, abscesele, etc. [fr.].
COLECTIVITATE sf. Grupare, adunare de COLIBAS sm. 0 Pustnic care loceste tntr'o
persoane sau de lucruri cocotite ca o flint& colec- colib a: fn. Than ml (praznuit la 15 Ianuarie) ¶
tiva: 0 de 'aerator' Inspiri totdeauna mai multa macre- O # Taran fara stare care locueste Intro coliba
dere dealt no individ izolat (1.-G1(.) [fr.]. retrasa, afar& din sat: moucti sint cern laoueso preln
*COLECTOR 4. sin. ® Persoanli Insarcinata looure osebite $1 await, omit se ohiama venetiol san .1
cu incasarea cotizatiunilor sau cu vinderea unor (PRV.41B.).
bilete de loterie ¶ ® Culegator, colectionar: to COLIBIOARA (pl.-re), co-
stoats no se distinsese dealt ca un bun de timbre (VLAN.) ¶ wl:ma (p1.-te)sf. dim. cOueA
0 Organul unui dinamo, care capteaza curentii la :rem de Mein* eg se poet&
indu$i $i-i canalizeaza In circuitul exterior. retrace In oolibioara lul tem' ; no
2. adj. canal canalul principal In care se string om sArao carne... sept o colibita era
scurgerile din tevile de canalizatthne ale unui lacultorlu (CANT.).
ora$: necuratenlile luate de spa ourgeau... In canalul .= de "COLD3RI sm. 3e. Pasarica C
sub strada (1.-GH.) [ fr.]. din America, cu pene foarte
*COLECTIE sir COLECTIUNE. frumoase, numitli $i pasarea- -F-
COLECTIONA. (-ones) vb. tr. A stringe, a face musca", fiind cea mai mica
colecti(un)t [fr.]. pasare cunoscu (Trochilus
COLECTIONAR sm. Cel ce strInge colecti (un )i pella) ( 1373): Samaria o floare,
[fr. collectionneur]. Cu mist aripioare, Ce sbura prim aer
COLECTIVNE, *COWTIE sf. Adunare, cule- Ca an (ALECS.) [fr.].
gere de obiecte de aceea$i natura, de animate de 0 COLIBVTA. (p1.-te) sf. F)g' 1373 Colibri.
aceeasi categorie, etc.: de tablouri, de Maur' [fr.]. dim, cousA
COLED9C adj. 0 cantata ,canalul prin care "COLICA (p1.-ei) sf. F Durere de stomac sau
se revarsh fierea In duodenum [fr.]. de intestine [fr. coliqu e].
COLEG sm. Persoana care exercita aceeas func- COLIE wr- COLILIE.
tiune, care face parte din aceemi institutiune ca COMER (p1. -ere) sn. 0 irag de margaritare, Ian-
$i multi altii [fr. c a 11 6 g u e]. tisor de pie tre scum- pr
*COLEGATAR sin. tie Acela care mostene$te
impreuna cu altii dintr'o avere lasata for prin
testament [fr.].
*COLEGIAL adj. De coleg, privitor la un coleg:
relatiuni e 'Rif 1: NVCOLEGIAL [fr.].
*COLEGIALITATE sf. Purtare colegial
sentimente colegiale.
COLEGIAN SM. Jta Elevul unui colegiu (in
Franta al unui liceu [fr.].
*COLEGIU sn. 0 Corporatie: ul drui- Fig. 1374. Colier. Fig. 1375. Colier.
6
silor ¶ p A Sacral ., totalitatea cardinalilor I
®0 to electoral, 101,1 alegatorii dintr'o diviziune pe, ce se poarta la git, colan( )I 1374, 1375): boom
administiativa ¶ ® Sdoala secundara, in Fran- sa stoats dintr'o outie .tt de diamant $1 de rubine (M.) I
ta, de categoria liceelor sau gimnaziilor [fr. c o 1- 0 Lant de our de care e atirnata o decoratie de
1 e g e < lat.]. un ordin Malt, Golan [fr.].
COLELTE = COLILIE. COLILIE, Ban. Trans. coLIE sf. 0 * Planta de
307
www.dacoromanica.ro
COL- camp cu tulpinele foarte subtiri, formind u Macs de
fulgi aibi; numita $i phrul- \\ Ellett Gheorgbe... duce .0 un miel Intreg la bissrloa
k o liv a; gr.-biz. afAX4a).
(LET.) [vsl.
COL zinelor ", panith." sau nä- COLIVAR sm. F iron. Cel ce se duce la on -ce
gara" (Stipa pennata) ( inmormintare ca sh. se 'nfrupte cu coliva sau
1376): zarea createtn1 delimit al sk capete ceva de pomanh.
droplet migolnd printre fulg11 co- COLIVIE sf. Cote], mic
1111ei moos ; 81-ti fact to de oo- de betisoare, de nuiele sau
lie, Sa-ml ill draga annuli mte "Zs. \I.1 1.7, de sirma, In care se tin
(a,eits.) II 0 ® Alb coupe, ttleter Inchise phstirele ( 1380): se
foarte alb, alb ca zapada bat pasarelele de gratiile coliviei
[comp.blg.k o v l l ll, k oj16,-r LiTgti (1.-GH.) [ #culvie<vsl.klu
srb.kovilje].
#COLLMVITRA. (p1.-tre)
sf m CRISTULNITA [ngr.
'
.

Fig. 1376.
4 v ij a; ngr. -Akoupi].
COLIVI04.11.2U (pl.-re) sf.
dim. couvA. wuruimu i41131
MI
orn itamaiidpnl
aokoir.6-ii6pa I. Colilie. COLIV10.4.RA2 (pl.-re) sf. :I, Iiip-biliP iguinn
COLINA (pl. -ne) sf. 3.. Deal, delusor: un lune dim. couvrE. .,
II.
'it de wane, acoperite en vii, !wades° zarea spre rasarit COLIZWNE sf. 0 Cioc- .., i 1.,

(VLAH.) [fr. eolline]. nire a doll& corpuri: .- a VZ NIZ r

COLIND (p1. -de) sn. . Colin d a: cuorin- (Inuit trenuri ¶ 0 (1) Ciocnire,
sui .ului este foarte Munn (PAW.) ¶ ® Colindare, CO- inchierare intre dotk cete, Fig. 1380. Colivie.
lindat ; cutreierare: goana din clmoille !Ara margini, ~n1 intre douti armate, etc.: de aid coliziunl, lnptA,
grin stufiourile de son (DLVR.). pentru deosebltele rnoduri de a Intelege... libertatea ...Gut
COLINDA (-ind) vb. tr. $i intr. 0 A umbla din [fr.].
cash In caA. cintind co lin d e: unor dumnezei ai for OCOLNA (p1.-ne) sf. (am.) $opron, sura [comp.
elute si le collnde : olerom dalerom I auleromDoamne ! (T)M) 1) corm%) .
2 Pr. ext. A umbla din loc In loc, a cutreiera, a COLNIC (p1.-ioo) sn. 0 Deal: mien sprintent
strabate locurt multe: plea '12 sera am ol colindat tot Pere tug grAmadA 'n repegiune (ALEca) ¶® Drum peste
satul (ono.) ¶ 0 A duce, a purta de colo ping. cold: deal; drum cotit prin padure: nu otin pilot niciun pas,
al It zis nä a vIntul care-si ()allude vuetul (owe.). In tara voastra, nu cunoso nici un 0.a, nici o potecit (RET.)
COLINDA (p1. -de) sf. ® Cintec, cu continut [big. srb.].
religios, pe care-1 cInta copiii in cete, umblind din COLNICEL (p1.-ere) sn. 4.. dim. comic.
cash in cash, In ajunul Craciunului $i al Sfintului COLNICI (-loose) vb. intr. si refl. A umbla de
Vasile ¶ ® Umblarea din cash. In cash cintind co- colo pink Colo spre a gasi un loc de asezare (RV.-C110.)
linde ¶ © Pr. ext. Umblare din be in loc, cu- [c 0 In i c].
treierare: mina rapaos, comae pen pustli reIncePe an aceeae OCOLNITA1 (p/.-te) sf. 43... Deal: re eel deal, De
placer° (0005.) ¶ ® 0 /ten. Bat de alun curatit de coaja cea Primbla-mi-se o ditinitA (ALECS.-P.) [comp coLNIc].
$i Inflorat cu negreald de fum cu care umbla col- OCOLNIT.A., (p/.-te)sf. Trans. $urtt., sopron pen-
(Morn [vsl. koleda tru adhpostit vitele: asesara vacile In graid vi rand in
<lat. calendae]. (RET.) [srb.].
COLINDAR sm. COLO adv. A colo; rot_ 0010, Intel) parte...
Mold. (PAW.) COLINDA- intr'alta; etao si cob°, din loc in loc, din cind in cind;
dintr'un loc Intr'altul: ent-va
TOR O
.
COLINDAT sbst.
Faptul de a colinda;
cutreierare.
de Dina , de
nespalati de mazili se mutat( printre cement de 0. Dina
=blind baba, de , rebegita de frig (VLAH.) ; Ott
(CRG.) ;
la oare-care dephrtare, mai la o parte: eats zise, of
,
COLINDATOR sin. se dote mat cit , uitIndu-se la meseni si rinjind (ISP.) ; cit
Cel ce colind de , de departe, de la distanth.: bowl nu... n mitts cit
cel ce umbla cu co- . de 0. a nu fi de argat prost ()SP.1 ; cind re-CIND.
linda pe la casele oa- Fig. 1377. Colindatori. COLO4NA (pl.-no) sf. CD et Snip, mai adesea
menilor ( 1377) ¶ 2 rotund, care serveste de sprijin unei parti dintr'o
Pr. ext. Cutreierator: Fenicieli, eel dinttl .01 ai ma- cladire, sau numai ca ornament
rilor IVLAH.1. ( 1381) : 0 Bala mare.... an bolti
COLINDET, BoLunnT (pl. -eie sn., sprijInite ye coloane (GN.) ¶ ® ® Spri-
COLINDEATA (pl. -ale) sf. X Colacel de di- jin, razim ¶ ® Coloana vertebrala,
ferite forme ( 1378) $i alto daruri sira spinarii ¶ 0 $ $irele de rin-
(covrigi nuci, mere, etc.) ce se dau baie- duri care ocupii. numai o parte (ju-
tilor ce wadi cu colinda la Mos-Ajun: mhtate, o treime, etc.) din lar-
$i de veneau Fiorillo... Moo-Ajunul cu colin- gimea unei pagini (scrise sau ti-
deceit), 'maga prasila voinicA yi vioaie umplea parite) ¶ 0 . de cifre, sir de cifre
mahalaua de veselle (DLVR) [colinda]. asezate vertical uncle subt altele
0 COLINDRET sm. Trans. = COLIN- ¶ ® -6 Masa cilindrick a unui
DATQR I : nu-ti mai lace placere sit-I auzi lichid sau a unui gaz inchis Intr'un
Pe 011 de azi recitind (PAC.). tub: de aer, de mercur ¶ 0 t
COLINIAR adj. In linie dreapta Colindele.
Fig. 1378. , barometricA, mercurul din tubul Fig. 1381.
[fr.]. unui barometru, deasupra nivelu- Coloana.
COLIR p1.-iruri sn. A Ori-ce fel de medicament lui mercurului din cuveth. ¶ CD
topic ce se aplich pe un ochiu bolnav [fr. < lat.]. sir, sirag, rind de soldati asezati mai mult in
COLITIS. sf. 1 Inflamatiune a intestinului lung, cu un front foarte mic: IntlInInd... o de
gros [fr.]. Turd, care Inalnta spr ores, an nesocotinte s'o state
COLIVA p/.-ve) sf. 1 X (1.-011.) ¶ ® Pr. ext. $ir lung de oameni sau de ani-
Grit' fiert amestecat cu nuci male [fr. colon nil.
pisate si cu zahar, care se im- COLOARE, cuLoaRE sf. 0 Impresiune pro-
parte ca pomana la morti sau dusk asupra ochiului de razele de lumina reflec-
se duce la biserica ca un pri- tate pe suprafata corpurilor: nu esti In drept sa ceri
nos dare sfinti ( 1379); ®: de la orb sa judece colorile 0.-cH.) ¶ ® Substanta intre-
mires's a ,0 SaU It mina coliva In buintata pentru a vapsi sau a zugravi, vapsea q
inept, e pe duck n'o mai duce 0 gg locala, coloare proprie fie-chrui obiect;
mult, e cu un picior in groaph; ceea ce reds mai bine obiceiurile, datinele,
a mince coliva curve, a-I supra- Fig. 1379. Masa pen- t sarea unei epoci sau a unei tart ¶ 0 (2) Caracte-
viqui, a-1 duce curind la tru colivA (jud. Baran). rul particular al cutarii sau cutarii opiniuni po-
groapall ®# erh Pomana pen- litice; caracterul particular al unor anumite lu-
tru sufletele mortilor dusa la biserica: In sitia:de cruri: aceasui Dovestlre are o tragica ¶ 0 Colon natio-

308
www.dacoromanica.ro
nale, colorile drapelului unei natiuni ¶ C) GO' Po-
trivirea vapselilor unui tablou; co]oritul, tonul
unui tablou ¶ 0 AP' Lustrul stilului ¶ 0 dt. Una
din cele doua colori (rosu sau negru) cu care sint
tiparite cele patru semne (caro, cupb., treflb.si pica)
de la cartile de jot; prin rosu se Intelegea Inainte
vreme cups ", prin verde pica" ¶ ® 0 Divi-
ziune administrative a unei comune urbane: °ra-
ni Bueuresti a Impartit In cinci colori: rosu,galben, albastru,
verde gi negru [lat. c o 1 o r e m, In parte:cu accep-
tiunile fr. couleu r].
0 COLOBOTI (-otesc) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) A
Incilci, a Incurca.
COLOCAT4R sm. Cel ce locueste in aceeasi
casa cu altii [fr.].
i*COLOCVIU (p1.-vii) sn. 0 Convorbire ¶ ® if
Discutiune stiintifica Intre profesor $i un candi-
dat [lat. colloquium].
OCOLODA sf. Maram. Lemn rupt de vint $i cs-
zut la pamInt mac.) [rut.].
coLoDru sbst. 2. Solutiune de fulmicoton
Inteun amestec de alcool $i de eter, Intrebuintatb.
In fotografie $i thirurgie [fr.
collodion].
*COLOFONIU sbst. Saciz cu
care se freaca coardele viorii $i
peril arcusului (E 1382) [ngr.
Itokoythvtov].
COLOGARITM (pl.-me) sn.
Logaritmul inversului unui Fig. 138.0 a
Coloforn
numar [fr.].
o COLOMEICA. (p1.-m) sf. Mold. Un dant tara-
nesc ossv.) [rut.]. r trarea portului din Rodos, naruita In a. 56 d. Chr.
*COLON' sm. 0 Cultivator
¶ ® 0 Colonist: parts din pamintul
f In urma unui cutremur ¶ 0 Urias, om sau animal
Mu le Impartea... pe la .4 (eaLc.)
[fr.].
'COLON' sbst. c.) Partea in-
testinului Bros cuprinsa intre ce-
cum si rectum [fr.].
COLONADA (pl.-de) S. the $ir
de coloane care formeaza un fel
de galerie in partea dinainte sau
de jur Imprejurul unei cladiri (
1383): Si In templele marete, colonade
'n marmuri albs, Noaptea mil se pre-
umbla in vestmintele for dalbe (EMIR.)
[fr.].
*COLONEL sm. x Ofiter su-
perior care comanda un regi-
ment ( 1384): locotenent ofi- Fig. /383.
ter, avind rangul intre maior si Colonadit.
colonel [fr.].
COLONELE4SA. (pl. -ese) Si.
Sotia unui colonel.
e nn bun serviciu de
*COLONRTA. (p1.-te) sf, 41 Coloanb. .E:11114r4,,,to
mica colonete eu tenculalit sapatit in Dori
se razima de pliretele din Data (IRG.I [fr.]. -
*COLONIA co:N:dims.
'COLONIAL 1. adj. 0 De colonii,
dintr'o colonie, privitor la colonii.
2. COLONIALE St. p1. VI Marfuri in
spec. de bac,anie) aduse din taxi stra-
ine, deptirtate, din colonii [fr.]. Fig. 1384.
*COLONTE, sf. 0 Asezamint pe Colonel.
care -1 Intemeiaza un Stat lntr'o tara
straina. If ® Posesiune, tara stapinita de o nati-
une europeana Intealt continent ¶ ® Toti locui-
torii dintr'o colonie ¶ ® Oamenii de aceeasi na-
tionalitate care locuesc intro tart'. straina [tr.].
*COLONIE2. SPA DE COLQNIA Sf., ® ODICOLQN
sbst. A Alcool amestecat cu diferite uleiuri volatile,
vegetate : ma due sa cant colonie poate al lesine matusica
[fr. eau de Cofognej.
(ALECS.)
'COLONIST sm. 0 Locuitor dintr'o
lonie¶ C) / Cultivator (de paining.
"COLONIZ4 (-izez) vb. tr. ® A Intemeia o
colonie ¶ ® A aseza Intro tara strains locuitori
adusi din tara sa [fr.].
COLONIZARE, *coLoNizAW(VN)E sf. Faptul
de a coloniza [fr.].
*COLONIZATOR sm. Cel ce colonizeaza [fr.].
www.dacoromanica.ro
"COLONTITLU (p1.-invi) sn. $ Partea de sus
din pagina unei carp deasupra rindurilor, unde se COL-
pune numerotatia paginilor sau titlul carpi; se COL
zice yin, cind cifra de paginatie e insotita de nu-
mele autorului, de titlul lucrarii sau al capitolului;
mort, cind cuprinde numai numerotatia pagi-
nilor [fr. colonne-titre].
OCOLOP = CLOP.
COLOR4 (-rez) vb. tr. @ A da o coloare; a
vapsi ¶ ® A rumeni: obrajli ei, albi de emotiune...
aonma se COlOraSeri de singe (o.-zAmf.) ¶ 0 ® A IllfrU-
museta, a da o Infatisare frumoasa (unui lucru
urn, prost, etc.) [fr.].
'COLORANT adj. Care coloreaza: soastano A,
...13 [fr.].
materit
*COLOR.Pi.T adj. 0 p. coLowt Tiff C ncoLoRAT
¶ ® Cu colori vii; vapsit: hIrtie .41 C) Stil sg, stil
plin de imagini.
*COLORATIVNE sf. p Faptul de a colon ¶
® Starea lucrului colorat [fr.].
*COLORIST sm. 0 Gs' Pictor care se pricepe
bine in arta de a combina colorile ¶ 0 Cel ce co-
loreaza stampe, Mali, etc. [fr.].
*COLORIT (p1.-itum) sn. C) Amestec de co-v
lori; efectul, rezultatul, contrastul, armonia colo-
rilor dintr'un tablou ¶ 0 Coloare frumoasa, ru-
meneala ¶ 0 Stralucirea colorilor ¶ @ ® Fru-
musetea, stralucirea stilului plin de imagini, etc.
"COLOS sm. 0 A Status uriasa, de o marime
extraordinary; Colosul de is Dodos, status enorma a
lui Apolon, de bronz, una din cele sapte minuni
ale lumii, ridicata pe la a. 280 In. de Chr. la in-
de 0 stature foarte mare, narnila ¶ 0 OD cove
extraordinar do mare: Oltul vuia, vecinie In mince
;\ 51 in revolts (DLVR.) ; un (F) :-tat
de !Licari (CAR.)
1 4
foarte mare, foarte puternic: vomit de la Nord, Rusia
[Ir. < gr.].
COLOSAL adj. C) Care Intrece in marime lu-
crurile sau liintele obicinuite, neobicinuit de mare,
uria$: Sentino, cu ochii spre zidurile ale blincil, on ve-
dee ninth: (DLVR.) 11 2 De o putere, de o Intindere
extraordinara: o putere ra, un snores [tr.].
COLOTI (-otesc vb. tr. Bucov. A inghesui; a im-
brinci: iupii 0 tot eolotirli... spre looul unde o astepta
boieriul (se.) [rut. b o 1 o t y t y].
*COLPORTA. (-tez vb. tr. C, A unibla din Vass
in cash, din lot in loc cu marfa in spinare, spre a
o vinde ¶ 2® A imprastia, a raopindi, a po-
vesti in tot locul o stire: Decree tineretea colportInd
scandalele zilei (VLAH.) [fr.].
COLPORTAJ sbst. t60 Alescria colportorului:
2 Faptul de a colporta,
(VLAH.)
de a raspindi (o stire, etc. [ir.].
1
*COLPORTOR sm. te Negutb.tor care utubla
din lot In lot ducindu-i marla In spinare, In cute
sau In legaturi, mamular, bocceagiu: bine a Mout si
guvernul... InterzicInd bocceaua si cutia ului ((.-C411. tr.].
COLTER p1.-se) sn. Trans. Maram. Butuc scurt
de lemn thiat dintr'un trunchiu (poo.)(fn..).
COLTUC p1.-ce sn. I Mo/d. Pernita ¶ 2 X
Coaja bine coapta de deasupra sau de la margi-
nea plinii ¶ O F A arata cuiva ~ul n5PJ, a love cotul
sting cu palma mlinii drepte, ca gest de refuz tc.].
COLT 1. sin. 0 CO Dinte canin la om; dinte
lung $i ascutit; 1st arata ii cal pocitl din gura WANN) ;
e: a -si arata ii, a arneninta, a-si arata rautatea;
a se lua la sau Is ,i, a se lua la cearta, a se In-
cltiera ¶ e 7.k Dinte canin la animate ( 1385):
13
)
-1?'
co - 14
Fig. 1385. Coll': A. de dine; B. de ieu; C. de mistrej.
s/asiindu-1 burta on ...di In! cei grozavi ((SPA ; (cline) ran
de care musts: ayes un zavod mare si ran de a., (GR.) ;
ear de lay, rana pe care o face un lup muscInd sau
309
COL_ incoltind o vita WAWA ¶ 0 h Unul din dintii mar- COLTORAT, COLTURAT, COLTOROS, COLTURO8
COL ginasi la cai ¶ ® * COLTITL-BABEI, planta tiritoare,
cu flori galbene, cu fructe tepoase,
adj. Cu colti, cu virfuri ascutite, ascutit; cu c ol-
t u r is clod lucreaza lemne sau pietre, find nodoroase,
numita $i paduchernita" sau pa- strlmbe st coltoroase (ray.-mo.); dot munti !mutt de piatra
duchele-calului" ( Tribulus terrestria) 1st apropio deasupra noastra vIrturile for colturoase cermet.
(L1 1386) ; COLTIM-LOPULIII = BRA COLTOS adj. = COLTAT: de n'ar it lupl coltosi pe
BIN ¶ % 43. Virf aseutit de stinca: lame. bine-ar mai hilladni tnrmele I (ALECS.) ; : pe cel
vizuma nelnduplecatulni voevod era asezatA dintre MusD II 1111101 spinzurIndu-1 de un copes tort.).
pe mete 1
de stilled (CAR.) ¶ ® Ao.. Pia-
tra ascutita pe o stinca: clod se atingea
COLTULET (p1. -tote) an. dim., COLT a: cares-
tInd... lie-care ce-i aducea aminte cele
de ells un de plata, carnurtle 11 sIngerau trecute (Ise.).
(ISP.) 7 (I) 7. Firicel do iarba sau din- COLTVN sm. 0 Mo/d. Bucov. 1.
tr'o planta ce abia rasare din pa- cioRAp: scoate picioarele din papucl
mint: boil nostrt slot bitrtni, abia mai si ramine to .I (CAR.) 9 ® COL-
pot roade i terbti (GN.) ; a da .. a TVNII-PPPIIi, mica planta ierboasa,
ineolti ¶ ® Cirliont de par pe !run- en tulpina intinsa pe pamint, cu
te: 1st dregs II de ye frunte (CAR.) ¶ ® ig. 1386. liori nemirositoare de un albastru 0
pl. Dintii ferectraului II a pl. Collul-babel. deschis sau violete (Viola silve-
Maram. Dantela (BRL.). stris) 1392); COLTONII-PQPII2
2. (1)1.1111'1sn. ® Unghiu format din intilnirea
a cloud Boil sau a doua supralete : se aseza cu ore -
- COLTUNA(
VIORDLE-SALBATICE.
sm. I

dinciosul tut la un de curte (ISP.) ; 11 strdzii; ul dint. COLTON ¶ 0 Mo/d.

mesei; ul unto' mantale;
111

Ruth; Pj: a prinde la , Bucov. X = cALTImmat Gaz-

a prinde la strtmtoare ¶ ® Pr. da masa le-a gatit Coltunasi
ert. Capat, locsor (in spec. re-
tras): Intr'un adevarat ., de rain e
_I 1

(chiroste °tilde) Cn posmag st

'n not topit (SPER.) 10 4.
¶ 0 Ca- ¶04
asezat satul Brezoin
pat, margine: on
(VLAN.)
de One; tot -
deanna la , de lard sa-ti Mot casA (PANN)
rJ=1 pl. TOPORA$I1
= CONDORIIL-DOANNEL
pl. Fig.
COLTURAT ow- COLTORAT.
1392. Colluniipopli.

11 0 p/. $ Linii de alama care Fig- 1387. COLTURL (p1. -tole) sn. dim. COLT 2.
se trapreuna la capat formInd Colluri. COLTUROS COLTO-
unghiuri sau margini de diferite forme ( 1387) RAT.
[bg. k °feet; srb. koljao]. COLTU§OR (pl. oars)
COLTAN sm. C) *--coRriaci ¶ ® 4 = $VAB sn. dim. COLT 2 : it plizeau
[C 0 I t]. on multi stintenie mi lui (can.).
COLTAR 1. sn. *COLUMBA (p1.-be) sf.
(p1.-are) ()oil Dula.- = PORII mBITA flat.].
pior asezat Intr'un "COLUMBA.CA adj. f.
c o 1 t, Intre doi ajkcMusa un fel de tin -
pereti (14. CORNII- a tar de 3 mm., ce seamana
DAR) : ele In.:Arcata cu o musculita, care traeste
an scold rare (SAD.) ¶ prin partite Dunarii, Intre
®4 Ghiunia zida-
Fig. 1389. Coltar'cu
Banat $i Serbia, de unde
ruluilf0 417°1 Drop - Fig. 1388.
Collar. limba (1. limba; tn. se raspinde.ste In toti anii r r 393. MUSCa colion-
tarul sau ghiunia (aa. Craci, capra, elevate, prin imprejurimi, mu$clnd balgc.a. I. I nsecta perfectli.
d'ulgheralui ( P laturi). matca). vitele care pier de pe urma p. Nimfa.-L. Larva.
1388, 1389). veninului ce introduce In A. Nimfe gi larve.
2. sm. 0 Dinte canin (la animate), colt ¶ ® pl. corpul tor; s'au vazut chiar
=comma. copii midi murind de pe urma Intepaturilor ei
COLTAT adj. O Care are colt f, dinti marl (Simulia colombacsensis) ( 1393).
iesiti afara: vidrele -3 de COLUMBARIU (p1.-rif) sn. p Constructiune
pe malul baltilor (0008) ¶ ® tntr'un cimitir In ale carei ziduri erau practicate
(V) Care-$i arata coltii, ar- niste gauri In care se depuneau cite doua urne
tagos, pornit pe glIceava: cu Genus& de-a mortilor ( 1394) [lat.].
bolerli cat mat coltatt eratt COLVMNA (p1.-ne) sl. tr,r) 0 --.-coLoatra ¶ ®
adunati la eat (l.-cl.). Monument In forma de coloana
COLTEA npr. f. Turn ridicat in onoarea unei persoane
Inalt in Bucure$ti, da-
ramat In a. 1887 ( 1390)
(ow P. HT.); e: mincluni
cit es, de mare, minciuna co-
1 osala.
COLTIOR 1. sm. 0 a
dint. COLT 1 11 ® Mic
colt de piatra: to opresti ou Fig. x390:-Coltea.
DIM pe cite on es de piatra la
wit locul pripistlet (vLatl.) ¶ ® Clr-
lionte de par pe frunte: ye obir-
gla Ialomttei... on se oda de ora-
tion' si -1 (Dom) ¶ ® p1. Hor-
bota dintata ce se coase pc
marginea rufariilor: taclnd 1
si biblluri pe pfeatif si mtnectle L.
noel cannot (m.) ¶ ® p1. 1*
Planta ierboasit cu flori albe
sau ro$iatice (Dentaria Intl-
bifera) ( 1391). Fig, 1394. Fig. 1395. Columna
E. sn. (pl.-oars) 0 dim. Columbariu roman. lui Traian (Roma).
coLT 2 ¶ 0 Loc retras, colt
de pamint: prin cite a mai tre- Fig. 1391. Collit.ori. sau a unui important evenirnent istoric: columns
ont, Doamne, st ~ul acesta de inme (VLAH.). tat Traian ( 1395) [lat.].
0 COLTON COLTVN # COLTJN sm. 7.t Magar salbatic [tc.].
310
www.dacoromanica.ro
O COLTS, coLuz sbst. A1o/d. f Griu cu boabele COMANDOR2 sm. a Ofiter superior In ma- C 0 L-
marl, $i galbui a$ezate In patru rinduri pe spit; rina militarA, de un grad echi-
numit $i mucher" [rut k 6 1 o s valent cu al colonelului COM
OCOLVA (pl.-vels1. 0 /ten. I Bita. ciomagt 0 Prh- 1398) ; caottan-,~grad echivale(nt
jina; beldie (Claus.). cu at locotenentului - colonel; rb
*COMA sf. .1 Stare letargick amortirea tuturor l000tenent-~, grad echivalent cu --14Ssr°
cimturilor, In urma unei boale al maiorului [fr. commod o-
[fr. re < engl.].
COMANAC (p1. -ace) sn. COMAR sn. Ceafa ch.-
C) Un fel de caciula. de find. petelei, curelele de la ha-
impletita cu arligul, mai adesea muri, ce se pune pe frun-
de coloare verde, pe care o pur- tea 5i pe ceafa calului
tau odinioara taranii, $i mai ales Ow- - 8311 [coama].
haiducii $i ciobanii: 1-au Imbracat COMARNIC (p1. - ce)
cu baffle proaste de-a lul, 511-au dat dd. sn. 01 C) Leash. de nuiele,
In cap (Gc..Pc.) ¶ 0 Acoperemint spritinita pe patru furci
al capului, de forma rotund. matte, pe rare se pun casii
din Tina impletith. sau de pisld, Fig. 1396. Comanac. sa se svinte, dupA ce au
purtat de calugari $i de chluga- Post sco$i din strecura.-
rite ( 13961: Imbrobodite paste comanac... lin pages° toare ¶ 0 AdApost, la Fig. r198. Comandor
al ordinului Carol I.
miliculelo spre biserica (vuat.). stInga stinei, un fel de So-
COMANACI (-deem) vb. refl. Trans A se chciuli: pron format dintr'un
nu poll tram pinit nu to -1 de o sutA de on (RET.) [C 0 - acoperemint de scln-
mana c]. duri de $indrila sau de
COMANDA (-anal vb. tr. si intr. 0 A porunci, stuf, a$ezat pe patru
a da ordin ¶ ® ted A face o comancia (unui ne- stilt» sau pan Infipti
gustorl, a porunci sa i se facd. sa i se vInda, sa i se In pamint; slujeste sa
trimita: mi-am comandat un costum de yea; am comandat tie umbra pastorilor
cArtile librarulni din Paris ¶ C) X A fi In capul
unei armate, unui regiment, unui batalion. etc.
[fr.).
cind rnulg si sA -i apere
de ploaie ( 1399) 4' 0
Trans. = COMQRNIC2: In
19,7/ ;
*COM.ANDA (p/.-menzi)sf. 0 tqatr Cerere adresath staur erau clteva mil de oi, Fig. 1399. Comarnic.
unui negustor (de a-i face, de a-i vinde sau de a far In vre-o 12 plicurar1 (RE).) [comp. COMORNIC].
trimite ceva); (bathe) de (haine de poruncealk COMASA (-asez) vb. tr. Trans. A parcela (o mn-
facute duph. masura ; (1): durere de ,, durere prefa- $ie): inginer strain no mitsit si ne comaseaza mosiile noa-
cuth. ¶ 0Ordin, porunca ¶ ® X Locul de frunte stre (RET.) [germ. commassiren].
intr'o o$tire, locul de comandant ¶ 0 Ban. 0 COMFIT adj. Cu coamA; stea a, cometA [lat.].
Casa satului, primarie (In tinuturile granicerestil: #COMBARA=CIIMBARA.
°Ind vet vedea di se adund oamenii la , to sit vini acolo 51 sa *COMBATANT sm. X Lupt at or, razboi n c
intaresti spusele mete (cews.) ¶ C) Puntea superioara [fr.].
C01VIBATE (-bat) 1. vb. intr. x A se lupta, a
se bate, a se rAzboi.
2. vb. tr. ® A lupta impotriva. a-5i da toate si-
linlele sa potoleascA. sA stlrpeascA. etc.: & un in-
cendiu, o epidemie, prejudiciile, etc. [fr.< lat.].
COMBATIV adj. RAzboinic, pornit spre luptA:
era o gazeta eminamente 5, Wind crtncend opo2llie (CAR.)
[refacut duph. fr. comb alt ivit 6.]
COMBINA ( -bin 1. vb. tr. A potrivi mai
multe lucruri asezindu-le Intre ele duph. oare-care
rinduiala ¶ 0 ® A chibzui, a calcula, a socoti,
a plAnui, a lua diverse mAsuri spre a Inlesni izbu-
tirea unui lucru ¶ C) a A uni, a impreuna, a
amesteca cloua sau mai multe substante chimice
In proportiuni determinate.
F g. 1397. ComandA. 2. vb. refl. I A se uni, a se Imperechia: Ilberta-
de unde se dirijeaza vasui in timpulmersului; tea si antorltatea trebue sA se combine In folosul fie-arta
pe - trebuie sh vegheze in continuu un ofiter bre- mombru al societitti10.-cH.) ¶ 0 .2% A se uni, a se ame-
vetat; numith. $i punte de ( 1397 [Ir. steca In proportiuni determinate ffr < lat.].
commande $i germ. 'commando). 'COMBINATIVNE, ConlaiNa.TIE sf. Faptul I

COMANDAMENT (p/.-te so. i X Porunca de a (se combina ¶ 0 Asezarea. potrivirea

scurta data soldatilor de a executa nare-care mis-
call ¶ ®Ak Organele de conducere $i de admini-
stratie ale unui corp de armata 1- 0 el Somatiunp
de a plhti facuta prin portarei [fr.].
COMANDANT sm. X 0 Cel ce comanda o
Wire. o unitate de lupta, garniznana unei cetati,
etc. ¶ 0 $ef de batalion sau de escadron [fr.
COMANDIR sm. X Comandant [rus.].
COMANDITA ( -ites) vb. tr. V A da bani pen-
tru o Intreprindere, in calitate de comanditar [fr.].
*COMANDTTA (p1.-te) sf. k, 0 Societate In
societate comerciala In care cei ce dau banii nece-
sari intreprinderii nu conduc afacerea si nu shit
raspunzatori in afara de banii dati. ¶ 2 Banii dati
unei Intreprinderi de catre un comanditar [fr.].
COMANDITAR 6711. V Gel ce dA banii nece-
sari unei societati In romandita [fr.].
COMANDOR1 sm. Grad malt la anumite or-
dine militare sau civile, de obiceiu superior ofi-
terului si inferior marelui-ofiter ; ~ at Stele' &mantel:
A. at ordinului Carol I (. 1398 [fr.].
mai multor lucruri dupA oare-care rinduialh
O ® Chibzuire, socotealA, calcul, plan. masurA
luatA spre a izbuti la ceva: Intre multele combinalii
fantastice de car' se errata mintea inl zAPficita (VLAH.) 1 ®
Unirea, Impreunarea. amestecarea a douA sau
mai multe substance chimice, in proportiuni
. determinate, din care rezultA un nou carp [lat.].
COMBATANT adj. 2- Se zice despre un
corp care, prin combinatie, ajuth. la combusti-
unea altuia: oxieenul esteem, Wit a ti combustibil [fr.].
COMBUSTIBIL 4. adj. Care are Insucirea de
a arde. care poate fi ars 55 © NvommusTIBIL,
INcomBusTIBIL.
2. (p1.-ne sn. Ori-ce materie cu care se poate
face hoc, care se aprinde $i arde usor [Ir.].
COMBUSTIVNE sf. 0 Ardere, mistuire prin
hoc ¶ C) .2. Combinarea a douti sau mai multe
corpuri producind caldurh si uneori chiar lu-
mina [fr.].
COMEDIANT, 'cOmEDIANT sm. 0 0 Ac-
tor comic, eel ce joaca comeclii ® (P) Scamator;
311

www.dacoromanica.ro
COM- sosean.... ciente intregi pe mate, on comedlanti (ORIG.)
®
COM Mr., )
Prefacut, fatarnic, ipocrit: tonal, thzuta,
toate la el stmt de comediant (VLAK) [germ.].
mia-
COMEDTE1 sf. t l Pies& de teatru hazlie,
facuta pentru a Inveseli sau cu scopul de a Mai-
tisa apucaturile ridicule, ciudkleniile sau naravu-
rile cele rele ale societatii on ale unor indivizi,
lulndu-le In ris: viata-mi pare o glucata de oamenil oat
oa minte in benetictul color nebuni
(ALEC8.) ® Reprezen-
tarea, jucarea unei ast fel de piese ¶ O Locul, tea-
trul, undo se joaca astfel de piese [fr.].
COMDIE2 sf. ® l Intimplare, fapta, isto-
rie ciudat& sau poznask, bazaconie, ciudatenie,
pozna: nu-ti spusei Ca comedia rota o Men onl Ala poznas P
(1SP.) ¶ ® 0 Pies& comics, comedie: ne pnnem la o
masA, ea SA vedem $1 not oomediile ales de le joaea Ionescn
C 0 mediel].
(*P.)
*COMEMOS adj. 0 Glumet, poznas [c o -
medie2].
*COMEMORATTV adj. Care aduce aminte
(no fapt Insemnat): serbare a; ceremonie ~A [fr.].
'COMEMORATIVNE, comEmortaTIE sf. Ce-
remonie menita sk aducd aminte un fapt Insem-
nat [fr.].
2 COM ENDIE sf. =coisiiiNDA ®: an poruncit...
Cneazul... color ce se aim( sub a lui (NEC.) [p01. k 0 -
mend a].
1 COMENDUI 1. vb. intr. X l = comaNDa O.
2. vb. tr. A pune In capul unei unitali de lupta,
a pane s& comande: otteva metereze an tAcut on oamenl...
asupra carers an comenduit pe un brigadir (NEC.) [C 0 -
mendi e].
1 COMENDUIRE sf. a4 0 Faptul de a c o -
m e n d u i¶ 2= COMINDIJIRE.
*COMENSITRABIL adj. + Se zice despre o
cantitate a carei masur& e un numar rational
(Intreg sau functionar) ¶ martini e, al caror
2 pindeau de Marele comis: mare, ispravnio pre po-
rap art e un numar rational [fr.].
COMENT.A. (-tez) vb. tr. O A explica, a talmaci,
a lamuri prin diferite observatiuni $i Insemnari
2 A talmaci pe dos, a da, din rautate, un in-
'11
teles gresit, o interpretare exageratk [fr.].
'COMENTAR (p1.-are), COMENTARIU (pl.-aril)
sn .® Deslu$iri, Itunuriri explicatiuni date, min
I reglementelor $i ordinilor politiene$ti [fr.].
diferite observatiuni $i trisemnari, asupra unei
carti sau unui text, spre a-i Inlesni Intelesul ¶
O ® Talmkcire pe dos, pornita din rautate, a zi-
selor sau faptelor cuiva ¶ ® pl. Memorii istorice:
me lui Cezar [fr.].
*COMENTATOR sm.. Cel ce comenteaza
(o seriere, etc.) [fr.].
*COMERCIAL adj. teti 0 De comert, privitor
la corner), negustorese: tribunal 0; scoala
unde
se Invata notiunile privitoare la come* drept ,
toate legile $i dispozitiunile privitoare la comert.
2 Unde comertail e foarte desvoltat: eras [fr.].
"COMERCIALIZ.A. ( -izez) vb. tr. te A trece In
comer), a face s& poat& fi cumparat sau vindut
[fr.].
COMERCIANT 1. sm. '44 Negustor.
2. COMERCIANTA (p1.-te) St. Negustoreasa [fr.].
*COMERCIU comaT.
'COMER'' (pl. -tors) sn. tga l Negot, negusto-
rie ¶ ® Negustorime ¶ ® Codul de , totalitatea
legilor si dispozitiunilor privitoare la comert, la
drepturile $i obligatiunile negustorilor, etc. ¶
4 Camera de adunare de negustori Insarcinati sa
informeze guvernul sau autoritatile locale asupra
nevoilor comertului $i a altor chestiuni privitoare
la negot [IL].
*COMESE4N sm. Cel ce manIncli de obiceiu la
aceeoi mask cu altul: trebnia acorn o nouA Wide de cap...
pentru potrivirea locurilor tie-eArnia din comeseni (BRAIN.)
[refacut din m e s e a n, dup& fr. commens a 1].
*COMESTTBIL I. adj. Ce se manincti; ce se
poate minca ¶T C NacomesTp3m.
e. coMESTIBILE sf. p1. Tot ce sluje$te de 'Iran&
omului, de-ale mIncarii [fr.].
*coivrpTA. (pl. -te) sn. * Astru, numit de po-
por stea cu Goan.", care calatore$te pe sfera ce-
reasck, descriind o elipsa foarte lungareata In
jurul soarelui 1400); oomete periodic* se numesc
www.dacoromanica.ro
¶ acelea care se arata iarlisi pe cer dupa un numar
fix de ani, cum d. e. cometa
lui Halley, a lui Biela, etc.
[fr.].
COMETNT = emu-
TENT.
'COMIC 1. adj. 0 Ce
tine de comedic: pies& A;
autor . care compune co-
medii ¶ ® Hazliu, glumet,
mucalit, de ris, care pro-
VOack rtsul: situatia, din pri-
meidioasA, devenia A (D.-ZAMF.).
2. SM. 0 Actor care joack
de obiceiu rolurile persoa- Fig. 140o. CometA.
rielor caraghioase, care stilt
luate In rjs sau provoac& rtsul.
a. sbst. Genul comic; efect comic [fr.].
*COMICARIE sf. F Lucru comi c, fapt haz-
lie, ridiculk: 1a, ma rog, sA nu tacem comicAril (D.-ZAMF.).
COMICITINTE sf. Efect comi c: prlvind -o on
niste ochi teribili, de o nevus& (D.-ZAMF.).
COMILINSTRU sbst. Often. = GIIMILASTIC.
COMINA. sf. Often. Ban. Trans. Tescovina: stre-
coarA din oomina for o zamA limpede $1 Ma sat (MERA.)
[srb.].
*COMINAT9R113 adj. el Amenintator, care
tontine o amenintare; se zice despre sentintele
care contin o amenintare, In caz de contraventie
[fr.].
O COMINTTA sf. Ban. = comnsrA.
t CQMIS sm. i Rang de boierie: Marele boierul
de divan care avea sub Ingrijirea sa grajdurile
domnesti, si ocupa, In ce priveste ierarhia, rangul
dupa Marele stolnic; ca boieri de al doilea $i de al
treilea rang mai erau: ttori Sul, troll care de-
vodniei gi pe tots call domnesti, si merge tnaintea povodnl-
oiler 41 a Domnului (ce.-ue.) [gr.-biz.].
COMISAR sm. t 0 Persoana Insarcinata
numai pentru cltva timp sa Indeplineasc& o func-
tiune specialli: al guvernului ¶ 0 de politle, func-
tionar Insarcinat s& pazeascli, In orme, executarea
*COMISARIAT (p1.-ate) sn. t 0 Functiunea
comisarului; timpul clt tine slujba comisarului
0 Localul unde se afla biuroul comisarului de po-
litic, ( p comisie", sectie") [fr.].
*COMISIE sf. 0 C) Comisariat, sectie: o sA
psi aproape de -., (CAR.) ¶0 Mr COMISIVNE [fr. + rus.].
COMISION (p1.-ioane) sn. tso Meseria ace-
luia care cumpark sau vinde marfuri pentru altul:
casA de 0.0 ¶ C.) Plata cuvenita pentru aceasta mij-
locire ¶ ® Plat& fricuta aceluia care mijloce$te un
imprumut de bani: ne -an imprumutat 51 ve not en ml_
Hoene, en dobindA mare si on 0., bun 0.-oH.)
[fr.].
*COMISIONAR sm. O VT Per-
scan& care se ocupk, In schimbul
unui cistig de atlta la suta, sk cum-
pere sau sa vinda marfuri pe seama
altuia ¶ 0 Om care asteapta, pe stra-
da, sk i se dea inskrcinarea de a face
un drum In ora$ pentru cineva, sk
predea o scrisoare, un pachet, etc.
(j 1401) [fr.].
COMISIONR sm. = comisioNAR
CC[gOeMrinidIVNE, *connate sf. 0 In-
sarcinare data unei persoane de a
face ceva (de a cumpara un lucru,
de a duce o veste, etc.) ¶ 0 Adu- Fig. 1401.
nare de persoane Insarcinate sk se Comisionar.
ocupe de o anumita chestiune, sti
studieze ceva, etc. ¶ ® t rogatorie, Insarci-
flare pe care o d& un tribunal unui judecktor
dintr'o alt& re$edint.& de a interoga martori,
de a face o perchizitie, etc. [fr.].
COMISOAIE sf. g Nevasta unui comi s.
COMISVRA (p/.-eri) sf. p Punctul unde se
Impreun& doud pkrti ale corpului: comisura buzelor,
pleoapelor, etc. [fr.].
312
 COMI*EL sm. t Slujba$ al grajdurilor dom-
ne$ti [c o m i s].
COMITA -
comETA.
-COMITAGIU sm. ow- P. 1ST. [to.].
*COMITINT (p1. -ate sn. Diviziune admini-
strativa In vechea Ungarie, district: "-to came-
seeeein [germ.].
CQMITE, sm. q2 = CONTE [lat.].
COMITE" ( -ip) vb. tr. A faptui, a sAvIrsi, a se
face vinovat de ceva: o crime, o gresala [lat.].
COMITENT sm. n Persoana. care InsArci-
neaz& pe alt cineva sA Ingrijeasce de afacerile sale
[germ.].
COMITT (pl.-ete) sn. 0 Adunare de persoane
Insarcinate sh studieze $i sa discute unele afaceri,
sa exercite o putere determinate, etc.: se Infiintase
un tel de sanitar compus de mai multi boieri 0.-oH.) ¶
2 1:9 ... permanent, instituliune compusa din 3 con-
silieri $i 3 supleanti, ale$i dintre consilierii jude-
leni, spre a se sfatui Impreuna cu prefectul cu
privire la nevoile judetalui ¶ 0 0 de lecture, co-
mitet Inaintea caruia se citesc piesele de teatru,
$i care judeca, dad'. pot fi primite spre a fi repre-
zentate [rus. < fr.].
COMITII sn. pl. P Adunari In care cetatenii
romani numiau pe magistrati votau legile [lat.].
COMYND (p1.-deri) sn., Bucov. comINDA (pl.-de)
sf. O Praznic, pomana, mash ce se !allude in casa
mortului Intru pomenirea odihna sufletului celui
raposat: $i pupil, aims, cadelnitind, Ceteau ectenii de co-
mind (cose.); acuma trebuia al se gateased de comInda si 55-1
laca bietei babe si un praznic (SBA ¶ 2 Cele trebuin-
cioase, banii necesari pentru Inmormintare $i
pentru praznic: o baba saraoa ce torcea In tuna sa-51 ago-
niseasca hrana 91...ul (LET.) ; 19i manInca coliva si Sul
(zeal, se zice despre un cheltuitor [c o m Ind a].
COMINDA (-Ind) vb. tr. A face comindul, a
1 *COMPAR4BIL adj. Ce se poatc compara 41j
Ingriji de sufletul unui raposat: Nici am surorl Sit ma
elute Nice !rat' si ma cominde (BRL.) ® A Ingriji de
cele trebuincioase pentru cornInd ¶ O #A jerth
[lat. vulg. *commandare < commen-
d a r e] .
COMINDA Pr' COMING.
COMINDARE sf. Comb-id: s& ie SAUL .. sit se
grijeasca de (98.) ¶ 2 # Jertff [c o m i n d a I.
COMINDTJIRE St. X C) Comandament I A
(a pietei), comandamentul pietei, comenduire.
C9MNE sf. Trans. (V1C.) (DENS.) Bucatarie [ung.
konyha].
Cel-de-pe- ,
COMOARA pl.-ori) sf. O Bani, avutii, scule
ascunse in pinnint $i uitate: a gas', a desgropa o
diavolul ¶ ® Locul unde e ascunsa
sau ingropata o comoara ¶ ® Pr. ext. Grarnada de
aur, de argint, de bogatii, de lucruri pretioase
O ® Tot ce se socoteste ca foarte pretios, foarte fo-
lositor: un nume cinstit e o nepretultil (ZNN.) ; un prieten
adevarat e o rare pret ¶ ® pl. Avutii, bogatii: co-
morile pamintului ¶ ® -tr Comoara sau Comoara lui toy,
steaua Pollux din constelatiunea Gemenilor [vsl.
komora].
COM9D adj. 0 Lesnicios, de o intrebuintare
si ,
usoara. $i placuta: acest voiaj in jilt are avantajul de a Ii
Si Incintittor (1.-cts.); viata 5, traiu vialri Alamo.
$i ticnita.; bainik a, care nu strange, In care to poll
mica u$or ¶ ® Nu prea stra$nic, slobod: moral&
[fr.].
COMODA (pl. -de) St. Scrin cu mai multe ser-
tare, pentru rule, pinzeturi, etc. [fr.].
*COMODRAT sbst. A Imprumut gratuit care tre-
bue inapoiat in naturA., la o epocadeterminata [fr.].
"COMODATAR sm. ei Cel ce a primit un co-
modat, un lucru Imprumutat [fr.].
*COMODITATE sf. 0 Insusirea lucrului co-
mod ; Inlesnire; ticna: aici... callitoru ails aceeali ca
la o locantS de rindul intliu woi-.) 1 0 Private [fr.].
OCOMOR.TTE sf. Olten. Local unde s'a gdsit
sau unde se afla Ingropata o comoar A.
I COMORNIC' sm. n Cel InsArcinat sa execute
o hotArire, o sentintil data, o judecatil, etc. (la Po-
lon!): ulna a merge ..,u1 cries° on cartile (GRAM.) [pa ].
0 COM9RNIC sn.Trans.G-4 Celarul st Inei (Fe.-coa.)
[srb.k omornik].
313
www.dacoromanica.ro
COMOS adj. Cu coama lunga (CANT.) ( &um.).
OCOMOT pl.-te sn. Ban. Jugul de la hamul ca- COM-
lului [germ. Kumme t]. COM
*COMOTITJNE, comoTrE sf. 0 Sguduire pu-
ternicA: la creer ¶ 2 ,fij electrica, sguduire mai
molt sau mai put,in violentA ce simte cineva printr'o
descArcare electricA ¶ ® ® Sdruncinare moralA;
pouneti.turburari mart Trite° tare [fr.].
OCOMOVTTA sf. Ban. Tescovinh: rachie de
rachiu de tescovinA [srb. k o m o v i c a].
"COMPACT 1. adj. Indesat, des, strins;
multime ...A; rimasera amfndoi... In umbra .41 a noptil
tvual.).
2..comPacrE sf. pl. # Caractere tipografice cu
trAsAturi groase, negre (1..- TAB. XIII) fr. < lat.].
*COMRANIE sf. 0 Adunare de persoane: o
numeroasa; In compania cuiva, alaturi de cineva, In
tovarasia cuiva; doamnS, domniaoara de es', persoanA
care, in schirnbul unei retributiuni, tine tovarasie
unei doamne, o Insoteste In cAlAtorie, Ii face lec-
tura, etc. ¶ 0 Societate stiintifica sau literarA ¶
0 tifi Asociatiune, tovArAtie de comercianti sau
de industriasi: x $i compania prescurtat X & Co. ,
X Si tovara$ul sau tovara$ii sal; de drum de tier Ill
0 X Trupa de infanterie comandatA de un ea-
pitan [fr.].
'COMPANION sm., COMPANIOANA (p1.-ne sf.
0 Tovarlis A , asociat(A) ¶ Insotitor [fr.
2 .
*COMPARA -par) 1, vb. tr. i A face o apropiere
Intre douA lucruri sau douA persoane spre a ye-
dea ce asemanare sau deosebire existA intro ele 9
0 A asemAna, a pune, a socoti deopotrivA: Ii com-
para pe Achile cu un leu.
2. vb. refl. A se asunana, a se pune alaturi, a
face o comparatiune, o apropiere intre sine $i
altul [fr.].
C
1NCOMPARABIL fr. .
COMPARATIV I. adj. I Care arato. o corn-
paralie, prin care se lace o comparatie Intre doua
lucruri sau doll& persoane ¶ al Grad ~, se zice
2
despre forma adjectivului sau adverbului care ex-
prima o calitate mai ridicatA, un grad superior
notiunii exprimate prin forma pozitivA.
. (p1.-iye sn. 4i Gradul comparativ al adjec-
tivelor sau adverbelor.
3. adv. In mod comparativ, In comparatie cu
[lat. ].
COMPARATIVNE, *COMPARQTIE sf. Fap-
tul de a compara; alAturare, asemuire; In cu, fa- ,
th de, In alAturare cu, comparat cu ¶ 2 Cv Gradele
de .-, pozitivul, comparativul $i superlativul adjec-
tivelor 5i adverbelor [lat.].
"COMPARE.4. *COMPARE ( -par) vb. intr. r,2 A se
Infalisa inaintea unui tribunal sau unei judeca-
torii[fr.comparaftre,ref.dup&a. apArea].
*COMPARITIVNE si. rz Intati.$are inaintea
unui tribunal sau a unei judecaturii [tr. c o m p a
rution].
*COMPARS sm. 0 Figurant Intr'un teatru,
personaj mut, care n'are nimic de vorbit pe scenA
[fr.].
COMPARTEVIENT (p1.-to) sn. CD DespArti-
tura (Intr'un dulap, intr'o cutie, etc.) I] ®#44 Des-
pArtitura. Intr'un vagon de drum de tier: singur
In .0111 friguros... ImI doream un soma adinc (BR.-VN.) ].
COMP4S (pl.- asnri) sn. 0 Ik Instrument compus
din douA brate, legate printr'o
axA, cu ajutorul cAruia se descriu
=l-'
rD
iV
..-. -a ex-
Fig. 14.oa. Fig. 403.
Compasuri. Cutie de compasuri.
circonferente sau se mAsoarA, pe planuri, distanta
COM- de la un punct la altul ¶ 0 Cutie In care slut pe voia cuiva spre a-f pldcea, a-i faceepe plat 11
diferite
COM asezate
compasuri $i u-
2 A -Si face o placere din ceva: se °emplaces toarte
molt In asemenea converbiri (1.-Ga.) [refacut din fr.
nelte de desenat cornplaire].
® ( Compas cu) ba- C)COMPLCT... rw. commT...
Instru, compas Cu COMPLEMENT (pl. -te sn. 0 Complinire,
rare se trag cer- ceea ce se adauga sau trebue addugat la un lucru
curl foarte mici spre a-I Intregi, spre a-1 face complet ¶ 0 p< gut
( 1402, 1403, until unghiu, ceea ce trebue adaugat unui unghiu
1404) 1 4 a, spre a face din el un unghiu drept ®m Vorbd
de marina, busola ce se adaoga pe lInga alta spre a determina mai
In t reb u in latgt In de aproape, spre a 'knurl mai bine Inlelesul celei
marina pentru dintiiu: direct (SOU drept), indirect (SOU nedrept),
de t erm in area Fig. 1404. COM- Fig. 1405. circumstantial (de loo, de timp, de mod) [Ir. ].
direeldunii pas cu balustru. Compas marin. *COMPLEMENTAR I adj. Care sluj este de
1405) [fr.]. complement, care servg. sä completeze, sd fare-
COMPASIVNE sf. Compa.timire [fr.]. geasca un lucru ¶ ®Pc ungbiuri g. unghiuri a cli-
COMPATIBIL adj. Care se acorn., se po-
I ror suma este un unghiu drept ¶ 0 11 Colon e,
triveste cu: marinimia e ....it on institia ¶ 0 Care colori simple sau compuse a cdror impreunare
poate fi exercitat In acelasi timp cu alt-ceva (vorb. sau amestecare produce coloarea alba. [fr.].
de o slujba, de o profesiune, etc.) ¶¶ C IN- ' COMPLET, 0 (p) COMPLECT 1. adj. 0 De-
COMPATIBIL [fr.]. plin, Intreg, caruia nu-i lipseste nimic: operate ...a
COMPATIBILITATE sf. 0 Acordul, potri- ale mini tinter, toate scrierile lui ¶ 0 PIM, uncle toate
virea a cloud lucruri sau a (loud persoane ¶ (7) Fap- locurile sunt ocupate: vagonul e In C Nvcompay.
tul de a fi compatibile Intre ele (vorb. de cloud sluj- 2. sn. ® (mai adesea COMPLECT). Bal popular,
be, de (loud profesiuni, etc.) 11 C INCOMPATIBILI- local de dans al clasei de jos [fr. <nat.].
TATE [fr.]. COMPLETA, O COMPLECTA (-tez) vb. tr. ,Si refl.
COMPATIMI (-imese) vb. tr. A-i fi mild, a avert A (se) Intregi, a (se) face complet [fr.].
mild de suferinlele sau de nenorocirea cuiva [form. COMPLET4 (mai adesea COMPLECTA8) sm. X
modernd din pdtim i, dupg. fr. comp at i r]. Soldat care face serviciul militar tot timpul prescris
COMPA.TIMIRE sf. 0 Faptul de a comp 6.- de lege, fard vre-o reducere: oral' 60m5leetaei cel mat
timi ¶ ® Sentiment de mild, de united miscare t].
multi, snbt arme de nn an Si mai bine (SAD.) [C o m p 1 e C
sufleteased pe care o pricinuegte suferinla sau ne- COMPLETTV adj. Co Care serveste de com-
norocirea altuia. plement: vrovozitiune a [fr.].
COMPATIMITOR adj Care compati- 'COMPLEX 1. adj. 0 Aleatuit din mai multe
m est e TT © NECOMPATIALITQR. Orli, din mai multe elemente deosebite: °hes-
COMPATRIOT sm., *COMPATRICITA (p1.-te sf. thine ...1{ ¶ ®a7 Fraza ~11, care e alcatuitd din mai
Care are aceeasi patrie, care e din aceeasi lard cu multe fraze ¶ ® ± Numar numar compus din
altul [fr.]. unitgAi si din fracliuni de unitdli deosebite, ca:
*COMPENDrU (p/.-sii) sn. pamintul se invtrteste impreinrul seareini in 865 de zile,
Prescurtare, expunere pe scurt, re 5 ore, 48 de minute si 51 de seounde.
zumat (al unei luerdri) [fr. < lat. 2. sbst. 0 Complexitate ¶ CD k Sistem de drepte
med.). care se depind de trei parametri [fr.].
COMPENSA (-sea) vb. tr. 0 A COMPLEXITATE sf. Insusirea lucrurilor
face egald valoarea a cloud. lucruri complexe [fr.].
¶ ® A despagubi, a Implini o pa- *COMPLEXIIJNE, 0 *COMPLECTIVNE S f. lnfa-
guba [fr.]. lisarea fizicd, temperamentul, constitulia unui
COMPENSATOR adj. O Care corp: un tinar mio de talie, de o complectlune delicatA (1.-1311.)
compenseadt ¶ ®15 Pendul pen- [fr.].
dul care Indrepteazd efectele va- *COMPLEZANT adj. Indatoritor; politicos
rialiunii temperaturii asupra mer-
sului unui ceasornic de perete
( 1406) [fr.].
COMPENSATIVNE, *CorgPEN-
L1 71 O IMCOMPLEZ6NT [fr.].
COMPLEZNTA (p1.-te) sf. O Silinld de a fi
pe placul cuiva ¶ 0 Indatorire, placere, mullu-
mire ce facem altuia prin vorbele sau faptele
sATIE sf. Faptul de a compensa ¶ noastre '71 © NgcompLEzraiTA [fr.].
COMPLICA (-tc) vb. tr. I A forma un tot ale
® Despagubire [fr.].
COMPETENT adj. 0 Oa Care
are dreptul, caderea de a judeca o
pricing. ¶ 0 Priceput, destoinic,
In stare sd-si dea parerea asupra
unui lucru : am neaparata nevoie de avizul
0
Fig. 1406.
Pendul com-
carui parli sInt'greu de deosebitll 0 A incurca [fr.].
COMPLICATIVNE, *compLicATIE sf. O Fap-
tul de a complica ¶ ® Ingrdmadire de lucruri, de
fapte ce cu greu se pot despArli unele de altele ¶
0 lncurcatura. ¶ ®F Ivirea unei alte boale care
until cm ca dumneata (13S.-VN.) ¶¶ © pensator. ingreuiaza vindecarea boalei dinainte [fr.].
!iv CO BEPETWIT , INCOMPETENT [fr.]. *COMPLICE sm. Partas la o Grim& sau la o
*COMPETNTA (p1.-te) sf. © Os Mdsura pu- faptii rea savIrsita, cel vinovat Impreund cu altul
terii pe care o atribue legea funclionarilor; dreptul [fr.].
ce are un tribunal, un judecator de a intra In cer- *COMPLICITATE sf. Participare la un delict
cetarea unei pricini ¶ CD Of Pricepere, destoinicie sau la o crima fr.].
de a judeca, de a -5i da parerea despre un lucru 711 *COMPLIMENT' (p1.-te) sn. 0 Cuvinte de po-
C NECOMPETENTA, INCOMPETENTA [fr.]. Meld, Indatoritoare sau lingusitoare. ce adreseaza
' COMPETITOR, 0*COMPETITQR sm. Acela care cineva altuia spre a-i marturisi respectul sau iu-
.aspira la acelasi post, la aceeasi demnitate dupa birea ce are pentru dinsul ¶ 0 Felicitare (In ver-
care umbla si altul sau allii [fr.]. suri) adresata de copii pltrintilor (de ziva nasterii,
COMPETITIVNE sf. Luptd lntre competi- etc.) ¶ O p1. Salutdri: da-i o din partial mea! [ft.].
tori, ltntre concurenli [fr.]. O COMPLIMENT° = COMPLEMENT.
*COMPILA. -107) vb. tr. s' A aduna de ici de *COMPLIMENT4 (-tez) vb. tr. A face compli-
colo, din diferite cart', $i a face o lucrare din aceste mente [fr.].
bucilli luate de la still [fr.]. O COMPLIMENTAR = COMPLEMENTAL.
COMPILATOR sm. AP' Cel ce compileaa [fr.]. COMPLIMENTATOR sm. Care face prea
"COMPILATIVNE, *coMPILATIE st. Cl) Faptul multe complimente [fr.j.
4e a compila ¶ 0 err Scriere alcdtuitd din bucali, *COIVIPLINI (-mime) vb. tr. A Intregi, a implini,
din fraze culese din diferite cgtrli [fr.]. a adauga ce l]pseste, a completa [refacut din
COMPLACE (-ao) vb. intr. 41 refl. 0 A face Implini, dupa fr. completer].
314
www.dacoromanica.ro
 COMPLINIREsf. C) Faptul de a c ompl in i,
Intregire, Implinire, completare 1' C) # .0..7 Comple-
ment.
COMPLOT (p1 -oturt sn. lntelegere tainica
intre mai multe persoane de a savirsi o crime* sau
un atentat politic: 111281112 ...Uri 111 atitau revolte (NEos.)
[fr.].
COMPLOT4 (-otez) vb. tr. A urzi un complot,
a conspire: avem de gind ea complotam vre-o rascoala en
pasnicii locuitori al oltarelor (AM) [fr.].
COMPLOT.A.* sm. = COMPLOTIST: cunosc
tots cad shit amicul for (ALEC8.).
COMPLOTTST sm. Cel ce is parte la un c o in-
p I o t, care urzeste un complot: slat complotigti
ascunsi In costtunurt de 1/071. (ALECS.).
COMPONENT 1. adj. 0 Care face parte din-
tr'un lucru compus, din care e alcatuit ceva corn-
pus: pant e ¶ ® I Forte fort.ele din care se
compune rezultanta.
2. (p1.-se) sn. Fie-care element care antra In
tr'un corp compus.
a. COMPONENTA (p1. -te) sf. -6 Fie-care forth. a unui
sistem considerate In report cu rezultanta" [lat.
refacut dupe fr. comp os an t e].
COMpORT4 (-port) 1. vb. tr. A Ingadui, a face
cu putinta.
E. vb. re fl. A se purta, a se conduce, a se afla,
a fi [fr.].
"COMPOST (p1.-turi)sn. f Amestec de tot felul
de ramasite nefolositoare (buruieni, frunzis de ar-
bori, balegar, &nal de pasari, etc.) spalate de
ploi Ori putrezite pe loc, care se Intrebuinleaza
ca Ingrasamint [fr.].
COMpOT (23/.-ottiri) sn. X Poame fierte cu
mbar: de mere. de Wendel [ fr.].
COMPOTIRA (p1.-re) SI. Farlinie mare si
adinca, vas In rare se adure compotul la masa. [fr.].
*COMPOZEE R COMPOSE :I.
COMP9ZIT adj. $i (pi sn. ± Ordin de ar-
hitectura, In care coloanele au capitelul format
din volutele capitelului ionic, tar frunzele de acant
din capitelul corintian ( ..- RD IN ) [Ir.].
COMPOZITOR sm. 0 j Cel ce compune bu-
cati sau opere muzicalelf ®$ Zetar, culegator [fr.].
*COMPOZITIVNE,*compoznusf. I Faptul de
a compune, compunere; rezultatul acestei acliuni $
® 00' J Compunerea unei opere literare sau de
muzica ¶ ® 1F Tema., lucrare facuta de scolar
asupra unui subiect dat ¶ 0 # Zetuire, culegere ¶
© Q Unirea strinsa intre douti sau mai multe
corpuri; amestec de doua sau mai multe substante
I 0 VP° Prepaiatiune facuta pentru a irrlita aurul,
argintul, pietrele pre(ioase, etc. [fr.].
*COMPREHENSTBIL adj. De Inteles, de pri-
ceput, ce se poate intelege 111" © INCOMPREFIENSI-
BIL, NVCOMPREFIENSTBIL [fr.].
COMpREHENSILTNE s/. 0 Intelegere, pri-
cepere 5 Facultatea, puterea de a intelege ¶
O Cunostinta intreage si desavirsita a unui lu-
cru ¶ G Totalitatea ideilor cuprinse subt un
nume apelativ si generic [fr.].
COMPREHENSW adj. 0 Care coprinde, im-
braliseaza multe ¶ 0 Care are facultatea de a
pricepe [fr.].
COMPRESA (pl.-se) sf. g Bucata, fasie de
pinza (de obiceiu udata si stoarsa rare se pune pe
o parte bolnava a corpului, pe o rank, etc. [fr.].
COMPRESIBIL adj. 15 Care se prate Min-
prima, care-si poate micsora volumul prin pre-
shine lichidele slut e ¶¶ C. NVCOMPRESIBIL [fr.].
*COMPRESIBILITATE s/. 6 Insusirea pe
care o au corpurile de a-si micsora volumul prin
presiune [fr.].
"COMPRESNNE sf. 0 Comprimare, strin-
gere, micsorare prin presiune ¶ 0 16 Masina de
aparat cu care se comprima aerul Intr'un vas 11
O e Impiedecarea liberei manifestari a sentimen-
telor [fr.].
COMpRESIV ad). Av Care comprima, care slu-
jeste sa stringa, sa lege strins: bandal [fr.].
COMPRESOR t. adj. $i sm. F Instrument,
aparat) care comprima nervii, vinele, etc.
www.dacoromanica.ro
2. (rt.-oare sn. 15 Matins Intrebuintata pentru COM.
a comprima gazele [tr.].
-COMPRIM.A (-im) vb. tr. 0 A strange, a mic- COM
sore volumul apasind cu putere ¶ 2 _F) A Impie-
deca, a opri de a lucre. de a se manifesta; a po-
toli [fr.].
COMPRIM.ABIL adj. Care poate fi comprimat
$11 C NVCOMPRIMABIL [fr.].
'COMPRI1VIAT 1. adj. 0 p. coMPRimA: aer ¶
® Turtit: trunte
pe 2. (p/-ie) sn. A Pastila.
COMPROMTS 1. adj. p. COMPROMITE 55 ©n-
comPRoms.
IIt Act prin are mai multe
a. (p1.-Ianri) sn. I
persoane supun judecatii unui arbitru neintele-
gerea dintre ale 1 () Acord In urma unei transac-
tiuni: ea a Yost rezultatul unui lntre cele septa puteri
mart ale Europe! (). -uttl.
COMPROM1TE (-mit) 4, vb. tr. A pune In
I
primejdie, a primejdui; a se expune la pagube:
Nene extreme compromit cauzele cele mai bune (1.-GH.) ¶
® A expune la neplaceri. la incurcaturi ¶ ® A
face sit piarda reputatia, autoritatea, etc.
2. vb. refl. A-si primejdui cinstea, a face ceva ce
poate sa-i aduca suparare, neplaceri [fr.].
COMPROMITATOR adj. verb. COMPRO-
MrrE. Care compromite, care poate sa comprorrutil
55 C NECOMPROMITATQR.
'COMPT... or- CONT...
*COMPULS4 (-sez) vb. tr. A cerceta, a exa-
mine melt. documente, condici, etc. [fr.].
"COMPVNE (-pun) 1. vb. tr. 0 A face ceva prin
punerea mai multor bucati la un loc, a forma un
lucru din mai multe WO, a alcatui ¶ 0 $ A zelui,
a culege ¶ () At$ A face o lucrare literal% sau
artistica (o carte, versuri, o drama, o opera. mini-
cala, etc.) ¶ 0 C. A face o compozitie ¶ ®
oi fats, a cautasa arate serios, modest, etc., dupe
imprejuraii iml compuneam din odaie o figura preocupata
(BRAIN.) ¶ 0 6 A Inlocui mai multe forte prin
una singura care are acelasi elect.
2. vb. ref/ . A fi compus, a se alcatui [lat.].
COMPVNERE sf. 0 Faptul de a cornpu-
n e ¶ ® Compozitie.
"COMPVS adj. p. COMMIE ¶
I
0 Alcatuit din mai multe par)! ¶ (D
jI
tr,
2% Corp corp alcatuit din doua sau
mai multe corpuii simple ¶ 0 03
Cnvtnt -0, format din impreunarea a
doua sau mai multe cuvinte ; timp
limp (de conjugare format dintr'un
auxiliar si din infinitivul sau partici-
piul verbului; viitorul e un limp In
limbs romitna; perfectul r 0 4, Frunvil
a. frunza cu petiolul ramificat In pi -
tioluri mai rpici si cu limbul Imbuch-
tatit In mai multe foliole sau folic,
cum e d. e. frunza de mazare, de tri- ,4
foiu, de salcim, etc. ( 1407).
sn. Tot, Intreg alcatuit
2. (73/.-se)
din mai multe parti rig. 1407.
:3. COMPOSE. *compoZm sf. pl. a Frunze
Mare familie de plante monopetale compusA.
care cuprinde peste 10.000 de specii, a door carac-
teristica e ca florile sint grupate Intr'un capitul
Inconjurat de tin involucru de bractee, cum sint
d. e. albastrelele, banutii, pliplidia, etc.
COMPVT (IR uteri) sn. Ys Calculele facute
cu anumite Elemente (indictionul. crugul soarelui,
mina anului, crugul lunii, numaiul de aur, temelia,
epacta, ciclurile pascale) pentru stabilirea unei
date cronologice, si In spec. pentru lixarea Male-
torilor bisericesti (fr.].
COMPUTIST sm. 33 Cel ce face computuri
[fr.].
*COMUN 1. adj. I Ce apartine mai multora
sau tuturor, de care se folosesc toii sau mai multi,
de obste 11111 © NVCOMON ¶ Care se petrece in
2
societatea altora, impreuna cu altul sau cu Oil:
a duce viatti -A; a face email .a, a lucre de acord,
In bungt Intelegere cu altul sau cu allii ¶ ® Ge-
neral, ob.stesc, el tuluror; interesul de ¶ 0 Obici-
315
COM_ null, intrebuintat de toll: In grain' ~; sens ~, bu-
CON nul stint ® De rind, ordinar, de putinii. va-
11
loare: vulgar: !real ~it; expresiune A ¶ ® Imbel-
sugat, abundent, frecuent, raspindit ¶ 0 De
acelasi fel, la fel: an trasaturl e ¶ 0 ea Name care
se aplic& la toate lucrurile sau fiintele de acelasi
fel ¶ ® ± Dlvizor , nurratr care Imparte exact
, deserts& de o dreapta (numita generatoare")
(loud sau mai multe alte numere; numitor, acela
care apartine mai multor fractiuni; multiplu~, nu-
mar care e divizibil prin mai multe numere date.
R. iN compri loc. adv. Laolalta, Impreuna [fr.].
*COMVNA (p1.-ne) sf. 0 0 Diviziune terito-
riala administrat& de un primar si de un consiliu
municipal si alcatuit& din unul sau mai multe sate
sau attune ( rura ; oe urbana, oral, orasel ¶
2 0 Obstea, toti locuitorii dintr'o comuna ¶
®i Municipalitatea din Paris in timpul Revolu-
tiunii din 1789 110 S Guvernul revolutionar care
stapini Parisul de la 18 Marte pin& la 24 Mai 1871
¶ 0 0 Camera common, a doua Camera a Parla-
mentului englez [!r.].
*COMUN4L adj. 0 De comuna, privitor la
comunit: constlin .4., [Cr.].
'COMUNICA (-to) 1. vb. tr. () A lransmite:
caldura pe care soarele o comunica pamIntului ¶ ® A da
de ,tire, a Impartasi, a face cunoscut: o stare.
2. vb. intr. 0 A ti in relatiune cu cineva: nu putea
ea comunica cu nimen i anal dealt on clement' din casa(I.-OH.)
(D A fi In legatura, a da de sau in ceva, a se uni cu,
a duce la: piratli se Orman Intr'o pestera apropiatil care
comunica Cu SLR turn pltrasit (ALECS.) [fr.].
*COMUNIC4BIL adj. 0 Ce se poate comu-
nica 5 0 Ce poate fi pus In comunicatie 1111 C)
COMUNIC4BIL [fr.].
CO1VIUNIC4NT adj. 0
Care comunica; care stabileste
o comunicatie ¶ ®75 vase
sir de tuburi sau de vase
care comunica Intre ele si In
care lichidul dintr'un vas se
ridica la acelasi nivel In toate
celelalte vase ( 1408) [fr.].
"COMIJNICINT (p1.-ate sn.
0 Informaliune oficiala data
ziarelor de catre guvern sau de Fig. 1408.
o autoritate superioara ¶ ® Vase comunicante.
X In timp de razboiu, bule-
tin official care arata operatiile militare din
ajun [germ. < fr. communique].
COMUNICATTV adj. 0 Care se poate co-
munica usor: risul, cascatul e ¶ C) Cu anima des-
chisa, cliruia-i place sa -si desvaIue altuia gindul,
afacerile, etc.: e o tire a 55 C NvcomulacaTiv [fr.].
'COMUNICATIVNE, comuNicATIE sf. 0 Fap-
tul de a comunica 1 2 Instiintare, Incunostin-
tare ¶ () Legatura, raport, corespondent& ¶ 0
.
Mij boo de a comunica, de a se duce de la un loc
la shut: cal de [fr.].
*COMUNTSM sbst. 0 DoctrinA politic& care
cere sb. se Inlocuiasca proprietatea individual&
prin proprietatea colectiva [fr.].
*COMUNTST 4. sm. 0 Partizan al comunis-
mului.
2. adj. DP comunism, privitor la comunism:
doctrinele [Cr.].
*COMUNIT4TE sf. 0 Posesiune In comun:
de sentimente, de gindiri ¶ 0 t4 Societate de bu-
nuri, de avert Intre soli ¶ ® Societate de persoane
care traesc Impreuna avind aceleasi credinte, ace-
leasi obiceiuri, sau care shit supuse acelorasi re-
guli sau Indatoriri: religioasa [fr. commu-
naut e].
COMUTAT;Ii
adj. * Care nu-
si schimba valoa-
rea prin schimba-
rea ordinii partilor
[Cr.].
*COMUTA- Fig. 14,39. Comutatoare.
T O R (p1.-toare)
sn.,14 Mic aparat de fizicti cu ajutorul caruia
-se poate deschide si Inchide un curent elec-
316
www.dacoromanica.ro
tric sau sa i se schimbe direcjiunea (E. 1409)
[fr.].
*CON (p/.-nurt) sn. 0 )!.< Suprafata geometric&
care trece printr'un punct fix (numit yid" si
se razim& pe o curb& (numita directoare") sau
e tangent& la o suprafatil. ¶ ®k Corp geometric,
de forma unei capkt In! de zahar, format prin in-
vIrlirea unui triunghiu dreptunghiu in jurul uneia
din laturi H 1410); trunohiat, conul caruia-i lip-
seste partea su-
perioara, care a D
Cost retezata
0 n TA
printr'un plan; ,
. canto, conul a
clirui inaltime mkt,
e one& fat& de
planul bazei ¶
Fig. 141o. Conuri.
015 de lumina, D Con drept. O. Con oblic.T. Con
mtinunchiul de trunchiat.
raze de lumina care pleacti dintr'un punct lumi-
nos oare-care si cad pe o suprafat& departindu-
se unele de altele ¶ 0 -(5 de umbra, spatiul
ocupat de umbra pe care o proiecteaza. un corp,
de obiceiu sferic ; de umbra al pamintului, um-
bra pe care o proiecteazA in spatiu p&mtntul
luminat de soare; cind luna trece In aceastA
umbra., e eclips& de lunii $ () * Cucuruzul de
pin si al altor conifere ¶ 0 4 Un fel de scoic&
din marile tropicale [fr. c 0 n e].
CONABTU adj. Rosu inchis, visiniu: coloare
deschiatt n'a mai purtat, decit acuma de ourind, barej ~ la
cap (Calt).
CONAC (p1. -ace) m. 0 Han, gazdA, case unde
se opreste un calAtor spre a petrece noaptea, spre
a se odihni, spre a minca; popas: a tree la o muter°
¶ ® Cina §i
batrina si a rugat-o de ~ pests noapte (RET.)
sederea unui cAlator la un han ¶ () # Loc de po-
pas pentru call de postii., statie de cai de post11:
aveau cat de posta la Wale ~ele (LET.) ¶ 0 Distanta
intre cloud statii de postA: incepu sa gone de se auzea
tale de nu stiu cite ~e OSP.) ¶ ® Spatiu de timp Intre
dou& mese ale t&ranului; poporul Imparte ziva In
dou& conace sau popasuri, unul e la amiazi, iar
cel&lalt la asfintitul soarelui: m'a Rd= de multe on on
vinat la ul de amiazi (MOB.) ¶ 0 Resedinta unui vizir
sau unui pas6.: Ismail-Paga... 11 tines liber in ul san
(I.-GH.) ¶ C) Resedinta unui ispravnic, a unei sub-
prefecturi: case proprietarului, ~ul subpreiecturii, ca-
zarma (VLAH.) ¶ 0 Casli boiereasca la o mosie, curtea
boiereasa: toe.% ziva hoinareampe la ~elemosiet (VLAH.) 5
O Locuinja administratorului unei fabrici, unei
intreprinderi afar& din oral sau din sat: dormim
noaptea la un de herastrae (VLAH.) [ to. .
CONACER SM. 0 * Cel ce Ingrijea de c o n a-
c u 1, de popasul Domnului, al boierilor sau al dem-
nitarilor and callitoreau prin tar& ¶ C) = coLlicOR.
CON.A.CARTE, corrAcdURE S. = COLACER1E: ye
la oe scoli a 1nvatat de stie a spun... conk:aria ye la nuntl P
(CRG.) .
0 CONAC sm. = COLAMR.
0 CONA.CAWE x. CONACAR1E.
t CONACCIU sm. Conacar: an mat In robie un
ofartir-maistru, adecti vel (N.-cosT.) [tc.].
CONACER = COLACP.R.
CONACI (-um) 1. vb. tr. 0 A gazdui, a da
C 0 12 a c: pe uncle mincau ei noaptea, tots It oonacean al-1
gazduiau on buourie (MP.)
2. vb. intr. 0 A poposi, a se opri, spre a se
odihni: nude conticeso ei, atolo soot era-
canele... si atita Mout (JIP.) 5 ® A minea A
peste noapte, a trage In gazda: ...am
auras 8A dorm ad, Neerind ea fee TIlanul
in Linda a (PANN).
C9NCA (p1.-ot) if. 4 (D Gen de
molusce marine, Mr& cap. numite pl
venus" (El 1411) ¶ 0 Scoica bi-
valvii a acestor animate ¶ O Cavi-
tatea urechii In fundul careia se afla
orificiul extern al conductului audi- Fig. /pt.
tiv [fr. conqu e]. Condi.
*CONCAV adj. Se zice despre o suprafatii sfe-
rice adIncitil ([11 1412) : bolts cereascii ni se pare ...S;
lentils a (i 1413); oglinda .1 ( 1414) [fr.].
B
_ ---------
Fig. 1412.
n proiecta Impreuna.
A. Concay. Fig. 1413.
B. Convex. Lentils concavA.
*CONCAVIT4TE sf. AdIncatura, gavanatura,
partea adincatar
gaunosata a unei
suprafel e, a unei
linii, a unui corp
[fr.].
*CONCEDE
(-ced) t b. tr. A In-
cuviinl a, a scot
da, a cedaun drept,unprivilegiu[fr]. gig.
CONCED74. (-dies) vb. tr. 0 A
da drumul, a Indeparta, a alunga din slujb/t 11 ® A
porunci cuiva sa se depArteze [fr. Gouge di e r].
*CONCEDIU (pl. -dil) sn. 0 Voie acordatit unui
funclionar de a lipsi cltva timp de la slujbti ¶ o X
Voia oblinuta de un militar de a lipsi de la serviciu
sau de a parasi garnizoana un timp ce trece peste
zece zile ¶ ® Instiinlare flicuta de un chirias sau de
un proprietar ca nu mai line sau nu mai dti casa
cu chine [fr. conga, refacut dupa con ced e].
CONCENI (-eneso) vb. tr. A nimici, a prapSdi:
li spuse di a concenit pe vrajmag gi ca se latoarce bitaitor
OSP.) [concenie].
CONCENIE sf. Nimicire, prapadire; Man.
bats -te concenia 1 bai6.-te norocull to(AUs.) [vsl. k o n I-
anije].
CONCENTRA (-trez) 1. vb. tr. 0 A strange
Intr'un centru, Intr'un punct: cAldura, razele solare;
®: a-al toatS dragostea asupra cuiva ¶ ® T./ A Linea
hichis, a reline ¶ C) .2 A scoate patine apoase
dintr'un lichid ¶ CD X A aduna trupele In acelasi
loc A chema la o perioada de instruclie
2. vb. refl. 0 A fi concentrat ¶ 0 A-si aduna
toata gindirea asupra unui singur lucru [fr.].
*CONCENTRARE sf. (D Faptul de a (se)
concentra: ele car, pe lima talent, o nelurbu-
rata de alte preoeupari (vLA11.) ¶ CD X Chemarea coin-
plectasilor sau rezervisiilor pentru o perioada de
instruclie.
* CONCENTRAT adj. 0 p. CONCENTRA $1 ©
NECONCENTRAT ¶ ®2 Bantle alcool , spirt
care confine eft mai putina spa ¶ 0 Puls ,, ale
carui balsa abia se simt ¶ 0 om , Inchis, tainic,
care nu spune altora ce gindeste sau nu Mgt-
due sä-i ghiceasca cineva cele ce simte sau gin-
deste.
*CONCENTRIC adj. Se zice
despre circonferenle care au a-
celasi centru ( 1415) [fr.].
*CONCEPE (-13ep) vb. tr. 0 A
raminea Insttrcinata (vorb. de o
femeie), a zamisli ¶ 0 (0 A nits-
coci, a plazmui, a Inchipui ¶ 0 A
exprima in anumili termeni, a Fig. 1415.
formula [lat. con ciper e]. Cercuriconcentrice.
CONCEPIST = CONTIPIST.
*CONCEPT (p/.-te) sn. 0 4++ Idee, noliune gone-
ran, ¶ o = cIORNA [fr.].
*CONCEPTACUL (p1.-nie) sn. * Cavitatea
unde se formeazil celulele reproduclitoare la cripto-
game [fr.].
*CONCEPTIT,JNE, *CONMPTIE sf. @ Zamislire
¶ ® Facultatea sau felul de a inlelege, de a pri-
cepe ceva ¶ 0 Idee, nascocire, plazmuire a minlii
¶ O Inleles, sens [fr.].
*CONCERT (p1.-te) sn. 0 .1 Producliune mu-
zicala artistica, cu program ales si execulie ingri-
jita, lntr'o sal& publics: vocal, Instrumental, coral ¶
CD Localul unde se poate asculta aceasta mu-
www.dacoromanica.ro
zica 11 0 Pr. ext. Mai multe sunete sau glasuri CON-
ce se and deodatil ¶ 0 ® Acord, unire Intre mai
multe persoane In vederea aceluiasi stop ¶ o 0 CON
Int elegere Intre mai multe guverne In vederea unei
acliuni politice comune: europtan [fr.].
*CONCERT4. (-tez) 1. vb. intr. si tr. 0 j A da
; un concert; a repeta impreuna o bucata de muzicA
spre a o putea cinta mai bine chid va fi prilej 1
2 A lua intelegere, a se inlelege, a chibzui, a
2. vb. refl. A se Inlelege, a se invoi, a se chibzui
Impreuna cu mai multi In vederea executarii unui
project [fr.].
* CONCERTANT sm. aj = CON-
CERT= [fr.].
'CONCERTINA (p1.-ne) sf. ,1 In-
strument de felul acordeonului, cu
felele laterale exagonale 1416)
[it.].
*CONCERTIST sm., CONCERTISrA
(pi.-te) sf. Care da un concert, care
J
data Intr'un concert [fr.].
1414.
*CONCESIE w CONCESIONE.
concav11.
"CONCESION4R sm. Cel ce a
oblinut o concesi(un)e: until din ~11
oonelor de sore ne (mac,. ea-1 tntovil- Fig. 1416.
ragim la Bala-de-ammA (1.-011.) [fr.]. Concertina.
'CONCESITJNE, "coNcure sf. 0
0 Cedarea unui drept
Acordarea unui privilegiu 11
11 o Renunlare la o opinie a sa, la o pretenliune
In favoarea altuia [fr.].
CONCETATEAN sm. Care e din acelasi oral,
din aceeasi patrie cu altul [ref. dupa fr. con ci-
toyen].
CONCHIDE (-id) vb. tr. CD A Incheia, a is-
prAvi (o cuvintare, etc.) ¶ (D A trage o conclu-
ziune, o urmare ¶ o A -si da parerea, a fi de pa-
rere a hotarl Intr'un fel [lat. conclud e r e, re-
!Scut dupa Inc h id e
CONCHTLIE st. 4 Scoic6;
coaja de scoicli sau de melt
( :C0141117C)HlrgrS.Ti. A (-te)sf. 0 Cu-
cerire: slavismul lei tomes eon-
ohista prin blurocratiesi prin armatA
(1.-GH.) if 0Femeie ademenitit
prin cuvinte de dragoste: urmA- Fig. 1417.
rlt de bArbatul unela din conohistele Conchilie.
Bale (1.-Ohl.) [it.].
*CONCTCLIC adj. A Pe acelasi cerc [fr.].
CONCILI.4 (-Hoz) 1. vb. tr. CD A pune de acord,
a ImpSca, a Invoi ¶ o A arata ca nu e nici o ne-
potrivire (in ce priveste parerile,sentimentele. etc.)
¶ 0 A cistiga, a dobindi, a-5i atrage.
2. vb. refl. A se pune de acord, a se 1mptica, a
se Invoi [fr.].
CONCILT4BIL adj. Care se poate concilia
1111 © NECONCILIABIL [fr.].
CONCILIABUL (p1. -tile) sn. Intrunire secrets
pentru a se consfatui, pentru a planui ceva rau;
consfatuire [fr.].
*CONCILIANT adj. Impticiuitor 111 © ?MOON-
onavvr [fr.].
'CONCILIATOR,-TOARE ady. si sm.
f. Care mijloceste o Imp/ware, MO.-
ciuitor [fr.].
*coNcyr.m.7 (p1.-111) sn. se4 0 Sobor,
adunare de episcopi spre a se sfatui cu
privire la unele puncte de doctrina sau
de discipline religioask ¶ C) ecumenic,
sobor, sinod la care luau parte episcopii
catolici din toata lumea [fr.]
CONCINA (pi.-n1) s/. 0 di Un joc
de carli: vino de-ti IA partida de (ALEC8.)
¶ ® F Batt-1 conoinal blestem usor, mai
mult ironic, bat5.-1 norocul 1 (comp.
CONCBNIE): o leginat parpalecu, bats -1 con-
ch's! (ALECS., [ngr. xoncrEva < Si. k o n-
1418.
6 i n a sfirsit"].
"CONCIPIST , CONTIPIST sm. Scrii- Contipist.
tor(as) Mtn) cancelarie, copist, can- (epoca fa-
celarist, cenuser ( 1418) [germ.]. nariota).
317
CON- *CONCTS adj. Scurt $i cuprinzator [fr.].
*CONCISTA CONCHISTA.
CON OCONCIU (pi.-eiuri) sn. 0 /ten. Tr.-Carp. Cerc
i caroasa ¶ ®# Nume dat unor produse solidificate
de fier sau de lemn, lat de 3-4 cm. *i cu diametral
atit de mare Inch, sa poata
intra prin el crestetul ca-
pului; e captusit cu pinza
$i e purtat de femeile ma-
ritate ca un fel de cununa
pe care se Ingramadeste
pant; capul se Imbrobo- Fig. 1419. Conciu.
deste apoi Cu o basma,
cu un stergar sau cu o marama: nevestele se
plaptilnA on si se Imbrobodese on stergare lung! (VLAH.) ¶
® Trans. Niste coarne de sirma. captusite cu line,
pe care le poarta femeile pe cap si peste care se
pune ceapsa (2_] 1419) [ung. kont y].
CONCIULET (pl. -ete) sn. dim. cocru.
CONCIZIVNE. *coNcum sf. II7 Scurtime, In-
susirea stilului de a arata ideile pe scurt, In putine
vorbe [fr.].
CONCL4V sn., coNeLAvA (p1.-ye) sf. fr& 0 A-
dunare de cardinali pentru a alege un papa 0 Lo-
cul unde se aduna cardinalii pentru alegerea papei
[fr.].
CONCLUDDNT adj. Care dovede$te bine, In
mod neindoios [lat. cone luden s].
CONCLUZIVNE, coNaNziE Sf. O Incheiere
(a unei cuvIntdri, a unei consfatuiri, etc.) 1 0 0.2
Urmare, consecinla (a unui argument, a unui ra-
tionament) ¶ 0 pl. tit Rechizitiile, parerile ministe-
rului public Intr'o pricind; cererile impricinatilor
Inteun proces [fr.].
CONCLUZPI adj. Prin care se arata. o conclu-
zie [fr.].
'CONCOMITANT, "CONCOMInNT adj. Care se
Intimpla In acelasi limp [fr.].
*CONCOMITANTA., *CONCOMITVNTA (pl.-te) sf.
Existenta in acelasi timp a cloud sau mai multe
lucruri [Ir.].
* CONCOMITANT... Pr CONCOMITANT...
CONCORD4 (-cord) vb. intr. A corespunde, a
fi de acord, a congla-
sui, a se potrivi [fr.].
*CONCORDANT
ad). 0 Care concorda,
care se potrivestell
.g4 Straturi e,stra-
turi geologice asezate
paralel unele peste
altele ( 1420) [fr.]
*CONCOFtD4NTA Fig. /42o.
(p1.-te s/. 0 Congla- Straturi concordante.
suire, con formit a te,
potrivire Intocmai ®Acordul intre cuvinte
¶ 0 er4 Carte care ouprinde toate cuvintele din
Sftnta Scripture, asezate In ordine alfabetica, cu
indicarea locului undo se gdsesc intrebuintate
4 41161./ de stratificatiune, stratificatiune In care
paturile geologice slnt asezate paralel uncle peste
altele [fr.].
CONCORDAT (p1.-ate) sn. O pit Tratat In-
cheiat intre papa $i guvernul unei sari cu plivire
la afacerile religioase ¶ 0 tit Invoiala lacutli Intre
un falit si creditorii sac, in urma careia comerci-
antul conduce mai departe afacerea in conditi-
unile stabilite [fr.].
*CbNCORDATAR adj es Se zice despre un
falit care a obtinut un concordat [tr.]
CONCORD1E sf. Buna intelegere, unite intre
personae flat. .
*CONCRET adj. ® a7 Se zice despre un ter-
men, care exprima totdeodata subiectul $i o cali-
tate a 111i: emit mare e un termen concret, pe cind
marime e un termen abstract ¶ 2 + NumAr A., nu-
mar Insotit si de termenul care exprima felul
latilor, exprcsiunea 10 cam e un numar concret,
pe clad 10 (luat sing.) e un numar abstract 7
0 Lt% sat, intarit, InvIrtosat, solidificat [Cr.].
*CONCRETIZA (-izez) vb. tr. A da un caracter,
un sens concret [fr. concrete r].
*CONCRETITJNE sf. Invirtosare, solidifi-
318
www.dacoromanica.ro
.
care (a unui lichid) ¶ 0 aha Unire, stringere a rna1
multor pdrticele intr'un curp solid: pietroasd, cal-
care se Ingramridesc in tesaturi, la Incheleturi, in
heat. etc.: calculele slot nLste coneretiuni [fr.].
CONCUBINA (p1.-ne) sf . Tiitoare, ferneie care
traeste cu un barbat, fara a fi cununata cu el [fr.].
*CONCUBINAJ (pt.-ate) sn. Traiul barbatului
on femeia Tara a fi casatoriti [fr.].
*CONCUR4 (-urez vb. intr. 0 A lucra irnpreuna,
a coopera, a tinde care acelasi scop ¶ C) A se Iua la
Intrecere, a intra in concurenta spre a Mine pH-
mutt loc; a se prezenta impreuna cu altii la un con-
curs ¶ ® A face concurenta [fr.].
*CONCURNT 1. adj. ® Care face concurenta
¶ 0 Care lucreazd in vederea aceluia.si scop; 15
torte e, forte ale carer directii tree toate printr'un
acelasi punct; A drepte e, care tree prin acelasi
punct.
2. CONCURZNT SM., CONCUFMNTA (pl. -te St. 0 Per-
soana care umbla sa doblndeasca acelasi lucru pe
care-1 urmaresc $i altii ¶ 2 Cel ce lace concurenta
altor persoane care fac acela.si negot sau care au
aceeasi profesiune [fr.].
*CONCURNTA (p1. -to) sf. 0 Pretentiunea pe 9000
care o au, silinta ce-si dau mai multe persoane
de a dobindi acela.si lucru ¶ 0 Intrecere, riva-
litate intre negustori, meseria.si sau oameni de
aceeasi profesiune de a vinde mai rnult sau mai
eftin, de a face mai bine, etc. ¶ ® Pini la concurenta
de..., pin& la Implinirea, la atingerea, sumei de...
[fr.].
'CONCURS (p1.-suri) sn. 0 Conlucrare, coupe-
rare, faptul de a concura: nmezelli sl al caidnrii
0 Ajutor, sprijin: avea ordine aS cearA ~ul autoritatilor
locale (1.-OH.) ¶ 0 Coincidenta, intllnire: tin ", de lin-
prejurari fatale Ii Meuse aS plardS mull timp (em_c.) ¶
® Intrecere Intre concurenti pentru dobindirea
unui premiu, unui post, etc. [fr.].
CONCUSIONAR sm. Functionar vinovat de
concusiune [fr.].
*CONCUSIVNE sf. Jai in banii statului; abuz
comis de un functionar care incaseaza in folosul
sau bani ce s'ar cuveni Statului, matrapazlIc [fr.].
CONDAC' (pl.-ace) sn. rrh Cintare seurta bise-
riceascA ce se recita zilnic in cinstea unui sfint:
umple seen) al troparul hambarul (CHG.) [VS1. < gr.].
COND./NC' (p1.-ace) sn. 0 F.P° Miner de fere-
strau ¶ ® W Stratul, patul pustii [to.].
'CONDAMNA (-damn) vb. tr. i Oa A da euiva,
prin judecata, o pedeapsd pentru faptele sale, a
osincli ¶ A sili, a obliga: pe Cineva sS tacA 1
(D A blama, a critica, a desaproba: purtarea
oniva un bolnay. a declara ca nu se mai
poate vindeca ¶ CD 2.2 o xereastrit, o uoo., a be astupa,
a be Inchide astfel incit sa nu se mai desehida [lr.].
*CONDAMNABIL adj. Care merit& a fi osin-
dit, de condarnnat 1'1 (c_ NVCONDAMNABn. [fr.].
CONDA.MNAT(A) adj. p. ($i sm. f.) CONDAMMN.
0 tie Usindit ®# Bolnav ~, care nu se niai
poate vindeca 4T CDFereastrA, nsn .4, astupata,
inchisa astfel inclt sa nu se mai poata deschide.
0 CONDEIA DICONDEIA.
CONDEIIA, CONDEMS (pi.-oe sn. (Juin. Con-
DVIII.
CONDEM (p1.-eie sn. 0 Pand de scris: lntm-
gind... condeiul de Dana de giseii In cSlimSrile de la brin
().-GrL) ; de plumb, creion; -2 de piatrit, creion de ar-
dezie ¶ 0 (P Scris, scrisoare: are ss cites; a trece cu
condeiul, a nu mai pomeni in scris, a lasa alara:
mai sInt tari $1 mai mSrunte, care le tree en condemn!, pentrn
zAbavil tm..cosr.) ¶ CD '7' Sum& de bani trecuth intr'o
socoteala, intr'o condica pentru o anurnita chel-
tuiald: rAspundeti de... este vrun In cheltuele Marti din
cale? (LET.); a trage condeinl (Stet condole), a Trivia (in-
carcind o socoteala ; a minti: on steagurile de alai Seri
ti-a legit bine; at tree trumusel condeiul (CAR.) ¶ 0 Betisor
de lemn cu care se innegrese sprincenele: chiar de
rear avea sprincenlie tress ca din IDLVR.) ¶ 0 Betisor
de lemn cu un cioc de alaind, la unul din capete,
cu ajutorul caruia se Incondeiaza oudle de Pasti
(pc- cHISITA2) ¶ ® Mold. Par lung care, impreund
cu lopata, formeaz& clrma plutei: plutasii testi con- *CONDOR sm. § Vultur mare din America de
delete din mtini si priveso pe dealuri, nepSsAtori (.q.mi.) 11 Sud. cu capul gola.s; e cea Mai mare din pasarile CON-
® Mold. Lemnul de care se Impinge scrinciobul rap itoare (Sarcorliamplius pry.- CON
spre a se invirti [gr. biz. Itov86Atoy]. plus) CA. 1423): Purtind smaralzi
*CONDEMN4 = CONDAMNA. In frunte eft oul de (ALECS.1 [fr.].
*CONDENSA (-sea) 1. vb. tr. 0 15 A stringe, a CONDOTIER sin. IOdi-
indesa un corp astfel Incit sa ocupe mai putin nioara, In I-
spatiu. a reduce la un volum mai mic. a face mai talia, capitan
putin dens (vorb. in spec. de gaze, de aburi): A ae- de soldati mer- '`V
rut ¶ C) (1) A exprima In mai putine cuvinte, a cenari ( 14241
prescurta: a-el gindirea. ¶ ® AstSzi:
2. vb. refl. -6 A se stringe, a se reduce la un vo- soldat avert-
lum mai mie (vorb. de moleculele unui corp) [fr.j. turier [it.].
CONDENSABILITATE sf. 19 Starea, Insu- CONDRA
sirea unui corp care poate fi condensat [fr.]. (-area) vb. refl.
CONDENSATOR sm. $i (p1. -Dare) sn. 0 16 Mold. A se cer-
Aparat cu ajutorul caruia se condenseaz& un gaz, o ta Icondra]
forth motrice, etc. 9 ®t9 Aparat pentru a acumu- CONDRA
la electricitatea ( 1421):ibutelia de Leyda este an (pL-re)sf.Mold.
Ceuta, sfada,
ne in telegere Fig. 1423. Fig. 1424.
[contra]. Condor. Coudotier.
CONDRATVL sm. F 4 Parazit (purice, ph-
duche, etc.): Arapii, oft de ourati sit fie, tot se gases°
condratei In capul for (ASP.).
* CONDUCAT 9R, -TOARE adj. ai sm. f. C) Care
conduce 77 0 iffBCONDUCATOR ¶ ® -6 la sun,
rau 0. de caldura, de eleotricitate, se zice de un corp
prin care strabate usor caldura sau electricitatea.
*CONDUCE (-duo)i. vb. tr. A duce pe cineva
Fig. 1421. Fig. 1422. Condensator undeva: a copiti la plimbare ¶ ® A insoti, a pe-
Condensator. variabil. trece : 1-am condos pinA la warm ¶ ® A mina: o trti-
electric; variabil, condensator cu capacitate varia- Burl 11 0 A cirmui:..obarcalIC)MA avea pri-
bila, Intrebuintat in radiofonie ( 1422) 7 ®i5 Sis- veghere peste ceva, a avea comanda, a fi capete-
tern de lentile care stringe razele luminoase [fr.]. nia: µ o Wire, un popor ¶ ® A fi In capul unei afaceri,
CONDESCENDENT adj. Care are condes- unei Intreprinderi ¶ 0 apa, a o face sit curg&
cendenta, care condescinde [fr.]. pe tevi, pe canaluri, etc. ¶ ® A calauzi: ?attunes 11
CONDESCENDDNTA (p1.-te) sf. Faptul de a conduce.
implini cu bunavoint& cererea sau pretentlunile g. vb. intr. A duce la, a merge pita la, a se In-
cuiva in spec. a unui inferior, lasind de o parte drepta spre: acest drum conduce spre msg.
on -ce mindrie sau autoritate [fr.]. 3. vb. refl. A se purta [lat.].
*CONDESCTNDE (-and) vb. intr. A Imnlini *CONDUCT (p1. -to) sn. 0 Teava, jgheab, bur-
volute cuiva, a consimti sa satisfaca pe cineva, Ian, urloiu, canal Ingust pentru circularea unui li-
renuntind In parte la autoritatea sa sau la drep- chid, unui gaz, etc. ¶ ® Pa 7, auaaiv re- AUDITW
turile sale [fr.]. [lat.].
CONDICA (p1.-ei) sf. C) Registru, carte unde CONDUCTp3IL adj. 15 .4 Care poate trans-
se Inscriu diferite acte, socoteli, etc.: condica tnana- mite caldura si electricitatea .1111 © NucoNnum-
stirii; a trees in .0 ¶ ® el Codice: Condica jut Ipsi: BIL [fr.].
lante [ngr.]. *CONDUCTIBILITATE sf. 15 A Proprietate
CONDICAR sm. # Seriitor Intr'o cancelarie a corpurilor de a 16.sa sa treacil prin ele caldura sau
care Inscria diverse acte In c o n d i c e. care Linea electricitatea 5i de a le transmite corpurilor ve-
condicile; registrator; arhivar: ~tit in picioare it citea eine 77 © ncoNDuarnamaTE [fr.].
(I.-GH.) . 'CONDUCTOR sm.() Conducator ¶ 0 444 de
CONDICUTA (pL-te) sf. C) dim. coaDicA 1 tren, de tramvaiu, de diligenta, etc., slujbas Insarcinat
® Carticica de servitor prin care se constata iden- cu serviciul pe linga alatorii unui tren, unui tram-
titatea puratorului, locurile unde a slujit, etc. vaiu, etc.: arati tichetu1.0ului care vine $i 11-1 timbreaza
'CONDIMENT (pl. -te) sn. X Substanta care on clestele (1.-GH.) ¶ ® de poduri 91 sosele, functionar
se amestec& In bucate spre a le da mai mult gust cu titluri inferioare inginerului, care supravegheazti
sau pentru a face digestiunea mai usoara, ca sarea, lucrarile de sosele, etc. ¶ 0 15 .4 Corp care trans-
piperul, cimbrul, etc. [fr.]. mite caldura sau electricitatea; de paratrasnet (sau
CONDISC1POL sm. ii Conscolar, tovaras de de yaratoner), lantul de fire metalice sau varga de
*CONDITIE -
studii, camarad de scoala [fr.].
CONDITITINE.
*CONDITION4L1.adj.0 Supus la oare-care con-
metal care pune paratonerul In comunicatie cu
pamintul [fr.].
CONDUITA (p L-te) sf Pur-
ditii ¶ C) t2.7 Cate arat& o conditde: propositiune tare (bun& sau rea), felul de a
2. sbst. co Modul verbului care exprime o ac- se purta [fr.].
-tiune supus& unei condith (numit impropriu. $i CONDOR sm. () a Pan-
optativ) Ex.: m'as plimba dealt n'ar ploua [fr.]. tof fin, Impodobit cu broderii
CONDITIONAT adj. Facut dupe anumite con- de fir sau de matase, purtat
ditiuni, 1ntr'un fel anumit; bin... care Implineste odinioara de femeile de la tars:
conditiunile cerute, bine facut, In bung. stare TT pe fie-care noapte ruPeau one o Do-
e neoNnITioNaT [fr.]. nate de .0i de mates° alba, Elan-
CONDITITJNE, coNDITIE sf. 0 Rangul so- Wind tISP.) ¶ ® MINIMUM-
cial, starea socialh a unei persoane; de buns DOAMNEI, plants acatatoare,
de neam, de seams, dintr'o stare mai bunk ¶ original& din Pert, cultivatti
0 Situatiune material& ¶ C) Calitatea ceruth, ce- pentru florile ei maxi, gal-
rintti ¶ O Obligatdunea, Indatorirea ce -5i is cineva bene-roscate; numita si eal- Fig. ni5.
sau care se impune cuiva printr'un contract, tunas", lobidrag", etc. (Tro- Condurul-Doamnei.
printr'un tratat, etc. [fr.]. paeolum majus) (M 1425): In
*CONDOLEANTA (p1.-te)sf. Cuvinte prin care poiana ma ivin Ins& elegant. floricale, finale 'n condurii-Doam-
arattan cuiva partea ce lu&m, durerea ce simtdm nei at 'n roohiti de rindunele (ALEC8.) [to. k o n -
not lnsine In nenorocirea ce 1-a lovit [fr.]. d u r a].
319
www.dacoromanica.ro
 CONETABIL sm. 0 Odinioard, In Franta,
CON- primul
ofiter militar al Coroanei, care avea co-
CON manda generala a armatelor [fr.].
t CONVT. sbst. s Sfirsit ¶ ® Mold. A face ouiva
"nil, a-1 da gata, a-i da lovitura de gratie [vsl.
konIcl].
*CONEX adj. Care are legatura, strins unit:
abiceri [fr.].
CONEXITATE sf. Raportul care exists Intre
doua sau mai multe lucruri: atentatul In contra lui
VodA Blbescu nu avea nicl o vcn partidul revoltiOonar
[fr.].
*CONEXIT,INE s/. Legatura Intre unele lu-
cruri, unire [fr.].
CONFECTION.A. (-onez) vb. tr. A face, a fa-
brica [fr.].
CONFECTIONATOR sm. tfin Cel ce contec-
tioneaza (in spec. haine in mare cantitate [fr.].
*CONFECTIVNE, *corincTIE sf. O Faptul
de a confectiona ¶ 060 Fabricare
2 In cantitati
marl de obiecte, in spec. de haine care n'au Post
comandate, care nu suit ftleute pe masura 1
Ubiectul Insusi fabricat, in spec. haina gata, care
n'a lost facuta dupa masura [fr.].
CONFEDERA (-erez) vb. tr. si refl. 0 A (se)
stringe, a (se) uni Intr'o confederatiune [fr.].
*CONFEDERAT sm. 0 Care face parte din-
tr'o confederatiune [fr.].
*CONFEDERATTII adj. 4:1) Care tine de o con-
federatiune, privitor la o confederatiune [fr.].
CONFEDERATIVNE, CONFEDERATTE sf.
0 Unire a mai multor State care, conservindu-ii
autonornia, au un guvern central pentru intere-
sele generale, care le reprezinta In strainatate, etc.
¶ 2 X Atlanta temporary Intre mai multe State
Impotriva unui vrajmas comun [fr.].
CONFERENTA, 'CONFERINTA (pt.-ta) si.
Discurs pronuntat In public asupra unui subiect
stiintific, literar, etc. ¶ 2 Convorbire, consfatuire
intre mai multe persoane pentru a regula o afa-
core importanta ¶ ®0 Intrunire de diplomati
spre a se consfatui asupra unei chestiuni politice
le; Intrunire a profesorilor spre a se consfatui
asupra unor chestiuni privitoare la scoald sau la
olari [fr.].
CONFERENTIAR sm. Cel ce tine o con-
ferinta, un discurs 11 2 fr. Profesor la o scoala su-
perioara, la o universitate, care face cursuri spe-
oiale sau in legatura cu materia predata de pro-
fesorul titular al catedrei [fr.].
*CONFERI (-ter 1. vb. tr. A da, a acorda, a
hardzi: un title, 0 decoratie, etc. ¶ 2 A compare.
2. vb. intr. A discuta, a se consfatui, a se chib-
zui [fr.].
*CONFERINTA pp- CONFERENTA.
*CONFESA -sez 1. vb. tr. A marturisi.
2. vb refl. fr4 A se spin edi [fr.].
*CONFESIONAL 1 adj. gr& Privitor la con-
fesiunea de credinta.
2, (pl. -aluri sn. Locul unde du-
hovnicul asculta spovedania (
1426) [fr. .
"CONFESIVNE s/. O k Mar-
turisire in spec. a pdcatelor ,
spovedanie ¶ 2 rri Declararea
credintei religioase a cuiva; cre-
dintA, religiune ¶ ®rte p1. Me-
morii In care autorul marturi-
se$te greselile pe care le-a comis
In vista, spovedanie a vie(ii,
autobiografie sincera. [fr.]. Fig. 1426.
CONFESOR sm. ,sh Duhovnic Confesional.
[fr.].
CONFETTI sf. p/. Bucatele mititele de hir-
tie colorata, de forma. rotunda, cu care se bate
lames la baluri, etc. [fr. < it.].
t CONFETURI = COFETURI.
"CONFI.A. (-fez) 1 vb. tr: A incredinta, a Increde.
2. vb. refl. A se Increde ¶ 2 spune taina
[fr.].
"CONFIDENT sin. Urn de Incredere, cre-
dincios, persoana careia i se Incredinteaza glndu-
www.dacoromanica.ro
rile cele mai ascunse, toate tainele, etc. ¶ 0 0
Personaj de teatru caruia eroul piesei ii Incredin-
teaza. toate jainele [fr.].
*CONFIDENTA (pl.-te) sf. Destainuirea, Im-
parttisirea unui secret; in in taint). [fr.].
'CONFIDENTIAL adj. Care se face sau se zice
In mod tainic, care nu trebue destainuit altuia:
ordin ; scrisoare 11 ¶¶ C NECONFIDENTLAL [fr.].
*CONFIENT adj. Increzator [fr.].
CONFIENTA. (pi.-1a) sf. Incredere: se duce la
un medic In care orede of poste sit aibii 0.-G.H.) [fr.].
'CONFIGURATITINE, coNFickuRATIE sf. For-
ma exterioara a unui corp [fr.].
*CONFINII sf. pl. 0 Hotare [fr. c on f in s].
CONFIRMA. (-firm) vb. tr. 0 A statornici
0 A Intari, a ratificalf 0 A adeveri, a dovedi pe
deplin, a aduce dovezi sigure [fr.].
*CONFIR1VIARE, *coNFramATI(VN E sf. 0 Fap-
tul de a c on firm a; statornicire; Intarire, ra-
tificare, adeverire ¶ ® Mentinerea de dare o
curte superioara a unei judecati pronuntate de un
tribunal inferior '11'11 c NVCONF1RMARE p ,4 Mi-
ruire, intarirea botezului de catre episcop (la ca-
tolici) [fr.].
*CONFISCA (-no) vb. tr. 0 ei A lua pe seama
fiscului, a Statului, averea cuiva pentru vre-o
alma sau calcare a legilor ¶ ®1 A lua unui elev
un lucru oprit In $coala [fr.].
CONFISCARISI (-hese) vb. tr. = coririsca.
*CONFISCATIVNE, 'CONFISCATIE sf. Faptul
de a confisca [fr.].
*CONFLAGRATIVNE, coNFLAGRATIE s/. 0
Inflacdrare, aprindere generala: unei pianete ¶
® ® 0 X Revolutiune mare ce pune in miware
toate spiritele; razboiu general: europeanA [fr.].
*CONFLICT (p1.-te) sn. ©X Ciocnire, lovire, pvirael
1 .0" lupta: ul Intro ostiri ¶ ® (f) Rivalitate Intre pa-
siuni sau interese contrarii ¶ O str Cearta, lupta
Intre doud autoritati judiciare
sau administrative cu privire
la competenta lor, la dreptul
pe rare sustine fie-care ca -1 are
de a judeca o pricing [fr.].
*CONFLUENTA (p1.-te sf.
0 Locul unde se intllnesc doua
Muni si se varsd until Intr'al-
tub ( 1427 [fr.].
CONFOCAL adj. 15 Pc Care
are aceleasi focare [fr.].
'CONFORM 1 adj. La fel, cFoing'hu1e4n270..
asemenea, potrivit (cu , ce se "I2'
potrive$te (cu 1-111 © NECONFQRM ¶ 0 p< Cu pas-
trarea unghiurilor: transformare S.
2. adv. Potrivit (cu) ¶ ® Intocmai [fr.].
*CONFORMA (-mez 1, vb. tr. 0 A potrivi, a
face sa fie potrivit, sa fie asemenea.
2. vb. refl. © A se face asemenea ¶ ® A se su-
pune: unni ordin ¶ ® A se da dupa Imprejurdri,
dupa vreme [fr.].
'CONFORMATOR (p1.-toare)
sn. Aparat de care se servesc pa-
larierii pentru a lua forma exacta
a capului ( 1428) [fr.].
CONFORMATIVNE, *CON-
FORMATIE Sr. Faptul de a (se)
I
conforma, conformare ¶ 0
Felul, chipul cum e facut, cum e
conformat corpul sau organul la
un om sau la un animal; own de
defect fizic (d. e. o cocoa$A, etc.)
[fr.].
'CONFORMIST sn. cnt Nume Fig. '428-
dat, in Anglia, celor ce se con- Conformator.
formeaza prescriptiunilor religiunii dominante [fr.].
*CONFORMITATE sf. Potrivire, asemanare
Intre cloud sau mai multe lucruri; raportul intre
doua lucruri conforme; in cu, conform cu '1111 ©
NECONFORMITATE [fr.]. 4
CONFORT (pl. -curt) sn. Inlesnirile vietii ma-
teriale, bung -stare materials: door, lipsit de cask
on modern. cast' construita dupti, toate cerintele
igienei si vietei moderne [fr.].
320
 CONFORTA BlL adj. Care procurk consort:
bruin% -i[ '11 CC. Ng coaoRT4BIL [fr.].
CONFR4TE sm. ® Fie-care din mcmbrii ace-
luiasi corp ¶ ® Fie-care din persoanele de aceea$i
profesiune (In spec. despre medici ci ziaristi)
[[Irate, reiacut dupa fr. con f rer e].
*CONFRATEBN1T4TE sf. Infratire, raper-
turi prietenesti Intre mernbrii aceluiasi cop [fr.].
CONFRATIE a/. Asociatiune: o m, care s'a Intins
[f r t i e, re-
ca o peoingtne aslant Europei Intregi
facut dupti ir. con f reri e].
CONFRUN (-trunt) vb. tr. ® A pune don&
can mai multe persoane fats In fats spre a vedea
dace. spusele for se potriverc ¶ ® A ccmpara [fr.].
*CONFUND4 (-tuna) 1. vb. ir. ® A amesteca
de-a-valeta ¶ ® A nu putea deosebi un lucru de
altul, o persoana de alta, a lua unul drept altul ¶
® A lasa ru$inat, a da de rusine, a umili ¶ ® e
A Incurca, a turbura, a zapaci, a ului ¶ ® ® A
uimi, a pricinui o mare uirnire.
a. vb. refl. 0 A se amesteca, a se contopi ¶
,
® A se Incurca; a se Invillrnasi; a se zapaci, a se
ului ¶ ® f A se In same, in ccroplimente, etc., a
face prea multe scuze, etc. [fr.].
* CON FT,JZ adj. ® Amestecat de-a-valma ¶ ®
Nedeslutit, nelemurit, Incurcat: sgomot
tint e ¶ ® Rusinat ¶ ® Uluit, uimit [fr.].
CONFUZIT,INE, "coNirozm sf. 0 Faptul de a
amin-
coniunda, confundare ¶ C Amestec(are) de-a-
valma, amestecaturti ¶ ® Rusinare, rusine, umi-
lire ¶ ® Incurcare, Incurcatura, Invalma$eala;
uluiala, zapacealft ¶ ® Uimire ¶ ® Turburare,
valmasag, arababura [fr.].
C = CONCEDIA...
*CONGEL4. (-eies vb. tr. 15 A face sa Inghete,
a Ingheta [fr.].
"CONGELATQR (pl.- toare) sn. 15 Aparat pen-
tru a congela lichidele [fr.].
*CONGELATIVNE sf. 0 15 Inghetare, tre-
cerea unui lichid la starea solid& sub influenta fri-
gului ¶ 0 Desorganizarea carnurilor, tesaturilor
organice prin Inghet [fr.].
*CONGENER adj. De acelasi gen sau de aceea$i
speta cu alta fiinta [fr.].
*CONGENITAL adj. .0 Din nastere: se zice
despre defectele corpului sau boalele cu care s'a
nascut cineva [fr.].
*CONGESTIE w CONGESTIVNE
"CONGESTIONS). (-onez) 1. vb. tr. 0 if A pro-
duce o congestiune 1 ® ® A Ingramadi prea
multa lume lntr'un loc.
2. vb. refl. sr A i se sus sIngele (In cap, etc.)
in urma unei congestiuni [fr.].
*CONGESTION4T adj. 0 p. CONGESTIONA
® (F): dintr'o schimbare de pub In as noastra capita%
(vLaii.)
*CONGESTIVNE, *CONGESTIE sf. 1 Ingra-
xnadirea singelui In vasele unui organ [fr.].
*CONGLASTJT (-neso) vb. intr. . A ii de acord, a
fi la fel; a se rosti unanim [g 1a s, refacut dup&
germ. tibereinstimmen].
CONGLABUTRE s/. ® Faptul
de a conglasuil0 Unani-
mitate: propunerea pentru ponclu se pri-
meste In AW (NEM).
*CONGLOMERAT (p1. -ate) sit.
ad§ Ingramadire de substante mi-
nerale deosebite, de pietris, etc.,
legate Intre ele printr'un ciment
(3 1429) [fr.].
CONGLUTINA. (-Inez) vb. tr. si
refl. A(se) lipi, a (se) Inclei
[frC
NGR E GAT IVNE, CONGRE- Conglomerat.
O.].
O.TIE sf. A 0 Adunare de calugari sau de
preoti mireni supusi la aceleasi regule, la acelasi
fel de vista ¶ ® Asociatiune religioasa [fr.).
**CONGRS (p1.-ese) sn. 0 0 Adunare de mi.-
nistri plenipotentiari spre a lua hotarlri asupra
unor chestiuni de politica international& ¶ 01 0
Corpurile legiuitoare (Camera si Senatul Intru-
nite), In Statele-Unite ¶ ® Adunare de Invatati,
1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.
de oameni politici sau de partizani ai acelorasi CON-
idei: 01121111e [fr.].
CON
*CON GRESISTsm Manbru al unui congres [fr.].
CON GRUX NT adj. ± Doua nurnere se zic e
fata de un al treilea, daca diferenta dintre pri-
mele douli e divizibila cu al treilea [fr.].
CONGRUgNTA. sf. ® ± Relatiunea Intro
cloua numere congruente ¶ 0 I Sistcm de drepte
care depind de doi rarcmetri [fr.].
*CONI.4C (p1.-Bouri) sn. 2 Un fel de rachiu pre-
parat Intliu la Cognac (localitate in Franta),
apoi imitat pretutindeni.
*C91IIC I. adj. 14 0 De forma unui con,
tuguiat ¶ ® sections me, sec(iunile !acute printr'un
plan In conul de revolutie.
a. coma sf. Sectiune conic& [fr.].
'CONIC1T4TE sf. Forma conic& a unui o-
biect [fr.].
CONIF 1. adj.
ca bradul, pinul, etc.
iCare produce cucuruzi,
E. CONIFgRE sf pl. F sniffle de plants ra$inoase ca
bradul, moliftul, pinul, care ajung la o mare inn-
time $i ale carorfructe se numesc cucuruzi" [fr.].
*CON1ROSTRU I. adj. 1 Al clirui cioc e In
forma de con, ca la vrabie, ciocirlie, canar, etc.
z. CONIRGSTRE sf. p1. Familie de pasari cu ciocul
gros, de forma conics [fr.].
CONITA (p1. -to) sf. = COCONITA: la trei Inni dui*
moartea fetal, s'a this gi oonlla (0111-)
*CONIVNT adj.* Care tind sa se apropie de
extremitate: petele a [Jr.].
*CONIVNTA (p1.-te) sf. Complicitate (din
slabiciune sau rea vointa, sau din cauza trecerii cu
vederea a greselii comise); a tt de on otneva, a fi
Inteles cu cineva [fr.].
*CONJECTUR4 (-urea) vb. tr. A judeca dupa 0
aparenta, dupa o Inchipuire, dupa o probabili-
tate [fr.].
CONJECTIMA (p1.-uri) sf. Judecata lute-
rneiata pe aparente, pe simple plireri sau Mehl-
puiri [fr.].
*CONJUG.(1 (-lug) vb. tr. Ca A rosti sau a scrie In
ordine grarnatical&toate formele aceluia$i verb [fr.].
*CONJUGAL adj. Privitor la casatorie, casnic:
viata .+4 [fr.].
"CONJUGARE sf. 0 47 Faptul de a c o :n -
juga ¶ ®m Totalitatea formelor pe care be
poate ayea un verb ¶ 0 47 Fie-care din clasele
In care se grupeaza verbele dupa terminatiunea
for (in spec. la infinitiv sau la indicativul Ipre-
zent) ¶ O. Forma cea mai simpla de reproducere
sexuala; const& In unirea a doutt celuletcare dau
nastere astfel unei alte ce-
lule.
*CONJUGAT adj. 0 47
part. CONJUGA ¶ ® Frans
frunza compusa ale carei foli-
ole slut dispuse perechi pe-
rechi, de o parte si de alta a
petiolului 1430) ¶ ®15
([ [
± Care corespund unul
altuia In mod bine determi-
nat: Mcare 0; iperbole ".41.
*CONJUGATIRIN)E S. -=
CONMGARE.
*CONJUNCTIV 1. adj. en
O Care uneste doua vorbe
sau doua propozitiuni: et",
nice slut particule
outinne
i¶ ® Lo- Fig. 1430.
conjunctiune for- Frunze conjugate.
mat& din mai multe cuvinte, cum
d. e. ca sti, peutru ca, etc. ¶ 0 Pro -
Fig. 1429. nume pronumele relativ ¶ ® Modul
, subjonctivul.
a. (p1. -ire) sn. Modul subjonctiv
[fr.].
'CONJUNCTIVA (p1.-ve) sf. p
Membrana mucoasa care uneste glo-
Fir. 143x.
bul ochiului cu pleoapele ((j 1431) Conjunctiva.
[fr.].
*CONJUNCTIVIT.A. (231.-te) sf. f Inflamatiu-
nea conjunctivei [fr.].
21
321
www.dacoromanica.ro
 CONJUNCTVRA (p1.-urr) sf. 0 Prilej ¶ 0 In-
CON- tilnire
de imprejurari [fr.].
CON CONJUNcTIVNE, comviicTrE sf. 0 47 VorbA
invariabila care uneste Intre 'ele douti cuvinte
care Indeplinesc aceeasi functiune In propoziti-
une, doull parti ale unei fraze sau douA propozi-
tiuni dintr'o frazti ¶ 0 * Pozitiunea a doutt
corpuri ceresti care se gasesc pe aceeasi linie
dreapt& cu centrul pArnintului [fr.].
*CONJURA. ( -fur) 1. vb. tr. $i intr. 0 0 A
complota, a conspira, a unelti Impotriva Statului,
a Suveranului ¶ 2 A Boni duhurile rele ¶ 0 (p)
A alunga, a Indeparta o primejdie, o nenorocire
care amenintA, etc.: ci ca ea concur plaza rea... arum=
In mare, din timp in timp, cite trot gologani
ruga cu staruinta.
2. vb. refl. A se lega, a se uni Impotriva cuiva
[fr.].
*CONJURAT adj. $i sm. 0 Care is parte la
un complot impotriva Statului, a suveranului,
etc. [fr.].
CoNJURATOR sm. @ 0 Cel ce formeazA
sau conduce o conjuratiune, un complot ¶ ® Vr&-
jitor, fermecAtor, solomonar [fr.].
CONJURATIVNE, *CONJURATIE St. () Com-
plot urzit Impotriva guvernului sau a suvera-
nului ¶ ® A Ceremonie religioasa sau magicti,
rugaciune sau descintec pentru alungarea duhu-
rilor rele ¶ ® pl. Rugaminti stAruitoare [fr.].
CONLOCUT (-nese) vb. intr. A Iocui Impreunk
(1.-OH.) [l OCU f, refacut dup.& fr. c oh abi ter] .
CONLUCRA (-area) vb. intr. A lucra impreund
cu altul, a colabora [1 u c or a, refacut chip& fr.
collaborer].
OCONOCAR... = corAusre...
CONOCHIFTERITA w CONOPI$TERITA.
*CoNOID (pl. -de) sn Ts Suprafat& nascutti
de o dreapta care se miscA
paralel cu un plan fix, se rW
razimy pe o dreapt& qi er
supusA la o a treia conditie
[fr.].
CONOPIDA. (p1.-dej sf.
(D Planta culinark, un , strare, a unei sume de bani, aunor inArfuri, etc., cu
soiu de varzh al cArei cotor
se termin& printr'un mA-
nunchiu de flori albe, dese
$i virtoase, e $i singura
parte comestibila ( = Trans. Fig. 1432. Conopidit.
carfiol") (Brassica ole- 43"
racea botrytis) 1432) ¶ v® EXTREME- .0 or
&TRETE C) [11gr.l.
CONOPITERITA,
COROPI$NITA, CONOCHIFTE-
RITA (p1.-te) sf. * Insects
care traeste sub pAmInt,
prin gunoaie $i mai ales
prin gradini, uncle aduce
marl stricaciuni (Gryllo-
talpa vulgaris) ([] 1433)
[comp. blg. k on op i
t i c a; formele (ou)ocend ..-
claifteritil, etc. stilt refacute ;AV!" r
prin etim. pop; comp. $i Fig. 2433. Conopiperite.
big. kukonoSteku].
CoNOSAMENT (pl.-te)'sn. a, Act prin care
se constata Inc,Arcarea mArfurilor pe un vapor $i
c,onditiunile de transport [fr. c o n n a i s s e-
m e n t].
0 CONOVA!r sbst. Fringhie de care se leagg. caii
In bivuac [rut. k on ovjaz I].
'CoNRIJPE = CORVPE.
CoNsACRA (-cacrii)i. vb. tr. 0 fi A inchina
lui Dumnezeu, unei divinitati; a tirnosi (o biseri-
ch) ¶ ® A destina in tntregime: a-el slate muncii ¶
® A face sacru, venerabil ¶ 0 A sanctiona, a
consfinti.
3. vb. refl. ®n4 A-si Inchina viata divinitatii ¶
® A se destina In Intregime: a se stiintei [fr.].
CONSACRAT adj. p. CONSACRA 111 C 1.18CON-
SACRAT ¶ i ET![ Inchinat divinitAtii ¶ ® Destinat
0,Primit, autorizat ¶ O Consfuipt, sanctionat.
www.dacoromanica.ro
CoNSANGUIN = CONSTNGEAN.
CONSCIENT No- CONSTIENT.
CoNSCRIPTIVNE, coNscRTPTIE sf, X In-
scrierea anuala a tinerilor cari au Implinit virsta
de 20 de ani $i pe cari legea Ii chiama sk-5i faca
serviciul militar, recrutare [fr.].
CONSCRTS 1, sm. n Soldat chemat de curind
sa-si lac& serviciul militar, recrut.
2. adj. p Parintil conscrisi, senatorii (in Roma
veche) [fr. cons c r i t, ref/tent dupa s c r i s].
ocONSECINTE = COMMENT.
*CONSECINTA vs- CONSECUENTA.
CoNSECUENT 1. adj. () Care lucreaza sau
judeca potrivit cu principiile sale, ale carui fapte
¶0A sau spuse se potrivesc cu cele savirsite sau spuse
mai Inainte Tiff NECONSECUENT, INCONSECUENT ¶ ®
+t+ Propozitlune mai, propozitiune care se deduce din
alta, numita antecedenta".
2. CONSECUENTA (p1.-te) sf. 0 4:14 Propozitiune
consecuenta ¶ 0 ± Al doilea termen al unui ra-
port aritrnetic ¶ 0 ca Al doilea din termenii unui
raport grarnatical [fr.].
"CONSECUENTA, CONSECINTA (1)1.-te) St. OQ
Urmare, ceea ce urmeaza din cele zise sau facute
mai 'nainte ; in prin urmare $11 NVCONSEculaTTA.
llicONSEcl7FAVA ¶ ® Insemnatate, importanta.:
un om, an lucru tAra [fr.].
CoNSECUTTV adj. $i adv. Care urmeaza unul
dupa altul, de-a rindul, pe rind, In sir: doua sale
IN © NECONSECUTTV [fr.].
e
CONSEMN (p1.-ne) sn. Ak Toate Indatoririle
pe care trebue sä le respecte o santinela sau un
sef de post [fr. consign e, refacut dup4 s emn].
CoNSEMNA (-nez) vb. tr. 0 A depune, a de-
pozita, a da In pastrare cuiva o sums de bani, mar-
furi, etc., cu conditiunea de a le Inapoia la cerere
sau a be da apoi unei alte persoane ¶ 0 A Insemna,
a trece 1ntr'un raport: instructitmile pe care le athlete
¶ 0 X A opri
eran consemnate in portotoliul Win (1.-OH.)
de a iesi din cazarma: trupele [fr. consign e r,
refacut dupli semn a] .
*coNSEIVINATIVNE, *comENINATIE sf. 0 Fap-
tub de a consemna ¶ o Depozitarea, dares In pA-
conditiunea de a se inapoia la cerere sau a se
preda unei alte persoane: Casa de depuneri if consent-
natiuni [fr. consign a t ion, refacut dupa c o n-
s emna].
*CONSENS (pl.-Burl) sn. 1mpArtasirea acelo-
rasi idei, adeziune, consimtire [fr.].
CoNSERVA (-eery) 1, vb. tr. A plistra In bun&
stare, curat, neatins.
2. vb. refl. 0 A se 'Astra ¶ 0 A-sipastra stina-
tatea [fr.].
*CONSRVA (p1.-ve) sf. 0 X Ori-ce substanta
alimentary pAstrat& Intr'o cutie de tinichea sau
intr'un alt vas bine astupat: de legume, de carne ¶
CI X Dulceata virtoasil filcuta. din zahAr $i o sub-
stanta vegetal& 110 p1. Ochelari colorati spre a feri
ochii de prea multa lumina [fr.].
CONSERVATOR 1. adj. Care conserva, pa-
strator ; partid , care se sileste sa pastreze neatinse
vechile institutiuni.
2. sm. 0 Functionar InsArcinat cu supraveghe-
rea unei institutiuni: al muzeului, al bibliotecli,
etc. ¶ () 0 Membru al partidului conservator.
3. sn. CONSERVATQRIU [fr.].
CoNSERVATORIU (p1.-orli) sn. j p Sta-
biliment de instructiune publica, destinat in spec.
InvAtamintului muzicii, declamatiunli, etc. [fr.].
CONsERVATIVNE, coNsERvATtEsf. PAstrare,
tinere In bunA stare; pastrarea sanAtatii, a victim [fr].
CoNSFATUI (-uese) vb. refl. A se sfatui far-
preuna cu altul sau cu altii [con -1-s fatu i).
*CONSFINTT ( -test) vb. tr. A consacra [c o n --
sfinti, refacut dupa fr. c ons a crer].
*CONSIDERA (-der) I. vb. tr. 0 A privi cu
luare aminte, a cerceta cu bagare de seams ¶ ® A
Linea smirk a lua frl seams, a avea In vedere ¶
0 A socoti ¶ @ A clash i, a stima.
2. vb. refl. A se socoti [fr.].
CoNSIDERABIL adj. 0 Insemnat (ca numar
322
ca marime, etc.), foarte mare: o imma it ¶ [I) Vred-
nic de luat in seama, demn de consideratiune, mai
de seama, puternic: multi din boleri, si din cei mai =a,
ticean parte din Eterie (a.-011.) [fr.].
CONSIDERANT (p1.-t,e) sn. ii Motivul, te-
meiul care preced& dispozitivul unei legi, unei ho-
thrlri judecatoresti, etc. [fr.].
*CONSEDERAT adj. p. maesiDERA ¶¶ ©NE-
CON8IDERAT I 0 Privit; luat In seam& ¶ ® Stimat,
bine vazut, care se bucura de stima publica.
CONSIDERATIVNE, coNSMERME sf. 0
Faptul de a considers 0 Cercetare cu bagare de
seam& 70 Luare In s earn& ; a Ina In..., a lua in searna,
a avea in vedere ¶ 0 Cinste, respect ce se poarta
altuia, ce se arata fata de altul ¶ 0 Motiv ¶ ® p1.
Bagari de seama, reflectii, priviri [fr.].
CONSIDERENT = CONSMERANT.
*CONSIGNA... = COHSE/Ma ...
CONSILIA (Area) vb. tr. A sfatui, a da sfat(uri),
a povatui [lat.].
*CONSILIER sm. 0 Sfatuitor, povatuitor; ss at
tronulni, sterile, ministru ¶ 0 Membru al unui con-
siliu ~comma ¶ ® r's Nume dat mernbrilor Curtii
de Casatie, Curtii de conturi si Curtilor de apel [fr.
con s refacut dupd con siliu].
"CONSELEU (p1.-iii sn. ® Slat, povata, In-
demn: a da, a care un ¶ ®s^ Sfatuitor. persoana
care statueste, avocat; jutUciar, persoand hotttrita
de justitie far& Invoirea careia un om declarat
incapabil (risipitor sau slab de minte) nu poate
dispune de averea sa ¶ 0 Adunare care delibe-
reaza asupra afacerilor publice sau private: r de
minietri ¶ ® tot = de administratie, persoanele alese
de o societate, spre a conduce afacerile, spre a-i
administra averea, etc. ¶ ®0 comma] sau mu-
nicipal, adunare aleasa dintre locuitori spre a se
ocupa de interesele unei comune ¶ 0 de disci-
plina, un fel de tribunal instituit pentru a mentine
disciplina Intr'un corp ¶ 0 fi% general al Instruc-
Ilunil (publice), adunare compusa din reprezentanti
ai tuturor gradelor de Invatamint rare se con-
voaca In fie-care an spre a discuta impreuna che-
stiunile privitoare la instructiunea pubuct. ¶ 0 0
1ndetean, adunare electiva care, Impreuna cu
prefectul, discuta si is hotariri cu privire la inte-
resele judetului ¶ 0 1. permanent, adunare corn-
pus& din 3 membri ai invatamintului care functio-
neaza in permanenta pe lInga ministerul instruc-
tiunii, si care se ocupa cu diferite chestiuni privi-
toare la Invatamint
-de ritzboin, tribunal
care excreta. justitta militara; de menders, (e., de re-
vizie, comisiuni care examineazd pe recruti si re-
partizeaza pe cei buni pentru serviciul militar
dup& aptitudinile lor, sau Ii dispenseaza de obli-
gatiunile militare ¶ (:ti m de famine, adunare de
rude care delibereaza, in prezenta unui judecator,
cu priv ire la interesele unui orfan minor, unui absent
sau unei persoane interzise 1 @ Sedinta unui con-
siliu: in a tinut [iota ceasuri ¶ ert Locul unde se tin
consiliile [lat. cons ilium + fr. cons e
"CONSILVITI (-dint) vb. tr. si intr. 0 A se Invoi,
a primi ¶ ® A Incuviinta, a da voie [con --F
simti, dup& fr. consentir].
*CONSIMTIMINT (131.-minte) sn. 0 Faptul de
a consimti ¶ ® hivoire, voie, lncuviintare ¶ ® In-
telegere deplina In ce priveste parerile [fr. c 0 n-
sent emen t, refacut dupa consimti].
*CONSISTA. (-gist) vb. intr. A consta, a se com-
pune, a fi alcatuit (din) [fr.].
*CONSISTENT adj. Care are consistenta; vir-
tos, tare; (F): temeinic ¶¶ © IMCONSISTVNT [fr.).
*CONSISTENTA (pl. -$e) sf. 0 Starea unui
fluid care se Intareste, se ingroasb., se Inchiaga,
devine aproape solid ¶ 0 Stabilitate, statornicie.
/Axle ¶ 0 Rezistenta ce opune un corp end se si-
leste cineva sa-1 fartme [fr.].
*CONSISTORIAL adj. rid Privitor la un con-
sistoriu [fr.].
"CONSISTOREU (p1.-orii) sn. yr6 0 Adunare
de cardinali prezidata de papa; locul unde se tine
aeeasta adunare ¶ 0 Adunare a ministrilor pro-
testanti, a rabinilor [fr.].
www.dacoromanica.ro
'CONS/NGEAN adj. $i sm. et Inrudit din
partea tatalui [lat. consangu in e u s, modi- CON-
ficat dupa sing e]. CON
*CONSOANA. (p1.-ne) sf. Consonant& [fr.].
*CONSOARTA (pi.-te)sf.Sotie [lat. consors].
CONSOLA (-orea) vb. tr. $i refl. A (se) minglia,
a alina durerea sau Intristarea cuiva
[fr.].
*CONSOLA (pl. -le) sf. 0 Spri-
jin de lemn, de piatrb., etc., orna-
mentat, pe care se reazimaun balcon,
o cornisa, etc. 1434) ¶ ® Mo-
bila de lux, un fel de mescioara sau
policioara, care se reazima de un zid
si pe care se pun vase, busturi, etc.
[fr.].
CONSOLABLE adj. Care poate fi
mingliat 411 (.0 1Ncolisca4s/L, nem-
sown, [fr.]. Fig. 1434.
*CONSOLATQR, -TOARE adj. si Consols.
sm. f. MInglietor, alinator [fr.].
*CONSOLATIVNE, coNS0I4TIE sf. 0 MIngli-
ere, alinare a Intristarli ¶ 0 Cuvinte de mIngiliere
I ® Lucrul sau persoana care minglie ¶ 0 Subiect
de multumire sufleteasca [fr.].
*CONSOLIDA. ( -idea) 1. vb. tr. 0 A ratari, -a
face solid; ®: an guvern TOVA hOtart fondu-
rile trebuincioase pentru plata unei datorii pu-
blice ¶ 0 0 Datf A transforma un Imprumut exi-
gibil la o data apropiata In altul cu termen lung.
2. vb. refl. A se WWI, a deveni solid; a se hi-
trema [fr.].
*CONSONANT adj. j Interval ,, care pro-
duce o consonant& [fr.].
*CONSONANTA (pl.-to) sf. 0 Sunet al alfa-
betului care nu se poate rosti declt sprijinindu-1 de
o vocal& ¶ ® Semnul scris, litera cu care se re-
prezinta acest sunet; In liniba roman& shit 19 con-
sonante: b, o, d, t, g, h, 1, 1, m, n, p, r, 0, 5, t, t, V. z,
si a (afar& de cele 3 consonante strain: k, q 3i w)
[lat. c on s o na ns.].
*CONSONANTISM (p/.-me) sn. 47 Totalitatea
consonantelor si regulele privitoare la schimbarile
for [fr.].
CONSONANTA (pl. -te) sf. 0 J Acordul a
doua sunete auzite deodatk $i a caror unire e
placuta auzului ¶ 0 i Uniformitatea sunetului
in terminatiunea cuvintelor [fr.].
CONSORTI sm. pl. tot Tovardsi, cointeresati
Intr'o afacere [fr.].
*CONSORTITJ (p1.-Ill) sn. tof Sindicat, tovara-
sie de bancheri [germ.> lat.].
*CONSPCT (pl.-te sn. o Privire general&
(asupra unei stiinte, unei literaturi, etc.) [lat.].
CONSPIR4 (-ir 1. vb. intr. 0 A se uni In-
tr'un scop bun sau rau ¶ 0 0 A unelti, a urzi
un complot impotriva Statului sau a unei persoane
publice ¶ C) ® A tinde la acelasi scop: total oonspird
la distrugerea fericirii noastre.
1]. 2. vb. tr. A unelti In taina, a pregati In secret:
0 rninarea cniva [fr.].
*CONSPIRATOR sm., *CONSPIRATOARE sf. Care
conspird, uneltitor [fr.].
"CONSPIRATIVNE, comPIRAITIE St. 0 0
Complot urzit impotriva Statului; (F): s'a urzit o
impotriva acestul om ¶ 0 Intelegere tainica. In vederea
aceluiasi scop [fr.].
*CONSTA. (-stau) vb. intr. A se compune, a se
alcatui din, a consista [lat.].
*CONSTANT I. adj. 0 Statornic, staruitor ¶
0 Neschimbat, care e totdeauna acelasi ¶ 0 ±
Cantitate a, se numeste, intr'o expresiune mate-
matica, cantitatea care 'Amine aceeasi in raport
cu altele care variaza ¶7 C neat/swum
2. coNswITA (pl. -te) sf. 0 ± Cantitate cons-
tantb. ¶ 0 * Data numeric& fixa, In genere
experimentalk cu privire la un instrument sau
la un fenomen [Zr.].
*CONSTANTA (p1.-te sf. 0 Statornicie, stb.-
ruinta ¶ ® Tarie sufleteasca ¶¶ c woman:or-
TA [fr.].
*CONSTAT4 (-stat) vb. tr. 0 A dovedi, a ade-
3 23
CON-
CON
CIINELE
.0 MIC
c.
Fig. 1435. Constelajiunile din emisfera boreala.
veri, a arata cu dovezi sigure, In mod nelndoios,
cli un lucru e adevarat, a stabili adevarul asupra
unui fapt ¶ ® A consemna, a trece Intr'un act
[fr.].
*CONSTATARE sf. 0 Faptul de a const a-
t a ¶ ® Faptut constatat.
CONSTA.TATOR adj. p. verb. ooNsn. Care
consta, care consistA, care se compune (din).
*CONSTELAT adj. * Instelat, presarat cu
stele: ca-ti lIpseete 8A tii Inger P Aripi lanai fi mute ate P
(EMIN.1 [fr.].
*CONSTELA'r/VNE, *CONSTEL3TIE sf. * 0
Grupare de stele fixe ([13 1435, 1436): earn] mare
81 earn' mio shit donli constelatinnt j ® Pr. ext. Zo-
die: a est om s'a ragout subt o r teriolta [Zr.).
*CONSTERN4 (-nez) vb. tr. A Incremeni, a-1
cuprinde spaima, uimirea, descurajarea [fr.].
"CONSTERN4RE sf. Faptul de a cons -
t ern a; Incremenire (de spaimA, de uimire, de
descurajare).
*CONSTIP4 (-sup) vb. tr. I A produce consti-
patiune, a incuia [fr.].
*CONSTEPATIVNE, *CONSTIMIE sf.I Incuie-
rea pintecelui, greutatea de a goli pIntecele [fr.].
*CONSTITIM.NT 1. adj. 0 AlcAtuitor, care
constitue, din care se constitue, care inta In corn-
punerea unui corp ¶ ® 0 Adnnare adunarea
ob$teascA, corpurile legiuitoare care au misiunea
de a face sau de a modifica Constitutia unei tari.
2. coNsTrniviTA (p1.-te) sf. 0 Adunare consti-
Want& [fr.]. I
324
www.dacoromanica.ro
'6
A
"CONSTITUT (-main) 1. vb. tr. 0 A aleatui, a
compune un tot din alatuirea mai multor pArti ¶
0 A fi o parte esentiala dintr'un lucru ¶ ® A
Intocmi, a tnjgheba ¶ 0 A crea: rent& ¶ 0 A
orindui, a aseza, a pune Intr'un loc.
2. vb. re fl. 0 A se alcatui 7 ® A se Intocmi, a
se Injgheba ¶ ® A se stabili ¶ 0 prizonier, a se
da prins, a se preda de bun& voie spre a fi inchis
[fr.].
CONSTITUIT adj. p. COMMIT 77 0 NV-
coNsTrrurr. (D Alcatuit ¶ 0 Intocmit, injghebat
¶ C) Stabilit prin lege: antorltitfle..* ¶ ® A P1 bine,
ran A., a avea corpul bine, au format, a fi bine,
au conformat.
*CONSTITUTTV adj. 0 AlcAtuitor, din care se
alcatue$te: pirtile ale mini vegetal ¶ ® es Care
stabileete un drept: min.. de proprietate 71T ©
COM:MITI:1TM [fr.].
'CONSTITUTIE sar CONSTITUTIVNE.
*CONSTITUTIONAL adj. 0 Supus consti-
tutiei, conform cu consiitutia: lege it; monarhie M;
morn 77 © NVCONSTITUTIONAL [Zr.].
"CONSTITUTIONALITATE sf. 0 Calitatea
unui lucru conform cu constitutia: mini deoret
77 © NvcoNsTITIITIoNAL/TATE [fr.].
"CONSTITUTIVNE, *coNsTrrVTIE Si. 0 CO
Legea fundamental& a unui Stat care hotAraste
forma guvernului precum $i drepturile si dato-
riile politice ale cetatenilor ¶ ® Alcatuirea unui
corp, felul cum e alcatuit un corp din mai multe
pArti: apei, aerulul, elobnlni, etc. ¶ 0 Alcatuirea.
 04
41Fa" 4 14"1141
raelale6111

711177"
1
I rr#40114
P4A.
1a

'
CON-
CON

10..
Illuntrick starea obicinuita, temperamentul cor-
IMO
Fig. 1436. Constelaliunile dupa gruparile taranului roman.
zece dup6. Constitutiunea anului vitt; primal ~, Na-
pului omenesc: robustil, delicate [fr.]. poleon Bonaparte ¶ 0 0 Agent numit de un
CONSTRICTOR adj. 0 is Musabin care Stat Intr'un ores din aft& tars spre a reprezenta $i
strange de jur lmprejur 7 ® X4s, Boa sw-13()A [fr.]. a proteja interesele comertului s5.0 In strainatate
CONSTFtINGE (- string) 1. vb. tr. C) A sili (se [fr.].
fedi ceva) ¶ ® A A obliga, a lndatora pe calea CONSUL4R 1. adj. De consul, privitor la
justitlei. consul.
2. vb. refl. A se stapIni, a se InfrIna, a se opri 2. sm. 1 Cel ce fusese consul In republics ro-
Icon--FstrInge, dupti fr. contraindre]. man& [fr.].
*CONSTRUCTOR sm. A Cel ce construeste, CONSUL*T (pl.-ate) sn. ® Demnitatea, func-
care are meseria de a construi, de a clridi [fr.]. tiunea de consul ¶ ® Timpul cit se exercita dem-
CONSTRUCTIVNE, *00NsTRXICTIE sf. 0 Fap- nitatea de consul ¶ 0 Localul unde e instalat
tul de a construi; lucrul construit ¶ ® 11 cm- consulul si undeli exercitti functiunea ¶ 0
dire, zidire; material de lemntirie, caramizi, var, Guvern stabilit In Franta prin Constitutiunea
etc. ¶ ® Felul cum e construit un lucru (o cask anului viii (care tinu de la 9 Noemvre 1799 pinti
o marine, etc.) ¶ ®4a Mezarea vorbelor lntr'o la 18 Mai 1804) [fr.].
frazti dupa regulele si firea limbii [fr.]. *CONSULT (p1.-turi, -te) sn. 1 Consultarea,
CONSTRUI (-ueso) 1. vb. tr. ® A cltidi, a consfatuirea mai multor medici la ctipb.tliul unui
zidi, a dura, a face ¶ ® A alctitui: o frank, o POO- bolnav: trebuia... sa tacit tut pentru boala lei de introit
Mit ¶ ® A desena: o figura geometria ¶ C) un IVLAH.) [fr.].
cistern, o teorie, a aseza in ordine ideile unui sistem, CONSULT* (-suit) 1. vb. tr. ® A cere slat,
ale unei teorii ¶ ®4i A a$eza vorbele Intr'o fru& a lua slat (de la cineva); a Intreba: an prieten ¶
potrivit cu regulele, cu firea limbii. ® A cerceta cu luare aminte: delete 7C) A cAuta,
2. vb. Tell. ® A se cladi, a se zidi ¶ ® A se al- a cerceta, a examina unele lucruri pentru a afla
caul ¶ 0 Ca A cere dupti dinsul, a cere 0, fie ur- ceva: resistrete, mai meal autor, ¶ 0 A se lass
mat: prepozitianea ,,contra" se construe* as genitival; a- condus de: a-el 0.0 interesele ¶ 0 A cerceta dacti shit
llele verbs se construes° on dativul [fr.]. de ajuns, destul de tart In vederea unui scop:
CQNSTJL sm. ®p Unul din cei doi magistrati a-gi forte's.
snuali investiti cu puterea supremit In republica 2. vb. Tell. A se (con)sfiltui (cu cineva) [fr.].
romans ¶ ®i Unul din cei trei magistrati In- 'CONSULTANT adj. si sm. 0 Care a consul-
shrcinati cu puterea executive a Republicii fran- tatiuni: *dm:tato.; medic se (mita on medical rat-
325
www.dacoromanica.ro
 san on consultant' (1.-011.) ¶ ® Care cere sfaturi,
" rent
CON- care cere o consultatiune [fr.].
CON -CONSULTATTV adj. (D Instituit pentru a fi
consultat, pentru a-si da parerea, pentru a da
sfaturi: Camera e ¶ 2 A avea vot a avea dreptul
de a-$i da parerea, dar nu de a vota [fr.].
CONSULTATIVNE, 'coNstaa3TIE sf. C) Fap-
tul de a consuly1 ¶ 2 af Cercetarea unui bol-
nav de dare medic ¶ 0 Jr Consult ¶ ® es Pa-
rere scrisil $i motivatb. data de un advocat asupra
Meanie.
,
unei chestiuni juridice [fr.].
0 CONSVM (p/.-muri sn. Consumatiune;
uncle se vind lucruri de consumatiune,
magazin de
CONSUM/1. ( -sum 1 vb. tr. 0 A nimici, a pra-
pb.di, a mistui, a preface In cenu$d: mow a consumat
toatA c'ad'res ¶ 2 A prapadi, a ispravi prin Intre-
buintare : tot vinul, toate proviziunile ¶ ® A risipi,
a slei: a-ei puterile ¶ ® A slivirsi, a desiivirsi, a
sfirsi pe deplin: o term, o orlma, o opera ¶ 0 A face
sä se prapAdeasca mult, a cere multi intrebuin-
tare, a fare s. se (pe)treaca mult: dulceata de visine
consnma mult zahar.
2. vb. refl. 0 A se nimici, a se prapadi, a se
mistui, a se preface In cenusa ¶ ® A se istovi, a
se slei [fr. consumer $i consommer].
"CONSUM4T adj. () p. comm. Ti © NVCON-
SUMAT ¶ ® Sfir$it ¶ ® DesavIrsit, deplin ¶ 0
Perfect ¶ 0 Incercat.
*CONST.TMATOR sm. 0 Cel ce consumb.
0 Musteriu, cel ce cheltue$te pentru mincare
sau bautura Intr'un restaurant sau inteo cafenea
[fr.].
*CONSUMATIcNE, *cortsurfiNrrE sf. O Fap-
tul de a (se) consurna ¶ ® SfIrsit ¶ ® Des.-
vIr§ire ¶ 0 Intrebuintarea unui lucru pin. nu
mai amine nimic din el ¶ 0 Vlnzare de marfuri
11 ® Alimente sau biluturi ce se consumb Intr'un
birt, Intr'o cafenea, etc.: a lua o [fr.].
CONSUMPTIUNE sf. F Sltibire din zi In zi,
uscare a trupului din pricina unei boale lungi
(mai ales despre ofticosi) [fr.].
CONCOLAR sm. * Tovaras de scoal.
[c o n ±s cola r, dup. modelul fr. con dis -
ciple].
*CONTIENT, CONSCIPIT adj. Care are con.
stiinta unui rapt, unui lucru, care -$i da bine seama
despre cele ce face, despre felul sau de a fi ¶¶ 0
WCONSTIVNT [fr .].
CONTIINCIOS adj. Care are constiinta cd
face bine, aprobat de constiinta; cinstit, cu cuge-
tul curat ¶¶ C NvcoNsTrolcios
[fr. conscien -
2. adv. In mod constiincios
cieux, refacut dup. constiinta].
CON*TITNTA (1)1.-0) SI. (D +.14 Facultatea
prin care omul 10 di. seams de propria sa existent.,
de ceea ce se petrece in mintea lui, de binele sau
raul ce-1 face; cuget: mustrare de ; cu constiinta on-
rata ; avem uneori cow:Mints c'am mai trecnt clndva... prin
taste lmprejurari identice (VLAH.) 410 ri4 Libertate de li-
bertatea de a crede ceea ce se socoteste bun sau
adevarat, In domeniulreligios [c o n- t iin fa,
dup. fr. conscience].
*CONT (pi. -turi) sn. (D Socoteala; seam.: an In-
input a lncra pe .131 for (1.-OH.); in men; a tines
a Linea seam., a avea In vedere; a(-$1) da a(-$i
da seam.; a cere , a cere socoteala ¶ ® cu-
rent, credit deschis la un bancher, la un negustor,
la un particular ¶ ®0 Curtea de ~nri, institutiune
care verifica cheltuelile tuturor administratiunilor
Statului [fr. compt e].
*CONTA (-tez) vb. intr. CD A socoti, a calcula ¶
0 Ali propune ¶ 0 A se bizui, a pune temeiu pe
cineva: ;tin sit pot pe amicitia to (CAR.) [fr. c o m p-
t e r].
"CONTA. sf. Mod. Bucov. C o n t, socoteala, sea-
m.: nu-m1 place sA petrec $1 sA minino pe conta altora
(OH.).
CONTABIL sm. toti Persoana Insarcinata cu
tinerea registrelor $i a socotelilor unei admini-
stratiuni sau unei case de comert [fr.].
CONTABILITATE sf. V Arta de a tine
I C INCONTESTABIL, NgCONTESTABIL [fr.].
326
www.dacoromanica.ro
conturile In regula ¶ 0 Tinerea registrelor $i a
conturilor; wawa, reguli, dispozitiuni pentru
administrarea averii sau veniturilor Statului ¶ ®
Toti agentii contabili ai unei administratiuni [fr.].
*CONTACT (p1.-te) Vt. 0 Atingere: eleottizate
grin .0; a vent in on cineva ¶ 0 Legatura, rela-
tiune ¶ ® * Intrerupator de curent ¶ ® h Putt
de ~. punct de tangent..., de atingere [fr.].
*CONTAGIOS adj. # Lipicios, molipsitor,
care se poate prinde sau lua de la altul prin atin-
gere, prin contact: basil contagloasa; ®: risnl e
TT NvCONTAGIQS [fr.].
CONTAGIVNE sf. (D Molipsire, capatarea
unei boale prin venirea In atingere cu un bolnav
0 F Transmitere, propagare (prin imitare, prin
inriurire), in spec. a unor lucruri rele:
[fr.].
eititdoia
CONTA.MINA. (-inez) vb. tr. 0 A pingari, a
minji, a pata ¶ 0 it` A molipsi [fr.].
'CONTAMINATIVNE, 'coNnutimmuzsf. Pap-
tul de a se contarnina, molipsire [fr.].
f CONTA, C9NTE$, CONTOS (p1.-se) sn. ci) OO
Manta polonezil, lung. $i imblanita, purtata odi-
nioartt de Domn $i de boieri: canton' Domnulni, snr
pi lung, on cesprazuri de fir loom) ¶ ® Mold. Bucov. Un
fel de scurteic. purtata de oamenii de la tar.,
lung. $i 'argil., Imblanita cu piei de vulpe: sezi mA-
tAlutA loculul... $1 Se lnvaleste cu contasu babacA1 (ALEC54
[pol.k ontusz].
t CONTAEL (pl. -ele) sn. (ID dim. minks:
plicat ca... nu avea $1 nn mai gros
Pe umere (ON.) .
"CONTE sm. riti Titlu de no- ^.2
bletil (In Occident), interme-
diar Intre baron $i marchiz
([] 1437) [fr. comt e]. Fig. 2437.
*CONTEMPLA. (-pies I. vb Coroana de conte.
tr. 0 A-si atinti privirea cu
drag ¶ 0 A-si atinti mintea.
2. vb. refl. A se privi Indelung, a se oglindi [fr.].
*ZONTENIPLATTV adj. 0 CEtruia-i place sii
taiase. In contemplatiune: spirit I ® mil Viata -a,
viata petrecut. In meditatiuni pioase $i rugiiciune
[fr.].
'CONTEMPLATOR sm. Cel ce contempleaza
[fr.].
*CONTEMPLATIT;TNE, CONTEMPLATIE St. C)
Faptul de a contempla: a rambles In
in fata unui
tablou ¶ ® Cufundare a mintii, meditare adinc.
asupra unui lucru, in spec. asupra unei chestiuni
pur intelectale 1 0 In viata spiritual., medita-
tiuni adlnci care indreapta glndireanumai la Dum-
nezeu, desprinzind cu totul trupul $i minteade cele
lumesti [fr.].
*CONTEMPORAN 1. adj. 0 Care e din ace-
Iasi timp: scrlitor¶ 1 Din zilele noastre, din
timpurile de acum: 'stone a.
2. sm. Persoana care traeste In acelasi timp, In
ac7easi epoc.. [fr.].
*CONTENCIOS I. sbst. ri Sectiune a unei ad-
ministratiuni care se ocupa de afacerile In litigiu,
care pot da nastere la un proces, etc.: serviolul
Sul administrativ, sectiune a Curtii de Casatie care
Judea. recursurile celor ce se simt nedreptittiti
prin acte administrative.
2. adj. Privitor la contencios, de natura con-
tenciosului [fr.].
CONTENT (-mese) 1. vb. tr. 0 # A opri, a re-
tine.
2. vb. intr. A inceta: pasarea nu mai oonteneete de a
cinta °sr.) .
3. vb. refl.: 0 A se opri, a se retineT0 A Inceta:
s'au contenit de a ride si I-an prima... sa le tie tartat (e13.)
[lat.contlnbre].
`CONTSA (p1.-se) sf. ct? O Sotia sau vilduva
unui conte ¶ 0 Titlu de nobleta mostenit de drept
de o femeie [fr. comt ess e].
'CONTEST* (-test, -tester) 1. vb. tr. (D A nu
recunoaste un drept ¶ ® A tagadui, a nega.
2. vb. intr. A se privi, a se glIcevi, a disputa [Cr.].
'bONTESTABIL adj. Ce se poate contesta TIT
 *CONTE STATIVNE. coprsTATIE sf. 0 Fap-
tul de a contesta; nerecunoa$terea unui drept;
tagaduire ¶ ® n Price, desbatere (inaintea jus-
titiei), disputa: clad (aliases% la movild, undo era local
In contestatie, 11 agtePta lumatate satin (D.-slaw.) ¶ 0 el
IntImpinare ce se poste face la punerea an exe-
cutare a unei sentinte judecatoresti: a face.- [fr.].
t CONTE gar- cpwrika.
*CONTEXT (p1.-ce) sn. C) l otalul cuvintelor
care alcatuesc un act, o scriere, etc. 7 ® Inlan-
tuirea partilor, ideilor dintr'un text [fr.].
*CONTIGUITATE sf. Atingerea a doua lu-
cruri intre ele [fr.].
CONTIMPORAN = CONTEMPORalg.
0 CONTIN4 vb. tr. A opri: Cain 'n loo ca-mi contina
Si din aura cd -mi alma (Too.) [c 0 nteni].
'CONTINENT (p1.-te) sn. 0 Mare Intindere
de plimInt nedespartita de vre-o mare; vechiul +,
Europa, Asia, Africa; noul A., America ¶ ® Us-
catul, In raport cu insulele ¶ ® Continentul euro-
pean, In opozitie cu Insulele Britanice [fr.].
*CONTINENTAL adj. ®O De contment, pri-
vitor la continent ¶ ® Privitor la Europa, ale
Europei: puterile ¶ ®j Blooms se- P. 1sT. [fr.].
*CONTINNTA (piste) sf. Castitate, infrI-
nare a poftelor [fr.].
'CONTINGENT 1. adj. 4. Care poate O. se
Inttmple sau sh nu se tntimple.
2. p1.-te) sn. ® Partea ce trebue sa dea sau sa
primeasca fie-care ¶ 0 A Numarul de soldati re-
crutati in fie-care an ¶ O ik Anul recrutarii,
clash.: apartin ~alai 1003 ¶ ® Pr. ext. Numar, can-
titate: wed ca literature noastra 151 are
[fr.].
ul de oititori pa
care-1 merits (VLAH.)
*CONTINGENTA (pL-te) sf. +14. Putinta ca un
lucru sa se intMaple sau sa nu se Intimple [fr.].
*CONTINUA (-nuu) 1. vb. tr. ® A urma Inainte
(un lucru Inceput) ¶ ® A prelungi: un zid, 0 ga-
lerie.
2. vb. intr. ® A nu inceta, a nu se opri, a nu se
Intrerupe: pioaia continua ¶ 0 A se prelungi, a se
Intinde mai departe, a merge inainte [fr.].
'CONTINUATOR sm. Gel ce continua (ceva
inceput de altul), urmator, urma [fr.].
*CONTINUITATE sf. 0 Neintrerupere, lega-
tura neIntrernpta, $ir netntrerupt; durata nein-
trerupta; proprietatea de a fi continuu ¶ 0 sow-
pens de -., Intrerupere In Intindelrea unui corn [fr.].
*CONTTNUTj 1. adj. Neintrerupt, fare Mire-
rupere, necurmat, care se tine lant.
2, adv. Mereu, neincetat, necontenit, Intr'una
[fr.].
*CONTI*OR sn. C) dim. CONT. Socoteala mica
(de plata): ear gtiti oa mai este nu (CAR.)
*CONTOAR (pl.-re) sn. ego ® Birou de comert,
in spec. al unui bancher ® Masa, mobila, locul,
unde se fac platile In casele marl de convert sau de
bane& [fr. comptoir].
OCONTOMAN (pl. -ane) sn. Mold. (I) Manta
mare cu gulerul din cojoaca de oaie, iar gitul $i
pieptii cu bland de vulpe sau de lup: imbraca pe
deasupra 41 A.ul si plead{ (FLOR.) [C onto*d-S U-
m a n].
*CONTONDVNT = CONTUND14T.
"CONTOPI (-peso) 1. vb. tr. 0 A topi Impreuna
cu altceva ¶ 0 A Impreuna strins, a amesteca
Impreuna. volle
2. vb. refl. A se Impreuna, a se uni strins, a se
amesteca Impreuna: cele don{ Impa-
ratii s'au contopit intr'nna singura (CAR.)
[con + top i, drip&
lat. confundore].
*CONTOR (p1.-toare)
sn. 15 Aparat care ma-
s oar& cantitatea de apa,
de gaz de iluminat sau
de electricitate consu-
mata Intr'o case ( de a (se) contracta ¶
1438) [fr. comp- Fig. 438.
Contor de gaz.
t e u r].
CONTORSIVNE sf- 0 Contractiune violent&
a muschilor sau a membrelor: Ziba urmarise au ne-
327
www.dacoromanica.ro
satin toate contorsiunile, toate orisPatille Stranii ale &WW1)! CON.1
(CAR.) ¶ C) Strlmbatura, schimonositura [fr.].
CONTO ear coNTAS CON
*CONTRA, IN CONTRA 1. prep. Impotriva: r meat
In vointei male.
2. adv. Impotriva cuiva: dna an vow pentru gi
trei..; din v, din potriva, cu totul altfel [lat.].
*CONTRA (-tics) vb. tr. 0 A contrazice ¶ ®
+ La jocul de bridge: a se opune, a care o amen-
d& dubla pentru jucatorul care nu -$i indeplineste
contractul [fr.].
*CONTRA sf.C) Cearta, Impotrivire: s'a last la
la , gi de mlbnire s'a 'mbolnavit (DLVR.) [c o n t r a;
lar CONDRA ] .
*CONTRA-AMIRAL sni. Ofiter general
dirt marina military de un grad inferior vice-ami-
ralului [fr.].
CONTRA-APE L (p1.- slur!) sn. Al doilea apel
destinat sa controleze pe cel dintliu [fr.].
CONTRA-ATAC (pl.- aouri) sn. A4 Lucari,
lupte ale asediatilor spre a se Impotrivi atacurilor
navalitorilor ($i (0) [fr.].
CONTFtABALANT4 ( -fez) vb. tr. 0 A face
echilibru, a cumpani ¶ p ® A egala In forts, In
merit, etc.
*CONTRABANDA. (p1.-de) sf. 0 Introducerea
pe ascuns Intr'o Cara a unor marfuri oprite sau su-
puse unor taxe vamale: traeste din mistie gi
(OR(G.) 11 ® Marfurile introduse pe aceasta cale ¶
N de ritzbolu, material de razboiu pe care
beligerantii 11 confisca dna e destinat unei tari
inimice ¶ O ® De oprit, prohibit; nelegitim,
neadevarat [fr.].
*CONTRABANDIST sm. Gel ce face c o n -
trabanda.
CONTRABAS (pL-aenrt) sn. ,J
0 Cel mai mare din instrumentele
cu coarde de soiul vioarei, $i care
da tonurile cele mai groase ([g 1439)
¶ ® Contrabasist [fr.].
*CONTRABASTST sm. .1 Muzi-
cant care eInta din cbntrabas [fr.].
CONTRA ccru sm. t Gel ce is In
Intreprindere de la Stat o lucrare
publics, o furniture, etc., antrepre-
nor [contract].
CONTRACT (p1.-te) sn. V it 0
Invoiala Intre doua sau mai multe
persoane ¶ 2 Actul Incherat, In-
scrisul cu privire la aceasta In-
voialk: clausal's unui A de casitorie;
a rezilia ~al [fr.].
*CONTRACTA. (-tea) 1. vb. tr. A Fig. 1439.
A face un contract, o Invoia121, a Contrabas.
se lega prin Invoiala: o aitantit
¶ 0 (F : datorli, a face datorii, a se Indatora; nu
obiceiu, a apuca, a lua, a-si Insusi un obiceiu (In
spec. rata); obligatiuni fats de cineva, a trebui sa-1
ramlie Mdatorat, a fi dator se sibs recunostinta;
o boala, a capata o boala, a fi atins de o boala,
a se Imbolniivi ¶ 0 fo A strange, a face sa se
sgIrceasca: =Isom ¶ 0 A micsora volumul ¶
® 43 A contopi doua vocale sau doua silabe In-
tr'una singura.
2. vb. refl. I A fi contractat ¶ ®p A se strange,
a se sgirci ¶ 0 A-si micsora volumul ¶ 0 ci7 A se
contopi Intr'una singura (vorb. de doua vocale
sau de douft silabe) [fr.].
"CONTRACTANT adj. $i sm. Care contrac-
teaza [fr.].
*CONTRACTIL adj. 0 Care se poate con-
tracta: fibre musculara este [fr.].
*CONTRACTILITATE sf. Facultatea de a
se contracta $i de a se Intinde alternativ [fr.].
*CONTRACTUAL adj. Stabilit prin contract
[fr.].
CONTRACTIIINE, *CONTRACTIE sf. 0 Faptul
Stringere; sgtrcire ¶
2
0 Micsorarea volumului ¶ ®p Scurtarea $i ma-
rirea grosimei unui muschiu, unui nery ¶ ® tv
Contopirea a doua, vocal sau a doul silabe h-
tr'una singura [fr.].
CON- CONTRACURNT sin. 15 Curent de sens
[fr.].
CONcontrar
*CONTRADAN T (pl. -tart) sn. Cadril [fr. c o n-
t redans e).
C ON TRADIC TOR sm. Contrazicator [fr.].
*CONTRADICTORILY 0 adj. Care se contra-
zic(e), care se bat cap In cap ¶ ® eitsnaseatit con -
tradtotorte, judecata facuta dupa ascultarea amln-
duror partilor, Mut& dupa ce s'au pus Impricf-
natii feta In fat& [fr.].
CONTRADICTIVNE, CONTRADICTIE Si. 0
Faptul de a (se) contrazice ¶ ® Opozitie, nepo- -
trivire de pareri, de sentimente, de idei, de
vorbe; spirit de obiceiul, firea de a contrazice
mereu [fr.].
CONTRAEPOLETA (12Z.-te) 1
sf. a Epoleta far& ciu- ediitadt.
curt (El 1440) [fr.].
CONTRA-EX- actod`'
PERTIZA. (p1. -se)
sf. Expertiza, probe Fig. i44o. Contraepoleta.
care controleaza re-
zultatele date de alta dinainte [fr.].
*CONTRAFILCATQR sm. Cel vinovat deco n-
trafacere.
CONTRAPACE (-tact) vb. tr. ® A imita far&
drept ceea ce a fAcut altul, ceea ce de fapt apar-
tine altuia ¶ ® A falsifica prin imitatie: imma-
ture entva [contra +face, dupafr.contre-
faire].
CONTRAFACERE sf. Faptul de a con-
tra! ac e; rezultatul acestei actiuni.
"CONTRAFQRT (p1. -turf) sn. Zid construit
ca sprijin al unui alt zid care sustine o greutate
Fig. /441. Contraforturi.
mare, pint en (f_Fj 1441) : pgretlf is spriiina 90 palm pu-
[fr.].
ternlee .0duri HMI
CONTRAGE (-air) 1, vb. tr.=CONTRACTA 1 0
2. vb. rei/.=corrrRAcrA 2 ® ® ® [lat. Con -
trailer e, refacut dupa t rag e].
`CONTRA -INDICATIE sf. i Circumstang
particular& care Impiedica Intrebuintarea unui
medicament (fr.].
*CONTRALTO sbst. j 0 Voce (de copil sau
de femeie) mai puternia $i mai grava decit vocea
de alto ¶ ® Persoana care Ont$ cu aceasta voce
[it.].
*CONTRALOVITVRA (p1.-turi) 51. Repercu-
tarea unei lovituri, unei izbituri ¶ ® ® Eveni-
ment care se Intimpla de pe urma altuia [c o n -
tra+ lovitura duptifr. contre-coup].
CONTRAMAISTRU sin. ® Supraveghetorul,
conducAtorul unui atelier [dupa fr. co n t r e-
maitre].
CONTRAMAND4 (-des) vb. tr. A revoca o po-
rune& sau o comanda data [fr.].
CONTRAIVIARCA. (p1.-marei) sf. 0 Bilet dat
unei persoane ce iese pentru putin timp din tea-
tru, spre a-i servi la control, cfnd vrea sA reintre
[fr.].
* CONTFIAMAR* (p1. -surf) sn. x 0 Marsul
unei armate In directiunea opusA aceleia cAtre
care se Indreptase Intliu ¶ ® Evolutjunea unei
coloane care-si schimba frontul [fr.].
CONTRAMINA (-Mee) vb. tr. a A apAra (un
loc, o cetate) prin contramine [fr.].
328
www.dacoromanica.ro
CONTEAMTNA (p1.-ne) sf. 0 Lucrareisub-
terana flicuta spre a descoperi, spre a distruge o
mina asezata de vrajmas ¶ ® Mina asezata sub
locul de apArare al unei cetikti IntArite, spre a face
sA sarA In aer vrajmasii ce ar ocupa cetatea [fr.].
CONTRAOCTAVA (p1.-ve) sf. ,J Cea mai
grava, mai profunda din toate octavele; se scrie
In cheia de has, de la note do sub portativ, mergind
In jos [fr.].
CONTRAQRDIN (p1. -ins) sn. Revocarea unui
ordin [contra+ordin,duplifr.contre-
ordre].
CONTPAPARTIDA (p1. -de) sf. ® Dag Registru
de convert care servA la verificarea altui registru ¶
O ,J Parte de muzicii opusA alteia ¶ ® PArere
contrara, sistem opus [c on tra +p artid A,
dupa fr. contre-Tartie].
*CONTRAPRQBA (p1.-be) sf. Votarea, Intr'o
adunare. a unei propuneri contrare aceleia care s'a
pus la vot Inainte [c on tra +p r o b a, dupa fr.
contre-epreuve].
"CONTRAPROIECT (pl. -te)sn. Proiect
menit sA ccmbata un alt proiect [c on tra+
proiect, dupa fr. contre-projet].
CONTPAPROPVNERE sf. Propunere
opusA alteia [dupa fr. c ont re -pr op osi-
t i o n].
CONTRAPT,INCT sbst. .1 0 Arta de a com-
pune muzicA, de a crea o melodie nouA, lulnd ca
punct de plecare o melodie data ¶ ® Compunere
muzicalA fAcutA dupa regulele contrapunctului
[contra +ptinct, fr. contre-point].
CONTPAFUNCT1ST sin. .1 Cel ce cunoatte
arta con tr apunctului o aplicA In corn-
pozitiunile sale.
"CONTPAR I. adj. 0 Protivnic, opus ¶ ® Ne-
potrivit ¶ ® Vatamator ¶ ® Neprielnic, ne-
favorabil: ce vtata area due martnaril... clad e vremea sea
ei au vintul (1.-0t1.)
2. sbst. Lucrul protivnic, opus, etc. [fr.].
CONTRAREVOLUTION4R adj. si sin. 0
0 Care e favorabil unei contrarevolutii ¶ ® Par-
tizan al unei contrarevolutii [fr.].
CONTRAREVOLUTIVNE, CONTRAREVOLV-
TIE sf. 0 Revolutie politica menitA sA distruga.
efectele unei revolutiuni fAcute Inainte [fr.].
*CONTRARIA (-Mez) vb. tr. 0 A zice sau a face
contrarul ¶ ® A Mine piedicA, a Impiedeca, a sta
ImpotrivA, a se Impotrivi, a se opune ¶ ® A ne-
cap, a aduce supArare, mIhnire, necaz, ciudA: am
lost greasy de contrariat de IntlIntres aceaeta printiara Masa
[fr.].
CONTRARIETATE sf. ® Opunere ¶ ® Deo-
sebire de pAreri ¶ ® PiedicA ¶ ® Necaz, supA-
rare [fr.].
CONTR/NRIU coNTRAR.
*CONTRASCOTA (p1.-te) sf. 2 Fie-care din
frInghille prinse la colturile pInzelor unei corAbii
si care slujesc la strIngerea acestor pinze [it.].
"CONTPASEMNA (-nez) vb. tr. 0 A pune o
contrasemnatura ¶ ® A-si pune iscAlitura pe un
act[contra+semna,fr.contresigner].
CONTRASEMNATVRA (pl. -turi) sf. Iscali-
tura, s e m n A t u r a unui subordonat pusA In
josul isdkliturii superiorului [dupti fr. contre-
seing].
*CONTRASPIONAJ (p1. -ale) sn. Politie spe-
cialA InsArcinatA cu supraveghierea spionilor [Ir.].
*CONTRAST (p1.-te) sn. ® Nepotrivire, deo-
sebire izbitoare, bAtAtoare la ochi, Intre doll& lu-
cruri puse unul lInga altul: rul fare umbra ci lu-
mina ¶ ® In arte, opozitiunile la care recurge ar-
tistul sau scriitorul pentru a produce efect (fr.].
CONTRAST4 (-tea vb. intr. A nu se potrivi,
a fi In contrast: serlealtatea contrasteazil totdeauna Rigout
cu fats de copil (EMIN.) [fr.].
CONTRA-TEMA (p1. -me sf., COTRA-8IIBIBar
(p1.-to sn. Al doilea sau al treilea subiect ce se
Introduce Intr'o fuga, spre a acompania pe cel
dintliu si a forma cu acesta un contrapunct dublu
[fr. contre-sujet].
'CQNTRA-TIMP sm..) Nume ce se dA Urn-
 pilor $i subdiviziunilor acestora care nu comport&
In ,
accente prin ei-Insisi; p melodie se zice cli merge
end diferitele note ale acesteia, marand
timpii tari, n3tele celeilalte yin sistematic.pe con-
tratimp [it. contra-tempo].
*CONTRATORPILOR (pl. -oare) sn. z,Mic vas
de razboiu, foarte lute, care serveste la urinkrirea
torpiloarelor $i este Inarmat cu tuburi aruncii-
toare de torpile [fr.].
*CONTRAVA.LO4RE sf. tott Valoare data de
cineva In schinibul alteia pe care o primeste [fr.].
*CONTRAVENT (-vin) vb. intr. i1/4 A lucre lin-
potriva (unei legi, unui ordin, etc.), a calm, a nu
se supune [fr.].
"CONTRAVENI?NT sm. it Cel ce comae o
contraventie [fr.].
*CONTRAVENTIUNE, *OONTRANTNTIE St. rri
Calcarea unei legi, unei ordonante, etc.; In spec.
calcarea unor regulamente de politie: a Doe MOOS
de ac intraotinnea pe care legea o pedepseste on Inobtsoarea
politieneasoil $1 on amendA se numeste (coo.-von.) [fr.].
*CONTRAVIZITA. (p1.-te) sf.., A doua vizita
medical& care se face recrutilor sau bolnavilor din-
tr'un spital [fr.].
*CONTRAZICA.TQR, -T0dRE adj. $i sm. CA-
ruia-i place s& c on tr a zi ca.
,
*CONTRAZICE (-210) I. vb. tr. 0 A zice con-
trarul de ceea ce a zis altul: nn martor ¶ ® A nu
se potrivi (on), a fi In opozitie.
2. vb.refi. C) A fi In contrazicere cu sine trisu$i 1
® A fi In contrazicere unii cu altii [fr. c on tr e -
d i r e, refacut dupa z i c e].
*CONTRAZICERE sf. 0 Faptul de a con-
t r a z ice ¶ ® Nepotrivire, opozitie de pareri,
de sentimente, de idei, de vorbe.
*CONTRIBUABIL adj. $i sm. 0 Supus la
bir, care plateste bir © NacoNTArsuoth (fr.].
"CONTRIBUT (Amin) vb. intr. 0 A plati partea
sa dintr'o cheltuiala, dintr'o sarcin& comuna ¶ C)
A ajuta, a lua parte la Infitptuirea unui luau [fr.].
*CONTRIBUTIUNE, cowriusvuz sf. 0 Partea
pe care o plateste fie-care dintr'o cheltuiala sau
.sarcina comuna ¶ ® 0 Bir, dare, dajdie, impozit;
contrieniinni direote, birul care loveste direct persoana
$i averea contribuabilului ; oontributinni indirect., birul
pus asupra obiectelor de consumatiune sau de co-
mert (vinul, alcoolul, tutunul, vama, etc.) ¶ ® A
;nine la , a face sit contribue [fr.].
CONTRITIVNE sf. Mint& [fr.].
*CONTROBQND sm. ®= CONTRABANDIST.
"CONTROL (pl. -Dale) sn. OVI Registru dublu ce
se tine pentru verificarea altui registru ¶ ® Ve-
rificare ¶ ® Semn ee se pune pe obiectele de our
$i de argint spre a arata titlul for ¶ 0 Cercetare
mai de aproape ¶ ®14 Lista soldatilor $i ofiteri-
lor care apartin unei armate: ordonese as fie ;wet din
oontroalele armatei ruseet1 0.-Ge.) [fr.].
*CONTROLA. (-olez) vb. tr. 0 A verifica ¶ ® A
cerceta mai de aproape ¶ ® A critica [fr.].
CONTROLQR sm. Agentul sau functionarul
Insarcinat s& verifice, s& controleze (lucrarile, o-
peratiunile financiare ale slujbasilor inferiori, bi-
letele de intrare la un teatru, biletele de cgilatorie,
etc.) [fr.].
*CONTROVERSI). (-ses) vb. tr. 0 A fi In con-
troversa ¶ ® A discuta, a desbate [fr.].
*CONTROVBRSA. (p1.-se) sf. 0 Desbatere asu-
pra unei chestiuni religioase, filosofice, etc.: aioi,
vrind nevrind, trebne ea ma nrmezi, Inter: Duna (ODOM)
0 A Disputa teologic& Intre catolici $i protestanti
[Zr.].
"CONTUIVIACE sbst. tit Refuzul unui acuzat
de a se Inftttisa Inaintea judecatii, Intro afacere
criminal& ; a condamna prin a osindi In lips& [fr.].
*CONTUNDENT adj. Care rlineste, striveste,
provoaca contuziuni, far& s& taie (d. e. un ciomag,
un ciocan, etc.) [Cr.].
*CONTUR (p1.-urnri, e-ure) sn. Linia care mar-
gineste un obiect [fr.].
"CONTUZION4. (-ones) vb. tr. A produce con-
tuziuni [fr.].
*CONTUZIVNE sf. Vatamare, sdreliturti, vl-
329
www.dacoromanica.ro
n'ttaie produsi pe cDrp printr'o lovitur& pater- CON-
nie& [Cr.].,
0 CON T( (p(. -part) sn. p Mo/d. Testes. de Male: CON
mIn)ean -.A.1 groase de hirtie vInAtA (ALEC84 ¶ ® Ban.
Trans. Codru (de intimAliga, de p line), bucatit: ty,
de pita ; de earns ® Conte pl. Bucov. Oaf. gel Piedin,
uruioc [ung. k o n c].
t CONT! Sin, ® 0 = CONSUL: onooana... care ode
In Iola ke it a ~Mai orasienesa <191.3
0 CONTTLIU sm. (k) Consilier comunal [con -
s u].
CONTTNA. sj. qe = ooticINA : ce adtinan... spre
a rues Intre et oontina WILL
CONTINATOR adj. verb. ($i sm.) coNT11411
Care tontine.
CONTINE (-tin) vb. tr. 0 A coprinde, a avea
o capacitate sau o Intindere oare-care: butotui aoesta
ooniine 50 de vedre I 0 A opri ¶ QQ ®A Infrina, a
stapini [fr. c on t en i r, refficut dup.& a tin e (a)].
CONTINIJT 1 adj. p. CoNTINS.
2. (pt.-uteri) sn. Cuprins, ceea ce se cuprinde, ceea
ce se MIA Inchis In ceva: al unni vas; al nnei carti.
CONTIPTST, CONTOPIST am. ®= CONC/PRIT.
'CONVALESCENT adj. $i sm. 1 Cel ce se
scoala dup& boala, care se Intremeadi, care este
pe cale de a se Ins&nittosi [fr.].
*CONVALESCNTA (p1.-te) sf. 1 0 Stares
In care se aft& un om care a zacut de boala si e pe
cale sit se Inslinatoseasca: a intra In ¶ ® Timpul
cit dureazti aceast& stare [fr.].
*CONVENABIL adj. 0 Care convine, care se
cuvine; care se potriveste, potrivit ¶ ® Cuviin-
cios : tinutA II (a) NRCONVENABIL [fr.].
`CONVENT ( -vin) vb. intr. 0 A recunoaste, a
priori, a se Invoi, a fi de acord ¶ ® A face o In-
voiala, a cAdea la invoiala, a se Intelege ¶ ® A
pl&cea, a fi pe plat ¶ 0 A fi convenabil, a se po-
trivi [fr.].
*CONVENINTA. (p1. -to) sf. 0 Potrivire, con-
formitate ¶ ® BunA cuviintil. TIT Q IttooNvEND3INTA
[fr.].
*CONVENTIONAL I. adj. Stabilit, hotarlt,
Intrebuintat In baza unei conventiuni.
2. sm. = Membru al Conventiunii nationale
franceze [fr.].
"CONVENTTIUNE, ootiVaNTIE sf. ®InvoialA, in-
telegere Intre douA sau mai multe persoane:~ vetta-
111, sorisl ¶ 0 Ceea ce oamenii au convenit Intre ei cu
privire la felul de a fi, de a se purta, de a se ex-
prima, etc.: oonveniinniie socials; 0 oonventie e total; oe
e sat, mine -i minoinna (mom ¶ 0 )4 0 Illtelegere ta-
cit& de a admite unele fictiuni sau procedeuri:
picture, teetered olera mini* tionventinni ¶ CD De loc.
adv. Care este admis, dar care nu este real: total e
stndiatei de conventle in aceastli tire de ora vioiean(vuni.) [ fr.].
'CONVERGE (-verg) vb. intr. A tinde, a se In-
drepta spre acelasi pullet [fr.].
'CONVERGENT adj. 0
Pc t Care se Indrepteaz&
spre acelasi punct: Heti .03
() 1443);
raze de In-
mina ,-.)
015 Lentilii
.4, lentil&
cu ambele
fete con-
vexe, ase-
menea bo- Fig. 1442. Fig. 1443.
bului de Lentile Ltnii
linte, care convergente. convergente.
are pro-
prietatea de a aduna razele care tree printr'Insa
(A 1442) q O ± Care tinde °litre o valoare finit&
$i bine determinat& [fr.].
CONVERGBNTA. (p1.-to) sf. 015 Indreptare
catre acelasi punct, vorb. de linii, de raze lumi-
noase, etc., care s'ar Intilni data ar fi prelungite
¶ ®15 M&sura acestei propriet&ti ; oonvergents
unei lentils este 1: I (I vied dictanta focalli) [fr.].
*CONVERS4 (-see) vb. intr. A sta de vorba,
a convorbi, a sta la taifas [fr.].
CON. tul CONVERSATIVNE, CONVERSATM7sf. p Fap-
de a conversa, convorbire ; a schimba a, a
C 0 r schimba vorba, subiectul de convorbire ¶ 0 Felul,
- modul de a conversa [fr.].
CONVERSIVNE sj. 0 Schimbare, preschim-
bare a naturii sau a formei: a mAsurilor vechi In ma-
surf noud ¶ ®t191 Schimbarea dobinzii la o rentA a
Statului: a rentei de 50/,, In 4°/c, ¶ 3 X Schim-
barea frontului unei trupe ¶ ®A Intoarcere, tre-
cere de la o religiune, de la o credintA la alta [fr.].
CONVERTT ( -tese) 1. vb. tr. 0 A schimba, a
preschimba, a preface un lucru In altul: alhimistil
oredean c8 vor aJunge sA converteaaca on -ce metal in cur;
e: Indoiala to siguranla ¶ ® ez A schimba natura,
felul unei pedepse: o pedeaDsa corOorald in ameedd 111
C) t A schimba dobinda la o rent& a Statului ¶
O A A Intoarce, a face stt treaca la altA religie,
la anti credintii ¶ ® A Intoarce pe cineva la senti-
mente pe care nu le avea, a readuce pe calea
dreapth.: I se pare ea In momentul acesta converteste un
gullet ration (vLAH.)
2. vb. refl. A se (pre)schimba ¶ ®( A se
Intoarce, a trece in alta religie, la altA credintIt [fr.].
CONVERTp3IL adj. 0 Ce se poate converti,
preschimba ¶ 0 ad Care poate fi Intors la adeva-
rata credinta ¶¶ © ncoNvERTIBIL [fr.].
CONVERTIT 1. adj. p. CONVERT] ¶¶ © NV-
CONVERTIT
2. adj. si sm. Cel ce a trecut la altA religiune, la
aft& credintA, In
alts sentiments A --
sau opiniuni. 4 -----
CONVEX adj. -- ---
0 Bombat, cu o -----------
suprafatAcurb &ln
afarA (11.-2_1 1412) Fig. 1444 Lentill convexA.
,
. . ----
oglinda .a,
ientia
o k Pcdison
a ( 1445):
([J 1441) ¶
poli-
gon ale carol toate la-
turile prelungite less de
aceeasi parte a fie-chrei
laturi intreg poligonul;
poliedru poliedru ale
anti toate fetele pre- Fig. i445. Oglinda convexS.
lungite it lass in Intregime de aceeasi parte [fr.].
CONVEXITATE sf. Insusirea a tot ce e con-
vex: a until glob, unei Ifni! ourbe [fr.].
*CONVX0-CONC.O.V adj. Care e convex de
o parte si concav de cealaltb. parte (vorb. de o
lentils) [Ir.].
CONVICTIVNE sf. Convingere [fr.].
CONVIETUT (-nese) vb. intr. A vietui im-
preuna, a tell laolaltft.
"CONVINGATQR adj. verb. CONVINCE. Care e
In stare sa. convingb. 117 © NVCONVDIGATOR.
CONVTNGE (-ving) 1. vb. tr. 0 A aduce pe ci-
neva, prin rationament, prin dovezi sigure, sti re-
cunoasca adeviirul unui lucru, asupra unui fapt 9
® A Indupleca.
2. vb. refl. A se Incredinta, a se patrunde de
adeviirul unui lucru [lat.].
CONVTNGERE sf. ® Faptul de a (se) c o n -
ving e 11 ® Necesitatea de a recunoaste ade-
vrirul asupra unui fapt ¶ ® IncredinIare ¶ 0 Do-
vada netagilduitti, signet.
CONVTNS adj. ® p. CONVINCE 9 Oa incredin-
tat 77 © NacoNvitis.
CONVTV sm. Comesean [fr.].
CONVOCA. (-Too) vb. tr. A. chema, a pofti la o
adunare, la o Intrunire; a da de stire, a porunci sA
se Intruneasca: ee Camerele [lat.].
CONVQIU (p1.-oinri) sn. 0 a *ir de care cu
provizii sau munitiuni pentru o armata ¶ ®
Cei ce Insotesc aceste care: vedea un lung de soldati
on rennet° In spate (vui.) ¶ O Persoanele care 1nsotesc
un car funebru la cimitir, alaiu, cortej7 ® 41N4 Sir
de vagoane legate nitre ele si conduse de o loco-
motive, tren [fr.].
*CONVORBT (-base) vb. intr. A sta de vorbli, a
v o r b i cu cineva: am Inosput sa convert:dm despre vreme
(CAR.).
330
www.dacoromanica.ro
CONVORBIRE sf. Faptul de a convorb i;
subiectul despre care se vorbeste sau s'a vorbit cu
cineva: Joom de carti... era Inloouit prin convorbirl
instructive (1.-OH.).
CONVULSIONAR sm. Cel ce are convul-
siuni [fr.].
`CONVULSIVNE sf. ® F /nclestAtura, sglr-
eire, contractiune involuntara a muschilor ¶ ® Pr
ext. Sbuciumare pricinuita de o pasiune ¶ 0 e
Turburare grozavA intr'un Stat [fr.].
CONVULSIV adj. 1 0 Care poate produce
convulsiuni ¶ ® Insotit de convulsiuni: tuse11 [fr.].
COOBLIGAT sm. Cel ce e obligat in ceva, Im-
preunb. cu altii, in virtutea unui contract [fr.].
COOPER4 (-eras) vb. intr. A lua parte la o lu-
crare comunS., a conlucra: eram de parere sa nu wove-
ram !Aril serioase garantii din cartes Turclei (1.-011.) [fr.< lat.].
COOPERATTV 1. adj. 1:66 Care se face prin
cooperatiune, care Intruneste fortele tuturor celor
interesati: sootetate 6.-
2. coopERATWA (p1.-ve) sf. i5 Societate de mai
multe persoane intovarasite spre a exploata Im-
preunii o industrie oare-care, spre a cumpara sau
vinde In comun diferitemS.rfuri, din care toti mem-
bri trag deopotriva foloase [fr.].
*COOPERATOR sm. Cel ce coopereaza cu altii
[fr.].
*COOPERATIVNE, 000PERATEE sf. QQ Faptul
de a coopers, cooperare, conlucrare ¶ O Parti-
ciparea in o lucrare, la un beneficiu comun [fr.].
"COOPT.41. (-tea) vb. tr. 460 A-si asocia un membru
Intr'un consiliu de adrninistratie al unei societati,
In afar& de conditiunile obicinuite [fr.].
COORDON4 (-on, -onez) vb. tr. A pune In cea
mai bun& ordine, a aseza In ordine, a rindui [fr.].
"COORDONAT 1. adj. 0 p. cooanola 1111 ©
NECooltDoNAT ¶ ® c22 Propozitiuni .-//,e, care corespund
una alteia.
2. coonnoNATE sf. pl. 0 A Sistem de linii drepte
sau curbe care slujesc prin mAsurile for s& de-
termine un punct In spatlu, pe o suprafatA. sau
pe o linie; (pp- AnscrsA) ¶ ® generalise, Ion-
gitudinea si latitudinea.
0 COP (p1. -purl) sn. Trans. ()Masurli de capacitate
(de aproape 1 litru); cantt: cola mines un tipitu de
pine ei voin boa un .0 de vin (Rev.).
COPAC pm- COP4CIII.
COPACEL SM. ® dim. conc(ru). Arbust:
tinetele incite el copSoeli de porumbele salbatece UM) ;
f : a merge, a umbla, a BS ridica a se ridica In
picioare si a Incepe sA umble, (vorb de primii past
ai copiilor) ¶ ® p1. = CAN .LE.
COP4CIU, COP.de SM. 4 Arbore neroditor, care
nu face poame: Be alma in scorbura unei ooDaein mare Vi
grog ca butte ((SP.) [comp. alb. k opa 6].
rumbul, a-1 musuroi [srb. k op ati].
f
0 COPAT (-den) vb. tr. Olt en. Ban. A Ingropa po-
COPAIC (p1. -ce) sn. A Teica, copAita In care
curg grAuntele din cowl
MOTH: lientura sli oadA
boabele din el (LUNG.) [C 6 -
p a i e].
COPAIE sf. 0 6 Albi- Fig, 446. Copaie.
oath, covata In care se Ira--
mint& aluatul pentru Wine CI
1446): plateso Impastiate copal, Male
$1 Devine Mate de 51,70111 (VLAH.) ¶ ® It
Postava In care curge Mina la
motor). [vsl. k op anj a].
*COPAIER sm. 4. Arbore din
familia leguminoaselor, malt de
18-20 m., cu lemnul row, care
creste In America de Sud si pro-
duce copaiul (Copaifera officina-
lis) (j 1447) [fr.].
O COPAIT sbst. 0 /ten. Ban.
Faptul de a cop A i; Ingropatul,
musuroitul porumbului.
COPATTA. (pt.-0) sf. CI dim.
coPtaE: omul varsa un etergar de mA- Fig- 1447.
lain In coPilita !email (DLVR.) ¶ ®A Copaier.
Teica In care curg grAuntele din cqul morn.
 'COPALIIJ sbst. A Balsam extras din copaier
[fr. copahu].
COPAL sbst. Rasina extras& din diferiti arbori
cari crest In Mexic, regiunea tropicaltl; se Intre-
buinteaza Ia fabricarea lacurilor [fr.].
0 COP4N (pl. -ane) sn. Sold de paskre [bg.].
*COPARTAS SM. P&rtas, eel ce is parte la ceva,
cel ce Imparte ceva cu altii [fr. copartagean t,
refAcut dupa parta s].
COPASTIE sf. Bordura care margineste
puntea vasului. [ngr. xourrao-c-'rd.
COPRA' (p1.-0i. -co) sf. Agrafil, cirlig de In-
cheiat, sponca; catarama (2_11448):
se faces cli se joacti on copca de la umArul
ce.1 tines roehia inChia (ISP.) [bg.kopee].
COPCA2 (p1. -ct, -ce) sf. 0 Gaud',
spartura In ghiataunuiriu sau unui
hele$teu, facuta pentru a pescui, a
scoate apa sau spre a da putinta
/ Copi I, baiat maricel; fat& maricica: deei copi-
pe$tilor sä rasufle (Mold. produh",
produf"): fit o ~7 bagit cogul tan eel
mare In , si mine, din zort... va ft Inc/treat
on orapi (Dum.) TOGA se duce pe
r,
1448.
Traci.
a) a se prap&di; b) a-si pierde rostul,
cinstea, etc.: v'att due pe Cu toatit stub:Iberia voastrA
(CRG.) ¶ ® Gaul% adinck In albia unei ape: Putna...
se toarnA total In copcl adInci, gi fierbe de mtnie (VLAH.)
0 p1. Gropite facute In maluri spre a Inlesni suisul
¶ 0 Siiriturk saltatura: javra... Non doud conce Si
treat' area pe alAturi (SAD.) [srb. k o p k a t i a sapa"].
OCOPCIOLOG sbst. Ban. 13) Fa$ie de piele
dintata, cu gaurele, cu care se Inipodobesc cojoa-
cele, pieptarele, beche$ii, etc.
[ung. kapsolek].
0 COPC(I E sf. = WPM'.
COPICA (p1. -el) sf. (l
MonecIA rusa, a o suta parte
dintr'o rubl& ( 1449): altl
bani nu erau, !Ara eft copeice gl
dutce de one patru bani (N. COST.)
[rus.].
COPEREMINT = ACO-
PEREMINT [lat.cooperi-
menturn].
COPERI (-per) = ACOPERT Fig. 2449. CopeicA.
[lat. cooperire].
COPERTS= ACOPERM: case vechi, tupilate sub ~uri
marl Innegrite de plot (VLAH.) [c o p e r 1].
COPERTA (pl. -te) sf. 0 Pile (de scrisoare)
® Invelitoarea unei carti ¶ CD a. Puntea unei co-
rabii [it.].
COPIA (-piez) vb. tr. @ A scoate o copie, a
transcrie, a reproduce ¶ ® A junta felul de a fi
sau de a lucra al cuiva [fr].
COPIR, sf. 0 Transcrierea unui text tiparit
sau scris ¶ 0 Reproducerea exacta a unui tablou,
a unei sculpturi. etc. ¶ ®{1 Manuscris de pe care
culege zetarul [fr.].
COPIES s f . erth Cutit cu taisul In form& de su-
lita, cu miner scurt terminat printr'o cruce, cu
care se taie sfintul agnet. [vs1.].
'COPIER (p/.-ere) sn. Oaf Registru cu foi subtiri
(hirtie de matase) In care se copiaz& cu presa dife-
rite scrisori, acte, etc. [germ. K o p i e r-(b u c h)].
COPIL' (p1.-n) sm. Cl) 2 Copil nliscut din p&-
rinti necas&torit,i, copil din flori, bastard: ooDiii eel
adevirati nu se vredniceso tntru numele color ce slat °cyan
¶ ® # Vl&star ce creste la r&clacina po-
(PRVAAB.)
rumbului, numit si copilet", puiu", puiet",
irate", soril", etc. ¶ 0 B Vlastar ce creste din
vrejul dovleacului; lastar la subtioara foil tutu-
nului; vlastar ce creste la radacina porumbului,
puiet, 7® Wig' Fie-care din colturile sau cracii unei
scoabe ¶ ®f¢° Fie-care din cele doutt virfuri sau
ciocuri ale leucei carului ¶ ® Partea balamalei sau
tItInei care se Infige In stIlpul portii sau al usii
[comp. alb. kopi 1, gr.-biz. x6 Trekoc, ngr. xorrat].
COPIL° (p1.-pii) sm. 0 Baiat sau fat& In prima
vIrsta a vietii; de de clnd era copil, din copi-
larie; 0: 111, Dina nu plInge, mums nn-i as tits, dac&
cineva tace, nimeni nu-i $tie nevoia $i nu-1 poste
ajuta; Tie-cArtila i se pare oa ~tit sane mat !rums (PARN) ;
www.dacoromanica.ro
a mange In doaga coptilor oar DO4CIA ¶ 0 Flu sau fan., COP-
progenitura.: n'are corn; 00 de suflet, copil Infiiat;
din nom, copil nelegitim, bastard; F: undo gi-a In- COP
tareat dracn copill, foarte departe ¶ ® Urma$, mos-
tenitor: n'a lAsatoopli: a murit Mrd oopil ¶ 0 Oaf. Co-
pil nelegitim, bastard, copil din flori (1.-com,0)
0 7, de easti, lector de boier care servea la
Curte pe ling& Doran si facea parte din garda in-
terioara a palatului [coPIL,].
COPILA1 (p/.-1e) sf. Trans. Fat& nitscut& din
parinti necasatoriti, copila din flori, bastard&
[cop ill].
COPILA2 (pl.-le sf. Petit& 7 0 File& [c o -
p i 12].
COPILAMA sf. Ban. col. oonba. Multime de
copii.
COPILANDRU sm., COPILANDRA (pl.-re) 1. Sf.
landru, puss tars la tale ca gi un om matur OSP.) .
2, adj. Cu minte copil&reasca.: mA swop to aga as
proastA gi copilandrA P (SAD.) .
COPILARESC adj. De copi 1, ce tine de
virsta, de firea copiilor: iocuri copilarest1; minte coal-
lAreaseA; aceasta ma jigni oars -cum In mindria mea °calla-
reascit (GN.) .
COPILARESTE adv. Ca un copil [c o p i -
III
16.resc].
COPILARI (-Arose) 1. vb. intr. A-si petrece c o-
pilari a, a trai viata de copil: s'a Inhaitat cu vre-o
cItiva fldcAt cn cari copillireso (( -GH.)
2. vb. refl. si intr. A deveni. a lucra, a gindi, etc.
Ca un copil: omul cInd ImbittrIneste, copilAreste (ZNN.).
COPILA.RTE sf. 0 Virsta de copi 1, virsta
omului de Ia nastere pink la 12-14 ani: omit to
Leone 'nvat.ii on -ce tie (PARR) ¶ ® Stare, fapt5., minte
de copil, sau de om matur care are apuaturi de
copil ¶ 0 ® Inceput.
COPILAROS adj. Cu apucaturi de copil, care
facecopil&rii: eram vesel ca vremea oea bunk ii...
ca vintul In turbarea SS (CRG.).
COPIT.4. $ sm. dim. coPTL5: doblndi un drag de....osp.).
COPILET SM. ® Vlastar care creste la hi-
Mein& porumbului, puiet (NrCOPIL1 ®): la oraeila a
dolts, se rup... si ~ii de la rAditclna cooeanulul ()ON.) ¶ 0 11
Fie-care din cei patru capriori mai scurti cari se
Impreuna In unghiu cu capriorii de la sapa casei
[copii'].
COPILI (-new) vb. tr. / A rupe copili
lastarii de prisos de la radacina porumbului.
COPILITA (pl. -te) sf. dim. cOPTLA2.
*COPI9S adj. Imbelsugat, prea Indestulat:
°spat [fr.].
*COPIST sm. Cel, ce copiaza, care face copii,
care transcrie
manuscrise LE
1450) [fr.].
Fig. 1450. Copist de manuscrise
in evulmediu.
Fig. 1451.
C. Copita.
COPITA' (p/.-te) sf. 0 ate Unghie groasa si cor-
noasii care acopere extremitatea piciorului calului,
magarului si cattrului ( 1451) : piepturi al eanata
trosnesc summate sub oopitele minor (VLan.) ¶ ® =-
BABITAi O [vsl. k op y t o].
OCOPfTA.2, coPITA (pl.-iti) sf. / Capit& (de fin):
mai dincolo, o girl de pale pi niste oopite de fin mom) [big.
k o p i c a; forma wend e refacuta din p1. copiti].
OCOPITARITA. sf. 0 /ten. Ciuperca de pe co-
pad, numit& si cop it&( Basra, C) 0)
COPITAT adj. Cu cop i t a mare: manner
oopitati ei odp1Augi eint bunt LIUMS1 de speoulatie (ommi.)
331
COP- 0OCCOP/R$BU,
OPTTA Mr COMA 2.
coPlivau sn. Tr.-Caro. Sicriu : Mori,
e °freesia goalg si mai Mu-se troptereste spertera NIP.) 11( Cl) d)
A sApa, a coscovi; a roade: si 'n closet pieptului cop-
COR mindra, sa 010T If ea, ea ne face-un copirsen (IK. -BRS.) tortt, lef auzia risuflara cum II Writ" (vue.) [c o p t o r].
[ung. kopors 6]. COPTORO$I (rosette) = COPTORT: toomal eel cop-
COPLEIg (-wed vb. Ir. ® A strivi, a sdrobi pe torositi de vitli i l vorbeso de einste (DLVR.).
cineva sau ceva prin greutatea sau mul(imea ce COPTVRA (pl. -tilt)) 8/. Cl) jr Rana coaptA,
apes& asuprft-i, a Impovara, a apttsa: eu toata potty buba care a filcut puroiu ¶ ®t Puroiu ¶ ® p/.
oe am de a to .. sub un nemetesle eruditinne loom]; durerea Trans.Bucov. X Aluaturi coapte: ntunai hided si coa-
ee-1 coplesea (D.- ZAMF.) ir ® A nfmAdi, a doborl: somnul ted ca acelea de le-ai ff Inghltit sI on oehii (se.) ¶ 0 5t
H coaled si case ca un Piatrii, stinca care Incepe at se despice (esc.) [lat.
mort esp.,. coptura].
0 COPQI = coP41.
COPQrU sm. Cl) aak
COPTVT adj. dim. COPT I: se miritase,
1111 billet their (I).-ZAMF.).
1, dna
Cline mare de vinat *COPULA. (731.-ie) sf. m Vorbo. care leagli pre-
cerbi, cAprioare, vulpi, dicatul unei propozitiuni cu subiectul [fr.].
etc. cu miros !carte COPULATP/ adj. t2i Care uneste, care leagti:
desvoltat (rE. 1452): particulA coulunctiune . [fr.].
copolul dud adurmeca dire t COPVZ = convz.
Hard prin Iartna (0ooe.) to COR (p1.-ruri) sn. ®j Mai multe persoane care
® ® Spion, agent de draft impreunft ¶ ®.1 ph Toy cIntAretii unei bi-
politie Indeminatec ¶ serici ¶ 0 Partea biserich unde stau si ant&
®® Comisar [Ns- CO- Fig. 1452. Copoiu. cei din cor In timpul slujbei ¶ O j Compozitie
MU; comp. si bg. kopa j]. muzicala alcAtuita din mai multe parti si cintata
OCOPORAN (p1.-ane) sn. Anteriu [big. k o- de mai multe voci ¶ 0 Poezie liricli. in tragediile
perant ; srb. koporan]. vechi si In unele tragedii moderne ¶ ® In cln-
COPORTIE sf.
(sw
/
Coada de lemn a coasei
cmvsA) [ung. kaparo].
tlnd sau vorbind toy deodatA [lat. choru s, cu
accepyunile fr. c h o e u r].
0 COPOU sm. Mold. 24 = coPQru [ung. k o p 6]. CORABATICA = COROBATICA.
COPRE4LA (p1.-eit) sf. Olten. 0 Prajina 0 CORABI41 (pl.-bide) sf. Mold. X Un fel de za-
lungft ¶ ® ® Lungan, magliclAu, om malt si sub- harica, numitA. si corfibioara", din cauza formei
tire (clAus.) asemanatoare cu o corabi e: aducIndu-m1... done
COPRTNA , CUPRINA (p1. ocA de corabiele sitrel ocA de migdale amare (ALECEL) [ to .].
-ne) sf. Numele a mai 0 CORABI4.2 ( -bias) vb. intr. Trans. Bucov. 2. A
multor varietati de plante visli, a conduce o c o r a b i e: oorAbiind asa amu elt
cu cite o floare mare In an corabiat, tate ea se sttrneste pe mare o !llama (se.).
virful tulpinei, alba sau gal- CORABIASCA sf. Mold. Bucov. 0 Un dant popu-
bena, foarte frumoasa, cu lar: trasei de buourie... o ..virtoasil de Galati (0005.) ¶ 0 .1
miros plAcut ; numita Si cti- Muzica acestui dant: Incepe a elute din fluter o (cell)
print.", zarnacadea, fu- [corabie].
lie", ghiocei-de-gradina", COR4BIE s f.
etc. (Narcissus pseudo-nar- O 2, Vas ma-
cissus, Narc. poeticus), etc. re construit din diLk
() 1453): Trei cuprite' s'nn bu- lemn sau de tier,
tor (IK.-13RS) cu care se cam- IMAN. `N.
COPRTNDEp.-CUPIMIDE. toreste pe mare 41
*COPROPRIET4R sm. ([ER 1454); (I) f: Iratai -
Care posed& o proprietate pan% 1 e'en In- 0.-1 141. 4
Impreunft cu altul sau cu neeat corAbiile, n'a- itt
altii [fr.]. re de loc chef, e
'COPROPRIETATE sf. Fig. 1453. CoprinA. rAu dispus, e
Proprietate posedatt In comun cu altul [sail [cu foarte abatut
altii [fr.]. 0 Gambia 1W Noe, Fig. /454. Corabie.
0 COPVN.A. sf. Ban. = cAPsuNA. arca, corabia fa-
COPT' 1. adj. 0 p. cOAcE 55 © ?TEMPT ¶ ® X cuta de Noe pentru a se adaposti cu ai lui In
Supus de ajuns actiunii focului (vorb. de Wine, timpul potopului [vsl. k o r a b 1 j].
aluaturi, sau de allele de-ale mincArii): aline coaptA CORABIER sm. 2, 0 Navigator pe mare:
¶ ®4 Ajuns la maturitate prin acyunea cAldurii Asttel mil, 02nd mares e 'n talazuri, AleargA la lb:nand ce-
solare: mar a se nits la elneva ca la un efts; (oar ¶ 0 Mariner: at sit nu stea In dm-
adesea I-a scApat (ALE.)
=PA); f: asta pica de (made, asta-i culmea, asta e mul lion cart wnblau de °do p1nA eolo... 'Waffled trin-
prea din cale afarA, asta le Intrece pe toate, e prea gbiile (CAR.) [c o r a b i e].
de tot: taste au lost cum au lost..., dar asta pleads asset& CORABIERTE sf. 2, 0 Arta de a naviga pe
(dio.);5 ® ® Gate sft spargA (vorb. de bube): bubA mare, navigatiune: lace nn mai withal dusts atlAto-
coaptA ¶ ® ® Ajuns la o desvoltare deplina (sorb. rnlnl wean. of a ou abur (NEGR.) ¶ ® Ocupatiunea
de virstA, de judecata mintii, etc.): Inca nu era la corabierului: avem mai Intlin agriculture, spot
virsta as (ALCORT.) OXI1 ', om In puterea vIrstei: 1-am pesearie, cerablerla si cernarclui (l.-oe.).
socotit mosneag, si 'flea de eel coati 10R10.1; mints coaptA; CORABIO4FIA (p1. -re) sf. 0 2, dim. contisns
la mint. ¶ ®f Mort -oopt, vrInd-nevrInd, de voie, de ¶ 0 X = conABIA 1.
nevoie, neaparat, lark doer si poste: It dote poruncA CORAL vb. intr. 0 = cmonikT: Ii eoraiau matele
ea, mort-eoPt... s8 -1 educe mere de our (IW.) de Wildest ea n'a mIncat d'o sliptamlna (RET.) ¶ ® A
2. sbst. Faptul de a (se) coace; a da In a se cron cAni (BUD.).
plrgui, a fi pe cale at se coacA [lat. coctu s].
'COPT' 1. sin. Crestin din Egipt din secta
"COR.1).J = CURSJ: eta tnttnt tnatntea lei ei
'CORAL' 1. adj. Unde chit& coruri: societate
au a;
(IER.)

Euticheenilor. temple
a. adj . Al Coptilor, privitor la Copy: nu votes 2. (pl.- aiuri) sn. J Cintec religios la protestanti:
at se Beanie bisericii roman. Jacobite al tavoriza biserica A 0.w Jul Luther [Cr.].
limb(' s, limb& derivata din vechea egip-
(I.-oe.); 'CORAL' sm. st (p1.-ale) *coHaLru (791.-aiti)
teana [fr.]. sn. 0 411 MArgean ¶ 0 4 cosems-4LBE = }IM-
0 COPTATVRli (p1.-uri) sf. Trans. = COPTVRA : MIX [germ. si lat. c o r al i u m] .
nu-si tau inerinde, ca n'avean (RET.). CORAN sbst. i Cartea slint& a musulmanilor
OCOPTQR = CIIPTPH. care tontine legea religioasA a lui Mahomet [fr.].
COPTORT (- orAso) vb. tr. $i intr. 0 A saps pa- CORASAN sbst. 0 Mold. IN Mortar fAcut din
mintul pe dedesupt, flicInd scorburi, gaunosituri: caramidb. pisatA amestecatA cu var ¶ CD Sliming

332

www.dacoromanica.ro
de semintele unei plante orientate Intrebuintate de Chefalonit side Slav (D.-zame.); nu de geaba era el oureltura COR-
ca vermifug [tc.]. de son IISP.) [C 0 r C i].
CORASLA = corAsTRA: corsera se capita de is OCQRCIUi sin. $i (p1.-otto)sn. Bucov.Trans.Maram. COR
vacile fatate de curInd Oas.Tufft, stufi$: de aim; gopiriete ei broagtate se
CORASI4 ( -lase) vb. refl. Mold. A se preface in ascend sub tat*, sub caret, ctnd e trig
(ORM.) [rut.].
brinza, la fiert (vorb. de laptele serbezit sau stricat CQRCIU8 SM. ® Corcitura ¶ 0 Bastard [ung.
din alte pricini): laptele de is aceste vacs, flerbIndu-se korcs].
se °easiest, tsez.) [corasla). CORCOATA (pl.-to) sf. SdreantA, buleandrgt:
CORAST (R) A = COLASTRA. azi umblA 'n fir si 'aline se voartit 'a oorooate eturnite
CORB sm. 0 3c Pasare de prada, cu penele (JIP.) .
foarte negre cu reflexe albastrii OCORCODAN sm. Trans. I ---- CURCAN.
sau violete; se hraneste in spe- CORCODEL sm. } ®= BOD/RLAU C) ¶ C) =lb
cial, cu sttrvuri (de aci $i bleste- FUNDAC.
mul: mInca-te-ar °orbit I) (COrVUS co- OCORCODT (-odesc) vb. refl. Trans. A se gat!, a se
rax)(til 1455); negru ca oul, negru lmpopotona encl.
ca pans ...111111, foarte negru ;.te adv.: OCORCODINA (p1.-no) sf. Trans. I = CVRCA.
trees shut, CORCODI,J$ sm., cuncuuus
cu pSrul Arbore originar din Orient,
lung ei negru cultivat la not pentru fructele
..... (DLV12.) ; (0 : sale comestibile, numite corco-
la ochli MW-1AZ du$e" sau curcudele" (Prunus '
nu-si scocte, 1-'S cerasifera) (] 1458): clteva gain(
cei ce se po- Fig. 1455. Fig. 1456. mkse In corcodusul din fate easel
trivese la fi- Corb. Corb-de-noapte.
re, la apuca- CORCODT,JA., CURCUDWIA
turi, etc. nu-si strica unul altuia, nu cauta sa.-5i (pl.-103) sf. m Fructul corco-
fecal dm; e frig de 'nghiata male sub e un ger du $u lui, un fel de pruna ro- Fig.11458-
st is ¶ 0 le..., AL- tunda, de coloare galbena sau Corcodm.1
BASTRU = DUMBRA- rosie.
VEANCA ¶ 0 3e, ,-DE- OCORCOFEALA (p1. -ell) sf. F Ban. Mina-mil-
MARE.,..rdArttai =COR- 0 CORCONT (-oneoc), CORCOLI (-oleo) 1. vb. tr. A
MORAN ¶ ® 3? ...DE- ingriji prea mult (de ceva sau pe cineva), a alinta,
NOAPTE, pasare cu Ca- a rizglia: se imam cit de ce-i tine In pat (catelugul)
pul, ceafa $i umerii 11-1 corconegte auta (LUNG.) ; Sufla-Kurga era oorcolit ca
negri. cu spinarea Fig. 5457. Corb. 'n sInnl lal Avram (MOM).
cenu$ie $i pintecele 8. vb. refl. C) A se feri, a se Ingriji prea mult
alb, amestecat cu cenu$iu; traeste pe linga balti, ® A taraggina, a zabovi mult cu un lucru (cisue.).
unde se tine ascunsa ziva printre trestii $i iese CORCOSI (-osesc) vb. refl. Mold. (PAMPA = COR-
numai seara ca c,aute hrana; are sborul lin CORI 2 C).
$i tacut ca al bufnitelor ; numita $i jidan" 'CORD (pl.-aort) sn. Inima [lat.]:
saustirc cenu$iu mic" (Nycticorax europaeus) CORDAR (p/.-are) sn. 0 Batal cu
('[i) 1456) ¶ ® )147. Pe$te de mare, de 18-25 cm., cu care se strune$te c o a r d a sau sfoara
capul mare $i botul gros, rotunjit; falca de sus e fergistraului, numit $i struna", In-
mai lungs $i mai lata decit cea de jos; e de colo- cordator", Intinzator", limba",
are bruna, cu pintecele putin galbuiu stropit cu etc. ¶ Cl) j Limb& de lemn (mai ade-
picatele negre (Corvina nigra) FR 1457) ¶ ® sea de abanos) fixate pe vioara, vio-
; Varietate de struguri negri ¶ O m1 Conste- loncel, etc., mai jos de calu$, care
prezinta ni$te taieturi circulare In
latiune In emisfera australa [lat. c o r v u s].
OCORBACIU (A.-ace) sn. = GIRBACIU. care sint introduse coardele (2] 1459).
CORBANCA Si. Wu. = BArcA 5 C). oCORDEA. (p1. -demo) sf. Mold. Bucov.
CORBTU adj. Negru ca corbu 1: Ah I Mimi Mu 0 PanglicA: e legat cu o albastra
lung, negru ca erica corble (aLeos.). (SAD.) ¶ ® 4 Panglica, tenia: carnea FLFc.n.rd4a5.9.
CORBOAICA (p1. -ce) sf. 3e Femeiusca c o r - de encostire e bond de eine are In pIntece
bu1ui. (VOR.) ¶ Cl) Un joc de carti: pea
c)CORCAN1 sm. 0 /ten. Ban. Trans. I = como Parola sau cordeaoa (ALEcs.,[ngr. xopai).ac < it.].
[comp. MORON Si ngr. xopcixt sau big. k r o - COFtDLA (p1.-18)
k o n 9]. sf.). Pe$te de mare
OCORC4N2 sm. Mold. 4, Vita de vie batrina ce seamguaa cu tiparul
csez.); vita de vie salbateca wattF.). (Leptocephalusconger)
OCORCHEZI (- arise) vb. tr. Mold. A poci, a schi- (1:1 1460) [ngr. xoe-
monosi: an corohezlt graiui stramosese de nu-I mai Into- Ma].
lege nimene (CRO.). *CORDELIER sm.
CORCI (-moo) vb. tr. $i refl. 0 A (se) Incruci$a cr4 Calugiir franciscan
dor& rase diferite, a (se) Imperechia spre repro- care umbla Incins cu
ducere doll& animale de soiu deosebit (ca d. e. un o fringhie (CI 1461) Fig. 146o. Cordell.
magar cu o lank un cal de o rasa cu o lap& de alta [fr.].
rasa, etc.) ¶ CD ® A (se) strica, a (se) alters, a (se) O CORDErcSA (pl. -nee), CORDELVTA
poci, printr'un amestec nepotrivit: se Muu% unmet (p1.-ute) sf. dim. CORDEA : Cordelute gl niml-
en fete din neamul Int, ea... sit nn-si coroeasoli obiceinrue curt, Intl toate-a hi/ avert (EMIN.).
Or c i u].
(RET.) [C CORDENCIU sbst.IN ® Sclndurica
OCQRCIE sf. Mold. ® Un fel de leasa ce se pune cu crestaturi de care se opre$te zatca sau
pe sanii pentru a putea educe fin ,sez.) ¶ ® Un slobozitorul rilzboiului de tesut, ca sa
fel de scars din doi drugi cu ajutorul careia se nu se dea sulurile triapoi; numit $i
urea. butoaiele In car sau pe care se rostogolesc scaun", tocalie", catel", piedica",
In pivnita PAMF.) ¶ O Coverga peste care se pune ,,ProPtar", etc. ¶ ® Trans. Scindurica
coviltirul sau poclitul tsEz., [ung. k orcsoly a]. pe care se fac itele iv c.) [c o a r d a).
CORCIT adj. 0 p. cowl ¶ ® De vita ameste- 'CORDIAL I. adj. 0 Care porne$te
cata, nascut din Impreunarea a doua soiuri deo- din inimA, sincer: primire .4 ¶ 0 In-
sebite. taritor, care da putere. Fig. 1465.
CORCITT,JRA, CURCITVRA (p1.-tnrI) St. Cl) Ani- 2. (pl.-omit) sn. bts Leac Intaritor, Cordelier.
mal corcit ¶ ® Pr. ext. Om nascut din Impere- care da puteri [fr.].
cherea a clout neamuri sau rase deosebite: coreltura *CORDIALIT4TEsf. Bunavoint& sincere, por-
333
www.dacoromanica.ro
COR- Wts din tram& : se apropie de mans cm multi
[fr.].
COR 000RDTCA. sf. Mold. Bucov. CORDEA p.
9500 OCORDICVTA. (p1.-te)sf. Mold. Bucov. dim. COR-
MCA. Panglicuta: un pachetal legal cu
albastr5 (SAD.).
CORDIFORM adj. De forma
unei inimi: frunza 5 ( 1462 [fr.].
CORDI$ adv. Trans. Ban. Piezis:
!neap de la o vreme a as nits cam .-- la
Petri' (MERA.) [coardti].
*CORDON (pl. -oane) sn.
Panglica lath, lenta a unei deco-
ratii ¶ 2 Siret, snur, sforicica sau
panglica la dric: a tines cordoanele dri-
Fig. 1462.
cam ¶ (D x Sir de posturi de soldati Frunza cor-
asezati la granita pentru paza tarn; diforma.
(k): Intro artist Si public etA siveghlazA un
formidab il de critici (VLAH.) eanitar, trupe Insirate pen-
tru a opri trecerea dintr'un tinut unde bintue o
ombilical -
epidemie, spre a fmpiedeca propagarea ei '11G
OMBILICAL [fr.].
CORDON.4§ sm. x Soldat care face paza la
un cordu n, granicer.
*CORDOVAN sbst. Piele fills care se tabacea
odinioara la Cordova (Spania [Jr. cord ouan ].
CORDUC, CIIRMIC sbst. A Boala a vitelor maxi
cornute, caracterizata prin Inscortosarea limbii:
curducul se vindecA on usturolu pisat amestecat In pAcurS
(DRAGM.) [rut.].
CORDIJN sn., conntria (pl. -ne sf. Mold. ©;t4
Gordo n, sir de posturi de soldati asezati de-a
lungul granitei pentru paza tarii ¶ ® Casuta,
coliba unde sta un soldat din cordon spre a supra-
veghia trecerea calatorilor ¶ ®C 0 Bucovina:
aducea vests neobisnuite din Cordun (SAD.) [rus. k 0 r-
d o n a< fr.].
CORDUNA CORDONA$
CORECT adj. 0 Lipsit de greseli, fart gre-
sala ¶ Conform cu regulele: desen T ® z
2 a raspunde in: °dela din fund corespunde cu balconul
Cinstit ¶¶ c NECOR$CT, ThiconcT [fr.].
CORECT.4. c-tez) vb. tr. A scoate greselile, a
Indrepta (greselile) [c o re ct].
"CORECTITDDINE sf. Purtare corecta, cin-
stita: 11 stiu de o
[lat.].
TITDDINE, INCORECTITDDINE
- exemplars (CAR.)
"CORECTIV 1. adj. Care Indrepteaza, care co-
rijeaza : pedeaysa 7sa.
2. (p1. -lee) sn. Lucrul care Indulceste oare-cum
ceea ce e prea aspru: ,211 unui &sours [fr.].
"CORECTQR sm. () Cel ce corecteaza, eel ce
Indrepteaza 1 ®z# Cel ce insemneaza greselile de
tipar spre a fi Indreptate [fr.].
*CORECTURA (73/.-turt)sf. -.4,
# Foaie tiparita pe care se in-
semneaza greselile de tipar ce
trebuesc Indreptate; a race co-
recturt, a Indrepta greselile de
tipar (22.- TABELA XVM) ; tires&
de corecturi (] 1463) [germ.].
CORECTION4L 1. adj.
n Privitor la delicte: tribunal ; politie A,
2. sbst.
[fr.].
Tribunal de politie corectionala
1,1
Fig. 1463. Press
dovedind locuitorilor ca eram un ¶ G Pr. ext.
AV (CAR.)
- (1.-OH.)
politic, care face parte din acelasi partid politic,
care profeseaza aceleasi idei politice [fr.].
$ CORgNIE sf. Inceput; origine [vs1.].
*CORE(0)GR.O.FIC adj. Privitor la dans [fr.].
*CORE(0)GRAFIE sf. 0 Arta . dansului
® Arta de a compune balete si figuri de dans [fr.].
*CORESPONDA (-des) vb. intr. A face schimb
de scrisori, a fi In coresponden% cu cineva [fr.].
'CORESPONDENT 1. adj. 0 Corespunza-
tor ¶ 0 )11( Unghinri un- 3
41,.. ghiuri situate pe aceeasi
lature a unei secante care
tale doua linii paralele, u
nul Hind intern, iar cela-
lalt extern; in 2] 1464. un- Fig. P4o4. Unghiuri
ghiurile 3 si 4 sint unghiuri corespondente.
corespondente ¶ ® Mem-
bru membru al unui corp savant, al unei
Academii, care e numai in corespondents cu acest
0 corp, farti a se bucura de aceleasi drepturi ca
membrii activi.
2. sin. CD Persoana cu care se face un schimb
de scrisori ¶ 0 unui ziar, persoana care trimite
unui ziar corespondente dintr'un alt oral, spre a
fi publicate ¶ CD Persoana insarcinata sa. su-
pravegheze pe un tinar trimis intr'alt oral ca s&-si
urmeze studiile: as gist foarte firesc ca un om, care is
pasArea din ebor, sii-i fie(D.-ZAMF.) [fr.].
*CORESPONDNTA (pl. -te) sf. O Schimb re-
gulat de scrisori ¶ 0 Scrisorile trimise sau pri-
mite ¶ () Stiri trimise prin scrisoare unui ziar ¶-
C Relatiuni comerciale ¶ 0 Conformitate, ra-
port exact Intre doua persoane sau dona lucruri
¶ O 4444. Legatura Intre doua trenuri [fr.].
*CORESPVNDE (-pund vb. intr. 0 A fi con-
form cu ceva T ® A se potrivi cu sentimentele
sau faptele altuia ¶ ® A fi asezat simetric in ra-
port cu alteeva ¶ O A fi In comunicatie, a da in,
[fr.].
*CORESPUNZATOR adj. verb. CORESPI7NDE.
Care corespunde: potrivit ; care e conform cu ¶¶ C
411. C nCOREC-
NiCURESPUNZATQR.
CORP pl. -ate Bucov. Masura de capacitate
pentru gripe de aproape 1t1, hectolitri : sa shwa
carat trei ..aa de grlu amestecat cu mac si clnepa IVOR.)
[rut.].
'CORFU sin. * Picior de vers antic compus
dintr'o silaba. lungs si una scurta -) lat.].
CORFA (p1.-v3) sf. CD Trans. c05, 0 : asteptau st
pe &Attila on corfa plina de iarbA verde (RET.) ¶ 0 Ban. Cos
mare de nuiele Impletite intrebuintat de ca.rbu-
nari pentru dus carbunii ¶ 0 p1. Niste drugi la
pin& intre can se rnisca maiele ¶ 0 p1. Niste drugi
la jugul joagarului germ. dial. K o r f].
CORFITA (p/.-tel s f .Trans. dim. CQRFA. Cosulet;
culese o de strugurt de o dose bolerului (RET.).
CORHA sf. Trans. Maram. -4. Coast& de munte
de corecturi.
ripoasa (v)c.) (PAP.) [comp. conELANA].
CORHAN stn., coRRAN(c A sf. 4
CORHANA (p1.-ne)sf.Mo/d. Bucov.
deal ripoasa, prapastioasa: grin toate corhanele si
coclaurile (CREL) [rut. kurhan < to. kurgan].
,
= $VAB.
Coast& de

*CORECTIUNE st. 0 Indreptare, faptul de a CORHOL, como-

corecta ¶ Perfectiune:2 Sti111111i ® Dojana, Din (p/.-oats) sn.Trans.
mustrare ¶ ® Pedeapsa.: dupe ce-1 dote o meritatS at Loc cu surpaturi,
(CARJ; casA de -, Inchisoare pentru Indreptarea mi- prapastios.
norilor cu apucaturi rele [fr.]. CORI sm. pl. Mold.
CORE sf 1 Boala nervoasti caracterizata prin
miscsri involuntare ale corpului Intreg [fr. c h o-
/ CORT
POJAR [rus.].
( -rest) vb. tr.
r 6 e]. Trans. / 0 A stringe
*COREGR4FIC... COREOGRAFIC... f /nut cind incepe a
*CORELATIV 4. adj. Care arata o relatiune se usca enc., ¶ G A
reciproca 'titre doua lucruri: tat* si fin slut torment ocoli Mini, a grebla
a. (p1.-ive) sn. Cuvint corelativ. de la mar gini spre
CORELATIVA (pt.-ive) sf. Propozitie corela- mijloc tees.) [comp.
tivti [fr.]. ung. k r a 1 n 1].
*CORELATIUNE, *CORELATIE sf. Analogie sau CORI4NDRU SM. Fig. 1465. Coriandru.
relatiune reciproca Intre douti lucruri [fr.]. Planta. umbelifera,
*CORELIGION4R, -ARA (p1.-are) 0 adj. si cu miros patrunzator gretos de plosnite, cu flori
sm. f. Care profeseaza aceeasi religie ca altul: albe; semintele ei uscate, sunt aromatice si se
334

www.dacoromanica.ro
 TABELA XVIII.
Litere de schimbal
Cuvinte de schimbat
Lucre de suprimal
Cuvinte de saprimat
Lnere fi cuvinie de adoogat
Lucre de intors
Lucre st cavente de transpus .
Rinduri de transpus
Spatii de apropial
De spationat infra cavinte
Spatial prea mare Mire (indult .
CORECTURI COR-
COR
Geniratiunte trecdte ne-au trjnsmis n'auf lz 1...z.La, ra,
laue4eR4 altora tat] prin graiul viu, fie print-I-Ica:4i Hite
scriito4ri, toate sau numaii In parte, comorile [n4- 1"9-1
graiului }i> i4 cu ajutorul diruia #A.Fer-d. tal- H49- 1.-.j..1
beau lucruri faptele, sentimentele Fcb voiadt,fin&lk...Crua6an.
sa le exprime. D$r toate concePttnile fcestorla, L.i., rct,
g r e iuni desp viata despre 9 moarte, de- C'. C\-, CN)
eiintele $i Indoielile care s'au strecurat i
spre cer $i pamint, despre bine $i ritu, toate ere-.
s'au incuiDat In nernim&rateleCuteale"Thulle- "Th v C
. tuluIor, atamas acolscunse, nescoase la lu-X X X
mina, $i neprilianite de condeiul scriitorilor

Spatia prea laic Zaire rinduri

s'au perindat pin& la noi, $i folkloristur e-
lui ii incumb& datoria s& le sinulga din aseun->.

Fora apnea( . . zisul lor, s& le studieze $i ia Iiimurease& noi -

Albitura MajtiolgtairliCa. /XLX
Almeat . [De aci rolul pe care $i-1 asuma folklorul : el E at JZ2C4ith
De rules cu alte caractere. . . cerceteaz& produc(ihnile imagina(iei populare,
leredinlele $i drdini1e pentru a ajunge la CU- I frrtUri'le' I
De rant . noasterea deplin& a s l4i unui popor.
'ill''
Intrebuinteagt la bucat&rie $i la fabricarea cote- foarte tare, asa c& poate fi sglriat& numai de dia-
turilor (Coriandrum sativum) (2] 1465) [ngr.]. mant (El 1468); is diferite numiri dupe coloare:
'CORIDOR (p/.-mare) sn. 0 e,J5 Salita lung& $i In- clnd e row, e numit rubin, celui albastru i se

I
gust& trite.° cas& (E 1466): zice safir, celui verde, smaragd, etc. [fr.].
61Jbli pia date de prima usit din *CORINTIAN adj. 00 Cel mai
(CRG.) ¶ ® 444 SrtlitA, intr'un bogat din cele patru ordine de ar-
vagon de drum de Fier, de-a hitectura create de Greci : capitelul
lungul compartimentelor: e Mart. este Impodobit cu
cald In vagon si lume multi, nisi ales dou& rinduri de ......,
In (CAR.) [fr.]. frunze Intre care
"CORIFU sm. ®0 Con- se ridica alte rin-
ducatorul corurilor In tragedia duri mai mici care
greacti ¶ ® CF Persoana cea formeaza volute
mai de seam& dintr'un corp, (jJ 1469) [fr.].
dintr'un partid [fr.]. 'CORTST sm.,
*CORIGBNT, -TA adj. $ism. CORISTA (pl.- te)sf. Fig. x468. Fig. 1469.
1. Seolar care trebue s& Fig. 1466. Coridor.
II Care dna In- Corindon. Capital corintian.
dea un nou examen la unele tr'un ansamblu coral [fr.].
materii la care a lost slab: a ramInea [lat. CORITA (p/.-te) sf. ® Deja, curatoare, vasul
corrigens]. in care curge vinul din tease ¶ ® Ban. Troadi
CORIGENTA (p1.-te) sf. oTr Starea elevului [vsl. k o r y t o, srb. bg.
corigent: examen de . korito].
CORIGIBIL adj. Care se CORLA (pl. -le) sf. 3 Pa-
poate Indrep- s&re de ap&, numitb. $i cur -
ta, care poate 1&", .gainuta" sau ginus&-
fi corijat 550 de-balta" (Gallinula chloro-
PicoRIGIBIL pus) (E 1470.
[fr.]. CORL*TA (pl.-ate, -Au)
*COR/J.A.
(-fez) vb. tr. $i
sf. 0 Un fel de politA, In
jurul vetrei, pe care se asa-
-
refl. A (se) zs oale, strachini, etc.: Qade rig. 1470. Coda.
Indrepta, a popa pe Si-I sting brlu 'n vatra woe.) (ghicitoarea
(se) corecta despre iant") ¶ ® Raft ¶ ® Lenin despicat
f In forma de scIndurA, intrebuintat a garduri
"OR/MB
C
0° sau la alte Ingradituri (Mo/d. razlog"): (Monti
sm. * gispo- la unele case este de nuiele, la allele de corlatt (MAN.)
zitie a florilor Fig. 1467. Corimbi. ¶ ® Gard rar la Curti, la vii sau livezi, Mout
pe otulpina In din despictituri late de lemn ¶ © Tare pentru vite,
asa fel tacit pornind de la Inaltimi diferite Ingradit cu lemne despicate ¶ ® Un fel de Ingrit-
ajung toate aproape la acelasi nivel (12 1467) [fr.]. ditura de pari Mout& deasupra pomostinii carului
CORINDA... Trans. Maram. Oaf. = COLI&DO ... pentru diratul snopilor sau flnului [ung. k o r
'CORINDON (pl.-mine) sn. ® Piatr& scumpti, la t].
335

www.dacoromanica.ro
COR- oR LT]. Hew) vb. tr. $i re fl. A (se) cufunda griului sat. secariii(C/aviceps purpurea) (A1478);
[c r IA CQRNUL-DRACULUI = BARBA-
COR oRm4N(A) ,p.I 7 . -ane, sn. $i sf., CORMAN
cco PQPII; Mold. Bucov. CO4RNE-DE-
(pl.-no) sn., OQRMANA (p1.-ne) sf. 4. Acea parte a (WM) = R0SCOVE
plugului, In forma de aripa putin Incovoiata, 2. (pl. oornuri) sn. 0 .1 In-
prima de plaz sau de talpa plugului si de bIrsa, strument de muzica, de corn
care rastoarna si marunteste painIntul Ulla de de animal, din lemn, din pa-
brazdar (Fr j PLUG) [ung. k o r- mint, etc., In care se sufla si
m an y]. care rasuna puternic (Mi 1475):
CORMORO.N sm. le Gen de lard ..111 plin de isle /Juni dulce,
pasari palmipede, cu pene negre, sand gran (EmiN3 ; de vinilioare, in-
care se hraneste cu pesti (Phala- strument de muzica, de ala-
crocorax) (in 1471) [fr.]. ma, sucit In spiralli si terminat
CORN' 1. (pl. coarne) sn. 0 cu un pavilion (s1 1476); de
Una din cele doua crescaturi o- armonie sau cromatio, instru-
soase, adesea foarte lungi, uneori ment Intrebuintat In orchestra
rasucite, ce Impodobesc fruntea moderns, care are tuburi de
rumegatoarelor M] 1472): coarnele schimb pentru diversele tone- Fig. 1474.
bonlul, bivolului, cerbului, berbecului, litati (ii] 1477) ¶ ®1t Corn Corn-de-secard.
own!, etc.; 0: sins loge de Wolf al de bou sau plosca In care se
noaptea 1 -apnea de coarne, se zice pastreagt praf de pusca (j 1478): pe toatA aim stet-
despre cei prefacuti,fatarnici Fig. 1471. cam tntr'Insele one tin A. de prat si cite o pungd de alice
(6.- six) ¶ ® Pr. est. Crescaturli, ,Cormoran.
fie-care din antenele melcului: meld, melo, codo-
bele, scoate coarne bouregti ... ¶ C) Diavolul e de
asemenea reprezentat cu niste coarne pe frunte, de
unde si numirile Wide: Cornea, Cornacin, Corn1IA, Corno-
rat, eel-au-warm (rAmF.), etc. ¶ ® ip A pune coarne unui
copil, unni gooier, a-i pune pe frunte niste coarne de

Fig. 1475. Fig. 1476. Fig. 1477. Fig. 1478.

Corn. Corn de Corn de Corn de
vinaloare. armonie. praf de pu§cd.
.0., ¶ ® a ...ill almuidontei (tor ABUNDVIITA) T. ®
Plinisoara In forma de corn ¶ 0 ma Fie-care din
cele cinci parti din care e sienna& prescurea ¶
® Mold. Bucov. Trans. Colt, unghiu: easel;
de tarit; = de luncii (ON.) ; lipegte lumina, age aprinsd
cum este, de 111 mesel (MAR.) ; viergludn-si lacrainne ea
gal nilframil (igr.) ¶ C) t a
Aripti (de ostire): nna is nn
Fig. 1472. Coarne: A. de bou ; B. de tap; C. de caprai ; de oaste, alts la alt = On.Com.l
1). de berbec; E. de cerb; F. de antilopa ; G. de rinocer. 3. p1. ocean Mold. Trans. db
Capriorii de la acoperemintul
hlrtie sau de carton, spre a-I pedepsi ¶ ® A pune casei (sell (vtc.) [lat. corn u].
coarne bArbatulni, a-I 111*ele ¶ ® F Cu coarne, exa- CORN1 sm. 4 Frumos ar-
gerat, prea din tale afara (in spec. despre o min- bore fructifer, cu ramurile
ciuna.) : mini:dna on warns, asta-i prea on coarne; mai verzi, si flori galbene, care
on coarne, mai deosebit, mai destept, mai rasarit: produce niste boabe lunga-
areal in cil esti mai on coarne dealt no! P (nv.) ¶ C) Ma- rete, rosii, de gust acricios,
teria osoasa din care stilt alcatuite coarnele sau numite coarne"(Comusmas)
copitele: ~n1 oopitel; piontene de ® In stil biblic, (M) 1479) [lat. cornu s].
putere, mindrie: Dttmnezen no 1-an ajutat, nevrind ad *CORNA.C2 sm. Conduca- Fig. 1479. Corn.
se stInga de tot ...n1 crestinAtAtil (N.-COST.) ¶ ® Prin tor de elefantl (In India):
asemanare cu coarnele animalelor: a) f fie-care no siren; de eletanti mlnati de ii ce-i Incalecii (oom) [fr.).
din cele doull minere ale plugului: coarnele plugului OCORNAC2 sm. Ban. 4
([1 1473); b) f fie-care din tepele furcii; c)
Partea coasei, infipta in co-
porlie, de care se tine cu
RADMCA [c o r n].
CORNACIU sm. C)
Cel ce conduce plugul tinIn-
/
mina dreaptA cind se cose- du-1 de coarne ¶ 0 a
ste; d) filacter, fisie de per- ® Una din numeroasele de-
gament pe care se aria In- motterket
numiri ale diavolului (PAMF.)
scrise unele pasagii din Sfin- ¶ 0 coRs4ci p1. 4 Plan-
ta Scripture, Inchisa lntr'o ta cu flori albe care creste
cutie dreptunghiulara de pie- prin baltile marl si pe a-
le, pe care Harrell o pun pe pele line; numita si cas-
frunte si la brat cind se t4;L::-Z,Ls tane-de-balta", ciuline",
maga dimineata; e) fie-care
Fig. 1473
coltan ", coltari", etc.
din bratele crucii; f) 1P1 fie- Coarnele plugului. ( Trapa natans) (MI 1480).
care din cracanele raschito- *CORNALINA (pl.-ne) sf. Fig. 1480. Cornaci.
rulut; g) fie-care din coltarile lunil, clnd spare es Agate semi-transparen-
In forma de secere: cind lune e on burdnvul In ta, de o coloare rosie inchisa, din care se lac
sus si on ooarnele in jos, e a nloaie (con.) ¶ * peceti, inele, etc. [fr.].
CORM -134PREI sau coaaNELE-cAPREI = CAPRICORN t CORN4R sm. S Slujbasul care strIngea cor-
¶ ® 4 CORN-DE-SECARA, ciuperca In forma de
pinten de cocos, care se iveste In special pe spicele
naritul: Ii
cari string cornaritul IRO.).
CORNARI (-Anse) 1. vb. intr. / A conduce
336
www.dacoromanica.ro
plugul tinlndu -1 de coarn e: Pin' ce-i Vial plug de BRADIsoa (Lycopodium selaqo) ¶ 0 4- pEDIcinA COR-
-cud, Rindunica cornarind, Pitigoinl boi Wind (SEZ.). ¶ ® *=PLO8NICAR ¶ C) 4 pl. CORNI-
2. vb. intr. t a A strange cornaritul, a impune gloARE =RQSCOVE. COR
darea numita cornarit. CORNITA (pt.-te) sf. * Varie-
a. vb. refl. Trans. Ali rupe un corn (vorb. de
hou) .
tate de struguri cu bobul lungaret:
am dat poste un olorobin de . wept&
*CORNARTT sbst. L Dare pe
vitele cornute, sttrnita de prin-
cipele Antioh Cantemir: Ina, deo-
sebi de vamit, de bon cite un len: l se
ipusese ace( Uri nume ul
(N.-coar.)
'W. I
(cao.) [c oarn a].
n e mici: pe cap avea niste
lui era ca de tap (18P.).
,
CORNTTE sf. pl. dim. C o a r-

CORNIZA. (p1.-ze) sf. ® Galerie

si barbs

[c o rn]. de lemn pe care se tintueste o

CORNET adj. Cornorat, cu draperie, perdeaua unei ferestre,
coarne. etc. (n 1488) II ® Verges de lemn
CORNATAR sm. 4 Insect& sau de her de care se atarna per-
mica, cu corpul scurt $i lataret, delele sau draperiile prince de
ale carei picioare dinainte seam - Fig. 1481. niste inele [ngr. ao?v6Ca < germ.
Cornajar.
n& cu ni$te cornice; Innoata Karnies]. Fig. 1487.
foarte repede printre plantele de apt:. $i Inteapa CORNORAT, conNuRAT1. adj. Corni§or.
pe cei ce se scald& In aces apa (Naucoris cimi-
-coides) (S1481 ) [c o rn a t].
CORN ATVL sm. 4, = ruitral [cornat].
CORNEA sm. a ,
® Una din numeroasele de-
numiri ale diavolului: ci veld -1 toaoa, nu face en-
ware la can-
ter (I.-ori.);
roiurl roiuri
de draci si
viiraf2tiv
® Cu coarne: vitele devenean osoase, oornorate,

nui ii punti (PAW) IC o r n]. zmet, care de

CORNECIU sn. 0V Corn de prat de pu$ca 613444:1"
1 ® Trans. cm.) Penar, cutie In care se in con-
deiele.
CORNEE sf . dl Membrana
transparent& a ochiului prin
care se zareste irisul $i pupila
care mai ne-
grn si mai ,
corunrat
(RET.) ¶ ®
Incornorat.
2.CORNO-
Fig. 1488.Cornize.
J
(I 1482) [fr.]. RATUL, CORNURATIIL sm. A ® Una din numeroa-
0 CORNENCIU sm. Ban. sele denumiri ale diavolu-
Trans. (MAR.) (VIC.) 4 = PADASCA lui, presupus cu niste coarne
IC o r n] . In frunte (comp. comm.
CORNET' sm. sn Purta- Fig. 1482. Cornee. coRNILA .

torn! steagului Intr'un regi- CORNULET (pl. -ate) sn.

ment de cavalerie: nu-1 de geaba ev la cavalerle dim. CORN'.'.
(ALECEL) IrlIS.1. CORNURAR (p1. -are) sn.
*CORNET2 (pl.-eta) sn. 0 Hirtie sucita In forma Trans. Dulapior a$ezat In
de pllnie spre a se pune ceva In- coltul (In co rn u 1) unei
tr'Insa: de bomboane ¶ g Pa- odai, coltar (ni 1489).
liar de corn sau de carton, In for- CORNURAT wir CORNO-
ma de con trunchiat, cu care se RAT.
arunca zarurile 1483) ¶ ® CORNVT 1. adj. 0 7.k
ara, aonstio, in- Cu coarne (vorb. mai ales
strument In for- de boi, vaci, of $i capre): vita ....
ma de corn sau ve ¶ ® 4 cLoPoni-coRNIITI Fig. 1489. Cornurar.
de pllnie de care = cALDARVSA (D
2. CORNVTA (p1. -te) sf. Ban. win [lat. c o r-
nutus].
*CORNTITAI (p1.-te) sf. -- REIVRTA [fr. c o r-
n u e].
CORNVTA' sew CORM.
CORNET sbst. Mica plan-
t& ierboasa cu flori albe, ce
creste prin livezile $i poienile
Fig. 1483. Cornet Fig. 1484. Cornet Fig. 1485. Cornete de la munte (Cerastium ar-
de zaruri. cu piston. acustice. vense) (N] 1490) [c o r AO].
CORNVTA sf. a, = KO-
se slujesc surzii spre a auzi mai bine (L 1485): LZRA [c o r nt].
d d Jos tut aoustio... 81-I puns ou gura oea strlmtd la CORNUTEL = coRNVT
nreohe ¶@
(CAR.) on piston, instrument de mu- CORNVTI sm. pl. .1. =
mick un fel de trompeta de alam& prevazuta cu scAirrELE-Poni.
pistoane, Intrebuintata mai ales In orchestrele 0 COROABA = scoR04mBA.
militare (j 1484) ¶ ® p/. ...n nazale, cele doua
muchi osoase asezate In interiorul foselor na-
CoROADE (-rod) vb. tr.
A roade, a minca (vorb. de ac-
a
zale [Cr.). tiunea acidelor asupra metale-
CORNILA = CORNEA . lor) [lat.].
*CORNIST = GORNIST: Si-actim 45-mi mina! A sit- COROAGA sf. ® Coaja. de Fig. 1490. Cornul.
net 'will de plecare (cow) [fr.]. teiu ¶ ® Piele uscata de miel [vsl. k o r a].
*CORNT$A(p/.-se)sf. gt5 Or- COROANA (p/.-ne) sf. C) Cerc de nori
nament de architectura ce se sau de frunze ce se pune ca podoabA pe cap,
face de jur Imprejurul unui zid, cununa: A. de trandatiri; de !rune de staler ¶ ®
alcatuit din ciubuce sau stuca- Premiu dobindit la un concurs sau la un exa-
turi $i formln.d coronamentul men ¶ ® Cerc de flori sau de frunze naturale
.
unei cladiri (Lia 1486) [fr.]. sau artificiale, ce se depun pe ling& unui
CORNIOR (p1. -oars) sn. 0 mort ¶ ® Podoaba a capului purtata, la ocaziuni
-dim. CORN' ¶ ®3 Mica plant& Fig. 1486. Corniga. solemne, de Imparati, regi sau principi, ca semn
ierboasa, cu tulpina ttrltoare. al demnitatii for 1491) : Coroaneie ee reel le
ce creste pe stinci $i prin padurile umbroase de la pun pe truntea for (Ewa.) ¶ ® ig Pe stemele $i
tnunte (Lycopodium annotinum) 1487) ¶ C) = armoriile familiilor nobile din Occident, sem-
L.A. Candre/r.-- Dictionar.enciclopedic ilustrat. 32
337
www.dacoromanica.ro
COR- nul distinctiv al gradului for de noble% 1[ 1492) ¶ Ban. sf. Scorburrt, trunchiu de copac gaunos [comp.
Puterea suverana: sosise momentul de a nut amin- blg. k oruba].
COR douA coroanele pe capul until COROBANIOS adj. Ban. Scorburos [c:or_o-
11/111(TIr DOD= (1.-04141r ® ® bani e].
Suveranul Insusi: drep- COROBATICA, COROBATICA sf. 0 le = DOM-
turtle coroanei ; domenlile BRAVEANCA ¶ ® 8 = ALBAs-
coroanei ¶ 0 tti Numele TRITA [corovatic].
mai multor decorall- COROBEATA pl.-ete)
uni romane 5i straine; sf. Trans. . 0 Mar paduret:
Ooroana Romania', deco- nutrindn-se corobete ei
ratiune instituita prin radacinI (RET.) ¶0 Scoroamba,
legea din 10 Mai 1881, porumbrea [c or oab a].
cu scopul de a recom- Fig. 5491. Coroana regal& *COROBORA (-rez) vb. tr.
pensa serviciile aduse romans. 0 A Intarl, a fare mai pu-
Statului; cuprinde gra- temic ¶ 2 A sprijini, a In-
dele de cavaler, ofiter, comandor, mare-ofiter si tari mai mult: marturisirea
mare- cruce (fr.].
lui coroboreaza aouzarea mea Fig. 1499.
1493 ; Coroana c OROGI (-osesc) 1. vb. tr. Coroana borealA.
de tier, ordin A stile!, a snopi In bataie.
austriac, treat
In 1805 de Na-
poleon I (ca
rege al Italiei)
.144" 2. vb. re fl. A se strimba, a se Indoi (vorb. de
scinduri, de doage, etc.) [c oroag a].
COROI (-oeso) vb. intr. @ A chloral (matele)
¶ ® A bolborosi (vorb. de curcani).
5i reinnoit, in CY' Nat§te ISt4f COROIAT, COROWTIC. adj. Incovolat ca cio-
1814, de im- cul c o r o i u l u i, coclrjat, a-
paratul Fran - Fig. 1492. Coroane: a. imperialk 2. cuilin ayes un nas coroiat ca un
cisc I al Au- regala;-3. princiark-4. ducala; 5. pliso de ulin (1.-GH.) ; ayes nn nas
striei ( de marchiz;-6. de conte; 7. de vt-
1494); mare coroletlo (GRIG.).
Coroana Italiei, conte;-8. de baron. "COROTDA adj. sisf.0 Mem-
ordin Intemeiat In 1868 de Victor-Emanuel, etc. brana pigmentata a ochiului
¶ ® 41) Numele a diferite Intre retina si sclerotic& [fr.
monede de ar- chorolde].
gint straine: COROIETIC ser COROIAT.
coroana austriaca COROIU, °CRUM, CURVIII SM.
(sau ungurea- Pasare rapitoare, dusmanacea
sea), moned& a mai grozava a pasarelelor; era
vechiului im- dresata odinioara (in spec. de
periu austro- Turd) pentru vinat; numita si
ungar, egala cu pasarar" ,ulisor", uliul-pasa-
1/2 florin, care rilor", etc. (Accipiter nisus)
valora aproxi- 1500): fie-care Tura avInd pe umeri
mativ 1 leu san pe oialma cute o pialca, o mat- Fig. 15oa. Coroiu.
(D 1495); co- mute san an coroiu 0.-cii.) [ung. k a r 0 1 y].
roana daneztt, co- *COROLA (p1.-te) sf. b Invelisul florii alcatuit
ig-. 1494.
roans norveglana, Coroana de fier. Coroana Romaniei.
coroana suedeza,
monede actuale de 100 Ore, valorind fie-care a-
proximativ 1 leu, 388 our (E.
1496); coroa-
na angina, e-
gala cu 5 shil-
lingi, valora
Inainte de
razboiu circa
5 lei, 81; co-
roana cebo -slo-
vacA, de 100
filleri, a a-
rei valoare ,_ Fig. 1495. Fig. 1496.
austriaca. Coroana suedezA.
actual& e de
aproape 5 lei (ril 1498) ¶ @ 1.< Suprafata cu-
prinsa Intre douri cercuri
concentrice ( 1497) ¶ 0
Partea dintelui care se
ail& afara din gingie si e
acoperita de Fig. 1501. Corole: t. CiumAfae. - 2. Clopotei. 7 3. Coada-
smalt, soricelului. 4. Zorele..-5. Tutun. 6. Cinci-degete.
DINTS) 11 tat ine 7. Maz&re.
Partea picio-
rului calului din petale care infasoara staminele si pistilill
deasupra co- (E 1501) [fr.].
pitei ¶ @ , *COROLAR (p1. -are) sn. ®47 Consecuenta care
urmeaza dintr'o propozitiune demonstratil. ¶ ® ±
Numele a dou&
constelatiuni, Fig. 1497 Fig. 1498. Coroana Consecuenta unor teoreme [fr.].
din care una Coroand. ceho-slovaca. 000ROMBA = scoRoamBA.
e In emisfera boreal& (coroana borealk 0 hors ") OCOROMISLA (pi. -le) sf. Mold. Bucov. 0 Gobi-
( CJ 1499), jar cealalta In emisfera austral& ¶ ® 6) lita: In Iona slut dot frati, se bat on coromisla (VOR.) ¶
Coama sau culmea acoperisului unei case taxa- ®* FATA CU COROBUSLA = COLLITA-010BANITLIII
nesti ¶ @ *= sismicA ® [neol. din lat. c or on a, [mt.].
care apare la scriitori cu incepere din veacul al t CORONA = conoarrA [pol.].
XVII( -lea). CORONAL 1. adj. p os ~, osul care formeaza
OCOROB4IE 0 /ten., cortoBANA Mold., coaosalim fruntea.
338
www.dacoromanica.ro
 2. sbst. Osul frontal [fr.]. TABELA XIX. Clad' URI DE CARACTERE COR-
*CORONAMENT (pi. -ce) sn. 1 Ornament care
terrain& partea superioara a unei cladiri sau a unei Diamant... (corp 4) DIctionat enciclopedic ilustral al lima COR
mobile [fr.]. Perl (corp 5 Dicttonar enciclopedic tiustra
*CORON4TIE sf. Incoro- "A, Nonparel (corp 6 Dictionar enciclopedic ilustr
nare [p01.]. Colonel (corp
$ CORONI (-oneso) vb. tr. A 7 Diclionar enciclopedic it
Incorona [c or on a]. Petit (corp 8 Dictionar enciclopedic
CORONTTE st. Planta Borrhis
cu floH albe ro$iatice, dis- (corp 9 Dictionar encicloped
puse in umbele multiflore; Garmond (corp 10 Dictionar enciclope
numita $i cunun(it)ti", cio-
clrlan"; stimachi$a", un- Cicero (corp 12 ) Dictionar enciclo
ghia-gainii", etc. (Coronilla
varia) ( 1502) [c o r o an 6].
pCORIPPCA (pi.-ee)sf.Mold.
kA, Mitel (corp 14 ) Dictionar encic
Bucov. Lada cu mai multe des-
partituri In care-5i duce tol- Fig. 1502. Coroni§te.
bmulmarfa [rut. korObk a].
Tertia (corp 16 Dictionar enc
OCOROPCAR IU) sm. Nolo. Bucov. 0 Vinzator
ambulant care umbla cu c o r o p c a In spinare,
bocceagiu ¶ O F F Vagabond, haimana: tt vent
Text (corp 20 Dictionar
to acasit, ooropcariule, dacd te-a rfisbf
toamea (CR0.1.
COROPTNITA NW CO-
NOPISTERITA .
.
Dopel-cicero (corp 24 victiona
COROSRTNA (p1. -ne)
sf. )4230 Pe$te de mare de
15-20 cm. cu pielea goala
$i vIscoasa, cu capul tur-
tit In partea superioara $i
Dopel-Mitel (corp 28) Diction
botul scurt ; aripioara dor-
sal& e foarte lunga $i al-
Fig. 1503. Corosbina.

catuita din numeroase raze spinoase (Blennius

gattorugine) ( 1503).
OCOROTT (-otesc,-ot) vb. refl.Bucov. A se cot orosi,
A/ is al (corp 36) Dictio
a se desbara: au inceput a se sfittui... in ce tel sd -i prd-
pddeascd si sit se wrest& de MusD (sea [comp. rut. k o-
rotyt y, a scurta"].
COROVATIC sm.. 0 = LUMINARE C) ¶ O Lu-
rdttiii.RmA ® [comp. rus. k orovatik a ange-
lica" $i un fel de ciuperca", k or ovnik a co-
rovatic", rut. k or o v j a k lumlnarich."< k o-
Canon (corp 48) Dicti
r ova vaca"; aceasta plant& e numita la no sori, institutori, etc. ¶ @ 0 Corpul diplomatic, am-
$i toads-vacii"1. basadorii $i mini$trii plenipotentiari acreditaV
COROZWNE sj. Q Roadere (a metalului de pe linga un Stat ¶ p corrthri constituite, tribuna
catre un acid) [fr.]. lele $i administratiunile I ® 0 centime tegiui-
*COROZIV 4. adj. a Care (co)roade: substanta toare, Camera $i Senatul ¶ @ X Subdiviziune a
sublimat ...,-biclorur& de mercur. unei armate coprinzind toate trupele de aceeasi
2. (pl. -ive) sn. Substanta coroziva.: acidul sulfuric arma: de artilerie; -. de armatd, o$tire compusa
e un [fr.]. din mai multe divizii, pusa sub comanda unui
*CORP (p1. -purl) sn. sin. 0 p Partea mate- general c @ X Corpul de garda, localul, incaperea
riala a unei fiinte vii, totalitatea organelor unei unde stau soldatii care fac garda ¶ 15 0 Corp de
fiinte insulletite, trup: -al omenesc; a se lupta - balet, toti dansatorii $i dansatoarele care executa
un balet ¶ td * Corpuri ceresti, soarele, luna, ste-
a se lupta piept la piept, piepti$ 1 O Trup mort,
cadavru, le$ ¶ ®ti Portiune de materie care for- tele, etc. ¶ ®ts Corpul denetutut, faptul material,
meaza un tot $i care poseda cele trei dimensiuni obiectul care dovedeste existenta crimei [lat.
(lungime, latime $i adincime : atractiunea asmnaa I c o r p u s, cu acceptiunile fr. co r p s].
0 pi Figurb cc in- CORP.ILCA, coRp4scA, cortPAmcA sf. szlie BAT -
fati$eadun solid geo- CA5 ®.
metric: geometric CORPORAL 1. adj. i Ce are un corp ¶ ® De
( 1504)1[ 0 .2 Sub- carp, privitor la corp, trupesc: pedeapsa a.
stanta mama, alca- 2. (M.-alue) sn. n Antimisul intrebuintat la
tuit din atomi absolut slujba liturghiei in biserica catolica [fr.].
identici, spre deose- *CORPORATIVNE. 'cORPORATTE sf. Asocia-
bire de compus, for- tiune de persoane care exercita aceeasi profesi-
mat din atomii mai une, care s'au obligat intre ele sa se supuna unor
multorcorpisimpli sr anumite regulamente, O. se ajute reciproc, etc.,
ELEMENT) : aerul e nn
commis it ® Partea de .?7
Ci;2 breast& [fr.].
CORPULNT, 0 CORPOLENT adj. Trupe$. cu
capetenie a unui 0- Fig. 1504. Corpuri geometrice. corpul mare [fr.].
biect, a unei ma$ini *CORPULENTA p1. -te sf. Trupesie, mad-
O Cladire deosebita : de case 00 Numele unor mea $i grosimea trupului [fr.].
parti ale corpului omenesc, de forma $i de subs tan ta *CORPI,JSCUL (p1.-1e) sn. Corp foarte mic: ~e
diferita. : calos ; cavernos 1 ® * lemnos, partea tul- vii, aeriene, pulbere foarte fin& care pluteste in
pinei coprinsa intre tnaduva $i scoarta1 to # Uni- aer $i care se vede numai chid patrunde pHn ea
tatea cu care se masoara marimea literelor ; cel mai
mic ], uzitat, de altfel foarte rar, este ail 4 foe-
o raza de soare: etactile, ni$te umflaturi cu care
se termina la capiit ramurile nervilor [fr.].
TABELA XIX) : dictionarui acesta e tipdrit on caractere de *CORSAJ pl.-ale sn. (f) Talie, ciupag, partea
7 11 p Grupare de persoane care au aceeasi ocu- unei rochii care acopere bustul: 1st descheie ou
patiune, corporatiune, breas16.: avocatilor; miscari ostenite ivLAH.) [Er.].
ul didactic, toti membrii invatamintului (profe- 'CORSAR sin. ® Hot de mare, pirat ¶ (:)
339

www.dacoromanica.ro
 Corabia autorizata de guvern sä puns pe goana
COR- sau CORUPTOB sm. Cel ce corupe [fr. J.
sa prade corabille de comer], vrajmase [fr.]. *CORUPTIT,INE, CORVPTIE Si. o Faptul de
COO 'CORSET (pl.-eta) sn. Un fel de a (se) corupe; strieare ¶ ® (M Depravare, desfrl-
pieptar prevazut cu case de balena nare, destrabillare ¶ ® Mituire [fr.].
care strange mijlocul si pieptul femei- *CORV*DA (p1. -vase, -wed) sf. 0 x Muncli pe
lor (ice] 1505) [fr.]. care o lac pe rind soldatii unei
CORSET4R, COR8ETIF,R SM., cm- companii110 Pr. ext. Munch pile-
orrigRA (pt.-re) sf. tio Persoana care face ticoasa, lucrare 'dent/ de cineva
sau vinde corsete [fr.]. Zara tragere de inima [fr.
corvee].
s i c a,
dialectal .
CORSICAN 4. adj.
al locuitorilor
Din Cor-
din Corsica: r Lorset.
a. sm., consic4NA (p1.-ne) sf. Locuitor, locui-
toare din Corsica.
35°5. CORVETA (p1.-ate) sf.
a. Mica corabie de raz-
boiu de un rang interior
fregatei (LEI 1507) : lingA an
AL
iiy,

---.N,0ay.
7t- . 1i...4. 7 I le 4-A
.1
.11&, ik

..-i ,

CORT (p/.-turi) sn. ® Un fel de coliba de pinza vas din India se !Willem cater- n.,:nalbsra=1[],
sau de piele mai adesea de forma conica, care se gnrile nnel oorvete americans
a$azti Intinzlnd si legind (00R.) [ fr ]. Fig. 1507. CorvetA.
pinzele de ni$te tarusi CORV DADA. (pi.- de)sf. = CORVADA.
batuti In pamlnt; ser- COSACi sm. (:) Pato Peste de apa dulce,
ve$te de adapost popoa- lungaret $i tur-
relor nomade, explore- tit, ce seaman&
torilor prin tinuturi ne- cu platica (A-
locuite sau soldatior in bramis ballerus)
tabere 1506): aitepta (rcj 1508) ¶ 0
Pe boierif moldoveni bite= Pirpiri-cosec,
(13_,

!into rotat de covor alb sarac lipit, let-

(mom); a nmbla on mml, a ter: chid se des-
umbla de colo pint cold -- metioi el Si so vast' Fig. 1508. 1 Cosec.
'Ara a avea o locuinta. pirpirl-cosec, golAnel (oar.) [big. k o s ak 11].
stabile ¶ ® Satre In care Fig. 1506. Cort. (DCOSAI.C2 sm. 0 /ten. mew) Clin, triunghiu de
se adapostesc Tiganii; a pamint.
care ca la Ina a supdra cu cereri staruitoare; COSACEL sm. X*. C) dim. coma If ®= BaHLITA.
ea la use cortultd, un dant popular 91 ® (seL.) COSAcT (-Lem) vb. re /l. 0 /ten. (cums.) A se
cortul martnriei, tabernaculul, cortul unde se pastva ingusta, a se strimta [ cosa cl].
sicriul legii [gr.-biz.). COS4CIU sin. 4 = cosAs ®.
*CORTEGIU (pl. -ca), corm.' (p/.-einri) sn. Mul- cos4s sm. ® f Cel ce cose*te finul (cu
time de persoane care petrec pe cineva spre n-i
face cinste, spre a-1 sarbatori, alaiu; nuptial, Mil-
coasa): se (mean...
lislitnri de coaso $1 ein-
timea care porneste cu o nunta, nunta$ii; : ne- tece de .1 (CAR.) 11 ® 4
yntintele slut 1 batzlnet11 [fr.]. Specie de lacusta verde
CORTEL (p1.-eturi) sn. 0 Mold. Umbreld: ca iarba, numitS si cd-
Sob ...111 de crop galben care-I Diesel despre soars (ALECS.) 11 lut", snail's", lificusta
® Trans. Ban. GSzduire, loc de adapost sau de mas verde", etc. (Lorusta
peste noapte: IntrarA inteo calla 51-$1 ceruri peste viridissima) (rEg 1509) ¶
noapte (RET.) [ C o r t]. 0 * CEI-TREI- I, cele Fig. 1509. Cosa§.
CORTICAL adj. ® De coaja, de scoarta trei stele. numite si Cei
®p Bubstantli ~a, substanta cenusie care Infasoara trei sfinti", Trisfetitele", Toiegele", etc., a$e-
creierul pe din afar& [fr.]. zate In linie dreaptit, din constelatiunea Orionului.
CORTINA (p/.-ne) sf. f) Perdeaua cea mare de COSCIUG = =mica.
pe scene unui teatru: a ridica cortina; (M: Inchide °chit 'COSECANTA (p1.-te)
on intentis anumitA de-a lase o cortinA grea poste scene Inmii sf. pt Secanta complemen-
(DLVR.) [ it.] . tului unui unghiu ([] 1510) :
CORTIOR (pi.-soare) sn. dim. CORT. OH este cosecanta arculni BE
CORTOPiOST, COTOROSI (-oseso) vb. tr. si refl. sau a nnghinlni BOE (fr.]. F

A (se) salmi, a (se) desbara de cineva, sau de ceva: COST (-oseso) 1. vb. tr.
trebne en orl-ce chip sA scApant tare... s'o ootorosim de IS- ®f A tale cu coasa(iar-
onstele din Saner (1-1311.); beepn a bate din pinteni de boon- ba, flnul, etc.) II ® ® A
rte el se cotoroslse de saraele (15P.) [big. kurtuli- rapune vista, a secera a-
sam< luziune la coasa Mortii (pe- Fig. /510 Cosecants.
CORTTILVT (731.-ete) sn. dim. CORY. codsA): moartea II cossets :male ce trlsta [militate a'a.
CORTUR4R sm. ® Wigan care vagabondeaza (*sit Inca Horne inimll sale COOL.).
din loc In loc cu cortul care-i serve$te de add.- 2. vb.rell. 0 Ipp A se tale, a se rani cu potcoava
post ¶ ® Pr. ext. `Wigan: Iota pe la on /anr 61 la chi$ita (vorb. de cal, rind se loveste la mars un
date 511-1 feel on bundugan (MERA.). picior de celalalt) ¶ ® Pr. ext. A se roade prim
CORVIU sr cOR01c. frecare (vorb. de marginea de jos a pantalonilor):
*CORVMPE ( -rump) = COR0PE. tale din turul pantalonilor, ca sa-i olrpeascil ye los, elnd se
CORVNA (p1.-ne) sf. 0 t Maram. = corto4NA eons° (DLVR.) [VSI. k 0 S l it 1].
® k Fruntarul sau masa pietrelor morii [srb.]. COSICIOARA (p1. -re) sf.
CORVPE ( -rap) vb. tr. si ref). ® A (se) strica,
a (Se) scbiimba In rau; (40) moravurile ¶ ® (E) A
cIstiga prin daruri, a mitui, a Indupleca pe ci-
neva prin fagaduiell, sa fact ceea ce nu trebue sa
tacit:~ on tunct1onar ; un martor [fr. corrom-
dim. cosiTA.
COSINUS sm. pC Sinusul
complementului unui arc
1511): HB (sau OA care-1 e egal)
este cosinusnl unghiulni BOE sau
([ ittfi
p r e, refacut (lima a rup e]. al arculni BE; se scrie astfel:
CORVPT adj. p. COR0PN ¶91 0 tacoavn '11 0 cos. so° = sin. oo° [fr.].
Stricat, schimbat In rau ¶ 0 Depravat, des- O COSIRTTE sf. Bucov.
frInat ¶ ® (Y) Mituit. Coada coasei [c o a s a + Fig. 1511. Cosinus.
CORUPTIBIL adj. Care se poste corupe 111 © (t o p)o r $ t e].
PICORIIPTp3IL [fr.]. COSIT 1. adj. p. cost ill rivcosiT.
CORUPTIBILITATE sf . Insu$ire a unui Z. sbst. ® Faptul de a cosi 1; ® Plata pentru
lucru, unei persoane ce se poste corupe Vil © cosirea fInului, etc.
TNCORIIPTIBILITATE [fr.). COSITORi 1. sm. e Cel ce cose$t e, cosas:
340

www.dacoromanica.ro
ofte-o prepelita !Mils vs deasupra lerburilor, Bonita de a-
eropierea .wilor (BAD.).
a. SPIIITOARE si. Masin& de cosit finul (Pr TA-
BELA II, 31): is pnnea pe nrma cositoarel 5i Incarca fin
(1.-GH)
COSITQR2 sbst. ®® Metal albicios, de co-
loarea argintului, mai tare decit plumbul, cu care
se spoesc valele de anima ca s& nu cocleascii.-
fund foarte maleabil, se fac din el foite subtirl
cu care se inveleste ciocolata $i alte produse all-
mentare; se mai Intrebuinteaz& In compozitia
bronzului, etc. ¶ 0 4, LARBA-DE-- = BARBA-OR-
sta. [ngr. v.ccockepoc].
COSITORI (-comic) vb. tr . cm A spoi cu c o s i-
t o r, a acoperi cu un strat de cositor.
COSITVRA (pl. -turi) sf. I Faptul de a
cosi ¶ ® et Ceea ce coseste un cosa$ ¶ ®f Lo-
C)
w!, cimpul, ce se coseste sau care s'a cosit: IntrA
1ntr'o Mesta, pe N (D.- ZAMF.) ¶ ® 1
piciorul calului care s'a cosit.
COMA (p1.--te)sf. ® Coact& de Or Impletita;
se zice in
spec. despre
coadele sa-
tencelor ne-
maritate pe
care le p oar-
tä atirnate
sau le Invir-
tesc In jurul
capului: co-
atteleet, bulge-
Me on me$te-
8118,. ii atin-
g een pulpele
(IIM) ; (0: a
!memo waits
alba, a arnt-
nea fatti bii- Fig. 1512. Cosila. Fig. 1513. Cosijel.
trina, a nu se marit& ¶ 0 Plant& acatatoare
cu flori mici albe-albastrii, ce creste prin livezi
(Vicia hirsuta) (-2] 1512) [bg.].
COSITEL sbst. * Plant& cu raciacina fibroasii,
cu frunze mid lungarete $i dintate, cu flori albe;
numita si bolonicil" (Sium latifolium) 1513)
[cositil].
'COSMETIC (p1.-mori) sn. A Unsoare, alifie
pentru Intretinerea $i Infrumusetarea pieleii, cu
care se unge parul sau barba: tai netezi parni en
(BAB.) [fr.].
*COSMIC adj. * Privitor la univers: naiturne
~e; materie tea, materie din care shit alc&tuite lu-
mile [fr.].
COSMO G9NIC adj. * Privitor la cosmogonie
[fr.].
*COSMOGONTE sf.*Teorie asupra creatiunii
universului [fr.].
COSMOGRAF sm. * Cel ce se ocup& cu cos-
mografia [fr.].
COSMOGR4FIC adj. * Privitor la cosmo-
grafie [fr.].
*COSMOGRAFIE sf. * Studiul miscarilor cor-
purilor cere$ti $i al intregii lumi astronomice [fr.].
COSMOL9G sm. Cel ce se ocuptt cu cosmo-
logia [fr.].
COSMOLQGIC adj. Privitor la cosmologie
[fr.].
*COSMOLOGTE sf. $tiinta filosofic& a legilor
generale care oclrmuesc lumea fizica [fr.).
*COSMOPOLTT adj. Se sm. 0 Care socoteste
tog& lumea ca patria lui, care se consider& ceta-
cean al lumii Intregi ¶ ® Care cutreera toate Vi-
rile, far& a avea undeva o locuinV: stabila; care
adopt& cu usurintti obiceiurile diferitelor tAri
11 ® Care e comun tuturor sau mai tuturor ta-
rilor [fr.].
*COSMOPOLITTSM sbst. ® Dispozitie a min-
tii care face pe cineva s& socoteasc& on -ce tarA ca
patrie a sa ¶ ® Nep&sare, lips& de dragoste pen-
tru patrie [fr.].
COSQR (p1.-oare) sn. ® Cutit Incovoiat la vIrf,
Intrebuintat in spec. de vieri se grildinari pentru
taiat butucii de vita, pentru cules struguril sau COS_
pentru curtitat altoii (l_g 1514): ste In soars an ..tu %
In mink all curate plersloil de nscatnri (0.-ZAMP) ¶ 0 COS
* Planta numita $i bradis", cu tulpina lung&
$i subtire, cu flori midi, care creste In
apele llmpezi (Ceratophyllum) ( 1515):
',Henri de rate care innotau printre Dorile albe
de (SAD.) [VS1.].
COSORAS (pl. -ass) sn. dim. OMR.
OCOSORAU cm- COSORO4BA.
OCOSORT (-erase) vb. tr. 0 A Vila (via)
cu cosorul ¶ ® Trans.
Bucov. ® A Impunge cu vor-
be suparatoare: au lAguit 51 (71:2:
1-au cosorft ale $1 mai tare MBA
COSORTT 1. sbst..' Fap- L.Fig.
tuldea cosori.
1514. Cosoare:
Limbs. M. Miner.
a. adj. incovoiat (ca cosorul: on nasal cam
Rana de la (PRV.-PAB.).
COSOROABA (p1. -be), Mold.
Bucov. coned:toms& (p1.-be), cos-
TOROAVA (p1.-ve) sf., Trans. Ban.
oosorau (p1.-rate) sn. &6 Una din
cele opt blrne late $i groase ce se
asaza orizontal pe stilpii sau
furcile casei $i care, impreunii
cu capetele capriorilor, prinsi de
ele, alcAtuesc aparAtoarea sau
streasina casei $i acoperemintul
prispelor: cosoroaba de la prim*
care putrezise to un cap, el a inlo-
cuit-o (Ba..vic); avInd In loe de acoperis Fig. 15i5. Cosor.
numai capete de grinzi 51 costoroabe
(GRID.) ; sburInd ye sub costoroabele caselor (SD.) [ung.
koszor&].
COST sbst. t>eo Pretul eft cost& un lucru.
'COSTA (cost) vb. intr. 0 toti A fi cumparat pe
un pret oare-care: nn ma costa nit!' nn ban ¶ ® ® A
ii dobindit cu un pre! de: Intregirea RomAniei a costat
[it.].
multe vieti
*COSTAL adj. Q Ce tine de coaste [fr.].
S COSTANDA (p1.-do) sf. m Veche moneda de
argint, numita $i potronic", a cArei valoare era,
dupa epoci, de 9 sau 10 bani: ea plateasod pre at
cite 12 asprt, carii Sae 2 costande de argtnt (pnv.-in.)
[comp. ngr. xmvaTavmeero, bg. k ostadink a].
COSTELIV adj. Slab $i uscat de i se vild coa-
stele (in spec. despre animale) : calarepe un cal roib
ei (DLVI1.) ; despre oameni: pommy... slab al ca vat
de 01 (D.- ZAMF.) [big.].
COSTIST (- tomo) vb. intr. A costa: do-or sti otneva
elt costiseste Innecarea unui lipovan (ALECS.) [ngr.
xoaTiCco].
COSTISITQR adj. verb. comai. Care costa
mult, scump: toate cheiurlle sates, din id In zi mai coati-
sitoare (CAR).
COSTI$ 1. adv. Piezis vom puma Indeed' cum mem,
drept san r
(TICit).
2. cosTiti (p1.-10e, -tout) sn., coma (pl. -se) sf.
La Coast A de deal: umblan Inset $i ou &Data ye
costiaul lunecos t000ria ; easels Insirate pe oostiaa prAvAlitA
ere Dinars (VLAH.).
0 COST1$4T, COSTISET adj.Mold.Bocov. Pov fruit ;
adv. piezis, c o s t i $: mho. id se tacit pa loo !milt si
cam BOW* (DRAM.).
COSTIO.4RA (pl.-re) sf. dim. co*sTA.
c)COSTITA (p1.-ta) sf. 0 dim. COSTA ¶ ®$(
Una din coastele unui miel, unui purcel, unui vitel,
etc., ce se preparti la bud:Ririe: nacannoo-ma on woe
costite de yore afumate (ow.).
OCOSTTU adj. Trans. COSTW 0/ten. (ciao.) = COS-
TELIV.
0 COSTOALA (p1.-te) sf. Ban. Trans. ta. C o a -
s t a de deal.
COST OR... = COSITOR...
COSTOROABA, cosToRoavA sr cosoacIABA.
0 COSTRA, COSTRS$, COSTRD), COSTRVE) sm. Mold
)4747. = BIBAN [srb. bg.].
COSTREIU sm. 8 ® Mica plantA ierboasti, cu
flori purpurii, ce creste prin grine; numita $i ha-
lur" (Sorghum halepense) ¶ 0 = ISRSA-BARSDABA
11 0 = MOSORC) [comp. rus. k ost rec a, slov.
341
www.dacoromanica.ro
COS - kostreba,
j a v a].
srb. kostreva, bg. ko§tr- CO$41.R, sm. Cel ce mature c osu rile ride
COyS I funingine Mold. cC5 hornar" . 1522 .
COSTR$ 1..- COSTRAS . COA112, Mold. Bucov. Trans. con-
COSTRU$1 Per cOSTRAs . R(ru (pt.-re sn.0 Ft
COSTRT,TW' sm., COSTRIMA pl.-se sf. 74 Mtnz Staul, grajd pen-
de un an. tru vite 1523 :
COSTV'M (pl.-me) sn. (r) 0 imbracaminte, n'aveau destule... co-
felul de a se Imbraca: , de bal ¶ ® Rind de haine sere undo sti-si adS-
[fr.]. posteascA atlta su-
COSTUM4 (pl.-mez) vb. tr. Si refl. A (se) Int- medenie de vita ((SPA
braca cu un costum [fr.]. ¶® Patul uncle
COSTUMAT adj. 0 p, COSTUME ¶.5 © 1M- se pastreaza po-
COSTUMAT ¶ o Bel ~, bal unde asistentii poarta rumbul: ma dau In JL
diferite costume originate, dar nu sint mascati. vorbA c'un mosneag
Fig. 1521. Fig 1522.
COSTI.JMIR sm. Cel ce face, vinde sau care 'mpleteste la un Cos de trasura. Co§ar.
tine In pastrare costume de teatru sau de bal closer de nuiele(VIAH.)
[fr.]. Trans. cm.) .--;LonirrAlt[bg. srb. k o s a r a].
®
CO$' (p1.-surt)sn. 0 Unealta, de diferite forme, CO$ARA. (pt.-re)
facutil din nuele de rachita sf . Trans. 0 = costatl i11110°"71:-..111111iN1.%.!..2
sau de papurA impletite, In ®90 = COP 0 : se
care se pun poame, proviziuni, 9 duce ctnele cu wears
etc. (Mold. paner") ( 1516) 4./74fraara1 In gni% Dinh la curie
i 1.1 3Aksvree"
¶ ® Continutul unui cos: nn ,LtitA402, fall (MESA.).
,-.' de mere ¶ ®s¢ Impletitura COARCA pl.
de nuiele de rachita, de forma "101t011111111111*
tA, -aroi,-erci sf C) Mold.
ovate, sau cilindrica, cu gura ,..c.,,,,-, ou, Bucov. Maram. cop
Intoarsa Inauntru Intrebuin- Fig. 1516. Co§. ©: am o de alone gt
tata la pescuit (2] 1517 ¶ numal o mica Intro ele
® impletitura de nuiele, in forma de lade Wm.), (ghicitoare de-
lungareata, care se asazti pe pomostina unui spre stelele si tuna" -
car, Inlocuind loitrele si codirla, ¶ ® Trans. Patul,
rind se cars zarzavaturi sau poa- hamba, cosar de Fig. 1523. Cogar.
me (E 1518) li C) 3d
Canalul prin care fu- §RCAR
P°CruOnibA sm.Trans. e Cel ce Impleteste co-
mul din soba e con- suri, panere [c os a r c a].
dus afara trecind OCO$ARE4i.TA. pl-ete) sf. (a.-coo.) = c05410.
prin acoperisul casei CO§ARL p1.-ele) sn. dim. cosaR2.
(Mold. horn", o- CO*ERTTA (pl -(e) sf. dim. cosARA : Am o rt.,
geag")( 1519,1520) Plink cu oite (PAMF.), ghicitoare despre dinti".
¶ 0 AcoperernIntul CO*CIVG (p1.-ge) sn. Si- I

mobil al unei trasuri criu (pentru morti 1524) 9 ,

(Mold. poclit") (A ® Mold. Cosnita de papura: ti
1521): o trlisura au ..ul
rldioat Meta Cu nom-
fauna ^411 en fragi In cap (ALECS.)
0 t Mold. Lada cu papusile ce
-
tele mahalalel (01-V11.)
u[vsl. k ovu
se aratau de Craciun: de-abia am Fig. 1524. Co§ciug.
¶ ®A. Lada mo-
rii In care se toar-
na grauntele de
macinat (1.-E MOA-
RA) : grauntele de pa-
I Wih, 4jI2L2.
pntut settee
1111
cu pepuei din ghiarele
(ALECS.)
CO$COD4N sin. ®74 Soiu de maimuta cu
1078 ¶
coada foarte lunge (Cercopithecus) (pa-
® ® Om urit ca 0 maimuta: se impodobeste
e g A, ref. dupe o

pusoi se revarsau ca Fig. 1517. Copuri de pescuit. (ALECS.) [rut. k o 6 It o d a n].

o aoit roe gurile Awurilor (sAD.) ; (.. - -_ _,_- CO$COGE.A. MITE) FP" coov(4)mrrE
a eggs In .., a incepe sa --.......-..-1-"'"" ...._. Cco$COV 1. adj. Mold. coscoVIT: to infunzi liana
macine 'II ® eutia sau lade t--. -_-"- .1=-1 ,_-__T--s,------- beciu... on Dfitetii 1, b1.11/041 111i0.).
teascului unde se pun `vim ---;.- g. C05COVA (191.-ye) sf. Mold. Gaunositura: cite nu
strugurii ce urmeaza a fi guzgan de apa trecea Innot, clipotind, de la o la alta (SAD.)
striviti ¶ ® Mold. Co5ar Fig. 1518. Co g de carutn. k o bk ova tyj cu ridicaturi, de-
[comp. rus.
de porumb ir CI ,) Cavi- luros"].
tatea toracelui (numita si tit pieptuiut): CO§COVE.ALA (p1.-eli) sf. Faptul de a se
inima i se rupse parch In -u1 pieptului (SAD.) ; c o *co v i, rezultatul acestei actiuni: amiss cos-
a fi rupt ( e !riot) In .., (de toame), a nu ooveala de pe dot pereti ou Wahl pumniler (On.).
mai putea rabda de foame, a ft tare COCOVT (-oveso) 1. vb. re fl. Mold A se burdusi,
flamInd 'if ©0 Cavitatea toracich a a se deslipi, a se umfla formind gaunosituri pe de-
corpului animalelor II © # Tabara la desubt (vorb. de pojghita de var sau de tencuiala
*es a Tatarilor: au lasat ce au avut de pe pereti, de coaja mobilelor, de scoarta copa-
In ses... qt.. s'au suit la deal In Cetatuie cilor, de Toile unei placinte, de coaja de pe pline,
(NEC.) [vsl. k o *I; < pcd. k 0 S Z]. etc.): se cosooetee scoarta coeaciler (GRID.).
CO*' sni. e ...._,- -.e.A Z. vb. tr. A gaunosi; a deslipi: sgatba...sapfi tot
0 (pt. -purl sn. :.." piciorul, 11 coscoveste pe supt unghii (DRAOH.) [C 0 5 C OV].
0 *Larva stre- CO§COVTT adj. p. coscovi. Gaunosit pe dede-
chiei, In forma, subt, deslipit si ridicat sub forma de umflatura:
de viermulet trebue data la pAmint loath tencniala crtll
alb si lung, cu
capul negru,
care se depune
i 4 'ffi IV
CO§COVITVRA (p1.-tnri) sf. Faptul de a se
coscov i; rezultatul acestei actiuni; gaunosi-
tura.: aceleasi ooscovituri uriase ale sooartet de lit tutu.).
primavara pe tazzprimavara
*71-9 "COENTI.JA (p1.-be sf. 4 Insecta, original% din
spinarea vite- Fig. 1519. Fig. 152o. Mexic, care traeste pe frunza de nopal si din care
lor bovine si le Co* de cash. Co g de fabrics. se scoate o frumoasa coloare stacojie, numita
face sa slabea- cIrmlz" (1 1525) [fr.].
sca foarte mult ¶ ® pl. / (P Bubulite, basicute CO*ER(IU) COSAR
ce se far mai ales pe obraz rrefacut din pt. c 0 $ i COT ( -peso) I. vb. tr. Mold. Bucov. Trans. © F A
<sq.cos <lat. cossus . basica, a face cosi pe piele: ne -au coot tIntarii pm.);
342

www.dacoromanica.ro
 cosit de bnbe, plin de bube pe corp ¶ ® A burdusi, (mom, a fi inteles cu cineva, a lucra pe Subt as- .co
a snopi Ill Male: de n'or ails toate in rIndnialit... as tuns cu cineva: noud ni-e teami, del cti-$1 cid ooatele
;tie oit or co81-0 in bataie cu Catavencn (CAR.) ¶ ®e Partea minecii care aco- COT
teed.
2. vb. refl.." A se basica,
a face basici, a se umplea
de cosi: le nnmilra $i on ma- I I I
caul cel de alun, ping se mai --R
cosean pe spate (RET.). j Fig. 1529. Cotul de Moldova p to din lungime).
COSI sm. p1. sifpr. omit. R. Rup.G. Gra.
COSM4GA,COMELIE,
CO$MOLTE sf. 44 Coliba de pere cotul: mom on ooatele roaee, ou ooatele goale (le
scinduri, $andrama, co- COATE-00ALE); si-a ros coatele pe banana celor patrn
cioaba (in care se ada- clase primare (Gm.).
postesc ciobanii) toate po- Z. sn. (pl. colon) OQ Cotitura: a trecut de ..uldealului
vestirile cite se and In cos-
maga de la stink (Fuixt); no
om mare poate iesi gi dintr'o Fig. 1525. Co§enile.
la Mum deschis
.
(CAR.) ;
ghiu : oile... indesindu-se inteun
Colt, un-
gimlet 0.-oH.) ¶ a
® Parte Incovoiata, rotunjit& dintr'o teava sau
I (al staulului) (Se.)

cosmolie, on bordeiu (J(P.) B. Barbatu§ F. Femeiu§c2. burlan de tinichea, de plumb, de tuciu, de ciment,
0 COM4NDR.A. (pl. etc. care slujeste sa Impreune la o cotitura douA
-are) sf. Mold. (FAME.) Casa veche $i mica [comp. burlane drepte (E 1527) ¶ 0 MAsura de cotit
butoaiele.
CO$MaGA] .
I
CO§MAR (pl.- aruri) sn. 0 Un fel de apAsare
$i Innabusire ce simte omul In some din cauza In-
3. (pl. coo) sin. 0 Mama% de lungime egala cu
lungimea bratului de la Indoitura cotului pina la
greuierii stomacului, nAplAialA ¶ 0 (r) Vis urn; OM' degetului de mijloc; se deosebia odinioara.
vedenie Ingrozitoare [fr. c a u ch em a r]. to de Muntenia ( 0 M., 666) de ~to de Moldova
OCOME.A.0 R 011$111E40. ( =Om., 637) ; ~to se Impartea In 8 rupi" si fie-care
0 CO*MELTE, CO$MOLIE er 00SMAGA. rup In 2 grefi" C 1529); ®: a mate limbs de un
0 COME. TE me- CII$METE. [lat. cubltus].
CONICIOARA (pl.-re) sf. dim. cosigiTA. *COT.41 (-tee) vb. tr. 0 eV A indica cursul efecte-
CcoNIT A (M.-te) sf. p Co s mic de nuiele, lor publice, schimbului monedelor, pretul cerealelor
sau de papurA), cos etc. ¶ ® Ac 4.. A arAta, a nota cotele pe un de-
de tlrguit (zarzava- sen, pe o hartA [fr.].
turi, etc.) ¶ 0 Bani 0 COT1.12 (cot) vb. tr. Trans. Maram. A caut a.
pentru banii ne- *COTA (73/.-te)sf. 0 0 Partea de bir ce trebue
cesari pentru tlr- sa plateasca fie-care: mobiliard ¶ ® Ise ArAtarea
guelile din piata, kIkri cursului efectelor publice, monedelor, etc.': coca
pentru cheltuelle lee* Bnrsei ¶ 0 Semn, in litere sau In cifre, pentru cla-
de mincare: mai 1.4"1\W Intom . sarea hirtiilor dintr'un dosar ¶ o Numere in-
ramaseserit vre-o trei NIOStiompr: scrise pe un plan sau pe o hart& pentru a arata di-
sute si ceva de lire, bas 1"elle;FsioN,L.,,,,,,,,te.....' mensiunile nivelurilor, Inaltimea deasupra pla-
sit tot ajungit pen- ,01.1, d-o.11' nului orizontal sau a niveluluimArii, etc. ¶ ® N.
trn si oheltu- 0°' Suma pe care o incaseaza. un jucAtor pentru
eli marunte (cAs.) fie-care miza pusa pe un cal care a cistigat cursa
C) Stup de 12......M.1210KIM2 21 [fr.].
albine mai a- -q- *COTANGENTA. (p1. -to) G
H
deseatmpletit Fig. 1526. Co§nita. sf. A Tangenta complemen-
din nuiele (sau tului unui arc : OH este ootan-
din paie) (a 1526) [vsl. k o&Inic a]. Banta arculni BE san a unghiului
OCO§OLIDIA sf. Mold. 1. Ovttsul cosit de verde LE 1580) [fr.].
BOE ("COTA-P4RTE
care Inlocueste finul pentru nutretail vitelor: iepele "COTA-P4RTE sf. Par - 411
lestea si-or stereo gore o'o lona de (cm) [comp. rut. tea ce trebue sa. dea sau sa
ko§elina, rus.k o§enina,srb. ko&elina]. primeasca cineva dintr'o su-
Cotangenta.
F.g. 1530.
0 COSTIU (pl. -eie) sn. Trans. Castel [ung. k a s- m& totala[fr. quote-part].
t 6 1 y]. COTAR sm. 0 Cel ce masoara cu cotul ca-
OCO$TEREA.TA, cosurtFATA (p1.-ete)sf. 0 Mold. pacitatea butoaielor ¶ ® # Slujbas insarcinat.eu
CocinA de porci: costeretele (masourilor) trebue a IL. supravegherea masuratoarei cu cotul a mArfurilor
olt se poste mat curate ()oN.) ¶ 0 = COTENENTA. vindute ¶ ® 4 Omida. lunguiata $i subtire, de
OCOSTII.JG = coscroo. coloare cenusie, care se raise& In ma fel ca pare
COSTOR0.1.1.BA (p1. -be) sf. Cocioaba: n'are dealt ca ar mAsura ceva oak.
o neyoati... ca sa-1 pdzeascd oostoroaba (DLVR.) [C 0 s t e- OCOTARCA (p1. -anti) sf. Cl) Trans. Bucov. = 00-
r(e a t a) + (c o c i)o a b a]. aAacA ¶ ® Patul, hambar de pastrat porumbul
(pl.-ete), cosuara, (p1.-ele) sn. dim. (ridicat pe furci, partea dedesubt servind de co-
coCOWLVT
si. cinA porcilor) [srb. kotark a].
COT 1. (pl. ooate) sn. p () Par- COTARJ (-dread) vb. tr. A masura capacitates
tea exterioarA a bratului In locul unui butoiu, a coti [c 0 t a r].
unde se Indoaie LE 1528): partea COTARIT stmt. 0 Faptul de a cotar 1, co-
bratului de la locul unde se Indoaie tit ¶ ® Meseria cotarului ¶ ® # Dare impusa ne-
phi& la degete; m'am lovit la on
ooatelerezematedepervasulierestreium-vH.);
.; gustorilor ce vindeau marfa cu cotul.
OCOTARITA (73/.-te) sf. Olten. Ban. = owl ®
a legs la ,,
a lega strins mlinile C [srb.].
cuiva pe la spate; a da din coat., a-ei OCOTARLA. (pl. -le) sf. Mold. 7E Javra, potaie,
face be on 'ma- jigAraie, cline slab si urIt: in lituri, ootarle, minca-var
tele a-si
(GN.), iigaraia I (ON.) [comp. bg. kotora pisoiu"].
face locde tre- COT.4.T adj. 0 p. con' ¶ ® Pc of:ornate° dt,
cut prin mul- parte a geomeriei descriptive In care obiectele
time ; a da coate shit reprezintate prin projectile for pe planul
oniva, a-si da orizontal sl cotele punctelor for Inscrise prin nu-
coat., a-i face mere ¶ ® Crochin, sobitit crochiu sau schlta
sewn atingin- Fig. 1527. Coturi. Fig. 1528. Cot. care reprezinta. obiectele cu dimensiunile mai im-
du-1 cu cotul, spre a-i atrage luarea aminte costa- portante.
gii lei Wean coate $1 rldean ()SP.) ; (2): a-si da coate cn OCOTATOARE sf. Trans. Oglinda [c o t a2].
343
www.dacoromanica.ro
COT- OCQTCA sj. Trans. Minge [ung. k o t y k a]. COT (-teso) 1. vb. tr. ® A atinge, a lovi cu
COTCODAC I interj.Imith °luta tul ghinii, cind C otul: ootind uniforms In dreapta al In stlnga. (NEGIR.I
COT se se Intoaroe snag gi Inoue de ps la ® A mAsura cu cotul
poarta: cot! cot! 1
(CR0.) [0110011.
COTCODACEALA, 00DcoDAMALA (p1.-ati) sf.
capacitatea unui vas:
oott, battle on yin tr(l..)11 ®
= OOTCODACIT: refren n1 era o oodoodgoeala salbateca (D.-ZAMF.). A mAsura cu cotul pin-
COT CODACT, coucczaci (-aceso) vb. intr. A zeturi, etc. 7
cinta (vorb. de Oink cInd se out.): and cotooditoind 2. vb. intr. 0 A face "If
[cotcodac].
11;4
In podul grajdulul (ALMS.; o cotiturA, a nu tines
COTCODACIT, couconAcrr sbst. Fapth1 de a linia dreapta (vorb. de .
71;.-'111

cotcodlici: cocogli ai giUnile... o ducean Intettn un drum, de o apt., etc.) :

cleat gi nesfIrgit (ORM). drumnl... cotind De dnpil o
COTCODOCI..., COTCOROGI..., Trans. C0TC0- coedit, se plerde ca o dulled Fig. /534. Cote'.
REZA = COTOODACI... de fum(vuoi.) ¶ C) la dreapta, la stings, a cirmi, a
CQTEA sm. a C) Una din numeroasele nu- apuca la dreapta, la stings (vorb. de un cAlAtor,
miri populare ale diavolului (MT.). de un car, etc.); ootind la ;stings, ea se Dierduse pe
COTEALA (p1.-mi) sf. Faptul de a cot i, de a dung deal (cw) .
mAsura cu cotul (butoaiele, etc.]. 3. vb. re fl. ® A face cotituri (vorb. de un drum,
0 COTE4TA (p1.-ete) sf. Mold.Bucov.Ban.= COT : de o apt.) etc. ¶ ® A se atinge, a se lovi cu cotul,
dung mina a dat Imparatul pe feta on mon' Intro .44 (Vog.). a-si da coate: toti... se ooteangi se lntrebau clue -i individn1
COTECIQR n1 sn. dim. own: tin care joaell ea un deaperat mg.).
Mitre pore' (RET.). COTIDIAN L. adj. Zilme, de toate zilele:
O COTEICA Par COTVIU ziar
COTEICVTA (pr.-ta) sf. dim. o0TgIcA: Am o - 2. sn. (p1.-ne) Ziar care apare zilnic. [fr.< lat.].
mail, Tot ethical aleargti fli tot urdil lace (00R.); ghici- COTIGA, Mold. Bucov.eo-
toare despre coa- TivaA (p1.-gi) sf. 0 Caruta
st". cu clout roate: nu mate de-
OCOTIT.11 sm., osebire Intro caleasa gi cotigli
comet (p1.-oi) sf. (J(1..) ; Si taco In Ur' de roate.
w CAtel (cates) Vralitoarea vitadahul stribate
care nu creste (Bo..Dat.) ¶ ® Carul lungit
mare; cline (cAtea) anume spre a se putea aduce
de vinat cu pi- lemne de la pAdure ¶ ® / Fig. r535. Cotiga.
cioarele scurte M Cele clout roti legate prin-
1531): se atinea on Fig. 1531. Coteiu. tr'o osie pe care se razimA grindeiul plugului
no bAt lmpotriva a doi (A 1535) [rut. kotyh a].
cote' ce dan ttrooale mesei (0.-ZAMF.) ; an arunoat oscioarele COTIGT (-lam) vb. intr. Mold.® A face cotituri
nnei cotalci ca sit le mantnoe (sea [comp. rus. k o- (vorb. de un drum): drumul cotigea pe lIngft o prapastle
t e j k o cotoiu"]. adincA (sLece.t ¶ ® A cirmi. a coti Intr'o parte sau
O COTIT..P (p/.-ete) sn. 0 /ten. Gotiturt, colt intr'alta (vorb. de o persoan11): oofigese fu stings ei
(PAM)'.) (V(RC) [c 0 t]. filtsn In ograda unni megiea al nostru ,coo.) ¶ 0 (E) A afla
COTELT, COTILI (-leso) vb. tr. ® A scotoci, scApare pe ant cale: seta data n'ai tnootro must, 11 she
a cotrobrti, a cauta cu deamAnuntul: ooteleste pe lei, (NEGR.) [C 0 t i].
¶ 0 Mold.
ootelegtepedincom,si glisegte eels odiUlor (R.-COD.) *COTILEDQN (p/.-oane) sn.
Bucov. A deretica, a curAti prin cast: fentela... ®y Nume dat frunzisoarei
maturg gl ootilegte framos Dna caaa (MAR.) ¶ ® A embrionului plantelor
linge, a lineal farfuriile, oalele, nelasInd nimic fanerogame (g 1536)
pe ele: Mirosirg, cotillril din taler In talerag Si 'ntre al- ® gIO p1. Gei doi
ma sista Of o fella de oaf (('ANN) ¶ 0 Trans. A cerca 'obi ai mitrei [fr.].
vasele de lut dact shit bune (FR.-CDR.) [0 t a °]. 'COTILEDONAT
COTELTCILT sm. Gel ce scotoce$te, c o t e -
1 e $ t e, cotrobAe$te. ledoane [fr.l.
;
adj. Care are coti-
COTENEATA , CoTiNEATA (p1. -etc) sf. Cote 0 COTILI-vor COTELI.
(de gaini, etc.): mergi la coteneata gitinilor... svtrlin- COTILIQN ( pi. Fig. 1536. Cotiledon.
du -le grilunte (FAMF.) ; cotfneati n'ai mil, sa-1 Inchizi -oane) sn. Dant alai.-
(D.-ZAMFL) [comp. COTEATA]. tuit din o multime de figuri: locotenentul... era ex-
*COTERIE sf. Gasca, adunare de persoane care oelent conducittor de cotilioane (vuutt [fr.].
petrec In familiaritate $i care urzesc Impreuna in- COTINEATA ar coTENEATA.
trigi, etc. [fr.]. COTIy4 adv. FAcind cotituri: primal liliac oars
COTE' (p1. -ate) gonia d'a-lungul ulitelor (DLVR.) ]c 0 t].
871. 0 GAinArie, cu$- COTIT 1. adj. 0 P. COTT ¶ ® Cu cotituri, cu
CA pentru gaini $i ocoluri: drum ...
alte pristri domes- a. sbst. Faptul de a coti, de a cottri: vaeelor.
tice fl 1532) ¶ ® *COTITATE sf C) Suma la care se ridicA
AdApost, cu$cA pen-
tru ctini. iepuri, etc,
parted fie-caruia ¶ ® n -
diapoaibuit, portiunea
din avere de care se poste dispune Intre cei In
(x 1533) : duels viata sau prin testament [fr. quotit e].
fie bAga on coeds as- COTITVRA (p/.-tari) sf. 0 Indoitura, inco-
=nag Intro Dioioare In Fig. x532. Cote'. voieturA, oco] pe care-1 face un drum, un rlu,
.4.rd Sin fOR10.1 ¶ ® etc.: priveligti neagteptate se desvaluesc la tie-care a drn-
Mold. Bucov. Trans. CocinA de 1M11111 (VLAH.) ¶ ® Ocol, cirtnire la dreapta sau la
porci: ...me porcilor eras goals stinga pe care o face o persoanA, un animal, un
(RET.) ¶ ® f Mutare ce se face car In drumul am: am Mat o multime de cotituri ca
InAuntrul strungii in care se as pot 'diva de urmArirea lui ¶ C) Ocol(iturrt) In vor
bag. o parte din oile ce ur- bire: inorui era o tainS, despre care nu se putea vorbi fatbl
meazA a fi mulse ¶ 0 sago Gard gi fart de cotituri (sLy.) [C 0 t l].
de nuiele sau de papura Imple- COTIVGA Pr' 00T1GA.
tilt, cu diferite cotituri, ce se 0 COTIUGAR sm. Mold. Garuta$ [c otiug A].
asazt In apt., spre a prinde Fig. i533. 0 COTIVHA (p1.-lie)sf. Mold. Cline ($EZ.) [rut.].
pe$tl ( 1534) ¶ ®1 Least de Cotel de curie. *COTIZ4 (-17.8a) 1. vb. tr. A hotAripartea pe care
nuiele pe care se bat boabele de porumb spre a trebue s'o pltteasca fie-care Intro cheltuialt. co-
se vintura de pleavt [vsl. kotic I]. munt.
344
www.dacoromanica.ro
 2. vb. refl. A da fie-care partea ce se cuvine; a
contribui cu o parte la o cheltuiala comuna
[fr.].
COTIZATIVNE, conZaTiE sf. O Faptul de
a (se) cotiza ¶ ® Ceea ce contribue fie-care la o
cheltuialtt comuna ¶ ® Suma pe care o plateste
fie-care mcmbru al unei societati [fr.].
OCOTING4N Trans., coTINagni(u) Ban. sm. Co-
pilandru : mum eel luat de stiflet era acorn cottngan (scr.).
0 COTTBLE4TA sf coTIRL*T (pl.-eta) sn. 0/ten.
® Cote]., coteneatii.: valves villa tot clod vrea... Pe colea
la cotfleatit, Banal gaseasca niscai rata floc.) 11 0 Covir
[comp. bg. kotara sau ung. kut y o r 1 6I.
OCOT/RLQNI(U) sm. Ban. Copilandru [c o -
tart a].
c)COTIRNE4TA (pl.-eta) sf. Mold. ® Coteneatii:
Pe $ade o Intimmati (00R.), ghicitoare despre ca-
Mita" ¶ ® Cocina, costireata [comp. bg. k o-
tarnikil].
OCOTYRST (-seee) vb. refl. A se Impreuna (vorb
de pisici) [comp. vsl. kott pisicti].
OCOTLEALA = COCLEALA.
COTLT (pl. -ete) sn. 0 Smoc de barbs ce se
las& sA crease& de fie-care parte a obrajilor, favorit :
Domnul Doctor... Isl tragea role (m..an.) ¶ ® = COTLUA.
COTLTA (pl. -ere) sf. X Costita (termen de
boat/ale): dimineata vom mines collate el vet bea nn
pahar de porter (MGR.) [fr.].
COTLET sm. BE = COCIXT: o its are mat multi
declt Ott dint! are o spate (PAINe.).
COTLI = COcLi.
COTLQN(P/.-ortne) sn. C) to Firida. fereastrA fArA
lumina facuta intr'un zid ¶ ®l1 AdlocaturA pe sub
cuptorul caselor tarane$ti: purcelul gain In culcue
(Intr'un..-) sub vatra (mo.) ¶ ®47 Adincatura. facuta In
pamInt care serve5te de vatra: s'au asezat Imprejural
unor eotloane on Jamul potrivit (can.) ¶ ® 0 /ten. Zid, In
forma de potcoavA, pe care se a$aza. cazanul
(de fabricat tuica) (CIAO.) 15 © AA. Adinc&tura,
InJundatura, scorbura intr'un munte: viant... In
pitretele muntelui o Infundaturli, un fel do = (ON.) ¶ ®
Scorbur& Intr'un copse: se vede di se mistuise de
frier' mea prin cotloanele scorburli (cau.) ¶ 0 Ascunza-
toare, blrlog: dupe sante ant iese Mauna din ril san
MST ¶ ® Gault In malul unui rlu in care se ascund
racii: prin maluri, In ape, sint cotioane Minot, In care atan
Death 81 mil (SEZ.) [Wig- k a t a 1 all].
COTN4R stmt. 2 Vin de Co tnari: cam i se
deslega limbs dope un pahar de (ON.).
OCOTOARBA (pl.-be) sf. 0 Mo/d. Cotoroanta ¶
® 0 /ten. Belea, pacoste, pozoft: vazn balanrul o'o
Scut cotoarba (GFL-NJ
OCOT0.4SA. (p1. -se) sj. Trans. (FR.-CDR.)
CFMLNITA.
OCOTOBATURA = CODOB6TURA,
OCOTQC sm. 0 0/ten. Trans. 7.k = comoi c):
motooni eau pisieul... se chiamA mfrtan, = (URIC.) ¶ 0 p1.
Ma/11101e, cotoaiele sau stilpusorii codirlei unui car
¶ 0 pl. 0 /ten. ICIAUS.) Minerele de care se apucA o
roabA ¶ 0 pl. in Fofezele, fusceii alergatoarei de
urzit [comp. bg. k o tak il, rut. k otok].
COTOFLEANT sm. Ban. Pored& data Nemtilor
[germ. Kartoffelpflanzer].
COTORP 1 sm. ®w Partea barb/Reese& a
pisicii, motan, pisoiu ¶ CD at Ancora: Cotoiu 'n ape
arunca $1 calm se oprea (TOC.).
2. coTotim sn. pl. CI Manusile codIrlei, nu-
mite $i ,.cotoci" ¶ ® Bratele ferestrAului ¶ ®
Talpile grapei de mar/idol Isl. k o t ii pisica"].
COTOMa (p/.-oate) sn. 0/ten. 0 Picior de pasare
de la genunchi in sus ¶ a% Pi 1
COTOLAN (p/.-ne) 571.
n os (oe.-N) [c o t].
Stiulete, drugs de
porumb: se rupeau T-ele porumbllor de mArimea al greu-
tatea druganflor (LUNG.).
COTOLEAN (p1. -she) 8n. 0/ten. 5: Cotor. coact&
¶ ® Picior; os (c(Alie.) [comp. cOTOL41,1].
COTONOAGA' (pl.-se) sf. = mum*. f
COTONO4GA2 (pl.-ee) sf.0 /ten. Picioroang6.,
cataliga [comp. comma].
COTONQG adj. 13olnav sau olog de picioare
[rus. koltonogij].
COTONOGEALA (p/.-en) sf. O Faptul de a
c o t cqn o g I 110 Bataie strapica ¶ ®A 13oala COT-
de picioare (la vite), ologeal &.
COTONOGI (-me) 1. vb. tr. A bate, a lovi COT
sdravAn pe cineva, asa Mat sit nu mai poatA mica
bratele $1 picioarele: Ii ieeese, 81-1 cotonogeso, 1e rup
Picloarele, bratele 01-1 Ingroapa de vii (ISF.)
S. vb. intr. I* A se Imbolnavi de picioare a$a
Melt sa nu mai poet& umbla (vorb. de animale):
mien 81 vitele bovine cotonogesc (eEz.) [C oton 0 g].
COTQR (pl.-ware) sn. 0 4 Tulpina, lujerul
Fig. 1537. Cotoare : A. de porumb ;B. de varza;C. de
mature ; D. de lingura ; E. de sabie ;F. de coada de cal.
trunchiul, coada unei plante care sustine floarea
sau Iructul: al porumbului, (Di 1537 A), ~11) venal
(A 1537 B) ¶ ® Coada: ul ma-
tur11, (iN 1537 C), toporului, lingurif de
lemn (CII 1537 D) ¶ 0 Miner: ..tu
eutitului, giblet () 1537 E) ¶ 0
Partea de jos a vertebrelor unde
incepe coada (la animale): ...in coa-
del ¶ 0 $ Partea unui volum, unui
registru. opusA muchiei, unde sint
cusute Toile (0 1538) ¶ 0 Juma-
tatile de foi ramase Intr'un carnet,
IntVo condica, din care s'au tAiat a-
farA chitante, recipise, etc. ¶ 0 pl. ail Fig. 1538.
Bani [lat. "captorium<capere]. C. Cotor.
COTORT (-prase) vb. tr. e A ridica vita legInd-o
pe araci: dupe sapat se face cotorlrea vie!, adecil sa radial%
via pe haragi de care se leaga vitele of um) [e 0 t 0 r).
c)COTOROARA (pl.-ve) 1s . Boom m± PisicA mac.).
COTOROAGE sf pl. 0 F Picioare ¶ 0 Trans.
Ban. X Pif tie (mai ales de picioare de pore), ra-
cituri: bneatele de cApetente In slue de Boboteaza 'Int rael-
4 = VILE- tingle sau vie (MAR.) [comp. COTONOAGA2.
COTORO4NTA. (pl. -te) sf. F Femeie ba-
trio& $1 rea: a chemat De jupfneasa batrIna, o augravita
fi smaltuitft (CAR.) [ung. k o t r o n c].
000TOROB.O.TUR A (p1.-tvri), COTOROBV5CA
(p/.-witi) sf. = cOoos4TURA.
COTOROSI pm- CORTOROSI
0 COTOR04 (-masa) vb. intr. Ban. A cotcodaci
[corn p . coTconEza] .
OCOTORV$ sm. Trans. (PAc.) = coDRCI.
COTOSM4N sm. Cotoiu mare: se fAcu an
nnmal de drag sa privesti la el nap.) [comp. vsl. k o t t].
OCOTOV4IE, coTov4IcA sf. 0/ten. X JumAtate
de dovleac copt In cuptor.
OCOTRE4NTA(pL-eate)s f. Mold. Bucov. Sdreanta,
treanta: In sins de Boboteeza sit on tie nici o sau ponied
de pInzli pe-sfarA (VOR.I [comp. contINTA].
OCOTRENTOS adj. Mold. Bucov. Sdrentaros
Icotreantal.
OCOTRTNTA, coirtftvrA=CATRINTA.
COTRO INcOTRo.
0 COTROAN.ii p/.-ne) sf. Trans. (pAc.)=COTIAN 0.
COTROBAI (-Am) vb tr $i -intr. A sco toci: lace
dimonu, cA mi-o cotrobait toate luernsoarele (ALECIL); a
Inoeput a 7= prin chilna carutei sit gAseasca niste Mashie
(ow.).
COTROBONT,*coTROSONT sbst.,coisomiNTA
I. 0
= CONTRABANDA: swami' nu se multumea asa
sit is &le de cotrobont (011.-N.); trebne sit prinda cotro-
boantele (SAD.).
345
www.dacoromanica.ro
COT- COTROC, COTRQG sbst. Trans. Cuicus. adapost: OCOTOFANcIS adj. 0 /ten, ccmue.) Guraliv, vor-
Plaid le din vecini... isi Jac ootrog prin stratnri
COV [ 'omp. comiunA].
COTROCI (-oeego) vb. intr. A scotoci, a cotro-
(SLV.)
OCOTOPANT -
baret, flecar [c otofan a].
coToBANI.
0 COTQR sm. Oas. Cotoiu.
bai (rm.) (um.) [comp. Marton]. COT OV1.4.11 = CU'rOVL4B.
OCOTROG se- COTRQC. COV ACERTE , covAcTE sf. e 0 Meseria c o-
COTRON pl. -cane) sn. 0/ten. (PSC.) = COTLON C). vaciulu i, fieritrie 9 0 Atelierul covaciului.
COTROPE§NITA (pi.-te)sf. F Femeie foarte COVA, CIU sm. ® Fierar [vsl]
grasa, besnit:a.: cotropesnita de 3unona tusk 1st vtri 0 COVAT = Meovora.
coada si aol (ISP.). OCOVALIE sf. Bucov. =covAerz: zicea prea gray
COTROPI , COTROPI, CITTRUPI (-pesc) 4. vb. tr. covilia pentru el (VORA [covaliu].
0 A se Intinde acoperind In Intreeime, a cuprinde OCOVALIU sm. Bucov. e = uovAcru: I a worst 0
de toate partile: cdzu peste necredinciosi ca nn talaz de mnitime de ani la lantul acela (VOR.) [Mt.].
spit care sa -i ootropeascA pa toll (1SP.) ¶ 2 A napadi, a COVASE4LA. (p1. -en) s f. ® Faptul de a (se)
navali, a Invalui de toate partile (vorb. de o ostire, c o v a s i 11 ®# Dospeala.
de un dusman): Cain mi s'a potmolit, Ostirea m'o ontro- COVAST (-fisess) vb. tr. 51 refl. X A (se) acri,
pit croc.) 4 ® A lua to stapinire cu de-a sila, a a (se) dospi; a se inlicri si a se ingrosa (vorb. de
calca, a se Intinde pe nedrept: Install_ TAtarii si en- lapte) [vsl. kvasit i].
manil... an cotropit din pAmintul de bastinA al RomAnilor COVASIT adj. 0 p. covAsi 77 © ncovASIT I
(VLAH.) ¶ 4 A covirsi. a prapadi: rAzmirita care cotro- O Lapte lapte Inacrit si Inchegat.
paste temeiul omulnl XOLVR.) OCOVIN§A sf. Mold. Bucov. X Faina de griu, de
2. vb. 7 fl. A se prapadi: plingea, de gindeat cit tosta secara, de meiu, de porumb, etc. muiata cu apli
SO cotrope6te (MERA.1 [lat. contorpere]. calda si lasata sa se dospeasca: covasa ca s'o Moil bunk
COTROPITOR 4. adj. verb. oltile trebue sit fie cineva master s'o PotriveascA din Mina (voR.) ;
tnrcesti, al dim suvo in
ale Romitnilor (VLAH.).
COTROPI:
s'a lzbit... de piepturile °tante CAM r
kvaa a].
n'a minoat, Cit e domnnl de bogati (SPER.) [rut,
2. sm. Cel ce cotropeste, navalitor: nu eon pn- COVATA (p1. -all, -veti)
tintA a sta cn armele impotriva (com.). sf. Mold. Bucov. ® Copale.
COTROW (-osesc) vb. intr. 0 /ten. Maus.) A scor- albie In care se framInta
moni, a cotrobai [comp. comoc/] aluatul, se spala rule, etc
COTROTA. (1)1.-to) sf . Mold. Bucov. Trans. ® Spa- 1541): de on Vineri sears se
tiul golintre cuptor si perete, unde se pun diferite
,
adncea din podul easel covata cea
vase si unde stau de obiceiu pisicile: de Sr. Toader... mare (GRIG.) ¶ 0 Postava, co-
mita nu se last In ca unmet petitorii (VORA ¶ 2 = paia, lads In care curge Mina Fig. 1541. Covatl.
COTLON 2 ¶ ® Trans. onc.) Locul unde cade flnul la. moara: In .22. svicnea in pulbere link Mina (SAD.) ¶ ®
din podul grajdului Oalasau butucul cu gavanele In care se pun diroiile
[ung. katro c] . de batut la piva [comp. tc. kuvata < ngr. Ts.pick].
OCOTVNAI = COVATEA, covATIcA (p1.-tele) sf. 0 dim. COVA-
CATANA... TA: ramose nn fel de covatea mititicA de piatra ()Sp,) ; am
OCOTVNA2 = cA- Mont din int un copilas si 1-am pus colea in covitticit (RET.)
Tux . ¶0 A Teica more in care cure grauntele din co*
COTI;JRN sn. 0 Inainte de a trece Intre pietrele morii.
incaltaminte cu tal- COVA.TT (-Mass) vb. tr. A scobi ca o albie, Ca o
pa de pluta groasa, Fig. 1539. Coturn. covata.
spre a parea mai COVEIU (p1.-ete) sn. 0 /ten. Ban. Cotiturti (de
limit, pe care o punea actorul tragic la Romani drum): ocol [comp. covAl
( 1539) [lat.]. COVgRGA1 (p1.-gi),covvRoA (pl. -of) sf. 0 /ten. 0
COTCA sf. 0 8 Zar (de jucat) ¶ 0 ® F Adapost (al vinatorilor, al pindarilor, etc.) facut
Mold. Inselatorie, pungasie: privileviatit care some din rogojini, din Frunze cu nuiele, etc.: em petreout
[srb.].
pungile strainilor (NEGR.) sante saptitmini la tum, In covergi de schuluri si de rogojini
COTCAR sm. Mold. Pungas: ~n1 acela e in stare ((. -011.) ¶ 0 0 /ten. Ban. conRci pl. Cercurile de nu-
sk-mi pustieascA trapfiratia (NEGR.) [c 0 t c al iele ce se pun la un car si peste care se astern
COTCARIE sf. Pungasie, Inselatorie:
Mold. rogojini, etc.; coviltir [big. k o v e r k a].
Doamne, de 1-a6 prinde cn vr'o 1 (ALECS.) [c 0 t - COVERGA' (p1.-gi) sf. Mold. Nuia Incovo-
c a r1. iata: crisnicul vine cn patrn oovergi, 61-1 bagi in apit
0 COTT ( -tese) vb. tr. Trans. A masura (cu cotu 1) : gi-1scoti CII pe4ti (GR. -N.); pr. ext. despre sirmele de la
sa 0 cote6t1 din tundul casei Dina la mil (PAC.). scheletul umbrelei: o umbrell... din care iesean oo-
COTOBAIE sf. CODOBATURA. vergile, tapusele ca niste dinti de pieptene (D.ZAMF.) [bg.
COTOBANI, COTOPANI (-Anesc) vb. refl. 0 /ten. kuverki].
Mold. A se Indirji, a se sili, a se opinti din raspu- *COVERTA (p/.-te) sf. n, Puntea unei °unit:
teri: se opinti 61 se cotobAni sit-si vaza puterile tri.o114 ne nrcitm toll pe el... ne extaziam de privelistea grandioasA
COTOBATINA = CODOBATURA. a mini (VLAH.) [ngr. zoo-
OCOTOBREL sm. 4, = PORIIMBCL. Septa].
COTORANA (p1.-tene) sf. 0 le Pasare neagra, COVILTIR (p1.-ire)
cu pintecele alb, cu coada lunga, care-si face sn. Acoperis de ptnza
cuibul in forma de ghem, in virtul copacilor groasa sau de rogojini
e cunoscuta pentru limbutia ei, eaci Yi toaca gu_ puse pe cercuri de
ra Intr'una, pentru rapacitatea lemn deasupra unei cgt-
ei, caci Pura on si ce, chiar de nu-I rute ( 1542): in nr- :(5. 1542. Coviltir.
foloseste la nimic (Mold. tares ") ma-le vanes un vn
(Pica caudata) ( 1540): coto- plin pink to e. de sipetnri (0005.).
lenele s'au abStut pe virturile copac1- COVIT I inter). Imita guitatul purcelului
10r (OR. -VN.) ¶ 2 F F Porecla data
Tiganului si Tigtincti: ce to -a apn- Pm°COrnVII.TAT ( -Alu), coviTA, Coviu (-vit) vb. intr.
oat, mit rog, cototano, de chit ca cioara Mold. Bucov. A guita: on purcel covitite in thin (VLAH.) ;
'n par? (ALECS.) ¶ ® p1. TEP° Cana- JCL-0010 COVitall pe moarte porch' Injunghiati (SAO.) [c
Citric lisitelor sau furculitelor ce v i t 1].
se Incruciseaza peste inima ca-Fig COVITALT (-mess) vb. intr. Trans. = COMM: ea
rului ¶ Bucata de lemn -* 1540.
t:.1 - CotofanS. tot dus grohotind si covitillind pin' a stuns in padure (RET.).
prinsa de doi capriori, la 0 case, ca O. nu se COVILTTR = COVILTIR
desfaca, numita si catusa" sau limbs caprei" COVIR$T (-ben vb. tr. ® A fi mai presus, a
(P.- 850). Intrece: milloacele noastre etialeaza 61 covirsesc trebuintele

346
www.dacoromanica.ro
(I. -OH.) ¶ ® A trece peste margine: riurile, covIreind 0 COZA.CE, coza.ci sf. pl. Trans. 86n. # VarSat COV
matca for, s6 revarsara peste cfmpil (000s.) ¶ ® A trece (DENS.) [comp. srb. kozic e].
(V)C.)
masura, a fi prea Inclircat, a ti prea mult ¶ ® A COZONAC sm. - CRA
cople5i, a birui, a lasa mai pre jos: In Ikea mini om X Un fel de piine,
s'alege o patina care covIrseste $1 Intunecit pe celelalte MAK) de diferite forme,
[vsl. 171" us i t i, cu prefixul neexplicat]. din fain& de grill
COV/R*ITOR adj. verb. coviRaT. 0 Care co- framintata cu unt $i
virseste: pare o'er Incerca sa 111Ril de puterea covIreitoare cu ape, uneori cu
a maril (V.11.) ¶ ® Care Intrece pe toti sau pe toate, adaus de stafide, Fig. 5547 Cozonaci.
eminent, desavirsit: un tablon de-o poezie covIrsitoare care se face In case, mai ales de Pa$ti, sau se fa-
(DLVR.). brics de cofetari 1547).
COVOI.4. = Lecovoia. o COZONDRACI sm. pt. (r) Bretele, pate$ti
COVOR (-care) sn. 0 [germ. Hosentrager].
Tesatura de Una, Imp°. COZOROC (p1.-oace sn. 9, Par-
dobita cu desenuri, care tea dinainte a sepcii sau a chipiului c.
se asterne pe jos sau se ce umbreste fruntea (A 1548): o sepal
atlrna pe perete: covoa- de plisa neagra ou a, de piele, ctira slut sea-
rele se deosebesc de scoar- cile birjereati (CAR.) [rus. k ozyrjok A;
te, de velinte, etc. prin rut. kozirOk]. Fig. 1548.
CR. 0 s Simbolul chimic al cro- c
aceea ca, slut importate ozoroc.
din strainatate sau imita. Mullli 9 0 J.Abreviatiune pentru ,.crescendo ".
tesatura covoarelor stra- CRA! inter). ImitA strigatul corbului: Din gura
e ([_.1 1543 : de Smirna; corbului (n'anzi dealt I (PARN).
Pre la beserici nu se fee °spate, *CRAB S711. fir, Crustaceu
nisi covoara sit astern(Pliv.-MB.) cu zees picioare care tra-
¶ 0 ® Tot ce acopere este la coastele marii $i a
ptunIntul Intocmai ca un cArui came se manInca
covor: de verdeata, Fig. 1543. Covor.
de (Carcinus mtsnas) (
Wad&
kov ort].
[rus. kOVert dial. kot or a, bg. 1549): stacojii si ii
slat tin
mare ajutor la brans locuitori-
COVORA (p/.:ase) sn. dim. covoR. lor ((.-OH.) [fr.].
O COVR4G sm. 0 0 /ten. * Cocean de porumb CRAC2 sm. CD 0 Picio- Fig. 5549. Crab.
dupA ce I s'au mincat frunzele de catre vite ¶ ® ml omului de la coapsa
pl.Trans. one.) Ramuri uscate ce cad din copaci ¶ pine la calcliu (211550) ¶ 0 (10 Fie-care din cele
0 pl. Trans. vac.) Vreji de dovleac [comp. tc. dial. douA parti ale pantalonilor, nAdragilor,
k avrak Incovoiat" ]. etc. ce acopere fie-care crac: lot vita pi-
COVRIG sm. X Cerculet de cioarele prin minecile surtuculni ei minile
aluat bine copt (E 1544); (f): a prin reit pantalonilor (ON.) ¶ 0 44. Brat al
se face AW (de frig, etc.), a se ghe- unui riu: un al Trotusului alearga... sub
mui, a se indoi: se stfralserit de se podeturi de lama $1 de piatrit (IRO.) ¶ 0 Until
Mara de ger OSP.) ; Q (f), : a afunge din cele doub. picioare ale compasului;
la a saraci, a ajunge sArac; fie-care din laturile ghiuniei sau drep-
a scoate la ri, a sArAci pe cineva tarului ¶ 0 Unul din cele doua. brate ale
[rus. blg. kovrig h]. Fig. 1544. ferestrAului 1 @ Fie-care din minerele
COVRIGA ( - gez ), COVRIGI Covrig. sau picioarele unui cle$te ¶ 0 Fie-care
( -geso) vb. refl. A se Incovriga, din cele douA brate ale furcii, piscuLui
a se Incolaci, a se face covrig (de frig, etc.), sau gruiului carului ¶ ® Fie-care din te-
a se ghemui: ne-am covrigit Imprefurul focului (eso.). pele unei furci sau unei furculite, din
COVRIGAR sm. (1) colturile unei scoabe. etc. 0 Fie-care
Cel ce face sau vinde din' cele cloud lemne groase orizontale, Fig.
-co v rigi ; simigiu numite Si butuci", .,drugi", fofeze", 6raxe5.5°.
(Z 1545). etc. care alcAtuesc patul, stratul sat!
COVRIGARTE sf. trupul rAzboiului de tesut; fie-care din picioarele
tse Simigerie, brutarie unei crAcane ¶ _a. de munte, picior de munte
unde se fabrics 0 Bum,. Trans. 0 /ten. CracA, creangA, ramura: s'au
covrigi. sit. a suit inteun copaciu ea sit taie na care era Inept (SB.)
COVRIGEL [VS1.).
sm. dim. co- *CRAGS ! tinted. 0Imita sgomotul unui object care
ma. crapa sau se ciocnette cu altu110Arataivirea unui
COVRU sn. 1 , lucru nea$teptat: si de-odata lase, crap! tin pain, ',Weer
0 y Culou$ al 17 de drac (ALECS.) [fr.].
iepurelui $i al CRACA (pl. odic°sf. * RamurA mai groasti
altor animale -g dintr'un copac, creanga.: east' cafe trei rodil cum atir-
® Pr. ext. Scor- nan de o re In porn ((SP.) 1.1.' PIC= [C r a c2].
bura (In mun- Fig. 1545. Covrigari. CRACAN sn., CRACANA (pl.-atm-int) sf. 0 Pra-
te): lugs la mal si s'ascunde 'n m jina care In \TIM' se desparte In doi craci ca o furca
de 'Astra (SAD.). de fin: cumpana ce tot se mai Linea pe cracana unei furoi
`COW -BOY sm. Pastor de ® Fie-care din cracii unei prAjini
inducoase (VLAH.) ¶
cirezi marl In America [engl.]. sau unui bat ce se desparte In forma de Yuma, din
*COX = WKS. tepele unei furci, unei canal, etc. ¶ ® Trei bete
COX4L adj. ts) Ce tine Impreunate la capAtul de sus $i asezate In for-
de coapsA: °sm. ( ,E 1546) [fr.]. ma pe piramida, de care se atirna cAldarea dea-
*COX.A.LGIC adj. #Privitor supra focului, alte on crAcana e alcatuita dintr'un
la coxalgie [fr.]. lemn gros virlt In pAmint, prin capAtul de sus
'COXALGIE sf. .4rBoa16. a al careia e petrecut printr'o gaura, un alt lemn ori
Incheieturii coapsei, In genere zontal de care e prins, vertical, un bat cu cresta.-
de origine tuberculoasa [fr.]. turi de care se atlrnA caldarea ( 1551):
t COZ sm. Mold. 4 AtU (In ealdarea de fiertura In cracan (woe.) ¶ ® Fie -care
rrle
jocul de carti); F: (frumoasit) Fig. 1546. din cele cloud coarne ale raschitorului ¶ p Ac de
frumoase de n'are pAreche:
sardarul 11 Insurat o'o neviistnicit
Osul coxal.
( ALECS.).
par ¶ ® pl. Capra thietorilor de lemne ¶ CD Va-
rietate de struguri F ¶0P
Picior, Grad: co de mat
i
O COZAC SM. = CAZAD. cracane are! [c r a cl].
34 7
www.dacoromanica.ro
CRA- CRACANA (-Inez) vb. tr. 51 refl. 0 A desface
gleg:re.le, cracii, a (se) craci, a (se) 11606.06.ra:
cracinil dinslnte, pe cruces oistii (8AO.1 ¶ C)
Fig. 155i. Criicini.
Maram. (PAP.) A se ramifica (vorb. de arbori) [c r A -
c a n A].
CRACANAT adj. 0 p. CRACANA: eta ... to feta
nnn1 grup de domnisoare (VLAH.) ¶ ® Cu craci ca la
lure& (vorb. de un lemn, de un trunchiu de copac,
etc.).
CRAC.I.t.TITA p.- eAR.AarirA.
CRACT (-Aceso) vb. tr. $i -reit. A (se) cracana, a
desface picioarele: Be °ravage On nn picior la adintit
al on nnul Is FULFIL (cRO.) [era c,].
CRACIVN (p1.-nuri) sn. 0 Sarbatoarea
nasterii Mintuitorului (25-27 Decem-
bre) ; postul ml, unul din marile pos-
turi de peste an care tine de la 15
Noemvre ptna la 24 Decembre; pom L-
do , ramura mare de brad ce se Impo-
dobeste cu lumini, beteala, fructe
jucarii, In ajunul Cr&ciunului, spre
bucuria copiilor (datinti introdusa din
Occident sau de la Germanii din tat%) ;
Mos , figura de om bAtrin, cu o barb& ---
mare alba, plin de ninsoare $i Inchrcat -
de juarii, care simbolizeaza Crliciu-
nul aducAtor de daruri pentru copii
(A 1552) ¶ 0 Trans. Ban. Cracinnul mic,
anul nou, ziva de Sfintu-Vasile ¶ 0 Bucov. X CoIA-
" ria .55c
eel de aluat, In forma de 8, ce se face de CrAciun
(VOR.).
CRACQS adj. Cu c r A c i multe, crengos.
CRACT,JIU sm. Ban. Picior de gaina [c r a cl].
CRACULITA (p1.-10) sj. dim. CRACA: access on-
tltagn1 si tale °riming' de care eran at(rnate ow.).
CRACURQS adj. CrAcos, cu craci multe: ca-1
Wares cracuroast (TOC.) [c r a C A].
0 GRA CIT*9 R sm. 0 dim. Mac' ¶ 0 Cren-
guta, rtimurica: tie-oare orgeogA are 12 .+1 (VOR.).
CRACVTA (p/.-te) sf. dim. CRACA.
I CRAY (-Aesc) vb. intr. A domni [c r a i u].
CRAIASA (p/.-iese) sf. ReginA: Tot oral el tot
crtiese marl, Aliturea on gh1nArarl De neam strain (cow)
[C r a i u].
CRAIDQN sm. F Cr a i u, desfrinat, berbant,
om care eleargA dupa aventuri de dragoste: to chel-
*mete starea on pe Is via Brincoveannlui (m.).
CRAIDONAS sm. dim. CRAIDQN (FARM.
t CRATE sic.. Regat, tara peste care dornne$te
un craiu.
CRAIELICIU S771 .= VERIGBL.
4,
CR/MS. CRAIBT SM. )410 = BOI$TE(AN).
CRAIESC adj. De c ra i u, regesc.
CRAIV*TE adv. 0 Ca un rege: 1-a mato . on
tnincari si benturi scumpe (nu ¶ O F Ca un c r a i u, ca
un craid on : 0 piciarie di pale pus& cam.. pe-o ureohe (ON.).
CR/MT OW CRAMS.
CRAIT.IC (p1. -fount sn. F DesfrInare. desmatare,
fapta, purtare de cr a i u, berbantlic.
CRAIME sf 0 col. ORdIU. Multimea regilor 9
O Regat: imairatti at oraimi stinse, de varvari pusti1te
0 CRAINA adv. Razna; A umbla A umbla far&
rost, hoiniirind [srb. krajn a].
CRAINIC sm. t Pristav, col ce striga In pu-
blic poruncile sau ve$tile de la domnie:
Ina:llama 'a lard mom ow Wink (VLAH.) [rut.].
ii etude
www.dacoromanica.ro
CRAINICT, =Arnim (-tow) vb. tr. A ida de
veste, a vesti, a striga in public poruncile sau gti-
rile de la domnie [c r a ini c].
CRA.1$04.RA (p1. -re) sf. FatA de c r a i u, prin-
tesa (FR.-coR.).
CRAI$QR sm. dim. CRAW 0 Fecior de craiu,
print ¶ 0 3° = PITIILICE 0.
oCRAITA (p1.-te) sf. Trans. (PAC.) = CR4TITA.
CRATTA (p1.-te) sj. 0 eji In jocul de concinA,
carte cu valoare superioarA (2 ochi de trefla $i 10
ochi de taro) ¶ p Bucov. F Femeie cu moravuri
usoare (VOR.) ¶ 0 pl. Un dant popular ¶ 0 (PANE) =
V/ZDOACIAO ¶ 0 Mold. 0 /fen. Ban. a Un soiu de
.
ciupercA galbentt-rosiatica, bunA de mincat:
Unit on piper negro (ca lest pentru junghiu) (PAW'
¶ 0 Ban. 4 MatcA, ImpArAteasa albinelor [c r a i u].
CRAITAR sr CREITAB.
CRAM SM. 0 t Rege; col trot cral di la rastrit,
regii magi (Gaspar, Melchior $i Baltazar) cari ye-
nirA din Orient sA se Inchine Mintuitorului dupA
nasterea lui; figureaza printre personagiile vi-
cleimului ¶ p 0 /fen. VAtaful calu$arilor ¶ 0 0 /ten.
cratui-de-rout, personagiu legendar care umbla. nu-
mai noaptea pe lunA $i care, fiind surprins de
soarele rAsArind, s'a evaporat ca $i roue: pe °ales
asks veohe se punts Oraillil-de-hra noaptea pe land, intro
Onnare 01 manta; si °data, apuelndu-1 Etna, do' a Intim
soarele nnmai o rut asupra lui si 1-a bast dinteo sorbitnrit
(wari.) ¶ 0 4 Rege (In jocul de carti), popA: de
toad; de Irma& ¶ 0 Berbant, desfrinat, desmAtat
0 * ® Crain-non, Luna cind se aratA Intiiu sub
forma de secere: cind lase craiu non pe car, betels 01 M-
ail 11 WWII on strigart de veselie (ALECS.) ¶ 0 Ban. k
°Rawl, -as kerma = PITIMICE C) [ VS1. k r a 11].
O CRA.LTCIU sm d = VERIGBL [comp. eitAE-
Lim].
CRAM (pl.- amuri) sn. Trans. (m.) @ x Casuta de
ling& mina, In care dorm minierii §i unde -$i tin
uneltele ¶ 0 p1. Acarete, clAdirile din jurul casei
[germ. K r a m].
CR.4..MA (p1. cram, ortimi) sf. 0 IncAperea de la
vie unde se tine teascul de stors strugurii, linul, to-
n citorile, etc. $i unde se pAstreazA vinul: en ma riiPid
Jn s'aduo si un coital de yin (cm) ¶ 0 Trans. onc.)Sata
la bIlciu unde se vind bAuturi $i se adunA oamenii
de beau aldAmasele [comp. srb. k r am a, rut.
k ram < germ.].
CRAMBA -sf. Trans. 0 4;4 Colin de scinduri
mobil& asezata pe douA Mini de sanie, In care
se culea ciobanul noaptea (FR.-coR.) ¶ 0 = CRAM 0.
0 CRAMPAR (p/.-Are), CRAMPAN (p1. -ne) sn. Trans.
fr. 0 SApoiu (Fed.) ¶ 0 TirnAcop (PANE.) [germ.
Krampen].
'CRAMPS sf. pl. P Circei, contractiuni dure-
roase ale unui muschiu [fr.].
*CRAMPON (pl. -oane) sn. p . 1 , ° Clrlig; scoabA
®eva 0Ase tine de olneva, a se tine scaiu de ci-
IT
n [fr.
CRANC1 interj. !mita croncAnitul ciorilor.
CRi.k.NCA st Maram. Oas, C r a c A, creangA.
CRANCADAU sm. Mold. F PoreclA datA
baietilor ce au crescut repede.
CRANCA!' (-deso) it. intr. A croncAni, a cirii
(CANT.) [c r a n c!].
cRANclip (-deco), CRANCANI (-aneso) vb. intr.
Mold. A umbla far& cApAttiu, a bate podurile
(RV.-cRo.) [C rancAu].
CRANCALIC (p1.-kuri) sn. Mold. Berbantltc,
strengarie: te-ai sttnrat de nmblat In lame duct Uri
(Ms.) [comp. crane& u].
CRANCAU sm. p It Corb ¶ 0 F PoreclA a
Tiganului: no bAtrin, Alb Oa un fund de oesun (NAR.) ¶
0 Mold. F Om Mr& cApiitliu, bate-poduri, vaga-
bond [c r a n cl].
t CRANGA (pl. -Angi) s/.. = CREANGA: noaptea
durmean prin crangile copactlor (RET.).
CRANCAII: oorbnl din v1rvul copacinlni
...la
oriCngRAgia
(CANT.).
*
CRANGOS adj. Caicos: tot eopeotot si frau-
slim suet not va rAmInea (CANT.) [crangA].
CRANGU0.41RA (pl.-re) sf., cRANEWTA (p1. -to)
dim. CRANIA.
348
 CRANIAN adj. p Ce tine de craniu: cavitate .41; mlinilor, de sanduri, de ziduri, de p&mInt, etc.): CRA-
nervi cranleni [fr.]. se assume tutr'e iu de grindil de la tavannl easel W.) ¶
*CRANIOLOGIE sf. Arta care pretinde de a ® Deschizaturti Ingusta, spatiul CRE
cunoaste lnsusirile si apuctiturile omului dup& pro- mic Intre o usti putin deschish si
tuberantele craniului [fr.]. tocul ei (M 1555): a'a uttat prin ora-
CRANIT-T (p1. -nil) sn. ( Teasta capului, hIrcil, nature usti [lat. crep a tura).
safIrite, cutia osoasti a creierilor (a 1553) [gr.]. CRAPATURICA (p1. -role) sf.
dim. CRAPATCRA: eau asonns arch) in-
tr'o (. (513.1.
CRAPCEAN SM. dim. CRAP Pato
Osul frontal Crap mic care nu trece de 30 cm.
Osul parietal lungime: outward an - proaspAt... sA
Orbits dna nevestei si copiilor
(JIP.) .
Fig. 1555. Cra-
OrbIta Osul temporal CRAPET rm. CRAPAT . patura u§ii.
CRAPICEA sm. F Pored& data
Osul temporal unuia lacom la mincare, care crap& mult
Osul nasal Osul meter mom).
it CRAPVIU = cAPrturu.
MaxilaruNtt CRA.PVNIC sm. # ® = citAsTAvaL ¶ ® = PA-
superior ,.14/1711.1,11Calt. sup
LAMIDAC) .
Maxilarul CRAPU*OR, oRLPII$TEAN sm. mils dim. CRAP.
inlerlOr *GRAS adj. Grosolan: ignorant& ...a [fr.].
Fig. 1553. Craniu.
CRASICI = (wax.
0 CRAST4TA (p1.-te) s f . 0 /ten.
(ION.) f = CIRSTA.
CRANT 1 interj. ® Imita sgomotul pe care-1 fac CRASTAVAL sm. 4, Plant&
dintii rozind In ceva uscat ¶ ® Imita pocnitura ce ierboasa, cu flori galbui sau pur-
se aude In broasca, sau In lacat, cind se Invir- purii, Ingrtimadite la vInful tul-
taste cheia.
CRANTA.T (-AM, -lieso), caANTANz (-Arose) vb. tr.
pinei, numita si crapusnic" r
(Cirsium oleraceum) ( 1556)
0 intr. A rontai, a face sgomot cu dintii rozind ceva [comp. srb. Krastav rlios"].
tare, uscat: oe bun o sa-mi pard mie dupi co to -oin man- 0 CRASTAVETE , CRASTAVET
0111 (GIRL.) [c r a n 1,!]. CASTRAVRTE.
0 CRAONT (cram, orlioneso) vb. intr. A croncani: In- 0 CRASTWr, CRASTRU sn. Ban.
cept' a PP In °cumin de urla plidnrea (MARA 7e so- CIRSTRIII.
CRAP sm. tairo Peste CRASTOALA (p1. -le) sf.Ban. 1-g. 1556.
de bait& si de ape curg&- Oal& lungareata In care se tine c rastival.
toare, cu solzi marl, de laptele $i smIntIna (PSC.) [srb. Ka s-at r 0 la]
coloare brunii-verzuie, ba- CRASTON = CASTIM.
t Ind In albastriu sau au riu ; CRA$CHTTA (p1.-te) sf. Ban. Cracii pra0lei.
poate ajunge la dimen- CRA*I=cRIA111.
siuni foarte marl (peste
1 metru) si la o greu-
Fig. 1554. Crap. CRATIU =
CIRSTRIU -
tate de 25-30 kgr. (Cyprinus carpio) (E 1554) CRATER (A.-ere)
isrb.l. sn. ®p Cupb. mare
CRAP4 (crap, orap) 1. vb. tr. ® A despica, a des- (la vechii Romani)
face In dou& lovind sau Mind: tin tem° ¶ ® A care se punea pe mash
plesni: o oats, un Daher ¶ ® A deschide putin: si din care se scotea
tom; se desteptA din somn, orbit Della oohii (DLVR.) ¶ @ F vinul de Mut ¶ (Dad
A minca (vorb. In ciud&): da-1 sa crape. Deschizatura In for- Fig. sm., Crater.
2. vb. intr. 0 A se despica, a se deschide, a m& de pilule prin
plesni; 0 F: nude dai si undo arena P ( =love5ti lu-
tr'o parte si crap& Intr'altA parte), se zice cind In
care un vulcan svirle afar& lava, gaze, fum, etc.
(CI 1557) [fr.].
urma unui fapt ajungi la un elect cu totul neastep- CRATICIOARA (p1.-re) sf. dim. CR/1TM.
tat ; : a-i bins sau mamma (In ma) dui ceva, CRATIMA (pt.-me) sf. # Trasura de unire, li-
a avea mare nevoie de ceva, a nu se putea lipsi de niut& care uneste dour vorbe sau care desparte
ceva; pietrele, lemnele de ger, a fi un ger strasnic; douti silabe [ngr.].
() : a de ',tech, a Mires letrgesnl, a nu mai putea O CRATINTA = CA-
de necaz; a-1 obraztal de motile, a nu mai putea TRIP TA
de rusine sdepraz ¶ ® A muri (sorb. de animale CRATITA (p1.-te, cra- 'R -
si, In mod dispretaitor, despre oameni: multi eat an tit') sf. Tigaittt adincll do
orapst al oamenl au pierlt (mum ; on milnite-1 summit-. piimInt sau de tuciu
pia orapA (PRV.-MB.); de-ar craps odatil as crape sl haraba- 15581:oe ea ouse /June, cu
ginl oars v'a adns (CRO.). napricae si mat =Me caul on
a. vb. refl. ® A se deschide putin: oehtt !du pita [comp. bg. k r a- Fig. 1558. Cratita.
(
le capon ¶ ® A se de stalk, a Incepe sti se iveasca
zorile, a Incepe sA se lumineze de ziuA [lat. c r 6-
yin 118P.)
t i b tit k a cam scurt5."].
CRAUN adv. *trengArind, haimana: de-o nem.
p a r e]. 'ncoace mum-. (DLVR.) [Comp. CRADIA]
CRAPACIQS adj. ® Plin de crapkturi: dealt- 0 CRAV*IXT sbst. Ban. Plocoane, daruri ce se
ourledu-1 on mtnete lei crApAcloase date o °Ratio 03.-ZAMP3 aduc l&uzei, constind din diferite bucate (MAR.)

L ® 0/ten. (cums.) a Pepene pepene galben care se [srb.kravali].

crap& cind se coace ¶ ® F Lacom la mincare, care
crapAmult.
CRAPAT 1. adj. p. ORAPA ¶¶ n NURAPAT.
2. sbst. 0 Faptul de a (se) crap& ¶ 0 0 ui .1-
lot, al zorilor mom, zorile zilei.
CRAPAT, CROET sbst. Often. 0 Arsittt, dogo-
Teal& a soarelui tortes.) [c r a p a).
OCRAPATOR = CIRPATOR.
CRAPATVRA. (p1.-tart) sf. 0 Despicatura, des-
chizAtura lungareat& provenita dintr'o loviturA,
din pricina frigului sau uscaciunii (sorb. de pielea
*CRAVA$A (pl.-se) sl. BiciuscA (de (Caret) [fr.].
*CRAVATA (pt. -to) sf.0.aLeglitura de glt, fltsie
de matase, de stofft, etc. ce se trece In jurul gule-
rului si se Innoada la piept Cr] 1559) ®4e Ftisie
de matase de care se atIrna o decoratie de un
grad Yuan; pr. ext. decoratia Insat i s'a dot
oravata de oomandor al Stele( Romfiniel r.j.
*CR4ZA (p1. -se) sf. ca Contractiunea a doutt
vocale sau a doutt silabe Intr'una singurft [fr.].
CRE4 (erect) vb. tr. 0 A da fiinta, a face din
mimic, a plqzmui: Dumnezen a cram coral et namtutui I(

349
www.dacoromanica.ro
CRE- a®Infiinta:
A nascoci. a scorni, a inchipui ¶ ® A Intemeia,
m m indnsttie, on gen literar, pn cistern filo-
CRE
, P "a114:161
ft -114*
Fig. 1559. Cravate.
colic, etc. ¶ 0 © un rol, a juca cel dintliurun
anumit rol Inteo piesa [lat.].
0 CREACA (p1. -eel sf. 0 /ten. = CRACA.
CREANGA (pl. crengi) St. (D. Crack: ce to keen',
'cantle, Fara ploaie, Uri viol, Cu crengile la pamInt(ekuto
pp- PICIOR ¶ ® Ban. tube.) . 0 parte a plugului
[bg. gr ank 8.3.
CREANTA (p1.-te) sf. be CD Dreptul ce are el-
neva de a i se plAti o surna ¶ ® Titlul, Inscrtsul
rare stabileste hest drept [fr.]
*CREANTIER (p1.-ere) sn. b Registru Irfcare
se inscriu cre an tel e.
CREASTA (pt. crests) sf. (7) Bu-
cata de carne rosie si dintatil pe
capul cocosului sau gdinii 1560):
pates ye se etmoaste CO IMMO sA last{ (PANN)
® Pr. anal. Motal de pene pe care-1
au unele pastiri (ca pupaza, etc.) pe
cap ¶ 0 * CREASTA - COOGStilani,
planta. Jerboas& cu flori mici, rosii sau
galbene, reunite la virful tulpinei In
forma de creasta (Celosia cristata)
( . 1562); CREASTA - COCOULIII2 =-- Fig. 156o.
TALPA-GPTEII; CRE4STA - coo:mum:IP; Creasta.
varietate de feriga (Aspidium Brau-
nil) CREASTA - COMULIII4, ciuperch mare
comestibila, cu tulpina ca.rnoasa,
1561 '110
muntilor par a-
a
groasa, alba I ('lararia flava) ( .
Crestet, virf: cresteiel'
Prinse (VLAH.) ; in-
notitorti se resfi-
raupe crestele va-
lurilor (D.-ZAMP.)
¶ ® Creasta zi-
dului, coama
zidului ¶ C)
rte-4a Crestatu-
rti,ddltuitura;
in spec. a) tie- Fig. 1561. Creasta- Fig. 1562. Creasta-
care din cele coeoptui. coco§etui.
(Iona gauri prin care tree cracii lisitelor caru-
lui; 1)) maseaua, urechea, gitul sau ceafa leucei
nrului [lat. crist a].
*CREATOR 1. sm. 0 Cel ce face din nimic,
ziditor, plazmuitor; Creatorul, facatorul cerului si at
piimintului, Dumnezeu ¶ ® Ndscocitor, iscoditor,
scornitor, inventator ¶ 0 tntemeietor ¶ 0 ©..-n]
until rol, eel ce joaca Intiia ()al% un anumit rol
Intr'o piesa.
2. adj. Care creeaza: spirit creator ; enter° crea-
there [fr.].
*CREATVRA (pl. -turf) sf. O Tot ce e Great,
filptura, flint& (creata) ¶ ® Omul, In opozitie cu
Dumnezeu ¶ ® Individ ¶ ® Persoana care de-
pinde de alta, careia-i datoreste totul [fr.].
*CREATIVNE,*CREATIE sf .1 Faptul de a crea;
zidire, facere (din nimic), plazmuire: 'limn ¶
2 Ntiseocire, izvodire, scornire, Inchipuire ¶ ®
Interneiere, Infiintare [fr.].
CREDA citra: Ii dote condeiul de A., INEOR.).
CREDE (trod, crez) 1. vb. tr. 0 A socoti ca-i
adevarat, a da crezamint, a avea Incredere: prostul
face ce vede qi ce aude crede (214N.) ; 113, : sittulul nu crede pe
eel flAmind; nu crede ce vest on ochii, of erode ce-ti spun en,
(iron. despre femeile necredincioase care cauta SA
orbeasca pe barbatii lor); erode! se zice cerseto-
rilor rind nu le putem da, sau 1111 voim s% le dam
pomana cerutd (eliptic pentru: crede ca n'am, etc.):
cind 11 tikes vre-unul credal bitteno, aldatA", ea rAspun-
www.dacoromanica.ro
dea: crez, mfiiculitA, crez, sA ne creazA Dumnezeu Pe toil,
drAgutul I (CAR.) ¶ ® A socoti, a presupune, a avea
credinta, a-si Inchipui: credo ca tot ce Omit se mi-
n:not ; cum crezi d-ta CS as face una ea este P (CaO.)
2. vb. intr. 0 A avea credinta: mg in Dumnezeu
0 A da crezAmint. a socoti ca-i adevarat, a avea
Incredere: nu-1 vanes sit creazA ochilor; 51 until st alto)
credeau In Minoru! al In protectinnea Rusiei (1. -OH.).
:3, vb. refl. 0 A se socoti, a pe presupune: nu se
(1.-OH.) ¶ ® A avea o
credos In drept de a snstine ye Greet
Were exageratil despre sine, a se socoti mai bun,
mai destept, etc. decIt e In realitate: prea se crede
[lat.creddre].
CREDIBIL adj. De crezut, ce se poate crede
[lat.].
CREDIBILITATE Si. Ceea ce ne facem sa
credem [fr.].
CREDINCER sm. 0 t # Curtean, slujbas
at Curtii care se bueura de Increderea deosebita
a Domnului: Intro batrInti et 11 Curti' era si gradinarn1
'Is 7 s # Slujbas a] Curtii care trebuia sa
poarte grija de bucatele domnesti: era vorba de... a
bate cu urechea In stIlp Pre ~ul eel mare (NEC.) ¶ 0 Bucov.
Chezas [c re din t, a].
CREDINCIOS adj. 0 Care nu-si Gala c r e-
dint a, statornic In dragostea sau In prietenia
lui: o lemeie credincioasit; un prieten m ¶ C) In care se
poate avea tool& Increderea: o slugA credincioasA ¶
® De crezut, ce se poste crede: mat °rectitude:1i oohli
¶ ® ,,d Care-si tine cu sfintenie
declt urechile (PARR!
credinta (religioasti.); se zice si drept-eredinetee, mai
ales cu Intelesul de ortodox ¶ 0 Exact $i sta-
tornic, care nu da gres: o memorie credincioasA 77
fib © natEDrucros.
2. sm. CD Om de Incredere ¶ 0 Prieten devotat,
credincios ¶ 0 A Cel ce-si tine cu sfintenie ere-
dinta (rellgioasa): clopotul chiamit pe credinciosi la bi-
serica.
CREDINCIOSTE St. Credinta conjugal& (ap.)
[credincios].
CREDINTA = INensnniTA.
CREDINTA. (p1.-te sf. 0 Faptul de a crede
C NVcausnprrA ¶ 0 Statornicie in dragoste,
11111
In prietenie, in filghduiala data. etc.: m eenJusaut,
pastrarea in mod cinstit, statornic a legaturilor
dintre soti; a j ura A., a jura ca-1 va iubi, ca.-1 va
sluji in mod cinstit, cu trup $i suflet irr ® BMA ,
sineeritate, convingerea pe care o are cineva ca
are dreptate, ea judeca sau lucreaza cinstit: era,
cum as zice, siret la chip, der la cutlet de buns ., (GN.)
rea lips& de cinste, de sineeritate ¶ ®r.'1! Sea-
timentul adinc religios, convingere deplina reli-
oameni de CM ;
y Opiniune: Donned ¶ ® Profesiune de expu-
nerea credintelor religioase si politice ¶ 0 Ceea
,
givash: credinta to to va mIntui ¶ 0 erd Religie, lege:
a-qi pAstra oredinta stramoseasca ¶ ®
CC crede eineva: credintele populare ale Romfmilor ¶ ®
Incredere: vrednic de ; se va vadi si se va arata oa
oameni der cum an jurat strimb (PRV.-MB.) ; 151 yusese
credinta In Dumnezeu ded ; F : gi-a lancet credinta
(ea 'Menai biserica), nu mai are nimeni incredere-
intr'insul 10 I lncredintare 11@ Tr.-Carp. Logodnd :
cum vorbesc fetele mart Inainte de (st.v.); a face a -el
da ~, a se logodi (5, 0 /ten.Trans.b Credit, datorie:
a (la pe ; a vinde in (Psc.)(c1Aus)[lat.c Patient i a].
CREDINTT ( -tese) vb. tr. si refl. Tr.-Carp.A (se)
logodi: i-a credintit pope Tama (RET.) [c redint 11].
'CREDIT (p1.-ue) sn. 0 t Increderea de care
se bucurd cineva ca e bun platnic: care va sA zice
no am atlta la dumneata P (CAR.) ¶ 0 0 Credit public,
Increderea Inteun guvern ca-si va putea plati da-
toriile ¶ CD 0 Suma alocata de Camere unui mi-
nistru pentru un stop determinat ¶ ® 141 Pe m,
pe datorie, pe veresie, Para sa plateasca Indata
0 ego Aminare a plata unei datorii: de trel luni
® toe Partea unui registru de socoteli unde un co-
merciant Inscrie sumele ce are de primit $i acelea
pe care le Incaseaza. ¶ 0 bett Scr1soare de scrisoare
cu ajutorul cdreia o persoana poate incasa o anu-
mita sums de la acela canna Ii e adresata ¶ 0 In-
fluenta, consideratiune: ista Impreinrarea care a dal on
mare acestei societati In Principate (1.-GH.) ¶ O Trecere,
350
favoare: Motoc... Intrebuinta Sul ce ayes la Domn ore din lapte, oua $i zahar ars (cu adaus de cafea,!cio- CRE-
Impilarea gloatei (NEAR.) ¶ © Credit funciar, institu-
1:91/ colata, vanilie, etc. : de oiocolata [fr.].
triune care, sub supravegherea Statului, imprumuta CREMALIRA (pl.-re) st. CRE
bani pe ipoteca proprietarilor urbani sau rurali ¶ Bar& metalica cu crestaturj pe
0 be Credit mobiliar, societ ate care imprumuta bani care se Invirteste o roata din-
pe valori mobilare (titluri, actiuni, obligatiuni, tata cu scopul de a trans-
etc.) 11 ® 4 Creditul agricol, Creditul industrial, insti- forma o miscare circular& in
tutiuni puse sub controlul Statului, care ajuta rectilinie sau viceversa
pe proprietarii agricoli, pe industriasi, impru- 1566 [Ir.].
mutindu-le bani in conditii u$oare. [fr.l. "CREMATORIU j. adj.
CREDITA ( -itez) vb. tr. ter 0 A inscrie inteun Privitor la arderea cadavrelor:
registru de corner) ceea ce s'a primit de la cineva captor
sau ce i se dat neaza ¶ ® A deschide un credit 2 tpt-orii) Sm. Cuptor pen- Fig. 1566. Cremaliera.
[fr.]. tru arderea cadavrelor [fr.].
CREDITOR 1. sm., CREDITOARE St. be Per- CREMATITJNE sf. 0 Ardere, prefacere In ce-
soana care a dat bani cu Imprumut, careia i se nusa: a gunoaielor ¶ 0 Arderea cadavrelor [fr.].
datoresc bani : Derck erau umbrele unor creditori cart ma CREMENAL sbst. CO -= CRIMINAL 2.
ameteau cu jalbile (ON.). CREMENE, e =mum I. sm. AO Piatra
2. adj. coot inscris la credit [fr.]. vIrtoasa care, lovita cu amnarul, da scintei: uncle
CREDUL adj. Lesne crezator, care crede prea aruncii inelul, se Men un zid de cremene Dina la cer (iSP.) ;
lesne ¶¶ C INCREDITh [fr.]. et: nici cit ai da in nici 0
*CREDULITATE sf. Usurinta prea mare de clipa, citusi de pu)in.
a crede tot fara a cerceta mai de aproape: 1gi fan g. adv. 0 Tare ca piatra:
din a for un mijloc de popularitate a.-da.) [fr.]. de arat nu era chip... ea era pa-
CREIER sin., mai adesea CRRIERI (Mo/d. ® " Pia-
crieri", Olten.Ban. Trans. creri") pl. CD Sub-
stanta moale, inchisa in capacitatea osoasa a cra-
) mintul ,(BR.-VN.) ¶
tra ce se punea In cocosul
unei pu$ti sau unui pistol
niului, care e aparatul receptor al sensatiunilor, (in armele vechi) (ifl 1567).
organul care cirmueste actele intelectuale si vo- g. npr. in.: Satul (sau ttr-
luntare; e compus din mai multe parti, din care gni) lui be unde fie-care
mai de capetenie sint id mare, ..Ill min el bul- face ce-i place, ma a da
bul (E 1563): mut Dina nu se seam& cuiva: hotii Wan In
gparge, 11 nu se vad (PANN) : a sbnra toate Dartile ca prin satul lat
...11 cuiva, a-1 lovi cu un glont in Cremene (ON.) [vsl. kre-
timpla II ® F
Minte: cap MM
i; a- Ii!raminta
.41, a-si chi- t 2
nui mintea ca
f '-1- menf].
CREMOMETRU sin. 15
Instrument cu care se ma-
soara cantitatea de smInti-
na si de alte materii grase Fig. 1567. Fig. 1568.
sa afle ceva 11 ., -.4_ continute In lapte ( a 1568) Pe§ed veche Cremo-
0 sg. Condu- ,, .w.. t-- [fr.]. cu cremene. metru.
cator, persoa- CREMONA. sf., cRE_
na care da MDR (p/.-ne) sn. Vergea de her preva-
toate Indru- zuta cu un miner care se Insuru-
marile Mtn:: Fig. 1563. Creieri. beaza de-a lungul unei ferestre, spre I
asociatie, etc.: a se putea Inchide ( a 1569) [Cr j.
...in gi guiletul infernalului combat bulgar (CAR.) If () Ca CRENCURAT adj. Ramuros cu
in ii muntilor, In Infundaturile din virful mun-
tilor: lasindu-si nevestele... acasii, in II muntilor,
multe c r e n g i: un lemn
mare, care-1 sta In tale
venise la Folticeni (am) ¶ ® Trans. 150" Butucul, capa- (pm).
tina roatei (CONY.) (FR: CDR.) [lat. c(e) CRENEL (pb.-eiuri) sn.
rebellum]. Zimt, (la coama unui
CREIERA sm. dim. CRRIER: eta zid): sa etim pe oine o sa spin-
ei-ei face In rul lui socotell de om mare zuram miine de ...qui, la M1;1-
(BR.-VN.). '161:11 soarelui (CAR.) [fr. c r A-
CREION (p1.- inane) sn. 0 Bastonas n e a u].
prismatic sau cilindric de plombagina CRENGOS, eRENGURPS
sau de grafit cu care se scrie sau se de- adj.. Cu cr engi,r&mu-
seneaza ()J 1564); creioanele colorate ros: Nina... gburara Intr'nn I

sint facute din argila, oxizi metalici arbors crenguros (pm).

$i guma arabica; creioanele de co- CRENGUTA (p1.1e)sf. Fig. 1569. Cremona.
piat sint preparate din Kaslin, gra-
fit, gum& arable& s1 analina ¶ () As' A
dim. CREANGA: Pe-0 dine r
dumbrava Zace ran mierla beteaga az..ens.).1
Bastona$ cilindric de o substanta "CRENVIRT sm. X Cirnat ce se7, marline&
medicinala: de nitrat de argint [fr.]. fiert, cu hrean [germ. Kr en -
CREIONA (-nez) vb. tr. 0 A desena warste 1].
cu creionul ¶ 0 A schita [fr.]. Fig. 1564. "CREOL, ercE(nA (pl. -le) adj. si
CREIT.A. (p1.-te) 4. 6 = CRAITA Creioane. sm. f. 0 Se zice despre un bar-
0 0. bat sau femeienascut a.) din parinti
o CREITAR, eaArTAR, earrtatsm. europeni intr'o colonie oare-care
Tr.-Carp. j Moneta de arama (in din alt continent () 1570): figura
vechiul imperiu austro-ungar) In de creola cu ochii Invapaiati (ON.) ¶ ®
valoare de a o suta parte dintr'ur Se zice despre negrii nascuti Intr'o
florin (1 1565) [ung. It r a j cat colonie din America, spre deose- a1 1/'
<germ. Kreuter]. bire de cei din Africa [fr.].
o CREL (p/.-et) sm. Ban. Trans. 0 CREOLINA. (p1.-ne) sf. . Q U- Fig. 1570. Creolti.
= CRRIER. leiu greu extras din gudron [fr.].
CREMA (pl.-me) sf. 0 X Cai- CREOZOT sbst. Lichid incolor, caustic, cu
mac If 0 F Ceea ce e mai bun Fig. 1565.
Creitar.
miros neplicut, ce se extrage din gudron si se In-
floarea ¶ ®A Unsoare, aline fin& trebuinteaza. In medicina spre a opri emoragiile,
pentru Intretinerea pielei corpului ¶ p 2 Unfel si In economia domestics{, spre a feri carnurile de
de licheur fin: ow de manta ¶ ®5C Un fel,de mincare putrefactie [fr.].
351

www.dacoromanica.ro
CRE- *CREP1 (p1. -purl) sn. IR ® Zbbranic, stofa de
nratase sau de link foarte subtire si cam Imre-
CR E tita ¶ ® BucatA de crep negru ce se poarta la
brat sau In jurul palariei In semn de doliu [fr.].
O CREPI R CREPLA.
CREPET sbst. de sori (81.V.), crapatul zilei, re-
varsatul zorilor [crap a].
CREPITATIVNE, 'cREPITNDE sf. ® PIrlitul
flacarii sau arm aruncate in foe ¶ ®1 Sgomotul
produs de un os fracturat cind e miscat din hoc ¶
O F Sgorgotul pe care-I face aerul patrunzlnd In
plamIni, In anumite cazuri de pneumonie [fr.]. plante): a °resent iarba ; orezul create In spa lie X A se
Moos oCR.VPLA (p1.-re) sf., CREP sbst. Trans. ridica,(nc.)
a-si mini
® volumul prin dcspire (torb. de
Jghiabul, teuca de linga o fIntlna unde se adapa un aluat): cozonacii n'an enema destul ¶ ® A-si mari
vitele ¶ ® =Piz p/. = IME [germ. Krippe]. volumul (vorb. de ape): allele an crescnt marl gi s'au
*CREPQN (p/.-oane, - onuri) sn. fiB Crep des [Ir. revdrsat ¶ ® A deveni mai lung (verb. de un spatiu
*CREPVSCUL (p/.-re) sn. © ® Amurgul de timp): din prima at a lernil, site's !nom ta creascA ¶
serif ¶ ® CrApatul zilei, zori, revArsatul zorilor
[lat.].
'CREPUSCULAR adj. De crepuscul: InminA
[fr.].
OCRERI air cREIER.
CRESCATQR 1. adj. verb. CRESTE.
2. sm. Cel ce creste, ce dA crestere: de pomi;
am cumpArat -o... de la un de vita de aici de la no) (1.-011.).
CRESCATORTE sf. Ferma unde se crest vite,
pAsari. etc. [c res ca. t o r].
CRESCATVRA (p1.-turi) sf. ® Crestere ¶ ®
1 Umilatura care fon:near& o ridicatura. pe o parte
a corpului [c rest e].
'CRESCENDO 4. adv. Crescind, sporind.
4. sbst. Crestere progresiva a sunetelor vocii,
instrumentelor, etc. [it.].
CRESCVT 1. adj. p. caws: bine rAn =, care
a primit o crestere bunA, rea ¶¶ © NECRESCVT.
g. sbst. O t Crestere ¶ ® * VIrsta.
'CRESON sbst. d = FIRENITA ® [fr.].
CREST* (-tea) vb. tr. si refl. 0 A face o taie-
tura, (nu prea adincA) In lungime: Alin se crest& is un
deget si MBA sA cure" singele (MP.) ¶ ® A face tAieturi,
scobituri, colturi, zinrti, etc.: munti4 Godulni lei ere-
Amara pe albastrul !nobles' cerulni vIrinrile ion mane (VLAR.)
[creasta].
OCRESTAL*U (pl. -alai) sn. Trans. (PAC.) Re =
RAVAR.
CRESTAT adj. ® p. CRESTA ¶ ® Dintat, col -
tUrat ¶ ® BrAzdat: on late ..11 de Instil gl nedormire
(DLVR.) vll NECRESTAT.
CREST4TA (p/.-tirt1) sf. Trans. Un fel de pres-
cure In patru colturi, In forma crucii (MAR.) (m.)
[big. k r U s tat & ,In forma de cruce "]
CRESTATVRA' (pl. -tnri) sf. 0 Faptul de a
crest a; rezultatul acestel actiuni ¶ ® Taie-
tura lungareata, In muchi, In colturi, etc.: pe Iota
Int Radn eran orestatnr1 ca de cutit 0/Lanai' ® Daltuitura,
scobitura. ¶ ® c TAieturA special., de diferite
forme, ce face ciobanul la una din urechile fie cArei
of (cind e mica), In semn de recunoastere (I2 1571)
Fig. 1571. CrestAturi.
¶ ® Deschizatura lungareata., scobiturA (In piatra,
In zid) : catul de Jos al caselor abia ayes... cite o pe undo
al Intro aerul In beciurile-i boitite (coos.).
CRESTATEA. sf. 0 = susani-PADuRVT 1
0 = T/LHAREA 0 ¶ ® = SALATA-IEPURELTJI [C r e-
s t a t].
CRESTEZ (p1.-ze) sn. ® CrestAturA, daltui-
tura. facuta. Intr'un lemn: au ridicat caldarea pe tin par
en =a mutts, ca o MBA (LUNG.) ¶ ®0 /ten. (VTRC.) 414 =
RAvAa [ore s t a].
CRESTINEASA s/. = VENIN6RITA.
*CRESTOMATIE sf./0" Culegere de texte li-
terare din diferiti autori, in spec. clasici [fr.].
352
www.dacoromanica.ro
CRESTQS adj. Cu c r efa s'ht a mare: mem-
dream oIntare a crestoasel cioclrlif teem.
CRESTV§ (pi.-nears) sn.ffse 0 Gaura prin care
trece inima carului ¶ ® Maseaua, urechea, gltul
sau ceafa leucei carului [c reast a].
CRETE (cress) I. vb. intr. ® A se face mai
mare (volt. de trup sau de o parte a trupului):
copilnl crescn el se filen mare; 1-a °resent pant; F: MOM
earns pe el de multumire papa ; ®: a-i inima de 'Jimmie;
pleonastic.: mare ¶ ® A se desvolta: a -i min-
tea ¶ ® A rasari, a iesi din pamlnt (vorb. de
0 A se marl, a spori: undo -s dot, ynterea mete; enpA-
rarea noastrA creates la culme (CR0.).
2. vb. tr. ® A hrlini, a Ingriji (de la virsta cea
mai fragedA pin& se face mare): Went' gi oredincioase
shwa care-1 orescuss din a sa prune's (ame.) ; vorb. de ani-
mate sau de plante: vite, pornmbei, Plante ¶ ® A
cultiva mintea, a educa, a instrui: si -a assent eosin
In frica lui Dumnezen [lat.crescAre].
CRE§TERE sf. 0 Faptul de a creste $
® Educatiune: a da o bunt" (rea) copiilor ; om !Ara ,
acela care, prin purtArile sale, dovedeste o lips&
desavIrsita de educaliune ¶ ® ± 1S Cantitatea
cu care creste o variabilA.
CRE§TET (pt.-ere) sn. ® E3 VIrful capului:
.. ping 'n tAlpi leR0.1 ¶ ® PT.
ne-a uns peste tot truyul din
ext. Cap: is A.. ad nu-mi IAMBI (EMIN.) 1 ® La. VW,
creastA, culme, pisc: Pionul spArgind nor'' en ple-
guvul sau = (NEGR.): nn plop strtibun lei Maltase spre
nori semet t000e.1 ¶ 0 : din ...it' cerulni
se sparse un trasnet teribil (DLVR.)
CRE§TIN 1. sm. CRESTINA (p1.-ne) sf . t4 0
Care profeseaztt religia lui Christos: Romttnnl soco-
testa de .I adevArati numai ye eel ce se tin de loges noastrA
Pravoslavnick adicA drept-credincioasA IISP.) ¶ ® ROD An
°scare's le dAduse altar cregtini In lolosintA (RET.) ¶ ® Om,
om de treabA: aga dar, nn nn poate ins o bale caldti,
(ON.); vino in cad. mai
chid II place! (DLVR.).
g.adj. Ce tine de legea lui Christos: religia
[lat. chrlstianus].
CRE§TINA (-mu) vb. tr. Tell. frth A (se) face
ore sti n, a (se) boteza In religia lui Christos:
vAzind aceste datini 'nradacinate Is popoarele ce se °re(-
tinaserd (lap.) .
CRE§TINATATE sf. 0 Toti crestinii,
toate popoarele crestine din lame: Intreega lei
Intoarce ochii titre not OSP.) ¶ 0 Erit Religia crestina.
CRE§TINESC adj. 0 rfh De cresti n, pri-
vitor la crestinism: faclnan-gi cruce, dupA °Wein' ,
mo(neagul porn' la drum (SEz.) ¶ 0 C) RomAnesc,
omenesc: cInta-mi un clnteo CA doer s'or desgheta
boierii MN.) ¶¶ © NECRESTINESC.
CRE§TINE§TE adv. ®f Caun crestin
O ® Romaneste; omeneste, pe Intelesul tuturor:
vorbeste -mi (ALECS.) NECRESTINESTE.
CRE§TINT ( -Mesa) vb. tr. 0 refl. = CRESTINti.
CRETINISM sbst. A Religia crestina: ream
ini rims, ...Ill, care deschidea ochii muritorilor is lumina ce-
reascit, so atti repede IMP.) [crestin + fr. chris-
tianisme].
"CRTA (p1.-te) s/. 0 Sub-
stanta pamIntoasa, alba, moale,
fermata din carbonat de calce
pur sau amestecat cu silice on
cu argil& ¶ 0 Bastonas de cretA
cu care se scrie pe o tablA sau 3.
placa neagrA, cu care croitorii
fat InsemnAri pe stofA, etc., ti- Fig. 1572. cools.
bi it Mold. crida", # crita.")
( 1572) flat. cr et a].
*CRETACEU adj. aks Cretos, care e de natura
cretei sau format din cretA: tenon = [fr.]. ,
*CRETAN 4. adj. Din (insula) Cret a.
2. sm., crania (p/.-ne] sf. Locuitor, locuitoare
din Crete.
'CRETIN sm. 0 Individ pipernicit, slabanog,
sbircit $i galben la WA, uneori gusat, adeseori n'a lost om... mai lesne si mai ugor de tras pe sfoarit CRE-
timpit, care se gaseste prin Alpi si prin Pirinei ea el (GN.) ¶¶ © NEaREEAT0R.
® T Om timpit [fr.]. 0 CRIBDA sf. 0/ten. Nedreptate [srb. k riv d a]. CRI
'CRETINISM sbst. (D .0 Boa la cretinului ¶ 0 CRIBDOS adj. 0/ten. Nedrept; care tagadueste
® ® Timpenie [fr.]. adevarul [c rib d
0 CRETINTA. = CATRINTA: Iese mindra la portitA Nu- *CHIC p1.-icuri) sn. fro' U-
ma'n ie si 'n + (IK,DRS.). nealta cu ajutorul careia se pot
*CRETON (p1.-ommt) sn. as Pinza alba, foarte ridica pin& la o oare-care inal-
trainica, facuta din clnepa $i in: eerdeana de Dor- time de pamint greutati marl,
tocaliu tresaltA (GRL.) [fr. cretonne]. precum: trasuri, automobile, etc.
*CRETOS adj. .goti Ce tontine cret a sau e (El 1577) [fr.].
format din Greta.. 0 CRICALA sf.Trans. X Tocana
CRET 1. adj. CD Incirliontat (vorb- de par): dill ceapa prajita peste care se
Arabii au parul 0 * frifi'rA-OREATA Der MINTA. toarna faina batuta cu otet $i
2. (pi.-turyte) sn, $1 (p1. ono) sm. CD CIrliont, zit putina apa: Apoi curechin fiert...
buclA: pe &Area Ialomitei... on se stia de curt gi coltisori lapte acru, pasat, (eD..DEL.) [cm- 01R- -
(DLVR.) ¶ ® p1. Indoituri. cute: lei dresera if de la rochii CALA ] . Fig. 1577. Cricuri.
toN3 ¶ 0 Incretitura: o matte mica._ apArea in ~al *CRICHET, *CRICKET sbst.
nndelor (ON.) ¶ 0 SbIrcitura: se MU la ...11 pe care-I Joc cu mingea, de
face uneori in frunte (VLAHJ; se prelim intim mosneag cn origine engleza, ca-
fruntea toatA (MAR.). re se joacacu bath-
CRETESC adj. ¢ mar varietate de mere cu tori de lemn (Ltj
gust acriciqs. 1578) [engl. c r i c-
CRETIOR 4. sm. 0 dim. CRET ¶ C.) =lux- k e t].
DECE4. CRICI (-cesc) vb.
Z.. CRETISOARA (p/.-re) sf. 0 tr. 0 /ten. Ban. A tri-
Planta, numita $i .,p1(e)asca", mite vorba cuiva,
cu flori mici, verzi-galbui, ce a da de $tire, a
creste prin li- pune in ved ere [srb.
vezile $i pa$u- kriaati].
nile de la munte 0 cRTD A (p1. -de) Fig. 1578. Crichet:
(Alchemillavul- sf. Mo/d. Bucov.I = 1. BAtatoare. 2. Ghi§eu
garis) ( 1574) =TA [rut.]. 9 11 sau poarta.
0 = BuRETI- 0 CRIER = =TER.
DE-CONOPIDE.
CRETITV-
CRIFOIU(pl.-oale), =tax (p/.-ane) sn. Trans.
Bucata. (de p fine, de mamaliguta, etc.) ¶ 0 ORMAN
0
RA (pl.-tort). SI. Mold. X Mamaliga mare si vIrtoasa (Set.) [vsl.
Cl) Incretitura krUh a).
II 0 Slitreitura t CRIJAC sm. t Cruciat
11 O Scobitura: t CRIJIVIA (pl.-me) sf. Mo/d. Bucov. Ban. Pinza pe
bares... se ascun- care o duce nasa la botez $i In care se Infawarli
Bose prin eretittui- pruncul °Ind It scoate din cristelnita [vs1.].
le malurilor insu- Fig. x573. Fig. 1574- 0 CRILA sf. 0/ten. Mold. Trans. Cird, droaie, sume-
icretl.
lei (1.-GH.) Crelu§cti. Cretiparit. denie: nu ti-e mill... de arils ale de copli, oars 1mi rtimin
CRETT.J§CA. muritori de foame P (PAW.); o muter° rAmase vaduva on o
sf. .4 Planta cu flori albe, mirositoare, dis- de copii mtlruntei (MERA.).
puse in corimbe; numita $i barbs-caprei", CRT1VIA (pl.-me) sf. iii Nelegiuire, 'apt& nele-
smIntinicii", pepenea", etc. (Spiraea uima- giuita pedepsita de legile civile, religioase sau mo-
ria) ( 1573) [c r e 1.] rale [fr.].
CREUZET (p1.-ete) sn. gt Vas de pamint sau 'CRIMINAL 1. adj. $1 sin. CD arz Nelegiuit, vi-
de metal, Mtrebuintat, mai a- novat de o crima ¶ 0 De condamnat, de osin-
les de chimi$ti, la topirea cor- dit: stud od ¶ ® Privitor la judecarea crimelor:
purilor (2_11576) [fr.]. cod
0 CREVAT = CR1VAT : pe nn g. (pl.- aluri) sn. f ill Tribunal care judeca cri-
sedea o fetisoara rAzAmatA lntr'un cot mele, penitenciar: to -oin InvAta en sA to anini de pro-
De mina (NEON.). prietatea sluts, am as to due in (ALECK.) [fr.].
CRIMINALICESC adj. at Criminal.
*CREVIINALTST stn. to Autor care scrie des-
,51 rifem pre materiile criminale [fr.].
*CRIMINALITATE sf. tra Calitatea a tot ce
este criminal [fr.].
Fig. 1575. CrevetS. Fig. 1576. Creuzet. O CRINIINARrU sn. Bucov. z<t = PENITENCIAR:
"CREVETA. (p1.-to) sf. 4 Crustaceu decapod, n'am lost Hitt pringi... nici inchigi In 15E13 [c r I 112

de forma unui rac mititel, care trlfteste In mare n a 1].

aproape de coaste (Crangon vulgaris) (D 1575) *CRIMINOLOGIE sf. Studiu care se ocupa cu
[fr.]. delicte, cu cauzele
CREZ (p/.-zazi) sn. 0,17E Simbolul credintei, Ion ei cu modul
care cuprinde articolele principale ale dogmei $i de a le reprima
care Incepe cu vorba area: etta et greceete pe de rest [fr.]. ts,

(ALECK.) ¶ 0 eProfesiune de credinta: A.111 politic; .411

for este bite si vAtralul (PANN) ¶ ®e(4 Credinta religi-
CRIN sm.
Planta bulboasa,
0 444

oasa: ea no fie oare acestea niste ramAsite din ....mile pA- cu tulpina virtoa-
ginilor P osp.) ¶ 0 Pr. ext. Credinta.: to Prostil noun sa $i Inalta, Cu
s'a ineuibat vnl cA mina omului e mashie cea mai per- flori marl $i albe
feetA (1.-G114 grupate In vie ci-
CREZAMINT sbst. Faptul de a c r e d e, te 3-20; origina-
ra din sudul Eu-
credinta, Incredere; crezare: a da a Dune , a at,
crede: el on punea De spusele fleet sale ((SP.). ropei, se cultiva Fig. 1579 Fig. 1580. Crin-
CREZARE sf. Faptul de a cred e, credinta, prin gradini pen- Crin. de-padure.
crezamint: a da A.", a crede (spusele cuiva); a no tru florile sale fru-
acres a nu fi crezut. moase cu miros placut (Lilium candidum) (
CREZATOR adj. verb. CREDE. Care crede: 1579)1] 0 CRIN-DE-BALTA = ROSATE8 ¶ ORIN-DE-
I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 353 23

www.dacoromanica.ro
CRI- PADVRE, planta bulboasa, numita $i crin-pestrir, *CREPTOGRAFTE sf. Arta de a scrie, de a
aisor", aiu-de-padure", fiere" etc., cu flori ple- face Insemnari cu caractere secrete sau Intr'un
CRI cate In jos de coloare rosiatica- mod enigmatic [fr.].
violeta, cu pete purpurii Inchise *CREPTOGR4MA (p1.-me) sf., 'CRIPTOGRAM
(Li lium martagon) ( 1581) (p1.-me) sn. Document, scrisoare, Inseninare cu
ir CRIN-DE-TOAMNA, plant& caractere secrete sau Intr'un mod enigmatic, ca
decorative, originara din Japo
nia, cu flori
albe, liliachii
II

'7
sau albastre, fmod .III67iUZ-2AiecifLUtt
cu miros pld-
cut (Host a))
1580) ¶ 0
I FID.L.14, 117S 04 fw 2Ct-ibin el; ly
oval
(
CRIN -GALBEN,
planta origi- ,dAktaL7S1/1/1.i .
nara din sudul
Europei, nu- .--"'L.
mita si cri-
nul-finului", Fig. 1581. Fig. 1582.
wn4 d /6 W FA 7:
cu Boni marl, Crin-de-toamna. Crin-galben.
Fig. x586. Criptograma din Psaltirea ScheianS.
galbene-deschise, placut mirositoarej (Hemero-
callis (lava, H. fulva) ( 1582) ¶ ® GRIN -VINAT = s& se poata citi 5e Intelege numai de cei initiati (A
sABIVTA, STINJINVI [gr.- biz.]. 1586) [fr.].
CELINA sf. a Padurice de anini (R.-COD.). *CRISALTDA., caizALTDA(M.-de) sf. 4 Papu$a,
0 CRINCA. (p/.-ei) sf. Ban. Oboroc lungaret, fa- gogoasa in care sint In-
cut din scoarta de teiu, cu care se aduce cucuruzul chise lepidopterele pina
din holda $i care serve$te $i de leagan pentru co- a nu deveni fluturi (

pill mid (so- LEAGAN) [srb.]. 1587) [fr.].

CRINI§OR stn.* dim. GRIN.
'CRINOLTNA (pl. ne) sf.
Fusty infoiata, foarte larga,
care se purta mult pe vrerouri
( 1583) w MALACQP [fr.].
CRINTA (p1.-te) sf. 0 V4
Tin fel de mass inclinata, a$e-
zata. pe pari, pc care se pune
caul subt un bolovan pentru
ca sti se scurg& de zar
steregbeata... o asezil poste,. (LUNG.)
T ® Trans. Ciubar de spalat
ruffle, plrlau (esc.).
CRIOLTTA. sr. Fluo-
rura dubld de sodiu $i
aluminiu, intrebuintata In
industrie la obtinerea prin
electroliza a aluminiului
[fr.].
CRIP4LCA.sf. COR-
DRNM.
CRINTA (pl
-te)sf. t(n 0 In pri-
mele timpuri ale
Bisericii, loculun-
de crestinii Mi In-
mormintau mar-
tirii ¶ ® Locsub-
teran, inspee. sub
bisericii, unde se
Inmorminteaza
mortii, gropnita
(2.] 1585): Lumina
bate in de mor-
minte (VLAII.) [lat.].
*CRIPTO-
GAM 1. adj.
* Ale ciirei or-
gane de repro-
ducere nu sint
constituite
dintr'un pistil
sau din stami-
na.
Z. CRIPTOGA-
MA (pl. - ame)
sf. -Planta. -
1
criptogama 1
11' ® Crlptoga-
mete sf.pl. To-
talitat ea plantelor criptogame (ciupercile, ferigele,
mu$chii, algele, etc.) [fr.].
*CRIPTOGRAIFIC adj. Ce tine de criptografie
[fr.].
CRISPA ( -pez) vb. tr.
$i refl. A (se inclesta, a
(se) sgirci, a (se) contrac- Fig. 1587 Crisalida.
ta: mlinile i se crispase (1.-011.) [lat.].
'CRISPATITINE, *CRISPATIE sf. t Incle$tii-
tura, Inclestare, sglrcire, contractare involuntard
a musehilor: o crlspatie violentil a degetelor se produse
armatit de un vaet surd (CAR.) [fr.].
CRIST4C = Minim
1584): CRISTAL (p1.-ale, -alurl) sn. 0 ® Solid po-
liedric, terminat prin fete plane,
netede, regulate, care sint asezate
Fig. 1583. Crinolinti. simetric unele In raport cu altele
( 1588) ¶ ® Nume dat formelor
geometrice pe care le is apa cind
trece de la starea lichida sau ga-
zoas& la starea solida: 0 de eilaht,
de zapadtt (A 1589) ¶ ® o Piatra Fig. x588.
tare, alba $i transparenta, format& Cristale.
din silice; numita $i de rood
(IA 1590) ¶ ® sti-
cl& alba, fabricate
printr'un adaus de
plumb, remarca-
bild prin limpezi-
mea $i sonoritatea
ei; numita $i
artificial. Si se vedea
apa intrInsul ca ...n1
cal carat (PANNI ; de
aci: limpede ca
ul; ®: apele spume
gA... de
Fig. x584. Crinte. stinci, inbulgari de Fig. x589. Cristale de zapada.
(VLAR.) ¶ ® Vas, o-
biect fabricat din cristal
natural sau artificial [lat.].
*CRISTALERTE sf. 0 '
Arta de a fabrica obiecte
de cristal ¶ 0 e Sticlarie,
locul unde se fabric& obiecte
de cristal artificial ¶ 0 Vase,
obiecte de cristal [fr.].
*CRISTALIN 1. adj. 0
j.
-i-1,7---1
Stravazator $i limpede ca
cristalul: un favor
Sisturi
=
., se numesc rocele, ,ggs
Fig. 159o. Cristal
de rock.
- formate din cristale, care se desfac In paturi sub-
Fig. 1585. Criptit. tirele, ca gneisul $imicasistul 110 sistem.,,, tota-
litatea formelor de cristale care se pot deduce
prin anumite operatiuni geometrice dintr'un enis-
tal tip ; sInt 6 sisteme cristaline: a) cubic, b)
tetragonal sau patrat, (prizma dreapta. patrata.),
c) exagonal (prizmS dreapta. exagonala) , d) rombic,
354
www.dacoromanica.ro
 e) monoclinic sau clinorombic (prisms avInd ca
baza un romb), f) triclinic (paralelipiped) ¶ 0
aTJ Lentilit cristalinul ochiului.
2. sbst. p Partea transparentb. a ochiului care
se afla Indaratul irisului si are forma unei lentile
biconvexe (my pcnro) [ft.].
CRISTALIZA., (-icea) vb. tr., $i refl. 0 A (se)
grupa, a (se) transforma In cristale (vorb. de mo-
leculele unui corp) 11 ® e A da, a lug o forma
clara si precis& (vorb. de idei, de senthnente, etc.):
unde-i opera care... sat cristalizeze in formele eterne ale artei
fires neamului nostril P (VLAH.) [fr.).
CRISTALIZINBIL adj. Care se poate crista-
liza, care poate forma
cristale [fr.].
'CRISTALIZATIV-
NE, 'CRISTALIZATIE S f.
0 Faptul de a (se)cris-
taliza, fenomenprin ca-
re un corp trece de la
starea gazoasa sau li-
chida la starea solida, Fig. 1591. Cristalizatiune.
luInd forme geometrice
1591) ¶ 0 Ingramadire de cristale [fr.].
CRISTALOGR4FIC adj. ee Ce tine de crista-
lografie [fr.].
CRLSTALOGRAFIE sf. (t. Stiinta care se
ocupa cu descrierea formelor cristalelor $i cu le-
gile formatiunii for [fr.].
CRISTALOP 1. adj. Care are Infittivarea
unui cristal.
2. sm. 2. Corp care are proprietatea de a stra-
bate user membranele organice cum e d. e. za-
harul, sarea, etc. [fr.].
GRIST 1U, CRISTgL Mr damns.
CRISTELNITA (p/.-te) sf. tat Va-
sul In care se afunda pruncul la bo-
tez ( 1592): pope satulul a lust cosi-
lul in mlini gi 1-a virit °data in (CAR.)
[vsl.krustillnica].
CRISTINEASA. sf. * = VENI-
NARITA .
CRISTOS sm. = HRISTQS.
CM* adj. ® Norocos, fericit: °riga
ell
CRISAN].
ce om norocos1 [comp. Fig. 1592.
(ALECS.),
CRI$4N sm. (D Locuitor din Cristelnita.
Tara Crisului, din Crisana) ¶ ® (j) Norocos.
fericit [1.- CRIS; probabil prin aluzie la apele au-
rifere ale rlului C r i $1.
OCRIC.41. (cep) vb. intr. A scrIsni : cepa iadul
51 ma core pentru plicate de-a mele as..Bss.) (cra$c-a].
OCRT$CA sf. Ban. Bucov. Bucatica (in spec. de
p line, main/dig, brinzit) [srb, rut.].
t CRI*T4L = GRIST .L [ung.].
# CRITA = cRVTA.
CFLITRIU (pL-rit) sn. Semn dupli care se
poate recunoaste adevarul: adevArul are drept
denta [gr.
CRITIC 1. adj. C) Privitor la critica, in le-
gatura. cu critica: studiu
"Iv'
cercetare 41,; editi(un)e
al caret text a Post supus unei reviziuni amanun-
tite 7 ® Caruia-i place at critice; spirit
examineaza fiber doctrinele $i institutiunile, care
constata partile slabe ale unei chestiuni $i se ex-
plica In toga libertatea ¶ CD F Care amnia o
criza: simptom d CD) Temperaturil .1. tempera-
tura dincolo de care un corp nu mai poste fi
lichefiat prin compresiune ¶ ® Prunejdios: virsta
a, cind omul e mai expus decit on -cInd la boale
¶ ® Greu; hotaritor, deciziv: situatiune .41; mo-
ment © Bias TIC.
'11111
2. sm. Ar Cel ce judeca operele literare sau ar-
tistice: dramatic [fr.].
*CRITIC4 (-tic vb. tr. O # A cerceta de
aproape $i a judeca valoarea unei scrieri sau a
unei lucrari de arta ¶ ® A dojeni, a mustra fap-
tele cuiva; a vorbi de rau, a defaima: critics ca ea
indrepteze. Jar nu pentru ca sA aescaraiece ().-GH.)
*CRITICA (p/.-ici) sf. (D Arta de a cerceta de
aproape $i de a judecs valoarea productiunilor
iterare sau artistice ¶ ® Discutarea faptelor sau
1
www.dacoromanica.ro
textelor: critics istoricb, arta de a judeca veraci- CRI-
tatea faptelor raportate de istorie 9 0 Cens-
ura rautacioasa, vorbire de rau despre faptele al- CRi
tuia [fr.].
*CRITIGABIL adj. Ce se poate critica: nimio
neliind deavIrsit, tofu) este 77 C NRCRITICABIL [fr.].
'CRITIGASTRU sm. Cel ce, fara temeiu $i fara
merite personale, censureaza $i satirizeaza lurari
de valoare: Moen ridicule si nesocotite de criticastri igno-
ranti $1 desgustAtori (VLAH.) [C riti c].
*CRITICISM sbst. +++ Sistem filosofic al lui
Kant care fixeaza limitele facultatAlor intelec-
tuale: operile Wu! modern (aLvs.) [fr.].
CRITA sf. Mold. Bucov. Otel: Doi boieri mutat' In
sale si Cu Daiwa de ..., (0.-ZAIAF.); : NepAsStorl de =carte,
au inimA de (ALECS.); F: beat (D.-ZAMF.), beat turta;
minim turbat de mInie [rut. krycja< germ.
Kritzeisen].
0CRITAR sr cREITAR.
OCRITARITA. (pl.-to sf. Ban. Gala de painInt
cam de 1 litru $i 'I2 [c rit a r].
OCRIT9S adj. Mold. Rau, artagos: unmet de %-
meta cea lute si critoasA sA soap (FORT.) [c r i t
CRIVAC (p1. -ace) sn. 0 Virtej, macara de ri-
dicat greutati la ocne ¶ ® pl. A Niste lemne ce
tin In loo piatra zacatoare de la moara ¶ ® p1.
Chingile, cfrjele, cujbele sau cocirlele luntrii d
0 Ban. Bit& mare $i groasa [big.
rut.].
CRIVALA sf. CD Wm Clestele de
lemn al tlmplarului,teasc (11.1 1593)
¶ ® Coaca, cocirla, vlrtejul, ma-
nivela de la cap5,tul fusului ce
treceprin roata ferestreului de
munte [vsl. kriva strimb"].
0CRIVAT (M.-skirl) sn. Mold. Pat:
/nnecata de lumina, e Wilma In (EMIN.)
[ngr. xpelaficitt].
CRIVAT (pl.-vote) sn. 0 # Nord, Fig
Miaza-noapte : ore ~, peste Wens, Crivala..
vine Tireml-Neamtnini (clic.) ¶ ® 0 Vint
puternic $i rece ce sun& iarna dinspre N-E. in
spec. din partile Rusiei: ..111 urea In burlanele sobei
(ss.-vN.)[srb. krivac ; blg. krivec 01.
/
CRIVE4 sf. C) Grebla sau hreapca
din partea de sus la unele coase (co-
coAsA)11 ® TV" Unealta a dogarului cu
care se suceste teiul pentru legatul cer-
curilor de lemn (jg 1594) ¶ ®a Ba-
tul de la razboiu, numit $i Intinza-
tor", Intorcator", zapca", etc., cu
care se stringe pe sulul dinainte pima
tesuta ¶ 0 Unealta care serveste la face-
rea fringhillor de cinepit[comp .CRIVALA].
CRIVI (-yen) vb.refl. Trans. A se In-
dopa, a minca pros molt (BUD.). Fizz. 1594.
CRIVINA (p1. -ni) sf. 0 * Padurice, Crivea.
evi- desi$ de maracini marl sau de arbori tineri, pe
prundul unei ape, unde se adapostesc iepuri,
potlrnichi, etc. ¶ ® / Often. Tarim $i livezile cu
a, finuri (mos.) Often. ()rum.) ¶ 0 Loc umed, mlit-
$tinos: am intrat tine°
miaetinoasa (BR.-VH.) [blg.
care srb. krivina cotitural.
CRIVINOS adj. Often. Ban. Jilav, raven,
umed (verb. de pamInt) [c rivin a].
*CRIZA (pl.-ze) sf. ®F Schimbare In bine sau
In rau a unei boale: salutara ; do nervi, nervoasA,
atac de nervi ¶ ® Moment primejdios sau hota-
rItor Inteo afacere; situatiune, In urma careia
o schimbare trebue neaparat sa se produca: po-
litica ¶ C) Moment critic, turburare momentanii:
... financlara, Industrialit ¶ 0 I) ministeriala, mo-
ment In care Qtara nu mai are ministri [fr.].
*CRIZALIDA e. cRISALJDA.
CRIZANTMA (pl.-me) sf. 4 = TUFAKCA.
CRYCNI me- CIRCNI.
CRIMPEL4 (-elm) vb. tr. A rupe In bucati, In
crImpeie: Coate Outwits ii eran tulburi 8i °rim-
[fr.]. potato (VLAH.).
CRIMPET..4$ (p1.-see) sn. dim. cRineuu: se
rupee un $1-1 date pe flu (ISP.).
CRIMPIT.T (p1.-ale) sn. O Capatliu, scurt5.-
355
CRI- tura de lemn: until din ei lu8 un de lemn... 41 lovi in *CROAZE4 sf. 05 Un fel de stora: ou fermenea
CRO frunte pa tovartisul sdn (CAR.) 'ff Bucata rupta sau
tgiiata din ceva: an de atd, de frinichie; in piece inima-1
2 de pembe (no [fr.croise].
sdrobitit se !maiden ca orimpeie trunchiate de tierce veninos *CROCHET sbst. O Joe de origine engleza care
se joaca cu bile
(0om) ¶ 0 Parte dintr'un tot, bucata mica, fari-
mitura.: apuctnd pe ~I de sosea oe duce la Enouresti (ISP.I ;
nn registru al hanului in care gaseam iscalituri 81 caracole
de !raze (D.-ZAMF-.) ; ®: doer de-om putea ella de la dinsele
tin de adevitr (CAR.) [vsl. k r Et p a rine].
CRIMPITA (p1.-te) sf. 0 Incurcatura. In fi- (4r
rele cu care se urze$te sau se tese la razbOiu: maim
povesti... cum a tesut pima, cite fire s'au rapt, cite crim-
cite i s'au Mont (8LV.) ¶ ® ® Incurcatura, pricina,
bucluc: a lush in vista omeneascit totdeanna clte-o ISLV.) ¶
Si cu ciocane de
lemn 1596):
in parcul de sub fe-
d
O (F Obstacol, piedicA (BUD.) [comp. citimnru].
OCRIMPOT (pl.-ate) sn. CD Mo/d. Bucatil de
timp, rastimp (5EZ.) ¶ Ban. Bucata de came,
2
restrele hoteiniu1...
s'a inf Octet obicinuita partidS vie .
Fig. 2596. Crochet.
[fr.].
(VLAH.)
*CROCHru (pl.-Jur') sn. CD GP Prima schita a
.4

de clrnat, etc. [comp. eRImPgru]. unui tablou sau a unui desen, Moute in grab& pe
CRIMPOTT (-01eso), CRIMPOTI (- oteso) vb. tr. 'Artie ow COTAT 0 if (D .0° Pr. ext. Planul sumar
$i refl. A (se) rupe sau a (se) taia In bucati, a se al unei lucrari lite-
face crimpeie, a (se) bucateli: a ;Visit iezii singurel, rare [fr. cr oqu is].
1-a uois 51 1-a crimpont (cm) ; copul... dadd se va orthi-
con, acela sit nu sit strice (DRAGH.)
CRTNCEN adj. Cumplit, groaznic, crunt, ne-
/ndurat, nernilos: codrul era ndbusit de tiara saibatice,
care mai e si mai urgisite ((HERA);
[crImpot].
virtejul luptelor
CROCODTL sm.
Wia Reptile amfibie,
de forma unei sop irle7
uriase, care ajunger''
pina la o lungime de
. /
politico, atit de e si de pasionate p. -on.) [17S1.]. 7 m.; traeste de-a
CR/NCENIE sj. Cruzime, nelndurare: pedepsi lungul fluviilor din
Inca cu pe cerbicosii nobili (et,Lc.) [c r I n c e n]. /Arlie tropicale Si mai Fig. 1597. Crocodil.
CFalNICENIT adj. Cr Incen: Un bun c1 seam ales in apele Nilului;
tovarits de lupte ,e ( ALECS.). e foarte primejdios pentru om $i animale (Cro-
CRINCE sm. # 0 = cmacrism-DoAmmEI ¶ 0 codilus vulgaris) (2_1 1597); b: morimi de la-
=CERENTgLO crimi prefaeute, ipocrite [fr.].
0 CRINCHITA. = CRIMPITA. OCROHMALA sf. Mo/d. Scrobeala alba) [rut. <
CRING pl.-gurt) sn. * Padurice de copaci germ. Kraftmehl].
tineri: inouniurat de un re, de arbori verzi 81 stufosi, se ri- CROHMOLI (-olesc) vb. tr. Mold. A scrobi
dies un mIndru palat (EM)NA ¶ * Stufi$: nu cants nici
2 (rufe): Imi pusei...guler crohmolit 51 virtos (ALECS.) [c r o h-
la floricelele ce se asoundeau prin desisurile union (Isp.) m a I a].
0 Li Prlsnel, cilindrul care sustine piatra CROT (-0050) vb. tr. 0 A taia cu foarfecile, dupa.
morii $i care e pus In miscare prin actiunea masura, stofa, pinza, etc. pentru facerea unei
roatei cu masele (pm- moARA) ¶ CD * ® Crtngul cern- haine: mascara de multe orj 81 croeste odatA (PANN) ; :
Wu, crugul cerului, bolta cereasca, sfera cereasca: until croeste si altul cirpeste (ZNN.) ¶ 0 F A fauri, a
doard nu st -au sohimbat soarele oursnl sau oeriul ~al situ proiecta, a nascoci: in toate verile oroia la planar' earn
(se.) If ©1) evul anului, cursul anului [vsl. sit-si lucreze via ((sP.) ; F: la minciuni ¶ 0 A forma,
k raga cerc"). a alcatui, a Injgheba; a modela: are un cap prea inn-
CRINGOS adj. Cu cringuri. guiet... prea nu stiu cum croft (VLAH.) ; lei va mere... si
CRINGULET (p1. -ate) sn. dim. CRING; se ascunse gesturi pe table... celebritdni in care a intrat (VLAH.) ¶ 0 A-51
in ace! m inflorit (15P.1. ev un drum, a-$i face, a-5i desehide o cale (Inlatu-
CRISNIC, CIRSNIC, CI.RSTNIC 1. sm. Trans. Bucov. rind piedicile : Dundrea-81 croeste maths drept, pare c'ar
art} Paracliser: °Ma- fi canalizatit (VLAH.) ; F : on -ce scrlitor care-si croeste singur
nion' serveste ca pars- o cafe noud, necAlcatd de nimeni IVLAH.) ¶ 0 A apuca pe
clisier la ceremoniile di- un drum, a urma o cale: duo'areea 0 oroia oblu la unta
vine 81 scoate de la (RET.) ¶ ® A o la tufa, a o lua la fuga 11 0 ® F
°amen' simbria popii A bate, a lovi (cu ceva care lase o dung& pe corp):
(FR.-CDR.). surug111 croindu-le cu bicele la dungi basicate pe vinare
2. (p/.-ire) sn. 0 (1.-OH.) [vsl. k r o it i].
d$0. Unealta de pes- CROIALA (p/.-eii) sf. 0 Faptul de a croi
cuit, uneori In forma de sac, mai
adesea alcatuita dintr'o plasa In
p(ohna:ina, etc.); felul cum e croita. o haina ¶
Plan: luIndu-se dupa exciala unor palate intortochiate ce
0 e
patru colturi prinse de ni$te nu- vdzuse el In Egipt ((sr.).
iele groase, Indoite ca un cerc, CROITOR sat., cRoixoREAsA (p1. -rase) sf. 0
$i puse cruci$ una peste alta 9 Acela (aceea) care croeste $i eoase haine;
( 1595): salmi de pelte sau crisni-``"- 9: croltorul umbld on haina descusutd.
onl a un fel de impletiturit de !tort 2. CROITQR sm. 4 = Gomm.
?carte rand in forma pdtratd (MAR.) ; chi- :3. crtorroARE sf. Ban. wile.) fro Cutit In forma
no!! se prind or! on orisnical on on de semicerc cu care cizmarul croeste pielea.
voiooni(SEZ.) ¶ ® Ban. .t Un fel CROITORIE sf. 0 0 Mestesugul croit o-
de plasa prinsa de doi pari (nu- rului sau croitoresei ¶ CD te Atelierul sau pra-
miti pile") cu care se cars pleava Willa croitorului.
de la arie [vsl. 'krUstii1kla Fig. 1595. *CROM sbst. gc Metal de coloare cenusie, foarte
< krUstil]. Cisnice. virtos; formeaza saruri colorate Intrebuintate In
CRIST.PA = CIRSTA$. industrie (Cr.) [fr. chrome].
CRISTEIU = CIRSTUII.
CRICA (cri8o) vb. intr. A scrisni: (rim' dth ma-
uls 81 erica de °Judd (CRG.) [comp. srb. k r Oa t i].
cRIpmA... = CTRCI (II )MA... 4=a Fig. 1598. Gama cromaticS.
CRINI ( -nest) vb. intr. A scr Isni (din dinti).
CROINSNA (p1.-ne) sf. Trans. (pAc.) = CRQS- "CROMAT SM. 2% 0 Ori-ce sare formate prin
NA I . actiunea acidului cromic asupra unei baze ¶ 0
*CROAT 1. adj. Din Croatia. Care tontine crom: 0101 [fr.].
2. sm: cRoATA (p1.-te) Locuitor, locuitoare din 'CROMATIC adj. 0) Campus dintr'o serie de
Croatia [germ.]. semi-tonuri: gamit a (2] 1598) [fr.].
356
www.dacoromanica.ro
 *CROMATICA sf. $tiinta prepaarii *i Intre- semnate din istoria unui popor ¶ ® a Sistem cRo_
buintarii Colorilor [fr.]. adoptat pentru socotirea anilor [fr.].
*CROMIC adj. 2. Acid r,corp compus din crom, *CRONOLOGIST sin. $ Cel ce se ()cup& de CRU
oxigen Si hidrogen [fr.]. cronologie [fr.].
*CROMLECH sbst. p *CRONOMETRIE sf. $tiinta mItsuatrii tim-
Monument megalitic sled- pului [fr.].
tuit dintr'un grup de pietre CRONOMTRT.J sin. Si
necioplite Infipte In pamInt (pl.-tre) sn. @ Instrument de
sau mezate In cerc la oare- p re cizie pentru mb.su rarea tim-
care departare unele de al- pului ¶ ® Ceasornic de o mare
tele (D 1599) [fr.]. preciziune ( 1600) [Cr.].
CROMOFOTOGRAF ;# CRONTAL(ER) sm.® Ye-
(pl. -to) sn. Aparatul cu care che monedit de argint, ba-
se obtin cromof otografii tut.6. de Austriaci In a doua
[fr.]. junatitate a veaculuial XVIII-I
CROMOFOTOGRA- lea, a care! valoare, pe la Ince-
FIE sf. Procedeu pentru putul secolului trecut, varia
obt.inerea direct& a foto- Fig. 159. Cromlech. intre 6 *i 9 lei; Filimon Ii a-
grafiei In colon [Cr.). tribue gre*it o valoare de 14
CROMOLITOGRAFTE sf. $ Tipar litogra- lei: au string cerele de arme yt fa-
fic, In mai multe colori [fr.]. brick uncle fie lucreazA raoneta oron- Fig. 16(30 Cronometru.
CROMOSFERA sf. * Atmosfera soareluf [Cr.]. talilor (C.-RAD.) [germ Kronenthaler].
'CROMOTIPOGRAFTE sf. Lucrare tipo- CRONTA(N)I (-ineS0, -item) vb. tr. A rontai:
grafia cu tonuri in mai multe colori [fr.]. ii aide Tigannl crontAind: Mai, oe rozi to acolo P" (volt.).
CROMPOTI CRIMPOn: era sa ma crompoteasca CROP sbst. A da In , a Incepe sä se Incal-
de vin copiii Titirezului aceluia (sB.). zeascgt, a da In fiert (vorb. de apb, pus& la foe :
CRONC 1. interj. Imita croneanitul cioarelor. spinul Mau un foe mare... si puse Bps sit de in OSP.);
2. sm. Maram. 3e Corb: manta!t sa pub() dab Si ~it sii °yarn° ou ceaunul al treilea care e dat In , adios e
strilga snopi (ORL.) [OnOM.]. mai Vert ca celelalte donit (PAW.) [uncr op; comp.
CRONCAT ow- CRONCAM. fzicRopl].
CRONCAN, cLoNcAN sm. 3, 0 Corb: Oroneana CROSNA., Mo/d. Ban. CRQ$NA (p1. -ne), CRQSNIE,
siVulturii... se intones° gi se 'nceibarit la mortiteinit (AR.) 1 CRQSNIE sr. 0 Sarcina de lemne, de nOiele, etc.
® Vultur re r o n el). cit poate duce cineva In spinare: taranul teat Mark
CRONCA.NT, =Nazi; (-anew), enoNeLT, CLON- 51.se Intoarse an o orosnt bunit de lemne (Ise.) ; Mind
al (-lean; pers. a 3-a: -AB) vb. intr. A striga fin en sarotna 131 lemne ou orosnia (roe.) ¶ 0 Ori-ce
(vorb. de corbi sau ciori): oiori matte cronclinean De povarli sau pachet defucruri ce duce cineva In
sus Bt s'abateau pe cite tin copse singuratic (VLAH.) ; un corb spinare: amble on crone in spate din stApin In staple
singuratio care cloncanea pe 0 oreanga uscatA (GN.); Azi pe (can.) [srb. big. k r o §n j aj.
vegteda cimpie S'aud corbii croncaind (ALECS.); corbni... des- *CROSA. (p1.-se) sf. J Not& de muzic& a arei
ohise olontul si incepu a clonal (1les.); *. despre vulturi: coadb. e terminat5, printr'un clrlig ( Is) *i care
auzi vultnrul croncanind In limbs sa cea pasareascil (ODOB.) valoreazgt o optime [fr. c r d c h ej.
[crone! clone!). CRO§T (pl.-ete) m. Ctrlig cu \TM de Imple-
CRONCA(N)IT, CLONCA(N)IT sbst. Faptul de tit, igliba: lucrind an ,,u1 la o tata mica de masa (VLAH.)
a croncan i; striggitul corbilor *i al cibrilor. [fr.].
CRONCA(N ITOR, eLoNcA(N)non adj. verb. CROET4 { -tea) vb. tr. A Impleti cu c r o -
cRoNcA(N)1, cLoNcA 0;01. Care eroneb.e: Lungi otrduri e t u 1, a lucra Cu igli-
t*a.
de corbi negrf on svon, croncanitar (Aixes.).
CRONCA(N)ITIIRA,cLoNeA(N)rrynA (p1. -turf) *CROTAL sm. sola.
sf .= camicA(N)tx : se auzean otteodatit croncaniturile as- $arpe foarte veninos civ
ore ale cloarelor (SAD.) numit *i. *arpe cu do- a..."
O CRONCAU SM. Bucov. = mummy 0: de won- potei", din cauza sgo-
oanegte ~n1 pe deasupra satulul, are sit fie boalS intro vice motului ce-1 produce Fig. 1601. Crotal.
WOR.1. rind /si miser). solzii
*CRONIC adj. .1 Indelungat, care tine multb. corno*i de la caplitul cozii (Crotalus) (J 1601)
vreme (vorb. de boale): boala a [fr.]. [fr.].
*CRONICA. -sf. 0 ng Povestire a unor °CHOU (pl. -oUrl) , OWN (pt.-purl) sn. pp A- 0 /ten.
evenimeiite istorice facuta dup& epoci sau urmind Ban. AdIncgiturb., groapgt unde se poate aduna
ordinea timpului ¶ 0 Partea unui ziar unde se apa *i s& formeze o baltoaell ¶ ® Gropitil: se
public& -girlie zilei; pr. ext.: -- muzicalit: %strata; face an,. Ia millocul mangalului oft sf. Weevil trapul
politica ¶ 0 scandaloasS, svonuri rgiutacioase de argint am) [srb, k r o v].
cu privire la viata privata a unor persoane [fr. CRVCE sf. @ Instrument aleatuit dintr'o bu-
< lat.]. catgt de lemn verticalgt peste care
*CRONICAR sm. (:) Cel ce scrie cronic is e pus& de-a curmezi*ul o aft& bu-
De-aso vremi so 'avrodnloira gl reason,...) ¶ 0 Ga- Gatti orizontalli *i de care se ser-
zetarul instireinat sgt scrie cronicele dintr'un ziar: viau cei vechi spre a tintui sau
teatral. lega mlinile *i picioarele odor
*CRONOGRAF, sm. ,40' Cronicar [gr.]. condamnati la moarte (0) 1602)
CRONOGRAF2 (pl. -re) sn. iS Aparat cu aju- ¶ 0 A Crucea pe care a Cost
torul caruia se pot Inregistra cele mai mute in- rbstignit Mintuitorulll ® A Sem-
tervale de timp ; se Intrebuinteaz& pentru masu- nul distinctiv al cre*tingtt5.tii, ca
rarea iutelii unui proiectil 5i a altor obiecte [fr.]. amintire a rastignird Mintuito- Fig. D5oaci.
*CRONOGRAFTE sf. Ay' Scrierea de croniei; rului ¶ 0 Semn simbolic al mai Cruce (su
cronica [gr.]. multor ordine religioase, militare sau civilPeh,cu).
care
*CRONOGRANI (pl. -ame) sn. Inscriptie In care e Infatisat sub diferite forme ( 1603) ¶ ® mil
se d& o valoare numeral& unora din litere. De pildgt, Inaltarea Crud', Zina Crucbi, Crucea mare, sarbgttoare
dna se adult!), literele numerale din inscrip- ce se praznue5te In ziva de 14 Septembrie: Cruoea
tia PVLTAVA MIRA GLADE INsIGNIG, se obt,ine 1714, mica numele popular al sArbb.torii nierea capului
data batgiliei de la Pultava [Cr.]. Sf. Ioan, din 29 August ¶ ® Cruce de lemn,
*CRONOLOGIC adj. Privitor la cronologie: de metal sau de piatra ce se pune Ia biserici, pe
In ordine urnalnd *irul anilor [fr.]. morminte, pe Mgt o f Intina, etc. ( 1604,1606 ;
"CRONOLOGIE s f . .4" (D $tiirtia timpului *i a pune calve, a-1 duce la groaptt; F a-1 consi-
a datelor istorice ¶ ® Succesiunea datelor In- ders mart; a puns unlit lucre, a) a-1 socoti pier-
57
www.dacoromanica.ro
CRU- dut, a renunta la el pe veci; b) a-1 scoate la o CRUCEA-RDSIE, societate Infiintata Cu scopul
de a ingriji bolnavii 5i ranitii dintr'un razboiu
CRU VInzare (de la obiceiul de a rune o cruce de lemn $i de a veni In ajutorul prizonierilor; membrii
1 2 3 4 5 6 acestel societAti poartA ca semn o cruce rosie pe
un fond alb 9 ® + In jocul de cart!: trent). ¶
(g) Rascruce, raspintie: a i so lace °ales ® Mij
km: In orucile satului (ON.) ; 1n cruoile mesel (MAR.) ; std.
soarele In sau e r amiari, zice poporul cind soa-
rele sta in mijlocul cerului drept deasupra ca-
pului; a noptit (R.-COD.), miezul noptii 9 CO IV Par-
7 8 9 10 11 12 tea corpului dintre solduri 5i radacina cozii (la
boi, cai, etc.), numita $i crucile salelor" (((j
1608) ¶ p * a) Constelatiunea
Lebedei, numita $i Cruces Ma-
re". Cruces Miezului Noptii"; b) C

13 14 15 16 17 18
constelatiunea Delfinului, nu-
mita 5i Crimea Mica"; Crucea Su-
dului, constelatie din emisfera
/( I
",

Y-F4t
australA, aproape de polul S.,
alcatuita din stele asezate in
cruce ¶ ® TP''' 0 parte a carului
alcatuita dintr'o bu oath. de lemn Fig.16o8. C. Crucea
Fig. 1603. Cruci: r. Greceasca; 2. Cu cirji ; 3. cu pusa de-a curmezisul peste pro- §alelor.S. Sapa.
cruciulita; 4. cu trepte; 5. ancorata; 6. trifo- tap; la unele care ce poarta
liata; 7. de Malta; 8. gamata (svastica); 9. cir- greutati marl shit dous cruci: una dinainte, la
ligata (crucea reginei Maria); Io. sfintului Anton ; protap, iar cealaltii In partea dinapoi, asezatil
ix. cu toarta ; 12. sfintului Andrei; 13. infurcita; de-a curmezisul peste ini-
14. latina; 25. lorena; 16. patriarhala; 27. papala; ma carului (,3 1609): sai
18. ruseasca.
sau a Insemna cu o cruce obiectul scos la vinza-
Walser pe lei, pe
(CRC.)
e carlitei
Vlb.\
=-- o parte a sAniei,o-,... 111 10
re): tot eram en hotArit s'o yin, din pricina asta; ag numitA bot(nita)",
gi
'tit ell scum negresit am sil-i put (h)obot' sau obad", al-
use.) ¶ ® (Y) Crestinismul: trim- cAtuitA dintr'o bucatA de Fig. 1609. Crucea carului.
In) Cruel); va pates od lemn prinsa de virful tat-
ocroteasca pa orestin1 de mr. 0 pilor $i asezata cruci$ peste
pisc (or sions) ¶®i cRD-
asuprelile nelegluitulni Al/k1
vrajmaq al slintel Cruel ..0 CRA-PTINII. FLOAREA CRUM.
01,1.45 PRISTQLNIC ; CROCE& -PAMIR
TULUI, plants, Cu tulpina a-

4}.41,EL_
,
A14,1-*I
(

f4to
;Oki
Fig. 1604. Fig. 16o5. Crucea Fig. 1606.
Cruci de de p'atra de la Cruce de
morminte. Mitropolie (Bu- fintind
cure§ti). (Prahova). Fig. 16m.,Crucea- Fig. 161i. Crucea.
voinicului. .pamintului.
Ep., ¶ (:) (p) Er& Religie, lege: Resit ei Moldovenii
slat tot de-0 ® Giuvaerica In forma de cru- coperita cu pert aspri, cu frunze mari $1 cu flori
-
ce: de aur ¶ ® mi
Semnul pe care-1 .faO
albe sau rosiatice (Heracleum sphondyliurn)
(CI 1611); CMICEA-VOINICULITli, plantA, care
crestinii cind se 'nebul: creste prin padurile de la munte, cu flori
a -si lane a-01 face semnul marl albastre (Anemone angulosa) (( 1610);
cation; RomAnul si-1 face
si cind e mirat sau uimit
CRUCEA-VOINICLTLUI2 = RowronscA ¶
sore de prieten(6) nedespartit(a), fartat,
0 Frate de
din cale afara, clad se surata; In timpurile vechi, $i pe alocuri Inca In
specie de ceva, cind zilele noastre, Imprietenirea aceasta ( Inffirtnirea)
pomeste la drum, etc.: se facea prin amestecarea singelui, crestindu-se
Incepura alsql hied.. 01 ait-01 fie-care la deget sau la bratul drept, In forma de
s elites In In de tried osv3; cruce, $i legindu-se prin juramint, In fata preo-
fAcIndu-qt +, dupe obiceinl tului, pe cruce $i evanghelie ¶ P In jurliminte
creqtthesc, momeagul porn! si Injurlituri, crucea e dese-ori pomenita: pe emu-
la drum tem.) ¶ ® 4t. De- Fig. 1607. Mare-Cruce. cea meal bate -1 emcee! dna patrn ore de racnete ei 1nme-
coratie sau medalie In Wiwi, cruel 01 rascruel Injuraturi de cruce),
form& de cruce: .4L-TRMCERII-DXINARIE, medalie watt ql evanghelii... intram 1n curtea poStiel ((.-DH.) I
comemorativa a operapunilor de peste Dunare In A ® Ucigli-l-crucea R trepaA-L-cRINEA:
rilzboiul din 1877-1878, ,A-ELISABMTA, cruce corn- Pr ARITA; Cruce de aur In casal invoca-
Cruce-ajntil
emorativii, instituitft prin regulamentul din 7 tiune, pentru a fi ferit de necuratul, cind se
Octomvrie 1878, 5i conferita doamnelor care au pomeneste numele diavolului ¶ 0 cruce de voinio,
cAutat ranitii sau bolnavii In tirnpul campaniei om voinic In toata puterea cuvintului: bagtinagnt
din 1877-1878; rd*RE-cavoE, rangul eel mai Malt mIndrel Oltenil a pretutindenea 0, de volute, Ratan destePt
la anumite decoratii (a 1607); pe- 'PRMCEREA-D11- t vrednio cvLAH) ¶ ®Pc 0: a 11 MU a umbla on stn,
MARTI, SERVICTUL-CREDINCIQS, MMRITUL-SANITAR ¶ a fi sf int, evlavios; a nu If de Inchinat (R.-COD.), a nu fi

358
www.dacoromanica.ro
cinstit; w BISFAICA; a da cu ~a peste oineva, a intlIni
pe neasteptate: merge ca olt merge... si pe-o Mande da
ou ~a peste lap (arm.); eine credo 'n ~, ca ~a se usual, daca
vrei sa ajungi la ceva, nu e deajuns sa te 'nchini,
ci trebue Se. 5i muncesti; dinteun lemn fad 51 51
lopatA, totul depinde de cresterea ce se da copilului,
ca sa iasa bun on ram; nici pe dracul sa-1 veal, nici
sa-it tact, mai bine sa te feresti inainte de un ran,
decit sa. cauti sa-1 alungi mai tirziu cu diferite
mijloace [lat. crux, cr u ce mJ.
0 CRUCELRIC (p1. -ice) sn. Ban.
care atirna itele (um) (5EZ.) [c r u c e].
CRUCER = CREITAR.
'CRUCETA (pl.-to) sf. Stinghii de lemn sau
de Her prinse In cruce pe catartul unei corabii,
care sustin gabia, gi de care sint legate patarati-
nelP [it. crocet ta].
CRUCI (-case) vb. refl. A-si face cruc e, a-5i
face semnul crucii (In spec. de mirare sau de
spaima.); (comp. (sou ()) de aci, ® a se mi-
nuna, a Incremeni, a raminea cu gura caseate, a
holba ochii: o lume, care alearga s'o asculte. stA gi se
eructate (CAR.) ; se aracira 01 tot nu le venea sa oreaza
(DLVR.) .
.CRUCI4DA Ow CRUCIATA.
*CRUCIALT SM. t Cel ce lua
parte la o cruciata ([.] 16121:
acesti razbolnici, numiti cruciati, pnsera
la cap o aka role, In forma de orace
(DOL.) [fr.croiso +cruce].
"CRUCI4TA (p1.-te), *CRC-
CIADA (p1. -do) sf. O t Fie-care r
din expeditiunile Intreprin se de \
prestinii din Europa spre a scapa
locurile sfinte de sub jugul ma- f.",\\\
hometanilor (1096-1270), numite =-
astfel pentru ca membrii for pur- Fig. 1612 Cruciat.
tau cite o cruce pe urma T ® 0
Campanie intreprinsai in vederea unui interes
sau unei idei: Inceparit... a ao.5tepta
zelul cruciatelor religioase Impotriva . un om
barbariei pAgine (BALL.) [fr. c r o i -
sade +cruce].
'CRUCIFER 1. adj. b Se zice
de o plants ale carei petale ale
corolei Infatiseaza forma unei cru-
ci (j( 1613) : plantA ..a. Fig. 1613.
a. *CRUCIFRRELE sf. pl. Mare fa- Crucifera.
milie de plantP dicotiledoane cu
petale In forma de cruce, ca: micsandra, varza,
ridichea, etc. [fr.].
"CRUCIFIC4 ( -tic) vb. tr. A
rastigni, a pironi pe cruce [tat.].
'CRUCIFIX (p/.-ixe) sn. Cru-
se infatisind pe Isus rastignit
(1 1614) [fr.].
'CRUCIFORM adj. In for-
ma de cruce A 1615) [fr.].
CRUCILTTA = c.nucnniTA.
CRUCT$ adv. ® In forma
de cruce: 11 tunde in cap ~, ca
JO oats clad o semneazS stApinul
(Pay.-no.); ',lateral (11) tucatut ou plate
01 au legaturl In ~ (N. COST.) ¶ ® A CRUNT adj. 0 Crincen, cumplit, groaznic,
se nits .., a se uita cu fie-care
ochiu In alts directiune, a fi Fig. 1614. Crucifix.
sasiu: nu poets sa sufere tinarul
DO
?Iberia, flincica acesta se MCA foarte
(CAR.) ¶ ® (In) gi ('n) °nemesis, in
toate directiuntle: se dose in ~ ti 'n
urmezis in toatit imparatia (DLVR.) ; 0001i
$i ODTMeZiO tot oragul (MP.) ; a se Dune
(In) gi ('n) oarmaals, a-si da toate
silintele, a Intrebuinta toate mij-
loacele: se Dunes gi gi ourmezis
oa sa-s1 ocroteascil tapturile ay.).
CRUCI.4 = Mortucia. Fig. 1615.
Corola cruciforma,
CRUCIATOR, rota
re) sn. Vas de razboiu de mare viteza care
serveste sa lac& avantgarda Intro escadra $i sa
exercite un control pe mare Insotit de alte vase
(13 1616, 1617) [fr. cr o is eur+ (I n)c ru c $a].
CRUCI$ATVRA (pl. -turi) sj. Incrucisare; CRU-
privire incrucisata, sasie: crualsatttra privirilor lul:
semn de vacate a draeostli watt) CRU
[crucisa].
Fuscel de
Fig. 1616. Fig. 1617.
Crucisator. Crucisator cuirasat.
CRUCIO4RA (p1.-re sf. dim. cRucE.
0 CRUCTTA sf. dim. mom.
CRUCTULITA. (pl.-te) sf. ® dim. CRIXE: yin-
end o oft, de our de la bates (VLA14.) ¶
® * Planta ierboasa numita
$i celperit", petimbroasa",
etc., cu flori galbene (Senecio
vulgaris) ([j 1618) ¶ ® i =
AR81NIC ¶ C)
L SPALACIOASA.
CRUD adj. 0 Necopt (vorb.
de came, de poame, de pline,
etc.): poame crude, cline crude; ®:
oucoana era Intro (foul virste, &Doi
nici prea ~11 nici prea coapta (ALECS4) j
® Lapte lapte pefiert:
laptele nu-i bun de mincat (SEZ.) ¶
, O Nedesvoltat, fraged: cola ce
vor face sill a omen( cruel mid
(PRV.-MB.); din ~a copilarie slides°
aria Stlaini (CM): teoiorayi ou Jt
mintea a (ALECS4 7 0 R, Oaie
~11, oaia care a fatat de cu- Fig. 1618.
rind; olio' miel abia Mat Cruciulila.
It ® Groaznic, cumplit, neomenos, neindurat:
0 pedeapsS 11 [lat. crudus].
CRUDAC adj. Cam c r u d; nici copt bine dar
nici crud, fraged: mintea aurorae ~A a tetelor... to
'nspaimInta (JIP.).
T CRUDA.T4TE sf. Cruzime [lat. c r u d I -
tate m].
CRUDICEL adj. dim. CRUD.
0 CRUDICItJNE sf. 0 /ten. loom.) Dovleac sau
porumb necopt [c r u d].
*CRUDIT4TE sf. O Starea a tot ce e crud
(vorb. de poame, de legume) ¶ ® ® Vorbire prea
libera. care nu tine seams de convenience [fr.].
CRUDIn adj. dim. CRUD: era numai ca o canura
de gingas ei de ~ (RET.).
CHUG (PL-suni) sn. 0 * Orbita unei planete:
1-au Inviitat... a ceti mile Si virtejIle aeresti (N.-COST.) ¶
0 Cidu : ul soaretni, ciclul solar; ~al !anti,
ciclul lunar: astepta sa trend ~ul lunii pentru ceea as pia-
tillia (DEM.) ¶ ® *0 cerulul, bolts cereasca. [rus .].
CRIIMP (EN), °imam sm., 0RWLPENA (p1. -ne),
CRQMPIRA (pl.-re) 8/. Olten. Ban. Trans. * = OARTQF
[ung.krumpli, srb. krumpir < gem.
Grundbirne].
singeros, neomenos: pScat de age female... sit fie age
de ~A gi Mr% (CAR.) ¶ ® Incruntat: dna ce-si anima
!Ulna cant:titers lui oea ~11. gi dispretultoare asupra calaulu1
asp.) ¶ 0 # Plin de singe: outitut do angel° nevino-
vetet tome' tm.-cosr.) ¶ ® Trans. On oul cel dintilu
ouat de o gait* etc.: oul, de la o puica nea-
gra (PAC.) [lat. cr u entu a].
j- CRUNT4 (-tez) 1. vb. tr. A InsIngera, a umplea
de singe: staple aIllad o pill, an inoeput a o lingo chat
gi -a °mutat testa limbs (nca.).
a. vb. refl. A se inrosi de singe: atltia ;Agin' an
peril, aft s'au cruntat wide de stngele for(VLA11.) [lat.
cruentare].
`CRUP sbst...0 Laringita difterica, guster, boala
infectioasa, epidemica $i molipsitoare care atinge
mai ales copii Intre doi si opt ani; e caracterizata
prin niste false membrane care se desvolta in
caile respiratorii [fr.].
359
www.dacoromanica.ro
CRU- *CRTJPA (p1.-pe) sf. Partea dintre soldurile
calului de la sale pin& la radacina coadei, cruces
CUA salelor: on vfatulet Macros li Infigura gitui el crops
co Intr'o pima uda (GRL.) [fr.
troupe].
CRUPADA sf. Saritura
a calului de !nand scoalli:
picioarele salty tot corpul in
sus, phrases° terenul deodath
si se indoaie sub pintece (L
1619 [fr.].
CRUPATOR (pl. -oare) sn.
Ban. cum) = CIRPATCR C).
CRUPE cf. p1. X Urluiala Fig. 1619. Crupada.
de orz sau de hrisch, bulgur;
hri5ch sdrobita din care se face supd, etc. [vsl.
krupa].
*CRUPIER sm. EP Persoana care conduce jo-
curile frl stabilimentele publice de jot, care adund,
banii cistigati si pldteste pe juchtori [fr.].
CRUPU§OARE sf. pl. 0 dint. CRUPE ¶ ® 0
Grauncioare (de mazhriche, etc.): vIntul... ducea
atom da ploaie sleitit de frIgul aspru IGRIG.).
*CRURAL adj. I Care tine de coapsh: artery
[fr.].
*CRUSTA (ol.-te) sf. Coaja [lat.].
*CRUSTACEU I. adj. 4 Care e acoperit cu
o coaje. care are taria unei eoji: animal
2. (pl. -tee sn. Clasd de animate nevertebrate
cu corpul acoperit cu un Invelis tare ca o coaja,
precum shit racii, crabii, etc. [fr.].
0 CRU$4i.LA (p1.-ee) sl . Mold. 11F°' Aph. fiarta
cu coajii de anin si de stejar Intrebuintath ca
argaseala pentru pieile de opinci
[c rusi .
CRU$1.iT (pl. -te) sn. Ban. Fh.- '11
rimd, bucatich (de brinza, de
sare, etc. \ [srb. kruha c].
CRUATE.4. sf. Planta ier-
boash, cu flori galbene-aurii, ale
carei frunze, amare, se marline&
uneori ca salata sau se preghteso
ca spanacul (Barbarea vulgaris)
( 1620) [comp. cRusAT].
CRU$EI CRVSIN.
CRUT (-gen) vb. tr. Mold. 0
wan A argasi pieile de opinci l] ®
® Trans. Econorn, pastrator: era om bombe si r (RET.)
TT C tmcauTATcut.
CRUZTE sf. = CRUnIVIEI: to delirul frigurilor, I se
parea Cl vede toate jertfele cruziei sale InEms.).
CRUZTME sf. 0 Pornire de a face rdu, de a
face sft surere, de a omori: In beetle pofta cruzimil to
schimbli (VLA11.1 ¶ ® Fapth c r u d a ¶ ® ® Nein-
durare: cu rata ofilits, plingea amar.a soartei sale (0000.1.
CTITOR stn. Cl) Intemeietor de biserici, ma-
nastiri, etc.: mi-a sous cum ...III bisericii... s'a citlugarit
(1.-GH.) ¶ 0 Pr. ext. Intemeietor, fundator: Roma
n'avea alti deolt natiunile ce o Impreimuiau (0000.) T
4.-,...- 0 ell Fpitrop de biserica: 11, cltegi patru... slut ca ii
el niste Marini ursull (CAR.) [N/Si.< gr.].
CTITORICESC adj. De ctitor.
CTITORIE sl. ci4 t Intemeiere, fundatiune
a unui ctitor: a numai o 0 a ultimului Buzeson
claw ¶ 0 Calitatea 'de ctitor.
CU prep. Impreuna, Insotit de: am plecat
I
(Maul ¶ C) Servindu-se de: 1 -a lovit batul ¶ 0 Cu
ajutorul, cu mijlocul: a ceti ochelari; vote dumb-
tale ¶ 0 Ara& o relatiune: a Wit* dd mine Arath.
materia, din: a Mut nisip ¶ 0 Fat& de: a lost Pres
aspru mine ¶ 0 Impotriva: s'a rarboit cu Tamil ¶
® Arat& o opozitie: toate ca, decl: toate acestea,
chiar asa Hind, chiar dach rinem seama de ace-
stea ¶ O'Arata o cantitate, o masura, un numar:
e -
mai bine; -
mult mai bittrIn dealt mine; a vinde toptanul;
cit...
atit
sub sorATIT ¶ i Arath un in-
terval de timp: s'a schimbat timpul; nu-1 vad ;
a sluji luna ¶ C) In acelasi
timp, ()data Cu: se mina git-
Mile ; s'a sculat noaptea 'is cap
[lat. c u nib
CU a, Simbolul chimic al
cuprului.
CUADRANT stn.
Molted& romans de amnia. In
0 (f
greutate de trei Mich, echi-
valenth Cu a patra parte a
unui as if ® Sfertul cir-
cumierentei cerculu ¶ ®r
Instrument alcatuit dintr'un
sfert de cerc gradat, intre- Fig. 3622. Cuadrant.
buintat pentru masurarea unghiurilor (2j 1622)
[lat.].
*CUADRAT, *CVADRAT 1. adj. Pa-

intre
1, A urine cu singe (vorb. de ani- trat: trel stInieni cuadrati de gradinil en-
male [rut.]. Fig. 162o.
glezeascit INEGR.); locurile de semanikturi toate
CRU§IT sbst. Mold. VP° Faptul CruVitea.
sint... cvadrate, ache& In patru coituri.
de a crusi pieile. 2. (pl. -te) Sit Patrat: parerir posomoriti
CHEMIN sbst. 8 Arbust de 2-3 m. Inaltime, aveau... douii onadrate marl argintoase (EMIR.).
cu flori albe-verzui, care pro- sni. $ Buchtich de fonth, ale
duce niste fructe, ca boaba de carei muchii formeaza un pdtrat: In- .
mazare, intiiu verzi, apoi roSii, trebuintath pentru a umplea golurile Feua.rr22.
mai In urma negre; scoarta lui rInduri (E 1623).
e un purgativ puternic, adesea 4. sbst. x Careu: Cu-a sale lungi scadroane to lam
Intrebuintat de veterinari; lem- cuadrat formats (ALECS.) [lat.].
nul ars dd un chrbune excelent *CUADRATVRA (p1. -turf) sf. O Pc Problema
pentru fabricarea prafului de care consista in construirea unui patrat cu aria
loused (.Rha)nnus frangula) ( iej, mhrginith de o curba.; e: a cuadratnra cercului, e
1621) [srb. k ru hina]. o problem& cu neputinta de rezolvat ¶ C) 19°1
CRUTA. (crut) 4. vb. tr. i A Toate piesele care pun In miscare ardtatorii
feri, a aplira, a pastra, a Ingriji unui ceasornic ¶ ®
ca sa nu se strice, sd nu se va- , Pozitia a doua a-
tame, sh nu se praphdeasca, sa stre ale carol raze vi-
nu se osteneascil prea mutt: .. Fig. 1621. Crucm. zuale sint In unghiu
santitatea, r call ¶ 2 A scuti, a
evita: eram Inca prea Unar de ani... dar vIrsta nu mi-a cru-
drept [fr.].
CUADRICA sf.
tat nici o amaraclune (000s.) ¶ ® A trata cu blindete, cu Suprafatl de ordinul
mild: pe cei Invinsi; dace vazu cit nici curt:one nu o crutk al doilea: elipsoidul este
iii puss nadeJdea fn Dumnezeu (ISP.) ; e pe cineva, -, vista 0~ [fr. quadrique].
cuiva. a-I lasa cu viatd, a nu -1 omorl ¶ ® A eco- "CUADRIGA (p1
nomisi, a pune bani la o parte, a strange ban cu -ge sf. P 0 Patru cai
ban: 1:0 : tine nu orutit paraua, nici de galben nu-1 a mita. Inhamati unul Thigh
2. sib. refl. A-5i phstra sanhtatea, a se Ingriji altul ( 1624) 411 0 Car
sit nu se obo5easch prea mult, sh nu-si praphcleasch tras de patru eai inha-
sanatatea on viata. mati In felul acesta,
CRUT4RE sf. i Faptul de a cruta 9 0 in- mod Intrebuintat in
durare, mild: le-a urmarit pint la Dunire, omorInd }Ara antichitate mai ales la
(IV.) ¶¶ C NVCRUTARE. cursele din circ si la tri-
CRUTATOR adj. verb. awn. 0 Care cruth ¶ umfuri ( 1625) [lat.]. Fig. 1625. Cuadriga.
360
www.dacoromanica.ro
 CUADRIL4T = CADRILAT. dachas a lui 25 e 5. pentru ea 5 -X 5 X 5 = 125 CU A-
"CUADFILLATBR = CADRILATRR. [fr.].
*CUADRITNIAN adj. $i sn. 74 Se zice despre 'CUBISM sbst.Gt Scoala. mmoderns artistica care CU C
malt-flute, care par a avea patru miini, pe clnd, In reduce formele la niste forme exagerat de sale-
realitate, au cloud mlini $i douli picioare [fr.]. matice, cauttnd uneori a le da chiar forme geo-
*CUADRUPBD adj. $i sn. (pl.-ade) Se zice metrice fr.].
despre animalele care au patru picioare [fr.]. *CUBIST 1. Gil adj. Care tine de cubism: pie-
CUADRUPLA (-plez) vb. tr. A Impatri, a face tas% a.
de patru on mai mare [fr.]. ' 2. sm. Adept al cubismului [fr.].
*CUADRUPLBX sbst. Sistem de transmi- *CUBITAL adj, 0 Care tine de cubitus: nery
tere telegrafica prin care se pot trimite deodata [fr.].
pe acelasi fir patru depesi diferite [fr.]. *CT..TBITUS
*CUADRUPLU adj. Impatrit, de patru on sbst. 6D Osul
mai mare [lat.]. principal al an-
OuARTA p1.-te) sf. tebratului care
0 I Interval Intre patru pleaca de la cot
note consecutive. In sus Oita la Iucheie-
sau in jos. De ex. dota tura miinii
(=. superioarit), tado ( 1631) [lat.].
inlerioarA) ¶ () # Patru CUBOR; =
carti consecutive de ace- Fig. 1636. Cuarta. COBORI.
easi coloare ( 1626) If CUC S171. I le
O OP' Numele uneia Pasare a eata-
din cele opt parade toare care-si de -
simple, la scrim& ( pune ouale in
1627) [fr. < lat.]. cuiburile alto -Fig. 1630. Fig. 1631.
" CUARTBT (pl. pasari (Cuculus Cubeb. C. Cubitus.
-te) sn. j
0 Bucat&
de muzica scrisd pen-
canorus)
1632); poporul
( R. Radius.
tru patru voci sau crede ea daca.-i °Intl cuiva cucul in dreapta sau
patru instrumente, Fig. 1627. CUarta. In fate ii va merge bine, da-
In diferite combina- ca-i cinta In stinga, ii va
tiuni ¶ 0 Ansamblul acestor patru voci sau in- merge ram: vat de mine! imi cintS \ f
strumente [it. guar t at t o] cucu 'n stinga! (ALECS.) ; de aci -4's=zt
*CUARTTR, CVARTTR sn. CaS6., locuilltd ocu- qi expresiunea: batA-1 once!! `72:f.: _
pata pentru cltva timp de cineva. in spec. de bata-1 norocul Q singur
un militar, stabilit provizoriu Intr'un oral: mini - ca un singur oa ul, mai
sterul de rAzboiu, unde atuncl se adesea adv. singur singur Fig. 1632. Cuc.
elle In cnartir seta] canceler at singurel: bine cA-s sanittoasit,
contelni Rissole! (i.-on.) [ germ.] . dar ran ca-s numai singer& cal 111 (RET.); baba stn
*cuALRT sbst.aleloStipc6. singurS (DIVR ); ft 'Anti ..n1 In (ma, Sta. Slogur;
translucida sau transparen- fi cIntA ul In )
ta. incolora sau nu, adesea pangs, e cu pun-
cristalizata, mai tare decit ga goala; defied
sticla, si alatuita din silice de..., de geaba,
aproape pura.(E 1628) [germ. In zadar; ambit{
Q u a r z]. de Hort de.. IVOR.), j#4
*CUARTOS adj.,,; li Care umbla In dorul
tontine Guar 1. lelii, rasa nici
'CUATERN.AR adj. 0 Fig. 1628.
un rost ;
ad Teren ~, strat geologic Cuart. a sari In sus de
cuprins !titre terenul, plio- bucurie; a (se)
cen si terenurile recente, si caracterizat prin face, a (se) im-
aparitia omului ¶ 0 2. Care e compus din bate.: tot Inclose
patru corpuri simple; In spec. In chimia organica, pabarele boieru-
compusele care contin, pe lInga carbon, hidrogen, pInit-1 Mon
oxigen $i azot [fr.]. A Fig. 5633. Fig. 1634.

Poliedru av Ind case fete patrate

"-
'CU.INT(U)OR. QUAT (II) OR 5bSt.,J = MIARTRT [ f r.].
*CUB (p1. -bur)) 1. sn. C) A
a,cm
Floarea-cucului. Laptele-cucului.
A. (ISP.) ; elt(e) ulna e nicio-
data: nu mai vizu soarele on eclat tit cnou
egale Intre ele (E 1629): zarul
cu care se 'oar% e nn ; aSati
(ISP.) : a prindemingeaIn , a o prinde
din sbor ¶ 0 De-a
cele doult cart! si °Metal, avtnd grill cucul, jocul copii-
a pane deasupra un de caste' (VLAH.) I

I ± Produsul unui numar

Inmultit prin patratul sau: Fig. 1629. Cub.
Canal lui 8 e 8 X 82 = 27.
2. adj. ?darn un cub a carui fie-care lature
are un mettu: stern] a nn metru [fr.).
CUBIN (-bez) vb. tr. 0 A evalua volumul unui
corp ¶ ® ± A ridica un numar la cub, adica a-I
Ynmulti cu patratul sau [fr.].
'CUBA) sbst. 0 Calcularea volumului unui
corp ¶ 0 Volumul obtinut prin acest calcul [fr.].
CUBEA s!.&5 0# Cupola 0 = BAGE6C (A) [tc.].
*CUBEB sm. 4 p Arbust asemanator cu pi-
perul, care crelte In Java Ii Borneo E 1630) ¶
0 Fructul acestui arbust [fr.]. Fig. 1637.
OCUBLC = CIILBEC. Fig. 1635. Fig. 1636.
Limba.cucului. Malaiul-cucului. Stupitui-cuculai.
*CUBIC adj. () Ce tine de cub: forma ..A; pave) de
lemn (1.-on.) ¶ 0 ± Radaoina ..t a unni numAr, numar for de-a ascunsele, pentru ca cel ce se ascunde
care, ridicat la cub, reproduce numarul propus: ra- strigd mu: de-a mingea 'n (PAW.), Trans. de-

361
www.dacoromanica.ro
CUC- a each, un jot al copiilor cu mingea (PAc.) ¶ ® 3e ® Evlavie, cuviosie; cucernicta ta! titlu dat preo-
=
C U C 11 ®
ARMENFAC, iron. puptiza tilor [cucernic].
STIIPITIIL-~1ILITI,
c 0 CUM sm. p1. Dobr. Datina In ziva de lasatul
MARGICA-~IILTTI, GLASUL-.. secului cind flacaii se travestesc si merg de joaca
nun, °utile inelarului (Gas- casele oamenilor [big. k u a].
pe cvcrla
tropachane- ivIA. = ctgnaA.
ustria), lipi- interj. = c0Tu
CT,JCIU I

te in forma CUCLA (p1.-le) sf. 0 /ten. Jurubita mai mare de

de inel pe ra- bumbae [bg. k u k 1 a].
murelele ar- CUCOARA (p1.-re sf. Mold. Bucov. 1 = cocoa.
borilor, des- CUCOARA = coco*SA.
pre care po- CUCON... F.- COCQN...
porul crede CUCOSTIRC = COCOSTIRO.
caprovin din CUCC,/... Pl CO
scuipatul cu- CT,TCOVA, CVCUVA (p1.-ye) sf. liarietate de
cului ( ...) lebada salbastica, caracterizata
H ® CIO- Fig. 1638. printr'o mica umflatura neagra
Fig. 1639. Cue. .c=7:717)ize,44,12
BOTICA - orj_ Margica-cucului. la radacina ciocului (Cynus 1
CULUI pr- ciosoucA ; FLOAREA-COCUUTI, planta olor) (2] 1641) : cucovele de Want
de 30-50 cm. lnaltime, cu flori roze, uneori albe, Man ofteodata In marginea trestillor
rare creste prin livezi (Lychnis flos cuculi) (E (D..ZAMF.1.
1633); LApTELE-cocuLuil, planta cu sue laptos, CTJCUI interj. Cl) 'mita du-
cu flori galbene dispuse In umbele (Eu- tatul cucului ¶ ® Strigat in
phorbia helioscopia) (L 1634) ; LAPTELE-COCEr- jocul de-a ascunsele pe care-1 Fssi-
MTV ALIQR1; LAPTELE-COCITLITIa = LAPTELE- scoate cel ce s'aascuns [onom.].
CIIIVELIIII; LIMBA- CUCUI' (-cueso) vb. intr. A
COM:MCI, planta ier- .40 striga cu au! a cinta ca cucul: Fig°' 16.ix Cucova.
boasa, numita si PrimAvara intr'un nue StInd Q1 cucuind nn one (PANN).
dragoste", ce creste- CUCUI' (cumin) vb. intr. Trans. MCAT: nu treat
prin pasunile de la i 2.
bine de miezul noptit si 'ncepe fedora' a rer (RET.).
munte (Botriychium CUCULA (ouculu) vb. refl. Mold. Tr.-Carp. A se
lunaria) ( 1635); co coca: far to -ai oncuietpe ferestl, omule P maw [C11 011111].
MALAIIIL- COCULIII. CUCULAT, Mold. cuccita 4. adj. p. mama: ®
mica plant& ierboasli Fig. 1640. CucA. Cocotat: privelistea... pe care o vedea din looninta-t
cu Hal brune sau oucuiata pe deal (DEM.) ; sezInd cucuiet pe niste buoi si mol-
galbui, ce seamana cu pipirigul (Luzula rampes- Mind la pare uscate (m34'110 Plin de cucuie: Ca ochit
tris) t.] 1636 ; PALARIA-micuLur ow- PALARIE; ceactri, gura lAbartata, Fruntea-1...it (PANN) ¶ 0 Motat:
STIIMUL-COCULITI, SCUIFATIIL-COCULITI, Cu tul- Am o gainA cucniata, 0 tin In camera Inculata (GOR.), (ghici
pina cilindrica, eu flori roseate sau liliachii dis- toare despre suflet".
puse In raceme (Cardamine pratensis) (A 1637 ; 2. COMIATA, Mold. cucuirra sf. r Biserica (cla-
TRIFQIUL-COCULIII (VOR.) , un fel de mazarica Inalta dita de obiceiu In partea cea mai ridicata a sa-
cu flori ghiurghiulii ¶ ® Ceasornic de perete ale tului ; a sta la ~, a Ii mort (de pe vremea and se
carui bdtai, la fie-care teas sau la jumatatile de Ingropau oamenii in curtea bisericii); a Dune la
ceas, irnita glasul cucului (m 1639): un ceasornic on a da uitarii.
or... era aninat deasupra until scrin (GN.) [lat.]. CUCUIOAV A (pl.-ye) sf. Ban. Deal mai
CUCA' (nl.-ce sf. 3 Femeiusca cuculu i. ridicat, pisc de munte [c ucui u].
CUCA2 sf. 8 Caciula Inalta de forma pira- CUCUIU (pl.-cute sn. ® .e Umflatura In frunte
midalA, lmpodobita cu pene de strut. pe care o In urma unei lovituri: at an crApat In luptA, si en am
primes Domnul In dar de la Sultan, odata cu Ca- rAmAs on douA cucnie toonti 4. ® Mold. Trans. Mot (la ph-
banita, cind i se acorda tronul: Nicola) -Vodk dupe ce sari) ¶ ® Ban.p.a. Deal mai ridicat, pisc de
an Imbracat caftan 51 an luat si cues, dupe obiceiu, de la Im- munte [refacut din pl. *cc c u I 1, sq. c ucul
°fiat ie (N.-COST.) [ te.] . <lat. cucullus .
CUCA3 51. 0 /ten. Ban. Trans. 4.1. Deal inalt CUCULE sf. Trans. = CARTQFI.
$i izolat: Ma sun In deal In MA nits' In vale 'n GITQULE4N, CUCULET. CUM:METE sm. dim. cuo:
luncA (TOC.). [lat. vulg. c u c c a]. F: a se face cuculete. a se imbata.

cari
.
CUCA4 sf. )012. 0 Unealta de peseuit (iNj 1640)
Par cu cirlig In yid Intrebuintat de pes-
(R.-COD.) [bg. srb. k u k a ].
CUCULEASA sf. *
CTJCULV1' sm. dim. cuc.
CUCULIU sbst.
FLOAREA-COCULIII.

cuLioN [gr.- biz.].

0 CUCA'sf. 0 0 /ten. j Cowl de fum de pe cash 11
0 Un fel de zid rotund deasupra cosului de fum,
ce nu e scos afara, ci numai In pod (i.-coo.) [bg.].
CUCUME1). sf. 0 } Cucuvaie: olnd chin% ..na
0-
pe cosul cases... cite moare cineva (Goo.) qf ® Olten.
chiul podului la casele tardnesti, ferestruica pe
j
CUCAT (main) vb. intr. 0 /ten. Ban. A mothi, a acoperis (ciAus.) [bg. kukumjavk a].
atipi a piroti. CUCUMEAG, cucumaaciA sf. cucurce*O sm. 3e
CUCERI (-erase) 1. vb. tr. 0 X A. cuprinde cu Cucuvaie [c u C u m e a].
armele o Cara, o cetate. etc. ¶ ®(E A dobindi, a CUCU1VILC(FU sm. Ban. * MELO.
astiga, a-si atrage: stima oamenilor ¶ ® A in- CI.TCVEIA., (pl.-re sf. # Tolba de sagett: unnl se
china: Sobieski cere ca sit-I emeriti cetatea (ALECS.). tncovoaie... ca sA scoata o sageat4 din cucnra de pe umeri
2. vb. refl. # A se supune cu umilintd. a se smeri, t000e, [gr.- biz.].
a se umili: caingarii datorl sin! si 11 se cede Al se cu- CUCTTRA: p1.-re) sf. Mold. Maram. Trans. f Gor-
cereascit episcopului (PRV.-MB.) [let. *C o n q u a e r i r e mand (la plug :moginoRiele... se lac en un plug de cele an
< conquaerer e, influentat In privinta in- cloud cucure non) [ung. kuko r a strlmb, Inco-
telesului de fr. conqueri r]. voiat "].
CUCERIE sf. Evlavie, smerenie: petrecu tree ant CUCIJHBATA. ctrevRavTA (p/.-te) sf. 4' 0
In cea mat mare , 51 umilintA (NEGR.) [c U e e r (ANT.-(v.) DOVLEAC ¶ ® = DOVLEAC-TURCUO ¶ ® =
CUCERITOR, -Totata adj. 0 sm. 1. Care c u - TrnvA [lat. eucurbita].
c e r e-s t e: duceau la birutnti pe cal mai marl si mai In- 0 CUCURBAU = CURCIFBEII.
drazneti onceritort al lumfi (VLAI-1). CUCURBETEA sf. re REMF ¶ ® Ira-
CUCERNIC adj. 0 Smerit: ...A 'nchinare. $1 PARATEASA 0 = TARTAcTTTA [c ucurb a t a].
111'n
PlIngInd sta-vole nainte-i (VLot.) ¶ ® Evlavios, pios:
tin calugar rus II cites... mollftele efintulul Vasile cesliaz
CUCITRBETICA si.
.11

REMF.t
*CUCURBITACE sf. pl. * Fa:lithe de plante
cucernice pArinte! titlu dat preottlor [c ucer i]. dicotiledoane, din care lac parte dovleacul, pe-
CUCERNICIE sf. 0 Smerenie, umilinta 9 penele, etc. (kJ, 1642 ; ca adj. f.: planta A. [fr.].
362
www.dacoromanica.ro
 .CUCURIG, CUTCURIG SM. 0 /ten. Varietate ceste cinteoul de ououvaie (VLAH.) ; se-aud pe-alce glasnri de C C
de spinz (Helleborus odorus) [srb. k u k u r i k]. ououveloi ei gemete grozave (ALECS..) 9
CUCURIGT (- igeso) vb. ® 9, tudiitata, varietate de cu- CUG
intr. A striga c u c u- cuvaie, cu coada mai lung&
rigu! parch 1-ar Dune In- si cu labele a-
adins... ca g BA cuourigeascit coperite cu mai
multe pe-
ne (Nyc-
tale Tem-
malmi)(A
1648) ¶®4
DA. varie-
tate, de cu-
cu deem. ii
16-17 cm. Fig. 1647. Fig. 1648.
Fig. 1642. Cucurbitacee. Fig. 1643. Cucuruz. care traeste Cucuvaie. Cucuvaie incaltats.
In padurile de brad din Carpati, si al carei strigat
tocmai clad vreau sit pan mina pe o rimit(ALECB.) [onom.]. se aseamana cu al unui catel ragusit (Glancidium
CUCURIGU I interj. Imita cintatul cocosului: panserinunz) ¶ (D ftA = EAGEAD(A) [ngr. xouxou-
boieri mart, MO ntinguta on dot halal (ow.) [onom.].
CUCURUJL / 0
boala a grtului, numita $i cal-
sbst. NN -
PdTta; comp. it. cucc u-
v eggi a].
CUDALB = coDALE.
ciiu" pricinuita de larva unei Cc.TFAR (pl.-fere) sn.
insecte numita 4iparusul gri- v..-.4,1,0 "Ldtt de
ului" [all erat din "c urcu- Wan, cap-
lejel, dim. dincurculezj- tusita ye
CUCURUZ 1. sm. Tr.-Carp. 2 tiAlIC
dinafar& 111111-11_,'
* 0 Porumb T ® Planta ier- cu Fier, cu
boasa, cu flori albe-galbui dis- piele, etc.,
puse in capitule mici, ce creste .:?"vNt'
10. Apt 6.0 in care se Fig. 1649. Cufere.
prin padurile de la munte (Pe- I`, .44e1
pun hainele
tasites albus) (2i 1643) ¶ ® = 00;41 01.,4 cele trebuincioase la calatorie
$i
CAPTALAN e ® 1-todul bradului, *404,1 (0 1649) [rut. pol. srb. kufer < germ.].
pinului, etc. In forma de con %, Vitt; CUFARAR sm. 0 Cel ce face sau vinde e u -
acoperit cu solzi (n! 1644): pica $;,
f e r e.
bradulni (S13.) ¶ 0 CUCURVZ- CUFA.11.4 (pl.-ase) sn. dim. cDFAR : a .Aril de
DE-PADVRE = BIADIA-PADVRIII. Fig. 1644. Cucuruzi aubt InvAlitoarea tritsuri un de piele (cmo.).
2. cucuRqz (pl. -ze) sn. 4, de brad. CUFUND adv. Numai in loc. adv. de-a =tumuli,
Trans. Porumbiste: nici grindina nu-ti fleceeta mai cufundindu -se, dIndu-se afund: hustinlino et en to
tare AAA de onm ti-i dobzazii aoeste bete (RET.) [M.]. ?Mall* de-a onfundn1 (ego.) [c u t u n d a].
CUFUNDA (-fend) 1. vb. tr. 0 A afunda, a
Tr.-Carp. /
OCUCURUZT§TE. CUCITRUZ**TINA (BUD.) (PSC.) sf.
Porumbiste [c u c u r u z].
CUCU$QR sm. le dim. cue. ®.
baga de tot In apa (sau Intr'alt lichid) ¶ 0 A
Inneca ¶ 0 Pr. ext. A baga Intr'un loc adinc, In-
CUCT,JTA (p1.-te sf.
cu tulpina cilindrica de 1-2
i
0 Planta umbelifera, tr'o groapa, etc.: oind II trInteste odatA, II oufundA [linen
brio (cam.).
m., cu pete rosii In partea de AI g. vb. refl. 0 A se afunda, a se baga de tot In
jos, ale carei apa: se cufundit (In spit) pin& Intratlta, cit able se mai
frunze $i poa- zilrea capul lei et al calulni (sea ¶ ® A se clued afund,
me, cu un mi- a se Inneca: am creznt cit se cufundA plimintn1 on mine
ros gretos de (D.-ZAMF.) ¶ ® Pr. ext. A intra adlnc In ceva, a se
$oareci, sint o ; adinci: tam un emotes ettiontaui situ de se cuituidi In
otravb foarte put clod se =ICI OSP.) ¶ ® ® A se adlnci: ed to gin-
pu ternica; nu- titre dnri ¶ © ce) A pert din ochi, a se face nevazut:
mita $i buci- intreg pAmintul... se oufunda In nemitrginirea neagra el
nis" (Conium _ 14164;.
; e mita (DLVR.) [lat. confu n dare].
maculatum) CUFUNDAR sm. 3t 0 = BoDIELAW ®: no de-
(Lk 1645 ): °mut r- (SAD.) =
parte de mine rAsArea capul motet al until .11

hernia... secerA FUNDAC [cufunda].

fir de grin unde EF Fig. 1646.
CUFUNDAT adj. 0 p. CUFUND* ¶ 0 Actin-
an crescut cucute c eaus. Cucuta-de.apA. cit: cu ochii onfundati In cap ; ®: popor el boleti, onfundati
teLv.111 0 ge 0- In ziafeturi ((.-011.);Te oind era In gindire, fill de ImpArat
trava extras& din aceasta plant& : Socrate fu oslndit sit bAgarA de seams cit mai era cineva OSP.) .
bea 11 ® * CUCUTA-DE-*PA, cucuTA-MICA, varie-
CUTUNDAT9R adj. 0 sm. Care cufunda
tate de cucuta ce creste prin mla$tini, balti $i ape In apa.
statatoare (Cicuta virosa) (Lt 1646) ¶ 0 CUCVTA- CUFUNDATURA. (pl. -turi) sf. 0 Faptul de
DE-PADvRE, plant& cu flori albe dispuse in panicula, a se cufunda In apa ¶ 0 Adincatura, parte
cu fructe albastrii, ce ereste prin paduri (Galium de boo cufundatb..
Schultesii) [lat. vulg. cucuta< cicutaj. OCUFUNDTILEA (DE-A) loc. adv. Dindu-se a-
CUCTJT sm. 4 dim. cue. fund, de-a cuf u n du 1: to date de-a siobllc In
0 CUCUTA (-us) vb. refl. 0 /ten. (CIAUSJ =- COCOTA. lac (MAR.).
CUCUTICA sf . ; : DE-B4LTI MARAR*$ CUPURE4L.A. sf. as` A Diaree, urdinare [c u-
[C UCut tt]. f u r i].
Cr.../CUVA Fr" cycovA. CUFURI (-nreso) vb. refl. # 1, A urdina, a avea
CUCUVAIE, cueuvEA, cueuvEIcA sf. 0 is diaree: matele vitelor se stooeso si Incep sA se mil:ream:A
*Pasare de noapte asemanatoare cu bufnita, dar (rAMF.1 [lat. con-forire].
far& penele care simuleaza urechile; e de marimea (pl. -eta) sn. O Gind: eta, otetul, pe .e 51
unei turturele $i trileste pe linga casele para- se chitia cum sA mai scape (sea ; dupa numitrul si armeie
site, pe cosuri si pe copacii batrIni; cintecul ei, lor, nu se aratA sA tie on vre-un carat (com) ¶ ® Con-
dupa credinta poporului, prevesteste totdeaima o 'Uinta: a avea ceva pe ; mnstrare de ...(4 mai multi mu-
nenorocire (Athene noctua) (F.] 1647): biserlca amuse strare am simtit In A.111 men declt on °Ind (ono.) [c it -
mottle, de oIntit In ea cuonvelele OM) ; Peste noaptea to bo- g e t a].
363
www.dacoromanica.ro
CUG- CUGET4. (-get) 1.7,vb. tr. A gindi. CIJIBUQR (pl.-eare)Isn, 0 dim. CCM Cad pull
2. vb. intr. A (se) gindi: efts bine Wu mom'
I ei rAmase sirmant In oulbusor (DON.) ¶ ® d4 =
CUI Boole- el ougetA Is ea (VLAH.) ¶ 0 A chibzui In gind CUTER (p1.-re) sn. CD Bucata de lemn sau de
despre ceva, a socoti: cugetInd ed o luDla In oimp du- metal, prinsa de parete Si prevazuta cu
als nn e en patina (VLAH.) [lat. c o g i t a r e]. cuie sau cirlige, de care se atlrna
CUGEFARE sf. 0 Faptul de a cu g et a, gin- hainele (p 1653) ¶ 0 Mobila de lemn
dire ¶ 0 GInd, lucru pe care-1 cugeta cineva: de Is sau de tier de care se atIrna hainele
dinsul depindea realisarea ougetArilor patr1otice ale bolerilor (El 1654); mobila de lemn prinsit de
(I.-GH.) 7 ® Maxima, adevar moral. perete si prevazuta cu
CUGETAT adj. 0 p. cuGET4 ¶ 0 Precugetat, polite si cu cuie, In care
premediat: eine va lace omor 4- ea se omoare (LEo.-CAR.) se asaza farfurii, se a-
77 © NV(117GETAT. tIrna oale etc. (In casele
CUGETATOR, -To4RE 1 adj, verb. CIIGETA. taritnesti) (E 1655) : in
a. sin. f. Cel ce (aceea care) cugeta; liber cage- slut sphiaurate oinci paltoane
tAtor,eel ce admite independenta desavIrsita a yeah' ei 0 bland Dona a:m.4Ni
ratiunii omenesti in ce pri- ¶ ®,I Partea din capul
veste credinta. instrumentelor cu coar-
CLIGT.JAR sm. ?et Soiu de de, In care slut Infipte
pisica mare salbateca din A- cuiele 04 1656).
merica, lunga de peste 1 O CUINA (p1.-ne) sf . Fig. 1653. Fig. 1654.
metru,numitasitigru-ro$u" Ban. Trans. = (1rp32IIE. Cuier. Cuier.
sau puma" (Felts concolor)
(F1650) [fr.]. Fig. 1650. Cuguar.
CWILVE, sf. Trasura In-
chisa, numita si camara":
puindu-1 Intr'o .4 en (lase, cal, an purees en boieril spre
mAnAstirea ArgegnIn1 (LET.).
CVEIN (I) Et, Trans. CVEINA s f Bucatarie :
. au ddrdmat oubnea on ogeac en tot (I.-om.) [nit. rus. pol.].
CUI sow CINE.
CUM (p1. -burl) sn. 0 Culcusul, de diferite
forme, lucrat adesea cu Fig. 1655. Cuier.
multh maiestrie, pe care ,1
51-1. fac pasarile ca sa.-Si *CM-RASA (p1. -se) Qi sf. Or" Fg. 1656. Cuier.
depuna ouale si spre a-si c;
creste puii (I.] 1651): Pu-
Platosa ¶ 0 a
Placi de otel cu care
slut captusite unele vase de razboiu
Paza motata el frumoasA 'n spre a le apara de gloante Si ghiulele [fr.].
pens Gnnoindu-ai ...oil din nd- ----avv-;(-fre;
*CUIRASA.T adj. () Imbracat cu o
raV si lane (PANIO ¶ 0 Pr. ext. platosa ¶ 0 Captusit cu
Blrlog, culcus, vizuina: o cuirasa.
.0 de Hatt (ALECS.) ¶ ® 10 Fig. 1651. Cuib.
Salas, locuinta: stAvilarele
romdne din poalele Carpatilor, .4.vl acesta
de viteti C
(VLAH.) : Made fAcIndu-si
In Puma (JIP.) If ®f
Gropita In care
se pun grauntele de saminta: crasta-
vetii sA seaman& In Puri Ingratiate- bine
(IOW ¶ Q r Crestatura, scobitura
facuta inteun lemn spre a-1 Imbina
cu altul 1652) 7 ® Mates ote-
tului, a borsului, etc.: paste tallow Fig. 165. Fig. 1657.
aoestea se puns .0 de bore - buste - din C. Cuib. Fig. 1658. Fig. 165g.
boreul vechiu (5EZ.) II 0 * cljmuL- Cuirasat. Cuisoare. Cuirasier.
PABONTuLut, CIABUL-RINDUNVLEI = MOH [lat. 2. (p1.-ate) sn. Vapor de razboiu captusit
C ulb iu m; comp. gr. x).0.436c, ngr. xook Pi, cu piaci de otel (11j 1657) [fr cu ir a s s é].
lanopi(ov,) vsl. k u 11 v i j a]. *CUIRASIR sm. a Soldat inarmat cu o cui-
CUIBA (-bee) 1. vb. intr A-si face cuibul : la rasa, cu o platosa (2.j 1659).
poalele mar cuibeaza vulturii cal familial (0008.). GUIRASO (pl.-earl) sn. Un fel de rachiu
2. vb. tr. A aseza In cuib: scab, pe oreetetele Crain- preparat cu esenta de coaja de portocale amare
tut vulturii cuibeaza pull 0i-1 roped la Aunt (DLVR.). si cu zahar: and prind pe trot palace cd on bei din e
CUIB4R (pl-are sn. ® Cuib de pasari plin (DLVR.) [fr. curacao].
de oua sau de pui ¶ 0 Culcusul, locul destinat CUI$9R (pl.- ;care) sn. 0 dim. cvru ¶ 0 pl. #
pentru pasfiri unde sti-si cloceasca ouale: lemela sAri = 0III$ORITAC); GAROAFA; GAROFITE ¶ 0 pl. Mu-
ei, scotocind prin octets ci prin -e, adnse patru oud (1SR.) ¶ guri aromatici ai unui arbore tot-
O 0 /ten. Oul care se lass In cuib. deauna verde (Caryophyllus aro- 7"N
CUIBART (-Arm) 1. vb. tr. 0 A face cuibar: maticus) ce creste In insulele Mo-
descbidea cotetele... is cuiblirea, et punea cloetile (181..) 1 luce. cu flori numeroase roseate
® A face un culcus: /ntr'un.pantot 1-aeterne afro, Ti placut mirositoare (igj 1658).
/
face loo 61 o ouibilregte (VLAH.) ¶ 0 A prasi porumbul
sau fasolea facIndu-le mosoroiu la radacina ¶
CUI$9RTTA (p1.-te) sf. 0
Mica planta ierboasa cu flori albi-
@ A strange gramada, a face gramezii ¶ 0 Trans. cioase sau roseate (Holosteum um-
(BUD.) A c4uta cu deamanuntul, a scotoci. bellatum 1660) ¶ O = CERENTIL
a. vb. refl. CD A se pune pe cuibar (vorb. de [c uiso r].
gaini sau de alte 'Agin) ¶ O A-si face un culcus; CLTIU (pl. come) sn. 0 Bucatit,
a-si aseza un loc de culcare: se coboard 08M greoi cilindrica sau in patru muchii, de
de pe &vaunt In ooltul cantle se cuibdrlse (ORL.) ¶ s0 A-si fier sau de lemn, ascutita la un
face salasul, a se aseza int'un loc. a se calaslui. caplit Si turtita la celalalt, care se
CUIBARIT adj. 0 p. cui#ART ¶ 0 Asezat: bate cu ciocanul In zid, In lemn,
no at . In lundul noel vat adInci (VLAH) ¶ ® Sttla5hlit : etc. 1661); tp: 4., on .0 se scoate, Fig. 166o.
o adundtnrd de ramparagii... cuibarit1 prin mA- un gust nou; o patirna noun face Cuiprip.
nastire (ma.). sa se uite eel (cea) dinainte; F: nune-ii pofta'n
CUIRE.LEL (pl. -eie) sn. dim. MB. s& -ti treaca pofta de asa ceVa, ca nu e pentru

364
www.dacoromanica.ro
tine lucrul acesta ; a 11 on mint la inimit, a avea un CULATA (pl.-te) sf. Or- Partea de jos a %evil CUI-
necaz care-1 amaraste; et-a biltut an ss, In cap (m.), unui tun opusa gurii 1666) [di.
s'a prins de un lucru care-i aduce mult CUL
necaz ; se
Invirteste ca ?
un ... bi-
te() °Aldan,
umbla in
toate par
tile farli a Fig. 1666. Culeta.
face ceva;
f a face en's, CULBEC, COLUCIU
a tremura Mold. Bucov. 4 = max: Si
de frig ¶® J enibeci ce-arata coarne s1 -si duo cass
j Fie -care
din suru-
pe spinare (ALECS.).
CULBECEASA at. * Plan-
burile de
Fig. 1661. Cnie.
Fig. 1662.
Cuiu de vioarS.
ts cu tulpina tiritoare, cu
tier sau de .
flat galbene, cu fructe Inco-
lemn de a- lacite sau Incovoiate ca o se-
banos. Infipte In capul instrumentelor cu coar- cere (Medicago falcata)
de, de care slnt prinse capetele superioare ale
strunelor; de ele se Invirteste spre a intinde
sau destinde coardele cind se acorda instru-
1667) [culbec).
0 CUL/E1CIU se CULBVC.
CULC.A. (cube) 1. vb. tr.
, 1667'
Culbeceasa.
mentul (L1 1662) [lat. cuneu s]. A pune In pat spre a dormi: a oiliest eoplii pi a
CUIVT pl.-te)sn.dim.cuu: plecat de-acasa ¶ ® A Intinde: 1-au cutest pe Juba;
Am o ladllA !Mull de e (GOa.) Si 'n cIntece de preoti 0 Well In sicriu (vui-1.) ¶ 0 Jos,
(ghicitoarea despre gura"). la !Ambit, a pleca la pamint, a doborl, a trinti:
CUJB.A. = /NCGLIBA. vIntul a oulcat grlul; F : la ambit, a dobori mort
CUJBA jpl. -be) sf. Lenin c- sau greu ranit: Novacul avea darul de la !Ambit o
indoit sau Infurcit la un capat ( caste IntreagA (ISP.).
ce se infige In pamint si de ) 14 g. vb. nil. ® A se Intinde in pat, In asternut,
care se acaia ceaunul deasu- ; pe un culcus, etc. spre a dormi; a): se (Mellen gainile,
pra forului (In spec. la stina) se vira in asternut de vreme, Indata ee insereaza;
( 16631: apnease un copac mare... iff 't f : culea-te pe mean ala (sau pe aces ureche , poti
si-1 strImbi, ca sA Ma din el eitYlt astepta mult si bine, in zadar te astepli la asa
de pus ceaunul (CRG.) [comp. srb. ceva '11 0 A se intinde: s'a onleat pe tuba ¶ ® A se
gutva, ung. gusba]. Fig. 2663. CujbA. pleca: plecSm spre Polovraci poste dealurile ce ae culeil
CUJBI (-ben) vb. tr. 0 /ten. pe ling& poalele muntilor (VLAH.) [lat. colloeare).
(C)AUR) (R.-00130 A bate rau, a lovi, a snopi cu ba- CULCARE sf. Faptul de a se) culc a: odate
taia [cujba]. de odaia unde se doarme.
CITJMETE, ONS1YMTE sin. 0 /ten. (MC.) Codru de CULCAT 1. adj. p. cuLcA T¶ C ncuLcAT.
malaiu. 2. sbst. Faptul de a (se) culca; toe. adv. pe la e
CIIJNITA, ----._
;,--- 'It, yr
-,/
(MAR.), in nnamentul, la ora tilt] lumea se culca.
ClI$NITA, CUM- a.cULC.E.ITA. (p1.-te) sf. Trans. onc.) Masura cu
TA (Pi.-te)sf.w, loi
, -
>.
St, palma, tinind degetele lipite unul de altul $i a-
Vatra fierarului, 1
1, J
,
sezInd mina pe degetul cel min.
potco\ arului (E oCULCUBAU.= CURCUBIU.
1664) : laurul pa- I. ,1 CULCUDTJA, CULCUDVI'A =cORCOD11$A.
mIntulni porunci sfi CULCUS (pl.-usnri) sn. 0 Luc de odihna, de
ama ousniM aim culcare, adapost: let eitutara un unde sit mile pest.
ai noaptea psP.): II manna (ISP.) ¶ C) Afternut de pale in grajd pentru
stropesti en pleat- vite ¶ ® Cotet, loc unde dorm gainile $i alte pa-
tura Tiganului, mu- sari de case ¶ ® Loe, unde doarme iepurele, lupul
ratit In and din
Fig. 1664. CujniI6. sau alts tiara salbateca (E 1668) ¶ © B cuLcvgu-
=mita (raw.) [bg. nen_ VULTURICA [C U 1-
srb. Ruznica,pol.kuinica]. c al.
CULA Turn ¶ ®
sf. 0 A A Cladire In CULDUS COLDVS.
forma de turn cu baza CULEA§A=COLEASA. ',*"t,ri,
dreptunghiulara, cu CULEGATOR 1.
ferestruice mici, care adj. verb. CIIIZGE. Care 7>:15.-tMgt:
servea ca adapost si cute e. ,:.1k4-nge
'tai
ca loc de aparare lo- 2. cm 0 Cel ce c u '.2?ks"#'
cti it orilor, mai ales In I e g e: de anecdote ¶ 0 '
partile muntoase (E # zetar: a crescut blitatul... 7
1665): mosneni earl ae si a ajuns, dunk amnia*
lntAreau, ca In niste ce- (CAR.).
t%tut, is oulela lot matte GULEGAU (p1.-p4s, V-1 -
(VLAH.) ¶® ti
Botta -gae) sn.4Vingalac [c u - Fig. x668. Culcus de iepure.
cu ziduri groase: oS- I e g e].
pitanul de tIlhari lei adu- / CULEGE (-leg) 1. vb. tr. 0 A aduna, a stringe
nA testa Intr'o ~, sub
niste dSrSmAturt (ISP.) ¶
® Vistierie, hazna
.
de ici de colo, din diferite locuri:
lege mierea do pe Nor'; monocle,
nett albina ou-
timbre; V: a ales
ping a miles, dupe ce a ales mutt, a luat ce e mai
(domneasca.): Din cute prost ¶ ® A rupe, a aduna poarnele: - nueile
doraneasei Lefuri sit 'm- Fig. 2665. CulA. struguril ¶ ® ik A zetui. a compune liter& cu li-
parteaseil moos [te.]. tera textul unui manuscris.
*CUL4.NT adj. 0 Curgator ¶ ® Om, om de a. vb. refl. A se aduna, a se stringe dintr'un be
tnteles, cu care te poti intelege sau Invoi usor sau din diferite 10Ciiti; bent! nu se °Meg de la trunohiu,
[fr. coulant). Os sureceie (CRO.) [lat. colligare].
°CUL/ILI:1E sf. 0 Ban. Trans. (nc.) Pesters largli CULEGERE sf. ® Faptul de a cu lege
¶ ® Mold. r Holda. buruienoasa (RV.-CRG.) [tat 'cub f- Ceea ce s'a cubes, adunare, stringere, colec
lare < nubile]. tiune: de hasme, de poezil.
365
www.dacoromanica.ro
CUL- CULS 1. adj. p. CULFAIE 1-11 © NSCULUS.
2. sbst. Faptul de a culege, culegere, strin-
CUL gere ¶ ® I' Stringerea
OO
poamelor, strugurilor. roa-
dei de pe cimp: -ml viper; porumbului.
CULER, CUL1$BB (pl.-re) sn. Facalet, me-
stecau, batul cu care
se mesteca mamaliga:
36 no mil Mei sA ion
culegerul din mita, 51 sA
to desmierd tam! [C U
1 e a $ 11].
CULEVRTNA (pl.
-no) sf Or' Tun vechiu Fig. t66o. Culevrina.
cu teava foarte lung&
(IQ 1669 : peri izbit de o,_shiulea de] --
(ai.c.) [fr.].
cuLlcru sm. 3e 0 Pasare
din ordinul picioroangelor, de coloare
alba, batInd in trandafiriu pe piept
si pe pintece; ceafa, ari-
pele si spinarea slut negre,
cu reflexe verzui, coada
cenusie si ciocul negru:
traeste mai mult pe ling&
balti sau mlastini unde se
hraneste cu viermi, munte
si insecte acuatice (Hi-
ntantopus candidus); H.
rulipes) ( 1670): 0uncii,
earl umblA pe sue el steel
cull! cull! ", IncA prevesteso
chid are sA plonA
(MAR.) ¶ ® Pasare
din ordinul picio-
roangelor, cu cio-
cul lung, negru,
Incovoiat ca un iatagan, cu
penele albe capul, ceafa si o
parte din aripi negre: traeste.
pe linga mare si se hraneste
cu viermi si cu alte mici
animate acuatice (Recurvi-
rostra avoretta) ( 1671) ¶
pasare (Ala-
A.-DE-MARE,
ID
toare, de un negru lucios. afara.
de piept si de p Intece eari s )nt
albi; se hraneste eu mici mu-
luste bivalve, cu vi ermi,
ermi, crus-
tacee si pestisori (Hwinalopus
ostralegus) (g 1672 [rut. k
1 i k ].
"CULINAR adj. X De buca-
tarie, privitor la bucatarie: arts
.55.a [fr.].
CULION (pl. -oane) sit. fa, Potcap de catifea,
fara borduri, de coloare neagra la
calugari, rosie la protopopi si albastra
la preotii de rind (ill 1673):
...in In ell& $1 mai multe nu (D.- ZAMF.)
[gr.-biz. xiioxotiktov].
"CULTSA. (o1.-se) sf.Y010 Spatiul
dindaratul sau de lagdreapta si la
stinga scenei unui teatru unde stau
actorii inainte de a se arata publi-
cului (J 1674 '1" 0 te, Locul, In afara
de bursa, unde se fac negocieri de
efecte publice T ® (E) Ceea ce se pe-
trece In afar% de cunostinta marelui
public: turbasem el pe pu-
blic cu deacoperirea color
mai intime secrete ale ou-
liselor politico (CAR.) [fr.
coulisse .
CULISIER stn.
Cel ce face operatiuni
de bursa In culisa [fr.].
tsel
CUMBER sr CULE-
sra.
COL.ME sf. 0 Par-
tea cea mai ridicata,
cea mai de sus, si pre-
lungita orizontal, a unei Culise vAzute din sala.
cladiri, a unui munte, a unui zid, etc.: vede... o
gireadik mare of douA mai mici aeezate pe dealnlul
(cao.) ¶ ® ® Punctul eel mai malt la care se
poate Inalta cineva:
ImpATAtla turoeased Ince-
puse a apune din a
mdririi teALo.1 ; asta e
.11707, nerastarti; sitars-
rea Int abuisese Is ee, ¶
0 In casele tarftnesti,
prlijina orizontala le-
gat& cu frInghii de
grinzile tavanului pe
care se atirna haine,
diferite tesaturi, etc.
(D, 1675): de-a lungul Fig. 1675. C. Culme.
prispelor atleng. pe culmi
velinti climate, cAmAsi Intlorite (VLAH.) [ : ce e pe mine,
el Da (RV.-CRG.), asta e toata avutia mea, ce e pe
mine si 'n lada. [lat. culme n].
CUL.MINA ( -nez) vb. intr. A atinge punctul
culminant, eel mai ridicat [fr.].
*CULMINANT adj Gel mai ridicat, cel mai
de sus: punctul 00, [fr.).
0 CULMINARITA. sf.Trans. 0 p Inza. foarte lungs
si late tesuta In diferite colori care se pune de jur
Imprejurul peretilor pe linga tavan in casele ta-
ranesti (FR.-CDR.) [lat.culminaria<culmen
+ suf. -i t a].
"CUL.MINATIONE, "ctrutuaTts sf. * Poziti-
unea cea mai ridicata a unui astru pe cer [fr.].
CULMI* sbst. al. C u 1 m e a unui munte sau
unui deal: and puss piciorul pe eo, pAmintul i se invIrtl
sub WO (OLVFL)
CULMITA, CULMULITA (p1.-te) sf. dint. MAKE.
'CULOAR (pl.-re) sn. 0 Condor strlmt ¶ ®
Gang Indaratul lojilor unui teatru sau care duce
fn sala de sedinta a unui parlament [fr.].
*CULOARE = coLoARE.
t CULOGLU sm. X Soldat pedestru (la Turci IAsA
\\ in Bncuresti... o mie de oulogli drept garnizoanA (aAix.) [tc.].
CULOMB sm. q Cantitatea de electricitate pe
care o debiteaza un curent de o intensitate de un
Fig. 1671. Culic.
amper, In timp de o secunda [fr.].
0 GDIPA (p/.-pe) sf. Vine. gresala [lat.].
'CULPABIL adj. 0 Vinovat (de o gresala, de
o fapta rea, etc.): 4 de Malta trAdare (NEGR.) ¶ ® Care
inerita a fi pedepsit, vrednic de pedeapsti: !apt&
--
u- -- a ¶¶ C MULPABM [fr.].
CULPABILITATE sf. Vinovalle TT C zacuL-
jOiki PABILITATE [ fn.].
*CULPAB, *Muss adj. Vinovat: 0i de am pA-
Fig. 1672. cAtuit et de am lost oulpeei tie (000s.) [c U 1 p a).
Culic-de-mare. CULT 1. adj. Invatat, instruit 1111 c INCVLT.
sn. frit 0 Onoare data divinitatii
2. p1. -tart
O Ceremoniile religioase In onoarea divinitatii ¶
@ Religiune: eda crestin; .411 mosaic ¶ @ Cultul ido-
s'arunot lilor, idolatria ¶ ®m Veneratiune adinca, mare
admiratiune, dragoste foarte mare [lat.].
"CULTIV.A (-ti0) 1. vb. tr. 0 / A lucre pamln-
tul spre a da roade ¶ ® A studia cu rIvna, a se
Indeletnici cu: 00, muzica. artele ¶ ® A perfec-
tions prin instructiune, a desvolta: a -si mintea, 5.5
INAO, spiritul ¶ ® A Intretine relatiuni dese, a vedea
mai adesea: a -si prietenil.
B. vb. refl. A se instrui, a se perfectiona prin
instructiune [fr.].
CULTIVABIL adj. / Care poate fi cultivat,
lucrat: pamInt C MULTN/3.BIL [fr.].
*CULTIVATOR stn. / 0 Gel ce se Indeletni-
ceste cu lucrarea, cu cultura pamIntului ¶ ® IJn
fel de pluc", numit si ,extirpator" sau scormoni-
tor", avind mai mate cutite late, intrebuintat
pentru maruntirea pamIntului [fr.].
CULTVC -
comne.
"CULTVRA. (pl. -curt sf. 0 V' Luerarea pamln-
tului spre a da roade ¶ 0 Teren cultivat, loc
semanat: culturne slut trumoase ¶ 0 / mare of ex-
ploatarea unei Intinderi marl de pamint dupe cele
mai bune procedee; mica exploatarea unui te-
Fig. 1674. ren mic; intensiva, exploatarea unui teren mic
Intrebuintind diferite Ingrasaininte si alte mij-
366
www.dacoromanica.ro
loace spre a da roade eft mai multe r C) .0 Faptul
de a cultiva: culture vitel ¶ 0 F Studiu sirguincios:
culture stlintelor ¶ 0 A Instructiune, invatatura:
om fora ¶ 0 (P Civilizatiune: Whoa primitive a
omenirli [lat. + Ir. c u 1 tu r e].
*CULTURAL adj. Privitor la culturh [ir.].
t CULUC (p/.-nce, -mud) sn. Streaja. paza [tc.].
#CITLT.JCCTU sm. Mold. Paznic de noapte, stre-
jar: ulita este pustie, unmet Un 0)., se zareste (ALECS.) [te.].
CUM adv. si conj. 0 Inter. si rel. Expriind
modal. In ce chip: at Mcut P 0. se poate una ca asta ?
nn stia sit -1 Impace; tie -care face 0. it tale coon); ®: 0
ni vet astern. asa vel dormi; ori vorbeste ti-e portul,
on te poarta ti-e vorba: cum sd nu...? e cu putinth
s& nu...? cum sit nu ma super, cInd n vitd In ao hal? elipt.:
cum( sit nu P dece nu? se poate altfel? vii ea not 1,Cum
(sit) nu? 00. de...? cum se face ch...? de ce...? cum de
1-al Heat sit scape P dual 0., in felul cum, ca st ca
si chid ¶ ® Exprini4 mirarea. Cit de mult:
s'a schimbatt ¶ 0 Exprimcl timpul. Indata ce:
vamps !Jul situ, gala de bucurie (ISP,) ; repetat cum...
cum.., indata ce... pe loc...: - venire, 0.0 aruncara pe
biota] Imparat din seminal de veci at neamulul tut (Dom);
de 000, de cind, din momentul rind ¶ ® Exprimd
Mall:~ era ea temeie desteaptit a pus lute lute Incru-
rile is cale (VLAH.) ¶ ®# Ca ; astazi: 1 se pares .0cil
a Want ceva prin vas (sLv.) ; ca: Atunci toil an ounoscut
Cum ea Hrlstos s'au nascut (PAWN) 6- ®In companeri:
oare-cum. on -cum, oil -gi-cum, cum-va. nicidecum cc- aceste
curinte [lat. q u o m o(d of .
CUMANAC COMANAC.
CUMAR pl.-are 'in. Mold. Oala de noapte, W-
eal [ngr. x.00pArd],
t cum*5 P1.-acuri sn. Un fel de stofh de
bumbac (rosie sau albastra): purtInd tie -care .0uri
scumpe si Wane (LET.); fT.) : It stiu pe toil ce slat (cm.)
[tc. . CUMN ATTE .sf. Calitatea de Cu m n a t sau
CTIMAT sm. Ban. Jurat; consilier comunal
[srb. k m e t].
CUMATRIE D.- CUMETRIE.
CUMATRU sm., COMATRA (pl.-metre sf. 0
Titlu de rudenie care si-1 dau reciproc phrintdi
al caror copil a most tinut la botez de cadre ceilalti:
nu se twine... ea calugarul sau calugarita as primeasea
copil de prestIntal botez, adech sit se tea cumetri (sov.4.3.);
nu vote alma sit se prinda oumAtru si sit-1 boteze (coPiii)
(5B.) ® Prieten a . tovaras a : mai bine sit ma iau
en on politic:ato Braga el, sit m1-1 lac cumatru (CAR.) ; adesea
Insotit de numele unui animal In fabule : Intlini
In drum p'o vale Pe cumdtrul lup In eats .PANN) 6 ® Fe-
meie care birfeste despre toti si despre toate [vsl.
k a o t r 0, - t r a).
CUMBARA (p1. -rule) sf. Or" Ghiulea, bombh.,
granata: granatart cart poartd la sine eumbarale de cele
mica, cu !WM. de aruncit din mini (o.-eosr.) [to.].
CUMETRT (-treso) vb. refl. A se face cume-
tr is 11 rugs sit se cumetreasea, si ciobanul primi on bu-
curie sit-1 boteze pruncul (ISP.).
CUMETRTE, CUMATRIE sf. 0 Calitatea de cu-
matru sau de cumatra; gradul de inrudire intre
c u m e t r i; relatdunea cumetrilor intre ei: Ha-
mann shit foarte bncurosi de cumetrie, ludeclnd (twit marele
st. ffh O Faptul de a (se) cum i n e c a 1r CD Im- CUL-
parta$enie, impartasirea cu trupul si singele MYn-
tuitorului, sub forma piinii si a vinului, care con- %-
stitue una din cele sapte tame ale bisericii crestine:
Preotit tariff cumineca pe crostini on sf luta cuminecatura
sit nu is nici BA 13138di Dlati (pro.. -Ma.).
CUMINTE 1. adj. Destept, Intelept: s'a pornit
sit stoma tel de tel de vorbe cumint1 st aline de dull (CAR.) ;
P : un nebnn arunca o pieta 'n balta, si zeta ouminti n'o
pot scoate (CRG.); tie -care se tine mai 0. deoft altul (PANN);
~le fagadueste el prostul trage nad.jde (e(Aus.).
2. adj. Asezat, astimparat, linistit, cu purtari
bune: tii -0; scat [c u + mint e].
CUMINTBNIE sf. 0 Desteptaciune, inteli-
genta: cittelul asculta cu o - de om (VLAH.) ¶ CD Purtarepe
asezata, astimparata: Intenna din aceste zile de .0,
elnd rittacea singur (D.-ZAM'F.) ¶¶ C NVOUbLTNIF,..NIE [Cll-
minte).
CUMINTT ( -test) 1, vb. tr. A face sit fie c u
m int e, astimplirat, asezat, cu purtari bune:
last ca to cumintesc en... justness& Ilinco l (VLAH.).
2. vb. refl. A se face cuminte, mai destept, mai
asezat, mai astimparat: nici cd -i chip at to cumintesti
in! (GRL.).
CUMINTIE St. etriancrurnE: ne-am lasat amtn-
doi de nebunii, oa sit intrdm In tales cumintiei ( ALECS.).
CUMYND... COMIND...
CUMNAT S717. CD Bhrbatul surorii ¶ 0 Fra-
tele sotului [lat. co g n a t u s].
CUMN4ITA (p1.-te St. 0 Sotia fratelui ¶ 0
Sora sotului: undo slut done cumnate, Nimbi vasele ne-
salate (ZNN.) [lat.cognata.
CUMNATEL 8771. dim. cumNAT.
CUMNATI (-Mese) vb. refl. A se face c u m -
n a .1, i.
CUMNATICA (pl. -tale sf. dim. caBDIATA.
de cumnath.: gradul de rudenie intre cumnati.
CUMPANA (pl. -pene) sf. C) Cintar cu doua tal-
gere, balanta: Piston a zis ca virtutile Crag In 0. deopo-
trio& en aurul moo r 0 Masura: toate tainurile le Im-
Partea cu NM) ; k : cumpdna dreptatii: F : glnliti-vil
ca In cumpdna barbatiei voastre anima azi destinele tarn
(VLAH.) ¶ 3 Pirghia de Iemn, sprijinita pc furca pu-
tului de care e atIrnata prajina cu galeata si avind
la caph.tul de jos o greutate mare (o buturuga sau
un bolovan (ow- 2jruT): cumpdna unei untini Se Pima
81 se fnalta, ca un cocostIrc care bea apt (VLAH.) ¶ (D .A
Unealta, de diferite forme, de care se serveste
zidarul spre a vedea dee& zidul pe care-1 lucreaz&
e perfect orizontal sau vertical (L.] 1676) ¶ 0 U-
nealt& a dulgherului pentru a verifica liniile per-
fect verticale sau orizontale ¶ C) Coama sau cul-
mea unei case tiiranesti ¶ (;) Echilibru: pupa In -
In mina dreapta (I -(41.) ; F : a-41 Plante cumpdna; a sta In
- sau In cumpone, a fi nehotarit, a sta la Indoiala:
multe ceasnri biruinta statu In onmpene (ON.) ¶ 0 Mijloc,
miez; cumpdna noptii miez de noapte ¶ 0 e
Greutate, nevoie, primejdie : am treout de-at1tea on
pen cumpene marl, prin nevoi 41 greutati cumplite (VLAH.) ;
la timpi de cumpitna grea 1-am vitzut pe toil unindu-se
a.-dad vsl. k amp on a]. a IDID

numAr de cumatre ce se gasesc In tie -care sat (ALECS.) ; a murit CUMPANE ALA (p/. -el )
tins s'a pierdut cumetria (ZNN.) ¶ 0 Ospat duph bo- sf. Paptul de a cu mp an i; E
tez in cinstea cumetrilor: a trintit o eumetrie de s'a dus starea a tot ce este cum-
pomina poste nowt, sate (VLA11.) ¶ CD Pr. ext. Petrecere, pttnit: remand conch' pe undo 13
chef ce fac mai multi impreuna. alts data lacuiau str mum, ome-
CUMETRITA, cumATRITA (p1.-tel sf. dim. CU- n1a 41 cumpaneala CRP.) .
MATRA : ft1 multnmesc. cumetrita. Domnul bine sit -ti W- CUMPANI (-Anesc) 1. vb.
raith (PANN). tr. 0 A cintari cu c u m-
CUM -GODS- (MITE) adv. Ban. Trans. (DENS.) pa a, a pune In cumplina:
Ori-cum; neaparat, negresit [cum + bg. god a- In cumpang socotelli drepte de
(m i t e)]. vom 0., (CANT.); : mIndria grave
CUMINCI9R adj. dim. CUMINTE: VAzInd ea-I a Domnulni care cumpaneste In
alit de , Si de curatel (se.) . mini-( soarta unui neam (VLAH.)
CUMENECA (-nee), CUMINICA (-nic) 1. vb. tr. A ¶ 0 (F A chibzui, a cIntari
A impartasi, a da sfinta cuminecatura. Cu mintea: Cumplineste bine Fig. 1676. Cumpene
2. vb. refl. A A se Imparthsi cu sfintele tame: toate, Pia mine de s000ate A. B. C. D. Cumpene
preotil carts cumineca pe crestinii... sit an to nici sit (+esti% mom; baga In cap toate data- verticale.E. F. Cum
pene orizontale.
plata (n.-sca.) [lat. vulg. *comminIcare< rile, tar 01 cumpanindu-le pe
communicare]. unele le priori de bune, tar pe allele le mai weld= NMI 411
CUMINECATURA, CIIMINICATVRA (pl. -turl) ® A masura, a calcula cu masurti: Igi cumpanea

367
www.dacoromanica.ro
CUM- mersul, glasul tole mat mid gesturi (VLAH.) ¶ 0 ® A
CUN cintari
cu richii, a cerceta cu de-amlinuntul: to
onmpaneste din ochi ¶ C) A pune In echilibru, a Li-
nea In echilibru: pests talaznrile-i furioase vad vasul
nostru. a lucarie, o wall de nuts. pe care iscusinta omuln1
o onmpaneste De marl (VLAH.) ¶6 A atrage in partea
sa, a decide pe cineva sa -i tie parte: sue en de ce
at cumpanit ye donor sa-mi omoare copilul (RET.)
g. vb. intr. A cInte.ri, a trage la cintar: am un-
met un creditor dar cumpilnegte oft o sutil (aL4ce.i.
vb. refl. 0 A se echilibra, a da In mint:Ana,
a si pastra echilibrul: nelinigtitul Domn al Moldovei,
spre a se pe tronul ce se china subt el IVLAH.) ¶ 0 A se
legana, a se balansa: numai ce vezi ca se mimed-
novo bases gi se izbeste los cu vuet (sea ¶ ® A se
potrivi, a fi la fel ¶t A fi nehotarit, a sta
OO
la Indoiala.
CUMPANTRE sf. 0 Faptul de a (se) c u m -
pani ¶ 0 Echilibru: Intro vis Si vials este o stare
de de !eerie& (DLVR.).
CUMPANIT adj. O p. CUMPANI ¶ ® ® Echi-
librat, chibzuit (la minte, la vorba): vorba lui
al desgbetata (VLAH.) 77 C NVCIIMPANIT.
CUMPANITVRA. (pl. -tuts) sf. Faptul de a
c u m p an i, cumpanire.
CUMPARA (-par) vb. tr.C)A dobindi ceva pla-
tind bani: o cask o mogie, carts; CO: aga am cum-
parat-o, asa o vtnd, o repel asa cum am auzit-o ¶
s ®A clstiga In parte-i platind bani: martori 1
O ® A capata cu multa osteneald: a cumparat soump
aceasta blruinta [lat. comparare].
COMPARATOR, -TOARE 1. sm. f. Cel ce,
aceea care cumpdr a.
2. cumPARATOARE sf. Faptul de a cumpara, cum-
parare. tirguialli; lucrul cumparat: out diplomatle
n'a intrebuintat el la a astaP (BR.-VN.).
CUMPARATURA (pl. -turi) sf. 0 Faptul de
a c u m p era7 0 Lucrul cumparat, tIrguialti:
a tAcut mai matte oumpdrdturi prin Gras.
CUMPAT sbst. ® Echilibrul mintii Si al su-
fletului, judecata, mintea, firea neturburata; a-ei
tines sau a -si Dutra a-si 'Astra firea neturbu-
rata, a-si 'Astra singele rece; a-si pierde a se
turbura cu firea, a-si pierde capul ¶ © Masurd
cuvenita, moderatiune; tera peste masura, fare.
moderatiune, exagerat: inteo zi, bind mai lard , se
ImbAtA (Im) ; bollix:ark beti, ametiti si Wit de nici un
(N.-Cosr.) ¶ © $ Pe sub ~, pe sub mind, In taine,
pe ascuns, pe furls: strecurIndu-se pe sub 7 la casele ra-
' CUNOA*TE (-nose) 1. vb. tr.
[lat. vulg. 'comp 1 t us
Posatului Ilie comisul (Dom)
<connpu tus].
CUMPAT4 (-um) 4. vb. tr. 0 A restringe. a
modera, a face se plistreze care-care masura ¶ 0
Trans. A Indemna, a pune la tale pe cineva, a-1
pune se. face un lucru: la ce pacoste area m'at cum -
pAtat to pe mine (MERA) ¶ 0 A auto..
2. vb. refl. # A se stradui: on mare osiedie s'au cum-
Wet... de an Visit izvorul vletti eel nesclzut (psy.-me.)
[lat. vulg. *compltare < computare].
CUMPATARE sf. (D Masura, moderatiune
0 Ablinere, infrinare, masura la mincare si bau-
tura ¶¶ C NECUmPATARE [c umpkt a].
GUMP/ST.4T adj. p. cUMPATA 77 © NUCUM-
I nap.) ¶ 0 A se vedea, a se observe, a se pricepe: se
PATAT ¶ Cu masura, In spec. la mincare si
2 onnoaste oft de cob, ca out strain [lat. cognoseere].
bautura, InfrInat 110 Mezat, astimparat, cuminte:
cn rostul el col blalin, on purtarea coa ., se Mott de o
tublrA pine gi onmnatele et (18P.).
$ CUMPLI (cumplu) 1. vb. tr. A nimici, a prapadi.
a vb. refl. A se nimici, a se prapadi, a dispare
[lat.compl er e]
$ CUMPLICITJNE sf. Strasnicie, groziivie
[cumplit].
$ CUMPLIRE sf. 0 SfIrsit ¶ 0 Strasnicie, gro-
zavie (c u m p 1 i].
CUMPLIT 1. adj. 0 Strasnic, grozav, groaz-
nic: an treout de-atitea art... pen nevol el greutati 7e
(VLAH.) de-odati s'a sohimbat vremea frumoasa Inter, vi-
lelie ~A (cso.) ¶ 0 Crud, nemilos: tArii marl trreutati
floes, Hind tuturor (N.-cost) ¶ ® SgirCit: En nu zio ca
omal da 80, (113 toed 61 DMA Intr'atlta argintul sa-1 place PANN).
g. adv. Grozav, strapic: Want vaslnd aceasta s'a
mirat (CR0.) [c u m p I ].
368
www.dacoromanica.ro
CUMPLITATE sf. Sgircenie: g1 de 7 mum gate
Mugu; singurel IPANN) [c u m p 1 i tl
CUMVL (p/.-ulurl) sn. Ocuparea In acelasi timp
a mai multor functiuni platite [fr.].
*CUMUL4 (-niez) vb. tr. A ocupa in acelasi
timp mai multe functiuni platite: un coplst care en-
muleaza 01 sluba de usier (DLVR.) [Cr.].
*CUMULARD sm. Cel ce cumuleaza: ...acel soiu
°haat de barzi Carl incearca prin poems sa devie cumularzi
(EMIN.) [fr.].
`CUMULUS sbst. 0 In- y r
grAmadire de nori grosi ce
seamena cu niste munti
de zepade. ( 1677) [fr.
< lat.].
CUMV4, F CUDIVa$I, 0
CUMVASILEA adv. 0 Dare-
cum, Intru cltva; poate:
De ai cumva 111141, esti plerdut
pi esti ridioul (Enma.); SI VEMIA Fi g. 1677. Cumulus (noril.
ag afle cumvasi De are In el VaiiMBlii (PRVAP.); precedat de
negaliune: mat tine gi astazi, daoll nu onmva s'a Ii sfireit
(CR(3.); nu cumva...? care...? poate...? (cu o nuanfa
de indoia/d, adesea ironic): an onmva crezi cit mt-e
Well de tine P ¶ C) Ca nu ca nu care pentru ca
nu...: 11 ma a se lase de a face cillatoria, ca nu care "*.
sA mearpa la peirea caPuluf eau
osp.) ¶ 0 Si an , ea an care
is seama sa nu..., fe- f4I541E-1-fl yr TOT=z-TITY
reste-te de a...: sit nu cumva
ad taceti pozna sa deschideti,
ca-1 vas de noil (cao.); sa nu <0141k-TiT:41-( WT. \or krftll
care sa primegti sT'un dar de
la Joe oar.) [c u m + V a].
*CUNEIFORM adj. t CV-4.tr-iRT(14-: PIO
p In forma de cuiu ; soriere
a, scriere cu semne In Fig. 1678.
forma de cuie, obicinuita Scriere cuneiforms.
in timpurile stravechi in
Asiria, in Persia si In Media (M 1673) ¶ CD 63 oase
e. nume dat la trei oase ale tarsului [fr.].
CUNTTA (pl.-le) sf. Mold. $ Dare ce se platea
de straini (Turci, Armeni, Lesi, etc.) pentru vd-
ratul vitelor (boi, cai, oi) In tare..
A sti tine este
sau ce este: fl canes° din vedere; ce, nu ma mai cunosti p
ounosli aceasta cartel" onnoaste ca in palmA bate cotitnrile
mnailor (ODoo.) ¶ 0 A avea o cunostinte exacta de
felul de a fi, de apucaturile cuiva, a sti cum este:
ass 1-am ounosout de and era oopil; am ounosout fast& ce
Drama este ¶ ® A Intelege, a pricepe. a sti se. vor-
beasca (o limn) ¶ ® A deosebi !litre mai multi,
a distinge: at aiuns inter) vtrstA cind sit poti al deosebt
albul de negru (PANN) ¶ 0 t A recunoaste: ea era
ad tiro sput, daoa n'ai fi volt sit cnnosti (Ise.I ¶ ® TI A fi
recunoscator, a-si ardta recunostinta: seapati-ma,
51 pe urmd, bun e Dnmnezeu, oin sti sit =nose si en (R.-COD.).
Z. vb. refl. 0 A sti tine sau cum este el Insusi:
onnoaste -te pe tine Insult ¶ Y A fi cunoscut, a pricepe
tine sau cum este: prietenul bun la nevole se ounoaste;
omul se ounoagte dupli Mete ¶ 0 A. face cunostintli:
nn stia !ma cum sil bed ca sa se cancan& an trot Imparatulni
CUNOSCATOR 1. adj. verb. arkloASTE 111
N&CUNOSCATOR.
2. sin., ouNoscATotatE f. 0 Cel ce, aceea care cu-
noaste ¶ 0 Care se pricepe bine la ceva.
CUNOSCUT 1, adj. CD p. CUNOASTE 77 0
Nvcmvoscwr ¶ 0 A face 7 (=lye, a-i da de *tire, a-i
comunica.
2. curroscvr sm., curroscvTA (p1.-te) sf. 0 Per-
soana pe care o cunoastem: dan la M880 Si la ospete
ounoscutilor 31 orletenflor for (Iar.) ¶ C) ± currosawrA
sf. Cantitate a carei valoare e data ¶¶ © NEM-
NOSovTA.
3. CUNOSCVT sbst. Ceea ce se cunoaste: a merge
de la 7 Is necunoscut.
CUNOTTNTA (p1.-te) sf. 0 Stiintape care o
avem despre o persoana sau despre un lucru, idee,
notiune: a avea de oeva, a sti, a fi aflat ceva; a educe
la A+, a face cunoscut, a da de stire 77 © Num-
NOSTINTA 11 0 Facultatea de a cunoast e, de a litru 5i jumatate: ii mai &Wu o de farina (RET.) T ® CUN-
distinge: ounostinta binelui pi a ranlui ¶ ® t Re m- Maram. t Vas pentru masurat lichide, de aproape
noasterea, faptul de a recunoa-3te, de a admite un un litru, az' iesit din uz (BRL.) ¶ ® 4 ctiFe-v4cii, CUP
lucru: pe nebnnul nu-I aduci la ow (PARR) ¶ ® In de plant& cu tulpina acatatoare, cu Boni marl albe
cauza, cunoscind bine ceea ce zice sau face cineva ce seamana cu zorelele ( Calystegia) ( 1685
¶ 0 Relatiuni cu o persoana: a face.. on cineva; ® 3 CUPE p1. Planta cu tulpina foarte scurta care
legase cunostinte on negutatort de paste Dunare (1.-GH.) ¶ ® face o singura floare albastra-azurie; creste prin
Persoana cunoscutti, cu care sinter In relatii: e pasunile de la munte (Gentiana acauli,$)( 1684)
veche r¶ OQ pl. SUMO, inv&-tatur6.: are ounostinti vaste. [lat. cupp a].
I CUNTENT... --= CONTENI... CUTA2 sf. # Una din colorile
CUNUNI). (minim) 1. vb. tr. 0 A casatori, a uni rosii la cartile de joc E 1683
prin casatorie punind, In timpul ceremoniei re- [ngr. %canal.
ligioase, cite o cununa de flori pe capul mirilor ¶ t CUP AR
0 A servi ca nun la o casatorie: an se cuvine oa Sm. a Boieri-
calugarul sau calngarita... sit tie cununil la nuntit Mica nas care avea
sa cunnne (.10/A re.). slujba sä toar-
2, vb. refl. A se casatori: se mummer& faclnd o nunta
de se dusese vestea (ISP.) [lat. coronare].
CUNVNA (p1.-uni) sf. Coroana de flori sau
I

de frunze: 0 de margaritarele era asezata pe fruntea ei

neteda (EMIN.) ; Din spini ti-au facut (VLAH.) ;
coroan& de frunze de laur cu care se ImpOdobea
capul Invingatorilor sau poetilor (2j 1679 ; ®:
de lauri,
v
tale din urma raze ale soarelu
par o - de flacari (VLAH.) T 2
Coroana din ramurele de A.,
prun, de mirta, etc. frumos Fig. 2683. Fig. 1684. Fig. 168.
Cupa. Cupe. Cupa-vacii.
Impodobita ce pune preo-
tul pe capul mirilor chid 2 ne vinul la masa Domnului: mai bine ohs seuee......
fi cununa ¶ ® Legatur& de ilor sa finale cupele on vin (EMIR.) [c u p Al.
cepe, de capatIni de ustu, Fig. 1679. Cununa CUPARIE sf. i Slujba, demnitatea de c u p a r.
roiu, etc. impletite impre- de lauri. t CUPEA pl. -pale) sl. = CUPEU 0: o elegant&
una: cepele... se fac la care intra In strada (sLv.).
caplItlalie sten pe laturile °annuli (PAMF.) ¶ 0 impleti- CUPVT Sin. kV1 Negutator: pe tine dintre is-
tura, (orizonta-la) de nuiele de-a lungul gardului: nafi ori or prinde, si-I tuna ridiche (CAR.) ir071..2
cununfle, ca sa fie indesate. se bat cu maiul (caw.) ¶ Negustor de rind, precupet [vsl. k u p i c i].
0 # Coroana suveranilor 1 C) Coroana de la 'CUPEU (pl.-curi) sn. I Trasur& en patru roti,
piciorul calului q Trans. D mums antaui, ziva inchisa, in forma de cub:
de 1 Sep tembrie, cind incepea anul pe vremuri
¶ Os !Si. Lent de munti: magurile cenueii ale Parin-
gului alcatueso cununa muntoasa a judetului God (VLAH.) ET" cu cat ( 1686); automobll(
1687 : un falit se plimbS Intr'un
9 ® Bucov. (VOR.) pl. Talpile ra.zboiului de n arDi
tesut ¶ ® Maram. do Grinda principal& la o
cladire de leant pe care se razima tot acope-
risul easel (BRL.) ¶ © a = 00RONWTE ¶ @ 64r) Q
FLOAREA-CIIINVNII = cuncunu (D [lat. coron a]. Fig. 1687. Cupeu automobil.
CUNUNIE sf. 0 CAsatoria religioasa: cununia Fig. Cupeu.
se celebra la amlazi la biserica enoriel ¶ 2 Cununa . on coroana de marcblz roLva.)1" 2 gikg Compartiment
care se pune pe capul mirilor and se savIrseste special al unui vagon de drum de tier, cu o cingura
slujba casatoriei: mere fecioara se arata... cu = de floe bancheta acezata in fund [fr. coup 0].
pe /runts 10005.) [e llnun 8.1. OCUPI (-cm vb. tr. 0/ten. 0 A prinde, a surprin-
CUNUNITA (pl. -te) sf. 0 dim. cuzioNA ¶ 0 3 de: 1 -a cnpit tocmai clad nn se astepta ¶ 2 A Incolti
Mic arbust cu flori albe ce creste pe stinci ( Spi) aea si a bate strasnic: pe panduri 1-au oupit rau Turcii la
ulmifolia) ¶
V.MTA ¶ 0 3
0 CORONOTE.
4 SASCHIU T C 3 = pLE- munte (R.-COD.) ¶ ® A stringe prea tare ata, clod se
coase, astfel ca cusatura se increteste (emus.) ir ®
cVPA.1 (p1.-pa sf. 0 Vas de Mut, pocal, n&- Ban. A face creturi, cute, la o pinta [srb. h u pit i].
strap& ( 1'(180): sa tmple myrtle Cu yin si-om leca frd- 'CUPID adj. Lacom (de avere, de cIstig , pof-
tie de truce (Elmo ¶ 0 Trans. Ul- titor, nesattos de bani [lat.].
k,r.+115110. Cica: cupele, nlcele mica In nu- *CUPIDITATE sf. Lacomie, pofta de bani, ne-
mar de 30-50,... dup& cununie se Im- satiu [lat.].
part !stator ei nevestelor mai tinere OCUPTT adj. $i sm. Sgircit, aver: tats -sau era
(PAC.) ¶ 0 Pahar cu picior, Marto un -4 d'aia de-si mince de sub unghle (ay.-cao)
larg la gura, In care se bea de CUPTTA. (p1.-te) sf. CA dim. CVPA .
obiceiu sampanie 1681) ¶ C) 'CUPLA (-plea) vb. tr 4414 A lega Intre ele dou&
4,-4 Alic vas de lemn care se leagli
41114#1'10
de niste ate dee-
supra galeiii in
%ow/ care se mulg oile
( 0 1682 : Intoarse

Fig. 1680. Cup& de

argint a logoatului Fig. 1681. Fig. ro8a.
Mau (Aoo). Cups. Cups.
capul... fara ffi sic& un ouvInt de multumire baciulni ce-1 In-
tinse onpa (ON.) ¶ ®. Caus, blid, ciutura la roata moa Fig. 1688. Cuplu.
rii de apa: earabn811... incep a se InvIrti In Jurul
ea at tamale de la roata unei mori (MAR.) ¶ ® Trans. Mft- vagoane sau un vagon cu locomotive [fr.].
sura de capacitate, pentru solide de aproape un *CUPLET (pl.-ere) sn. V Stroh dintr'un cintee:
24.
I. A. Candrea. - Dictionar enciclopedic ilustrat. 369
www.dacoromanica.ro
 CUP_ ne Inveselea cu spiritnoasele e ce adAoga... la clutecele de and caramizile ¶ 0 dE var, construciiune de zid
(I -OH.) [fr. In care se incalzestepiatra de var spre a o preface In
CURA ra'3"
CUPLETIST sm. 0 Cel ce cinta cintece u- var (1-A 1693 ¶ 0 Constructiune la o fabrics care se
pare, cuplet e, pe o scene.. Incalzeste la o temps- -_
CpPLU p1.-plori sn. 0 15 Sistem de doua forte r)..-
paralele, egale si de sens
contrariu, aplicate la a-
celasi corp solid ¶ 2 ga,
Aparat pentru a cupla
( 1688) [fr. couple]. -c-
CUPOLA pl. -le) sf.
I K6 Bolta sferica la o
biserica. ( 1689 ¶ 0
X 2 Un 10 de acopere-
mint In forma de boltd,
captusita cu Tier, deasu- Fig. 1689. Cupola
pra turnurilor de la for - iS-ta Sofia).
tificatiile ceta-
td sau de la unele
vase de razboiu (k.11 Fig. 1691. Cuptor Fig. 1692. Cuptor.
1690 fr. . de bruterie.
CUPON (p/.-oane raturd inalta, spre a putea topi metale; numita
sn. Hest dintr'o
1
hula (L.j 1694) ¶ 0 Trans.
si

bucata de stofa: un ,Im.nmrlow

Sobit de zid ¶ 0 Cantitatea -1111111114.111fillck '4111M1111111111/11111111..
de matase .1 2 tal Fig.
ig. 169o. Cupola cuirasata. de piine ce se coace dintr'o-
Tichet de dobinda ti- data intr'un cuptor: ulna
parit pe dilerite actiuni sau obligatiuni 5i care mime dimineata, s3 -mi manInci
se tale afard la seadenta spre a putea fi incasat noun euptoare de pline. ti porimei
1 0 D de iota, bilet de intrare lute() lojd de Impilratul dSP.) ¶ 0 D tp Cuptor
teatru [tr.].
CUPRINA coPaTNA. ':17;":"
CUPRINDE, COPRINDE (-Ind) vb. tr. 0 A prinde
cu amindoua bratele, a apuca: se alipi de batrIna; o
ouprinse pe dnpd gIt cat bratele (DLVR.) ¶ ® A apuca, a
prinde de jur Imprejur, a Invalui: an Willis ea se. -i
cuprinzli pe toti, sa-i prima (N.-COST.) ; a-I somnul, a fi
prins de somn, a adormi: somnul o ouprinse Indata, si
babar n'avea de ce lace noril-sa (elm): et.. cu ochii, en pri-
virea, a vedea tot de jur Imprejur: si allies erau !nett
nu le puteai coprinde Cu ochii IISP.) ¶ ® F A-I mila, 23/1 .1n;2i1
dorul, mirarea, (rice, spalma, etc., a ii prins de un sen-
timent de mila, etc. ¶ ® A umplea de tot, a nu c3F`
lasa nici un loc gol: turmele coprinsera casa, Infasurara ..N.`1,2 L

curtea, Inelnsera satul (DLVR.) ¶ ® A ocupa too Intin- Fig. 1693. Cuptor de var. Fig. 2694. Cuptor malt.
zindu-se cit mai mutt: Nu 'nceta In Mari tot se. se In-
Mutat, Sa se mai lungeascA, loc sa mai eoprinza (PARR) ¶ sau tuna lui Cuptor, luna Iulie: Incepuse acum caldurile
® A pune stapinire pe ceva, a ocupa cu puterea, c o c t o r i u m.
lui CtIptiOr (GN.) [lat.
a ouceri: In cetatile ye care el le coprindeau, nu mat lasau CUPT ORA§ (pl.-ape , curroaw, (p1. -ale) sn.
piatra pests piatrS (ISP.) ¶ 0 A avea in sine, a con- din). CUPTQFt.
tine: sub Stefan cel Mare, Moldova coprindea al Bucovina CUPTORI COPTORI.
$1 'ntreaga Basarabia; scrisoarea tut coprinde mai multe ne- CUP T °RIZ sf. Trans. (DENS.) Acoperamlnt de
adevaruri [lat. comprehendere]. lemn care adaposteste cupt o.r u 1.
CUPRINDERE. COPRINDERE sf. 0 Faptul de CUPTORI§ sbst. Trans. (v)o.) Sapatura din fun-
a c u p r in d e 1j C) Ocupare, cucerire T1 C) Con- dui groapei, la o parte, in care se asaza cosciu-
tinut. gul [cuptor].
CUPRINS, COPR1NS 1. adj. 0 p. CIIPRINDE OCUPTORT§TE sf. Trans. (vice. Casa acoperita,
c NWITPRINS ¶ 0 Apucat ¶ O Ocupat, cucerit dar cu peretii Inca nelipiti [cup t o r].
® Avut, cu stare, cu dare de mina: si attta era OCUPTORTTA (p1.-te) sf. Ban. (dc.) Cup t or
de cuprins de s'an nmplut multi' de turmele... lui mai rnic facut de-o parte ling& gura cuptorului
teno.i; trecem pun Widen', sat vechin, harnic Si Mahn de Wine.
(VLAH.). 0 CUPTT...TG sbst. 7rans. irsc.) captuvaia CAmA
2. (pl. -suri) SW. ® Intindere de jur Imprejur, silor taranesti.
tinut, loc: In tot cuprinsul e un farmer care ne spume 0 CUP TU§T = cApTIISI
o'am pasit pe pragul mist alto lumi rvi.Ati.); sa omori ba- *CVPULA (p1.-113) sf. 6 Potiras In form& de de-
lanrul acela ce Mattis coprinstuile de la Lerna ((SP.) ¶ ® getar, alratuit din numeroase frunzisoare marunte
Locul pe care-I sta.() ineste cineva, avut: bietul lipite Intre ele, care se afla la baza ghindei de ste-
(Aran nu mat era staptn De ease., De vitele sips euprinsnl jar si altor fructe (E 1695) [fr. < lat.].
Ini 11SP.) . CUR (p1.-rcrt) sn. p Partea musculoasa din-
CUPRINZAT OR, COPRINZATQR adj. 0 verb. darat, mai jos de spinare, la corpul omului si al
CUPRINDE ¶ ® Care coprinde, care tontine; spurt 51 animalelor, sezut [lat. c u 1 u s].
coprinzator. In putine cuvinte, dar care coprind totul. t CUBA.' (cur) 1. vb. tr. 0 A2 curati ¶ ® A
CUPR S adj. ®x Care confine cu p r u. -curati de coaje (poame,
*CTJPRU sbst. o Arama [lat.]. oua, etc.); a curatt de
CUPO4RA (p1.-re) sf. dim. ei7PAl: tit bun si ne foi porumbul ¶ 01' A
dA cite o de lapte (RET.). face curatura, a curati
CUP T OR, Mold. Bucov. CUPTIQR (pl. -oare) Sit. 0 de radacini (o padure
Bolt& de zidarie, care se incalzeste bine cu lemne Matt.): clacasul sit nu
spre a se coace Intr'Insa plinea la brutarie (EA 1691) !petit sa fedi enratura IAA
sau In case. (i] 1692) ¶ ® Incapere, despartitura vole Insoris a stApInulni co- a
dintr'o masina de bucatarie unde se coo rozonaci, prInstitoare uncle $i oft loo
prajituri, etc. ¶ () de car/in:del, constructiune la cure (LEG.-CAR.) ¶ ® t A Fig. t695. Cupule: a) de ste-
special& cu foe central si innabusit unde se nimici, a prapadi. jar; b) de alun; c) de fag.
370
www.dacoromanica.ro
 a. vb. refl. # A se scuza, a se desvinovati [lat. CURATA., CIIRATI (mutt) 1. vb. tr. 0 A face
curare]. cur a t, a scoate murderia, petele, etc.: hainele CURA
CUR.42 = euite2. de prat; ow gradina de burnieni; pomil de omizi; casa ; CURB
0 CURIP = eudEa. ; de Ideate ¶ ® A scoate coaja, solzii: out),
'C;IR.A.1 (p1.-re) sf. Tratarea, cautarea, Ingri- nuci, mere, pests ¶ 0 A despuia: de avers ¶ 0 A
jirea unei boale, mijloc de vinclecare [fr.]. !Mature, a alunga, a face se dispare, s& Were:
t CVRA', CORE (our) vb. intr. 0. A alerga ¶ 0 A m tare de hoti; las' oil to curet eu de acolo: hoar! as curete..
curge: plena de curd Mara si bate vInt (RET.) [lat. c u T- calea aceea de on -ce oasts dusmanit room) ¶ 0 ® A lua
r e r e]. viata, a MOH: davit -1 prindeam pulndu-m1 too, spui, In
.*CURABIL adj. Ce se poate vindeca 111 © M- trim tut Dumnezeu, ca-1 ouratam(BR.-VN.) ¶ 0 F A tura,
edium", (fr.]. a sterpeli.
*CURAGIOS, cuRAJos adj. Cu curaj. p1M de g. vb. refl. 0 A se face curet: ®: a se de plicate ¶
curaj If © NVCIIRAGIQS [fr.]. 0 A se scapa, a se cotorosi de cineva sau de ceva:
CUR4GIU, *edd.a.' 1. sbst. () Dispozitle a su- 'Mama nu stia ce as tacit ca sit se cnrilteasca de baiat tea.);
fletului care ne face se Infruntam cu indrazneala ce n'a flout el ca sa se ourete de babe OSP..
primejdiile, se Induram cu resemnare restri$tile, CURATIJ, -VOA adj. dim. MEAT. 0 Destul
barbatie: von sit-ei furl seams singur, dar n'avu mai de curet ¶ ® Dragut, frumu$el: eram Hoar, curate!
IISP.) . si obraznlo, mai mull obraznic decit curatel (CAR.) ; se vede
2. interj. pentru a Imbarbata pe cineva: cu- a Ii lost ouratica In tineretele el (ISP.)
raj [fr.]. CURATNIE St. 0 Calitatea, starea lucrului
CURALICE si. 4 0 = BUR$T1-DE-CONOPIDA curat, lips& de murdarie: curatenia domneste In loath
®= BTJRETE-CRET [c u r e a]. partite mAnastlrii tem.); ouratenia aerului (ISP.) ¶ 0 1):
O CURALNIC Ir cuRRLNic. ouratenia de cutlet (lap.) ; vorbea din euratente inimit (L-011.) ;
2 CURAMA sf. Colecta: era sigur c8 iznaful avert as ouratenia iluzlilor male (DLVR.) ¶ ® C NVCIIRA-
alerge unul la altul ea as tacit TFAIE, aduRDARTE ¶ CD Purgativ: pentru se is
m a-m.1 (ngr.]. unmet toarte patina Mina de cariu (MAR.) [cure.ti].
CURAR (p1-are) sn. 0 CURATI me- cuRATA
Cureaua de la hamuri care CURATTCA Pr cIIRATZL.
trece pe la partea posteri- CURATIE sf. 0 Curatenie: aceasta mare 41
oar& a calului: numite si aceste locuri bine Intoomite ma.) Tr NBCURATIE
bucar" sau vinar" IC] ® ® Curatenie de suflet, neprihanire, nevinov &
1696) ¶ ® Trans. (DENS.) lie: °aright ei de ?OA (EMIR.) [c u ra t].
Scindura de la rasboiu pe CURATITOR, -TOARE 1. adj. verb. CURATE.
care $ade tesatoarea [cur]. g. sm. f. Cel ce. aceea care curate: de haine.
CURARISI (- iseao) vb. CURB 1. adj. 14
tr. $i refl. A (se) vindeca. Care nu e nici drept
a (se) lecui, a (se) tamedui Fig. 1696. Curar. nici format din linii
[ngr. xop?ciptii]. drepte, Incovoiat in
CURAST (R = coLAsTRA. forma de arc: linle a,
CURAT 1. adj. (D p. cuRAI ¶ 0 Fare mural.- (g 1697); supratatik A.
Tie, far& pete: spa.a; rule .we ¶¶ C NacuRAT, muR- suprafata care nu e nici Fig. I697. Linii curbe.
DAR ¶ ® ® Nepatat, caruia nu i se poate im- plana nici compusa din-
puta nimic: on cuget ¶ 0 Limpede, deslu$it: it tr'o alcatuire de supra-
socoteala ¶ ® Fires°, normal: to date on Wares ca Rai fete plane de dimensi-
no pntea as tie luoru OSP.) : casa asta nu e ~a, se petrec uni apreciabile: cereal
lucruri nefiresti In casa asta, umble stafii prin ea ¶ e o supratatil
® Sincer: vorbS 1; adevitrul ¶ (,) Cinstit: mat bine 2. C17RBA (pl.-be) sf.
same si ¶ ® ®: a soaps on fats 41, a scapa teafer, 0 A Linie curba: elipsa
fare a peti ceva ¶ ® 2) Lunea Lunea dupe este o Dunarea, Morita,
Duminica lasatului de brinza. tale o In Omni romaneso
2. adv. 0 Nu alta, nu altfel, Intocmai, adevarat: (VLAK) ¶ CD Areg4 Inco-
si-a lost o aunts ca 'n povesti ; oredeat ca-1 o voietura a sinelor (de Fig. 1698. Curbs de §ine.
mom% strIcata (GRID.) ; ass, altar Et$8. ¶ 0 Limpede, drum de fier, de tram-
deslusit. le.murit: tl spuse m ce saute. ASP.) ¶ 0 Sincer:
spune-mi ce at pe outlet.
la
sbst. f Faptul de a cura porumbul: odatli, chemat
s'a Mout bolnav (LUNG.).
is soo CURATBLA. (pl. -le) sf. m Sarcina curato-
rului [fr.].
CURATIV adj. F Lecuitor, vindecator, Mink-
duitor [fr.].
CURATOARE se- CURATOR.
'CURATOR sm. n Persoana Insarcinata de jus-
tilde se supravegheze interesele unui minor eman-
cipat sau s& administreze o succesiune vacanta, e-
pitrop [fr.]. Fig. x699. Curba temperaturii corpului unui bolnav de
t CURATOR 1. adj.verb.ma2. Care curge, cur- friguri tifoide (temperature luatii la orele 6 seam
gator: pre ape Tibruini, ouratoare In marea Alba (m.cosTit §i la 6 dimineala).
aced favor de ape Woe si pnrurea curatorin (EV:GOV.).
2. CORATMARE sf. Hirdau mare In care curse vaiu, etc. al 1698) ¶ 0 Pr. ext. Linie care des-
vinul din tease sau din calcator; numit si deja": crie fazele succesive prin care trece un fenomen:
un argat scotea spirt dintr'un poloboo $1-1 versa Intr'o cuiba temperaturil 1699) ¶ ® Linie care uneste
(D.- ZAMF.). o serie de puncte stabilite In urma unui calcul
CURATURA (Pl.-WO.) sf. ¶ 0 4 Loc curlitit de sau determinate prin observatiune; curba urearii
padure si de redecini si, facut apt pentru culture: $1 et:adorn leului, lefurilor etc ¶ CI 436. Cuba niveituni,
mat 'nainte de a se apnea oineva de stlrpitul unel paduri, linie care rezulta din intersectiunea terenului cu
de Mont onraturi Cow ; cum ourateazii botezul pre mu de un plan orizontal; se Intrebuinteazil pentru a fi-
toate plicatele oarele le-a fi1011t (PRV.-PA13.) ; prin tarini, prin gura relieful solului [fr.].
gradini $1 curaturi umbla mom) ¶ ® Trans. / Ceea ce CURBA. ( -bez vb. tr. A face curb, a incovoia
ramthe In ciur dup& ce se cerne griul; numit $1 [fr.].
codine"; greuntele cars cad prin ciur, clad se *CTJRBA Fir CURB.
cerne grlul (vnc.) (c u r a']. *CURBATVRA (pt.-slut) sf 1 Deselare, du-
371

www.dacoromanica.ro
CURB- rere de sale; osteneala. mare cu dureri In tot cerpul CURE* (p1.-reie) sf. O. asie de piele lunga. $i
[fr.1. Ingusta ( 1705, 1706) 7 0 Cingatoare Ingusta
CURE CURBBTA (pl. -te) sf. Mis- de piele; serpar: nu-i Incape °uremia de pintecosi ce slut
care elegant& a calului care (CRO.) ; ®: S-1 tine ~ua, a cuteza, a avea curajul, a (se
ridica picioarele dinainte Indo- bizui: mai cearcA 51 snit data, dad to tine cureaua (aa.),7,0
inurdn)-.1e sub pintece (1 1700) Fasie lunga si Ingust& de pamint: o de most°, o
[fr.]. sfoara de mosie ¶ @
CURBILTN (ru) adi. Pc Al- es de transmisi-
tine, curea, care slu- 0
catuit din linit curbe ( 1701)
[fr. curvilignel. ..C.-- jeste la transfor-.
CURBTNA sf. Sfredel Fig. 1700. Curbetit. marea unei
mare al dulgherului In forma. circulare In alta tot , [
de semicerc, numit $i c oarb 11." sau sucala" circulara al carei ax
(so- 1261). este paralel cu al ' 7-16
CURET/RA celei dintliu (CI
(p1. -ri) Si. Inco- 1707) ¶ ® 4 IARBAr
voieturS [fr.]. CURELEI = NAGARA '
CURCA (9i. ()[lat. corrIgia].
CURECHIBTE
.
-ci) Si. (3? Fe-
meiusca curca- sf. f Loc semanat
nului; ® F: Ea cu ciirechiu.
o plouatA, 0 CURE cHTTA Fig. 1706.
bead, lipsit de (p1.-te) sf. Bucov. Curea de
4 = ALBILITA Fig. 1705. Curele. briciu.
cural, far& vla- Fig..a7or. Linii curbilinii. (MAR.)
ga.; (P : a mange [curechiu].
de rigal ourcilor, a ajunge sa. rIza de el $i cei mai CURECHIU sm. Mold. Tr.-Caro. I it, Varza
mici sau cei mai prosti ¶ 0 * m. = 0 FIXTURE-DE-
e
FurfiARITA [sl.). CURVCHIII = ALBILITA
CURCAN sm. 3r Pasare flat. colTrulus].
dP curte, originara din Ame- CURELAR sm. VT
rica de Nord, cu o gush ro$ie O Cel ce face sau vin-
ca focul, care se umfla cind de cu r el e, hamuri,
animalul e intarltat (Melea- etc.
gris gallopavo) 1,, 1702 : SG CURELARIE sf.
umfla ca un ~ 1 C) 4 AIPTITL- O Meseria, atelierul,
pravalia cur elaru
~ULITI imr MOT; N*SUL-CUR-
CANULUI = BUSUIQC-R0$13' T o
.1 buprgnume dat iloroban-
= 1 u i ¶ 0 Mari& fabri-
cata de curelar.
tilor romilni in campania din O CURELNIC, cuR4L-
1877-78, din cauza penei de Fig. Nic (p1. -ice) sn.Ban.
1702. Curcan. Mica plash rotunda, cu
curcan ce purtau la cSciula:
Ne dase nume de ~i Un bltru bun de glume (ALECS.) ¶0 un baston lung, cu care Fig. 1707. Curele de
rfo Gardist [c urea . copiii prind fluturi, pa- transmisiune.
CURCANA$ sm. dim. CUNCAN sarele, pestisori, etc. ¶
CURCARE4SA (pl. - esc) sf. Pazitoare de O Cotet de gains [comp. srb. k urij de gaini"
curei (GR..N.). bg. kurelnika, rus. kurilInikal.
CURCI ... CORGI... CURELUA (pl.-oe Sf. dim. CUREA: aa unsa,
CURCIOAICA (p1.-ce sf. dim. CVRCA: de 13-tit sub pAmint asound (GOFt.), (ahicitoarea despre§arpe").
Marie o BA talu curcioaica a mai grad (DLVR.). CURENT 1. adj. ® Gurgator: Bea 4 ¶ 0 De
CURCT/BATA, .icuRcvsETA... = cucvRBATA... acum, actual, prezent: anul ; tuna ~A ¶ ® Care
CURCUBtU, 0 CURz17131AU (p1.-bee sn. 0 0 are curs: monedA 1 ® De toate zilele, comun:
Meteor In form& de arc afaceri ...a ¶ ® Obit-410ft : scriere ~A ¶0 to/ Fret ~,
imens, de colorile pris-
mei, care se arata pe
5011110050. 34 az-
lista de preturile marfurilor la un moment dat
® Metru ~. masura unui lucru numai In lungime
s.;;91.- 11
bolta cereasca cind ra- O te cont..., socoteala care stabileste ereditul
zele soarelui se resfrfng $i debitul lntre doi coinercianti sau intre un ban-
In picaturile de apii cher $i clientul sau ¶ o Oaf Mina ~A, catastif In
care plutesc In atmos- care se Inscriu, fail a le clasa, toate operatiunile
fera (t.j 1703): Un brlu *, unui comerciant.
de too pe cer s'arata, Iar not 1 .4 2. sm. 0 a.. Curgere, curs. directiunea In care
11 zicem curcubeu (COSS.); curge 0 apa: a innota in contra oulul ¶ 0 .4 Pr. anal.
pr. ext.: soarele aprinde ~ electric, electricitatea care se propaga intr'un
ourcubee In norul de pulbere Fig. 1703. Curcubeu. circuit: , continua, acela al carui sens e bine de-
ce se ridicA (VLAH.) ; pahare de clinker ye ale cAror dung! terminat, iar intensitatea aproape constant& ; ti
lumina lampli load In mici cum- alternativ, acela al calla sens $i intensitate va-
bee (DLVR.) ¶0 i
Plants, cu
flori marl, rosii-purpurii, nu-
riaza repede si periodic; curenti politazati, sistem
de mai multi curenti alternativi de aceeasi in-
mita si barba-Imparatului", tensitate maxima, intensitate pe care o sting pe
floarea cununii", flocosele" rind, In mod periodic; ions, curent care se
sau flocosica" (Agrostemma produce sub influenta unui magnet sau a altui
coronaria) ( 1704). curent, care is numele de inductor; Se polari-
CURCUDEL, cuRcuDTTS, zare, curent de sens contrar curentului principal
CORCODV$. Inteun element galvanic sau voltametru datorit
oCURCUDINA coRcoDINA. modificarii chimice a celor doi poli, curent care
CURCULET, CURCULVZ stn. micsoreaza intensitatea curentului produsi cu-
4 GIRGARITA
k o 16 z a].
[b]g. k o - rentii de acumulatori shit curenti de polarizare
¶ 0 Cnrenti marini, portiuni din mare care au o
CURCUT stmt. X Un fel de Fig. 1704. Curcubeu. miscare proprie $i care o strabat fara a se amesteca
terciu : cine are piper malt, pane si ~ (Gu.) [ngr.< cu celelalte valuri: acest ~ ( = Golfstream), sau mai
tc.]. bine zis acest fluvin de apA caldA, curge prin millocui cues-
CURDVC Fir coRD00-. nului cum curge o girls ye-o cimpie (1.-GH.) ¶ 0 Aer in
CURE sir cTrRAI. miscare care strairate un spatiu restrins: incbide
372
www.dacoromanica.ro
fereastra, a se lace ¶ 0 A pune, a tines pa cineva In a cunoaste, de -a vedea ¶ (-3 pl, Ltirruii rare, cuRe.
a-1 pune In cunostintli; a .fi In a) a ayes cuno- demne de vazut: am pornit sd vizitez cgriezitatite ore
stint a, a fi bine informat: strainii slut sea de putin in snlal (I.-GH.) [ fr.]. CURM
an ce se produce is nol (VLAH.) ; b) a nu fi Inapoi cu o lu- CURTND 1. adj. Grabnic, scurt; in +a vreme II
crare, cu- tinerea registrelor, etc. InvittA ceea ce trebnia sit tacit (PANN).
;').. (pl.-to) sn. Inlantuire de idei, miscari de 2. adv. In scurt timp, lute, repede; In.r, poste
opinii care, la un moment dat, se propaga Intr'o putin timp; de de putina vreme, nu de mult
multim P : sfatnian pe Rage... BA cedeze ..Mut popular (1.-GH.) ; [lat. currandum].
el simte In seta an simpatic care -i atItA verve (VLAH.) [fr. 3 CURYNDA vb. re fl. A se grabi (cur In d].
courant]. OCURLA = cpRLA.
CURGATOR adj. verb. CVRGE ¶¶ © Imam- OCTJR.IYI sbst. 0/ten. Funie scurta cu care se leaga
GATQR C) Care curge: drIgu-mi era satul nostru Cu vitele In be de capastru, in spec. cInd se due la
Ozana cea frumps ourgatoare si ]impede ca oristalul (COG.) ¶ pasune; bucata mica de fntnghie [lat. vulg. *0 o r-
® Natural, fires°, usor, care nu arata vre-o
(g) m u s < gr. xopp.oc bucata."].
trucla din partea scriicorului: stll are Iran CURM.A. (corm) 1. vb. tr. 0 A taia In doull de-a
ourgataare a omului rennet,. care se jam% on oondelut (vuu.). curmezisul: se trezirit strIngindu-se In brate, de-al fl
CURGE (curg) vb. intr. 0 A se mica in direc- crezut eft bratele le ourmA trupnl (mom.) ¶ CD A Ms :
tiunea povirnisului (vorb. de lichide): are sit mai a inceput a ss secures tar Imprejurel bobtii (MAR.) ¶ ®
°argil awl pa glrlit Ns- APA; Si ploaitt wage batiocoritoare A pune °spat: Raul on pot sit-I ourme (Am) ; Mut
Pe sdrente veohi (VLAH.) ; ®: daca nu enrge, tot pia vietii, vista, m allele, a lua vials, a pune rapat
data nu e molt, tot ma aleg cu ceva: des' teats ma viejli: Vaud e miselnic Incru singur zilele sit-ti curmi
WI a vre-o treabil mare, dar de on onrge tot picA (I.-GH.) ; (El : (VLAH.) ¶ OO A reteza: se repezi si InIndu-i gable, It
OUrgea grain) din gnra lui ca mlerea (ISP.I ¶ ® A veni ourmA capul (BOO ¶ 0 A taia sirul, a intrerupe:
gramada din toate partite, a napadi: pe mad curgeau m vorba; tames; o viforoasA SueriturA a vIntului Ii
pe sesurile nunarii puhoaiele de barbari (VLAH.) ; cum se auzi curmA povestirea (0000.) ¶ ® A incinge, a lega de-a
de aceastA hotitrIre a Impliratului, Incepurit a gei la petitori curmezisul: on sit-ti dan pArul pe spate: eu ea WI corm
(ISP.) ; din orAngile capacitor Incep ditgetile as curgA (VLAH.) ; r 0 A strInge
pe la mitloc c o panglicit albastra (0om.)
an Inceput a turnicile on droaia (cno.) ; foils de zestre prea tare, ca si clnd ar lama in douA voib. de o
curgeau de la lel de fel de Imparati (ISP.) ; CP : capul 8A sloark de o legiitur5. etc.): mA ourmd galtanui ts(.ccS.)11
tralascA. ca belele ourg ger BELEA ¶ ® A picura, a se 0 A fringe; a lua puterile: oe sa tact el, ca-1 curmase
rostogoli pe obraz: 11 curgeau lacrAmile on pumnul: !mimes de flAmInzi ce erau tse.L.
se trudIrit de ourgean sudorile de pe el as bobul (com) ¶ 0 A 2. vb. intr. A inceta.
circula: singele cargo In vine's noastre; (1): vista noun a. vb. refl. CD A se fringe in dou5; a se speti:
ourgea prin vine (CIN.) ¶ 0 ® A face sit onrgrt singe, a fi cercevelele ierestrelor se curman subt presiunea zidurilor
pricina unui razboiu, unei Inc5.erari singeroase vetch! (mu.) ¶ ® A lua sfirsit, a irweta: dupa oprealit,
® A Visa sa iasa afara lichidul: vasnl, oala, butoint se curmit gi pomenirea luiadeca nu-1 mai pomeneso
°urge ¶ 0 (r) A se revarsa: portile zilei se deschid si, In (PNV.-MS.) ; vintul iar se ourmase (GRLO ; un an Intreg BA nu
valuri, curse lumina pe val IVLAH.) [lat. currere]. ¶ 0 A se taia tirul, a se In-
se mai curme betia (SLV.)
CURGERE sf. 0 Faptul de a cur ge: (ALECS.) [tat. vulg.
ape! ¶ 0 t Curs: an Impartit anal dna&
12 Lunt (N. COST.) ; .0 de vreme, rastimp.
a soarelui si a
trerupe: glasnl i se ourmase pe too
*c ormare < gr. xopi.tetCw a tale. In bueati"].
CURNIAL sm. * Gen de palmieri, al caror
*CURIAL adj. De curie; etit stil de cance- trunchiu, gros de 30-50 cm.
larie [fr.]. diametru, ajunge Ma la o
.

*CURIE sf. 0 I Diviziune a tribului la Ro- Inaltime de 20 de metri; a- 7

mani ¶ ®Q Local unde se aduna senatul roman 7 cest frumos arbore create
®p Senatul unui municipiu ¶ O Guvernul pa- In Africa de nord gi in A-
pal: curia roman& ¶ 0 Trans. tz Tribunal [lat.]. sia apusana: fructele Iui,
*CURIER sm. ® Cel ce duce depesile sau dulci si gustoase, numite
scrisorile, factor, postas: n'a unit Inca a! P curmale' ,a1c5.tuesc hrana
(ALECS.)11 ® Z. To- talul scrisorilor care se obicinuita a popoarelor din
trimit sau se pri- mess dinteodatti. ¶ 0 aceste tinuturi (Phoenix
Cel insarcinat de i govern, de un suveran, s5. dactylifera) (J1709) [cur- P.
m a I Al.
CM:MAMA (pl.-be) sf.
* Fructul curmalului [re-
faeut din pl. ourmaie<
sg. *cerma< tc. khormal.
CURMARE sf. Faptul ,11104k,
de a (se) curm a; !litre-
, rupere. Incetare: porunoi... es*.. 16w
4,41.rs'L -
sa tlna ablaut aceste YArd In Fig. 570e. Curmal,
too OSP.) ¶11 C NVCIIRMARE.
Fig. 1708. Curierul Tarului in timpul razboiului din 1877 CURMT adj. CD p. cuRrna ¶11 C sw- NECIIRMAT
(dupd o stamps). ® Taiat; Nut ¶ ® Spetit.
I CURMATURA
duct In gran anumite scrisori confidentiale la (p1. -tart) sf. 0 Valea care
destinatjune, olacar, stafeta (El 1708): Wept din eurma continuitatea unui munte, form Ind o
ceas in ceas sit Dice ddul ruseac de is Tarigrad (1.-GH.) ¶ trecere prin munti: din stings, de subt curmiltura until
@ Dare de seams: ~ra model; teatrelor ¶ ® deal, vine rtnl Bahna (VLAH.) ¶ ® Locul unde se curma
Nume pe care 1-au adoptat unele jurnale sau ceva, retezatura, color: tot de la dines i se true
reviste: Curierul de ambe sego [fr. courrierj. gi ourmatura (corpului Whine!) ce o are SCUMS (MAR.) ;
*CURIERIST sm.. Gazetar care face cronica, as ft putut atnnot s'o retez (ooada) de ourmAtura el
darile de seams, etc. [fr.). (0000.) ¶ 0 p1. I Dureri de sale, de rnijloc, la
*CURIQN sm. P 0 Preot care prezida la stir- femeie, care preced durerile facerii.
batorile si la sacrificiile fie-carii curii romane ¶ CURMEIU (p1.-ete) sn. CD Bucata de funie din
® Capetenia unei curii [lat.]. coal& de teiu: nmbla totdeauna desoult si mitlocul lui era
'CURIOS, -MASA adj. $i sm. f. 0 Care doreste tncins cu un m de teiu (GN.) ; en tete ou curmeie, din tete
mult sa descopere ce e rar sau interesant: a no din curmele, din (cu) bucati, din (cu) cirpituri: ca-
om oare urea as adinceascit toate tainele naturii ¶ ® Care rats lui, dee! era terecatd cu tete, cu curmeie, Ina era o oil-
doreste sa afle, sa cunoasca, sa vada toate: prea rutA bona (ORG.); 0: a legs tein de dd sau teie de our-
esti a arunon o netlike eurioasit ¶ q Ciudat: o even- mole (MAR.), a gest tein de (ON.), a aduL e, (a gilsi) pre-
turd ourioasA; !nom [lat.]. texte, a cauta chitibusuri ea sit scape ¶ 0 de vita,
*CURIOZIT4TE sf. 0 Dorinta de a afla, de mladita, nuielusa taiata din tulpina vitei [c Il r m].
373
www.dacoromanica.ro
CURM- CURMETE sm. Olten. = CURKEIII D. a trenurilor, vapoarelor. etc.: ,..111 vapoarelor [lat.
CURT cummEzT 1. adv ® Mai adesea: In (nt), c u r s u s, in mare parte-cu acceptiunile fr. cou rs].
de-a . -(at), tor. adv., dintr'o parte intr'alta In sensul CVRS.A.1 (p1. -se sf. 0 Unealtfi, masinA, laf
largimii, de-a latul: lnaintea noastril se ivegte in mat de prim soared sau alte animate vat&mtitoare
lntltu o tinned, o mama gdibuie gi ores tvuoi.) ; fi Darr:Aral (A 1711, 1712) : cola co va intinde laturt san va in-
vitiate alblistrui unite In 11 timplelor (Doot.); trecu lacul glopa curse, pentru sd vineadse
de-a ..n1 Si se Mundt& In codr! (ON.) : V : ImprefurArile f -au
scat tot
,
lo cale oar.) ¶ ® Piezi$: se ulta spre le-
ctor. paro'ar it vrut sd-i (merit cave (D.-ZAMF.) ¶ ® Uncle gi
In eructs gi 'n de-a Inutile si = MB.) ; de-a lungul ei de-a
rut (I.-oni.), de-a lungul si de-a latul, In toate three-
Puaile: So punea ei cruets gi ca sac -st ocroteasoS Motu-
rile lisp.) se dace In cruets gi 'n in toad; Imp drilla (DLVR.).
a. adj. Asezat de-a latul: brim de asemenea
',Imola, in (lanai e (VOR.).
jj. (p1.-tsurti sn. O Scindurti, stinghie batu tit de-a Fig. 1715. Curse de 5oareei.
curmezisul altor sclnduri II O Puntea ferestra-
ului, chinga care leagh cele douti brate ale fere- jidanii, lupi Sala vulpi (PRY: .P.) 1- 0 ® Mijloc viclean
straului ¶ ® Drum de-a eurmezis: traces ~al elm - de a prinde pe ci-
neva. de a-1 da
pilior (dins.).
+ CURMEZIA -isez; vb. tr. 0 # A abate ¶ de gol. sau de a-i 4474
0 A thia de-a curmezisu 1, a trece un drum
de-a curmezisul: nn lup bdtrin... toil curmezia dru-
mul (ON.).
# CURMEZISAT adj. 0 p. CURMEZMA ¶ 0 ®
;
face rau : a Intinde
cuiva o
In
a de.) In
s, a prinde
a Wee (sau
.; ambit .yam
In doll& Intelesuri: ouvinte voevonl meditarik
stratagerai si intin-
o 44''_04oNa mv

0 CURPAN Pr CURPEN. serb o = In care

./
OCURPATOR = CYRPATDR. lesne cdzurd, vral-
CURPEN. OCVRPAN SM. 0 IVIlaclitA lung& =sit (BALo.) ; on cu- Fig. 1752. Cursii de vulpi.
de vita shlbaticA sau de alt& plantA agatItoare nostea 1p sancta! ei ce shit ispitele al cursele dragostel
care-si mit& sprijin In- (ISP.) .
colficindu -se de al te plante .1L"14t
sau de on -ce IntlIneste in / CVRSA2 (pl.-se) sf. 0 Drum, distanta de la
cale: 11 bilge lntr'o arena un loc la altul cu trAsura ¶ ® Drum, alergatura:
plind cu jerateo en curpeni de am avut mune curse do soot ¶ 0 Plata pentru un drum
viti sAlbatead (I.-011.); on our - flout cu trAsura sau cu alt vehicul; plata pentru
ydn unmet era eft butuoul rotti un drum facut de un comisionar, etc.: 1 -am plittit
gi mai gi de gros teLoa., ¶ 0 f(t\ curse ¶ @ Alergare, Intrecere de ititeal& Intre cai,
vrej de dovleac sau de etc.: cursele de primilmarit; curse de obstaoole; curse de
castravete ® Planta a- trap [fr.].
gatatoare. numitA si cur - t CVRSA.3, mai adesea p1.
pen- alb ", CURSE sf. Pastila mirositoare de
dare, vita-alba". sau origine oriental& : o Witte de argint
luminoasii", cu flori albe, din care tem !um de udagaciu gi de
mirositoare, dIspuse In curse (I.-OH.) [ngr. %papa: < tc.].
panieule: creste prin pa- CURSOR sm. ® Cel ce face
dun, prin tufisuri si pe si vinde r, u r s e (de soared),
linga gardt'ri (Clematis vase de tinichea, etc. ( 1713).
vitalba) (,!), 1710) ¶ 0 Fig. 175o. Curpen. CURSIER sm. Fugar. cal
CURPEN-DE-MVIITE, plantA mare si frurnos [fr..].
agatatoare, numit& si curpenitA", cu Boni soli- CURSTV 1. adj. Scris re-
tare, marl, violacee sau albe, plecate in jos; pede, In fuga condeiului: seri-
creste pe stinci (Clematis alpina) [alb.]. scar e
CURPENT (-eneso) vb. refl. A se Incolaci ca 2, CURSIVE sf. pl. # Litere
curpenul. aplecate. numite si italice
CURPENTS (pl.-Iguri) sn. 4 Loc unde crest i 1714) : abreviatinniie (adj,sm. Fig. 1753. Cursor.
multi cu rpeni. Caractere Cursive
CTIRPENITA (pt.-te)sf.. = CVRPEN-DE-MVNTE.
0 CIJRPIN (E = CURPEN. Caractere cursive
CURFITCULUM VTTAE sbst. Notita care
confine datele importante din viata civilit, so-
cial& si intelectuala a unui candidat [lat.].
Caractere cursive
CURS (191. -suit ) sn. C) Curgere, miscarea apei Fig. 1714. Litere cursive.
a rlurilor, a piraielor; (f): a da a l&sa sa curgh, prep. etc.) din acest dictionar slat tiplirite on v [fr.].
a da drumul: a da liber luordrilor ¶ ® 41. Tot t CURSOARE sf. 0r t Curgere, curs: cursor! de
dniinul strabatut de un fluviu, de un rill ¶ 0 A. ape; = de (mill ®# Scurgere, scursoare ¶ ® Curent:
Directiunea unei ape curgatoare: a abate ...ill unui a ce tire pe Mud gi 11 impingea In Ardeal era puternicd
rill ¶ 0 z Sir, urrnare, Inlantuire: a urmat ou vie- (mic.) [lat. cursori a].
torillor sale 0 * Miscarea real& sau aparentA a CURSOR sm. ©15 Dispozitiv care aluneca
unui astru: soarelul ¶ 0 t ;tiers, directiunea de-a lungul unei gradatii si care permite citirea ei
unei ataceri .111 trebilor ; fn tot ...ill Inertial; lucrurile exact& ¶ ® * Fir mobil prin depArtarea cAruia se
au lust no u o Durata, interval, succesiu- pot masura diametrele aparente ale astrelor [fr.].
nea timpulu i : to ~Ili zilel ; In .--al anniut; In ul vietii; t CURSVRA (p1.-enri) sf. Maram. (PAP.) Scurgere,
Naga Ia uoaptea, Mufti voinicul ti aortae ...al (ISP.) scursoare [lat. cur sur a].
O 11, sir de lectiuni asupra aceleiasi materii: CURT adj. Trans. Ban. Scurt (de coada) : gains
~til de Ionia al lui Thu blaiorescu era asoultat de un a (Rat.) lung. kurt a).
auditorlu nume.os ¶ ®.I' Tratat care cuprinde o *CURT.41. (-tea) 1, vb. tr. A face curt e.
serie de lectiuni asupra unei stiinte: de geolo- 2, vb. refl. A primi sac -i lac& curte [dupe fr.
gic ¶ 10 tig Credit, valoare, trecere: monads aceasta
on mat are ... ¶ p tso Pretul actual al marfurilor
courtiser].
" CURTAJ (p1.-8,13) sn. Lao 0 Profesiunea cur-
at rentelor, al vaIorilor: ~al phalli; ...nt Bursei ¶ g tierului ¶ ® Plata data unui curtier [fr.].
'444 2, lndiearea orelor de plecare si de sosire CURTE sf. 0 Spatiul descoperit, imprejmuit
374
www.dacoromanica.ro
 cu gard sau cu zid, in jurul unei case ¶ ® Casa CURV4R adj. sf sm. 0 Desfrinat ¶ 0 Adul- CURT-
boiereasca (la tara, : an tract boieregte, nu Inteun bor- ter, care calca credinta conjugala [vs1.].
dein, of late° mlndrd (56.) ¶ ® Persoanele care CURVASARI (-dress) vb. tr. A duce o viata CUS
locuesc Intel) casa boiereasca: toata a boiereasca desfrinata fc urvasari e).
triegte liniatitligi bogatti (0.-zAto.)11 ® Palat domnesc. p a- CURVASARIE sf. Viata desfrinat [c a r-
¶ 0 Domnul,
latul unui suveran: a lost primit la vasar i e, refacut dupa cury a].
suveranul, Impreuna cu familia sau cu suita lui: CURVI ( -vesc vb. intr. 0 A duce o viola des-
ai-a luat resedinta la Stasis ¶ ®F Maguliri adre- frinata ¶ 0 A calca credinta conjugala [c u r v A].
sate cuiva, atentiune deosebita aratata cuiva (In CURVIE sf. 0 Viata desfrinata ¶ 0 Adulter,
spec. unei femei) spre a-i placea, spre a-i clstiga calcarea credintei conjugate
favoarea: a face ; supArat pe femei ca nu-i mai primeso [c u r v a].
a (NEOR.) ¶ ® tit Tribunal superior: si pr. ext. CURVIIVITRU (p1. -ire)
membrii unui astfel de tribunal: ...a de Apel, tri- sn. Instrument cu care se
bunal superior unde se judeca apelurile flicute in mascara lungimea liniilor
contra sentintelor tribunalelor de prima instanta; curbe pe hirtie (Li 1717)
a ou Jnrati. cite una In tie -care judet,, judeck la [fr.].
intervale determinate, crimele, delictele politice CUSA.TOREASA. (p1.
sau de press; ...A de Casatie PW CASATIE: martiala cur -ese),Mold.cusAToRITA (P1.40) Fie 1717. Curvimetru.
MARTIAL; a de Conturi ser CONT ¶ 0 * a-.)).ti soa- sf. e Femeie care are meseria °'
rein', cearclin In jurul soarelui: dud soarele are cesar- de a coase albituri rufe, etc.
ean In fur e semn de ploae, dar data °sandal'', numit CUSATORIE sf. Mestesugul de a
sl ava soarelul, e mare, e a seceta (ORM.) [lat. vulg. coase albituri ¶ 0 Atelierul unde se cos rufe,
'curtem < cohortem]. albituri.
CURTEAN 1. sm, Persoana care traeste la O CUSATORITA Dar CUSATOREASA.
Cur t ea domneasca sau care e primita wiesea la CUSATVRA, OOUSUTVRA (p1.-turi sf.) Fap-
Curtea unui suveran: girllciul tainitit aria care an teot tul de a coase ¶ 0 Mestesugul de a coase ¶ ® Fe-
Intro noapte Domnul gi curtenli de-au scdpat teferi (VLAH.). lul cum un lucru e cusut ¶ ® Innadirea prin eoa-
2. CURTEANA (pl. -tene) sf. Doamna care traeste sere a doua bucati de stoll, de pInza, etc. sau a
la Curte pe linga o suverana: ourtenii ci ourtenele !Ara doua lucruri dcosebite: tale fncetisor cusutura de la
vorbd s'an Inchinat pin' la pamint (CAR.). miners In! Mogorogea (CRO.) ¶ 0 Flori sau alte podoabe
CURTENI (-eneso 'I vb. tr.0 # A introduce pe ci- cusute pe o pinza, etc.: mfalolie hull, de pe care soli-
neva la Curte 4 0 A curta, a face curte: $1 el s'o peau sus ousuturile cu altite MIS.) ¶ ® Impreunarea
w rest sa mA curteneasca o bucata de drum, dar geaba (ALECS.). a doua lash de pinza de vetrela. [lat. c o 11 s u -
g. vb. refl. t A intra In slujba Curtii domnesti: t u r a].
si -an Meat casa al e'au dus de eau ourtenit la Hann] CVSCRA ser CVSCRU.
(N.-COST.) [curtean]. CUSCRENIE, cuscRIE sf. Legatura de ru-
CURTENIE sf. Politeta, afabilitate [c u r - clenie !litre cuscr i: an ma nebuni atita on onscrenia
t e a n.dupli fr. courtoisie]. (RET.) ; pune-ti Doha 'n cuin despre ens-
CURTENITOR 1. adj. Politicos: tem din aria- crie on mine (ALECS.).
lie, petrecutd de ..Ill bogasier (M.) 111- C NECURTENITQR. CUSCH/9R SM. 0 dim.
2. adv. Cu politeta: siruta.. mlna dcamnei Moroi (DLVR.). CVSCRU ¶ e Planta acoperita
11. sm. Cel ce curteneste, curtezan: Incredintarti cu pert aspri, cu trunzele cu
taina for unui (stAin.) [C u Pt e n I e]. Pete albe, cu flori rosii, apoi vio-
0 CURTT adj. 0/ten. (CIAL1$) 0 Curtenitor, poli- lete, mai rar albe, numita c
ticos ¶ 0 Iscusit, indeminatec [c u r t e]. iarba-pluminii", plumlnari-
CURT EZAN, CURTIZAN 'I. sm. Curtean: ourte- ea", mierea-ursului", etc. (Pul-
zanil an prof hat totdeauna de slabiciunea omneascA, la add- monaria officinalis) 1718).
postal carets an au lost totdeauna Domnit nostri (I. -OH.) CUSCRU Sm., CVSCRA (pl.
0 Persoana care face curte unei femei: liner!! carte- -re sf. 0 Taal mama) sau
can! se admit pe calea cea mare din Pera (goL.) fratele (sora) unuia din soli In
Z. *cuRmEzANA, cuRTrzmA (pl.-no) sf. Femeie raport cu tatal (mama. fratele.
cu moravuri usoare: cu zImbir1 de curtezand si cu ochi etc.) celuilalt sot ¶ 0 Unul din, Fig. 1718.
biserieoSi (EMIN.) [fr.]. socri In raport cu celalalt socru. Cuscri§or.
CURTICICA (p1.-icete) sf. dim. cyan. CUST sbst. Viata [c u s t a].
*CURTIER sm. ego Agent care, in schimbul t CUSTA 1. vb. intr. Trans. A till, a fi In
unei plati de atita la suta, cumpark vinde, pla- viata.
seaza fonduri sau face o- Z. vb. tr. Trans.A lasa sa traiasca, a Linea in viata:
peratiuni de bursa pen- Dumnezen sA to caste! custi-1, Doamne! (CONY.) [lat.
tru o alts persoana [fr.]. constare].
CURTINA (p1.-ne) sf. *CUSTODE sm. 0 zs Persoana in paza careia
X Zid drept care leaga in- r se incredinteaza un obiect pus sub sechestru ¶
tre ele doua. bas- EL " ® Functionar subaltern la o biblicteca care su-
toane ale,unei for- pravegheaza eliberarea si restituirea cartilor In
tific,atii (j 1715) s. sala de lectura [lat.].
[fr.]. # CUSTOR IU = COSITQR: sit iei var de oustorin
CURTIZAN Fig. 1715. Curtina. si var de plumb, sti le freci amIndoult Impreund (DRAOH.).
ear CIIRTEtAN. CUSTVRA (p1. -turf sf.1V--* O Limbs de cutit,
CURTUBS sm. Ban. 3t Pasarica numita de asemenea unei dalti, mai adesea de forma drept-
obiceiu ochiul-boulut". unghiulara, cu taisul In capatul de jos intrebuin-
# CURUGIU sm. Soldat turc care si-a facia ser- tata la diferite unelte: la masa de tras doage, Ia
viciul militar si e Intrebuintat pentru paza ora- strung, la rindea, etc. (0 1719) 110 Fierul coasei ¶
sului [tc.]. O Pinza ferestraului de lajoagar ¶ 0 Unealta cu

, CURVM Pr- cOROIII.

" CURVL adj. Q Scaun
scaunul de tildes al inal-
tilor demnitari romani (L1
1716) [lat.].
care se reteaza str)pu
( 1720) ¶ 0 Cutit fara
miner; cutit cu miner
de lemn ¶ (D Cutitul
cizmarului ( 1721) ¶
t CURUND adv. Ban. ® Maram. Briceag ¶ 0
Trans. Curind. F Cutit prost, neth-
CURV.A. (p1.-ye) sf. 0 Fe- i05, stricat : lei rAdea barbs
mete necinstita care-si yin- Fig 1716 Scaun carol. an o de bricin Mufti de el
de trupul ¶ 0 Is = PEscart- (DE) -MARE [VS1. ]. (SAD.) ¶ e Ban. Maram. -X Fig. 1719. Custuri de rindele

375
www.dacoromanica.ro
 Colina ce are forma unei custuri; rips prapag-
CUS- tioasa putem sa-1 numim mai precis: pass sit mist pre cutare
[apare si in unele om sau sit ball pre cutarelelPRVA.P.) ; Asta e yodel..., data a..
CUT limbi slavice; probabil ez) ban, Coles gads nn domn mare, tar dinooaci ban (('ANN);
imprumut de la Romani]. In on we lucru s'a Mout mare prilad de oameni ; s's Mat
CUSUR (pI. -ururi sit. 0 Fig. C72o. Custurd. pre gustul cutliruia, dar s'a Mont mare jert/it de Dopor eap.) ;
Ceea ce lipseste unei per- el-1 spnse to tainit es pe vIrt de deal, Una de teiu este o
soane sau unui comoard Ingropatii (GN.) [lat. eccum-talem].
lucru spre a fi de- CUTARTTA pron. dem. ® dim. CIITARE:
sav ir,it, lip sa,me- stir', de sufla In dl too (DLVR.).
teahna, defect; p : CTJTCUDETA, CUTCUREZA = COTCODACI.
nu e om tart ; CUT CURIG sr CU-
se dete at:peril In lard CURIO.
de zeal ce avea Impa- CUTE sf. 13resie,pia- dedgaaaamema
ratul oar.) ; haina-ti tra de ascut,it cease si Fig. 1723. Cute.
vine bine, n'are aid alte instrumente toloase
un if 2 Rest de 1723): outitui pre se
bani: ceea ce lip- Fig. 1721. Custurd. astute (CANT.) [lat. co t e m].
seste pentru im- *CUTER (p/. -re) sn. 2
plinirea unei sume: ~tit mt-1 va da mtine
® (r) F: subtire, aluziune find: ou un . WARN)
subtire II
tacea sA priceapd crt are ail tie tericit DSP.I [t0.].
$ Corabioara cu un singur
catart si cu pinze (
[eng,1.].
1724)
10.,,CUSVT 1. adj. p. cow ¶¶ C NVCIISTJT. CUTEZ.A. ( -tee )
t. g. sbst. Faptul de a coase, coasere: niftier: ma- vb. /r. A indrazni: nn
shie de cuteza sa-gi arate blot
t CUSUTVRA. p. cIISATVRA. dinaintea tmaratului
CU$.4C sm. Stinghie groasa, lemn dreptun- (00ap.) ; olne cuteazil ed
ghiular, mai subtire decit grinda, Intrebuintat in spund adevArul, poate
constructie [tc.]. lean umbla bdtut ca
CEJ*CA (pl. cugti, mite) sf. 0 Cotet; 0: dacii marul (ZNN.) [lat. vulg. Fig. 1724. Cuter.
ai intrat In trebue ad cinti cocogeste (am) I. ® in- Cott l z are < gr.].
chisoare cu gratii de fier, uncle stau flare salbatice CUTEZ4NTA (pl.-to), eIITEZARE St. Faptul de
(c11722): umblind de cold ulna cold oa o tiara ta...(0.-zAk4F.) a Cu t e z a; Indrazneala: el mostenise de la tats -situ
¶ O cotet, culcu,, adapost pentru cline, iepuri, cutezarea, iuteala gi mestegugul mint!! ()sP.1 1-11 C NE-
etc.: In cea- cIITEZANTA.
laltd Puria o
.0 de iepu-
ipuiii).4
; e
CUTEZATOR, -TOARE adj. verb. .51 sin.
TEzA. Care cuteaza, indraznet: se repeal cAtee
.trcli.-
ti-
ragi de casA neri si... ii opri in lac (0006.) (Lir C NgcUTEzATOR.
(0006.) ¶ 4 CV T I 1 interj. Strigat cu care semina viteiicc(Aus.)
Un fel de (R.-Coo.).
chlosc sau CUTI ( -test) vb. tr. A abate vittlul de la vacs
frunzar in sa nu mai suga [c u t i].
care stau 'CUTICULA (p1. -le) sf. p NIernbrane foarte
de mar-III-I- subtire dar
ca Evreii foarte rezis-
la sarba- t enta, care a-
toarea de copere smal-
toamna., nu- Fig. 1722. C. Cu§ca. tul dintilor
mitb. sar- (fr.].
blitoarea Custilor" (Sukoth), care cade la 15 Tisri CLTTTE
¶ ® f Un fel de gratar de nuiele, numit si cotet" sf.@ Ladita
sau leash. ", in care se bate porumbul ¶ 0 ® F de lemn, de
Casa proasta, cocioaba, bordeiu [rut. kubk metal sau de
CUSCVS sbst. X Boabe de aluat de faina carton, cu
de griu care se Intrebuinteaza In bucatarie, capac ( ra
gatindu-se cu grasime si cu sos de gain& [tc. 1725); parts
ku skusj. e seas din
OCU.*MA (p1.-me) sf. Mold. Bucov. Caciula: se zice de o Fig. 1725. Cutii.
Purtind opinci, suman, itari $t cusma pe-c ureche (ALECS.)
C) Ban. IT Manta lungit, fare mineci, cu gluga, ce persoana gatita sau Imbracata foarte curat:
se poarta pe vreme re,a si mai ales de pastori Aube.) Rata Matta, de se area ea
10 Ban. 31,1 Petec mare sigros, tesut din came& cu
care se infasoara copiii peste scutece (uua.) [rut.
vsrb. k u 6 m a].
OCLTMELTE sf. Olten. Bordeiu in parnInt ; co-
cioaba.
CUSMTE sm. 0 /ten. Bucata, codru (CIAU$.1 (VTRC.).
0 C.U.M;JTA. (p1.-te) sf. dim. OW.
CVSNITA pr- CIUNITA.
O CU$TIT,TG CO$CIVG.
CUTA p1.-te)sf. 0 Indoitura, urma lasata prin Fig. 1726. Fig. 1727.
indoirea unui postav, unei pinze, unei hirtii, etc.: Cutie de scrisori. C. Cutia mesei.
outele vegmIntulai ascend slnu-i tecioresc (0006.) ; (1): nici
o a gindulni, nici o asounzAtoare a inimii nu ma! e In Du- era scoasa din (SEZ.) ¶ 0 El w de soriSori, Ciltie In
tares men (n.-vae.); mares Incropiti se Indoaie to cute de care se arunca scrisorile de trimis prin pasta sau
smarald (DLVR.) ¶ 0 Sbircitura. in care factorul depune scrisorile la domiciliu
'CUTANU adj. Care priveste pielea: eruD- 1726) ¶ 0 Cutia milelor, CCU& In care se String
thine cutanee [fr.]. milostenifi,-; pentru saraci ¶ J ip curia cranland, ca-
CUT4RE, # CIJTARELE pron. si adj. dem. (gen.- vitatea osoasa, teasta capului In care e asezat
dal. outikrni, outftruia; pl. cutari, ontare, gen. outAror. ou- creierul ¶ O Sertar de dulap, de masa, etc.: outis
tfArora;f. sg. miters, gen. -dat. ontare!. cutArii, cntiireia, mese' 1727) ¶ 0 Slt* J do rezonanid, cutie ce
outiiriia ; pl. ontare, outari, gen. -dal. outaror, outarora). se adauga diapazonului pentru a falai sunetul
Arata flints sau lucrul pe care nu voirn sau nu pe care-1 emite ¶ C) A de rekiatenta, aparat
376
www.dacoromanica.ro
pentru masurarea rezistentei opuse unui curent ; : a-1 ajunge ..,u1 la os
rul $i Cu familia acestuia (CAR.) ;
este formate dintr'un sistem de rezistente izolate sau la ettl, a-i ajunge suferinta sau rabdarea CUT-
ce se pot lega Intre ele cu ajutorul unor fi$e la culme; E : a avea plinea (SOU pita' ....no In mina, CUV
O El) es Parchet [tc. k u t y]. a avea toate mijloacele, toata puterea la indemlna
CUTLER sin 0/ten. (MAUS.) Tolba$, vinzator am-
bulant de marunti$uri [c u tie .
acu dumneavoastrii Inteli tare, oum se zice, plinea al
(I.-GH.); acuma mi-i pita $i Nni in
Ia
CUTIOARA (pl.-se , cuTiuTA
CUM.
CUTNIE sf. Start cu rata de matase yi Cu
dosul de bumbac IGN.) : era gatit c'un antereu de
ciubuce IGN.) RC. butn P.
In
sf. dim. mina (SB.) ¶ 2 Loviture. de cu-
tit; P : a-i da un ee prin inima, a
simti dendata o durere, o su-
Ware mare r 0 1 ff) Jun-
ghiu mai ales in cap : intr'una
bPC
CUTRA (p1. -re) sf. C) (P Femeic care incleamna din zile eram bolnay... de (DLVR) ;
pe allele la desfrinari, mijlocitoare intre indra- descfntec de R ® Instrument
gostiti: eam sa fie el ocArlt de o de muiere! rise.) II de lemn, de os, de tildes sau Fig. 1731. Cutitoaie.
® Barba sau ferneie care umbla cu fatarnicii, cu de metal cu care se taie hlrtie, Toile unei carti.
minciuni, trtidInd $i pe unii $i pe alt cutra de Leah, etc. r (D d Fiend lung al plugului care taie pa-
dupe ce-si sari lnima cu rusinea ce pall Stefan osP.) [ngr. minlul inaintea brazdarului, si-i inlesneste astfel
xotnpa Wilt Ina" lucrarea ¶ 0 15 La balanta, prizma triunghiulara
CUTREER sbst. Faptul de a c u t r e e r a : care mi$clndu-se ii$or in jurul uneia din muchii
Papura se mica 'n freamat de al undelor (EMIN.). face ca balanta sa fie cit mai sensibila [cut e].
CUTREER4 -eer), Mold. Bucov. CIITRIFRA -ler CUTIT.A. (-itez) vb. tr. F up A juhghia, a pro-
1. vb. tr. A strabate in lung $i In lat, a colinda duce junglnuri a impunge ca un cu t i t.
de la un capat la altul, a perinda: calngari de ai Pope( CUTITAR sin. 9 Cel ce face, vinde sau astute
cutreerau tarile si cercau sit le papistitseascit (ISP.) cutrie- t it e, bricoge, foarfeci, etc.
rind esti Mmes. au dat, Intr'o padure, de o curte foarte fru- CUTITARIE sf. e t o Pravalia sau atelie-
moasit (so.). rul cn ti t a r u 1 u i 0 Me$te$ugul cutitarului
2. vb. refl. A se perinda: sA lie cerebra a descurca stele 0 Obiectele ce fabrics sau vinde cutitarul.
'stories prin care s'a outreerat aceasta legends foam) [lat. CUTIT4§ (p1.-ate) sn. ,C) dim. cum ¶ ® Bri-
contribulare]. reag.
CUTRMUR (p1. -ore) sn. O Faptul de a se CUTITOAIE sf. 0 i7' Instrument trios, de
cu tr emu r a, trennirature: 11 apuca un r de sclrba, diferite forme, adesea cu doua minere de lemn, In-
aduchulu-$i aminte de tale ce Patin (ISP.) ¶ 0 de pa- trebuintat de dulgheri, de rotari, de dogari, de
potcuvari, de tabacari, etc. pentru cioplitul $in-
drirelor, spitelor de roate, doagelor, copitei, pen-
tru raderea pieilor J 1731): strufea cu outitoala
lemne pentru spite de roate (GRIG.I; pielea o cfrmueste ou
outitoaia, pentru a o ourati de carnurile amass pre
¶0)
Masa (ION.) (s v/gLonA [c u t i t].
CUTITOI ( -oesc) vb. tr. riF.. A ciopli, a netezi,
a rade cu cutitoaia: lus cutitoala (0) !noon
a-51 usia (BLOB.).
CUTITOIT sbst.M" Faptul de a cu tit o i.
CUTOVLAH er P. MT.
Fig. 1728. Cutremurul de la Messina (Decembrie 1938). CTJTIP ! interj. Strigat cu care se chiamil clinii
$i mai ales cateii.
mint), mi$care violenta care sgudue cu putore CUTU, sm. (invar.) Catel: fate nebunii, zice ca e
scoarta paminteasc6. ( 1728): cel mai mare care lui cel mic $i se zudura (vui.) ; Mold. F : sit flu can as -m
o surpa fn eel din anal 1778 (sou. zici daea..., sa nu-mi zici pe nume, sa ma tratezi
CUTREIVEURA. (-mur) 4. vb. tr. A face sã tre- ca pe un cline, dacli...: de ohs mat hums Lipoveni de
mure, a se Intioare, sä se sgudue. azl lnalnte. 611-mi sleet' (ALECS.) [Cut u'].
2. vb. refl. 0 A tremura din toate puterile: se O CUTUBATURA = cononATIIRA.
outremura carnet omului rind se glndete la grozavenia aceea CUVENJ (se cuvine) vb. refl. unipers. C) A 11
lisp.) ¶ 0 A se sgudui; ritcnea de se outremurau codrii dator sa i se dea, sit i se face, a-i reveni de drept:
fIsP.) ; s'a outremurat pamIntul ¶ ® A se infiora, a SC date lie-citruia partea ce 1 se cuvenea ¶ ® A trebui (sub
!lipid.: Nu de moarte ma cutremur, raportul social, moral sau religios), a se cedes,
of de vesnicia el (vLAH.) [lat. C C n - a fi permis: nu se cuvine sit vorbestl astfel parintilor tat
t r e m u tare]. [lat. convenire].
CUTREMURATOR adj. CUVERTA = COVBRTA.
verb. CIITREMIIRA. Care cutre- *CUVERTURA (p1.-tari) sf. Acoperemint de
mura, sguduitor; Infiorator; pinza, de matase, de dantela, etc. ce se pune dea-
CUTRIER4 Ng CIITREERA.. supra asternutului unui pat [fr.].
CUVETA (91.-te) sf. O 15 Capatul de jos al
tubului unui barometru, unde se
pune mercurul ¶ 0 Vas de fonts,
de portelan, etc., In forme de
pilnie, fixat In perete, dedesubtul
unui robinet; de fundul cuvetei e
prinsa teava de plumb. prin care
se scurge apa (Lkj 1733) ¶ ® (g
Farfurie drep-
tu nghiulara.
Fig. 1729. Cu/he: z. de masa; Fig. 173o. Culite-cu mi Intreb uintata
z de bucittaxie: A. miner; nerele fi tecile sculp- la diferite ma-
B. muchie; C. this. tate (Transilvania).
nipulari a cli-
CUTROPT, CLUMP/ ear COTROPI. seelor fotogra-
OIMITURIST (-1seso) vb. ref. Ban. = COTOROSI. fiee (t_ 1732)
CUTA si. = WW2. [Ir.). Fig. 1732. Fig. 1733.
CUTTT (pl. -ite) sn.0 Instrument de thiat, alca- CUVIIN- Cuvete. Cuveta.
tuit dintr'un miner $i dintr'o lama trtioasb. ( 1729, CIOS adj. ei
1730): de buoittarie; de masa; de vtnatoare; 6, lim- adv. I Cu cu v iin t e, plin de cuviinta, cum se
bs mnlerif cu doull ascutisuri (ZNN.); ®: a fi is a fi cade, cum se cuvine: el II MIlitlIMi (BR,VN.1 ¶ ®
In mare dusmanie: au Post multi Mille la ou directo- Potrivit, convenabil: gases ea cuvinte destul de cuviin-
377
www.dacoromanica.ro
C t..) clown, en care sa Inchidd el pore tea mat larlara ()SP.) 111I
C NECUVIDICIQS.
CVI CUVIINTA sf. () Ceea ce se cuvine a face
(in spec. In societate), purtare conforms cu ce-
rintele unei bune societati: anoa nn ceas de lac, on ce
urma de ea se arida
Inceta (DLVR.); mai adesea bunt{
zombi is vorbe. in vole band at pita de buns + (six)
® A II de +, a se cuveni, a se chclea; a fi potrivit;
cele de.r, cele ce se cuvin, cele trebuincioase, cele
ce se potrivesc; a glisi de a gasi ca e bine (sa fang),
a gasi cu tale, nemerit, potrivit T¶ C ncuvipra
(lat. convenientia].
CUVINTEL (p1.-ele) sn. dim. arvtxT.
CUVIOS adj. O # Convenabil, cuviincios;
potrivit : vara noduseli nu gat ca slice la not, ci
ofilduri euvioase (m.-conr.) ¶ ® # Dragalas ¶ () Cu-
cernic, evlavios, pion, cu fries lui Dumnezeu:
clod taranif II cioeau ca prea e ouvloask ea se roesa (ODOM)
¶11 C netrings ¶ ® Intrebuintat ca titulatura a
calugarilor : cuvioase Ideate [lat. *c onveniosu s] .
CUVICIE sf. ® Cucernicie, evlavie ¶ ® Ti-
tulatura a calughrilor: Cuviosia-sa Parintele Antonio
e an om care a Indurat multe naeazuri (SAD.).
OCUVIT4...= MUM : mascurli umbla euvittnd (MAR.).
CUVINT (pl.- vinte) sn. O Vorba rostita sau
scrisa: Intr'un dictionar slut Ineirate, In ordine aliabeticA,
pe rind, fare a
baste cuvintele unei limb!; din
eiretenia on moartea blitrbaului
in rezumat: on nn
In
omite ceva, vorba cu vorba.: ti wise din A. In
cu un
(ISP.) ; , + costa
pe seurt,
tot lelul de lucre lei eves cite no
zee pe seams lin osP.1 ¶ ® Termen, expresiune;
ou alto envinte, vorbind altfel, intrebuintind altfel
de termeni ; va se zica; In toatA puterea ului, pe de-
plin, cu desavirsire: sat vecbiu razalese, tntemelat to
toata puterea Curia.. (CRC.) ¶ 0 Vorbire: tine no 'nte-
lege de +, Mel de cdomag (ZNN.); a tale l a intrerupe;
a avea ~nl, a avea dreptul de a vorbi intr'o adunare;
a care +at, a cere Ingaduirea de a vorbi; a da
a da vole de a vorbi; a lua a Incepe sa. vor-
beasca ¶ C) Cuvintare; discurs; predich: chemat -an
bolerii In case cea mare el acest an grAit cAtra boleri
(N.-cosy.); .0 funebru; Instate, precuvintare, prefatall
®A ul In! Dumnezeu, Sfinta Scripture; cele zees
cuvinte ale lui Dumnezen, aln lei Moist, cele zece poruncill
0 Voie exprimata, dorinta, porunca: din ui int
on se abAtea OSP.) ; a asculta de ; a on Mei din ..III cuiva,
a se supune intocmai dorintei, poruncii cuiva:
nu lea din al ei alarS. nisi Cu tante. nisi Cu vorba (cm) ¶
378
www.dacoromanica.ro
() Mo/d: De ,. pe Ice, indata: lie ducem de grabil Is
pinta el plutaell de + el pornesc (elm) ¶ ® Fagaduinta:
a-et da .11, a fagadui; a-e! tines ~ul, a implini cele
fagaduite; a (nn)-ei calm ...l, a (nu) se Linea de
fagaduial&; om de ....., om pe care te pop bizui chid
ti fagadueste ceva I ® Vorba data drept Incredin-
tare, mArturisire: a-1 credo pe ...; era blaiin, Carnet 41
cinstit, de 'itwit zidi o cetate pe ....m1 Int (on.) ¶ ® Motiv,
pretext, ratdune: am mai multe cuvinte ad ma port ma;
n'ai ,..... sii te plingi; on ..,, sub ....,, sub pretext; cub
aim nil ...; on drept ,.., ¶ © tv Parte de ..., parte a vor-
birii. fie-care din felurile de cuvinte din care e al-
catuita o limbo, din punctul de vedere gramatical:
articol, substantiv, pronume, etc. [lat. c o n -
ventum].
CUVINT.4. (-tides, Antes) vb. tr. $i intr. A vorbi,
a zice; a rosti o cuvintare: s'o intoarcem si pe Mats
cealalta, ad vedem ce euvinteaza OSP.); $ a . de ran, a
vorbi de rau [lat. convent ar e].
CUVINTINRE sf. 0 Faptul de a cuvint a¶
® Vorbire In public $i cu oare-care solemnitate,
discurs.
t CUVINTART adj. 0 Inzestrat cu graiu,
graitor, vorbitor ¶ 40 Care graeste frumos, cu
mestesug [c uvint a].
CUVINTATOR 4. adj. verb. euv/NTA ¶11 C)
NEcuvINTAT9R 0 Care cuvinteaza : euvIntatoarele 01
ale dintei turme a Ica as. (pay.-me.) ¶ ® Inzestrat cu
graiu, graitor, vorbitor.
2. sin. Cel ce cuvinteaza..
*CUZINT p1. -etc) sn. 0 Rol
Piesa In forma de cilindru sco-
bit In care intra fusul unei ma-
sini ¶ 0 444 Bucatei,
pies& de font& care se
fixeaza, insurubindu-se,
pe traversh 5i care men-
tine 5inele 1734) [fr.].
CUZNITA ler ctuNITA. Fig. 1734. Cuzinet de tins.
CVA:.. MA...
I. CVARTAL (pt.-aiurt) sit. Cartier, despartire
administrative a unui ora5, suburbie: num &miser
de ... (ALEDS.) [germ.].
*CVARTTR, cFARTue (p1.-irtiri) sn. Gaza.,
[germ.].
CVAS sbst. '2 Bautur& alcoolica, acricioasa.,
ruseasca [rus.].
CVI... = cu1...
DIN EVANGIIELAA DE LA 5NAOOV (10(17