Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie

Departamentul de Geografie

Nemeț Ciprian Lucian,Master anul I, DAT

Timiș este un județ așezat în partea de vest a României, în centrul provinciei istorice Banat. Reședința lui este
municipiul Timișoara. Se învecinează cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și cu districtele Banatul de Sud, Banatul
Central și Banatul de Nord din Serbia și cu județul Csongrád din Ungaria. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
județului se ridică la 683.540 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 677.926 de
locuitori. La 1 ianuarie 2016, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația județului Timiș era de 742.886 de locuitori,
358.191 de sex masculin și 384.695 de sex feminin. Populația urbană din Timiș depășește 62%, valoare cu șapte puncte procentuale
peste ponderea populației urbane a României Populația urbană din județ a fost preponderent majoritară în ultimii 20 de ani, în ciuda
fluxurilor migrației de revenire în rural, în perioadele de recesiune economică a orașelor. Pe grupe de vârstă, în 2016 majoritatea
populației (52,25%) avea între 15 și 49 de ani. Populația tânără (sub 14 ani) reprezenta 14,03% din total, iar cea bătrână (peste 65 de
ani) 14,97%. Procesul îmbătrânirii populației este mai intens la femei decât la bărbați, datorită speranței de viață mai mari a populației
feminine și mai intens în mediul urban comparativ cu cel rural, datorită speranței de viață mai mari în localitățile urbane.
Populația județului Timiș a înregistrat cea mai importantă creștere în perioada 1956–1977, când volumul acesteia s-a mărit cu peste
22% în cei 21 de ani. În intervalul 2000–2010, dinamica populației nu a avut aceeași tendință la nivel de unitate administrativ-
teritorială. Pe teritoriul județului Timiș, cele mai importante scăderi ale populației s-au înregistrat în comune din arealul nord-sud-estic
al județului, precum și în zona de sud. Comunele județului cu scăderi accentuate de populație sunt: Bara (-35,9%), Nădrag (-
23,2%), Tomești (-21,8%), Biled(-9,7%), Darova (-9,6%) și Ghizela (-9,5%).] Între localitățile urbane, Lugoj (-8,5%) și Buziaș (-7,2%)
înregistrează cele mai accentuate scăderi de populație- În sud, comuna Jamu Mare și orașul Deta sunt UAT care pierd populație mai
intens comparativ cu vecinii lor. Comunele cu creșteri de populație sunt în jur de 40% din total, iar cele cu creșterile cele mai
accentuate sunt grupate în jurul municipiului Timișoara: Dumbrăvița (102,6%), Ghiroda (20,4%), Remetea Mare (16,8%), Moșnița
Nouă (27,9%), Sacoșu Turcesc (20,1%), Giroc (54,4%), Șag (15,4%), Sânmihaiu Român (40,8%), Săcălaz (16,8%), Dudeștii
Noi (17,1%) și Sânandrei (16,1%). Dintre orașe, Jimbolia înregistrează o creștere de populație mai semnificativă (14,4%).
[15]
 Judeţul Timiş, face parte din macroregiunea patru intitulată şi macroregiunea de Vest, alături de :Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.1

1
http://www.insse.ro/cms/ro/content/buletin-statistic-lunar-al-judeţelor-nr12016, ACCESAT 24.01.2019, ORA 17:25 şi 25.01.2019 ora 7.32
 Turismul cultural-istoric cuprinde numeroase obiective în situri istorice și arheologice, monumente istorice și de arhitectură,
biserici și muzee. În ultimii 30 de ani, turismul cultural a înregistrat registrat o diversificare a temelor și a formelor de practicare ca
urmare a presiunii cererii consumatorilor și rafinării gusturilor acestora. Astfel pe lângă vizite, sejururi și excursii s-au adăugat city
break-urile, stagiile și circuitele tematice.[ Printre ansamblurile mănăstirești se remarcă bisericile de lemn din
localitățile Pietroasa, Dragomirești, Poieni, Margina, Curtea, Lucareț, Hezeriș, Românești și Zolt. În satul Partoș se află Mănăstirea
Partoș, care datează din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserică de lemn ridicată în 1759, iar în apropiere de Șemlacu Mic se
află Mănăstirea Săraca, declarată monument istoric.
Turismul balnear și de agrement se poate practica în orașul-stațiune Buziaș, în municipiul Timisoara, orașul Deta, precum și în
localitățile Călacea, Teremia Mare și Lovrin. Munții Poiana Ruscă, cu o altitudine de peste 600 m, reprezintă o zonă cu un potențial
turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural și peisagistic deosebit, zona fiind adecvată pentru recreere și drumeții. Zonele cu un
bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breștea, Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea
Mică, Silagiu), precum și cele cu un fond piscicol diversificat (Bega–Luncani, Bega–Tomești–Românești, Bega–Poieni, Bega–
Margina, Timiș–Cebza, Timiș–Coșteiu) reprezintă un potențial remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii și pescuitului sportiv.
Pe teritoriul județului Timiș există 86 de fonduri de vânătoare și 30 de fonduri de pescuit. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat
în perioada 1972–1978, într-un cadru cu o valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcțiune
recreativă: agrement, sport nautic, pescuit și ștrand.
Turismul în judeţul Timiş este fundamentat cu precădere pe resursele antropice, mai ales pe cele economice şi culturale, şi mai puţin
pe cele naturale, cum este cazul pentru celelalte trei judeţe. Acest potenţial turistic este întărit de poziţia foarte favorabilă a judeţului în
ceea ce priveşte accesibilitatea şi apropierea de piaţa de desfacere vest-europeană. Judeţul se situează pe un coridor pan-european (IV),
pe două axe TEN-T (7 şi 22) şi deţine un aeroport internaţional (Aeroportul Internaţional Traian Vuia). Resursele naturale ale judeţului
constau în formele de relief carstic ale Munţilor Poiana Ruscă (Peşterile Româneşti şi Pietroasa), izvoarele de ape minerale şi termale
(Buziaş, Călacea), rezervaţii naturale (rezervaţia ornitologică Satchinez) şi fondul cinegetic şi piscicol bogat. Oferta turistică este
completată de castele şi cetăţi medievale (Castelul Huniade din Timişoara), ansambluri arhitecturale şi mănăstireşti (Palatul Baroc din
Timişoara, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc, Mănăstirea Partoş, Mănăstirea Săraca), evenimente culturale şi festivaluri, muzee
şi case memoriale (Lugoj, Traian Vuia), etnografie şi artă meşteşugărească (Muzeul Satului Bănăţean, Dumbrava). Tipurile de turism
practicate în judeţ sunt în special turismul de tranzit şi de afaceri, turismul urban, turismul cultural-istoric, turismul medical, dar şi
turismul balnear şi de recreere şi cel cinegetic şi piscicol. Principalele areale turistice ale judeţului cuprind Municipiul Timişoara şi
împrejurimile, zona piemontană a Munţilor Poiana Ruscă şi arealul Buziaş-Recaş-Lugoj.2

1.2. Prezentarea generală a activității turistice în județul Timiș pentru perioada 2012-2017

Patrimoniul turistic este ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru vizitare
și primirea călătorilor se poate aprecia că la nivelul județul Timiș se regăsesc o serie limitată de resurse. Apartenența județului la
Regiunea Vest – regiune din care fac parte județe mult mai avantajate ca potențialului turistic și antropic – Arad, Caraș Severin și
Hunedoara - au disipat atenția turiștilor români și străini de la resursele turistice existente în Timiș. Județul Timiș cuprinde o serie de
arealuri turistice de complexitate mică (o unitate de relief, un lac, o vale, s.a), uniforme care permit dezvoltarea unui număr limitat de
forme de turism. Arealurile turistice existente la nivelul județului Timiș cuprind la rândul lor centre turistice – Timișoara, Buziaș,
Lugoj, Sânnicolau Mare, etc localități cu potențial turistic și obiective (puncte turistice) interersante. Județul Timiș are un istoric legat
de industrie. Plecând de aici se poate spune că aici există un patrimoniu industrial semnificativ. Aici putem aminti: - Uzina de apa,
Statia de Epurare, Fabrica de bere, Abatorul, Turnurile de apă din Fabric și Iosefin - Nodul hidrotehnic Budinț - Chizătău - Ecluza de
la Urseni

Activitatea turistică în județul Timiș pentru perioada 2012-2017 este caracterizată prin următoarele aspecte generale: - Poziția
geografică a județului în imediată apropiere a graniței cu Ungaria și Serbia conduce la un turism de tranzit ridicat, dar cu durate mici și
medii de ședere (nopți/ turist); - Din totalul formelor de turism practicate în județul Timiș se remarcă turismul de afaceri respectiv
turismul de weekend și într-o mai mică măsură turismul balnear și de recuperare; - Aspectele culturale, de tradiție locală și istorice sunt
slab reprezentate în oferta turistică în raport cu alte regiuni ale țării.

Numărul de turiști rezidenți și nerezidenți sosiți în județul Timiș în perioada 2014-2017 cazați rezultă situația prezentată în tabelul
Tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Numărul de turiști în perioada 2014-2017

2
http://www.regiuneavest.ro/info/cunoaste-regiunea-vest/turis/ accesat 24.01.2019 ora 18:00
 Turisti Tip cazare 2014 2015 2016 2017

(persoane)

Romani hotel 152.134 170.094 184.467 178.029

hostel 8.714 13.158 21.825 21.958

pensiuni turistice 32.577 44.535 47.321 48.578

pensiuni agroturistice 10.777 10.218 11.623 14.761

Străini hotel 73.019 81.075 89.781 111.587

hostel 913 2.220 3.287 4.995

pensiuni turistice 4.245 5.171 4.726 4.153

 SURSA INSSE

pensiuni agroturistice 894 1.092 1.070 1.240

Ca pondere, în cadrul macroregiunii Vest, hotelurile cele mai numeroase se întâlnesc în judeţul Timiş în care
acestea deţin 50,4% din total structurilor de cazare, în restul judeţelor acestea ocupând ponderi asemănătoare. În
judeţul Hunedoara hotelurile deţin 24,5% din totalul structurilor de cazare, în Arad 22,3% şi 22,1% în judeţul Caraş-
Severin.
Fig. 8.2 - Structurile de primire turistică – judeţele Regiunii Vest (31 iulie 2011)
La nivelul judeţelor din regiune, în intervalul 2005-2011, toate judeţele regiunii cu excepţia judeţului Hunedoara au o creştere a
structurilor de primire turistică mai mare decât media naţională (15,5%) şi anume: Arad – 63,5%, Caraş-Severin – 46,1%, Timiş – 44,0
şi sub media naţională Hunedoara – 8% creştere

În anul 2011, capacitatea de cazare a regiunii Vest deţinea 23.671 locuri, plasându-se pe locul 5 dintre cele 8
regiuni ale României, cu 8,5% din numărul total de paturi din România (fig. 8.6). Regiunea Sud - Est, unde este situat
litoralul Mării Negre, deţine cel mai mare procent al locurilor – 43,3%.
SURSA INSSE

La nivelul judeţelor, evoluţia capacităţii de cazare existentă prezintă unele diferenţe regionale semnificative.
Între anii 2005-2011, cea mai mare creştere o are judeţul Timiş (38,1%). Evoluţii pozitive ale acestui indicator se
înregistrează şi în judeţele Arad (6,8%) şi Hunedoara (0,7%) pe când judeţul Caraş-Severin înregistrează o scădere de
-0,6%.
Capacitatea de cazare în funcţiune reprezintă numărul de locuri de cazare (paturi) disponibile pentru turişti în structurile de primire
turistică, luând în considerare numărul total de paturi şi orarul de funcţionare. Se exprimă în locuri-zile. Se exclud locurile din
camerele sau unitățile închise temporar din lipsă de turiști, pentru reparații sau din alte motive. La nivelul naţional, Regiunea Vest
ocupă penultimul loc cu 6.354 mii locuri-zile
Privind tabelul de mai jos (tabelul 8.1) cea mai mare pondere din capacitatea de cazare în funcţiune este deţinută de
hoteluri (62,7%), pensiuni turistice (16,9%), pensiuni agroturistice (5,6%) vile turistice (5,3%) şi moteluri (2,5%). Un
important potenţial îl deţin şi taberele de elevi şi preşcolari (2,1%).

Tabelul 8.1 - Capacitatea de cazare existentă – mii locuri-zile, pe structuri de primire turistică - 2011
Arad Caraş-­‐Severin Hunedoara Timiş Regiunea Vest % VEST
Hoteluri 829,668 891,846 631,570 1,628,261 3,981,345 62.7
Hosteluri --‐ 46,114 4,870 22,936 73,920 1.2
Moteluri 20,950 84,868 21,921 30,322 158,061 2.5
Hoteluri
apartament --‐ --‐ --‐ 1,953 1,953 0.0
Hanuri --‐ 5,840 --‐ --‐ 5,840 0.1
Vile turistice 32,004 52,258 105,651 147,294 337,207 5.3
 Cabane
turistice 25,294 22,321 34,566 --‐ 82,181 1.3
Bungalouri --‐ 4,928 --‐ --‐ 4,928 0.1
Campinguri 6,624 --‐ --‐ 94,900 101,524 1.6
Popasuri
turistice 10,210 24,482 --‐ --‐ 34,692 0.5
Casute turistice 3,220 3,204 --‐ --‐ 6,424 0.1
Tabere de elevi
si prescolari 49,592 34,201 13,713 38,565 136,071 2.1
Pensiuni
turistice 370,993 254,150 88,262 358,786 1,072,191 16.9
Pensiuni
agroturistice 95,122 159,008 14,910 89,126 358,166 5.6
Total 1,443,677 1,583,220 915,463 2,412,143 6,354,503 100

SURSA INSSE

Evoluţia capacităţii de cazare exprimată în locuri-zile relevă faptul că între anii 2005-2011 la nivel naţional creşterea
acestui indicator a fost de 24,4%, pe când creşterea în Regiunea Vest a fost uşor mai scăzută – 20,2%.
În cadrul judeţelor regiunii se relevă unele diferenţieri intraregionale şi anume că (2005-2011). Judeţul Timiş are o creştere
mult peste media regională şi naţională: 37,3%.
 Tabel 8.2 – Ponderea turiştilor după origine, pe regiuni de dezvoltare (2011)
Regiunea de Număr Număr total Număr total % turişti români % turişti străini
dezvoltare total turişti turişti români turişti străini
NORD-­‐VEST 794,684 651,322 143,362 82.0 18.0
CENTRU 1,424,589 1,156,368 268,221 81.2 18.8
NORD-­‐EST 692,470 605,946 86,524 87.5 12.5
SUD-­‐EST 1,133,385 1,043,010 90,375 92.0 8.0
SUD-­‐MUNTENIA 613,670 527,166 86,504 85.9 14.1
BUCUREŞTI-­‐ILFOV 1,282,564 603,059 679,505 47.0 53.0
SUD-­‐VEST OLTENIA 423,344 395,808 27,536 93.5 6.5
VEST 637,686 504,932 132,754 79.2 20.8
ROMÂNIA 7,002,392 5,487,611 1,514,781 78.4 21.6
Tabelul 8.3 – Sosiri ale turiştilor, pe structuri de primire turistică – 2011
% raportat la structura de % sosiri turişti străini raportat
Număr turişti cazare la număr total turişti străini
Români Străini Români Străini
Hoteluri 355,871 118,580 75.0 25.0 89.3
Hosteluri 3,075 82 97.4 2.6 0.1
Moteluri 11,184 981 91.9 8.1 0.7
Hoteluri
apartament 77 5 93.9 6.1 0.0
Hanuri 181 3 98.4 1.6 0.0
Vile turistice 11,842 790 93.7 6.3 0.6
Cabane turistice 5,948 5,948 91.5 8.5 4.5
Bungalouri 824 2 99.8 0.2 0.0
Campinguri 1,961 1,947 50.2 49.8 1.5
Popasuri turistice 2,087 111 94.9 5.1 0.1
Casute turistice 134 63 68 32 0.0
Tabere de elevi si
prescolari 6,606 41 99.4 0.6 0.0
Pensiuni turistice 84,880 7,764 91.6 8.4 5.8
Pensiuni
agroturistice 22,189 1,880 92.2 7.8 1.4
Total 506,859 132,798 79.2 20.8 100
Tabelul 8.4 – Înnoptări în structuri de primire turistică – 2011
Structură de Număr de
Arad Caraş-­‐Severin Hunedoara Timiş %
cazare înnoptări
Hoteluri 270,292 421,927 165,348 466,102 1,323,669 78.7
Hosteluri -‐ 9,545 675 1,416 11,636 0.7
Moteluri 2,510 15,845 1,844 4,345 24,544 1.5
Hoteluri
apartament -‐ -‐ -‐ 139 139 0.0
Hanuri 809 809 0.0
Vile turistice 4,640 5,240 36,014 7,014 52,908 3.1
Cabane
turistice 4,596 1,716 4,504 -‐ 10,816 0.6
Bungalouri 1,759 1,759 0.1
Campinguri 422 -‐ -‐ 5,944 6,366 0.4
Popasuri
turistice 341 5,636 -‐ -‐ 5,977 0.4
Casute turistice 74 550 -‐ -‐ 624 0.0
Tabere de elevi
şi prescolari 5,422 7,951 3,802 4,627 21,802 1.3
Pensiuni
turistice 45,765 49,275 16,885 59,213 171,138 10.2
Pensiuni
agroturistice 11,572 25,408 1,863 11,765 50,608 3.0
Total 270,292 421,927 165,348 466,102 1,682,795 100
% total din
20.5 32.4 13.7 33.3
regiune
Sursa: INS – Anuarul statistic al României 2012, Tempo Online
Pentru anul 2017 se constată o creștere mai importantă a numărului de sosiri atât pentru turiștii români cât și pentru cei străini,
acesta creștere având că principale cauze extinderea anumitor afaceri precum și perspectiva apropierii anului 2010 (Timișoara
Capitală Culturală Europeană 2021).

Structuri de primire cu funcțiuni de cazare

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în județul Timiș sunt

Tabelul 1.9. Structuri de primire turistică cu funcțiune de cazare – 2017 – județul Timiș

Structura de cazare Nr. de structuri

Timișoara

Hoteluri 42

Hosteluri 10
Moteluri 0

Pensiuni turistice 38

Vile turistice 2

Lugoj

Hoteluri 2

Hosteluri 2

Moteluri 0

Pensiuni turistice 10

Pensiuni turistice 0
 Deta

Hoteluri 0

Hosteluri 0

Moteluri 0

Pensiuni turistice 0

Vile turistice 0

Făget

Hoteluri 0

Hosteluri 0

Moteluri 0
 Pensiuni turistice 0

Vile turistice 0

Sânnicolau Mare

Hoteluri 2

Hosteluri 1

Moteluri 0

Pensiuni turistice 1

Vile turistice 0

Locații de cazare în mediul rural

 Pensiune Artemis - com Mănăștiur 1

Pensiune (casa Bata) – sat Tela, lângă Făget 1

Pensiune – restaurant Schwabenhouse - Șandra 1

Hotel- restaurant Rocco - Izvin 1

Pesiunea Anette resort - Covaci 1

Agropensiune - com Fârdea 1

SURSA INSSE

3
http://cdn1.tion.ro/2018/10/Strategie-sectoriala-de-dezvoltare-turistica-a-jud.-Timis.pdf, 24.01.2019 ORA 21:15