MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE

CATEDRA CONTABILITATE

La disciplina :Contabilitatea Financiara

Tema: “Imobilizări necorporale”

Elaborat: Naval Victoria

Grupa CON1602G
Verificat: Ciornii Revilia

Chișinău, 2019
 Cuprins:
1.Noțiunea, clasificarea imobilizărilor necorporale. ..................................................................................... 3
2.Contabilitatea imobilizărilor necorporale și amortizării acestora.............................................................. 4
3.Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale............................................................................. 7

2
1.Noțiunea, clasificarea imobilizărilor necorporale.

Imobilizări necorporale – imobilizări nemonetare care nu îmbracă o formă materială,

identificabile şi controlabile de entitate, sunt deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare
de un an în activitatea operațională sau neoperațională a întreprinderii sau sunt destinate
transmiterii în folosinţă persoanelor fizice şi juridice.

Imobilizările necorporale includ:

Invenţiile – sunt drepturi exclusive garantate de stat pe o anumită perioadă pentru fabricarea
unui fel de produse, utilizarea sau vânzarea unui produs specific(de exemplu: drepturile ce
rezultă din brevetele ce aparţin întreprinderii, noi soiuri de plante ş.a.);

Mărcile – simboluri înregistrate, protejate de stat cu drept exclusiv de utilizare a lor pentru
identificarea mărfurilor, serviciilor unor persoane fizice şi juridice de mărfurile şi serviciile
identice ale altor persoane fizice şi juridice;

Licenţele – drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate.
Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord (contract) conform căruia o persoană
(licenţiali) în anumite condiţii (de regulă pentru comision) permite altei persoane (licenţiat) să
folosească dreptul la proprietatea intelectuală;

Know-how-urile – cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, tehnologice, financiare, comerciale,

organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură acumulate de întreprindere, care
constituie o taină comercială şi aduc avantaj economic (profit);

Francizele – dreptul acordat de o întreprindere cu renume unei alte întreprinderi prin care
aceasta din urmă poate să exploateze drepturile de proprietate intelectuală sau industrială ale
francizorului, în schimbul unei contribuții financiare, în scopul producerii sau livrării de bunuri
sau al prestării de servicii;

Programele informatice – set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi

complexul de programe pentru sistema de prelucrare a informaţiei;

În componenţa imobilizărilor necorporale se mai includ:

• desenele şi modelele industriale,

• website-urile,

• drepturile de autor,

• alte imobilizări necorporale

3
2.Contabilitatea imobilizărilor necorporale și amortizării acestora.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea imobilizărilor necorporale

transmise în exploatare este destinat contul 112 „Imobilizări necorporale”. Este un cont de
activ în debitul căruia se reflectă valoarea imobilizărilor necorporale procurate de la terţi şi
create de întreprindere la cost de intrare, iar în credit se reflectă valoarea contabilă a
imobilizărilor necorporale ieşite şi casarea amortizării calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui
cont este debitor. Evidenţa analitică a imobilizărilor necorporale se ţine pe tipurile acestora.

Contul 112 „Imobilizări necorporale” se debitează prin creditul următoarelor conturi:

521 „Datorii comerciale curente” – înregistrarea valorii imobilizărilor necorporale procurate de

la persoane juridice cu reflectarea datoriei aferente facturilor primite;

313 „Capital nevărsat” – înregistrarea imobilizărilor necorporale primite ca aport al

fondatorilor în capitalul social al entității;

543 „Datorii curente privind bunurile primite în gestiune economică” – înregistrarea valorii
imobilizărilor necorporale primite în gestiune economică de la persoane terțe;

622 „Venituri financiare” – înregistrarea imobilizărilor necorporale primite cu titlu gratuit.

Contul 112 „Imobilizări necorporale” se creditează prin debitul următoarelor conturi:

113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” – decontarea amortizării calculate a

imobilizărilor necorporale ieşite;

721 „Cheltuieli cu active imobilizate” – decontarea valorii contabile a imobilizărilor

necorporale ieşite (vînzare, schimb, donaţie etc.);

723 „Cheltuieli excepţionale” – decontarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale ieşite

din cauza calamităţilor natural.

Amortizarea – este repartizarea sistematică a valorii imobilizării necorporale în decursul

întregii durate de utilizare a acesteia la costuri sau cheltuieli.

Durata de utilizare – este perioada de timp, pe parcursul căreia entitatea prevede să

utilizeze imobilizarea necorporală și să să obţină beneficii economice sau cantitatea unităţilor de
produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe care entitatea preconizează să le obţină
din utilizarea imobilizării.

4
Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă amortizabil pornind de la:

• valoarea amortizabilă a obiectului;

• durata de utilizare a acestuia.

Valoarea amortizabilă - reprezintă costul de intrare, diminuat cu valoarea reziduală

estimată (valoarea preconizată a unei imobilizări, care entitatea prevede să o obţină la expirarea
duratei de utilizare a acesteia).

Durata de utilizare a unei imobilizări necorporale se stabileşte în funcţie de:

• durata preconizată de utilizare,

• eventuala învechire morală (necorespunderea cerinţelor noi faţă de astfel de imobilizări),

• dependenţa duratei de utilizare de valabilitatea dreptului juridic (în cazul imobilizărilor

necorporale procurate de la licenţiar durata de utilizare o constituie termenul contractului de
licenţă),

• termenul de valabilitate a titlului de protecţie respectiv. Durata de utilizare a titlului de protecţie

(a unui brevet, a dreptului de autor etc.) poate să coincidă cu perioada de protecţie juridică a
acestora, de exemplu, dacă durata de protecţie a unui brevet de invenţie este 5 ani, durata de
utilizare a brevetului poate fi stabilită 5 ani.

Metoda de calcul a amortizării imobilizărilor necorporale aplicată de întreprindere trebuie

să reflecte schema de obţinere a avantajului economic din aceste active. Există diferite metode de
calculare a amortizării unei imobilizări necorporale: metoda liniară, metoda unităţilor de
producţie, metoda de diminuare a soldului.

Pentru generalizarea informaţiei privind amortizarea imobilizărilor necorporale transmise

în exploatare este destinat contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”.

Contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” este un cont de pasiv

(rectificativ). În creditul acestui cont se înregistrează calcularea (majorarea) amortizării
imobilizărilor necorporale pe parcursul duratei de utilizare a acestora, iar în debit – decontarea
(diminuarea) amortizării acumulate aferentă imobilizărilor necorporale ieşite. Soldul acestui cont
este creditor. Evidenţa analitică a amortizării imobilizărilor necorporale se ţine pe tipurile
acestora.

Contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” se creditează prin debitul

conturilor:

5
712 „Cheltuieli de distribuire” – calcularea amortizării imobilizărilor necorporale ce ţin de
comercializarea producţiei;

713 „Cheltuieli administrative” – calcularea amortizării imobilizărilor necorporale cu

destinaţie administrativă;

811 „Activităţi de bază” – calcularea amortizării imobilizărilor necorporale ce ţin de fabricarea

unui tip de produs;

821 „Costuri indirecte de producţie” – calcularea amortizării imobilizărilor necorporale ce ţin

de fabricarea mai multor tipuri de produse.

Contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale” se debitează prin creditul

contului 112 „Imobilizări necorporale” – în cazul decontării amortizării calculate a
imobilizărilor necorporale ieşite.

6
3.Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor necorporale.

Recunoaşterea iniţială a imobilizărilor necorporale se efectuează în modul stabilit din

prezentul standard cu excepţia regulilor specifice, şi anume:

1) imobilizările necorporale păstrate pe un obiect fizic, cum ar fi purtătorii de informaţie

(în cazul unei programe informatice) sau documentaţia juridică (în cazul unei licenţe) se
recunosc la data dobîndirii dreptului de utilizare a acestor informaţii;

2) imobilizările necorporale sub forma titlurilor de protecţie (de exemplu, dreptul de

utilizare a unui brevet sau a unui desen industrial creat de entitate) se recunosc la data eliberării
acestora;

3) imobilizările necorporale interconexate cu alte imobilizări, indiferent de faptul dacă

necesită sau nu lucrări de pregătire pentru utilizare după destinaţie, se recunosc la data punerii în
funcţiune a altui activ imobilizat ce necesită lucrări de pregătire.

Evaluarea iniţială a fiecărui obiect se efectuează la cost de intrare. Componenţa costului

de intrare diferă în funcţie de modalitatea de intrare a obiectului: prin achiziţionare, creare de
sine stătător, primire în schimb, sub forma de aport la capitalul social, cu titlu gratuit, în gestiune
economică etc.

Costul de intrare a obiectului procurat se formează din:

1) preţul de cumpărare, taxele vamale, impozitele şi taxele nerecuperabile, cu scăderea
tuturor reducerilor, rabaturilor şi sconturilor comerciale la procurare;

2) orice costuri direct atribuibile obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării şi în
starea necesară pentru folosire după destinaţie.
Costul de intrare a imobilizărilor se înregistrează ca majorare a imobilizărilor în curs de
execuţie concomitent cu majorarea datoriilor curente şi/sau diminuarea activelor utilizate pentru
pregătirea imobilizărilor pentru exploatare. Transmiterea obiectelor respective în exploatare se
înregistrează ca majorare a imobilizărilor aflate în utilizare şi diminuare a imobilizărilor în curs
de execuţie.