ROMÂNIA

Acord de servicii de asistență tehnică privind

Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a

elabora analize de impact

Evaluarea impactului privind contoarele

inteligente:
Modul în care este elaborată o evaluare a impactului
reglementărilor privind contoarele inteligente în România

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

 CUPRINS
Mulțumiri ......................................................................................................................... 5

Rezumat ........................................................................................................................... 6

1. Status quo ................................................................................................................ 8

1.1 Context: sistemul de contorizare inteligentă în România .............................................................. 9

1.2 Directiva UE privind normele comune pentru piața internă în domeniul energiei electrice
(2009/72/CE) ........................................................................................................................................... 9
1.3 Legislația și reglementările actuale din România ......................................................................... 10
2. Definirea problemei ................................................................................................ 12

2.1 Problema generală........................................................................................................................ 12

2.2 Exemplu de definire a problemei ................................................................................................. 13
2.3 Factorii determinanți ai problemei ............................................................................................... 14
2.4 Consecințele problemei curente .................................................................................................. 17
2.5 Impactul asupra părților interesate. ............................................................................................. 19
3. Scopul și obiectivele implementării sistemului de contorizare inteligentă ................ 21

3.1 Scopul general .............................................................................................................................. 21

3.2 Obiective generale ........................................................................................................................ 21
3.3 Obiective specifice ........................................................................................................................ 21
3.4 Obiective operaționale ................................................................................................................. 22
4. Alternative ale politicilor ......................................................................................... 24

4.1 Introducere ................................................................................................................................... 24

4.2 Opțiuni de politică posibile ........................................................................................................... 24
4.3 Orientări pentru stabilirea opțiunilor de politică ......................................................................... 26
4.4 Opțiunile de politică din cadrul EIR-urilor privind implementarea sistemului de contorizare
inteligentă în alte țări. ........................................................................................................................... 27
4.5 Factorii care influenţează cel mai mult opţiunile de politică .......... Error! Bookmark not defined.
4.6 Opțiunile de politică actuale și recomandările pentru elaborarea opțiunilor de politică pentru
contoarele inteligente........................................................................................................................... 33
5. Evaluarea impactului sistemului de contorizare inteligentă în românia ................... 36

5.1 Costurile sistemului de contorizare inteligentă în România ......................................................... 37

5.2 Estimări de cost din proiectele pilot 2015-2016 ........................................................................... 37
5.3 Beneficiile sistemului de contorizare inteligentă în România ...................................................... 40
5.4 Beneficii estimate de proiectele pilot 2015-2016 ........................................................................ 40

2
LISTĂ FIGURI
Figura 1. Cost unitar mediu per consumator (RON) ............................................................................. 37

Figura 2. OSD-urile și costurile per client din proiectele pilot 2015 (roșu) și 2016 (albastru) .............. 38

Figura 3. Rezumat al costurilor totale din proiectele pilot din perioada 2015-2016 (în RON) ............. 38

Figura 4. Costurile medii per contor din proiectele pilot 2015-2016 (în RON) ..................................... 39

Figura 5. Costul mediu (RON/contor) per tip de echipamente conform datelor din proiecte pilot 2016
.............................................................................................................................................................. 39

Figura 6. Costul unitar per contor (RON/contor) din proiectele pilot 2015 și 2016 și procentul de reducere
a costurilor din 2015 și 2016 .................................................................................................................. 40

Figura 7. Beneficiile (RON/contor) derivate din proiectele pilot .......................................................... 41

Figura 8. Beneficii (ca variație procentuală între instalarea contorului pre- și post-instalarea contorului
inteligent) derivate din proiectele pilot ................................................................................................ 42

LISTĂ TABELE
Tabelul 1. Indicatorii cheie pentru evaluarea impactului asupra părților interesate ........................... 19

Tabelul 2. Opțiuni de politică în EIR-urile privind introducerea sistemului de contorizare inteligentă în

alte țări .................................................................................................................................................. 27

Tabelul 3. Costurile și beneficiile din proiectele pilot și studiul AT Kearney ........................................ 36

3
LISTĂ ACRONIME
Acronime Explicație
ADSL Linie de abonat digital asimetric
ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei
AT&C Pierderi tehnice și comerciale agregate
CAPEX Cheltuieli de capital
ACB Analiză cost-beneficiu
CCP Mix de energie termică și electrică
SDC Societăți comunicații și date
OSD Operator sistem de distribuție
CE Comisia Europeană
LER Legea Energiei Regenerabile
ERGEG Grupul European al Reglementatorilor în domeniul Energiei Electrice și Gazului
UE Uniunea Europeană
GPRS Pachet general de radiocomunicații
HAN Rețea casnică
HV Tensiune înaltă
AI Analiza de impact
TIC Tehnologia informației și comunicațiilor
AIE Agenția Internațională pentru Energie
IHD Dispozitiv de afișare la domiciliu
LV Tensiune joasă
MAVIR Operator maghiar de transport independent
MDC Management date contor
MV Tensiune medie
VAN Valoarea actuală netă
OPEC Cheltuieli operaționale
PLC Comunicații pe rețeaua de alimentare cu energie electrică
BRA Baza reglementată de active
FR Frecvența radio
EIR Evaluarea impactului de reglementărilor
RON Leul românesc
SAIDI Indice durată medie a întreruperilor în rețea
SAIFI Indice frecvență medie a întreruperilor în rețea
CI Contor inteligent
NF Notă de fundamentare
TO Tarife orare
GBM Grupul Banca Mondială

4
MULȚUMIRI
Prezentul raport este realizat în cadrul Acordului de servicii de asistență tehnică privind „Dezvoltarea
capacității administrației publice centrale de a elabora analize de impact” încheiat la data de 9 martie
2016 de către Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și
Dezvoltare. Acesta face parte din Livrabilul 1, „Două rapoarte privind evaluarea impactului, un raport
privind colectarea datelor și metodologia analitică utilizată pentru evaluarea impactului în medicina
de urgență, un raport privind metodologia analitică pentru evaluarea impactului în contorizarea
inteligentă și un raport care documentează evenimentul de diseminare pentru a împărtăși experiența
internațională privind contorizarea inteligentă, în maniera prevăzută în Componenta A.1 (b) și A.1 (c),”
în conformitate cu acordul mai sus menționat, respectiv cu Modificarea nr. 1 la acord.

Prezentul raport a fost elaborat de către o echipă a Băncii Mondiale compusă din: Francesca de Nicola,
Arabela Aprahamian, Mădălina Prună și Oana Franț. Următorii experți internaționali și români au
furnizat îndrumare tehnică și metodologică: Jacopo Torriti și Otilia Nuțu.

Echipa ar dori să mulțumească lui Marialisa Motta, Paulo Guilherme Correa, Tatiana Proskuryakova,
Elisabetta Capannelli și Echipei de Portofoliu din România pentru consiliera furnizată în mod continuu
și pentru sprijinul acordat. Raportul a beneficiat de comentariile utile furnizate de către următorii
colegi și referenți: Cătălin Păuna, Alfredo Briseno, și Varun Nangia.

Echipa ar dori să mulțumească totodată omologilor din cadrul Direcției Coordonare Politici și Priorități
din cadrul Cancelariei Primului Ministru, condusă de către Oana Pintilei, Ramona Oana Lohan, Radu
Puchiu, Dragoș Negoiță și Anca Lupu pentru sprijinul valoros și colaborare.

Precizări legale

Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii

Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat
opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale Guvernelor pe care le reprezintă. Banca
Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Declarația privind drepturile de autor

Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea
unor părți din acesta fără permisiune poate fi o încălcare a legislației aplicabile.

Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a prezentului document, vă rugăm să
transmiteți o solicitare cu informații complete fie către: (i) Secretariatul General al Guvernului -
Cancelaria Primului Ministru, Direcția Coordonare Politici și Programe (Piața Victoriei, nr. 1, București,
România) fie către (ii) Grupul Banca Mondială din România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, Et. 6, Sector 2,
București, România).

5
REZUMAT
Evaluarea impactului implementării sistemului de contorizare inteligentă este esențială pentru viitorul
industriei energetice și a consumatorilor din România.

De la momentul aprobării Directivei 2009/72/CE privind Regulile comune pentru piața internă a
energiei electrice în anul 2009, toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) au încercat să evalueze
impactul implementării sistemului de contorizare inteligentă. Până în 2020, Directiva UE urmărește
implementarea în proporție de 80% a contoarelor inteligente de energie electrică în fiecare țară
membră a UE, dacă o evaluare economică dovedește implementarea ca fiind fezabilă.

În ciuda eforturilor anterioare de a evalua impactul implementării sistemului de contorizare

inteligentă, nu a fost elaborată o analiză completă actualizată care să ia în considerare atât aspectele
de reglementare, cât și pe cele cantitative. Ca și alte țări, România trebuie să ia decizii importante
privind implementarea sistemului de contorizare inteligentă, însă aceasta nu a elaborat până la
momentul actual o evaluare completă a impactului reglementărilor, care să ia în considerare posibilele
opțiuni de implementare și să evalueze impactul pe care aceasta îl va avea asupra pieței, mediului și
societății.

Pierderile de distribuție, lipsa implicării consumatorilor finali și absența unui cadru care să permită
interconectivitatea cu o producție distribuită împiedică funcționarea eficientă a rețelei de energie
electrică din România. În principiu, contoarele inteligente ar putea face parte din soluție.
Implementarea sistemului de contorizare inteligentă în România va avea efecte economice, sociale și
de mediu substanțiale. Cheltuielile aferente contoarelor inteligente pot avea o valoare cuprinsă între
700 milioane de euro și 1 miliard de euro (a se vedea raportul de însoțire intitulat „Date și metodologii
pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente în
România”, denumit în continuare raportul anexă). O reducere a pierderilor sau a consumului de
energie va economisi combustibil și va reduce emisiile de carbon.

Raportul prezintă informații esențiale pentru realizarea unei Evaluări a Impactului Reglementărilor, ce
include definirea problemelor, obiective, opțiuni potențiale de politică și o evaluare preliminară a
impactului implementării sistemului de contorizare inteligentă în România. Acest raport și rapoartele
anexă încearcă să surprindă discuțiile din cadrul grupului de lucru, să prezinte experiența
internațională relevantă și să descrie cele mai recente date disponibile din studiile pilot inteligente din
România.

Definirea problemei: Rețeaua de energie electrică din România se confruntă cu o serie de probleme
în ceea ce privește pierderile de distribuție și lipsa implicării consumatorilor finali și interconectivitate,
dintre care unele ar putea fi abordate prin introducerea sistemului de contorizare inteligentă, cu
condiția ca acest lucru să fie fezabil din punct de vedere tehnic și sustenabil din punct de vedere
financiar.

Obiective: Scopul general este implementarea sistemelor de contorizare inteligentă a energiei

electrice în România, care este fezabil din punct de vedere tehnic și sustenabil din punct de vedere
financiar. Obiectivele generale constau în (i) asigurarea unei instalări echilibrate a contoarelor
inteligente; (ii) informații sporite pentru consumatori (feedback direct privind consumul, optimizarea
facturării, economii potențiale de energie); și (iii) performanța sporită și funcționarea rețelelor de
distribuție.

Opțiuni de politică:

6
 • Opțiunea 0 – Non-acțiune: în scenariul de „non-acțiune”, OSD-urile vor continua proiectele de
instalare a contoarelor inteligente până la 10% din totalul investițiilor în 2017, însă planurile pentru
proiectele de instalare a contoarelor inteligente în 2018 și ulterior anului 2018 sunt neclare.
• Opțiunea 1 - Instalarea contoarelor inteligente pe zone: în cadrul acestei opțiuni, zonele vor fi
selectate pe baza criteriilor tehnice și economice, care vor fi convenite cu operatorii. Costurile per
consumator din fiecare zonă astfel selectate nu trebuie să depășească un anumit prag.
• Opțiunea 2 - Înlocuirea naturală a contoarelor: înlocuirea naturală a contoarelor atunci când
acestea nu mai funcționează, și instalarea obligatorie a contoarelor inteligente pentru noii
consumatori nu ar trebui să depășească costul maxim per consumator.
• Opțiunea 3 - OSD-urile având propriul plan de implementare: în cadrul acestei opțiuni, OSD-urile
își vor pune în aplicare propriile planuri de implementare a sistemului de contorizare inteligentă,
cu respectarea condiției de a nu depăși un anumit prag al costului per consumator.

Raportul este completat de raportul „Date și metodologii pentru elaborarea unei analize cost-
beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente în România”, care detaliază costurile și
beneficiile asociate inițiativei de contorizare inteligentă.

7
1. STATUS QUO
Evaluarea impactului implementării sistemului de contorizare inteligentă este esențială pentru viitorul
industriei energetice și a consumatorilor din România.

De la momentul aprobării Directivei 2009/72/CE privind Regulile comune pentru piața internă a
energiei electrice în anul 2009, toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) au încercat să evalueze
impactul implementării sistemului de contorizare inteligentă. Până în 2020, Directiva UE urmărește
implementarea în proporție de 80% a contoarelor inteligente de energie electrică în fiecare țară
membră a UE, dacă o evaluare economică dovedește implementarea ca fiind fezabilă.

Principalul efort analitic de a înțelege impactul implementării sistemului de contorizare inteligentă în

România a fost realizat ca parte a unui studiu elaborat de către AT Kearney în 2012. Analiza a arătat
rezultate favorabile asociate cu instalarea sistemului de contorizare inteligentă în România în
proporție de 80% până în 2020. În urma acestei evaluări economice pozitive, România s-a angajat în
legislație să implementeze până în 2020 sistemul de contorizare inteligentă în proporție de 80% (a se
vedea Secțiunea 1.2).

Tehnologia sistemului de contorizare inteligentă, cunoscută și sub denumirea de contorizare avansată,

vine într-o varietate de forme, cu o serie de funcționalități diferite. O astfel de tehnologie poate fi
conectată și la sisteme mai mari, care au capacitatea de a sorta și distribui datele. Aceste sisteme mai
mari sunt adesea menționate ca o infrastructură inteligentă sau avansată de contorizare. Atunci când
sunt combinate cu elemente „inteligente” în cadrul rețelelor de distribuție și de transmisie, aceste
sisteme mai mari sunt adesea denumite rețele inteligente. Raportul se referă la sistemul de
contorizare inteligentă în raport cu caracteristicile-cheie care au potențialul de a (i) facilita un
angajament sporit din partea consumatorilor rezidențiali pe piețele de energie electrică cu amănuntul;
(ii) reduce pierderile din rețea și costurile operaționale; și de a (iii) reduce consumul de energie și de
redirecționare a sarcinii.

Un set de elemente esențiale trebuie să fie luat în considerare atunci când se elaborează opțiuni de
implementare a sistemului de contorizare inteligentă la nivel național. Acestea includ opțiunile
tehnologice, gradul de intervenție și/sau de reglementare guvernamentală, rata de implementare și
rata de penetrare finală.

Implementarea sistemului de contorizare inteligentă în România va avea efecte economice, sociale și

de mediu semnificative. Cheltuielile aferente contoarelor inteligente pot fi cuprinse între 700 de
milioane și 1 miliard de euro (a se vedea raportul anexă). O reducere a pierderilor sau a consumului
de energie electrică va conduce la reducerea combustibilului și va reduce emisiile de CO2.

În ciuda eforturilor anterioare de a evalua impactul implementării sistemului de contorizare

inteligentă, nu a fost încă efectuată o analiză complexă actualizată care să ia în considerare atât
aspectele de reglementare, cât și pe cele cantitative. Prezentul raport vizează eliminarea acestui
decalaj; acesta evaluează impactul reglementărilor și discută metodologiile de cuantificare a costurilor
și a beneficiilor. De asemenea, oferă informații despre contextul sistemului de contorizare inteligentă
în România; definește problemele asociate cadrului actual; oferă o listă cu posibilele scopuri și
obiective în ceea ce privește implementarea sistemului de contorizare inteligentă; discută o serie de
alternative de politici publice; și oferă informații despre evaluarea impactului în ceea ce privește
costurile și beneficiile. Prin urmare, acesta permite o evaluare a diferitelor opțiuni privind punerea în
aplicare și implementarea calendarului aferent sistemului de contorizare inteligentă în România.

8
1.1 Context: sistemul de contorizare inteligentă în România

În ultimii 8 ani, Guvernul Român a încercat să evalueze impactul implementării sistemului de

contorizare inteligentă în România.

În anul 2012, un studiu realizat de AT Kearney a arătat că implementarea sistemelor de contorizare

inteligentă în România „a avut potențialul de a fi o investiție profitabilă”, cu o valoare actuală netă
(VAN) de 1,17 miliarde de lei și o rentabilitate de 44% în perioada 2013-2032.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a căutat să obțină informații

despre o gamă largă de probleme și ipoteze care nu au fost cunoscute în timpul elaborării studiului AT
Kearney, în special în ceea ce privește următoarele aspecte:
• barierele tehnice, economice și administrative în ceea ce privește implementarea;
• soluțiile tehnice optime și funcționalitățile sistemului de contorizare inteligentă, pe domenii și
tipuri de consumatori, pentru stabilirea priorităților și garantarea faptului că implementarea este
fezabilă din punct de vedere tehnic și sustenabilă din punct de vedere financiar și că economiile
de energie electrică depășesc costurile. Înainte de a trece la o implementare în proporție de 80%,
zonele/tipurile de consumatori pentru care s-ar aplica sistemul de contorizare inteligentă ar trebui
să fie prioritizate pe baza stării rețelei, a costurilor și a viabilității economice și financiare înainte
de aprobarea calendarului complet de lansare.

Începând cu anul 2012, ca urmare a implementării studiilor pilot și a întârzierilor comparativ cu

calendarul inițial de implementare mai multe ipoteze inițiale din studiul AT Kearney s-au schimbat, în
special cele privind costurile, beneficiile măsurabile și calendarul de implementare real (a se vedea
caseta 1). Astfel, ANRE ar putea beneficia de reevaluarea opțiunilor unui plan de implementare eficace
și eficient pentru sistemului de contorizare inteligentă în România pe baza dovezilor actuale.

1.2 Directiva UE privind normele comune pentru piața internă în domeniul

energiei electrice (2009/72/CE)

Cel de-al Treilea Pachet al Comisiei Europene pentru liberalizarea piețelor de energie a recomandat
statelor membre să pună în aplicare planuri de implementare a sistemelor de contorizare inteligentă
care ar trebui să atingă valoarea de 80% până în 2020, dacă implementarea e fezabilă economic.

O notă de interpretare a Comisiei Europene (pag 8-9) pentru Directiva din 2009 include această
afirmație:

În cazul în care a fost realizată o evaluare economică a costurilor și a beneficiilor pe termen lung, cel
puțin 80% dintre consumatorii care au fost evaluați pozitiv trebuie să fie echipați cu sisteme de
contorizare inteligentă pentru energia electrică până în anul 2020 … în cazul în care nu a fost realizată
o evaluare economică în ceea ce privește costurile și beneficiile pe termen lung, cel puțin 80% dintre
toți consumatori trebuie să fie echipați cu sisteme de contorizare inteligentă până în 2020. 1

Interpretările privind modul în care un consumator este „afectat pozitiv” de sistemul de contorizare
inteligentă (sau o categorie de consumatori, cum ar fi cei în situația de sărăcie energetică) variază, dar

1
Nota de interpretare referitoare la Directiva 2009-72/CE privind normele comune pentru piața internă a
energiei electrice și Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă de gaze naturale. Piețele
cu amănuntul Comisia Europeană, Bruxelles (2010)
http://ec.europa.eu/energy/gas_electricity/interpretative_notes/doc/implementation_notes/2010_01_21_retail_markets.pdf

9
opțiunea implicită vizează în continuare un nivel ridicat de implementare. Indiferent dacă dispozitivele
de contorizare implementate sunt apoi activate pentru anumite funcții este o problemă separată, care
a devenit semnificativă în Olanda, ca urmare a unei provocări legale privind accesul companiilor de
utilități la date detaliate despre clienți și poate deveni semnificativă în alte țări.

Rațiunea Directivei UE provine din faptul că consumatorii nu dispun de mijloacele necesare pentru a-
și înțelege consumul de energie și există un număr limitat de stimulente pentru a răspunde la variațiile
prețurilor. Câțiva factori subminează participarea eficace a sectorului cererii la nivel european: lipsa
informațiilor privind prețurile în timp real care ajung la consumatori; prețurile de vânzare de retail
reglementate în unele țări; tehnologiile de contorizare învechite; operatorii de sisteme s-au axat pe
partea de ofertă de energie; și o abordare în mod tradițional contrară participării cererii. Planurile de
implementare a sistemelor de contorizare inteligentă au fost elaborate ca parte a obiectivelor Comisiei
Europene de consolidare a eficienței energiei electrice, de atenuare a emisiilor gazelor cu efect de seră
și de promovare a surselor de energie regenerabile. O lansare largă a tehnologiei de contorizare
inteligentă trebuia în mod ideal să creeze platforma pentru un consumator informat capabil să
răspundă la ofertă. Răspunsul la schimbările ofertei este esențial în sistemul de energie electrică,
deoarece producția (generarea) de energie electrică trebuie să coincidă exact cu utilizarea (cererea).
Întrucât cererea variază în timpul zilei și în timpul anotimpurilor, sistemul trebuie să poată menține
echilibrul perfect între cerere și ofertă.

1.3 Legislația și reglementările actuale din România

În România s-a impus implementarea sistemului de contorizare inteligentă prin Legea 123/2012 Art.
66, cu condiția ca analiza cost-beneficiu să prezinte un impact pozitiv asupra „funcționării pieței
energiei electrice”. După aprobarea legii privind energia electrică din 2012, autoritatea de
reglementare ANRE a emis mai multe ordine pentru implementarea proiectelor-pilot privind sistemul
de contorizare inteligentă și rafinarea în continuare a ipotezelor din studiul inițial. Ordinul 91/2013
definește contoarele inteligente și funcționalitățile obligatorii și a început implementarea proiectelor-
pilot. Ordinul 145/2014 înlocuiește Ordinul 91/2013 și include unele clarificări pentru a se asigura că
investițiile în sistemul de contorizare inteligentă sunt prudente; stabilește criteriile de eligibilitate
pentru proiectele pilot propuse de operatorii de distribuție (OSD); definește indicatorii ACB pentru
proiectele pilot; și descrie monitorizarea implementării proiectelor pilot de contorizare inteligentă. A
fost ulterior modificat prin Ordinele 119/2015 și 6/2016.

În continuare este prezentat un rezumat al legislației și al reglementărilor ce au fost elaborate în raport

cu datele referitoare la implementarea sistemului de contorizare inteligentă în România.

1.3.1 Legislația primară

Legea 123/2012 - (articolul 66 alineatele (1) și (2)). Conform legii, ANRE este mandatată (i) să evalueze
potențialul de implementare a sistemului de contorizare inteligentă în România până în septembrie
2012 (adică până la momentul finalizării studiului AT Kearney) și (ii) să elaboreze un plan de
implementare pentru a asigura implementarea în proporție de 80% până în 2020, în cazul în care
evaluarea concluzionează că implementarea este fezabilă din punct de vedere economic.
Implementarea sistemelor de contorizare inteligentă trebuie să fie inclusă în planurile anuale de
investiții ale OSD-urilor.

Legea 123 a fost modificată de mai multe ori. Versiunea actuală a legii are drept obiectiv
implementarea începând din anul 2019 până în 2024, însă nu este clar dacă este vorba de un nivel de
acoperire în proporție de 80% sau de 100%. Aceasta ar implica o a patra perioadă de reglementare

10
pentru distribuție și ar permite o planificare care să minimizeze riscul vârfurilor de tarife. În acest
scenariu se așteaptă ca ANRE să elaboreze o reglementare adecvată până în 2018.

1.3.2 Legislația secundară

Ordinul 145/2014 (modificat de patru ori până în prezent - Ordinul 119/2015, Ordinul 6/2016, Ordinul
17/2017 și Ordinul 31/2017).

Ordinul definește sistemul de contorizare inteligentă (contor, transformatoare, echipamente pentru

acces la contor, sisteme de transmitere a informațiilor și gestionare a informațiilor). Acesta conține o
anexă cu funcționalități obligatorii și opționale; la cererea operatorilor, funcționalitățile pot fi
transferate de la obligatoriu la opțional sau de la opțional la obligatoriu. Ordinul prevede, din nou,
termenul de implementare de 80% până în 2020 în L123.

Ordinul, cu modificări, reglementează implementarea proiectelor pilot. Proiectele pilot nu ar trebui să

depășească 10% din planul anual total de investiții.

Domenii de prioritate:
• În 2015 - rețele noi sau modernizate în zonele urbane și rurale.
• În 2016 - rețelele vechi/nemodernizate în zonele urbane și rurale.

Ordinul conține formulare de date pentru următoarele:

• proiectele pilot care urmează să fie prezentate spre aprobare de către ANRE.
• monitorizarea tabelului de date.

Având în vedere termenele limită din ordin, ANRE ar trebui să dețină toate datele din toate proiectele
pilot din perioada 2015-2016 începând cu 10 ianuarie 2017. Până la data de 10 ianuarie 2017,
operatorii ar fi trebuit să transmită ANRE planurile de implementare.

ANRE trebuie să analizeze datele și să elaboreze o ACB pe baza datelor din proiectele pilot pentru a
verifica fezabilitatea implementării în perioada 2017-2020.2 Pe baza acestora, până la 30 iunie 2017,
ANRE ar fi trebuit să emită un ordin cu cadrul pentru implementare și calendarul de implementare. Cu
toate acestea, ordinul 3 nu a fost încă aprobat și trebuie să fie colectate mai multe dovezi empirice
privind avantajele și dezavantajele implementării sistemului de contorizare inteligentă. În mod
deosebit, până în prezent, reglementarea privind sistemul de contorizare inteligentă nu este inclus în
nici o viziune strategică privind rețelele inteligente sau viitoarele evoluții ale sistemului de electricitate
din România. Prin urmare, evaluarea sistemului de contorizare inteligentă tinde să se concentreze
doar asupra actorilor din piață (pentru detalii, consultați raportul anexă).

2
Secțiunea 4 din raportul anexă conține informații detaliate despre proiectele pilot care au fost realizate în
România.
3
În 2017, ANRE a propus un proiect de ordin de lansare, disponibil la adresa:
http://www.anre.ro/download.php?f=fqqEiA%3D%3D&t=wOutwdHbn8%2BcmLPfvrrV5ps%3D

11
2. DEFINIREA PROBLEMEI
2.1 Problema generală

Există două probleme generale asociate cu situația actuală. În primul rând, pierderile de distribuție,
lipsa implicării utilizatorilor finali și absența unui cadru care să permită interconectivitatea cu
producția distribuită împiedică funcționarea eficientă a rețelei de energie electrică din România. În al
doilea rând, planurile de penetrarea ridicată a contoarelor inteligente sunt în prezent în afara
fezabilității tehnice și a accesibilității financiare. Ambele probleme trebuie să fie luate în considerare
pentru o implementarea sistemului de contorizare inteligentă, care să fie atât eficace, cât și eficientă.

În ceea ce privește eficacitatea, pierderile mari de distribuție, combinate cu implicarea scăzută a

utilizatorilor finali și interconectivitatea, generează efecte semnificative asupra mediului și economiei.
De exemplu, în Ungaria, reducerile pierderilor tehnice au fost estimate să aducă beneficii de
aproximativ 18 milioane de euro (a se vedea raportul anexă, Secțiunea 2.6). Soluțiile de contorizare
inteligentă au potențialul de a aborda aceste probleme, însă posibilele beneficii trebuie să fie
comparate cu costurile acestora. O implementare la nivel național a sistemului de contorizare
inteligentă poate să nu fie eficientă dacă nu se bazează pe cea mai bună combinație de soluții de piață
și de tehnologie disponibile. Informațiile preliminare din proiectele pilot din România indică, de
asemenea, faptul că acele costuri aferente implementării sistemului de contorizare inteligentă vor fi
mai mari decât se prevedea anterior (a se vedea Caseta 1). Aceste costuri mai mari vor fi transferate
consumatorilor pe termen scurt și mediu, cu excepția cazului în care se va lua în considerare cu atenție
cel mai bun moment, pătrunderea sistemului de contorizare inteligentă și transferarea costurilor către
consumatori. O implementare la nivel național a sistemului de contorizare inteligentă trebuie să ia în
considerare toate opțiunile tehnologice posibile, măsura în care implementarea este condusă de
guvern sau de piață și calendarul de implementare, inclusiv procentul de implementare a contorizării
inteligente și anul în care un astfel de procentaj trebuie să fie atins.
Caseta 1. Argumentare pentru studiile pilot și întârzieri în nivelul de implementare a sistemului de
contorizare inteligentă comparativ cu ipotezele AT Kearney

Studiul AT Kearney a sugerat un ritm de implementare a sistemului de contorizare inteligentă de 5-10% pe an

începând cu anul 2013. Cu toate acestea, înainte de a demara implementarea, ANRE a decis să pună în aplicare
mai multe runde de 18 proiecte pilot mici, pentru corelarea ipotezelor din studiul AT Kearney cu costurile și
beneficiile efective pentru extinderea și verificarea celor mai potrivite soluții tehnice și specificații pentru sistem.
O implementare fără studii pilot, ar fi impus ca ANRE să aprobe investiții în soluții tehnice netestate cu tarife
potențial mai mari. De exemplu, echipamentul de contorizare inteligentă era cu cel puțin 50 EUR mai scump per
unitate în studiile pilot din 2015 și 2016 decât în studiul AT Kearney: deci cu o creștere de 80% din totalul de 7,4
milioane de clienți, acest lucru ar însemna un cost suplimentar de 80% x 7,4 milioane de clienți x 50 EUR = 267
milioane EUR, care ar fi urmat să fie transferat către consumatori prin tarifare. Studiul AT Kearney a indicat un
cost per client de 99 EUR. Costurile medii per client din studiile pilot din 2015 s-au dovedit a fi de 164 EUR; doar
4 dintre cei 8 OSD-uri au avut costuri în intervalul studiului inițial. Pe baza rezultatelor studiilor pilot, ANRE a
decis să adopte o abordare mai prudentă pentru extindere, deoarece tehnologiile, prețurile, cerințele de
reglementare privind confidențialitatea datelor și condițiile de sănătate și cele de pe piața energiei se schimbă
în moduri care nu sunt luate în considerare în studiul AT Kearney. Alte elemente de cost și de beneficiu ale
studiilor pilot s-au dovedit a fi diferite de ipoteza inițială. Cea mai semnificativă modificare a beneficiilor se referă
la reducerea pierderilor. Studiul AT Kearney a estimat o reducere cu 60% a consumului tehnic (AT&C, în principal
comercial, dar și tehnic), ca urmare a implementării sistemului de contorizare inteligentă. 4 Actualele studii pilot

4
Pierderile tehnice sunt pierderi inevitabile datorate fluxului de energie electrică din sistemele de transmisie și
de distribuție care sunt rezultatul designului rețelei, al specificațiilor echipamentului utilizat în rețea și al
parametrilor de funcționare a rețelei. Pierderile comerciale apar din cauza unor lacune operaționale și sunt
rezultatul furturilor; elementelor de contorizare; facturării ineficiente; colectării necorespunzătoare a

12
indică faptul că sistemul de contorizare inteligentă are doar un efect temporar asupra reducerii AT&C comercial
(furturi) și pot reduce AT&C tehnic numai dacă sunt asociate cu alte investiții în rețelei – management
întreruperi, investiții în rețele, etc.

Un aspect pozitiv ce ar trebui să fie menționat este faptul că un avantaj specific al implementării sistemului de
contorizare inteligentă în România, așa cum este preconizat în prezent de către ANRE și care nu este inclus în
ACB, este faptul că implementarea sistemului de contorizare inteligentă ar fi singura modalitate de a colecta în
mod adecvat date privind consumul privind distribuția la tensiune joasă 5. Nivelul de distribuție acoperă
aproximativ 30% din totalul energiei electrice consumate și este practic o „cutie neagră” în România. Lipsa
datelor detaliate privind cererea împiedică reglementarea și elaborarea de politici eficace bazate pe dovezi,
precum și o echilibrare a costurilor la nivel de distribuție. În plus, există semnale că nevoia de gestionare a cererii
în România a crescut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a creșterii producției distribuite (energii regenerabile
și cogenerare).

Pe scurt, studiile pilot au dezvăluit schimbări în ipotezele care au susținut studiul AT Kearney. Acestea au
implicat, de asemenea, un anumit grad de întârziere în nivelul de penetrare CI. Cu toate acestea, datele colectate
din studiile pilot oferă o imagine realistă a costurilor și beneficiilor CI în România, așa cum este prevăzut în
Recomandarea (2012/148/UE), care recomandă ca statele membre să se „adapteze la condițiile locale:
experiența „reală” care trebuie utilizată în cadrul ipotezelor.”

ANRE trebuie să evalueze avantajele și costurile economice ale implementării sistemului de

contorizare inteligentă în ceea ce privește abordarea, ținta și calendarul pe baza rezultatelor
proiectelor pilot elaborate de către un set de OSD-uri românești. Este de așteptat ca proiectele pilot
să furnizeze date suficiente pentru a informa cu privire la ritmul optim de implementare, deși există o
problemă de sincronizare - datele pentru proiectele pilot 2016 au fost colectate abia recent, în timp
ce implementarea în proporție de 80% trebuie să fie realizată până în 2020, conform prevederilor
legale ale Legii 123/2012, iar ANRE ar fi trebuit să elaboreze un calendar până în martie 2017. Raportul
beneficiu/cost trebuie să fie evaluat pe baza unui set minim de funcționalități pentru consumatori
(citiri directe de către consumatori, frecvența citirilor pentru a permite economii, citiri la distanță de
către operator, furnizarea de comunicații bidirecționale între sistemele de contorizare inteligente și
rețelele externe, frecvența citirilor pentru o planificare mai bună a rețelelor), pentru aspectele
comerciale ale furnizării de energie (sprijinirea sistemelor tarifare avansate, controlul digitalizat al
furnizării), pentru securitatea și protecția datelor (comunicarea securizată a datelor, prevenirea și
detectarea fraudei) și pentru producția distribuită.

În prezent, eficiența implementării sistemului de contorizare inteligentă, așa cum este acesta prevăzut
de lege, nu este nici fezabilă din punct de vedere tehnic și nici sustenabilă din punct de vedere
financiar. După cum se explică mai jos, implementarea în proporție de 80% până în 2020, începând de
astăzi, ar depăși pachetul total de investiții reglementate pentru distribuitori sau ar impune prea mult
tarifele de distribuție mult prea ridicate, afectând în mod serios capacitatea distribuitorilor de a
efectua fizic investițiile. Provocarea pentru ANRE constă în găsirea unor opțiuni care să facă eficiența
atât fezabilă, cât și sustenabilă din punct de vedere financiar.

2.2 Exemplu de definire a problemei

veniturilor; și satisfacție scăzută a clienților. Pierderile tehnice și comerciale combinate din AT&C (pierderi
tehnice și comerciale agregate).

5
Banca Mondială (2009). Reducerea pierderilor tehnice și non-tehnice în sectorul energiei electrice.
http://siteresources.worldbank.org/EXTESC/Resources/Background_paper_Reducing_losses_in_the_power_sector.pdf:

13
Următoarea afirmație ar putea fi utilizată pentru a defini problema în cadrul unei evaluări a impactului
reglementărilor privind implementarea sistemului de contorizare inteligentă:

Rețeaua de electricitate din România se confruntă cu o serie de probleme legate de pierderile de

distribuție, de lipsa implicării consumatorilor finali și de interconectivitate, dintre care unele ar putea
fi abordate prin implementarea sistemului de contorizare inteligentă, cu condiția ca aceasta să fie
fezabilă din punct de vedere tehnic și sustenabilă din punct de vedere financiar.

Această afirmație ia în considerare atât problemele legate de eficiență, cât și eficacitatea din secțiunea
anterioară.

2.3 Factorii determinanți ai problemei

Grupul de lucru al GBM și ANRE a identificat diferite cauze principale ale problemei:

2.3.1 Investițiile necesare

Implementarea sistemului de contorizare inteligentă necesită investiții în echipamente speciale și

cheltuieli de instalare care depășesc investițiile totale deja aprobate pentru OSD-uri în a treia perioadă
de reglementare 2014-2018 și pe baza cărora ANRE reglementează tarifele de distribuție. Pentru
ceilalți ani ai perioadei de reglementare 2017-2018, investiția totală aprobată pentru distribuția
energiei electrice se ridică la 3,4 miliarde RON și există deja alocări recomandate în funcție de sume și
de tipul de investiție. Din suma totală, doar 501 milioane RON sunt alocați în prezent pentru perioada
2017-2018 pentru implementarea sistemului de contorizare inteligentă, ceea ce este insuficient
pentru o implementare în proporție de 80% până în 2020.

Ca urmare a rezultatelor proiectelor pilot din anii 2015-2016, ANRE estimează că obiectivul de
implementare de 80% ar costa aproximativ 3,2 miliarde RON în perioada 2017-2020, sau o medie de
812,5 milioane RON pe an (în condițiile unei implementări liniare). Acest lucru ar determina o majorare
de 1.103 milioane RON a totalului investițiilor anuale pentru 2019-2020, sumă care ar trebui să fie
luată în considerare atunci când ANRE începe planificarea pentru a patra perioadă de reglementare.
O alternativă ar fi menținerea nivelului actual al investițiilor de implementare a sistemului de
contorizare inteligentă în cea de-a treia perioadă de reglementare și revizuirea investițiilor rămase de
2,7 miliarde lei până în 2019 și 2020. Comparativ cu ipotezele studiului AT Kearney, costurile medii per
client pentru contoarele inteligente sunt cu aproximativ 60-70% mai mari în studiile pilot (a se vedea
Caseta 1).

2.3.2 Informații privind rețelelor electrice de tensiune joasă

Starea rețelelor electrice de tensiune joasă este extrem de importantă pentru implementarea cu
succes a sistemului de contorizare inteligentă și determinarea costurilor sale. Starea rețelelor de
energie electrică de tensiune joasă poate împiedica implementarea cu succes a contoarelor inteligente
în anumite cazuri. 6 Din păcate, starea rețelelor de tensiune joasă din România este practic o „cutie

6
Banca Mondială (2009). Reducing Technical and Non‐Technical Losses in the Power Sector.
http://siteresources.worldbank.org/EXTESC/Resources/Background_paper_Reducing_losses_in_the_power_sector.pdf:
“Pierderile non-tehnice reprezintă o pierdere financiară care poate fi evitată pentru distribuitor. Deși este clar
că și cantitățile de energie electrică implicate în pierderile non-tehnice sunt consumate de utilizatori care nu
suportă costurile aferente acestora, experiența arată că un procent semnificativ din aceste sume (în unele cazuri
mai mult de 50%) devine cerere redusă atunci când aceștia consumatorii trebuie să plătească pentru acea
energie electrică, deoarece își adaptează consumul la capacitatea lor de a plăti pentru serviciile de energie

14
neagră”. Pentru punerea în aplicare a contoarelor inteligente, în etapa pilot, ANRE a început
inventarierea datelor din rețelele de distribuție de la OSD-uri. Datele detaliate sunt colectate de două
ori pe an cu privire la următoarele:
• tehnice: transformatoare, contoare (monofazice, trifazice), contoare planificate a fi înlocuite în
anii 2016-2020, vechimea rețelelor, producători conectați;
• economice: consumul mediu de energie electrică per consumator, pierderile tehnice și comerciale,
costurile unitare medii anuale pentru contorizare, valoarea reziduală ne-amortizată a contoarelor
ce urmează să fie înlocuite;
• Indicatorii de calitate SAIDI și SAIFI7, reclamațiile privind întreruperile și consumul de energie.

ANRE definește o zonă de implementare a sistemului de contorizare inteligentă, cum ar fi rurală și

vecinătatea acesteia/grupul de transformare (urban). Datele colectate ca urmare a inventarierii,
împreună cu ACB din partea studiilor pilot, ar permite prioritizarea pe mai multe criterii a zonelor prin
OSD-uri pentru implementarea contoarelor inteligente, precum și pregătirea calendarului național
pentru implementarea introducerii. În plus, ACUE pregătește un studiu pentru a evalua starea tehnică
a rețelelor, ceea ce ar aduce, de asemenea, informații pentru ANRE cu privire la implementarea
sistemului de contorizare inteligentă.

Până în prezent, din datele furnizate de OSD-uri, ANRE a constatat că doar 10% din rețelele naționale
de distribuție au fost modernizate/reabilitate în ultimii 5 ani. Ca urmare a acestei constatări, ANRE a
schimbat criteriile de eligibilitate pentru proiectele pilot în 2016. În 2015, studiile pilot au acoperit
doar rețele modernizate; în 2016, zonele cu rețele ne-modernizate au fost, de asemenea, eligibile
pentru a evalua fezabilitatea sistemului de contorizare inteligentă în aceste zone. 8

2.3.3 Implementarea proiectelor pilot

Studiile pilot au fost introduse pentru a identifica cele mai bune soluții ale sistemului de contorizare
inteligentă, capacitatea de implementare, criteriile de performanță pentru evaluarea și monitorizarea
contoarelor inteligente și o strategie de implementare a sistemului de contorizare inteligentă pentru
planul național de introducere în proporție de 80%. În acest sens, proiectele pilot au subliniat diferite
aspecte care nu au fost cunoscute în timpul pregătirii studiului inițial AT Kearney din 2012 și au făcut
lumină asupra problemelor necunoscute în 2012. Aceasta a întârziat pregătirea studiilor pilot și a
calendarului de lansare națională pentru proporția de 80%. Caracteristicile cheie evidențiate de
studiile pilot și care nu au fost luate în considerare în studiul AT Kearney sunt următoarele:
• tehnice, cauzate de starea rețelelor și de pregătirea pentru implementarea de contoare inteligente
pe zone;

electrică. Această reducere a cererii are exact același efect ca o reducere a pierderilor tehnice: mai puțină
energie electrică trebuie să fie generată. Astfel, din perspectiva țării, reducerile pierderilor non-tehnice sunt, de
asemenea, pozitive.”

7
SAIDI (Indicele Durată Medie a Întreruperilor) este un indice de sistem al duratei medii de întrerupere a
alimentării cu energie indicat în minute per client. Este estimat ca durata totală a întreruperilor pentru un grup
de clienți/numărul total de clienți. SAIFI (Indicele Frecvență Medie a Întreruperilor) este un indice de sistem al
frecvenței medii de întreruperi în furnizarea de energie. Este determinat ca numărul total de întreruperi pentru
un grup de clienți/numărul total de clienți.
8
Secțiunea 4 din raportul anexă conține informații detaliate despre proiectele pilot care au fost realizate în
România.

15
 • financiare, cauzate de diferențele mari de prețuri pentru echipamente dintre OSD-uri 9;
• incertitudini de reglementare privind stocarea datelor/siguranța și sănătatea (niveluri acceptabile
de radiații);
• barierele administrative la nivelul societăților de distribuție (de exemplu, procedurile de aprobare
a investițiilor, procedurile de achiziții pentru echipamentele pentru proiectele pilot).

Structura studiilor pilot a fost de asemenea modificat începând cu 2013, deoarece ANRE a modificat
acoperirea, eligibilitatea și procedurile, ceea ce a necesitat timp. În consecință, în 2012-2015, au fost
puse în aplicare doar o parte dintre investițiile destinate sistemului de contorizare inteligentă (pentru
implementare) care au fost prevăzute în studiul AT Kearney din 2012 (1,4% față de 26%). Acest lucru
ar putea avea un impact asupra VAN și, cu siguranță, ar putea afecta capacitatea OSD-urilor de
implementare, deoarece ar trebui să accelereze implementarea programului la aproximativ 30% pe
an pentru a respecta termenul limită din 2020.

2.3.4 Condițiile AT&C privind securitatea datelor cu caracter personal și protecția

sănătății consumatorilor

Respectarea unui cadru legal nou sau viitor privind emisiile de radiații și protecția datelor poate
influența costul total al implementării sistemului de contorizare inteligentă sau poate afecta ritmul
implementării.

De la implementarea proiectelor pilot privind contoarele inteligente, au existat preocupări și plângeri

din partea mai multor consumatori cu privire la emisiile de radiații ale sistemului de contorizare
inteligentă și la protecția datelor. Plângerile au vizat faptul că aceștia nu au fost informați
corespunzător cu privire la emisiile electromagnetice, că regulamentul ANRE (Ordinul 145/2014) nu ia
în considerare aspectele legate de impactul asupra sănătății, confidențialității și protecției datelor și
că studiile au arătat că emisiile electromagnetice de frecvență joasă au efecte negative asupra
sănătății, inclusiv emisiile PLC și FR (30 MHz - 3 GHz, 900 MHz - 2,45 GHz). Ca răspuns, Ministerul
Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică au solicitat informații despre modul în care
funcționează comunicarea în sistemele de contorizare inteligentă.

Până în prezent, nu există o estimare a riscului ca reglementările privind aspectele legate de sănătate
și confidențialitate să fie modificate, ceea ce a condus la o creștere a costurilor de implementare
aferente sistemului de contorizare inteligentă, precum și la întârzieri în calendarul de implementare.

2.3.5 Condiții privind interoperabilitatea contoarelor inteligente cu alte sisteme

Implementarea sistemului de contorizare inteligentă ar trebui să asigure următoarele condiții pentru

toți consumatorii de pe piața concurențială a energiei electrice: (i) dreptul de a avea acces la rețeaua
de energie electrică fie în calitate de consumator, fie în calitate de prosumator, și (ii) libertatea de a
alege furnizorul de energie electrică.

Cel puțin în teorie, acest lucru nu ar trebui să necesite intervenții suplimentare de reglementare de la
ANRE, deoarece OSD-urile trebuie să asigure deja condițiile tehnice care să le permită consumatorilor
să schimbe operatorul. Cu alte cuvinte, cerințele de interoperabilitate trebuie deja incluse în
specificațiile și analiza ACB furnizate de OSD-uri. 10

9
În timp ce proiectele pilot nu clarifică relațiile cauzale, se poate deduce că aceste diferențe pot fi determinate
de capacitatea de a exploata economiile de scară și de calitatea echipamentului utilizat.
10
Anexa F a raportului anexă discută problemele de interoperabilitate.

16
2.3.6 Rezultatele neconcludente ale proiectelor pilot finalizate

Ca urmare a ordinului 145/2014, ANRE a aprobat 18 proiecte pilot în 2015, în valoare de 70 de milioane
RON pentru 105.265 de consumatori din zonele rurale și urbane cu rețele noi/modernizate. ANRE a
definit un set de indicatori de performanță pentru contoarele inteligente pentru a monitoriza
proiectele în timpul și ulterior implementării. Aceiași indicatori ar fi utilizați pentru toate proiectele
SCI pentru a evalua dacă sunt atinse obiectivele de contorizare inteligentă.

Întrucât proiectele pilot din programul 2015 s-au finalizat, abia la sfârșitul anului 2015 sau în anul
2016, timpul a fost prea scurt pentru ca datele colectate până în prezent cu privire la indicatori să fie
suficient de relevante. ANRE consideră că perioada minimă de monitorizare a indicatorilor ar trebui să
fie de cel puțin 6 luni (caracterul sezonier nu afectează colectarea de indicatori, care se referă în primul
rând la comunicarea datelor din CI către concentrator și sistem).

ANRE a solicitat, de asemenea, date privind rețelele de la OSD-uri (a se vedea punctul 3 de mai sus).

În același timp, Ordinul 145 prevede ca OSD-urile să prezinte propriile ACB pentru fiecare proiect-pilot.
Pe baza datelor primite până în prezent de ANRE, au rezultat următoarele aspecte:
• nu toate costurile sau beneficiile au fost luate în considerare de către OSD-uri conform
recomandărilor;
• în funcție de strategia de afaceri a OSD-urilor, aceștia au pus accent pe raportarea beneficiilor sau
costurilor specifice, ceea ce nu permite comparații relevante între OSD-uri, chiar și în cazul în care
proiectele sunt similare (de exemplu, acoperirea);
• modelele ACB diferă în funcție de OSD-uri, la fel și rezultatele/indicatorii ACB.

2.4 Consecințele problemei curente

Factorii determinanți ai problemei identificate în secțiunea de mai sus ar conduce la o serie de

consecințe. Următoarele 6 efecte au fost identificate ca parte a discuțiilor tehnice cu ANRE și sunt
enumerate în cele ce urmează.

1. Creșterea tarifelor de distribuție: orice investiție suplimentară necesară pentru implementarea SCI
până în 2020, în conformitate cu prevederile Legii 123/2012, pe lângă programele de investiții
existente, ar mări tarifele de distribuție a energiei electrice.

Astfel, tarifele sunt calculate ca venit reglementat împărțit la totalul energiei electrice distribuite.
Venitul reglementat include costurile de investiție prin baza de active reglementată (BAR) și
amortizarea.

2. Stabilitatea și operarea în siguranță a rețelelor de distribuție pot fi afectate: dacă investițiile pentru
SCI ar înlocui unele investiții deja prevăzute în programele aprobate, va fi redus volumul lucrărilor de
consolidare și modernizare a rețelelor, care vor reduce, la rândul lor, capacitatea rețelelor de a face
față solicitărilor din ce în ce mai neuniforme ale rețelei cauzate de unitățile de distribuție de energie
regenerabilă sau vor deprecia indicatorii de performanță ai serviciului de distribuție a energiei
electrice. În 2013, la începutul celei de-a Treia Perioade de Reglementare, planurile anuale de investiții
au fost aprobate ca cifră totală. Alocarea în cadrul priorităților totale privind investițiile este într-
adevăr doar o recomandare, deoarece aceasta poate fi modificată în luna ianuarie a fiecărui an. În
conformitate cu Ordinul 145/2014, proiectele pilot pentru implementarea SCI nu pot depăși 10% din
planurile anuale de investiții. Această limitare a fost aplicată pentru 2015 și 2016, când au fost

17
implementate proiectele pilot. În prezent, având în vedere că necesarul de investiții al SCI pentru o
implementare în proporție de 80% până în 2020 este de 812,5 milioane RON/an, acest lucru ar
însemna că SCI i-ar trebui alocate 40-50% din totalul planurilor anuale de investiții pentru 2017 și
2018. 11

3. Costurile de conformitate suplimentare ce rezultă din circumstanțe neprevăzute (legate de

securitatea datelor cu caracter personal și de sănătatea persoanelor): SCI trebuie să respecte
dispozițiile legale privind drepturile și libertățile persoanelor, deoarece aceste sisteme intră în contact
direct cu consumatorul. Astfel, soluțiile alese pentru implementare trebuie să satisfacă aceste cerințe
de la început; în caz contrar, acest lucru ar conduce fie la costuri suplimentare pentru conformitate,
fie la refuzul unor consumatori de a instala aceste sisteme, ceea ce ar crea probleme în gestionarea
serviciilor de distribuție și de furnizare a energiei electrice. În plus, pot apărea costuri suplimentare
(prin menținerea activităților care, altfel, ar fi înlocuite de SCI). De exemplu, implementarea SCI ar
putea genera costuri suplimentare sau întârzieri în implementare, în comparație cu cele dezvăluite de
proiectele pilot din următoarele motive:
• O solicitare legală pentru consumator de a da un consimțământ prealabil pentru instalarea SCI.
Obținerea unui consimțământ prealabil ar genera costuri ce rezultă din consultări și ar putea cauza
întârzieri.
• O solicitare de măsurare a emisiilor în timpul instalării (de exemplu, atunci când comunicarea cu
centrul de date se realizează prin Wi-Fi). În cazul în care emisiile totale depășesc nivelurile
aprobate, este posibil ca soluția locală SCI să trebuiască să fie schimbată.
• Specificațiile tehnice pentru SCI instalate în casele în care proprietarii au probleme de sănătate sau
folosesc echipament medical ce ar putea interfera cu sistemul de comunicații SCI.
• O solicitare legală pentru protecția/securitatea datelor, suplimentar față de protecția standard
actuală asigurată de către tehnologia existentă a echipamentului SCI. În comparație cu sistemul
existent, SCI implică volume mult mai mari de date care trebuie să fie accesate frecvent, ceea ce
ar implica costuri de stocare și costuri de resurse umane pentru a procesa și analiza datele.
Sistemul ar trebui, de asemenea, să fie accesibil on-line.
• Solicitări legale privind prelucrarea/securizarea datelor și accesul terților la acestea.

4. Propunerile de soluții de implementare prezentate de OSD-uri nu pot fi evaluate în mod uniform:

soluțiile alese pentru implementarea SCI și strategia de implementare nu pot fi justificate în mod
corespunzător în lipsa unor date și informații unitare, complete, exacte și comparabile, transmise de
către OSD-uri pentru monitorizarea proiectelor pilot. Efectul ar fi, pe de o parte, că soluțiile de
implementare sunt inadecvate pentru condițiile specifice ale rețelelor de distribuție din unele zone,
pentru costurile de implementare aprobate și că, pe de altă parte, costurile de implementare sunt
estimate incorect, ceea ce ar putea conduce la distorsiuni între OSD-uri și la dificultăți legate de
realizarea calendarului de implementare a SCI (vezi punctul 6 Cauze),

5. Consumatorii pot contesta contoarele existente deja implementate prin proiectele pilot, cu
consecințe juridice și economice pentru OSD-uri: orice lacune juridice ale soluțiilor alese pentru
implementarea contoarelor inteligente, referitoare la intimitatea, sănătatea și siguranța persoanelor
sau a celor săraci, la informațiile ineficiente furnizate consumatorilor pot conduce la acțiuni în
instanță. Consecințele unor astfel de acțiuni pot genera costuri suplimentare, întârziind sau chiar
blocând implementarea contoarelor inteligente.

11
Secțiunea 3.1 din raportul anexă compară costurile datelor din studiile pilot cu ACB anterioare de la AT
Kearney.

18
6. Investițiile ineficiente: implementarea soluțiilor SCI în proiectele pilot pe o perioadă de timp
relevantă (minimum 3-6 luni) oferă date și informații tehnice și economice care pot permite o evaluare
a gradului de conformitate cu prevederile în domeniul contoarelor inteligente conform Ordinului nr.
145/2014, cu modificările ulterioare. Acesta poate, de asemenea, să ilustreze funcționalitățile și gradul
de succes al soluțiilor de contorizare inteligente alese în furnizarea de comunicații de date. Lipsa
acestor date și informații colectate pentru o perioadă de funcționare relevantă crește riscul ca soluțiile
alese pentru implementarea contoarelor inteligente să nu fie eficiente sau să nu atingă obiectivele de
contorizare inteligentă.

2.5 Impactul asupra părților interesate

Implementarea sistemului de contorizare inteligentă afectează marea majoritate (dacă nu totalitatea)

consumatorilor de energie electrică, toți actorii de pe piața energiei electrice, precum și producătorii
de tehnologii de contorizare inteligentă. În general, au fost identificate 9 grupuri principale de părți
interesate în cadrul discuțiilor tehnice cu ANRE. Acestea sunt enumerate mai jos, împreună cu valorile-
cheie care ar putea fi utilizate în cadrul unei EIR pentru a evalua și, eventual, cuantifica impactul asupra
fiecărei categorii de părți interesate.
Tabelul 1. Indicatorii cheie pentru evaluarea impactului asupra părților interesate

Părți interesate Argumentare Valori cheie

Implementarea SCI ar permite OSD-urilor să obțină Modificările din citirea
date mai bune privind starea rețelelor. Cu toate manuală a contorului
acestea, ritmul este esențial pentru a asigura
Modificări ale costurilor
pregătirea, fezabilitatea, proiectarea, achiziția și
pentru înlocuirea
contractarea. De asemenea, OSD-urile ar trebui să
contorului
optimizeze o strategie de investiții bazată pe
OSD-uri planurile de investiții aprobate de ANRE și cerințele Costuri de investiții
de interoperabilitate. Implementarea sistemului de pentru echipamente
contorizare inteligentă va conduce, de asemenea, la o Reducerea furtului
mai bună gestionare a rețelei, inclusiv la o conexiune
la distanță ((de)conectarea la distanță) și pierderi mai
mici (AT&C), dar numai în combinație cu alte măsuri
(politici comerciale; alte investiții tehnice în rețea),

Consumatori Contorizarea inteligentă va oferi informații mai bune Reducerea cererii de

(industriali, despre furnizori. În plus, o mai bună informare a energie electrică
comerciali, cererii va facilita accesul consumatorilor la dinamica
Niveluri de prezumție
rezidențiali) prețurilor și la răspunsul la cerere.
prin microgenerare
Sistemul de contorizare inteligentă este esențial Evitarea mai multor
pentru pregătirea infrastructurii de distribuție pentru intervenții de
rețelele inteligente, pentru o mai bună funcționare a reglementare (de
pieței de echilibrare și pentru dezvoltarea pieței exemplu, contorizate ca
energiilor regenerabile și a energiei produse de număr de abordări
Autoritate de prosumatori. ANRE va trebui să modifice „one-in-one out”).
reglementare reglementările și să identifice cele mai bune mijloace
pentru a clasifica costurile de contorizare inteligentă
în tarife, de ex., stabilirea plafoanelor (compromis
între accesibilitatea tarifelor și modernizarea rețelei);
să elaboreze reglementări pentru producția
distribuită și pentru energiile regenerabile mici; să

19
 elaboreze reglementări pentru autoturismele
electrice și alți consumatori care ar avea un acces mai
flexibil la energia electrică prin introducerea unui
management energetic mai bun la nivelul distribuției.
Toate aceste reglementări trebuie să fie coordonate
și programate în mod corespunzător. Acestea ar
trebui, de asemenea, să fie corelate cu liberalizarea
pieței și câștigurile generate de răspunsul la cerere.
Nivelul mai mare de informații privind cererea Activarea rețelei
Generatoare furnizate de către contoarele inteligente va permite o inteligente
de energie participare mai mare a producției distribuite, a
distribuită și Creșterea ratelor de
surselor regenerabile de energie și a prosumatorilor.
regenerabilă penetrare a energiei
regenerabile
O mai bună gestionare a clienților; facturare Numărul facturilor
optimizată, deconectări ale celor care nu plătesc; exacte
optimizarea achizițiilor de energie, sistemul de
Distribuitori de Procentul reducerii
contorizarea inteligentă permite o prognoză mai
energie creanțelor irecuperabile
bună, ceea ce înseamnă, de asemenea, optimizarea
achizițiilor de energie electrică de pe piața de Precizia prognozării
echilibrare.
Producătorul Piață nouă; modificarea strategiei de afaceri odată ce Cifra de afaceri
de abordarea de reglementare pentru implementarea
echipamente sistemului de contorizare inteligentă devine mai
de contorizare clară.
inteligentă,
Societăți de
comunicații
/TIC
Guvernul este interesat de evaluarea câștigurilor Creșterea eficienței
societale generale în ceea ce privește eficiența energetice,
energetică și dezvoltarea pieței de energie
Guvern Reducerea emisiilor de
(contoarele inteligente fac parte din Strategia privind
CO2
Schimbările Climatice și Strategia Energetică, care
sunt în curs de elaborare).
O reducere a vârfului de consum conduce la economii Prețul marginal al
Societăți anuale ca urmare a reducerii capacității de producție sistemului
tradiționale de necesare.
Costurile de investiții
generare evitate pentru
producția nouă
Efectele din punctul de vedere al echilibrării cererii și Evitarea costurilor
ofertei ar deveni mai vizibile după lansare, odată cu asociate investigării
Operator de introducerea de contoare inteligente. plângerilor referitoare
sistem de la tensiune.
transport
Evitarea costurilor
pentru reabilitarea
rețelei, ca rezultat al

20
 reducerii vârfului de
consum

3. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI DE

CONTORIZARE INTELIGENTĂ
Definirea abordărilor posibile este esențială pentru a stabili scopul și obiectivele unei EIR privind
introducerea sistemului de contorizare inteligentă. Aceasta nu este o poziție definitivă cu privire la
scopul și obiectivele care ar trebui să existe. Mai degrabă, acest lucru ar trebui să fie interpretat ca
puncte de pornire și exemple de moduri de elaborare a scopului și a obiectivelor astfel încât acestea
să corespundă definiției problemei.

3.1 Scopul general

Următoarea declarație ar putea fi utilizată pentru a defini scopul într-o EIR privind implementarea
contoarelor inteligente:

Implementarea sistemelor de contorizare inteligentă a energiei electrice în România, care să fie

fezabilă din punct de vedere tehnic și sustenabilă din punct de vedere financiar.

3.2 Obiective generale

Având în vedere obiectivul general din secțiunea 3.1 de mai sus, următoarele obiective generale sunt
importante:
• Facilitarea unei mai mari implicări a consumatorilor rezidențiali pe piețele de energie electrică de
retail;
• Reducerea pierderilor din rețea și a costurilor operaționale; și
• Reducerea consumul de energie și permiterea schimbării sarcinii.

3.3 Obiective specifice

Obiectivele specifice ar trebui să fie în conformitate cu obiectivele generale. Următoarele trei

obiective specifice au fost identificate ca parte a discuțiilor tehnice cu ANRE:

1. Realizarea unui procent planificat de penetrare a sistemului de contorizare inteligentă:

Acest obiectiv specific poate fi utilizat atunci când există incertitudini cu privire la fezabilitatea
implementării sistemului de contorizare inteligentă. Se presupune că implementarea sistemului de
contorizare inteligentă ar trebui să aibă loc peste un anumit prag pentru a asigura funcționalitatea
completă a contoarelor inteligente. Alternativele potențiale la procentul de obiective de penetrare a
sistemului de contorizare inteligentă includ succesul transmisiei de date și integrarea prosumatorilor.
Datele privind reușita transmisiei au fost colectate ca parte a studiilor pilot pentru sistemul de
contorizare inteligentă, dar numai pentru acele puncte finale în care au fost instalate contoare

21
inteligente și nu pentru toate OSD-urile. 12 În ceea ce privește prosumatorii, se poate presupune că
referința va fi 0 înainte de implementarea sistemului de contorizare inteligentă. Nivelul schimbului de
date ar putea fi măsurat în funcție de volumul și/sau beneficiile potențiale ale sistemului de energie
electrică.

2. Declanșarea schimbărilor comportamentale ale utilizatorilor finali și reducerea consumului de

energie electrică.

Acest obiectiv specific este compatibil cu poziția conform căreia contoarele inteligente ar trebui să
deservească în cele din urmă utilizatorii finali și să determine schimbarea nivelurilor consumului de
energie și să facă posibilă schimbarea sarcinii.

3. Reducerea pierderilor și îmbunătățirea echilibrării rețelei.

Acest obiectiv specific ar evalua măsura în care, de-a lungul timpului, introducerea sistemului de
contorizare inteligentă determină o nevoie redusă de consolidare a rețelei, de întreținere predictivă
mai redusă, de producție distribuită și de pierderi tehnice reduse și de pierderi de minute pentru
clienți. Acest obiectiv specific ar lua în considerare, de asemenea, îmbunătățirea diferenței dintre
costurile maxime și cele din afara costurilor maxime, în condițiile în care centralele de producție
echilibrează producția și cererea într-un mod mai rentabil.

3.4 Obiective operaționale

Ghidul EIR 13 sugerează faptul că orice intervenție trebuie să aibă obiective clare care sunt direct
corelate cu soluționarea problemelor ori de câte ori este posibil; prin urmare, ar trebui stabilite
obiective SMART (adică specifice, măsurabile, realizabile, relevante și determinate în timp). Pentru
obiectivele operaționale ale unei EIR privind contoarele inteligente, măsurabilitatea este cel mai dificil
element. În plus, obiectivele operaționale trebuie să aibă o legătură strânsă cu indicatorii de realizare.

Obiectivele operaționale asociate obiectivului specific 1 - Realizarea unui procent planificat de

penetrare a sistemului de contorizare inteligentă:
• Asigurarea unei instalări echilibrate a contoarelor inteligente pentru consumatori cu tarife și
planuri de investiții accesibile, Indicator cheie de realizare: rata de penetrare a contoarelor
inteligente.
• Instalarea contoarelor de echilibrare în toate posturile de transformare cu tensiune medie/joasă,
Indicatori cheie de realizare: volumul și ponderea contoarelor de echilibrare.
• Instalarea completă a managementului datelor contorizate (MDM) pentru a asigura colectarea,
stocarea, prelucrarea și diseminarea datelor care să îmbunătățească funcționarea tehnică,
comercială și administrativă a rețelelor. Indicator cheie de realizare: volumul MDM
• Asigurarea interoperabilității, a securității datelor și a siguranței sănătății. Acest obiectiv
operațional nu este măsurabil și nu are nici o valoare de referință. Prin urmare, nu sunt asociate
cu acest obiectiv operațional indicatori-cheie de realizare.

12
Pentru detalii despre proiectele pilot, a se vedea Secțiunea 4 din raportul anexă.
13
Banca Mondială (2015), “RIA Guidelines”, disponibil la:
http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/doc/evaluare/Methodological%20guidance%20for%20impact%20assessment.pdf

22
Obiectivele operaționale asociate obiectivului specific 2 - Declanșarea schimbărilor comportamentale
ale utilizatorilor finali și reducerea consumului de energie electrică:
• Facturarea consumului real pentru toți consumatorii cu contoare inteligente. Indicatori cheie de
realizare: numărul și procentul facturării consumului real comparativ cu consumul estimat.
• Informarea consumatorilor cu privire la istoricul consumului. Indicatorul cheie de realizare: accesul
consumatorilor la informațiile privind consumul istoric de energie electrică aferentă perioadei
cuprinse între 1 lună și 3 ani.
• Îmbunătățarea posibilității de a schimba furnizorul cu amănuntul. Indicator cheie de realizare:
ratele de schimbare.
• Îmbunătățirea tarifelor flexibile diferențiate pentru consumatorii rezidențiali și non-rezidențiali și
informarea consumatorilor pentru ca aceștia să beneficieze de aceste tarife. Indicatori cheie de
realizare: procentul de penetrare a tarifelor TO, modificarea tarifelor.

Obiectivele operaționale asociate obiectivului specific 3 - Reducerea pierderilor și îmbunătățirea

echilibrării rețelei:
• Reducerea pierderilor tehnice și comerciale, Indicatori cheie de realizare: reducerea pierderilor
totale. Trebuie remarcat faptul că este adesea dificil să obții date credibile cu privire la referințele
precise pentru pierderile comerciale și tehnice asociate status quo-ului.
• Reducerea costurilor operaționale, inclusiv citirea contoarelor, reclamațiile și costurile de
deconectare și reconectare. Indicatori cheie de realizare: costurile operaționale legate de citirea
contoarelor, plângerile, deconectarea și reconectarea. În ceea ce privește obiectivul operațional
3.1, există adesea o referință slabă în ceea ce privește datele pentru aceste costuri operaționale.
• Indicatori de performanță îmbunătățiți SAIDI/SAIFI. Indicatorii cheie de realizare: SAIDI și SAIFI.
Unele diferențe semnificative se pot datora măsurătorilor diferite și acurateței raportării.
• Prognoza îmbunătățită a consumului de energie electrică. Indicatori cheie de realizare: reducerea
costurilor de echilibrare a cererii și ofertei.

23
4. ALTERNATIVE ALE POLITICILOR
4.1 Introducere

Alternativele politice permit ca procesul decizional să fie transparent și să permită comunicarea în

legătură cu politica publică selectată, spre deosebire de alternativele acesteia.

Această secțiune nu are intenția de a oferi opțiuni de politici alternative definitive. Cu toate acestea,
secțiunea prezintă materiale și idei cu privire la posibilele abordări pentru a alege o gamă adecvată de
opțiuni de politici, în conformitate cu definirea problemei din secțiunea 3. Gama opțiunilor este
limitată de diferențele substanțiale dintre OSD-uri în ceea ce privește unitatea și costurile prezentate
de studiile pilot din 2015-2016 pentru implementarea completă. În timp ce unele OSD-uri promovează
în mod activ implementarea sistemului de contorizare inteligentă, altele sunt destul de reticente.
Opțiunile de reglementare trebuie să țină seama de disponibilitatea de implementare a OSD-urilor
pentru a evita opoziția puternică din partea industriei reglementate sau din partea diferențelor
regionale semnificative în ceea ce privește tarifele la nivelul OSD-urilor pe durata implementării.
Această disponibilitate pentru implementare a fost transpusă în estimări de cost foarte diferite în
proiectele pilot din 2015 în cadrul OSD-urilor, așa cum este evidențiat în Secțiunea 3 din raportul
anexă. În plus, OSD-urile ce s-au confruntat cu mai multe dificultăți în implementare și costuri mai
mari cu proiectele pilot din 2015 nu au participat la proiectele pilot din 2016. Opțiunile 0-3 de mai jos
sunt posibile alternative care țin cont de această constrângere importantă.

Este foarte posibil să se ia în considerare opțiuni strategice suplimentare, cum ar fi abordarea

problemelor care rezultă din digitalizarea infrastructurii de contorizare și a rețelelor inteligente. De
exemplu, acestea ar putea include securitatea cibernetică (adică, prevenirea atacurilor asupra
informațiilor și software-ului cu privire la contoarele inteligente) și standardizarea interoperabilității
(mai exact capacitatea unui sistem de a face schimb de date cu alte sisteme de diferite tipuri). Anexa
F din raportul anexă prezintă definirea problemei, opțiunile potențiale, problemele care rezultă din
compararea opțiunilor și metodele asociate unei EIR cu diferite opțiuni de interoperabilitate

4.2 Opțiuni de politică posibile

Un raport EIR ce vizează „asigurarea unei implementări fezabile din punct de vedere tehnic,
sustenabile din punct de vedere financiar a sistemelor de contorizare inteligentă a energiei electrice
în România” ar conține opțiuni de politică care să fie compatibile cu acest scop. Lista de mai jos nu
este exhaustivă și ar putea fi integrată cu alternativele care nu au fost încă luate în considerare. Cu
toate acestea, lista include câteva opțiuni de politică discutate în cadrul Grupului de Lucru.

4.2.1 Opțiunea 0 – Non-acțiune

În scenariul de „non-acțiune”, OSD-urile vor continua proiectele de instalare a contoarelor inteligente

până la 10% din totalul investițiilor în 2017, însă planurile pentru proiectele de instalare a contoarelor
inteligente în 2018 și ulterior anului 2018 sunt neclare. Cel mai probabil, cele 5 OSD-uri care au
implementat proiecte pilot în 2016 vor înlocui contoarele existente cu contoare inteligente în timpul
ciclului normal de înlocuire, deoarece costurile pentru contoarele din studiile pilot au scăzut și au fost
transformate în valori semnificativ mai mici decât estimările din studiul AT Kearney. În plus, acestea
se apropie de valorile contoarelor standard, așa este prezentat în Secțiunea 1.3 a raportului „Date și
metodologii pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu privind implementarea contoarelor
inteligente în România”. Există, totuși, incertitudini cu privire la recunoașterea costurilor cu restul
sistemului (contoare de echilibrare, comunicare, concentratoare, soluții TI, etc.) ulterior anului 2017

24
în ceea ce privește tarifele de distribuție. Rata de penetrare ar putea ajunge la 20-30% până în 2020.
Înlocuirea contoarelor actuale nu va avea loc în funcție de zonele specifice, ci numai în cazul în care
contoarele existente depășesc durata de viață utilă. În consecință, și având în vedere densitatea
scăzută a contoarelor inteligente, instalarea de concentratori/MDM nu ar fi viabilă din punct de vedere
economic, iar contoarele instalate, deși inteligente, nu vor putea să colecteze date și să aibă beneficiile
sporite ale contorizării inteligente (de exemplu, tarifele dinamice, echilibrarea cererii și ofertei,
optimizarea funcționării rețelei etc.). În momentul în care înlocuirea va ajunge la un procent de 50-
80% din totalul contoarelor (în 2024 sau ulterior), există riscul ca primele contoare inteligente instalate
să fie deja depășite sau ca echipamentul temporar instalat pentru gestionarea datelor să devină
subdimensionat sau ineficient pentru extindere. Există, de asemenea, riscul ca opțiunea de non-
acțiune să conducă la situația în care soluțiile cu CI să nu fie complet interoperabile, ceea ce ar pune
în dificultate schimbarea furnizorilor.

4.2.2 Opțiunea 1 – Instalarea contoarelor inteligente pe zone geografice

În această opțiune, zonele vor fi selectate pe baza criteriilor tehnice și economice, care vor fi convenite
prin consens între operatori. Costurile per consumator din fiecare zonă astfel selectat nu trebuie să
depășească un anumit prag. Pe măsură ce costurile celor mai recente proiecte pilot converg, se poate
stabili un prag rezonabil pe baza cifrelor existente (de exemplu, cea mai mare medie a proiectelor pilot
din 2016, 300 RON per consumator). Pragul poate fi ajustat ținând cont de schimbările de pe piață (de
exemplu, scădere în cazul în care prețurile sunt mai mici, recunoașterea costurilor mai ridicate ale
echipamentelor dacă acestea sunt noi, și tehnologii mai bune sunt introduse și justificate prin
flexibilitatea viitoare a sistemului etc.). Această opțiune este mai aproape de prevederea de „80% din
cei pozitiv afectați” din Directiva UE, indiferent de zonă.

Această opțiune este posibilă dacă ANRE extinde recunoașterea costurilor pentru sistemele de
contorizare inteligentă în ansamblu (nu doar pentru contoare, dar și pentru concentratori și dispozitive
de gestionare date etc.) pentru anul 2018 și ulterior acestuia, la o anumită cotă din planurile anuale
de investiții pentru referință (10-15 %).

Avantajul comparativ cu opțiunea 2 este acela că înlocuirea contoarelor va fi realizată pe baza zonelor
și va permite implementarea completă a sistemelor de contorizare inteligentă în fiecare zonă, nu
numai a contoarelor. Cu toate acestea, ANRE trebuie să asigure interoperabilitatea contoarelor
inteligente și în afara zonelor, indiferent de momentul în care toate zonele vor fi complet echipate cu
contoare inteligente. În plus, ANRE trebuie să se asigure că operatorii instalează echipamente
noi/moderne care vor fi interoperabile cu viitoarele soluții de contoare inteligente ce vor fi
implementate la o dată ulterioară.

Această opțiune ar permite, de asemenea, diferențierea operatorilor în funcție de disponibilitatea

acestora de a implementa contoare inteligente. Mai mult decât atât, ANRE are flexibilitatea de
reglementare pentru a solicita tuturor operatorilor (inclusiv celor reticenți) să introducă contoare
inteligente cel puțin într-o zonă limitată, care este o variantă de continuare a studiilor pilot în cazul în
care nu există suficiente date sau operatorii care nu au încă cunoștințe despre sistem.

4.2.3 Opțiunea 2 – Înlocuirea naturală a contoarelor

Înlocuirea naturală a contoarelor care ajung la finalul duratei de viață utilă și instalarea obligatorie a
contoarelor inteligente pentru noii consumatori nu ar trebui să depășească costul maxim per
consumator. La fel ca în opțiunea de „non-acțiune”, aproximativ 10% din contoarele existente sunt
înlocuite anual, deoarece își depășesc durata de viață utilă. Diferența față de opțiunea 0 este aceea că
Opțiunea 2 ar însemna implementarea completă a CI, mai degrabă decât înlocuirea contoarelor,

25
alături de înlocuirea naturală a contoarelor. Dezavantajul constă în faptul că aceste costuri medii per
consumator ar putea fi mult mai ridicate decât în cazul opțiunii de instalare în funcție de zone
(concentratoare, TI, comunicații și stocarea datelor vor trebui să fie achiziționate integral pentru
întregul sistem, chiar dacă nu toate contoarele ar fi înlocuite cu contoare inteligente pentru
consumatori individuali). Aceasta nu se va transforma în Opțiunea 0 dacă ANRE reglementează în mod
specific implementarea sistemului complet și recunoaște costurile tarifelor, așa cum este detaliat în
secțiunea 3 a raportului anexă. De asemenea, costurile întregului sistem trebuie să fie distribuite
tuturor consumatorilor pentru a fi accesibile, inclusiv celor care nu au contoare inteligente în locuința
lor. Acest lucru ar putea fi destul de greu de justificat dacă nu există „externalităţi pozitive” clare, cum
ar fi stabilitatea/flexibilitatea sistemului, tranziția către rețele inteligente și potențialul de a identifica
pierderile AT&C.

Avantajul acestei opțiuni este că instalarea sistemelor de management date, a concentratoarelor, a TI

etc., la începutul implementării și apoi înlocuirea în mod natural a contoarelor cu contoare inteligente
ar asigura interoperabilitatea și coerența sistemului. Dezavantajul este că sistemul ar putea fi depășit
până în momentul în care toate contoarele vor fi înlocuite cu contoare inteligente. Cu toate acestea,
având în vedere scăderea prețurilor pentru contoarele actuale, implementarea deplină ar putea fi
accelerată în anii următori.

4.2.4 Opțiunea 3 – OSD-urile care își implementează propriile planuri de CI

În această opțiune, OSD-urile își vor pune în aplicare propriile planuri de implementare a sistemului
de contorizare inteligentă, cu condiția de a nu depăși un anumit prag al costului per consumator. În
acest scenariu, există puține controale de reglementare în ceea ce privește acoperirea implementării
în funcție de tipurile și zonele de consumatori. De exemplu, un OSD poate favoriza implementarea în
zonele urbane, în timp ce altul poate prefera o zonă mai extinsă cu localități rurale și urbane. Cel mai
probabil, de vreme ce implementarea implică sistemul, inclusiv contoarele, concentratoarele de date
și managementul datelor, OSD-urile vor dezvolta „insule” ale zonelor cu contorizare inteligentă, ceea
ce ar reprezenta provocări ulterioare în ceea ce privește interoperabilitatea odată ce implementarea
depășește 80%. Costurile noilor sisteme ar fi socializate în orice scenariu, deoarece sistemul este
parțial implementat și deoarece acestea ar fi recunoscute în tarifele de distribuție atât ale
consumatorilor care beneficiază de contoare inteligente, cât și ale celor care nu beneficiază de
acestea. În acest scenariu, există un risc suplimentar ca beneficiarii să provină din zone mai bogate (de
exemplu, aglomerarea urbană), în timp ce consumatorii mai săraci trebuie să plătească tarife mai mari.

Operatorii par să favorizeze această opțiune, deoarece acest lucru permite un ritm diferit de
implementare, în funcție de gradul de pregătire al fiecărui operator. Dezavantajul este că anumite
zone (de exemplu, în cazul în care operatorii nu au implementat proiecte pilot în 2016) nu vor participa
pur și simplu în cadrul procesului de implementare, înainte de a dori acest lucru în mod natural, cu un
impact asupra ritmului de implementare a rețelelor inteligente ulterior.

În plus, Opțiunea 3 necesită verificări puternice din partea autorității de reglementare pentru a se
asigura faptul că echipamentul instalat este nou/modern și va fi compatibil cu alte sisteme de
contorizare inteligentă în câțiva ani, precum și cu rețele inteligente, prosumatorii și răspunsul la
cerere.

4.3 Orientări pentru stabilirea opțiunilor de politică

26
Ghidul EIR revizuit din 2015 14 face următoarele precizări în ceea ce privește opțiunile de politică:

„Opțiunile de politică trebuie să fie corelate în mod demonstrabil atât cu cauzele problemei, cât și cu
obiectivele acesteia.

Pentru fiecare opțiune, ar trebui să definiți nivelul adecvat de ambiție, având în vedere constrângerile,
cum ar fi costurile de conformare sau considerentele de proporționalitate.

O opțiune poate fi diferențiată în funcție de conținutul intervenției (modificări substanțiale) sau de tipul
intervenției (tipul de instrument ales).”

În cele din urmă, opțiunile de politică ar trebui să reprezinte soluții privind problema. Nu toate
opțiunile de politică vor putea rezolva toate problemele din definiția problemei. Cu toate acestea, este
preconizat faptul că fiecare opțiune de politică va fi corelată cu definiția problemei. De exemplu, ar
putea apărea întrebări dacă opțiunea 3 (punctul 4.2) permite o schimbare care să abordeze pierderile
de distribuție, lipsa implicării utilizatorilor finali și absența unui cadru care să permită
interconectivitatea cu producția distribuită.

4.4 Opțiunile de politică din cadrul EIR-urilor privind implementarea

sistemului de contorizare inteligentă în alte țări.

Tabelul 2 enumeră opțiunile de politică așa cum au fost acestea prezentate în EIR-urile privind
introducerea sistemului de contorizare inteligentă în alte țări. Realizarea unui bilanț privind toate
opțiunile de politică diferite poate fi o modalitate utilă de a gândi despre dezvoltarea opțiunilor de
politică pentru EIR.
Tabelul 2. Opțiuni de politică în EIR-urile privind introducerea sistemului de contorizare inteligentă în
alte țări
Opțiunea 1 Opțiunea 2 Opțiunea 3 Opțiunea 4 Opțiunea 5
Australia Opțiunea 1: Opțiunea 2:

Continuarea Asimilarea
instalării progresivă a
contoarelor cu noilor
citire manuală tehnologii de
pe o bază măsurare (fie
nouă și de cu citire
înlocuire manuală, fie
(observând că cu citire de la
majoritatea distanță) de
distribuitorilor către
au instalat distribuitori
contoare (sau
electronice și comercianții
de registru cu amănuntul)
dublu care au pe măsură ce
avut piața acestor
capacitatea de contoare mai
a înregistra sofisticate

14
Ghidul a fost elaborat pentru a sprijini funcționarii publici din ministere și din cadrul organismelor de stat
însărcinați cu pregătirea notelor de fundamentare.

27
 separat evoluează și
vârfurile de devine
consum și comparabilă
utilizările în din punct de
afara vârfului vedere al
de consum, cu costurilor cu
un debit contoarele de
separat de apă acumulare.
fierbinte
pentru clienții
cu sisteme
electrice de
stocare a apei
calde
menajere).
Belgia O O
(Flandra) implementare implementare
uniformă pe o segmentată
perioadă de 5 desfășurată pe
ani o perioadă de
6 ani.

Aceasta
pornește de la
clienții
comerciali mai
mari, trecând
în timp la
clienții
rezidențiali.

Această
opțiune este
considerată în
această
secțiune ca
fiind cea mai
apropiată de
așteptările
Recomandării
2012/148/UE.
Belgia Implementare Contoare
(Regiunea totală: inteligente
Valonă) prietenoase:
La 80% dintre implementare
clienți li se vor selectivă la
monta anumite
contoare segmente de
pentru clienți, la cei cu
energie un istoric de
electrică și rău platnici,
gaze până în instalări noi,
2020. înlocuiri și
clienți care
solicită un

28
 contor
inteligent,
plătind pentru
instalare.
Brazilia Nicio De bază: Tarife orare și Comunicare:
intervenție: indicatorii de
În plus față de continuitate: Două sub-
Contorul caracteristicile opțiuni vor fi
electronic contorului din În acest caz, vor exista evaluate,
înregistrează Opțiunea 1, două sub-opțiuni: având în
doar energia și vedere
consumul de cererea
(1) toate cele 68 finalizarea
energie reactivă sunt de milioane implementări
electrică funcționalitățil de i contoarelor
activă și va fi e contorului în consumatori într-o
instalat, în acest caz, care vor primi perioadă de
mod uniform, vor fi contorul, și 10 ani și
în toate implementate acoperind fie
unitățile cu în toate (2) numai toți
consum de unitățile de consumatoril consumatorii,
tensiune joasă consum de or care fie 10% dintre
(68 milioane joasă tensiune solicită tariful aceștia.
în Brazilia) pe pe o perioadă pentru
o perioadă de de 10 ani, 10% perioada de
25 de ani, pe an. utilizare li se
ceea ce va instala
echivalează cu
contorul în
durata de
viață
unitatea lor;
reglementată se va
a contorului presupune că
electromecani 10% dintre
c convențional consumatori
actual. solicită noul
tarif; în
ambele sub-
opțiuni,
implementar
ea
contoarelor
se va realiza
uniform pe o
perioadă de
10 ani.
Republica Opțiune Opțiune de
Cehă umbrelă: bază:
Introducerea
sistemului de O variantă a
contorizare status quo-
inteligentă în ului,
conformitate
cu Directiva
UE.

29
Germania Opțiunea UE: Opțiunea de Opțiunea de plus- Opțiunea de Opțiunea de
continuitate: continuitate: implementar plus-
Presupune că e: implementar
cel puțin 80% Evaluează Combinație de e:
din toate abordarea contoare inteligente, în Opțiunea de
punctele de legislativă cu perspectivă, în plus față implementar La fel ca
măsurare instalarea de sistemele de e prevede opțiunea de
trebuie să fie obligatorie contorizare inteligentă. instalarea implementar
echipate cu un curentă, în Contoarele inteligente obligatorie e cu o cotă de
sistem conformitate trebuie să ofere pentru implementar
inteligent de cu legislația posibilitatea integrării centralele e crescută
contorizare în germană. într-un sistem de EEG/CHP pentru a
decurs de 10 comunicații conform vechi, precum facilita
ani. Profilul de Protecție și pentru cele economiile de
BSI. cu o putere scară.
de intrare mai
mică de 7 kW
până la o
limită minimă
de 250 de
wați.
Marea Mandatează Implementare
Britanie unități noi și voluntară
de înlocuire
EVALUAREA
EVALUAREA IMPACTULUI
IMPACTULUI ULTERIOR:
ULTERIOR:
Implementare
Implementare în etape:
a completă:
Implementare
Implementare a începe
a începe înainte de
atunci când înființarea
sistemele de completă a
comunicații sistemului
centrale sunt central de
instalate comunicații
Ungaria Opțiunea 1: Opțiunea 2: Opțiunea 3: Opțiunea 4:

Aceasta O O variantă a opțiunii 2, O variantă a

implică o implementare cu MAVIR, operatorul opțiunii 3 în
implementare comună a sistemului de transport, care funcțiile
bazată pe tuturor OSD- preluând funcțiile de gestionare
distribuitori urilor, în Operatorului de a cererii sunt
de contoare cadrul cărora Contorizare Inteligentă. incluse în
inteligente, societățile configurarea
rezultând o implicate contorului
acoperire de dezvoltă inteligent
80% până în împreună (operațiuni la
2021. sistemul care distanță,
procesează și etc.).
(Opțiunea UE) stochează
datele

30
 furnizate de
contoarele
inteligente și le
pune la
dispoziția
companiilor de
utilități și
autorităților
pentru
utilizare
ulterioară. În
cadrul acestei
opțiuni de
politică, este
necesar să se
creeze o
entitate nouă
cunoscută sub
denumirea de
Operator de
Contorizare
Inteligentă,
care este
responsabilă
pentru
colectarea și
transferul de
date.
Letonia Șase opțiuni de implementare a contoarelor inteligente cu diferite volume de instalare a
sistemelor de contorizare.
Lituania Caz de baza Funcționalitat Multi-contorizare
e avansată
Noua Opțiunea 1: Opțiunea 2: Opțiunea 3:
Zeelandă
Include doar Include doar Include doar interfețele
interfețele interfețele casnice (HAN) și
casnice (HAN), casnice (HAN), dispozitivele de afișare
în momentul modernizate, la domiciliu (IHD), în
introducerii deoarece momentul introducerii
contoarelor consumatorii contoarelor inteligente
inteligente folosesc
dispozitive
inteligente
Portugalia Implementare Implementare
1: începând 2: începând
din 2016, din 2014,
urmărind o urmărind o
implementare implementare
de 80% până de 80% până în
în 2020 și 2020 și 100%
100% până în până în 2022.
2022.

31
 Republica Opțiunea Abordare
Slovacă progresivă: liniară:
(ambele
opțiuni au o 70% dintre Un profil de
implementar contoarele implementare
ea inteligente uniform
sistemelor acoperite vor pentru
de fi instalate în contoare
contorizare primii 4 ani, inteligente
inteligentă iar 100% din până în 2020.
de 23%) ținta
planificată va
fi echipată cu
contoare
inteligente
după 8 ani, în
2020.
Slovenia Opțiunea de Opțiunea de Opțiunea de Opțiunea de Opțiunea de
implementare implementare implementare 3: implementar implementar
1: 2: e 4: e 5:
Începând cu anul 2015,
Implementare Începând cu cu o țintă de 100% până Începând cu Începând cu
începând cu anul 2015, cu în 2025. Numărul anual anul 2015, cu anul 2015,
anul 2015, cu un obiectiv de de contoare inteligente o țintă de 80% înlocuirea
un obiectiv de 80% până în este liniar. până în 2030. naturală a
80% până în 2025. Restul Numărul tuturor
2020 de 20% din anual de contoarelor
contoarele contoare convențional
(Opțiunea UE) convenționale inteligente e cu contoare
vor fi înlocuite este liniar. inteligente.
în mod natural
la sfârșitul
duratei lor de
viață sau din
cauza
defectării.

Există multe combinații posibile de opțiuni de introducere la scară mică. Alte EIR indică faptul că
pentru opțiunile de implementare la scară mică, anumiți clienți pot beneficia de instalarea sistemelor
de contorizare inteligentă. Cu toate acestea, clienții ar trebui să aibă dreptul de a solicita instalarea
unui sistem inteligent de contorizare la un preț care nu este prea diferit de prețul celor care au fost
vizate geografic sau în alt mod pentru implementare națională. O modalitate de a facilita acest lucru
ar fi să permită distribuitorilor de energie electrică să instaleze un contor inteligent fie în paralel cu cel
existent, fie să îl înlocuiască. Deoarece rețeaua de energie electrică nu este proprietatea
comerciantului cu amănuntul, soluțiile de comunicații trebuie să fie independente (GPRS, ADSL etc,)
sau negociate cu companiile de utilități (PLC).

4.5 Factorii care influenţează cel mai mult opţiunile de politică

Opțiunile de politică pot fi concepute cu raționamente distincte și totuși produc efecte care sunt foarte
asemănătoare. Mai jos sunt expuși factorii cheie care fac ca opțiunile politice să aibă cel mai mare
efect din punct de vedere al impactului.

32
Factorul principal se referă la contor și la instalarea asociată acestuia. Costurile aferente contorului
variază semnificativ în opțiunile de politică, în funcție de tipul și costul contorului inteligent și de
investiția complementară (de exemplu, plăcile de contorizare și cablarea). În practică, experiența din
alte EIR arată că opțiunile de implementare pe scară largă tind să fie estimate la un cost mai mic per
contor din cauza curbelor de învățare.

Opțiunile de politică din diferitele EIR prezentate mai sus se referă în principal la scenarii de
implementare. Acestea sunt deseori separate de opțiunile de funcționalitate. Cu toate acestea, există
exemple în care opțiunile de implementare sunt amestecate cu specificații tehnice/funcționalități (de
exemplu, în EIR germană). Opțiunile de politică pot varia în mod semnificativ pe baza diferitelor
abordări ale economiilor la costurile de energie electrică. Unele opțiuni de politică pot avea un accent
mai puternic pe eficiența energiei electrice, în timp ce altele se pot concentra pe schimbarea de sarcină
disponibilă clienților. Opțiunile centrate pe funcționalități vor fi diferite în ceea ce privește măsura în
care se pot produce economii din partea OSD-urilor în citirea contoarelor și în ceea ce privește
costurile de operare și reducerea pierderilor comerciale. Rezultatele din EIR de mai sus sugerează că
opțiunile de politică cu funcționalități relativ de bază pot facilita economii semnificative în ceea ce
privește costurile de citire a contorului și pierderile comerciale. Cu toate acestea, se așteaptă ca
opțiunile de politică ce vizează o mai mare funcționalitate a contorului (cum ar fi, de exemplu,
furnizarea de informații în timp real) să genereze economii mai mari ale costurilor cu energia electrică.

Opțiunile pot fi diferite și în ceea ce privește alocarea costurilor sau atribuirea beneficiilor care se pot
aplica serviciilor din afara sistemului de contorizare inteligentă. Pentru unele opțiuni de politică,
infrastructura este introdusă simultan cu contoarele inteligente (de ex, cabluri, casete de contorizare
noi), ceea ce poate genera beneficii generale pentru sistemul de distribuție, precum și pentru
facilitarea implementării contorului inteligent. Pentru alte opțiuni de politică, tehnologia de
comunicații poate asigura potențialul de a vinde servicii care nu au legătură cu contorizarea, sau pot
include servicii de rețea inteligentă care nu sunt evidențiate în EIR.

Opțiunile de politică pot avea la bază o gamă largă de tehnologii și costuri de comunicare, care au un
impact semnificativ asupra rezultatelor. Utilizarea infrastructurii de comunicații GPRS sau UMTS în loc
de PLC majorează semnificativ costurile totale, pe măsură ce, concomitent, evoluția tehnologiei PLC
ajută la utilizarea extinsă a acestora pentru transferul de date acolo unde este posibil.

4.6 Opțiunile de politică actuale și recomandările pentru elaborarea

opțiunilor de politică pentru contoarele inteligente

Lipsa unui calendar strict pentru punerea în aplicare a sistemului de contorizare inteligentă în România
implică faptul că, la momentul redactării acestui raport, piața a adoptat opțiunea de „non-acțiune”.
Această secțiune prezintă câteva recomandări pentru elaborarea opțiunilor de politică în acest
domeniu, după cum se subliniază mai jos.

Variația mare a datelor din proiectele pilot ale operatorilor, comparativ cu datele din studiul inițial AT
Kearney, lipsa datelor privind majoritatea beneficiilor, presiunile anumitor operatori, precum și
schimbările în prioritățile autorității de reglementare din 2017 (schimbarea conducerii, liberalizarea
pieței gazelor naturale, creșterea prețurilor la energia electrică etc.) au cauzat întârzieri în aprobarea
implementării, iar implementarea actuală este o variantă a opțiunii de „non-acțiune”. În 2017,
operatorii au implementat contoare inteligente până la o limită de 10% din planul anual total de
investiții, pe baza unei dispoziții dintr-un ordin valabil numai pentru anul 2017. ANRE a recunoscut pur
și simplu în raportul său anual pentru anul 2016 faptul că o implementare completă (80%) până în
2020, conform Legii Energiei 123/2012, nu ar fi fezabilă în ceea ce privește resursele și accesibilitatea
majorărilor tarifare. Pe cale de consecință, raportul menționează, de asemenea, faptul că ANRE va

33
putea aproba un ordin de implementare doar atunci când „legea primară (123/2012) este armonizată
cu constatările că instalarea în proporție de 80% până în 2020 nu este fezabilă”.

Până la începutul anului 2017, ANRE ar fi trebuit să finalizeze o ACB pentru sistemul de contorizare
inteligentă pe baza unui studiu independent; ACB ar fi trebuit să permită comparabilitatea între
operatori. Pe baza ACB și a planurilor care urmează să fie prezentate de operatorii pentru
implementare, ANRE ar fi trebuit să aprobe calendarul de implementare până în martie 2017.

Până la începutul anului 2017, ANRE a colectat planuri de implementare de la operatori, cu intenția
de a elabora calendarul de implementare în primăvara anului 2017, în ciuda datelor lipsă pentru ACB.
În martie 2017, ANRE a elaborat un proiect de ordin pentru a asigura o implementare în proporție de
30% până în 2020 și 100% până în 2026, fără a preciza criterii suplimentare cum ar fi categoriile de
consumatori, zonele care trebuie acoperite sau starea rețelelor. Conform proiectului de ordin,
investițiile nu ar trebui să depășească 10% din planul total de investiții pentru 2017, 20% în 2018-2020
și 25% în 2021-2026. În urma presiunilor unor operatori care au avut probleme în timpul implementării
programelor pilot în perioada 2015-2016, proiectul de ordin nu a fost niciodată aprobat. La momentul
prezentului raport, OSD-urile au implementat contoare inteligente în 2017 până la un nivel de 10% din
planul anual total de investiții, fără niciun criteriu suplimentar de acoperire. Acest lucru este permis în
conformitate cu Ordinul 6/2016. Cu toate acestea, deoarece aceste investiții nu reprezintă proiecte
pilot per se, nu a fost prevăzută nici o monitorizare, evaluare sau raportare pentru proiectele de
contorizare inteligentă din anul 2017, ca și în cazul anilor precedenți. Investițiile în contoare inteligente
vor fi monitorizate în cadrul sistemului obișnuit de monitorizare a investițiilor în rețelele de distribuție.
De exemplu, unele costuri de investiții sau prețuri excesive pentru echipamente nu ar fi recunoscute
în tarif. Programul de implementare a sistemului de contorizare inteligentă pentru anul 2018 și ulterior
este neclar. 15

Aceste evoluții ale politicilor declanșează o gândire și recomandări suplimentare privind formularea
opțiunilor de politică ca parte a unei EIR. Atunci când sunt elaborate opțiuni de politici, ar trebui să fie
luat în considerare un set de recomandări:
• Opțiunile de politică ar trebui să fie „etichetate”. Aceasta înseamnă că ar trebui folosit un singur
termen care să surprindă esența fiecărei opțiuni de politică, astfel încât să fie clar imediat ce
direcție să ia fiecare opțiune de politică.
• Trei opțiuni de politică, pe lângă opțiunea de „non-acțiune”, pare să fie o abordare echilibrată.
Reamintim faptul că, atunci când sunt revizuite opțiunile de politică, creșterea numărului de
opțiuni va conduce la creșterea numărului de analize ce trebuie să fie elaborate în cadrul analizei
cost-beneficiu. În timp ce o varietate de opțiuni de politică arată că diferite aspecte au fost serios
evaluate, posibilii „cai morți” nu contribuie prea mult la EIR și ar putea deveni o povară atunci când
vine vorba de analiza costurilor și a beneficiilor.
• Corespondența dintre definirea problemei și opțiunile de politică trebuie să fie clară. Acest lucru
ar putea deveni mai evident, de exemplu, prin introducerea unui tabel care să cuprindă măsura în
care fiecare dintre opțiunile de politică trebuie să abordeze fiecare dintre problemele identificate
cu privire la status quo.
• Opțiunile disponibile trebuie să ia în considerare constrângeri diferite, inclusiv acceptabilitatea
pentru industria reglementată. Având în vedere preferința puternică a anumitor OSD-uri pentru o
implementare completă și preferința la fel de puternică a altor OSD-uri de a amâna
implementarea, lucru justificat de costurile ridicate, opțiunile de politică propuse trebuie să fie
suficient de flexibile pentru a crea un echilibru între găsirea unui ritm fezabil acceptabil pentru

15
Ordinul 6/2016 menționează doar plafonul de 10% din totalul investițiilor pentru anul 2017

34
toate OSD-urile reglementate și costurile accesibile, recunoscute în tarife fără disparități regionale
semnificative.

35
5. EVALUAREA IMPACTULUI SISTEMULUI DE CONTORIZARE
INTELIGENTĂ ÎN ROMÂNIA
Implementarea sistemului de contorizare inteligentă va avea costuri semnificative, dar va avea și
beneficii. Această secțiune prezintă pe scurt dovezile disponibile privind costurile și beneficiile în
termeni de unități pe contor.

Așa cum este menționat la Secțiunea 3 din raportul anexă, datele din proiectele pilot pe care se
bazează această analiză nu sunt exhaustive și nici reprezentative pentru întreaga populație de
consumatori din România. Acestea furnizează o indicație a dimensiunilor costurilor și beneficiilor, dar
omite variabilele semnificative care nu au putut fi cuantificate fără ipoteze îndrăznețe, care ar putea
invalida constatările (de exemplu, în legătură cu beneficiile asociate reducerii pierderilor din
comunicații).

Categoriile de costuri asociate cu implementarea sistemului de contorizare inteligentă constau în

tehnologia informației, comunicații, afișare la domiciliu, generare, transmitere, distribuție, costuri de
instruire, grija față de clienți, costuri scăzute și securitate. Categoriile de beneficii (identificate și parțial
cuantificate în raportul anexă) cuprind reducerea citirii și funcționării contoarelor, reducerea
costurilor O&M, investițiile în capacități de distribuție amânate, investițiile în capacități de transmisie
amânate, investițiile în capacități de producție amânate, reducerea pierderilor de comunicare,
reducerea timpilor de întrerupere, reducerea emisiilor de CO2, reducerea poluării, evitarea
investițiilor în contoare standard și competitivitatea.

Tabelul 3. Costurile și beneficiile din proiectele pilot și studiul AT Kearney

Date de la AT
Date din proiectele pilot
Tipul de cost/beneficiu Kearney
(EUR/contor)
(EUR/contor)
Contoare inteligente 58,8 77,35
Monofazat 38,22 Indisponibil
Bifazat 61,11 Indisponibil
COSTURI

Trifazat 78,33 Indisponibil

Tehnologia informațiilor Indisponibil 1,55
Comunicații 9,24 18,83
TOTAL 58,8 97,73
Reducerea citirii și operării contorului 1,50 46,6
Reducerea costurilor O&M 5,66 10,8
Reducerea pierderilor tehnice 28,49 11,4
BENEFICII

Reducerea costurilor energiei electrice N/A 0,3

Reducerea pierderilor din comunicații Necuantificat 43,6
Reducerea timpilor de întrerupere 0,81
Evitarea investițiilor în contoarele standard Indisponibil 16,8
TOTAL 36,46 129,4

36
Tabelul 3 sintetizează informațiile disponibile privind costurile și beneficiile per contor din analiza cost-
beneficiu AT Kearney și proiectele pilot. În ansamblu, estimările costurilor au scăzut cu aproape 40%.
Acest lucru se datorează în principal scăderii estimărilor costurilor pentru contoarele monofazate,
bifazate sau trifazate, precum și a tehnologiilor de comunicare. În ceea ce privește beneficiile,
reducerea pierderilor tehnice este mai mare decât cea prognozată inițial în analiza cost-beneficiu
2012.

După acest rezumat al costurilor și beneficiilor, restul secțiunii 5 prezintă o imagine de ansamblu a
informațiilor privind costurile și beneficiile, cu referire specifică la datele din studiile pilot.

5.1 Costurile sistemului de contorizare inteligentă în România

Evaluarea costurilor este o parte critică a oricărei EIR. La nivelul cel mai de bază al analizei impactului,
compararea costurilor pentru diferitele opțiuni de politică (cunoscută și sub denumirea analiza cost-
eficacitate) furnizează un instrument rudimentar pentru a decide nivelurile investițiilor în majoritatea
politicilor. În mod corespunzător, în centrul său, o EIR privind implementarea sistemului de contorizare
inteligentă are nevoie de o estimare fiabilă a costurilor asociate cu dispozitivele de măsurare
inteligentă, cu comunicațiile conform tehnologiei informațiilor, cu costurile de instruire etc. Informații
specifice privind estimările costurilor din proiectele pilot și din întâlnirile tehnice ale ANRE sunt
raportate în această secțiune.

5.2 Estimări de cost din proiectele pilot 2015-2016

Datele colectate de la ANRE, ca parte a proiectelor pilot 2015 și 2016, conțin informații relativ detaliate
privind costurile reale de implementare aferente sistemului de contorizare inteligentă. Acestea,
împreună cu estimările AT Kearney și estimările costurilor din analizele cost-beneficiu din alte țări (din
Secțiunea 2 a raportului anexă) furnizează informații utile care pot fi utilizate ca parte a unei EIR privind
implementarea contoarelor inteligente în România.
Figura 1. Cost unitar mediu per consumator (RON)

Costuri reale proiect

Pilot 2016 pilot 2016
actual 280

Costuri planificate
Pilotproiect
2016pilot 2016
planned 434

Costuri reale proiect pilot 2015

Pilot 2015 actual 587

AT Kearney 455

0 100 200 300 400 500 600 700

Figura 1 prezintă variabilitatea estimărilor costurilor din proiectele pilot în ceea ce privește costul
unitar mediu per consumator și le compară cu evaluarea inițială a costurilor din Analiza Cost-Beneficiu
AT Kearney. În general, costul mediu per consumator a fost semnificativ diferit de evaluarea costului
inițială din studiul AT Kearney. Costurile reale din cadrul studiilor pilot din 2015 au fost de 587 RON
per consumator și 280 RON per consumator în cadrul studiilor pilot din 2016. Cu toate acestea, cele 3
OSD-uri care au suportat cele mai mari costuri în proiectelor pilot din 2015 (mai exact Transilvania Sud

37
919 RON, Distribuție Oltenia 784 RON și Muntenia Nord 668 RON) au ales să nu participe în cadrul
proiectelor pilot din 2016. Costurile inițiale per consumator în proiectele pilot înaintate la ANRE în
anul 2016 au fost de 434 RON. Inițial, studiul AT Kearney a estimat 455 RON pentru costul unitar per
consumator. Diferențele se datorează, de asemenea, diferențelor între operatori, așa cum reiese din
Figura 2.
Figura 2. OSD-urile și costurile per client din proiectele pilot 2015 (roșu) și 2016 (albastru)

Figura 3. Rezumat al costurilor totale din proiectele pilot din perioada 2015-2016 (în RON)

FDEE Muntenia Nord

FDEE Transilvania Nord

FDEE Transilvania Sud

Delgaz Grid
2015
Distributie Energie Oltenia
2016
E-Distributie Muntenia

E-Distributie Dobrogea

E-Distributie Banat

- 5,000,000 10,000,000 15,000,000 20,000,000 25,000,000

Figura 3 prezintă un rezumat al costurilor din proiectele pilot 2015-2016. După cum a fost menționat
mai sus, CEZ (Distribuție Energie Oltenia) și fostele filiale Electrica (Transilvania Sud, Muntenia Nord)
au întâmpinat dificultăți în implementarea proiectelor pilot în 2015 și nu au implementat proiecte pilot
în 2016. În 2015, costurile unitare pentru CI au fost de 2-2,5 ori mai mari decât cele pentru ceilalți
operatori, ceea ce ar putea fi cauzat de diferențele în economiile de scară și de experiența anterioară
în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente.

38
 Figura 4. Costurile medii per contor din proiectele pilot 2015-2016 (în RON)

FDEE Muntenia Nord

FDEE Transilvania Nord
FDEE Transilvania Sud
Delgaz Grid
2015
Distributie Energie Oltenia
2016
E-Distributie Muntenia
E-Distributie Dobrogea
E-Distributie Banat

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Figura 4 prezintă media costurilor medii per contor din proiectele pilot, luând în considerare costurile
globale ale contoarelor din Figura 3 și numărul utilizatorilor finali pentru care au fost instalate
contoare inteligente în perioada 2015-2016 (a se vedea raportul anexă, Secțiunea 3.1) , Delgaz Grid și
E-Distribuție Dobrogea au înregistrat cele mai mici costuri de implementare.
Figura 5. Costul mediu (RON/contor) per tip de echipamente conform datelor din proiecte pilot 2016

400
350
300
250
200
150
100
50
0
1-phase meter
monofazat 3-phase
trifazat meter Balance
contor meterde Communication cost
cost comunicații Investment cost
cost investiții
echilibrare

Figura 5 prezintă costul mediu pe tip de echipament, pe baza datelor din proiectele pilot până la 31
decembrie 2016. Contoarele de echilibrare reprezintă cel mai mare cost, urmat de contoarele
trifazate.

39
 Figura 6. Costul unitar per contor (RON/contor) din proiectele pilot 2015 și 2016 și procentul de
reducere a costurilor din 2015 și 2016
700 60
600 50
500
40
400
30
300
20
200
100 10
0 0
E-Distributie Banat E-Distributie E-Distributie Delgaz Grid FDEE Transilvania TOTAL
Dobrogea Muntenia Nord

2015 2016 %

Figura 6 compară costul unitar per consumator din proiectele pilot din 2015 și 2016. Costurile au
scăzut substanțial între proiectele pilot în 2015 și 2016. Trebuie menționat faptul că în Tabelul 16 nu
sunt incluși 3 operatori care nu au implementat proiecte în 2016.

Secțiunea 3 din raportul anexă include o descriere detaliată a informațiilor disponibile privind
costurile.

5.3 Beneficiile sistemului de contorizare inteligentă în România

Evaluarea beneficiilor schimbărilor de reglementare este, fără îndoială, una dintre cele mai complexe
sarcini legate de realizarea oricărei EIR. Acest lucru se datorează faptului că, în timp ce valorile de piață
pentru costuri pot fi fundamentate pe baza referințelor existente, estimările beneficiilor trebuie să se
bazeze pe ipoteze cu privire la modul în care vor fi diferiți actori avantajați de schimbare în viitor. EIR
privind implementarea sistemului de contorizare inteligentă nu diferă în această privință. Într-adevăr,
informațiile obținute din studiile pilot și din întâlnirile tehnice ale ANRE cu echipa GBM demonstrează
mai multe aspecte privind colectarea datelor, acuratețea datelor și analiza informațiilor despre sistem,
precum și beneficiile societale ale implementării sistemului de contorizare inteligentă în România.

5.4 Beneficii estimate de proiectele pilot 2015-2016

Proiectele pilot din 2015 și 2016 prezintă cele mai recente (deși incomplete) estimări ale beneficiilor
implementării sistemului de contorizare inteligentă.

40
 Figura 7. Beneficiile (RON/contor) derivate din proiectele pilot
Costs withcitire
Costuri meter reading
contor după after SM
implementarea CI
18
Costs withcitire
Costuri meter reading
contor before
înainte de SM
implementarea CI
Costs of intervention
Costurile at consumption
intervenției points
la punctele de after SM
consum dupăinstallation
instalarea CI
16 Costs of intervention
Costurile intervențieiatlaconsumption
punctele de points
consum before SMdeinstallation
înainte instalarea CI
Costs of intervention
Costurile intervențieiatlaconsumption
punctele de points
consum after
dupăSMinstalarea
installation
CI
Costs of intervention
Costurile intervențieiatlaconsumption
punctele de points
consum before SMdeinstallation
înainte instalarea CI
14 Technical
Pierderi losses
tehniceafter
dupăimplementation
implementareaofCISM
Technical
Pierderi losses
tehnicebefore
înainteimplementation of SM
de implementarea CI

12

10

0
ENEL ENEL ENEL ENEL ENEL ENEL ENEL ENEL EON 1 EON 2 FDEE FDEE FDEE FDEE FDEE FDEE
B1 B2 B3 D1 D2 D3 D4 M TS1 TS2 MN1 MN2 TN1 TN2

Figura 7 ilustrează beneficiile derivate din proiectele pilot exprimate în funcție de schimbările dintre
pre-instalarea și post-instalarea contoarelor inteligente. În general, beneficiile principale constau în
reduceri ale pierderilor tehnice, urmate de reduceri ale costurilor O&M. În mare, reducerea citirilor și
a operațiunilor contorului, precum și reducerea timpilor de întrerupere prezintă beneficii limitate.
Proiectele pilot nu cuantifică reducerile pierderilor de comunicații. Secțiunea 4.1 din acest raport arată
că, dacă este cuantificat și valorificat în mod corespunzător, acest beneficiu ar putea fi cel de-al doilea
cel mai mare și ar putea împinge totalul beneficiilor mult mai aproape de cifra costurilor.

41
 Figura 8. Beneficii (ca variație procentuală între instalarea contorului pre- și post-instalarea
contorului inteligent) derivate din proiectele pilot

P16

P15

P14

P13

P12

P11

P10

P9

P8

P7

P6

P5

P4

P3

P2

P1

-60% -40% -20% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%

Reduction of technical
Reducerea pierderilorlosses RCPTth
tehnice RCPTth
Reduction of commercial
Reducerea losses RCPTcom
pierderilor comerciale RCPTcom
Reduction of intervention
Reducerea costurilor de costs at consumption
intervenție la punctelepoints RCintc
de consum
Reduction of costs
Reducerea for meter
costurilor reading perper
citirii contorului customer RCcc RCcc
consumator

După cum ilustrează Figura 8, proiectele pilot evidențiază următoarele avantaje:

• Reducerea costurilor de citire a contorului: 55-97%.

• Reducerea costurilor operaționale pentru activitățile care necesită prezența fizică a echipelor
specializate: 27-97%.
• Reducerea AT&C: variație extremă, de la o creștere de 38% în CEZ - Distribuție Oltenia la o reducere
de 100%, ce reprezintă reducerea totală a AT&C în proiectele pilot din Transilvania Nord. Trebuie
remarcat faptul că AT&C în studiul AT Kearney au fost calculate pe baza unei formule și a unor
coeficienți și nu pe baza cifrelor reale.
• Reducerea reclamațiilor privind erorile de măsurare: 4-100%. Într-unul dintre proiectele pilot
pentru Transilvania Sud, a existat o creștere a numărului de reclamații bazate pe o mai mare
acuratețe a contorizării. Având în vedere lipsa de date, ANRE consideră următoarele categorii de
beneficii ca fiind nemăsurabile: pregătirea pentru rețelele inteligente, flexibilitatea rețelelor,
răspunsul la cerere, integrarea clienților și producția distribuită și reducerea AT&C.

42
Secțiunea 4 din raportul anexă conține o descriere detaliată a informațiilor disponibile privind
beneficiile.

43
 Competența face diferența!/Competence makes a difference!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European
Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

44