Anton 2009 PDF

EDUCAŢIA-PLUS
●
An. VI, Nr. 2 (10) / 2009
1 2
EDUCAŢIA-PLUS EDUCAŢIA-PLUS
● ●
An. VI, Nr. 2 (10) / 2009 An. VI, Nr. 2 (10) / 2009
CULEGERE SEMESTRIALĂ DE STUDII
ŞTIINŢIFICE ŞI DIDACTICE
Editura UAV
Arad, 2009
REVISTĂ TRIMESTRIALĂ EDITATĂ DE
UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” ARAD Redactor responsabil:
Prof. univ. dr. Anton ILICA
ANUL VI. NR. 2 (10), MAI 2009 Colegiul de redacţie:

Prof. univ. dr. Yolanda BENITO, Universitatea din Huerta del Rei (Spania);
QUARTERLY JOURNAL, PUBLISHED BY Prof. univ. dr. Muşata BOCOŞ, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca;
„AUREL VLAICU” UNIVERSITY ARAD Conf. univ. dr. Iohann DAMMA, Universitatea din Viena (Austria);
Prof. univ. dr., Academician Grozdanka GOJKOV, membru al Academiei
Învăţământului din Serbia
YEAR VI, NO.2 (10) MAY 2009 Prof. univ. dr. Dorin HERLO, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad;
Prof. univ. dr., Academician Lizica MIHUŢ, Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad;
Prof. univ. dr. Nicolae MITROFAN, Universitatea din Bucureşti
Prof. univ. dr. Catherine SELLENET, Universitatea din Nantes (Franţa);
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU”ARAD Conf. univ. dr. Mihai STANCIU, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială Prof. univ. dr. Nicolae MITROFAN, Universitatea din Bucureşti
Secretar de redacţie:
As. univ. dr. Gabriela KELEMEN
Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad
Redacţia îşi rezervă dreptul de a corecta în mod tacit eventuale

erori de scriere.
Autorii îşi asumă răspunderea pentru conţinutul şi provenienţa
materialelor publicate în revistă.
Disclaimer:
The authors assume responsibility for the contents of the
Editura Universităţii “AUREL VLAICU” materials published.
Arad, 2009 ISSN: 1842-077X
3 4
CUPRINS 17. Daniela Monica Oşan - Creativitate şi educaţie în
grădiniţă…………………………………………………...168
1. Anton Ilica - Cetatea educativă şi pedagogia socială….7 18. Crelina Solymosi – Rolul educatoarei în conducerea şi
2. Gabriela Kelemen - Relaţiile educative în societatea îndrumarea activităţii cu preşcolarii…………………..177
contemporană………………………………………………27 19. Diana Popescu - Rolul basmului în formarea
3. Tudoran (Guzan) Teodora –Relaţia şcoală- familie….41 personalităţii………………………………………………184
4. Dana Olescher – Excursia- modalitate de învăţare prin 20. Luminiţa Baltă – Evaluarea, componentă a procesului
cooperare……………………………………………………47 de învăţământ……………………………………………..190
5. Livia-Dora Popa (Ciutina) - Jocurile folosite la orele de 21. Mihaela Popovici (Giurgiu) - Modalităţi de formare şi
matematică………………………………………………….57 dezvoltare a independenţei şi creativităţii copiilor la
6. Diana Belean, Adriana Bozgan - Motive de nefericire în vârsta preşcolară…………………………………………201
copilărie…………………………………………………….76 22. Cosmina Roman, Livia Vesa - Importanţa jocului în
7. Simona Costea - Comunicarea dintre educatoare şi viaţa copilului…………………………………………….207
părinţi – cheie a reuşitei în activitatea moral civică….86 23. Loredana Cristiana Igni - Activităţile de învăţare la clase
8. Andrada Popa - Parteneriate educaţionale…………….91 simultane………………………………………………….214
9. Emilia Soriţeu, Tatiana Ifju - Introducerea elementelor 24. Lavinia – Cornelia Todinca - Competenţele profesiei de
de pedagogie dramatică în activităţile din grădiniţă……106 dascăl………………………………………………………224
10. Florica Don (Julean), Maria Ştiubei (Müller) - Proiect de 25. Alexandra Tania Moş - Metode interactive utilizate la
parteneriat educaţional „Să iubim pământul verde al grupa de copii…………………………………………….233
Terrei şi să-i fim prieteni! Codul nescris al pădurilor”…111 26. Daniela Ionela Apostu - Activităţile extraşcolare ......241
11. Olimpia Marioara Simarton - Valorificarea elementelor 27. Mariana Ilonca, Gabriela Hanc – Metode activ –
de folclor în activitatea didactică………………………121 participative ale predării / învăţării istoriei în învăţământul
12. Valentina Suricescu (Cleuţa) - Educaţia creştină - mijloc primar………………………………………………………..247
de educare a caracterului ………………………………125 28. Ana-Maria Munteanu, Monica Lehmann – Tradiţiile
13. Sofia Muntean - Modalităţi de formare şi dezvoltare a germane în clasele primare cu predare în limba
independenţei şi creativităţii copiilor prin jocurile şi germană……………………………………………………258
activităţile la liberă alegere…………………………….135 29. Gabriela Iuliana Azoiţei - Evaluarea interdisciplinară în
14. Loredana Florea – Evaluarea autentică şi instrumentele cadrul lecţiilor de limba şi literatura româna la ciclul
de evaluare: portofoliul………………………………….141 primar……………………………………………………...264
15. Cristina Timeea Palcu - Educaţia extracurriculară….152 30. Ioana Ancuţa Ille - Modalităţi de implicare activă a copiilor
16. Renata Emandi - Familia ca mediu de formare a în procesul instructiv – educativ din grădiniţă…………..273
copilului mic. Deficienţe ale educaţiei părinţilor……159 31. Adriana Ioana Bodea - Pilonii de rezistenţă ai educaţiei.286
5 6
Educaţia Plus Anul VI. Nr. 2. (10) 2009 Educaţia Plus Anul VI. Nr. 2. (10) 2009
Prof. univ. dr. Anton ILICA ISSN 1842 - 077X „Raportul asupra educaţiei” (coordonat de Edgar Faure),
2 (10) / 2009 p. 7 - 26 care a generat volumul „A învăţa să fii”, este consecinţa unor studii
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială efectuate în 23 de ţări, fiind atât o reflecţie critică, situată la nivelul
Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad educaţional al comunităţii internaţionale, cât şi un îndemn la
implicare şi acţiune pentru a pune educaţia în legătură cu progresul
CETATEA EDUCATIVĂ ŞI PEDAGOGIA SOCIALĂ societăţii. „Educaţia, afirmă Edgar Faure, nu poate fi decât globală
şi permanentă”, pentru că omul are nevoie „de o pregătire pentru a
EDUCATIVE CITY AND SOCIAL PEDAGOGY elabora, în tot timpul vieţii, o cunoaştere în constantă evoluţie”, iar
pentru aceasta el, omul, „are nevoie de a învăţa să fie”1. Este vizat
un ideal educaţional, comun pentru toate sistemele de educaţie ale
Abstract: In this article we want to underline the principle
ţărilor lumii, iar acesta se referă la „formarea omului complet”2.
pedagogical authors which contribute to develop this domain of
Scanând conţinutul Raportului, acesta cuprinde trei părţi:
science. So that we present some concrete opinions about
Constatări despre procesul educaţiei, Perspective spre omul
education, elaborate by the most important personalities of
complet şi Către o cetate educativă. Două noţiuni fundamentale
pedagogical thought. They will influence the future direction of
susţin întregul demers al raportului: educaţia permanentă şi cetatea
developing the whole process of education. Specific attention was
educativă: „Dacă studiile nu pot constitui „un tot” definitiv care să
paid during the debates to the problems, issues and dilemmas
fie predat şi însuşit, înainte de intrarea în viaţa adultă, oricare ar fi
affecting science education in contemporary societies, and to the
nivelul acestei acumulări intelectuale şi vârsta acestei intrări,
relevance of new approaches currently developed in the field of
trebuie atunci să reconsiderăm sistemele de învăţământ în
science and technology teaching.
ansamblul şi concepţia lor însăşi. Dacă ceea ce trebuie să învăţăm
trebuie reinventat şi renovat, atunci învăţământul devine educaţie
Key words: education, pedagogy, process of education,
şi, din ce în ce mai mult, ucenicie. Dacă a învăţa este problema unei
prominence personalities
vieţi întregi, atât ca durată cât şi ca diversitate, precum şi a unei
întregi societăţi în ceea ce priveşte resursele sale educative, cât şi
Comisia internaţională asupra dezvoltării educaţiei de pe
cele sociale şi economice, atunci trebuie să mergem mai departe de
lângă UNESCO a elaborat două Rapoarte privind educaţie. Acestea
reforma necesară a sistemelor educative şi să ne gândim la planul
au fost publicate, în traducere românească, sub titlurile „A învăţa să
unei cetăţi educative”3.
fii” (1972), coordonat de Edgar Faure, şi „Comoara lăuntrică”
(1996), coordonat de Jacques Delors. Ambele sunt importante surse
1. Cine este EDGAR FAURE? Om politic francez, ajuns
informaţionale pentru politicile educaţionale şi sugestii pentru
preşedinte al Consiliului de Miniştri în timpul lui Charles de Gaulle,
identificarea „sensului” educaţiei din perspectiva secolului al XXI-
Edgar Faure (n. 1908, Beziers - 1988) a absolvit Facultatea de
lea. Pedagogiei i se oferă opinii coerente despre educaţie, provenind
Drept; în 1968, va fi numit Ministru al Educaţiei Naţionale, iar în
de la personalităţi cu specializări diferite şi nepedagogice, iar
decidenţilor li se sugerează căi şi proceduri pentru reformarea 1
Edgar Faure, A învăţa să fii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
învăţământului după o concepţie unitară şi globală. Între emiterea 1974, p.14.
celor două „rapoarte” au trecut aproape 25 de ani, adică mai bine 2
Ibidem, p.15.
decât ceea ce sociologii consideră „o nouă” generaţie. 3
Ibidem, p.34.
7 8
1978, va deveni membru al Academiei Franceze. Pentru Raportul elevilor? Cum e posibil ca învăţământul să întârzie evoluţia
său, Edgar Faure a avut inspiraţia de a-şi selecta o echipă în care societăţii prin conţinuturi conservatoare (care descriu trecutul şi
fiecare membru a avut „deplină independenţă intelectuală”. S-a experienţe consumate)? Cum e posibil ca metodologia utilizată în
recomandat să se ţină cont de câteva principii, între care unul se învăţământ să nu formeze atitudini şi o cultură emoţională? Cum e
referă la „dezvoltarea educaţiei să fie examinată în cadrul posibil ca programele şcolare să fie abstracte, fără a se referi la
dezvoltării globale şi integrale”, iar altul la „termenul de educaţie, actualele probleme ale societăţii (conflicte, ecologie, globalizare,
înţeles ca o acţiune ce vizează transmiterea de cunoştinţe, crearea schimbare, informatizare)?.
de deprinderi, formarea şi perfecţionarea omului sub toate Programele şcolare actuale neglijează educaţia socială
aspectele şi în tot cursul vieţii”. (omul nu e doar producător şi consumator, ci un membru al
Principalul instrument pentru începutul unei educaţii colectivităţii), educaţie pragmatică (să-i înveţe pe oameni arta de a
coerente este şcoala, considerată organism indispensabil, menit să trăi, de a iubi şi de a munci), educaţia tehnologică-profesională,
realizeze educaţia metodică a generaţiilor tinere. Învăţământul educaţia morală şi cea fizică. Totodată, instituţiile de învăţământ şi
şcolar trebuie să accepte nevoia de reînnoire a educaţiei, prin societăţile care le emană „asigură egalitatea de acces la educaţie,
promovarea unei cooperări intelectuale (şi internaţionale) şi a unei dar încurajează neegalitatea de şanse7. Soluţia este sugerată de J.
solidarităţi operaţionale (pentru toate sistemele de educaţie), pentru R. Gass: „pentru a fi într-adevăr democraţie, învăţământul ar trebui
fiecare om şi pentru omul în totalitatea sa (tout homme et tout să fie dotat cu o structură care să permită individului nu numai să
l‫ۥ‬homme). Toţi trebuie să fie beneficiarii proceselor educative, se pregătească pentru a juca un rol în societate, dar şi de a avea
pentru a fi pregătiţi a se integra într-o societate care încă nu există şi acces în învăţământ după ce şi-a putut încerca aptitudinile în viaţa
care va respinge, desigur, „un mare număr de produse oferite de socială”8. Profesorii, după opinia celui de mai sus, sunt stimulente
educaţia instituţionalizată”4. importante în determinarea democraţiei în educaţie: „este clar că
Societatea pretinde cât mai multă educaţie de la instituţiile profesorii, în optica educaţiei permanente, au din ce în ce mai puţin
specializate. Totodată numărul indivizilor care solicită educaţie cât ca sarcină unică predarea de cunoştinţe şi din ce în ce mai mult
mai înaltă este tot mai mare, astfel că societatea însăşi ajunge în rolul de a trezi gândirea. Alături de sarcinile sale tradiţionale,
imposibilitatea de a finanţa o asemenea cerere. Dar educaţia profesorul este chemat din ce în ce mai mult să devină un sfătuitor,
participă la dezvoltarea economică, transformând pozitiv mediul un interlocutor; el este mai mult cel care ajută căutarea în comun a
socio-economic; „educaţia poate fi teatrul unor reforme interne unor argumente contradictorii, decât cel care deţine adevărurile
anticipate, cere să constituie preludiul reformelor sociale”5. de-a gata; el va trebui să consacre mai mult timp şi energie
Instituţiile care realizează educaţia sunt o reflectare (sau activităţilor productive şi creatoare, interacţiunii, discuţiilor,
emanaţie) a societăţilor care le generează. O societate bolnavă animaţiei, înţelegerii, încurajării”9.
(nedreaptă) întreţine o educaţie viciată. Nimeni nu-şi poate închipui,
afirmă Raportul, că „dezvoltarea societăţii nu va fi concepută să fie
axată pe obiectivele dezvoltării sociale şi economice”6. Cum e 7
Sistemele educative „apleacă balanţa în favoarea copiilor care şi-au ales
posibil ca învăţământul să nu ţină cont de nevoile personale ale bine părinţii, adică cei care găsesc în mediul lor familial persoane
cultivate, care se exprimă uşor şi distrus” (apud Ph. Coombs, Criza
4
Ibidem, p.55. mondială a educaţiei).
5 8
Ibidem, p.104. E. Faure, Op. cit., p.125.
6 9
Ibidem, p.109. Ibidem, p.129.
9 10
„Raportul” pledează pentru reconsiderarea structurilor fiinţei”12; neputând rămâne doar „o filozofie a educaţiei”, pedagogia
educaţiei, afectate de prejudecăţi. Una dintre acestea se referă la poate deveni „ştiinţa formării omului”13, omului-copil, omului-
identificarea şcolii cu educaţia: „această identificare a şcolii cu adolescent, omului-matur, omului în întreaga sa viaţă. Pentru
educaţia va persista atâta timp cât nu va fi importantă ideea unei aceasta, pedagogia dispune de cercetările psihologiei, tehnologiile
educaţii care să marcheze, mai mult ori mai puţin continuu, noi ale comunicării, coordonarea interdisciplinară, tehnologii
devenirea indivizilor, în tot timpul existenţei lor, şi se va degaja în intermediare, valorificarea energiilor populare (capacităţile
acelaşi timp tot mai mult imaginea educaţiei ca proiect continuu al creatoare ale tuturor) etc.
întregii societăţi, cu şcolile sale, dar şi cu mijloacele de producţie şi „Raportul” înţelege Pedagogia ca o ştiinţă şi practică a
de transport, cu multiplele sale moduri de comunicare şi cu grupul formării omului, sugerând educaţiei (şi societăţii) formule suple de
organizat, diversificat şi articulat al cetăţenilor săi liberi”10. învăţământ şi învăţare. De pildă, rolul profesorului va fi altul decât
Ideile „Raportului” privind educaţia derivă din cercetări o autoritate didactică pentru transmiterea cunoştinţelor. El va
experimentale, analiza de situaţii, informări provenite din politicile diagnostica nevoile elevului, va motiva studiul şi va controla
economice şi sociale. Totodată, acestea sunt consecinţa unei analize dobândirea ştiinţei. Arhitecturile şcolare renunţă la celulele numite
globale asupra necesităţii unui anumit tip de educaţie adaptat unui „clase”, fiind concepute spre a fi „agora, club, atelier, laborator,
anumit tip de societate, efectuate de specialişti din afara sistemului centru de documentare”, tehnologie informaţională cu acces
de învăţământ. „Raportul” diagnostichează starea educaţiei din concomitent pentru fiecare.
perspectivă sociologică, printr-o analiză obiectivă, vizând efectele Deschiderea şcolii către societate presupune renunţarea la
concrete, pe care beneficiarii unei educaţii le exprimă asupra un învăţământ bazat pe efort, disciplină şi competiţie. Şcoala va fi
configuraţiei sociale şi a satisfacţiei comunităţii de care aparţine. un centru cultivat al comunităţii, atractiv, pentru ca să se evite
Sunt anticipate sensurile sociale şi educaţionale pentru o dezvoltare conflictul dintre valorile reprezentate de şcoală şi modelele de viaţă
ştiinţifică, economică şi socială viitoare. Altfel spus, educaţia ar popularizate prin reţelele mass-media. S-ar asigura o educaţie
trebui să beneficieze de o dezvoltare în cadrul unor politici de pentru eliberare umanistă în locul celei de domesticire. Se referă la
progres economic. eliberarea educatului de sub presiunea programelor întreţinute de
Un rol important, poate esenţial, îl are focalizarea profesor, acceptând ideea că educaţia nu este doar opera
interesului educaţiei pe răspândirea cunoaşterii în rândul specialiştilor, ci a întregii societăţi. Educaţia permanentă a
categoriilor umane defavorizate (rurale şi din ţările ignorate). O individului este realizată de către societate (comunitate) în favoarea
asemenea strategie se poate baza pe o filozofie umanitară, care să societăţii (comunităţii): „educaţia este pe cale de a trece graniţele
ofere inspiraţii pentru politicile naţionale în educaţie. De ce? O în care o închiseseră deciziile unei tradiţii seculare … Şcoala va
cauză a suferinţelor educaţiei constă în „adâncirea permanentă a putea din ce în ce mai puţin să pretindă a-şi asuma singură funcţiile
dezechilibrelor şi decalajelor economice şi sociale”11 între diferite educative ale societăţii”.
categorii umane (comunităţi naţionale ori sociale). „Cetatea – spunea încă Plutarh – este cel mai bun
Pedagogia (sau andragogia, după concepţia educaţiei profesor”14. „Cetatea” a generat în lanţul semantic cuvântul
permanente) va urmări „naşterea şi dezvoltarea tuturor virtuţilor
12
Pierre Furter, Grandeur et misere de la pédagogie, Universitè de
Neuchâtel, 1971.
10 13
Ibidem, p.134. E. Faure, Op. cit., p.170.
11 14
11 12
„cetăţean”, adică om al cetăţii, care respectă normele acesteia. implicite la organizarea învăţării şi a învăţământului, iar eşecurile şi
Cetăţenii sunt oamenii responsabili, care au datoria de a asigura le asumă fiecare, la fel ca şi împlinirile.
bunăstarea tuturora şi dreptul de a se bucura de avantajele acesteia. În fine, „Raportul” sugerează adoptarea „Programului
Individul îşi pierde dreptul de a fi con-cetăţean, dacă nu respectă internaţional” pentru educaţie, conform căruia, în spiritul „cetăţii
normele de convieţuire, dacă nu-şi exercită obligaţiile sale publice şi educative globale”, s-ar realiza solidaritatea umanistă, cooperarea
nu oferă garanţia siguranţei celorlalţi. Cetatea educativă pretinde intelectuală, oferind sugestii pedagogice pentru societăţile naţionale
participarea fiecărui membru în activitatea de educaţie a tuturora, nu care au nevoie de asistenţă logistică şi administrativă.
doar la nivel familial: „Cetatea educativă implică punerea în toate „Raportul” lui Edgar Faure, „A învăţa să fii”, constituie o
circumstanţele, la dispoziţia fiecărui cetăţean, a mijloacelor de a se importantă referinţă asupra a ceea ce trebuie să devină învăţământul,
instrui, de a se forma, de a se cultiva după propria sa dorinţă, în educaţia şi societatea. Grija pentru viitor trece prin ataşamentul faţă
aşa fel încât el să se găsească în raport cu propria sa educaţie într- de educaţia tuturor de a fi responsabili de propria educaţie şi de cea
o poziţie fundamental diferită, responsabilitatea înlocuind publică.
obligaţia”15. 2. JACQUES DELORS (n. 1925, Paris)17, preşedintele
Drumul spre realizarea Cetăţii educative începe cu Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul al XXI-lea, îşi
determinarea unor strategii pentru alegerea unui viitor din mai multe intitulează Raportul către UNESCO, folosind o metaforă: Comoara
viitoruri posibile. Planul educativ presupune asumarea unei politici lăuntrică. A preluat-o de la scriitorul francez La Fontaine18, care,
educative, o viziune atent structurată pe obiective, pe noi strategii în fabula „Plugarul şi copiii săi”, apreciază că „învăţătura este o
(traducerea politicii în decizii şi acţiuni) şi sugerarea unor modalităţi comoară ascunsă în fiecare. În decursul unui sfert de secol, trecut
de execuţie şi control. Proiectul educativ de dezvoltare umană are ca de la „Raportul” lui E. Faure, au apărut în lume probleme noi şi
temei educaţia permanentă, ceea ce înseamnă redistribuirea diverse, inclusiv arhitectura acestei lumi se va schimba. „Raportul”
învăţământului în timp (toate vârstele omului) şi în spaţiu (în şcoală lui J. Delors accentuează, însă, aceeaşi necesitate şi convingere:
şi în toate instituţiile publice, economice, sociale, politice). „educaţia trebuie să joace un rol fundamental în dezvoltarea
„Raportul” dă ca exemplu modelul provinciei Alberts individului şi a societăţii”19. Folosind poetica propoziţie „Copilul
(Canada) în care „educaţia este concepută ca un proces de creştere este tatăl Omului”, el apreciază că „educaţia este şi o expresie a
a fiinţei umane, de împlinire a ei ca individ şi ca membru a
numeroase grupuri sociale”, astfel că „educaţia este viaţă şi viaţa 17
este educaţie”16. Cetatea educativă exclude avansarea unor J. DELORS, născut în 20 iulie 1925 la Paris, este economist şi om
diferenţieri între educaţia formală şi informală, între conţinuturi politic. Licenţiat în Ştiinţe economice la Universitatea din Sorbona, ocupă
demnităţi dintre cele mai elevate, inclusiv aceea de Ministrul Economiei şi
curriculare şi extracurriculare, între învăţarea copiilor şi ce a
Finanţelor. Între 1994 şi 1998, a fost Preşedinte al Comisiei internaţionale
adulţilor. Totodată, educatului (elev, adult) i se recunoaşte locul a educaţiei pentru secolul al XXI-lea de pe lângă UNESCO. A fost aproape
principal în actul educativ, în sensul că învăţământul trebuie să se un deceniu, Preşedinte al Comisiei europene, gestionând „acordul
adapteze gradului de libertate al acestuia şi nu elevul/ adultul să se Schengen”, „tratatul de la Maastricht”, configurarea pieţei unice europene,
supună normelor învăţământului, rigide ca orice normă. Acest lucru adoptarea monedei comună europeană şi a Constituţiei pentru Europa.
18
va fi dublat de responsabilizarea educaţilor în sensul participării Un bătrân înţelept îşi sfătuieşte urmaşii să nu vândă moştenirea, întrucât
înăuntru se află o comoară, iar aceasta este alcătuită din învăţătură sau
15
Ibidem, p.222. muncă.
16 19
Ibidem, p.244. J. Delors (coord.), Comoara lăuntrică (trad.), Editura Polirom, Iaşi, 2000, p.9.
13 14
afecţiunii noastre faţă de copii şi tineri, pe care trebuie să-i primim carisma naturală a liderului de grup, care dovedeşte şi ea nevoia
cum se cuvine în societate, oferindu-le fără rezerve, locul care le unei mai bune autocunoaşterii”23.
revine de drept – un loc în sistemul educaţional, dar şi în familie, în Provocarea cea mai nouă pentru educaţie este globalizarea
comunitatea locală şi naţională”20. „Este cazul să le oferim economică, socială, comunicativă şi educaţională, care presupun
oamenilor o nouă soluţie”, afirmă J. Delors, întrucât vechile idei n- interdependenţe individuale şi comunitare, înţelegerea reciprocă a
au reuşit să reconcilieze progresul material cu echitatea, aşa cum mentalităţilor, solidaritatea ştiinţifică şi umană în protecţia
creşterea economică nu a garantat respectul pentru condiţia umană patrimoniului planetei. Asemenea presupuneri devin obiective ale
şi nici pentru natura sa. educaţiei; după cum se poate observa, rolul şi funcţiile procesului de
Soluţia „cetăţii educative” sau a unei „societăţi a educaţiei” învăţământ urmează a fi reconsiderate şi altfel concepute. De pildă,
nu a dat satisfacţie, deşi „procedura educaţiei permanente” rămâne în condiţiile creşterii economice şi a multiplicării cunoaşterii,
„una dintre cheile secolului XXI”21. Dar educaţia permanentă se educaţia devine nu un mijloc, ci o componentă a acestora.
bazează pe capacităţile asimilate în şcoală, unde se asigură o Cunoaşterea, inclusiv cea economică, nu mai poate fi posibilă fără o
educaţie fundamentală solidă, unde se impulsionează dorinţa şi dezvoltare umană. Educaţia asigură oamenilor „un paşaport pentru
plăcerea de a învăţa şi se stimulează curiozitatea intelectuală: viaţă”, iar cu cât indivizii dispun de educaţie, cu atât participă la
„Nimic nu poate înlocui sistemul educaţional tradiţional” şi „nu proliferarea cunoaşterii internaţionale.
există înlocuitor pentru relaţia profesor-elev, care se sprijină pe Educaţia (în care este inclus procesul de învăţământ)
autoritate şi se dezvoltă prin dialog”22. Educaţia permanentă este vizează patru tipuri de învăţare (numite „patru piloni ai educaţiei”):
precedată de o educaţie de bază, fundamentală în şcoală, unde a învăţa să ştii, ceea ce înseamnă dobândirea instrumentelor
fiecare individ „să înveţe cum să înveţe”. Apoi, calea permanenţei cunoaşterii; a învăţa să faci, astfel încât individul să intre în relaţie
educaţiei poate urma un traseu individual şi satisfăcător de cu mediul înconjurător; a învăţa să trăieşti împreună cu alţii,
ameliorare a condiţiei umane, individuale şi colective. pentru a coopera cu alte persoane, participând la activităţile umane;
Se consideră că temelia educaţiei se sprijină pe patru a învăţa să fii (a învăţa să trăieşti)24.
„învăţări”: să trăim împreună (rezolvarea inevitabilelor conflicte Ultimul „pilon” se referă la dezvoltarea în ansamblu a
în mod paşnic şi inteligent este o problemă vitală spre a scăpa din omului, care învaţă modul cum se învaţă, apoi cum ceea ce a învăţat
cicluri evenimenţiale periculoase); să cunoaştem (cunoaşterea e aplică în practică, prin trecerea de la pricepere înspre competenţă; în
sursă de educaţie); cum să acţionăm (dispunerea de competenţe plus, omul aplică regulile convieţuirii împreună cu ceilalţi, chiar în
pentru activitatea în echipă şi a rezolvării unor situaţii condiţii de competiţie.
imprevizibile) şi să fim sau să trăim (fiecare individ posedă în sine Cele patru tipuri de învăţare sunt dinamice şi adaptabile la
„comori” care merită puse în valoare pentru sine şi pentru ceilalţi). schimbările atât de imprevizibile în societatea cunoaşterii. Oamenii
Între aceste „comori” se enumeră: „memoria, raţionamentul, învaţă pe tot parcursul vieţii, dar acest lucru nu înseamnă o societate
capacităţi fizice, simţul estetic, capacitatea de a comunica şi educaţională, dacă societatea însăşi nu conştientizează virtuţile
educaţiei şi nu pune la dispoziţie ocazii de învăţare. Prin „ocazii”,
nu se înţeleg doar cursuri de perfecţionare, recalificări, stagii pentru
promovare, ci un proces permanent, nesegmentat temporal ori
20
Ibidem, p.9.
21 23
Ibidem, p.15. J. Delors, Op. cit., p.16.
22 24
15 16
spaţial, care să devină o dimensiune a vieţii. Educaţia cetăţenilor are închisoare. Dar Jubilee School25 este locul unde am putut să învăţ
temelia în organizarea învăţământului elementar (pentru fiecare şi în acelaşi timp să mă simt absolut liber. Jubilee este locul unde
persoană), secundar (pentru determinarea vocaţiei şi aspiraţiei descoperi prieteni, cunoaştere, imaginaţie. La Jubilee School,
profesionale), superior (resursele spirituale sunt mai valoroase decât profesorul îţi este prieten, cunoaşterea îţi este prietenă, iar cărţile
resursele materiale). Profesorii sunt cei care sensibilizează copiii şi îţi sunt şi ele prietene”.
tinerii asupra modului de promovare a pilonilor educaţiei. Ei pot Ce are de făcut pedagogia? Experţi proveniţi din spaţii
face şcoala mai atractivă, oferind un program de educaţie dinamic, diferite ale procesului educaţional au exprimat neajunsurile
centrat pe elev (indiferent de vârsta acestuia), dar şi instrucţiuni de efectelor învăţământului, identificând stări şi determinând cauze.
utilizare a mass-media. Profesorul nu mai este „solist”, ci Provenind dinafara sistemului de educaţie, ei par obiectivi în
„acompaniator” în marea orchestră a procedurilor educaţionale. El intenţie şi recomandă soluţii din perspectivă socială şi chiar
va asigura o educaţie deschisă pentru o societate deschisă. Îşi pierde economică. O pedagogie riguroasă ar trebui să fie prezentă în acest
autoritatea absolută în ceea ce priveşte cunoaşterea, dar va câştiga proces, prin opinii ştiinţifice legate de educaţie şi de procesele
prestigiu prin organizarea oportună a „ocaziilor” pentru educaţie. psihopedagogice, pentru redimensionarea funcţionării relaţiei dintre
Se impune o concluzie: problemele educaţiei, identificate în cei care învaţă şi societatea beneficiară a produselor rezultate.
urmă cu aproape o jumătate de secol, au rămas aceleaşi, iar
dezideratele exprimate de atunci până astăzi au rămas proiecţii. 3. O atitudine pragmatică şi metodologică privind sensul
Învăţământul şi-a păstrat spiritul conservator, iar cetatea educativă schimbării vine din partea lui ANDRÉ DE PERETTI (n. 1916,
sau societatea educaţională întârzie să devină o sursă esenţială de Rabat, Maroc) în cartea „Educaţia în schimbare” (1981), dar şi în
educaţie. Societatea este mult mai preocupată de valorile financiare „Tehnici de comunicare” (2000)26. Învăţământul vechii pedagogii
şi economice, decât de cele educaţionale. Crizele de diferite feluri (neocomeiniene) se bazează pe represiune (gândirea stereotipă,
menţin, în potenţialitate, conflictele rezultate din competiţie. obligaţia executării), competiţie (dezvoltă agresivitatea, separaţia) şi
Educaţia permanentă a rămas o fată morgană, ale cărei urme pe judecată morală (denunţă lenea şi creează conformism cultural). „O
nisip sunt iluzii multiplicate sub umbrela „perfecţionării”. Educaţia revoluţie în pedagogie” este necesară, iar registrele „pedagogiei
nu este preţuită, pentru că valorile construite nu au efecte imediate democraţiei pot fi identificate în organizarea tehnică a
şi nu pot fi convertite rapid în conturi bancare. Nu există, în comunicaţiilor şi schimbărilor, în jucarea de roluri, diferenţiate de
politicile şcolare, nici măcar o cultură despre imensele avantaje ale poziţii reciproce, cunoscute sau noi, prin inventarea unor situaţii
investiţiilor în educaţie. educative variate, angajând execuţia de atitudine şi elucidarea unor
O cauză vine din interiorul sistemului educaţional, care face
recurs la autoritate, spre a-şi părăsi experienţele consumate şi
întârzie suspect de mult să taie „nodul gordian”. Un anumit confort,
asigurat de un învăţământ închis în prejudecăţi şi stereotipii, 25
O şcoală din Iordania, cu internat, burse integrale, cu programe adaptate
întreţine magia sălilor de clasă şi a programelor descriptive, a experienţelor elevilor şi un proces de învăţământ centrat pe experienţe,
autorităţii instituţiilor şi profesorilor, a mentalităţii că schimbarea descoperiri, rezolvarea creativă a sarcinilor. Şcoala este dotată cu
presupune investiţii financiare, afective şi structurale. laboratoare de pregătire şi tehnologie computerizată.
26
Avem nevoie de un nou tip de educaţie. „Raportul” citează Andre de Peretti a fost, printre altele, directorul Departamentului de
opinia unui absolvent: „odinioară pentru mine şcoala era o psihosociologie a educaţiei la Paris. A mai scris: Enciclopedia evaluării în
învăţământ şi educaţie, Pertinenţe în educaţie etc.
17 18
poziţii ideologice, prin multiplicarea formelor de evaluare, ajustate (1997), „Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt”, „Metodologia
la pluralitatea de obiective ale taxonomiei educaţionale”27. ştiinţelor socioumane” (2007). Alte două volume descoperă „omul”
Democratizarea educaţiei înseamnă „inovare, deschidere din biografia savantului, apărute în ţara noastră: „Urmele timpului”,
dialectică, multiplicarea rolurilor, mobilizarea mediului real, o convorbire cu Adrian Neculau, şi „Bărbaţi şi femei”, o „întâlnire
punerea între paranteze a „tuturor dogmatismelor”, a tendinţelor cu Lavinia Betea. Este membru al Academiei Europene de Ştiinţă,
de a segrega, identifica, moraliza. Înseamnă a organiza energiile, a al Academiei Ruse, al Academiei Ungare, precum şi Doctor
transforma, a modifica situaţiile de învăţare, a „mişca” formele din Honoris Causa al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.
canoane. Înseamnă a uni eforturile individuale şi parcelate, a „Psihologia socială, afirmă S. Moscovici, este ştiinţa
redefini factorii stabilizatori, a descoperi rezerve şi zone tampon… conflictului între individ şi societate (societatea din afară şi
A moderniza şcoala ca instituţie înseamnă a o transforma într-un societatea dinăuntru)”29. Conflictul est un proces generator de
centru integrat de energie, amplificat de informaţii şi competenţe, cunoaştere, adică de învăţare. Descoperirea individului este „cea
funcţionând după criterii clare şi acceptate de toţi actorii sociali mai importantă invenţie a timpurilor moderne”, pentru că abia acum
(elevi, profesori, directori), barând jocul „fenomenelor afective” omul s-a plasat „în perspectiva lui eu sau eu însumi”. Se constată că
care nasc reacţii oscilante, emoţii ce frânează (sentimente de individul, într-o situaţie socială, nu mai acţionează deplin conştient,
inferioritate, anxietate, culpabilitate) şi dereglează echilibrul comportamentul său plutind în incertitudini („Solon, argumentează
personalităţii”28. S. Moscovici, pretinde că un atenian luat singur este o vulpe şireată,
Există tot mai mulţi paşi de efectuat înspre asigurarea unui dar dacă toţi atenienii strânşi într-o mare adunare de Pryx, avem de-
confort educaţional pentru societate, comunităţi şi indivizi. Educaţia a face cu o turmă de oi”). Schimbarea în mediocritate a individului
pare a face frăţie cu fericirea: cu cât eşti mai fericit, cu atât ai dori atunci când se află în mulţime are o justificare din perspectiva
mai multă fericire. Cu cât risipeşti fericirea cu atât omul se bucură psihologiei sociale. Indivizii adunaţi laolaltă devin popor, mulţime
de deplinătatea ei. cu comportament de „animal sălbatic”, care nu raţionează, ci se lasă
în voia „pasiunilor stupide, necugetate”.Într-un asemenea proces de
4. SERGE MOSCOVICI (n. 1925, Brăila) a avut „un fabulos „macerare socială”, valorile individuale se diluează într-un
itinerar biografic”, din care a rezultat „o personalitate de excepţie” comportament colectiv, adeseori isteric şi fără noimă.
în domeniul psihologiei sociale. A părăsit România, în 1947, după Consideraţiile psihosociologului despre relaţia dintre individ şi
ce familia sa evreiască şi tânărul liceist aveau să suporte grup pot fi transferate asupra psihologiei sociale a claselor de elevi
antisemitismul administrativ („am fost eliminat din liceu din motive şi asupra comportamentului diferenţiat al elevilor. Valoarea
rasiale”), stabilindu-se în Franţa. Din 1979, este directorul individuală are o altă conotaţie în mediul şcolar şi o altă
Laboratorului European de Psihologie Socială, iar prin activitatea reprezentare în societate în care creşte. Totodată ideile psihologiei
sa, este considerat „fondatorul psihologiei sociale moderne în sociale ar redimensiona atitudinea pedagogică faţă de
Europa”. comportamentele incerte şi imprevizibile ale elevilor.
Are o opera ştiinţifică impresionantă, fiind traduse în Concepţiile lui Serge Moscovici aplicate mediului pedagogic
româneşte volumele „Psihologia socială sau maşina de fabricat zei” pot contribui la alcătuirea unei noi paradigme privind
comportamentul elevilor în raport cu diferite grupuri sociale,
27
Andre de Peretti, Educaţia în schimbare, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996, p.135.
28 29
Adrian Neculau, Prefaţă, la André de Peretti, Educaţia în schimbare, Serge Moscovici, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Editura
Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996, p. 7. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 1997, p. 12.
19 20
formale şi informale, cu care se intersectează în procesul de • calendarul şcolar să fie conform calendarului muncilor
educaţie. Ele oferă sugestii educaţionale pentru a micşora din agricultură, pentru ca fiecare copil să-şi poată ajutora familia;
diferenţele comportamentale ale indivizilor în diferite situaţii • înfiinţarea organizaţiilor de ocrotire socială pentru copiii
sociale. cu dificultăţi materiale (burse, gratuităţi)30.
La rândul său, filosoful Constantin Rădulescu-Motru31
5. TALCOT PARSONS (n. 1902, Colorado Springs - pledează pentru orientarea spre practica lucrativă a învăţământului
1979) a fost unul dintre cei mai importanţi sociologi americani, a rural. Personalitatea se dobândeşte prin muncă: „pretutindeni munca
cărui teorie a influenţat modul de structurare a instituţiilor de precede personalizarea”. O şcoală, care să alcătuiască oameni
educaţie. Ţi-a desfăşurat întreaga activitate didactică şi ştiinţifică la creatori pentru activitatea lor, trebuie să descopere aptitudinile de
Universitatea din Harvard, scriind despre „Structura acţiunii muncă ale elevilor, să stimuleze deprinderile manuale şi senzoriale:
sociale” (1937) „Economie şi societate” (1956), „Teoria sociologică „şcoala personalismului energetic este o şcoală a muncii”. Se
şi societatea modernă” (1967), „Teoria acţiunii şi condiţia umană” înţelege prin „personalism energetic” formarea oamenilor de
(1978). Încearcă să justifice teoretic spiritul societăţii americane, vocaţie, a elitelor. Ideile filosofice ale lui Rădulescu-Motru au
caracterizat prin acţiune: „Acţiunea este un act uman prin care devenit sugestii pedagogice, fără a avea vreo virtute pragmatică
individul îşi adecvează mijloacele la scop pentru a-l atinge”. T. instituţională şi operaţională.
Parsons argumentează caracterul social al comportamentului uman, Organizarea rurală a şcolilor viza ancorarea acestor
având „structura unei comportări integratoare a individului în instituţii, de educaţie în cunoaşterea realităţii satului românesc şi a
societate”. Toate actele umane au o motivaţie psihosocială psihologiei ţăranului român. Pedagogia socială românească a avut
subiectivă, iar individul „învaţă să dorească ceea ce îi permite câţiva reprezentanţi, care au emis doctrine şi chiar au urmărit
societatea să dorească”. Societatea apare ca o instituţionalizare de punerea în practică a ideilor sale. Amintim pe G. G. ANTONESCU,
roluri, care justifică valorile şi normele colective. I. C. PETRESCU, STANCIU STOIAN, ONISIFOR GHIBU
Teoria lui T. Parsons a ajuns să domine o vreme, în formă (integraţi de noi în capitolul următor despre „Pedagogia
oficială, sociologia şi ideologia americană, influenţând modul de românească, a identităţii naţionale”), ION GĂVĂNESCUL,
organizare a educaţiei şi structura acţiunilor didactice. CONSTANTIN NARLY, IOSIF I. GABREA ş.a.
6. PEDAGOGIA SOCIALĂ ROMÂNEASCĂ a fost 7. ION GĂVĂNESCUL (1859 - 1949) s-a format la Iaşi şi
orientată spre mediul rural, iar fiind o consecinţă şi având o Berlin, unde a susţinut teza de doctorat despre John Locke, după
puternică influenţă din partea sociologilor Dimitrie Gusti (1850- care a ocupat catedra de psihologie de la Universitatea din Iaşi.
1955) şi Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957). În 1933, D. Lucrările sale au caracter sintetic, cele mai importante fiind „Curs
Gusti, pe atunci, ministrul instrucţiei, a întocmit un Anteproiect de de pedagogie” (1899), „Istoria pedagogiei” (1902 – 1907, trei
lege a învăţământului, schimbare care se bazează pe următoarele volume), „Didactica generală” (1920), „Pedagogia generală”
idei: (1923), dar şi „Elemente de psihologie” (1890).
• spre a motiva frecventarea şcolii, conţinutul
30
învăţământului rural trebuie să fie diferit de cel urban; e nevoie de D. Gusti, Scrieri pedagogice, Editura Didactică şi Pedagogică,
şcoli regionaliste, care să formeze deprinderi pentru activităţi Bucureşti, 1973.
31
lucrative economice din zonă; C. Rădulescu-Motru, Romanismul (1936), Personalismul energetic,
Bucureşti, 1927.
21 22
După pedagogul ieşean, menirea educaţiei este „de a pedagogică de bază vizează armonia dintre personalitatea
pregăti armonizarea vieţii individuale cu viaţa socială”, ceea ce individului şi societate. Calitatea indivizilor dă valoarea şi
înseamnă achiziţionarea de către individ a unor facultăţi sufleteşti dimensiunea calităţii societăţii, iar societatea, la rândul ei,
graţie cărora să poată fi implicat în viaţa spirituală a comunităţii şi a acţionează asupra personalităţii fiecărui individ. Îşi bazează
participa la activitatea deplină a organismului social. I. Găvănescul concepţia pedagogică pe ideea de „personalitate”: „personalitatea
nu exclude valoarea eredităţii („deşi educaţia nu poate totul, ea este maximum de desăvârşire, într-o fiinţă umană, a originalităţii
poate, în orice caz, foarte mult”), dar conferă un rol esenţial sale specifice, în cadrul principiului social, principiu prin care
educaţiei pentru societate: „a educa înseamnă a exercita conştient şi înţelegem armonia productivă cu mediul”. Educaţia este o activitate
intenţionat, cu plan şi cu metodă o înrâurire asupra omului, în socială, dependentă de opţiunea comunităţii.
scopul de a forma din el un izvor statornic de fericire, şi pentru
societate şi pentru el însuşi: dezvoltându-i şi disciplinându-i 9. IOSIF I. GABREA (1893 - 1976) este adeptul „spiritului
inteligenţa, afectivitatea şi voinţa prin conformarea lor funcţională etnic în pedagogia românească”, adică alcătuirea unei şcoli
la legile logice, morale şi etice; dându-i-se o dată cu aceste naţionale legată de trebuinţele imediate ale societăţii naţionale a
deprinderi normale de funcţii sufleteşti generale, o anumită vremii. Principalele sale volume sunt: „Şcoala creatoare” (1927),
specializare de activitate, în urma căreia individul să devină în „Psihologia a două tipuri de copii (de sat şi de oraş) (1930)„Şcoala
organismul social un membru util şi necesar, conştient de rolul său, românească, structura şi politica ei” (1932), „Din problemele
în mecanismul vieţii totale”32. pedagogiei româneşti” (1937).
De observat, că integrarea socială a individului se realizează I. I. Gabrea are ideea constituirii unei pedagogii româneşti,
prin intermediul unei profesii, a implicării în construcţia materială a axată în jurul realităţilor etno-psihologice, a cercetărilor sociologice
societăţii, de unde derivă şi insistenţa sa de introducere în şi a datelor statistice. Consideră că există două tipuri de copii, de la
programul şcolar a Lucrului manual ca disciplină de învăţământ, sat şi de la oraş, distincte din punct de vedere structural şi sufletesc,
prin care se întreţine instinctul moral al colectivităţii. C. Narly, într- pentru care este nevoie de programe diferenţiate. „I. Gabrea aprecia
o micromonografie despre „Opera pedagogică a lui I. Găvănescul”, că organizarea unui învăţământ diferenţiat însemna începutul
apreciază că doctrina lui Găvănescul aparţine „pedagogiei sociale”. adaptării sistemului de educaţie la realitatea etno-psihologică
8. Pedagogul CONSTANTIN NARLY (n. 1896, Tecuci - românească, care ar fi condus la o mai strânsă legare a fiilor de
1956) a funcţionat la Universitatea din Iaşi, Cernăuţi şi Bucureşti, ţărani de mediul în care s-au născut, stimulându-i să se înalţe, sub
după ce a obţinut doctoratul în filozofie la Göttingen. Are o bogată aspect moral şi intelectual, o dată cu acesta”33. Mai mult, propune
activitate publicistică şi literară, iar pe plan ştiinţific a fondat termenul de „pedagogie obiectivă”, care se bazează pe cunoaşterea
Revista de pedagogie (1931), colaborând cu studii pedagogice la realităţilor sociale prin instrumente corecte, cum ar fi experimentul,
Revista generală a învăţământului, Analele Universităţii din ancheta socială, observaţia sistematică şi statistica. Pedagogia
Cernăuţi, Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iaşi. A românească a timpului avea de rezolvat cu prioritate problema
scris „Educaţie şi ideal” (1927), „Pedagogia socială şi educaţiei copiilor şi locuitorilor satului, considerând că este locul în
personalitatea” (1928), „Istoria pedagogiei” (1935), „Pedagogia care se păstrează neştirbite valorile autentice ale spiritualităţii
generală” (1938), „Metode de educaţie” (1943). Ideea sa naţionale. Pentru aceasta era nevoie de a alcătui structura educaţiei
32 33
I. Găvănescul, Pedagogia generală, Socec, Bucureşti, 1923, p. 131. Ion Gh. Stoian, Op. cit., p. 163.
23 24
în funcţie de realităţile specifice ale societăţii româneşti şi de a • Peretti, Andre de, Educaţia în schimbare, Editura Spiru Haret,
promova un sistem educaţional diferenţiat şi obiectiv. Iaşi.
• Rădulescu-Motru, C., (1927), Românismul (1936),
Concluzie. Pedagogia socială se referă la formarea Personalismul energetic, Bucureşti.
personalităţii copiilor în conformitate cu societatea. Este o teorie • Stoian, I. Gh., (2006), Şcoala şi Doctrinele pedagogice în
„care consideră societatea factorul esenţial al formării umane” (P. secolul XX, Institutul european, Bucureşti.
Natrop). Opinia de mai sus va fi extinsă asupra „educaţiei
permanente a individului” (E. Fauré), cuprinzând „educaţia şi
autoeducaţia adulţilor” (M. Ionescu). Absolutizarea factorului
social a fost ponderată de acceptarea virtuţilor naturale – native - ale
copiilor şi construirea procesului de educaţie în funcţie de societate,
de comunitatea în care vor creşte şi pe care o vor aservi.
Învăţământul adaptat regionalismului educativ a fost o direcţie
românească, derivată din filosofia purităţii valorilor rurale.
Bibliografie:
• Delors, J. (coord.), (2000), Comoara lăuntrică (trad.), Editura

Polirom, Iaşi.
• Găvănescul, I., (1923), Pedagogia generală, Socec, Bucureşti.
• Gusti, D., (1973), Scrieri pedagogice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
• Faure, Edgar, (1974), A învăţa să fii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
• Furter, Pierre, (1971), Grandeur et misere de la pédagogie,
Universitè de Neuchâtel.
• Ilica, Anton, (2009), O Istorie a doctrinelor pedagogice,
Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad.
• Moscovici, Serge, (1997), Psihologia socială sau maşina de
fabricat zei, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.
• Neculau, Adrian, Prefaţă, la André de Peretti, Educaţia în
schimbare, Editura Spiru Haret, Iaşi, 1996.
• Noveanu, E., Potolea, D., (2007), Ştiinţele educaţiei. Dicţionar
enciclopedic, 2 vol., Editura Sigma, Bucureşti.
• Parson, Talcott, (1968), The Structure of Social Action, The
Free Press, New-York, 1968.
25 26
As. univ. dr. Gabriela KELEMEN ISSN 1842 - 077X dezvoltarea fără precedent a noilor tehnologii informaţionale.1
2 (10) / 2009 p. 27 - 40 Schimbările socio-economice ale societăţii, la care cu toţii suntem
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială martori, operează la două niveluri: internaţionalizarea crescândă în toate
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad domeniile sociale şi tendinţa întoarcerii spre propriile valori. Asemenea
schimbări îi supun pe cei care le trăiesc unor tensiuni contradictorii.
RELAŢIILE EDUCATIVE ÎN SOCIETATEA Supuşi unor asemenea preschimbări fără precedent, manifestate
CONTEMPORANĂ simultan, din toate părţile în societatea modernă, care încă nu dispune de
toate mijloacele de adaptare şi integrare rapidă şi eficientă, oamenii nu
EDUCATIONAL RELATIONSHIP IN sunt pregătiţi pentru a juca un rol important în noua situaţie mondializată.
CONTEMPORARY SOCIETY Se naşte un conflict de adâncă profunzime între diversele comunităţi
locale şi necesitatea de a da un răspuns pozitiv solicitărilor complexităţii
lumii moderne, care atentează la valorile ei fundamentele familiale.
Globalizarea generează un adevărat şoc, care se manifestă prin
Abstract: The implication of globalization for societies around
sentimentul de dezorientare determinat de numeroşi factori dintre care
the world is at the heart of present concerns to improve and upgrade
precizăm câţiva de ordin esenţial: incapacitatea de a face faţă
education systems. The development and reform of school curricula is an
particularităţilor şi dinamicii globalizării; teama de necunoscut
ongoing preoccupation for educational authorities in all countries.
manifestată prin apariţiei unor temeri faţă de posibile dezastre şi conflicte
Existing curriculum content and pedagogical methods are increasingly
care pun în primejdie viaţa oamenilor; sentimentul vulnerabilităţii în faţa
being called into account, as pupils leave schools will prepared for the
crizelor economice; neîncrederea în capacitatea factorilor de răspundere
world of work and adulthood, unready and unmotivated to carry on
de soluţionare eficientă etc. Aceste efecte sunt resimţite şi sub forma
learning throughout their lives. The meaning and role of education, of
unor sentimente de insecuritate, respingerea „celuilalt, tendinţe de suicid
teaching and learning, are constantly being redefined in an effort to meet
chiar. Informaţia răspândită rapid prin intermediul noilor tehnologii
the real needs and demands of individuals and society.
convenţionale, sub forma fluxului liber al imaginilor şi al cuvintelor în
lumea întreagă, care prefigurează lumea de mâine, contribuie la
Key words: globalization, school curricula, relationship,
transformarea nu numai a relaţiilor internaţionale, ci şi la profunde
upgrade education systems
schimbări de mentalitate, uneori nu sub cele mai dezirabile forme. Avem
de-a face cu aşa numita „cultură mondială artificială“, care aduce cu sine
1. Educaţie şi schimbare
sisteme de valori implicite, care pot determina apariţia unui sentiment de
pierdere a identităţii naţionale, dar şi personale la cei care nu sunt
Astăzi, la început de nou mileniu şi de secol se manifestă o nouă
nepregătiţi pentru a-i răspunde acestui fenomen la care sunt sunt expuşi
dimensiune a existenţei şi activităţii umană, în cadrul căreia fenomenul
fărăvoia lor.
globalizării este tot mai mult prezent. Această nouă şi complexă realitate
Se face simţită din ce în ce mai puternic noua cultură globală,
a lumii de azi, fie că o conştientizăm sau nu, fie că o susţinem sau o
respingem se insinuează tot mai mult, cuprinzând destinele umane în determinată în special de accesul la magistralele informaţionale, şi care
toată complexitatea lor. La nivel mondial îşi face simţită prezenţa o 1
Delors, J., Comoara lăuntrică, Raportul către UNESCO al Comisiei
interdependenţă economică, politică, ştiinţifică şi culturală determinată în internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI, Iaşi, Editura Polirom, 2000, p.30.
primul rând de deschiderea frontierelor naţionale şi susţinută de
27 28
duce la instalarea unei noi societăţi civile internaţionale, un proces Învăţământul şi educaţia devin principalii responsabili în a
complex, de lungă durată nu numai din punct de vedere economic, ci şi forma omul în măsură să facă faţă acum şi în viitor acestei probleme a
cultural. Ce înseamnă acest proces, în primul rând asamblarea globalizării. În cadrul procesului de învăţământ este imperios necesar să
pluralităţilor culturile şi în al doilea rând crearea unui nou spaţiu public se transmită eficient şi pe scară largă acel volum de cunoştinţe şi
transnaţional, în care culturile pot să ajungă la o convingere etică informaţii adaptate noii civilizaţii a globalizării, care să nu copleşească
comună, bazată pe comunicare2, ale cărui mijloace de cultivare şi prin cantitate, dar să contribuie la dezvoltarea persoanei pe dimensiunile:
îmbogăţire spirituală devin imperios necesare prin acţiunea sistemului de individual, comunitar şi universal. Educaţia este imperios necesar să se
instruire şi educare.3. Spirit al unei noi, globalizarea este un fenomen orienteze în acţiunile ei în funcţie de transformările noii lumi aflate în
dinamic, bazat pe revoluţia tehnologică şi informaţională şi deschiderea permanentă mişcare şi, în acelaşi timp, să pună la dispoziţia omului
pieţelor financiare4. instrumentele de orientare cu ajutorul cărora să-şi găsească drumul
În acest proces complex de transformări globalizatoare, educaţia afirmării şi dezvoltării continue.
joacă un rol important în orice încercare de a mijloci adaptarea la noua Acest aspect este pus la dispoziţia tuturor de educaţia
ordine mondială, în primul rând prin comunicarea interumană. Educaţia permanentă, care poate lua multe forme, una dintre ele ar fi activităţile de
sprijină direct transformările şi noile exigenţe sociale prin instruirea formare şi reformare profesională. Activităţile de formare sunt parte
profesională pentru o societate în permanentă schimbare. În această integrantă a educaţiei. Educaţia în societatea contemporană cunoaşte
direcţie învăţământul este necesar să aibă ca finalitate educaţională numeroase prefaceri şi nuanţări: „transformare a conştiinţei psihologice
dezvoltarea conştiinţei necesităţii continuării propriei formări de-a lungul a individului” (J. Piaget); „a finaliza şi promova schimbări în
vieţii, astfel încât individul să facă faţă exigenţei societăţii globalizate. organizarea comportamentală a omului” (P. A. Osterrieth);
Educaţia trebuie să combată prin mijloacele care-i stau la îndemână acea „modificarea valorii pozitive în comportarea raţională umană” (I.
tensiune dintre global şi local. Este necesar ca oamenii să înveţe să Cerghit); „proces de asimilare şi practicare a informaţiilor, valorilor şi
devină cetăţeni ai planetei, fără însă a-şi pierde rădăcinile şi continuând acţiunilor specifice omului” (N. Vintanu), „învăţarea are un scop
să joace un rol important în viaţa propriilor naţiuni şi comunităţi locale. propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativă, transmisă şi acţiunilor
Aici intervine educaţia, care are sarcina de a „aplana” tensiunea dintre sale subordonate (scrierea, lectura etc.), proiectate şi realizate în
universal şi individual, resimţită mai ales în planul culturii, proces de virtutea unor motivaţii specifice” (Dicţionarului de Pedagogie, 2001, p.
lungă durată. Globalizarea presupune şi nişte riscuri, cum ar fi neglijarea 19) etc. Educaţia este acea formă de influenţare a sistemului psihic uman
caracterului unic al fiinţei umane, ca persoană. Fiecare om, oricine ar fi care nu cunoaşte o perioadă de finalizare. Ştim că începe încă de la
şi orice ar fi, este o persoană unică şi irepetabilă, capabilă să-şi aleagă naştere şi ştim, cu siguranţă, că se încheie odată cu viaţa individului, unii
propriul destin şi să-şi angajeze potenţialul maxim în cadrul tradiţiilor şi autori au numit educaţia o construcţie şi reconstrucţie continuă a
al propriei culturi devenind din ce în ce mai deschis către universalitate. personalităţii umane ce se realizează în acord cu societatea în care se
trăieşte. Educaţia este cea care transformă individul biologic în fiinţă
umană, o personalizează. Dacă individul este o fiinţă biologică, persoana
2
Zamagni, S., Globalizarea ca specific al economiei postindustriale: educată este una dotată cu valori care sunt în concordanţă cu aspiraţiile
implicaţii economice şi opţiuni etice, în Ică I.I., Marani, G., Gândirea sale şi ale semenilor, cu cerinţele societăţii, omul devine prin educaţie
socială a Bisericii, Sibiu, Editura Deisis, 2002, p.465. fiinţă socială. Educaţia până la urmă este o formare şi reformare
3
Ramonet, I., Geopolitica haosului, Bucureşti, Editura Doina, 1998, p.50. continuă, care realizează un echilibru de natură morală, umană, civică
4
Dahrendorff, R., Cvadratura cercului globalizării, în Ică I.I., Marani, G., între sine şi mediul social.
op.cit., p.444.
29 30
În vederea înţelegerii problemelor deosebite ce trebuie rezolvate Subiecţii educaţiei, prin maniera generală de concepere,
într-o societate supusă schimbării permanente, educaţie se constituie într- organizare şi desfăşurare a educaţiei şi a fiecărei componente specifice,
un proces complex de pregătire a populaţiei de orice vârstă pentru o vor cultiva în rândul educaţilor sentimentul necesităţii accesului la cele
societate viitoare globală. Educaţia pentru schimbare are în vedere noile mai semnificative cuceriri ale umanităţii.
orientări sociale sub auspiciile educaţiei pe tot parcursul vieţii. Fără a fi „A învăţa să faci“ nu poate fi disociat de „A învăţa să ştii“, sunt
izolată de celelalte tipuri de noi educaţii, mai ales de unele dintre acestea dimensiuni complementare şi exprimă latura comportamentală, practică
(educaţia interculturală, educaţia pentru pace, educaţia pentru a conduitei educaţilor, realizându-se trecerea de la o atitudine excesiv
democraţie, educaţia pentru mass-media, educaţia ecologică), educaţia personală şi subordonată intereselor comunităţii locale sau naţionale, la o
pentru o societate globală o putem considera ca reprezentând un conduită deschizătoare de raporturi specifice relaţiilor cu alte comunităţi
ansamblu coerent şi armonizat al acelor „noi educaţii“ cu impact major de pe diferite meridiane ale globului. În acest sens educaţia va urmări să
asupra formării dimensiunii internaţionale a omului, mai exact a unei formeze educabililor competenţe comunicaţionale şi de parteneriat,
disponibilităţi reale în a-l înţelege şi susţine pe semenul său, indiferent de competenţe în gestionarea conflictelor şi stabilirea unor relaţii stabile de
spaţiul geografic, etnic, religios, economic în care acesta se situează la un cooperare şi înţelegere, atitudini sociale dezirabile. Doar prin sistemul
moment dat. Educaţia permanentă nu se reduce la educaţia continuă sau educaţional se pot asigura acele căi şi mijloace pentru formarea şi
la formarea profesională continuă. După J. Thomas, educaţia permanentă perfecţionarea unor noi aptitudini ocupaţionale şi sociale, bazate pe
cuprinde în interdependenţă toate aspectele şi dimensiunile educaţiei; regulile convieţuirii într-o societate multietnică şi multiculturală. Dintre
întregul care rezultă fiind mai mult decât suma părţilor. "Educaţia obiectivele prioritare ale educaţiei actuale amintim: formarea atitudinilor,
permanenta nu este nici un sistem, nici un domeniu educativ, ea este aptitudinilor şi cunoştinţelor necesare descoperirii pas cu pas a celuilalt, a
principiul pe care se bazează organizarea globala a sistemului înţelegerii diversităţii rasei umane şi a necesităţii conştientizării
educaţional. (...) Educaţia permanenta este un adevărat proiect educativ, similitudinilor dintre oameni şi a interdependenţelor acestora. Alături de
care are un caracter prospectiv si vehiculează un sistem de valori. Ea aceste noi orientări privind finalităţile educaţiei moderne, nu trebuie
implica, în ultima instanţă, un proiect de societate. " (Păun, E., Educaţia neglijate celelalte: efortul şi capacitatea de a te cunoaşte pe tine însuţi
permanentă. rămâne ca o condiţie pentru a-l putea cunoaşte pe celălalt şi a putea privi
Reflecţii teoretice, www.1educat.ro/resurse/ise/reflectii_teoretice.html). lumea din perspectiva celuilalt. Înţelegerea semnificaţiilor reacţiilor
Principiul educaţiei permanente subliniază importanţa celuilalt, ca rezultat al cultivării empatiei şi toleranţei devine o cale
cuprinderii în procesul educaţional a tuturor, cu respectarea integralităţii eficientă pentru a evita sau soluţiona conflictele pe parcursul înţelegerii
individului şi prin cuprinderea tuturor formelor de educaţie. vieţii. „Spre exemplu, învăţându-i pe tineri să adopte punctele de vedere
Conceptul de educaţie permanentă se sprijină pe pilonii ale altor grupuri etnice şi religioase, se poate evita lipsa de înţelegere
fundamentali ai educaţiei: „a învăţa să ştii“, „a învăţa să faci“, „a învăţa care duce la ură şi violenţă la vârsta adultă. Însuşirea istoriei religiilor
regulile convieţuirii“ şi „a învăţa să fii“, care primesc noi conţinuturi şi a obiceiurilor poate astfel să servească drept punct de pornire pentru
formative şi impun noi strategii de predare – învăţare - evaluare. comportamentul ulterior”5.
„A învăţa să ştii“ se poate explica, în primul rând prin crearea Realizarea obiectivelor menţionate pentru acest nou curs al
condiţiilor de educaţie specifice societăţii cunoaşterii, pentru fiecare educaţiei este determinată nu numai de competenţa şi profesionalismul
locuitor al planetei. Acest concept are sensibile nuanţări care pun
5
accentul pe înţelegerea propriului destin şi a esenţei fiinţei umane în Hamburg, D.D., Education for Conflict Resolution (preluată din Annual
vederea adoptării unui comportament demn, sociabil şi responsabil. Report 1944, Carnegie Corporation, New York).
31 32
cadrului didactic, ci şi de mentalitatea şi comportamentul pe care-l ca fiecare om este o personalitate distinctă, o fiinţă complexă, indiferent
adoptă în procesul educaţional. Acest tip de profesor este unul care este de vârstă, de sex, de etnie, de profesie, de statutul social etc.
dispus să renunţe la prejudecăţi şi care să fie deschis pentru înţelegerea Procesul de învăţământ, fiind prin excelenţă un proces de
viitorului mers al istoriei omenirii şi să cultive un gen de educaţia comunicare, comunicare în cadrul căreia avem cei doi subiecţi ai
adaptată acestui viitor. Orientarea educaţiei înspre „a învăţa să fii“, comunicării: emiţătorul şi receptorul, care-şi schimbă în permanenţă
asigură dezvoltarea multilaterală a fiecărui individ, calităţile de individ- locul, acordă importanţa cuvenită însuşirii abilitaţilor de comunicare.
cetăţean în slujba propriei naţiunii, dar şi a lumii. Noua personalitate a Atât profesorul cât şi elevul trebuie să manifeste deschidere către ceilalţi
societăţii viitorului trebuie să devină capabilă de a acţiona cu autonomie şi disponibilitatea de relaţiona deschis şi fără prejudecăţi. Profesorul
crescândă, pe baza armonizării propriei concepţii, cu asumarea poate fi considerat mentorul cu o anumită experienţă de viaţă, specialistul
răspunderii pentru şine şi ceilalţi. Educaţia într-o societate globală nu dispus să ofere informaţii, iar elevul novicele, învăţăcelul dispus să
neglijează punerea în valoare a potenţialului uman individual în acumuleze.
totalitatea sa, însă urmăreşte dezvoltarea acestui potenţial în aşa măsură Relaţia profesor-elevi pentru a fi eficientă trebuie să fie una
încât să se poată integra în orice locaţie a societăţii globale. Aceasta echilibrată, din care să fie înlăturat formalismul şi disciplina excesivă,
presupune dezvoltarea calităţilor intelectuale şi psiho - fizice, simţul şi care nu face altceva decât să conducă la tulburări de conduită, la
comportamentul civic, estetic şi moral, capacitatea de a comunica în rămâneri în urmă la învăţătură şi chiar la eşec şcolar. Un profesor modern
limba maternă şi în alte limbi de circulaţie internaţională. Orientarea nu va rămâne indiferent la ceea ce se petrece dincolo de aparenţe, trebuie
procesului de învăţământ astfel încât să răspundă acestor orientări ale să-şi cunoască foarte bine clasa de elevi, atât sub aspectul strict formal
educaţiei actuale şi viitoare, în care cunoaşterea şi înţelegerea umană într- cât şi al relaţiilor interumane, să-l intereseze trăirile, sentimentele şi
o societate globală devin repere fundamentale, va facilita dobândirea de atitudinile elevilor faţă de diferitele probleme ale viaţii, nu numai
către generaţia tânără a acelor competenţe de care au nevoie pentru a trăi obligaţiile şcolare sau extraşcolare. Pentru profesori ca educatori şi
în lumea de mâine împreună cu ceilalţi, spre binele tuturor. formatori de personalităţi deplin împlinite trebuie să le fie în atenţie toate
aspectele vieţii şcolare şi extraşcolare ale elevului, să-i privească din
2. Relaţia profesor - elevi perspectiva vârstei lor, cu întreaga lor paletă de probleme. Elevul, pus în
faţa unui număr prea mare de sarcini, pentru a se apăra, se vede nevoit să
Relaţionarea interumană a fost, este şi va rămâne o problema dificilă facă o selecţie care nu este întotdeauna cea mai bună alegere, astfel apar
şi complexă, nu numai în şcoală, dar şi în familie şi în societate, deoarece lacunele în pregătirea lui la anumite discipline. În aceasta situaţie,
oamenii, ca indivizi, sunt diferiţi din multe puncte de vedere: fizic activitatea de învăţare nu se mai desfăşoară în condiţii bune, iar elevul nu
(aspect, sănătate), social (profesie, avere), psihic (temperament, mai vine cu plăcere la şcoală.
aptitudini, interese) însă rămân unicate. O relaţionare interumană de Profesorul, pentru a avea o activitate didactică de succes în
calitate presupune o atitudine de parteneriat reciproc avantajos, în care activitatea didactică cu elevii trebuie să:
partenerii se respectă, oferă şi primesc alternativ ceea ce au de dăruit sau o creeze o stare de învăţare activ-stimulativă, care aduce elevul în
ceea ce le lipseşte conform evidenţei, fiecare om are anumite laturi ale situaţia de a participa cu plăcere şi fără teamă la orice tip de
personalităţii mai bine dezvoltate, iar altele cu anumite „slăbiciuni”. În activitate formală, informală, non-formală;
cadrul procesului de învăţământ relaţia profesor-elev creează un climat o lucreze cu toţi elevii, nu numai cu cei foarte buni, diferenţiind
permisibil dezvoltării personalităţii pe toate laturile. Acest deziderat al activitatea didactică funcţie de nivelul şi particularităţile elevilor;
educaţiei moderne poate fi realizat doar prin conştientizarea adevărului o trateze elevii ca parteneri în actul de învăţare.
33 34
S-a constatat că autoritatea excesivă a profesorului la clasă nu Atmosfera familială, climatul familiei, statutul social, statutul
este eficientă, ea constitui un motiv de tensiune permanentă pentru elevi, cultural, nivelul de aspiraţii sunt aspecte care concură la realizarea unei
fără a atinge rezultate pozitive în activitatea educativă. O atitudine plină pregătiri adecvate a copilului pentru activitatea şcolară. S-a observat, în
de respect reciproc, de solicitudine, de abordare diferenţiată, de urma numeroaselor cercetări efectuate de specialişti în domeniu că
încredere, de tact pedagogic este de dorit în locul unei atitudini aspre, a tehnicile de influenţă ale familiei se pot identifica cu stilul educativ ca o
unei ţinute rigide, aspecte care sunt de natură să le creeze elevilor mai expresie utilizată în mod raţional, vizând natura şi caracteristicile
degrabă un blocaj şi o inhibiţie cognitivă decât ostimulare dezirabilă. raporturilor familiare. Autorii români prestigioşi: E. Vraşmas, A. Băran-
Dacă elevul are rezultate slabe la o disciplină acest aspect trebuie să Pescaru, Gh. Bunescu, R. Vincent, M. Voinea, E. Stănciulescu au
devină un semn de întrebare şi pentru profesorul care predă respectiva realizat studii şi cercetări de valoare referitoare la subiectul parteneriat
disciplină. Un dascăl modern va cultiva un învăţământ preponderent educaţional: familie – şcoală – societate. Mediul familial îşi pune
formativ, va cultiva gândirea critică, stimularea tuturor proceselor de amprenta în mod substanţial asupra dezvoltării copilului, alături de
cunoaştere, în special a spiritului creator, care să conducă la dezvoltarea ceilalţi factori cunoscuţi. În acest sens se impune ca parteneriatul
tuturor funcţiilor intelectului, dar şi a celorlalte laturi ale personalităţii educaţional să se instituie ca o condiţie a eficienţei intervenţiilor socio-
(voinţa, afectivitatea), formează caracterul. Mai presus de atât conduita educative într-o unitate de cerinţe. La şcoală, copiii trebuie să
profesorului trebuie să fie una consecventă, care să constituie siguranţă dobândească instrumentele necesare pentru a reuşi în viaţă. Şcoala pentru
elevilor. Întreaga atitudine a profesorului la clasă, mimica sa, gestica sa, a realiza obiectivele curriculare are nevoie de sprijinul familiilor pentru
ţinuta sa, sunt elemente importante ce ţin de întreaga sa activitatea. Toate antrenarea copiilor în activităţile de învăţare. Familia şi şcoala îşi împart
acestea au rol în stimularea atenţiei elevilor, în formarea lor pe lângă acţiunea educativ-formativă asupra copiilor. Majoritatea instituţiilor
fondul de idei comunicat, favorizând un proces educativ valoros. educative au un grup formal de legătură şcoală – familie, fie că este
comitetul de părinţi, consiliul şcolii, senatul, camera părinţilor etc. Dar
3. Parteneriatul educaţional – principiu esenţial în toţi conlucrează pentru a crea o punte relaţională între familie şi sistemul
pedagogia contemporană de învăţământ. Relaţiile sunt denumite diferit: ,,parteneriat”, ,,relaţii
şcoală – familie”, „interrelaţionare educativă”, dar modul cum se
Pentru a realiza o educaţie consecventă, în folosul copiilor, este desfăşoară relaţia părinţi şi profesori îşi pune amprenta pe formarea şi
necesar ca între instituţiile şcolare şi familie să existe unitate de cerinţe. instruirea copilului. Practica a demonstrat că o relaţie bună între cele
Şcoala modernă prin reprezentaţii ei, dascăli, va avea în vedere două instituţii ale educaţiei - şcoala şi familia - este în avantajul
menţinerea unui parteneriat real şcoală-familie. Una din pârghiile de dezvoltării optime a copilului la toate vârstele. Complexitatea actului
intervenţie care acţionează la nivelul educaţiei moderne şi care poate educaţional, a relaţiilor umane şi sociale contemporane şi sarcinile tot
susţine acest deziderat, este dezvoltarea unei relaţii parteneriale şcoală- mai dificile cărora trebuie să le facă faţă procesul educaţional fac să se
familie, definite printr-o comunicare reală, constructivă în interesul identifice tot mai multe fisuri în această relaţia partenerială. Astfel se
elevului. impune tot mai mult coparticiparea copilului la deciziile care îl privesc,
Impactul familiei asupra dezvoltării şi achiziţiilor şcolare ale opţiunea personală de la vârstele cele mai mici, responsabilizarea şi
copilului sunt esenţiale, mai ales în copilărie, aspecte relevate şi de conştientizarea privind drepturile pe care societatea trebuie să le asigure.
studiile din domeniu care au demonstrat că dezvoltarea copilului este
influenţată în proporţie 70 % de familie, iar adaptarea şcolară în proporţie
de 75 %.
35 36
Relaţiile de parteneriat care se stabilesc între educator – • motivaţia participării şi afirmării, trăirea succesului
copil/elev - familie trebuie să se bazeze pe următoarele obiective: devin prioritare.
• educatorul să acumuleze cât mai multe informaţii • educatorul urmăreşte în relaţia de parteneriat
despre preocupările elevilor; proiectele de dezvoltare personală a elevului;
• educatorul să înlocuiască imitaţia, improvizaţia în • interacţiuni acceptate de toţi partenerii;
luarea deciziilor cu metode de educaţie definite • finalitatea educaţiei se exprimă în formarea
ştiinţific; capacităţilor elevilor de a se adapta mereu la
• educatorul să înlocuiască deciziile intuitive cu cele situaţiile reale sociale, ca participanţi activi.
argumentate; La nivelul procesului educaţional parteneriatul educaţional este o formă
• educatorul să preîntâmpine în colectivul de elevi de comunicare, cooperare, colaborare în sprijinul copilului/elevului, ce
tensiunile şi formarea grupelor conflictuale; presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative, de
• educatorul să asigure unitate între decizie, acţiune, comun acord între factorii educaţionali.
control, reglare; Toate formele de activităţi realizate în sprijinul funcţiei educative a
• educatorul să precizeze clar sarcinile şi familiei respectă următoarele principii:
responsabilităţile elevilor din clasă, să evite • confidenţialitatea, care semnifică nevoia de a păstra secretul
subiectivismul în relaţiile cu elevii; problemelor familiei şi a datelor culese;
• educatorul să comunice deschis cu părinţii prin • respectul individualităţii - fiecare beneficiar este o persoană care
abordarea problemelor educative în ansamblul lor; are dreptul la respect şi înţelegere, la acceptarea sa aşa cum este,
• educatorul să adopte şi să respecte principiile fără a se emite în discuţie judecăţi de valoare;
participării active şi conştiente a elevilor şi părinţilor în • sinceritatea cere o imagine cât mai clară şi mai sincerădeschisă a
activitatea clasei/şcolii. problemelor întâmpinate, discuţii cu beneficiarii şi abordarea cât
Parteneriatul educaţional presupune următoarele aspecte: mai realistă a situaţiilor;
• educaţia este orientată către motivaţia şi • recunoaşterea propriilor limite cere ca educatorul să apeleze la
creativitatea elevilor; un colaborator atunci când singur nu poate găsi soluţiile;
• educaţia este centrată pe elev, ca subiect al propriei • negocierea soluţiilor şi respectarea deciziilor beneficiarului
formări; presupune discutarea tuturor paşilor în programele de
• dominanta acţională este bazată pe dezvoltarea intervenţie, ca şi sprijinirea deciziilor;
personală prin acţiuni de autocunoaştere în cadrul • respectul identităţii culturale, etnice, religioase, sociale etc. a
grupurilor mici; beneficiarului;
• acceptarea diferenţelor şi tolerarea opţiunilor • acordarea unor servicii integrate prin apelul la profesionişti
diferite; diferiţi în anume momente (psihologi, consilieri psiho-pedagogi,
• egalizarea şanselor de participare la o acţiune asistenţi sociali, medici).
educativă comună (şcoală, familie, comunitate); Putem conchide afirmând cu certitudine că parteneriatul
• comunicarea eficientă, bazată pe colaborare, educaţional are valoare de principiu în pedagogia contemporană şi este o
cooperare între participanţi; extensie de la principiul unităţii cerinţelor în educaţie, care face referire la
acţiunea educativă realizată în acelaşi sens, concordanţă între ceea ce
37 38
hotărăşte familia cu măsurile şcolare şi ceea ce un părinte hotărăşte, nu se • Ionescu M., (2005), Educaţie şi instrucţie, Editura University Press,
neagă de către reprezentanţii şcolii. Arad.
Parteneri în educaţie părinţii, copiii şi comunitatea se influenţează • Ionescu M., (2000), Demersuri creative în predare şi învăţare, Presa
puternic unii pe alţii. Mediul în care trăiesc părinţii poate sprijini sau Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
devia vieţile copiilor lor, poate determina multe dintre opţiunile lor • MacKenzie, N., Eraut, M., Jones, H., (1975), Arta de a preda şi arta
viitoare, poate să influenţeze evoluţia lor socială. La rândul lor, părinţii de a învăţa Introducere la materialele noi folosite în învăţământul
pot influenţa şi comunitatea, pot contribui la dezvoltarea valorilor superior, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
comunităţii şi la fixarea priorităţilor sociale. Educaţia şi şcoala reprezintă • Moise, C., (1996), Concepte didactice fundamentale, Editura
factorul cu cea mai mare influenţă asupra evoluţiei copiilor/elevilor, dacă Ankarom, Iaşi.
prin strategiile utilizate reuşeşte să implice toţi factorii în activitatea sa • Mucchielli, R., (1982), Metode active în pedagogia adulţilor,
formatoare. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
În învăţământul modern actual şcoala concură la realizează unui • Noyé, D., Piveteau, J., (1996), Ghid practic pentru formarea
parteneriat real şi oportun cu familia prin valorizarea şi respectarea profesională. Concepere, animare şi evaluare, Editura Didactică şi
identităţii sale, prin recunoaşterea importanţei acesteia şi atragerea ei în Pedagogică, Bucureşti.
procesul educaţional. Familia este apreciată ca mediu primordial şi • (Păun, E., Educaţia permanentă. Reflecţii teoretice,
indubitabil necesar formării individuale. Dacă familia este mediul de
www.1educat.ro/resurse/ise/reflectii_teoretice.html).
dezvoltare a primelor vârste ale copilului, vârste pe care cercetările le
• Rae, L., (2001), Tehnici de formare, Ediţia a treia, Editura Universal
dovedesc fundamentale dezvoltării personalităţii acestuia, este de la sine
Dalsi, Bucureşti.
înţeles că aceasta trebuie sprijinită şi nu înlocuită în educarea tinerei
• Rotaru A., Prodan A., (1994), Managementul resurselor umane,
generaţii, iar pe parcursul vârstelor şcolare familia rămâne mediul afectiv
Editura Sedcom Libris, Iaşi.
cel mai propice, în care copil regăseşte un cadru plin de securitate şi
stimulare. • Stan, C., (2001), Autoevaluarea şi evaluarea didactică, Editura
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Bibliografie:
• Boniface Jean, Legrand Jean-Andre, Andre de Peretti, (2001),

Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iaşi
• Cucoş, C., (1999), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
• Bocoş, M., (2007), Didactica disciplinelor pedagogice, Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
• De Peretti, A., (1996), Educatia în schimbare, Editura Spiru Haret,
Iaşi.
• De Peretti, A., Legrand, J.,A., Boniface, J., (2001), Tehnici de
comunicare, Polirom, Iaşi.
• Ionescu M., Radu, I., (2004), Didactica modernă, Editura Dacia,
Cluj-Napoca.
39 40
Tudoran (GUZAN) TEODORA, ISSN 1842 - 077X Fiind implicaţi doi factori, evident că punctul de plecare este o
studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 41 - 46 cât mai bună cunoaştere reciprocă, fundamentată pe o dorinţă de
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar colaborare în lumina scopului final – formarea copilului.
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad II. Forme ale relaţiei familie – instituţie educativă
RELAŢIA ŞCOALĂ – FAMILIE Şcoala, ca instituţie, a consacrat câteva forme pentru relaţionarea
cu familia: întâlnirile individuale, şedinţele şi lectoratele cu părinţii.
THE RELATIONSHIP BETWEEN FAMILY Dinamica dezvoltării actuale însă, cere o diversificare, o subtilizare a
AND SCHOOL acestor relaţii, aşezarea lor în contextul vieţii comunitare, astfel încât
rolul părintelui şi al comunităţii însăşi să aibe o pondere tot mai
Abstract: Developing of child’ personality is a complex însemnată în actul de educare al şcolii.
process which is developing in a long period of time and implies Există la început, înainte de integrarea copilului în sistemul
simultaneous actions of heredity, social environment and education. educaţional, o perioadă de tatonare, în care familia caută variante. În
Efficiency of education is assured by society with her institutions and această fază, grădiniţele, prima treaptă de educare, pot să se prezinte prin
system of education which covers all period of ages necessary to pliante, care să reflecte elementele esenţiale ale instituţiei, prin
individuals to develop for integrated in social life. participarea la emisiuni televizate, în care să apară chiar activităţi
concrete cu copiii, publicarea în presa scrisă a unor anunţuri despre
Key words: child, education, personality, institutions, efficiency momente importante din viaţa acestor colectivităţi sau chiar discuţii
directe la solicitarea familiilor. În urma selecţiei acestor informaţii,
I. Introducere părinţii decid care va fi instituţia unde urmează să fie educat copilul lor.
Dezvoltarea personalităţii copilului este un proces complex, Odată ce educabilul este intrat în sistem, relaţionarea şcoală – familie
care se desfăşoară în timp şi presupune acţiunea simultană a eredităţii, a devine nemijlocită. Pentru accesul la treapta următoare de educaţie,
educaţiei şi a mediului. Educarea eficientă este asigurată de către respectiv şcoala cu ciclul achiziţiilor fundamentale, chiar sistemul şcolar
societate prin instituţionalizare, respectiv prin sistemul de învăţământ, oferă forme de informare a copilului şi a familiei în acest sens prin vizite
care acoperă toate perioadele de vârstă în care individul trebuie pregătit la şcoli din localitate, prin activităţi comune grădiniţă – şcoală, iar
pentru viaţa socială. Şcoala este unul din factorii fundamentali, care are pentru treptele superioare de învăţământ târgurile educaţionale.
ca menire tocmai această înzestrare a copilului cu principalele Toate cele menţioate până aici se referă la partea de informare
competenţe care să-i asigure o integrare optimă în comunitatea din care reciprocă, de apropiere a viitorilor parteneri ai actului educativ. Actul
face parte. educaţional în sine presupune însă o relaţie de durată, un anumit grad de
Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi în activitatea complexă de profunzime, o monitorizare permanentă de ambele părţi şi a ambelor
educare, trebuie să existe o viziune unitară între factorii implicaţi, o părţi, aşadar alte forme de comunicare. Calea cea mai directă în acest
cooperare pe toate planurile. De aceea între şcoală şi familia din care sens o constituie întâlnirile cu părinţii.
provin educabilii e necesar să existe o strânsă legătură. Cum se poate ea La începutul anului şcolar, în perioada de organizare, aceste
realiza ? întâlniri iau forma şedinţelor, ocazie cu care educatorii expun părinţiilor
chestiuni legate de principiile de funcţionare a instituţiei, regulile interne,
41 42
prezintă corpul didactic, baza materială, alte elemente de management Mai mult, se poate merge până la organizarea de activităţi
educaţional. Este cadrul prin care părinţii îşi formează o imagine mai comune cu părinţii, în care aceştia să fie implicaţi direct, alături de copii
clară, mai concretă despre activitatea instituţiei respective, cunosc părinţii (la o serbare, în confecţionarea unor materiale, sărbătorirea unei persoane
celorlalţi copii, îşi pot împărtăşi propriile aşteptări privitoare la activitatea sau a unui eveniment, vizite, excursii, etc). Pe lângă o mai bună
prestată în vederea educării copiilor lor. Pe parcursul anului, aceste cunoaştere reciprocă, se crează o legătură afectivă, care eficientizează
şedinţe au rolul de a ţine la curent părinţii cu principalele probleme care relaţia.
apar în activitatea educativă (ritmul de învăţare, calitatea asimilării Tot în contextul contactelor nemijlocite, se uzitează frecvent
cunoştinţelor, nivelul dezvoltării conduitei elevilor, rezultatele unor întâlnirile individuale. Împortanţa acestora rezidă din faptul că
evaluări etc.). dezbaterea problemelor nu are un auditoriu, deci se pot aborda probleme
Părinţii la rândul lor au posibilitatea să-şi exprime opiniile delicate, care presupun confidenţialitate, se caută soluţii particulare, care
privitoare la activitatea desfăşurată în instituţie, să facă propunei pentru interesează direct numai persoanele în cauză. Întâlnirile individuale pot
îmbunătăţirea unor anumite aspecte. diferi ca număr şi durată, în funcţie de particularităţile fiecărui copil, de
În cazul în care cadrul didactic constată că există o problemă specificul progresului acestuia, de natura dificultăţilor cu care se
mai generală în concepţia despre educaţie a părinţilor, aceste întâlniri pot confruntă, de momentul în care acestea apar sau se dezvoltă.
avea o tematică precisă, luând forma lectoratelor sau cum se Tendinţele contemporane privitoare la procesul de educaţie din
preconizează pentru viitorul apropiat, a unor stagii de pregătire ale sistemul de învăţământ, au în vedere o creştere a rolului familiei şi
părinţilor. Cadrul acestora poate fi şi mai nonformal, să se organizeze în comunităţii în chiar managementul instituţiilor şcolare. Pentru realizarea
sălile altor instituţii care permit activităţi interactive sau la un local, unde acestui deziderat, parteneriatele reprezintă modalitatea optimă de
în timp ce se seveşte o prăjitură spre exemplu, discuţia să-şi piardă din aplicare practică. În ce ar consta acestea ?
aerul oficial, chiar într-o sală de spectacole, după care ar urma o discuţie Forul de conducere al oricărei instituţii ar urma să numere
tematică. Acest tip de întâlniri are ca scop dezbaterea unor teme cum ar fi printre reprezentanţii săi, pe lângă personalul angajat, părinţi şi autorităţi
: „Programul zilnic al elevului”, „Modalităţi de folosire a timpului liber”, locale. Fiecare persoană ar urma să fie investită cu puterea de decizie
„Împlicarea părinţilor în efectuarea temelor pentru acasă ale elevilor”, privitor la criteriile de selecţie a personalului didactic, a reînoirii anuale a
„Elemente de dezvoltare a organismului copilului – modul de contractului de muncă al acestora, al salarizării, a configuraţiei, în
alimentaţie, programul de odihnă”, „Modalitatea de relaţionare optimă anumite limite a listei disciplinelor de studiu, a numărului şi specificului
părinte – copil”, „Cercul de prieteni, între bine şi rău”, deci un fel de disciplinelor opţionale, a selecţiei specializărilor în funcţie de cerinţele
specializare în „meseria” de părinte. pieţei, chestiuni privind dotarea, etc. Consecinţa schimbării statutului
Pentru ca membrii familiei să-şi formeze o imagine cât mai acestor doi factori externi, familia şi comunitatea, ar duce implicit la
corectă despre ce şi cum se lucrează efectiv în instituţia şcolară, se pot creşterea responsabilizării lor şi la atragerea de investiţii pentru instituţie,
organiza activităţi sau lecţii deshise, la care părinţii pot asista, pot la ameliorarea disfuncţionalităţilor în relaţia familie – şcoală pe de o parte
constata nemijlocit gradul de implicare al copiilor lor în activitate, pot şi şcoală - comunitate pe de altă parte. În felul acesta, şcoala ca instituţie
înţelege de unde provin anumite disfuncţionalităţi în comunicare, cunosc nu ar fi o influenţă singulară în actul de formare a personalităţii copiilor,
în profunzime specificul activităţilor instituţionalizate. Aceste acţiuni ci ar unifica şi eficientiza tendinţele educative ale întregii comunităţi.
sunt obligatoriu urmate de discuţii, în care şi cadrul didactic primeşte
feed-back-ul părinţilor sau chiar al copiilor.
43 44
III. Elemente de deontologie relaţională Bibliografie:
Orice discuţie despre raportul dintre şcoală şi familie, ca • Agabrian, Mircea, (2006), Şcoala, familia, comunitatea, Editura
instituţii fundamentale ale societăţii, dar şi ca legătură directă dintre „Institutul European”, Iaşi, pp. 50-59, 68-95;
cadrele didactice şi părinţi trebuie să abordeze şi zona deontologiei. • Kelemen, Gabriela, (2009), Metodica activităţilor cultural-civice şi
Pentru dezvoltarea unei legături cât mai strânse, deci mai eficiente, atât recreative, Editura UAV Arad, p.181-199;
cadrul didactic, cât şi părinţii trebuie să-şi fundamenteze această • Truţa Elena, Mardar, Sorina, (2007), Relaţia profesor-elevi: blocaje
„construcţie” având în vedere câteva criterii: şi deblocaje, Editura Aramis, Bucureşti.
• respectul individualităţii – fiecare parte este o persoană care are
dreptul la acceptarea sa aşa cum este, fără a se emite în discuţie,
judecăţi de valoare;
• nediscriminarea – se referă la respectul identităţii culturale,
etnice, religioase, sociale etc.
• sinceritatea – cere o imagine cât mai clară şi apropiată de
adevăr, pentru o abordare cât mai realistă a problemelor;
• recunoaşterea propriilor limite - presupune acceptarea
intervenţiei specialistului pentru găsirea soluţiilor adecvate;
• negocierea soluţiilor – are ca scop înţelegerea oricărei probleme
din toate punctele de vedere şi astfel găsirea unor soluţii care să
întrunească acceptul tuturor părţilor implicate, deci o garanţie a
aplicării lor;
• confidenţialitatea - semnifică nevoia de păstrare a secretului
unor date culese;
IV. Concluzii
În lumina celor prezentate, putem spune că parteneriatul

educaţional ca şi concept, şi-a câştigat statutul de principiu în pedagogia
modernă, fiind o extensie a principiului unităţii în educaţie. Se referă la
acţiunea unitară a tuturor factorilor educativi, ceea ce hotăreşte familia să
fie în acord cu măsurile şcolare şi ceea ce un părinte face, nu se neagă de
ceilalţi.
Familia, şcoala şi comunitatea se influenţează puternic unii pe
alţii; mediul în care trăiesc părinţii poate determina multe din valorile
acestora, la rândul lor părinţii pot influenţa comunitatea, pot contribui la
dezvoltarea valorilor comunităţii şi la fixarea priorităţilor sociale.
45 46
Dana OLESCHER, ISSN 1842 - 077X 2. Clasificarea activităţilor extracurriculare

studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 47 - 56
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar a) Plimbările, vizitele, excusiile, taberele.
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială b) Vizionările de spectacole.
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad c) Serbările şcolare.
d) Concursurile sportive şi cultural-artistice.
EXCURSIA - MODALITATE DE ÎNVĂŢARE PRIN e) Cenaclurile literare.
COOPERARE f) Cercurile tematice: „Prietenii pompierilor “, „Sanitarii
pricepuţi“, „Micii ecologişti“,„Patrula de circulaţie“ etc.
EXCURSION - A MODALITY OF LEARNING BY 3. Excursia
COOPERATION
Argument:
Abstract: The educational process developing in school as part • Excursia didactică are un impact covârşitor asupra dezvoltării
of formal education implies also an extracurricular activities. There are cognitive şi afective ale copilului;
compulsory activities which complete the formal education of the • Excursia stimulează curiozitatea şi spiritul de explorare al
children. These kind of works are activities which has part such in school copiilor;
and some outdoors. Extracurricular activities are place under professor • Excursia facilitează adaptarea comportamentuluila elevilor la
supervisor. There are pleasant activities loved by children which are realitatea înconjurătoare
important effect under children development. • Acumulările se realizează mai firesc, datorită împletirii
elementelor recreative, ludice cu cele educative;
Key words: formal education, extracurricular, compulsory, • Excursia este o modalitate de învăţare prin cooperare în care
professor supervisor elevii pot lucra în echipă;
• Copiii dobândesc reprezentări cu valoare de amintire chiar
1.Specificul activităţilor extracurriculare în învăţământul pentru toată viaţa.
primar Contribuţia excursiei didactice la dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a elevilor. Excursiile au menirea de a stimula activitatea de
Procesul educaţional din şcoală presupune şi forme de muncă învăţare, de a întregi şi desăvârşi ceea ce elevii au acumulat în cadrul
didactică complementară activităţilor obligatorii.Acestea sunt activităţile lecţiilor. Ele reuşesc cel mai bine să trezească şi să dezvolte interesul
desfăşurate în şcoală în afara activităţilor obligatorii sau activităţile elevilor, îmbogăţindu-le orizontul de cunoaştere. Excursiile sunt
desfăşurate în afara şcolii. Ele sunt activităţi extracurriculare şi se modalităţi de învăţare cu caracter atractiv şi mobilizator care oferă
desfăşoară sub atenta îndrumare a cadrelor didactice. elevilor prilejul de a efectua observaţii asupra obiectelor şi fenomenelor
Diferitele forme de activitate extracurriculară sau extraşcolară aşa cum se prezintă ele în stare naturală, asupra operelor de artă din
completează şi întregesc procesul instructiv-educativ. Pentru că se muzee şi case de creaţie artistică, asupra unor monumente legate de
desfăşoară într-un cadru nou, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează trecutul istoric, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale
acumularea de cunoştinţe chiar dacă reclamă efort suplimentar, atât din literaturii, ştiinţei şi culturii naţionale şi universale, asupra relaţiilor dintre
partea copiilor, cât şi a cadrelor didactice. oameni şi a rezultatelor concrete ale muncii lor.
47 48
Excursia didactică oferă elevilor oportunitatea de a examina cu Tot în etapa organizatorică se va stabili traseul, cu principalele
atenţie şi curiozitate mediul, răspunzând la solicitarea de a efectua obiective, numărul de participanţi şi vârsta acestora, se va preocupa din
analize şi comparaţii pentru a determina caracteristicile esenţiale ale timp de asigurarea transportului, a mesei şi cazării (dacă este cazul).
lucrurilor cu care vin în contact, de a observa unele fenomene ale naturii Odată clarificate aceste date, ele sunt prezentate părinţilor,
în mişcarea şi dezvoltarea lor şi, ajutaţi, sesizează unele cauze care le dovedindu-le buna cunoaştere a activităţii şi arătându-le că e utilă şi
determină. Astfel, călătorind, beneficiază de trăirea unor experienţe de merită costurile respective.
învăţare, a unor momente în care trebuie să ia decizii, să-şi adapteze Pentru asigurarea unei cât mai bune implicări personale se vor
reacţiile şi comportamente la situţiile şi condiţiile momentului respectiv. repartiza sarcini individuale atât copiilor, cât şi părinţilor (în cazul în care
Desfăşuraea activităţii într-un alt cadru decât cel obişnuit, al sălii sunt şi părinţi care îşi însoţesc copiii), se vor distribui materialele şi
de clasă, asigură o mai bună coeziune a grupului, copiii descoperind instrumentele comune care se vor lua în excursie şi va avea loc ultima
lumea împreună. O excursie îi pune pe copii în sitaţia de a interacţiona, întâlnire, când se vor da sfaturi privind conţinutul şi aranjarea bagajului şi
de a trăi experienţe comune, de a coopera în realizarea unor sarcini de a medicamentelor.
învăţare. Socializarea determină legarea mai uşoară a prieteniilor Aceasta a fost partea practică a organizării. În paralel are loc
devenind liberi şi independenţi, responsabili şi cu inişiativă . partea didactică a organizării care presupune stabilirea obiectivelor
Prin conţinutul lor, excursiile recreative se deosebesc de cele cu generale, obiectivelor operaţionale, repartizarea unor sarcini de lucru pe
caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare grupe în funcţie de aptitudinile elevilor, dar şi de preferinţele acestora.
benevolă, ele pe lăngă lărgirea orizontului de cunoştinţe şi familiarizarea Tot acum se planifică şi cum vor fi valorificate cunoştinţele, informaţiile
elevilor cu frumuseţile naturale ale ţării noastre, asigură ocazii de dobândite în timpul excursiei.
recreere şi destindere. Voi lua un caz real pentru ca, exemplificând să ofer o modalitate
Excursiile sunt, de regulă, pluritematice, vizează mai multe concretă de organizare, desfăşurare şi valorificare a unei excursii.
obiective: geografice, istorice, culturale, ştiinţifice. Ele necesită Data: 1 mai 2008
desfăşurarea pe parcursul a una-două zile şi includ, de obicei, deplasări în Tema: Valori ştiinţifice, istorice şi culturale româneşti
alte localităţi. Tipul activităţii: Practic-aplicativ
Deci, excursia, ca activitate extracurriculară, permite o abordare Itinerariul: Macea – Brad - Alba Iulia – Aurel Vlaicu – Deva –
interdisciplinară, făcând appel, în funcţie de tema şi obiectivele propuse, Hunedoara – Macea
la mai multe discipline: limba română, geografie, istorie, educaţie
plastică, educaţie muzicală şi educaţie religioasă. Obiective generale:
Etapele excursiei didactice pentru realizarea unei excursii • actualizarea şi consolidarea cunoştinţelor deja acumulate şi
eficiente e nevoie să se parcurgă următoarele etape: internalizarea cunoştinţelor noi;
• valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor elevilor;
3.1.Pregătirea, documentarea, studierea traseului, organi- • aplicarea în mod creator a cunoştinţelor dobândite într-o
zarea, repartiyarea sarcinilor, fixarea obiectivelor activitate extracurriculară;
O bună pregătire a unei excursii didactice presupune din partea • dezvoltarea capacităţii de a gândi critic;
cadrului didactic cunoaşterea în detaliu al locului, a vremii, a duratei, a • implicarea activă a elevilor în realizarea învăţării, prin
datelor plecării şi sosirii. Pentru aceasta se face o documentare profundă, confruntare de idei, colaborare şi cooperare.
utilizându-se cât mai multe surse şi mijloace de informare.
49 50
Obiective operaţionale: Grupa istoricilor:

• să se documenteze referitor la obiectivele istorice, ştiinţifice Sarcini de lucru:
şi culturale care pot fi vizitate pe traseul propus, menţionând • sesizarea şi notarea monumentelor istorice întâlnite pe traseu;
numele acestora; • observarea şi descrierea cetăţii de la Deva, a castelului de la
• să creioneze personalitatea complexă a lui Aurel Vlaicu, Hunedoara, a Muzeului Unirii de la Alba Iulia;
folosindu-se de imaginile, obiectele şi situaţiile din viaţa • selectarea datelor despre istoricul monumentelor istorice
acestuia; vizitate;
• să identifice răspunsurile şi informaţiile suplimentare, • depistarea evenimentelor istorice care s-au desfăşurat pe
pornind de la cunoştinţele şi întrebările puse cu privire la meleagurile vizitate;
Marea Unire şi Alba Iulia; • colecţionarea de pliante, ilustrate cu obiectivele istorice.
• să exprime impresii, sentimente, întrebări cu privire la Grupa tehnicienilor:
obiectivele istorice vizitate la Deva şi Hunedoara; Sarcini de lucru:
• să realizeze o hartă tematică, utilizând informaţiile culese pe • observarea şi descrierea obiectelor inventate şi construite de
traseu; Aurel Vlaicu;
• să compare oraşele Deva şi Hunedoara; • documentarea referitoare la echipamentul folosit în exploatarea
• să redacteze un eseu cu titlul:,, Istoria văzută de aproape “, aurului;
valorificând informaţiile adunate în timpul excursiei; • observarea şi descrierea mecanismului de funcţionare a
• să realizeze un poster-reclamă la Muzeul Aurului din Brad; telecabinei care urcă la cetatea de la Deva;
• să-şi autoevalueze lucrările, exprimându-şi păreri, • notarea distanţei parcurse- număr de kilometrii;
sentimente, concluzii. • evidenţa cheltuielilor- tarifele de intrare la obiectivele vizitate
Material didactic: fişe de observaţie corespunzătoare sarcinilor de Grupa artiştilor:
lucru pe arii curriculare; materiale adunate pe traseu; pliante; ghiduri ale Sarcini de lucru:
obiectivelor vizitate; cărţi; ilustrate. • asigurarea unei atmosfere plăcute, cu muzică de bună calitate;
Metode şi procedee: conversaţia; observaţia; explicaţia; • antrenarea copiilor în activităţile distractive desfăşurate;
problematizarea; învăţarea prin descoperire; metodele gândirii critice . • realizarea de fotografii în timpul excursiei;
Alcătuirea grupelor şi stabilirea sarcinilor acestora: • realizarea unui album cu fotografii din excursie;
Grupa geografilor a avut sarcina de a observa relieful, flora, fauna • realizarea la întoarcere a unor desene, picturi care să reliefeze
locurilor vizitate. cele văzute în excursie;
• procurarea de pliante de la obiectivele vizitate.
Sarcini de lucru: Grupa sanitarilor:
• forme de relief observate pe traseu; Sarcini de lucru:
• nume de munţi, dealuri, ape pe lângă care am trecut; • întocmirea şi distribuirea, încă din perioada pregătitoare a
• flora şi fauna locurilor văzute; excursiei, a unei liste cu cele necesare din punct de vedere
• nume de animale domestice sau sălbatice observate; medical: trusă medicală utilată, feliuţe de lămâie, punguţe,
• tipuri de roci, soluri observate pe traseu şi la muzeu şerveţele, batistuţe igienice, o pungă menajeră;
• supravegherea respectării regulilor de igienă în autocar;
51 52
• grijă faţă de elevii sensibili la transport cu autocarul; • Catedrala Reîntregirii- aspecte din viaţa cultural-
• coordonarea acţiunilor de curăţire a autocarului la final; religioasă;
• dotarea trusei sanitare de prim ajutor cu cele • La Aurel Vlaicu – Casa memorială Aurel Vlaicu- aspecte
necesare(pansament, leucoplast, apă oxigenată, aspirină, de ordin tehnico-ştiinţific;
algocalmin, medicamente pentru rău de maşină etc.) şi utilizarea • La Deva- Cetatea Devei- aspecte ale trecutului istoric;
corectă a cestora, dacă e necesar; • La Hunedoara- Castelul Corvineştilor – aspecte ale
• interzicerea consumului de alimente şi a sucurilor în autocar. trecutului istoric;
• Oraşul industrial- aspecte din viaţa socio-economică;
3.2. Etapa de culegere şi cercetare a datelor reprezintă
desfăşurarea propriu-zisă a excursiei 3.3.Trierea, selecţia, prelucrarea şi valorificarea rezultatelor
Copiii sunt conduşi să cunoască aspecte diferite, astfel, excursiile Excursia didactică nu se încheie la întoarcerea acasă, ci după
pot prezenta şi studia: trierea, selecţia, prelucrarea şi valorificarea informaţiilor şi impresiilor
⇒ un fenomen/aspect geologic (vulcan, peşteră, mină, salină, acumulate. Informaţiile vor fi valorificate in cadrul mai multor discipline
prăpastie, carieră de piatră, alunecare de teren, un muzeu care de învăţământ: limba română, geografie, istorie, educaţie plastică şi pe o
înfăţişează aspecte geologice); perioadă mai lungă de timp, chiar de câteva săptămâni .
⇒ un fenomen/aspect geografic(un curs de râu, un lac, un baraj La întoarcerea din excursie fiecare grupă îşi va aduce
natural sau artificial, un deal, un munte, o pădure, un fenomen contribuţia la portofoliul excursiei şi îşi va desemna un reprezentant care
atmosferic, o rezervaţie, o grădină zoologică); va prezenta colegilor realizarea sarcinilor de lucru primite. După ce toată
⇒ aspecte ale trecutului istoric (cetăţi, ruine, monumente istorice, clasa va afla munca fiecărui grup în parte se trece la etapa cea mai grea şi
situri arheologice, castele, palate, muzee de istorie); mai interesantă: valorificarea excursiei folosind metodele gândiri critice .
⇒ aspecte din viaţa cultural-religioasă(un muzeu, o casă Motivaţie.Valorificarea excursiei folosind metodele gândirii
memorială, o mănăstire, o biserică, o bibliotecă, o şcoală); critice reprezintă o modalitate eficientă de promovare a unu alt tip de
⇒ aspecte din viaţa socio-economică (o fabrică, o fermă, un învăţare.Utilizarea metodelor gândirii critice stimulează creativitatea,
magazin, o piaţă, o seră); creşte sentimentul de participare oferind satisfacţie personală, încurajează
⇒ elemente de etnografie şi folclor(obiceiuri ale unor zone, port formularea unor păreri originale, oferă oportunitatea dezbaterii
popular, datini, legende, construcţii tradiţionale etc.). responsabile a ideilor şi acceptarea democratică a părerilor fiecăruia,
Pe parcursul excursiei copiii sunt încurajaţi să pună întrebări, presupune implicarea activă şi motivată a tuturor. Prin diseminarea în
sunt îndrumaţi să perceapă cât mai complet, să-şi noteze observaţiile clasă a informaţiilor şi impresiilor din excursie se maximizează atât
făcute, să asculte, să cântărească, să măsoare, să miroase, să se mire, să propria învăţarea cât şi cea a celorlalţi colegi.
se bucure de descoperirile făcute. Astfel, curiozitatea spontană a copiilor Metode şi procedee de gândire critică
se va transforma într-o activitate intelectuală intensă. 1.Ciorchinele-,, Ce am vizitat ?”. Nucleul ciorchinelui e întrebarea:,, Ce
Să vedem ce obiective sau ce aspecte au putut studia elevii mei am vizitat ?”. În jurul acestuia elevii notează în cerculeţe localităţile şi
pe parcursul excursiei: identifică obiectivele vizitate, or organizându-le logic. Experţii din fiecare
• La Brad –Muzeul Aurului- aspecte de ordin geologic; grupă de cercetare se implică în mod special.
• La Alba Iulia- Muzeul Unirii- aspecte de ordin istoric; 2.Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat-,, Alba Iulia - Oraşul Marii Uniri de la
1918”. La rubrica,, Ştiu”, elevii notează în perechi informaţiile dobândite
în cadrul activităţii de istorie la lecţia,, Marea Unire de la 1 Decembrie
53 54
1918”. Individual formulează întrebări la care aşteaptă răspunsuri după 4. Concluzii

efectuarea excursiei ce va avea loc, la rubrica,,Vreau să ştiu”.
După excursia de la 1 Mai 2008 elevii completează la rubrica,,Am • Activităţile extracurriculare şi extraşcolare, bine pregătite, sunt
învăţat” răspunsurile şi informaţiile noi. Trebuie menţionat că primele atractive la orice vârstă.
două rubrici au fost completate înainte de excursie. • Pentru că sunt desfăşurate într-un cadru nou, stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
3.4.Cadranele ,,Aurel Vlaicu” reclamă efort suplimentar.
Elevii sunt împărţiţi în patru grupe. Fiecare grupă va completa câte unu • Mediul de activităţi fiind deosebite, iar tehnicile de instruire sunt
din cadrane, iar la final, pe un carton mare vor completa răspunsurile la altele, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, îmbunătăţesc
cerinţele: memoria vizuală şi auditivă, formează gândirea operatorie a
a) Cine este Aurel Vlaicu ? copilului cu calităţile ei de echilibrare, organizarea şi obiectivarea.
b) Care sunt cele mai importante invenţii ale sale ? • Elevii se obişnuiesc să folosească surse informaţionale diverse, să
c) Care sunt trăsăturile fizice şi morale ale inventatorului ? întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
d) Ce tea impresionat ? • Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea,
e) 5.Diagrama Venn-Euler – ‚‚ Oraşele Deva şi şi Hunedoara” dând posibilitatea fiecăruia să se afirme naturii sale.
Elevii identifică asemănările şi deosebirile dintre cele două oraşe, după • Participarea efectivă şi totală în activi, angajează elevii timizi cât şi
o schemă. Se desenează două diagrame care s e intersectează, în pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă
interiorul acestora se notează informaţiile (asemănări şi deosebiri) spiritul de cooperare, contribuie la sudarea colectivului de elevi.
despre: aşezare, relief, ape, clădiri semnificative, monumente istorice. • Acţionând individual sau în cadrul grupului, supunându-se de bună
f)Jurnalul dublu -,,Monumente din Alba Iulia” voie regulilor, asumându-ţi responsabilităţi, elevii se auto
Fiecare elev îşi împarte foaia în două părţi. În stânga se lipesc poze cu disciplinează .
cele trei monumente vizitate în Alba Iulia: „Muzeul istoriei”, „Sala • Prin acest tip de activitate, cadrul didactic are posibilităţi deosebite
Unirii” şi „Catedrala Reîntregirii”. În partea dreaptă comentează şi să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
notează impresii, sentimente, păreri discutate în cadrul grupei. realizeze mai uşor şi frumos obiectivele principale ale
g).Eseu – „Istoria văzută de aproape”. Frontal, se rememorează învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
momentele importante ale excursiei, accentuând utilitatea cunoştinţelor şi
deprinderilor dobândite. Individual, elevii redactează eseul, exprimându - Bibliografie:
şi sentimentele, trăirile, mesajele. Eseurile sunt citite din „scaunele
autorului”. Colegii pun întrebări, iar autorul îşi motivează, îşi apară şi îşi • Nicola, Ioan, (1992), „Pedagogie”, E.D.P., Bucureşti, (pp 293-294).
susţine punctul de vedere. • ***, (2006), Revista „Învăţământul preşcolar”, nr. 3-4 (pp 197-203).
h).Turul galeriei – „ Muzeul Aurului”. Elevii sunt împărţiţi în echipe de • ***, (1998), Revista „Învăţământul primar”, nr. 4, (pp 69-71).
3-4 copii, realizează un afiş de reclamă la Muzeul Aurului de la Brad, • ***, (2005), Revista „Învăţământul primar”, nr. 3-4 (pp 188-191).
folosind informaţii, desene, ilustrate. Fiecare echipă prezintă în faţa clasei
afişul. Acestea sunt afişate pe pereţii clasei, iar elevii fiecărei grupe fac
un tur al galeriei. Lucrările sunt analizate şi evaluate de către colegi, care
pot face aprecieri pozitive şi negative asupra lucrărilor colegilor.
55 56
Livia Dora POPA (CIUTINA), ISSN 1842 - 077X recompensa în cazul competiţiilor. Jocul este puntea ce poate uni şcoala
studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 57 - 75 cu viaţa. Pentru a crea o stare de destindere, de bunădispoziţie, pentru a
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar preveni monotonia, pliciseala şi oboseala am utilizat şi la lecţiile de
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială matematică jocuri, atât pe grupe organizate cât şi pe grupe constituite pe
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad rânduri de bănci sau individual. Unele jocuri pot să-i solicite pe elevii
foarte buni în rezolvarea unor sarcini suplimentare, altele contribuie la
formarea abilităţilor de calcul, cât şi la formarea personalităţii copilului;
THE PLAIES USES IN PRIMARY SCHOOL FOR MATHS „Jocul este însăşi viaţa”, afirmă un pedagog elveţian (E. Claparede).
Şcoala transformă lumea jocului fără griji şi îl conduce pe copil
JOCURILE FOLOSITE LA ORELE DE MATEMATICĂ în lumea realului complex, ceea ce-l solicită intens şi la adaptarea cu
numeroase confruntări. Copilul acordă o mare importanţă jocului cu
reguli, deoarece resimte nevoia de ordine, de coerenţă, de modele.
Abstract: In his noble mission the professor is the one who „Jocurile matematice, ca instrument care să contribuie în mod
lightening the mind of the children. There intelligence and love is the gradat şi plăcut la apropierea copilului de cerinţele şi rigurozităţile acestei
play. Teacher has to his disposition a large amount of methods, one of discipline, ajutându-l mai întâi să-şi dezvolte anumite abilităţi specifice,
this important methods is play. When children are playing in fact they necesare atunci când va opera cu numere sau figuri geometrice: găndirea
develop an serious activity which imply all their psychic processes. By logică, capacitatea de a raţiona şi de a emite judecăţi, sesizarea căii
playing children discover the backgrounds, accumulate information, and optime de rezolvare corectă şi rapidă a temelor propuse.”2
develop their skills. Play is the main form which children digest Jocul este o activitate complexă. Rolul învăţătorului este de
experience necessarily for their future activity as adult. coordonator sau observator; învăţătorul îşi manifestă creativitatea în
conceperea jocurilor, în functie de obiectivele urmarite, reguli şi
Key words: mission, professor, methods, implementation, integrarea lui în ansamblul activităţii didactice.
maths Jocurile pot fi:
În nobila misiune a dascălului de a lumina cu adevărul lumii a.) individuale: (Fiecare elev primeşte câte o fişă pe care se află
mintea copiilor a căror „inteligenţă şi iubire e jocul”, avem la îndemână o sarcina de lucru şi numere sau exerciţii.) Exemple: fig. 1 şi fig. 2– jocul
paletă largă de metode, printre care şi jocul. Copiii „se joacă, exersând o „Caută drumul!”, fig. 3,4,5, 6,7 şi 8 – jocul „Descoperă desenul (figura)”,
activitate serioasă, stimulativă, din lumea adulţilor, fiind un mod foarte fig. 19 – jocul „Calculează repede şi bine pentru a afla o surpriză”, fig. 20
serios de a aduce la nivelul lor experienţa celor mari şi de a o înţelege”1. – jocul „Să culegem cât mai multe flori”.
Prin intermediul jocului copiii descoperă lumea înconjurătoare, care sub b.) pe echipe: fig.17 – jocul „Cine urcă cel mai repede scările?”,
aparenţa divertismentului are temeinicia seriozităţii. Jocul este o formă fig. 18 – jocul „Cine coboară cel mai repede din turn?”, fig. 19 – jocul
de activitate prin care copiii îşi însuşesc experienţa de viaţă a adulţilor. „Calculează repede şi bine pentru a afla o surpriză”, fig. 20 – jocul „Să
Ca activitate, jocul se bazează pe o seriozitate organizatorică şi pe câteva culegem cât mai multe flori!”.
caracteristici stimulative: surpriza, întrecerea, mişcarea, distracţia şi 2
Grigore Gheba, Lucreţia Gheba, Constantin Popovici, Carmina Gheba,
Mădălina-Georgia Nicolescu, „Matematică – Jocuri didactice şi probleme
1
Anton Ilica, Laurenţiu Leucea, „Pedagogie modernă şi metodica limbii de perspicacitate pentru preşcolari şi şcolarii claselor I-IV”, ed. Universal
române”, ed. Univ. „Aurel Vlaicu” Arad 2006, pag. 197. Pan, Bucureşti, p. 3
57 58
a.) Jocul „Caută drumul!” – fig. 1 Drumul cel mai scurt pe care maşina poate ajunge la garaj;
Drumul parcurs de copil pentru a ajunge la jucării (şcoală);
Drumul străbătut de urs pentru a ajunge la mure (sau la bârlog);
Drumul pe care merge furnica până la muşuroi;
Drumul pe care zboară fluturele sau albina pentru a ajunge la
floare (sau la stup);
Drumul pe care merge omida până la frunză;
Drumul parcurs de veveriţă până la scorbura cu alune;
Drumul pe care zboară pasărea pentru a ajunge la cuib;
Drumul parcurs de broscuţă pentru a ajunge în lac;
Drumul berzei pentru a prinde broasca. (fig.2)
Fig.1
- Varianta 1:
Unitatea de învăţare: Numerele naturale între 0-100.
Obiectiv operaţional: - să numere din 10 în 10 în ordine desrescătoare.
Sarcina de lucru: Aflăm drumul pe care trebuie să-l parcurgă turistul
pentru a ajunge la cabană, unind punctele ce reprezintă numerele formate
din zeci, numărând în ordine descrescătoare de la 100 la 0.
- Varianta a 2-a: Fig. 2
Unitatea de învăţare: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la
Jocul „Descoperă desenul” (figura) – fig. 3,4,5,6
100.
Obiectiv operaţional: Să identifice produsele înmulţirii când
un factor este 10.
Sarcina de lucru: Aflând şi unind punctele ce reprezintă
numerele care sunt produse ale înmulţirii cu 10, în ordine descrescătoare
vei afla drumul pe care trebuie să-l parcurgă turistul pentru a ajunge la
cabană.
- Alte variante ale jocului „Caută drumul” (folosind numere pare sau
impare se pot găsi alte variante ale jocului; unind numerele date elevii
pot afla parcursuri diferite):
Drumul străbătut de iepure până la morcov (varză); Fig.3 Fig. 4
Drumul parcurs de pisică pentru a prinde şoricelul;
Drumul pe care trebuie să meargă căţelul pentru a ajunge la os;
Drumul parcurs de şoricel pentru a ajunge la caşcaval;
59 60
- Alte variante: Punctele ce trebuie unite pot fi produse ale

înmulţirii când un factor este 3; 6; 7 sau 8, descoperind pe rând altă
figură.
Se pot formula şi alte sarcini de lucru: se cere elevilor să afle
„Cine mănâncă mierea albinuţei?” unind punctele în ordine
crescătoare.(clasa I – Numere naturale de la 0 la 100). Elevii pot afla
denumirea unui animal unind punctele în ordine descrescătoare ca în
figurile următoare.
Fig. 5 Fig. 6
- Varianta 1:
Unitatea de învăţare: Numerele naturale de la 0 la 100 (clasa I).
Obiective operaţionale:
- să numere din 2 în 2 (fig. 6), din 4 în 4 (fig. 3), din 5
în 5 (fig. 5), din 9 în 9 (fig. 4) şi să identifice numerele corespunzătoare;
- să identifice numerele pare, numărând din 2 în 2 (fig.
6), din 4 în 4 (fig. 3). Fig.7
Sarcina de lucru: Descoperă figura numărând din 2 în 2 (sau din
4 în 4, din 5 în 5, din 9 în 9) şi unind în ordine crescătoare numerele,
pornind de la 0.
- Varianta a 2-a:
Unitatea de învăţare: Înmulţirea numerelor naturale de la 0 la
100 (clasa a III-a).
Obiectiv operaţional: să identifice rezultatele (produsele)
înmulţirii cu 2 (fig. 6), cu 4 (fig. 3), cu 5 (fig. 5) şi cu 9 (fig. 4).
Sarcina de lucru: Află şi uneşte în ordine crescătoare rezultatele
(produsele) înmulţirii cu 2 (fig. 6) şi vei obţine un desen. Descoperă
figura!
Pentru celelalte figuri se formulează sarcini asemănătoare:
pentru a descoperi figura 3 se caută produsele înmulţirii cu 4; pentru a
descoperi figura 5 se unesc numerele ce reprezintă produsele înmulţirii
cu 5, iar pentru a afla figura 4 se unesc rezultatele înmulţirii cu 9.
Fig. 8
61 62
Jocul „Numerele s-au rătăcit. Să le căutăm şi să le ajutăm să-şi găsească Jocul „Să ne jucăm cu cifrele şi să desenăm!”
locul.”
Se dau şiruri de numere, copiii sunt îndrumaţi să observe cu Folosind cifrele de la 0 la 9, elevii sunt îndrumaţi să realizeze
atenţie şirurile şi să descopere regula după care sunt formate şirurile, apoi desene aşezând cifrele în diverse poziţii şi scriindu-le de mărimi diferite
să găsească numerele care lipsesc şi să le scrie pe spaţiul punctat la locul (fig. 10, 11).
potrivit.
Exemplu: 1,3,5,...,19
2,6,10,...,32
Soluţii: (7,9,11,13,15,17), respectiv (14,18,22,26). Aceste
numere vor fi scrise alături de şiruri, intercalate cu alte numere care
aparţin mulţimii numerelor naturale de la 0 la 30 fără a fi însă soluţii.
La lecţiile în care se studiază unităţile de măsură pentru timp, se
cere elevilor să aranjeze cifrele pe cadranul ceasului (acelaşi joc).
Fig. 10 Fig. 11
Jocul „Câţi şoareci a prins pisica?”

Obiective: să efectueze operaţii de adunare cu numere în
intervalul 1-20.
Acest joc constituie un mijloc eficient pentru dezvoltarea
atenţiei. Jocul le cere elevilor să observe cu atenţie desenul, să descopere
numerele folosite pentru realizarea desenului, după care, prin adunarea
numerelor descoperite în desen, să afle câţi şoareci a prins pisica.
Înainte de începerea jocului, învăţătorul va putea da unele
indicaţii elevilor privitoare la ceea ce trebuie să observe, fără însă să dea
şi soluţia, acest fiind aportul lor în joc. Pentru rezolvarea sarcinii se
acordă 2 minute şi jumătate, iar în cazul în care se observă că majoritatea
elevilor întâmpină greutăţi, se va mări timpul la 3 minute.
Fig. 9 Răspunsurile vor fi notate de elevi pe o foaie de hârtie, iar
aprecierea se va face în funcţie de corectitudinea răspunsurilor şi
rapiditatea lor.
63 64
Folosind figuri geometrice, elevii pot realiza diverse desene

(tren, casă, robot, castel, brăduţ) sau pot recunoaşte aceste figuri şi pot să
le coloreze după cerinţă.
.
Fig. 12
Jocul „Câţi boboci are gâsca?”

Sarcina didactică şi desfăşurarea acestui joc sunt asemănătoare
cu cele ale jocului „Câţi şoareci a prins pisica?”. Rezolvarea sarcinii se
va face fără alte indicaţii, deoarece modul de lucru este cunoscut de la Fig. 14
jocul amintit.
Jocul „Vântul a luat semnele” (clasa I)
Obiective: să calculeze şi să potrivească semnele „+” şi „-”
între numerele date pentru a obţine rezultatul dat.
Desfăşurarea jocului: Pe tablă se află desenate mai multe
pătrate, într-o configuraţie precum cea din desen. Patratul mai mare din
mijloc va constitui punctul de plecare al jocului. În aceste pătrate sunt
scrise mai multe cifre. Între ele nu se găsesc semnele „+” sau „-”, căci au
fost luate de vânt şi împrăştiate.
Pentru a-i ajuta să le găsească locul, învăţătorul le va relata
copiilor o mică întâmplare: Într-un maxi-taxi s-au urcat la capăt de linie 5
călători. La următoarea staţie s-au mai urcat 3, iar la următoare au
coborât 2 şi aşa mai departe, până ce se ajunge la ultima cifră din ultimul
4
Fig. 13 pătrat, urmărindu-se direcţia indicată de săgeţi. Elevii vor scrie semnele
în dreptul cifrelor respective. Se orientează atenţia copiilor spre faptul că
3
Grigore Gheba, Lucreţia Gheba, Constantin Popovici, Monica Şuluţiu, Jocuri rezultatul final este egal cu numărul de la care s-a pornit jocul. Ca muncă
didactice şi probleme de perspicacitate matematică pentru preşcolari şi şcolarii independentă li se cere elevilor să scrie pe caiet coloanele de exerciţii
claselor I-IV ,Ed. Universal Pan, Bucureşti, 1997, pag. 64. care rezultă.
4
Idem, p.65.
65 66
Jocul poate fi utilizat şi la alte clase, pentru alte concentre Sarcinile acestui joc sunt rezolvate alternativ cu sarcini de
numerice, utilizând toate semnele operaţiilor aritmetice. lucru frontal, la tablă. Elevii care au rezolvat corect toate sarcinile
Într-o altă etapă, mai avansată, când elevii stăpânesc bine jocului, trecând cu bine peste toate treptele, primesc drept recompensă
operaţiile aritmetice, sunt lăsaţi să stabilească singuri semnele aritmetice, numele de „pilot cosmonaut” şi imagini cu diferite rachete şi cosmonauţi.
fără a fi sprijiniţi cu sugestii. Li se precizează doar că rezultatul final Acest joc poate fi aplicat la orice clasă şi la orice temă, ca activitate de
trebuie să fie egal cu cel de la care a pornit jocul. muncă independentă, într-o diversitate de variante, în funcţie de resursele
creative ale învăţătorului.
Fig. 15
Jocul „Racheta cu mai multe trepte” (clasa aIII-a)

Obiective: să calculeze respectând ordinea operaţiilor în
intervalul 0-100.
Desfăşurarea jocului: Fiecare elev va primi un desen cu forma
rachetei din model. În prima treaptă elevul trebuie să rezolve calcule de
un singur ordin (adunări-scăderi sau înmulţiri-împărţiri). Dacă el rezolvă
corect ceea ce i se cere, devine „pilot de elicopter”. Continuă apoi
calculele din a doua treaptă, unde sunt date spre rezolvare exerciţii
combinate din operaţii de acelaşi ordin (adunare şi scadere; înmulţire şi
împărţire). Trecerea peste treapta a doua îi aduce elevului satisfacţia de a
fi considerat „pilot pe curse interne”. În treapta a treia se cere rezolvarea
unor exerciţii combinate, elevul fiind obligat să respecte ordinea
operaţiilor. Dacă reuşeşte să rezolve corect şi aceste exerciţii, primeşte
titlul de „pilot pe curse externe”. În treapta a patra, elevul va efectua un
exerciţiu combinat cu paranteze mici. În urma rezolvării acestora, devine
„pilot de încercare”. Ultima treaptă – şi cea mai dificilă – va fi un
exerciţiu combinat, pe baza căruia elevul va trebui să compună o Fig. 16
problemă. Abia în acest moment, el va avea satisfacţia de a deveni „pilot
cosmonaut”.
67 68
b.) Jocurile pe echipe se desfăşoară sub formă de competiţie N-am să vă spun vouă, 9.) Pe poteca din pădure
pentru captarea atenţiei, trezirea interesului pentru ora de matematică, Căci voi singuri o să-mi spuneţi, Au plecat s-adune mure
pentru reactualizarea cunoştinţelor dobândite şi pentru a forma priceperi Când pe nouă-l descompuneţi. Cinci băieţi şi trei fetiţe.
şi deprinderi de calcul corect şi rapid. Jocurile pot fi folosite şi în etapele 7.)Ah, ce mândră-i cloşca mea! De un urs s-au speriat,
lecţiei de realizarea sensului sau reflecţia, oferind propunătorului o Nimeni n-are pui ca ea. Patru-n vale au alergat.
imagine de ansamblu asupra activităţii elevilor. Cinci sunt mici şi unul mare Socotiţi dacă veţi ştii
Jocurile pe echipe conţin atâtea exerciţii de calcul câţi membrii Socotiţi câţi pui ea are! Câţi la mure vor mai fi!
sunt într-o echipă. Ele se desfăşoară sub formă de ştafetă şi numai după 8.) Mândră e pestriţa mea, 10.) O căpriţă-n disperare
ce s-a rezolvat un exerciţiu se poate trece la următorul. Câştigă echipa Nu e nimenea ca ea. Strigă în poiană, tare:
care termină prima şi rezolvă corect toate exerciţiile. Puii ei mici şi pufoşi - Vai de mine, ce-ntâmplare!
Jocurile propuse pot fi folosite de la clasa I până la clasa a IV-a, Au crescut toţi sănătoşi! Toţi cei cinci ieduţi ai mei
cu sarcini corelate cu obiectivele unităţilor de învăţare şi conţinuturile Dar sunt cam zglobii, drăguţii, Au fugit, nu ştiu de ei!
propuse; ele prezintă avantajul că antrenează toţi elevii în activitate. Căci dau de furcă măicuţei. Unu-i colo-n pădurice,
Jocul „Ghicitori-probleme” (clasa I) Patru umblă-ncolo-ncoace; Altul în căsuţă-aice,
Obiective: Să calculeze, folosind operaţiile de adunare şi scădere Doi abia ies din găoace, Cel de-al treilea-n zăvoi
pentru a afla răspunsul la întrebarea problemei. Iar sub aripă mai are Iar restul aflaţi-l voi,
1.)Din ogradă au plecat 4) În grădiniţa cu flori Încă patru ouşoare. Şi chemaţi-i la măicuţa
Către lac agale Au înflorit doi bujori. Socotiţi şi veţi afla Că-i tot strigă sărăcuţa!
Două raţe: mac, mac, mac! Mai stau gata-mbobocite Puişori câţi va avea!
Dar s-au întâlnit pe cale Cinci lalele rumenite.
Cu cinci boboci rătăciţi! Câte flori eu voi avea Jocul „Cine urcă cel mai repede scările?” (fig. 17)
Câţi acum vor fi în apă? În buchet când ţi-l voi da?
Veţi afla de socotiţi! 5.) Două vrăbii certăreţe
2.)Cinci copii pe-o sănioară Tare se sfădesc.
De pe deal ca vântul zboară, Se aude cum pe sârmă
Ajungând în jos râzând, Stau şi ciripesc.
Doi în sanie mai sunt! Dar deodată am zărit
Socotiţi câţi în zăpadă Trei în loc de două!
Au căzut pe drum grămadă? Câte au mai poposit
3.) Pe o rămurică stau N-am să vă spun vouă,
Şi privesc spre larga zare Căci voi singuri o să-mi spuneţi
Patru vrăbii guralive, Pe trei dacă-l descompuneţi!
Ce fac larmă mare. 6.) Jos în vale, pe cel lac,
Dar deodată am zărit Patru raţe baie fac!
Pe crenguţă nouă! Două pleacă: mac, mac, mac. Fig. 17
Câte au venit apoi? Câte-au mai rămas pe lac?
69 70
Acest joc se desfăşoară sub formă de concurs între echipe, Acest joc cuprinde exerciţii de calcul în lanţ şi are atâtea coloane
fiecare echipă are câte o scară (pe tablă sau pe o planşă mare) cu atâtea câte echipe participă la concurs; fiecare coloană conţine atâtea exerciţii
trepte câţi elevi sunt în echipă. Fiecare elev rezolvă câte un exerciţiu, câţi elevi sunt în echipă. Jocul începe cu rezolvarea exerciţiului din turn;
completeză spţiile punctate cu rezultatul corect, apoi predă ştafeta se rezolvă, pe verticală, exerciţiile în care se folosesc rezultatele obţinute
următorului elev şi tot aşa până se ajunge la ultimul exerciţiu (în vârful anterior pentru a rezolva operaţia propusă şi apoi se completează
scării); rezolvarea exerciţiilor începe de la baza scării (cu treapta întâi). rezultatul obţinut în căsuţa următoare. Câştigă echipa care termină prima
Acest joc se foloseşte la unităţile de învăţare: Adunarea şi Scăderea şi a rezolvat corect toate exerciţiile.
numerelor de la 0 la 20 (clasa I), Adunarea şi Scăderea numerelor de la 0 Jocul poate fi folosit de la clasa întâi până la clasa a patra
la 100 (clasele I şi II), Înmulţirea şi împărţirea numerelor de la 0 la 100 folosind exerciţii adecvate clasei, unităţii de învăţare şi conţinuturilor
(clasa a III-a), Operaţii cu numere naturale (clasa a IV-a). propuse pentru ora respectivă.
Variante: - scările pot fi completate numai cu operaţii de
adunare şi scădere sau cu exerciţii de înmulţire şi împărţire sau cu Jocul „Calculează repede şi bine pentru a afla surpriza” (fig. 19)
exerciţii cu cele 4 operaţii;
- scările pot să conţină exerciţii de aflarea termenului
necunoscut pentru oricare dintre operaţii;
- scările pot fi completate cu exerciţii variate.
Jocul „Cine coboară cel mai repede din turn?” (fig. 18)
Fig. 19
Jocul cuprinde exerciţii în lanţ; sunt atâtea lanţuri de exerciţii

câte grupe participă la joc. Fiecare lanţ conţine atâtea numere şi operaţii
câţi elevi sunt în grupă. Elevul trebuie să stabilească operaţia prin care
pornind de la un număr să obţină numărul următor; notează operaţia
deasupra săgeţii dintre numere; dacă găseşte 2 soluţii, cea de-a doua se
notează sub săgeată.
O variantă mai uşoară a jocului este cea în care se dau câte 2
operaţii pentru a ajunge de la un număr la altul, elevul trebuie să
stabilească operaţia corectă şi să taie operaţia greşită.
Elevul care a ajuns la numărul final poate să-şi aleagă un plic în
care sunt surprizele (o floare, o imagine, o felicitare, un proverb ş.a.).
Jocul are şi varianta individuală, fiecare elev primeşte fişe ce
conţin numerele care sunt rezultatele unor operaţii în lanţ (fig. 19) şi
elevul trebuie să noteze operaţia prin care pornind de la primul număr
poate obţine următorul număr dat. Elevul care termină primul îşi va alege
din plicul cu surprize un bileţel pe care îl prezintă apoi colegilor.
Fig. 18
71 72
Jocul „Să culegem cât mai multe flori!”(fig. 20) O altă variantă a jocului este cea în care florile sunt înlocuite cu
ciuperci, fructe (mere) sau animale. În fiecare dintre cazuri, jocul va purta
un nume corespunzător:
- „Să culegem cât mai multe mere (ciuperci)!”
- „Să pescuim căt mai mulţi peşti!”
- „Să vânăm cât mai multe animale!”
Jocul „Tangram”
Acest joc este originar din China; conţine 7 piese: 5
triunghiuri, un pătrat, un paralelogram. Cu ajutorul acestor piese, prin
asamblare diferită se pot obţine 104 forme (plante, animale şi obiecte
diferite).
Fig. 20
Fiecare echipă are câte un desen (schemă) ce conţine un număr

diferit de flori. Elevii trebuie să stabilească pe baza desenului operaţia
corespunzătoare cerinţei (să adune cât mai multe flori). După ce a
analizat fiecare variantă, elevul notează operaţia corespunzătoare,
rezultatul obţinut va fi primul termen al următoarei operaţii. Vor fi atâtea
exerciţii câţi elevi sunt în grupă.
Exemplu: 2+4=6
2+3=5 Fig. 21 Fig. 22
Din aceste exerciţii, după ce s-au comparat cele 2 rezultate se alege
exerciţiul 2+4=6, se continuă cu operaţia 6+1=7, apoi 7+3=10 Jocurile geometrice sunt nelimitate fiind un suport inedit şi
7+7=14 eficient în transmiterea cunoştinţelor, formarea de percepţii spaţiale şi
Se compară rezultatele şi se alege pentru continuarea operaţiilor numărul reprezentări corecte. Elevii pot construi cu corpuri geometrice diverse
mai mare. Ş.a.m.d. obiecte: castele, roboţi, trenuleţe şi altele.
Ultimul elev din grupă trebuie să scrie toate operaţiile într-un
singur exerciţiu(exemplu: 2+4+1+7+...). Echipa care câştigă poate primi
ca recompensă o imagine sau un plic cu ghicitori a căror dezlegare
repezintă nume de flori.
Jocul se poate desfăşura şi individual, fiecare elev primeşte câte
o fişă cu desenul, stabileşte toate exerciţiile şi află rezultatele corecte.
Rezultatul final se notează într-o vază şi semnifică numărul florilor
culese de echipă. Fig. 23
73 74
Prin jocuri elevii rezolvă exerciţiile cu plăcere. „Pedagogia Diana BELEAN, Adriana BOZGAN, ISSN 1842 - 077X
modernă şi specialiştii în didactică pun accentul pe metodele moderne Studente în anul III 2 (10) / 2009 p. 76 - 85
care au ca procedeu jocul.”5 Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Am folosit jocul didactic din următoarele motive: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
- respectă particularităţile de vârstă ale elevilor; Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad
- conţine elemente distractive, relaxante;
- uşurează însuşirea şi consolidarea cunoştinţelor; MOTIVE DE NEFERICIRE ÎN COPILĂRIE
- pune în valoare capacităţile creatoare;
- înlesneşte participarea activă la însuşirea cunoştinţelor. MOTIFS OF UNHAPPINESS IN CHILDHOODS
Jocurile logico-matematice, problemele de perspicacitate cultivă
spiritul novator, iscoditor, creează o motivaţie intrinsecă, educă trăsături Abstract: In all country are poor child and their life is very hard,
volitive, pozitive, de conduită. and when their parents died they remain aloune in an unfriendly world.
Jocul aduce multe beneficii şi poate avea şi un rol terapeutic.
„Jocul vine în sprijinul educatorilor atunci când au un copil hiperactiv. Key word: child, childhood, poor, unhappy
Pentru disciplinarea pozitivă, jocul cu reguli este foarte indicat, copilul
hiperactiv va fi obligat să se supună regulilor jocului, pentru a nu fi Mai mult s-au mai puţin fericită, copilăria călătoreşte pe aceleaşi
respins de ceilalţi copii”.6 meridiane, în toate colţurile lumii. Copiii de pretutindeni au o floare în
zâmbet, şi aşteaptă să ţi-o ofere în dar. Dar unii copii au neşansa de a
traversa viaţa în condiţii mai vitrege; asemeni fragilei dar brave floare-
de-colţ ei reuşesc să supravieţuiască. În lucrarea de faţă se vor analiza
transversal motive de nefericire în copilărie, aşa cum apar în mai multe
opere autohtone şi de pretutindeni.
În romanul David Copperfield de Charles Dickens întâlnim
figura unui copil ce înainte de a se naşte,înainte de a face cunoştinţă cu
lumea din jur, îşi pierde tatăl ce locuia de acum înainte sub o lespede rece
în curtea bisericii . Primul gest ce trădează nefericirea este acela al
geloziei fire ce apare la mai toţi copiii, când apare în viaţa mamei lor un
alt bărbat. Lui David, căci acesta este numele romanului omonim, nu-i
plăcea nici glasul lui gros „Şi nu voia ca mâna lui, mângâindu-mă pe
mine să atingă mâna mamei, aşa ca i-am îndepartat-o cât am putut mai
iute”. Explicaţia acestei respingeri atât de fruste să rezide în faptul că
micul Davy să fi presimţit, în mod inconştient ruperea de lângă mama
lui.
5
Această presimţire sumbră s-a împlinit căci mama lui, casătorindu-se cu
Gabriela Kelemen, Psihopedagogia Jocului, ed. Universităţii „Aurel domnul Murdstone, trebuia sa fie „fermă” neavând dreptul de a reacţiona
Vlaicu”, Arad, 2008, p. 158.
6 în faţa suferinţelor copilului ei. Semnificativ în acest sens este scena
Ibidem, p. 159.
75 76
ascunsă privirii domnului Murdstone,când Clara, mama lui David l-a situaţie mai fericită decât Huck, băiatul unui beţivan, Huck care era
îmbrăţişat pe furiş pe bietul ei copil, asigurându-l de iubirea sa. Dar câtă spaima tuturor mamelor din târguşor ce interziceau odraslelor să se joace
înţelegere a mersului lucrurilor celor mari putea sa locuiască într-un ori să vorbească cu el; lucru pe care îl făceau totuşi căci libertatea lui
copil, pentru care era clar un lucru: iubirea mamei sale îi era furate de un Huck era invidiată de toţi copiii. El nu trebuia să se spele, putea să se
aşa-zis tată, a cărui calitate principală era fermitatea, căreia trebuia să i se culce la oră cât de târzie, putea să se scalde oricând,umbla în nişte haine
supună toţi din jur .De-acum înainte mama lui David era miss Murstone zdrenţuite, cu alte cuvinte, băiatul acesta dispunea de tot ce poate sa-şi
mergând pe stradă la braţul lui „în vreme ce eu mă târăsc stingher în facă viaţa plăcută. În întâmplarea „ Azilul de copii ” autorul Edmondo de
urma lor.” Amicis reuşeşte să transforme o imagine ce în conştiinţa noastră e
În ce rezidă oare nefericirea în copilăriei şi în viaţă în general? percepută ca negativă, într-una înviorătoare; cine nu se simte mişcat de
Nu în lipsa iubirii şi a acceptării, stare care se reflectă în orice raport stângăciile adorabile ale micilor ştrengari, de gesturile lor delicate, de un
dintre cei implicaţi? Acest lucru este evident între relaţiile dintre tatăl sărut mic şi dulce ca şi sufletul lor scump. Şi totuşi... ajungem la
vitreg şi sora acestuia, când îi arată lui Davy tainele învăţării care într-o concluzia eminesciană: este trist în lume; căci există fiinţe care îşi
asemene atmosferă ostilă, ameninţă să rămână aşa. Potrivit mărturisirilor reneagă statutul uman din moment ce-şi abandonează în leagăne de
lui cei doi Murdstoni exercitau asupra lui „o fascinaţie egală cu cea a doi copiii preţioasele daruri divine . Poate că fiind la o vârstă la care nu
şerpi asupra unei biete păsărele”. Cu uşurinţă ne vom face o idee despre realizează pe deplin, ci doar simt, situaţia grea, tristă în care se află,dar
imaginea celor doi sus amintiţi despre copii, caci ei,despre care putem mai târziu îşi vor dori să-şi găsească rădăcinile, să găsească sprijinul
spune că sunt cele mai inocente şi mai serioase fiinţe din lume,erau indispensabil, zâmbetul matern,cald şi ocrotitor. Mişcător este tabloul
consideraţi în viziunea lor nişte vipere. Şi ca şi cum toate celelalte creionat de Edmondo de Amicis în această întâmplare, când o doamnă
suferinţe nu erau de ajuns, David ajunsese să se înstrăineze aproape oferă un sărut şi o îmbrăţişare micilor orfani ce-i spun la despărţire: „
complet de mama lui, creatura cea mai apropiată sufletului său. O nouă Adio! Mai vino! Mai vino, doamnă, pe la noi”.
invenţie a crudului Murdstone a fost pedeapsa cu biciul, pentru că David Deşi scurta, uniepisodica, surprinzând, adică, un singur moment din viaţă
nu putea să redea lecţia învăţată fiind înspăimântat de prezenţa tatălui său - aici, întâlnirea autorului cu un copil care işi „poartă", trist, oiţele la
vitreg şi a surorii acestuia. Dar mai dureros decât urmările bătăii, era păscut într-o zi de inceput de primăvară a acestei scrieri, a lui Mihail
sentimentul de vinovăţie ce–l copleşea, crezând că făcuse o mare Sadoveanu are o complexitate nebănuită şi greu sesizabilă la o lectură
greşeală, urmând să fie închis sau spânzurat sau altă grozăvie de genul grabită. Numită, în manual, schiţa, Un om năcajit este, mai degrabă, o
acesta. Mai dureros a fost că însăşi mama sa a fost determinată să creadă povestire, specie cultivată cu predilecţie şi ilustrată cu strălucire de
că este un copil rău, întrucât îl muşcase pe tatăl său şi drept urmare a fost autorul Baltagului şi al Neamului şoimăreştilor. Căci, chiar şi în
pedepsit să intre într-un internat departe de casă,în Londra. Asemeni romanele sale, Sadoveanu este, în primul rând, un povestitor. Cât
tuturor copiilor care se identifică cu eroii cărţilor pe care le citesc, David priveşte complexitatea acestei povestiri, ea rezultă din mai multe
se imagina ca fiind Tom Jones Roderick Random, eroii cărţilor pe care le elemente: alternarea planurilor temporale, prezent-trecut şi a modurilor
citea. Înîelegem în acest fel că David îndepărtat fiind de mama lui relatării: povestit-evocare; consonanţa sau contrastul dintre natura şi
încerca sa-şi găsească alinarea într-un fel de universuri compensatorii, în stările sufleteşti ale personajelor centrale; prezenţa vie în naraţiune a unor
lectura cărţilor de aventuri. personaje care nu iau parte la acţiune ca naratorul şi Niculaeş;
Într-un alt registru mai vesel, dar având aceeşi problematică îi profunzimea psihologică extraodinară a acestui „om năcajit." Maestru
întâlnim pe orfanii Tom şi Huck ce dau viaţă romanului de aventuri al lui neîntrecut al tablourilor de natură, Mihail Sadoveanu surprinde, ca un
Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer . Orfanul Tom era într-o pictor impresionist, peisajul primăvăratic: „pământul se zbicise",
77 78
„începuseră să înflorească galben cornii", „mugurul proaspăt al o scenă de viaţă din Cuore, inimă de copil, de Edmondo de Amicis. Viaţa
primăverii", „pamântul reavan", „cerul... limpede", „soarele (care) ne privează uneori de lucruri importante, lipsa celor necesare existenţei
umplea câmpiile de lumina". În acest cadru are loc întâlnirea dintre fiind una din petele negre ce pot umbri zorii vieţii, făcându-i lipsiţi de
povestitor si „băiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onişor", al carui mulţumire. Ce nenorocit poate fi un copil sărac, ce merge la şcoală din
portret se încheagă din linii fine si din tuşe întunecate: „era un copilaş mila edililor oraşului, şi scrie la întuneric stând în genunchi in faţa unui
palid si marunţel", avea „ochi trişti învaluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie", „c- scaun. Sărăcia, privaţiunile de tot felul îi determină pe unii copii să nu
un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie". Numindu-l moară de foame, pe când ceilalţi îşi doresc să fie fericiţi. Cât de dureros
„flacău" pe baieţelul „numai de-o şchioapă" care abia „intrase în a opta trebuie să fie pentru o mamă să nu aibă nimic ce să îi dea copilului ei de
primăvară a vieţii", autorul încearcaă să şi-l apropie, să facă din el un mâncare. Acest spectru al sărăciei este descris de tatăl lui Enrico la
partener de dialog, dezvăluind, totodata, vârsta interioară a copilului. vederea primei ninsori ce pentru unii copii este o pricină de bucurie şi
Atitudinea povestitorului se schimbă („zîmbetul meu pieri pe dată") şi exaltare, pe când pentru alţii tot ea, iarna, le aduce frigul, mizeria şi
ceea ce parea sa fie o conversaţie banală între un drumeţ şi un copil care moartea. Este regretabil că iarna cu ninsoarea şi bucuriile ei aduce în
paşte câteva oi în crângul de la marginea satului,devine un dialog sufletul unora sărbătoarea, iar pentru alţii este motiv de şi mai multă
profund despre responsabilitate si durere, despre viaţă şi moarte. Căci tristeţe.Tot ca urmare a privaşiunilor este şi efortul aproape suprauman al
copilul care se simte „vrednic" să pască oiţele, judecă precum un unui copil, pe care îl găsim în cartea lui Edmondo de Amicis sub numele
gospodar, este mâhnit că unele animale i-au „pierit", dar nu se ştie de „micul copist florentin”, ce, pe ascuns, făcea munca tatălui său noptea,
vinovat de aceasta, îsi face datoria ca şi ceilalţi membri mai vârstnici ai scriind banderole. Acest lucru are repercusiuni asupra învăţăturii, micul
familiei (,,-Tatuca nu-i acasă, a ieşit la arat cu cei mari"), ar vrea sa-l copist ajungând să piardă iubirea şi aprecierea tatălui ce nu ştia de
apuce de piept pe „răul cela" care îi lovise cu căruţa oaia, vorbeşte „cu sacrificiul copilului său. Încă odată sărăcia îi aduce pe copii în situaţii
seriozitate şi durere,ca un om mare". Cu toate acestea, deşi experienţa dificile ce depăşesc posibilităţile lor. Asemănător copiilor din proza
timpurie a morţii îl maturizase înainte de vreme, sufletul lui de copil sadoveniană din povestirea Un om năcăjit şi Enrico din Cuore inimă de
vibrează de fiecare dată când îşi aminteşte de fiinţa cea mai dragă, şi copil de Edmondo de Amicis, şi Rémi, protagonistul lui Hector Melot,
anume mama. Atunci „glasul lui dintr-o dată scăzuse într-un tremur de cunoaşte la abia opt ani, griji existenţiale, căci devine răspunzător de
lacrimi" şi „copilul vorbea încet cu glasul lui de suferinţă",între planul viaţa lui şi a trupei lui Vitalis care în urma unei altercaţii cu un
întâmplării şi planul evocării povestitorul interpune o „cortina", un alt reprezentant al autorităţii ajunge să fie închis „Eu eram acum directorul
peisaj. trupei, capul familiei eu, copilul fară părinţi, şi mă simţeam responsabi.
În contrast cu lumea orfanilor şi a celor nedreptăţiţi de soartă Această situaţie este una suficient de gravă şi are menirea de a maturiza
prezenta şi de autori precum Dickens, Melot şi Edmondo de Amicis, in sufletul lui Remi ridicând probleme pe care nu e firesc să şi le pună un
schiţa lui Octav Pancu- Iaşi „ Parcă ţi mai rămâne ceva... ” este descrisă copil; însă lumea aceasta joacă după reguli ce nu menajează pe nimeni,
fragmentar viaţa copilului înconjurat de oameni şi nu de orice fel de nu cercetează sensibilităţile ci doar îi impune, că, dacă vrea să
oameni, ci oameni cărora le pasă de tine. Aşa cum afirma o autoare într-o supravieţuiască trebuie să lupte.
carte de referinţă pentru literatura adresată copiilor şi anume : „Cel mai Soarta unui „om palid şi mărunţel” ce purta un „necaz adânc” în
cumplit este ca trecerea ta prin viaţă să nu fie sesizată, să fii al nimănui şi mica-i făptură ce „intrase în a opta primăvară a vieţii lui” ne este
de niciunde. Aceasta este marea tragedie a copilăriei...” prezentată în povestirea „Un om năcăjit” de Mihail Sadoveanu. Tristeţea
În acelaşi registru trist, dar trecând la o altă cauză de nefericire lui derivă din destinul său tragic căci mama lui s-a stins din viaţă
amintim privaţiunile socio-economice. În continuare se va face referire la lasându-l cu tatăl lui şi dându-i drept moştenire o mioară; necazul său s-a
79 80
adâncit şi mai mult când oiţele lor, averea lor, piereau una câte una, umile putând fi batjocoriţi de cei cu origine nobilă. Edmondo de Amicis
pentru asta tatăl lui lovindu-l uneori: „dar parcă eu ce-s vinovat”. În rezolvă acest conflict de clasă printr-un gest frumos din partea părintelui
această conjunctură Niculăeş, feciorul mărunţel, manifestă o tristeţe şi o cu origine distinsă, determinându-i pe copii să se împace, ba chiar să stea
preocupare similară unui adult, preluând griji şi gânduri ce-i frământă pe în aceeaşi bancă.
cei mari. De obicei, responsabilitatea de a asigura cele necesare Prietenia este prezentată ca fiind o constantă în viaţă depăşind
vieţii este a părinţilor, dar întâlnim în Cuore inimă de copil un mic coţar, barierele sociale „căci cine trăieşte într-o singură clasă socială este ca şi
un băieţel ce munceţte ca să-şi ajute familia. Această sarcină serioasă un om de ştiinţă care nu citeşte decât o singură carte”. În acest pasaj sunt
răpeşte bucuria şi lipsa de griji ce ar trebui să caracterizeze copilăria, împrumutate idei valoroase despre prietenie între oameni ce sunt diferiţi
copilul preluând una dintre funcţiile adultului cu deosebirea că primul, nu prin provenienţă căci „numai ceilaţi îţi conduc şi îţi drăamuiesc
este pregătit pentru aceasta. sentimentele şi buna cuviinţă” în funcţia de poziţia socială. Cei ce fac
Acelaşi motiv al copilului ce se îngrijeşte de responsabilităţi parte din clasa muncitoare sunt plastic descrişi de autor ca fiind„soldaţii
familiale, este ilustrat prin copilul Corretti care îşi ajută părinţii la muncii ”căci„nobleţea stă în muncă şi nu în câştig”.
îndeplinirea ocupaţilor gospodăreşti, dar în acelaşi timp îţi însuşeşte şi Astfel, prietenia poate fi perpetuată în timp, chiar dacă viaţa îi conduce
materia predată la şcoală. Exemplul său este cu atât mai grăitor cu cât pe drumuri diferite, dar ceea ce contează cu adevărat este acea legătură
Corretti nu resimte munca istovitoare ca pe o povară, ci este bucuros că invizibilă ce uneşte două suflete intr-unul.
poate să-şi ajute familia. Prietenia a fost elogiată, sursă de inspiraţie şi motiv în scrierile
În Cuore inimă de copil, întâlnim o aplecare deosebită asupra multor autori cum ar fi şi Cicero, autorul celebrei lucrări De amicitia „
sufletului infantil. Autorul expune privirii o latură mai puţin exploatată, Prietenia sinceră şi totală este un izvor nesecat de avantaje şi plăceri(…)
mai puţin „vizualizată” şi anume îngrijorarea pentru siguranţa părinţilor, Cu ce am putea compara duioşia de a avea un prieten căruia îi putem
teamă ca aceştia să nu se accidenteze în timpul muncii. Această grijă cu vorbi despre toate, fără nici un fel de constrângere, ca şi cum ne-am
totul nespecifică copilăriei este surprinsă la „zidăraş”, copilul ce la vorbi nouă înşine ? (…) Prietenia găseşte infinite resurse . A avea un
vederea unui rănit la locul de muncă este speriat la gândul că ar putea fi prieten înseamnă a avea un al doilea eu.Când unul lipseşte celălalt îi
tatăl său. ţine locul, dacă unul devine slab, celălalt îl ajută. Prietenia dăruieşte
S-ar părea că Edmondo de Amicis surprinde tot ce are mai uman sufletul fericirii o nouă strălucire. În nenorocire prietenia împarte greutăţile ei şi
unui pui de om, al unui copil căci chiar suferinţa şi boala tatălui ce este le face mai uşor suportabile. Prin consolarea pe care ne-o împărtăşeşte
confundat cu un al bolnav, grav de altfel, scoate la iveală perlele de prietenia ne dă încredere în viaţă… ”.
bunătate ale copilului din relatare. Când confuzia iese la iveală copilul Trecând la un alt registru, cel şcolar, fapt explicabil prin
refuză să-şi părăsescă „tatăl” îngrijindu-l cu aceeaşi abnegaţie ca până diferenţele între oameni şi educaţia primită, putem spune că unii copii
atunci, până în momentul morţii sale. Aceeaşi problematică a grijilor găsesc în instruirea de tip şcolar o frustrare, întrucât nu se pot adapta ei,
existenţiale surprinsă de Edmondo de Amicis şi Hector Melot o găsim şi după cum spunea Arthur din Singur pe lume „nu ştiu, nu am putut …
la Charles Dickens, căci David de numai nouă ani alungat de tatăl vitreg sunt bolnav”. ¹ De fapt exemplul acestui copil relevă următorul fapt: nu
de acasă ajunge la Londra şi nefiind aşteptat de nimeni îşi face griji că învăţatul le-ar fi ceva imposibil, ci pur şi simplu nu au metodă
pentru ziua de mâine, întrebăndu-se chiar dacă nu a fost o stratagemă a adecvată de învăţare, fapt ce îl surprindem în următoarea scenă când
domnului Murdstone de a scăpa de el. După cum el însuşi mărturiseşte Arthur, ajutat de Rémi încerând să-şi vizualizeze conţinutul fabulei ce-o
era copleşit de frică şi deznădejde. Chiar şi diferenţele de provenienţă învăţa reuşeşte s-o memoreze spre încântarea mamei lui.
socială pot fi un factor frustrant în existenţa unui copil; cei ce au origini
81 82
Seducătoarele schiţe ale lui Sîntimbreanu, printre care amintim care în opinia sa i-au fost favorabili în ziua următoare la şcoală. „O iapă,
Cu şi fără ghiozdan, Micii noştri pictori ori Recreaţia mare, Eu eram un mânz, musai,ce-o fi, cum o fi, murg, sur, rotat, maro, potcovit sau nu,
zâna, Caramele cu piper, Elefanţi în rochiţe, Melcul mincinos, Mama cal să fie.” Acest Biju încearcă să se gândească la cai, nu la bibilici care i-
mamuţilor mahmuri- nu reflectă imaginea poetică a copilăriei, nici au fost nefavorabile, imaginându-şi că vede silueta unui cal pe tavan, pe
efectele mirifice ale acestei vârste, ci, într-un registru realist îmbibat de garderob; ştie că a învăţat cândva o poezie cu cai, un basm, ceva cu cai să
ironie şi umor, pun accent pe dificultăţile copilului de creştere şi de fie. Îngrijorată mama îl atenţionează din când în când că e târziu, şi
adaptare la mediul şcolar. Având o solidă experienţă didactică, scriitorul trebuie să stingă lumina. Într-un târziu, Bijulică adoarme. „În coaste îl
propune un microcosmos şcolar cu bucuriile, dar mai ales cu necazurile împunge cotorul cărţii de istorie, deschisă la poza lui Alexandru
lui. Marea lui teamă este, ca şi la Caragiale, şi în schiţe, educaţia, iar Macedon călare pe Ducipal.
marele merit al acestei literaturi, prin excelenţă educative, este faptul că Aceeaşi idee a inadaptării şcolare o întâlnim în schiţa
împrumută cu candoare perspectiva copilului. De aici, absenţa totală a Necunoscute de Sîntimbreanu pe simpaticul Biliboacă. La veşnica
moralizării, prezenţa dimensiunii formative făcându-se subtil simţită doar întrebare „Ce a fost astăzi la şcoală?”, Biliboacă simte că au fost prea
prin ironia amabilă, atotânţelegătoare, căci, după cum observă Hristu multe „Ah, dar ce n-a fost” şi începe o înşiruire de ”necunoscute”. Mai
Cândroveanu, „oarecum în răspar cu nenea Iancu [s.a], el [...] se pricepe întâi a fost algebra unde a primit al doilea patru, cu vaga consolare că cel
să rămână în acelaşi timp şi prietenul, fratele mai mare, sfetnicul puţin două săptămâni va sta liniştit, îţi va putea reveni şi el un pic. O altă
‹‹loazelor›› de şcolari pe care îi chinuie” (1988: 191). „necunoscută” în ecuaţia şcolii a fost bătaia din recreaţie unde, spre
Personajul său este micul şcolar care rămâne şcolar şi atunci ruşinea lui a încasat un pumn în nas, el care a studiat trei săptămâni
când nu se află la şcoală, pentru că scriitorul îl priveşte permanent ca pe karate. Şi veşnicile scuze „pentru astăzi n-am învăţat dom’ profesor”
un aluat căruia noile împrejurări în care este pus îi aduc sau ar trebui să-i completează suita „necunoscutelor” de la şcoală. Însă o necunoscută în
aducă un plus de învăţătură şi de experienţă. Desigur între toate adevăratul sens al cuvântului, o întâlneşte Biliboacă, în persoana
asperităţile crudei sale vieţi, marea piatră de încercare rămâne învăţatul. doamnei blonde, cu taior negru, ce-i atrage atenţia să culeagă de pe jos
şi universul şcolar – configurat mai cu seama de volumul Recreaţia mare hârtiile aruncate. Biliboacă comite imprudenţa de a vorbi urât ca să afle
(1965)- este marcat de câteva momente zguduitoare: ascultare în schiţe că această necunoscută, era inspectoarea. Acasă, ca să încheie şirul
ca Hamurabi,Un şmecher la lecţie, Unde se varsă Nilul?, Cai şi bibilici- necunoscutelor, Biliboacă muşcă din greşeală din ardeiul iute în loc de
extemporalul denumit sugestiv O lucrare scrisă … vorbită, ce ilustreză pâine şi aude eterna, nelipsita întrebare: „Ce a fost azi la şcoală?”.
un alt necaz al copilăriei, necesitatea adaptări la şcoală ori lipsa ei. O Sîntimbreanu surprinde o altă problemă ce pentru unii elevi face
problemă des întâlnită este ascultaul la şcoală : „M-ascultă! M-ascultă!!! dificilă adaptarea şcolară. şi vorbim aici de extemporate, lucrări de
şi nici titlul lecţiei nu-l ştiu... ”. Aceasta angoasă o frământă pe Eugenia control, tezele ce ştie că de când s-au descoperit, sunt lucrări scrise. Aşa
dintr-a cincea eroina schiţei Hamurabi de Mircea Sîntimbreanu. Aceasta să fie oare? Pentru unii desigur, însă pentru cei ce nu s-au pregătit sunt
trăieşte „ emoţia infanteristului în pragul atacului inamic ”. Eugenia lucrări… vorbite. Aşa a păţit eroul schiţei O lucrare scrisă… vorbită de
adoptă o strategie pentru a nu fi ascultată: ridică mâna la orice întrebare, acelaşi autor care, când i s-a dat o lucrare cu tema: Cum am petrecut
scapă pe jos penarul, însă la întrebarea „Cine a fost Hamurabi ” nu mai vacanţa, a avut puţin de furcă. De aici începe lungul ţir de rugăminţi,
are de ales: este ascultată. Palidă, cu mirare în glas, mica strategă ameninţări, promisiuni şi implorări de a lăsa să copieze şi el ceva. Cum
recunoşte că habar n-are . eforturile sunt zadarnice eroul în cauză îşi ameninţă colegul: „De ce să te
Bijulică, un alt personaj nostim al schiţelor lui Sîntimbreanu, ne plângi?... că scrii urât şi… indescifrabil!”.
încântă şi ne amuză în acelaşi timp prin efortul perseverent de a visa cai,
83 84
Micii şcolari, concluzionând la cele afirmate, s-ar părea că au Simona COSTEA, ISSN 1842 - 077X
propriul registru de probleme specifice . Fie că vorbim de lipsa pregătirii studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 86 - 90
pentru şcoală,fie că vorbim despre orice altă chestiune ce devine Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
arzătoare în faţa profesorului, putem afirma fără rezerve că şi cei mai Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
mici dintre noi,contrar opiniei generale, au probleme. Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
Bibliografie:
COMUNICAREA DINTRE EDUCATOARE ŞI PĂRINŢI –
• Florica Bodiştean, (2007), Literatura pentru copii şi tineret dincolo CHEIE A REUŞITEI ÎN ACTIVITATEA MORAL- CIVICĂ
de story, Editura casa cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
• Gabriela Kelemen, (2007), Copilul cu dificultăţi de învăţare, Editura COMMUNICATION BETWEEN TEACHER AND
Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad. FAMILY- KEY CHILDREN’S MORAL EDUCATION
Abstract: One of propose in communication between teacher

and family in kindergarten is to educate the young children in the spirit
of moral precepts. So that between those two principles factors of
education must be a unit of demand. Teacher with her pedagogical skills
is in fact the crystal which lightens the way towards education.
Key words: moral precepts, factors of education, kindergarten,

teacher.
MOTTO: “Eu sunt copilul. Tu ţii in
mâinile tale destinul meu. Tu determini în
cea mai mare măsură dacă voi reuşi sau
voi eşua în viaţă! Dă-mi te rog acele
lucruri care sa ma indrepte spre fericire.
Educă-mă, te rog, ca să pot fi o
binecuvântare pentru lume!”
(Din Child’s Appel)
Comunicarea dintre educatoare şi părinţi are ca scop dirijarea

copiilor spe drumul educării şi devoltării lor spirituale. În această
colaborare este important echilibrul dintre cei doi factori – familie şi
educatoare, deoarece fiecare are rolul său. “Educatoarea joacă oarecum
rolul cristalului care polarizează lumina dfuză şi o transformă în raze, ce
se răspândesc ca într-un splendid curcubeu. G. Herbiniere – Lebert
85 86
Educatoarea are rolul de a discuta cu părinţii copiilor, de a de copilul lor. De asemenea este important ca parinţii să stie percepţia pe
stimula comunicarea permanentă cu aceştia, de a informa membrii care o are gradiniţa despre calitaţile si probeleme copilului.
familei cu privire la nevoile psihice si motrice ale copiilor de a-i orienta Părinţii pot fi parteneri in educaţie pentru că deţin cele mai mule
către cunoasterea activitatilor din gradinita. informaţii despre copii lor. Pentru realizarea parteneriatului este esenţial
Educatoarea are sarcina de a asigura transparenţa necesară in cunoaşterea ca părinţii să fie atraşi în adoptarea deciziilor, să se recunoască şi să se
de către familie a nivelului de dezvoltare al copilului, dar si a căilor ce valorifice infromaţiile date de ei despre copii, iar responsabilitatea să fie
sunt de urmat o priorităţilor educaţionale din familie. Educatoarea trebuie impărţită intre păriniţi si educatoare. Este bine ca în cadrul şedinţelor cu
să fie un bun coordonator în cadrul relaţiilor cu familia, deoarece educat părinţii să aibe loc discuţii legate de problemele copiilor de dificultăţile
bine reprezintă un cadru didactic pregătit pentru realizarea sarcinilor pe care le ridică activitatea de invăţarea de copil si precum si alte
educaţiei preşcolare. Pentru o mai bună cunoaştere a preşcolarului, probeleme de ordin afectiv, comportamental.
educatoarea trebuie să cunoasca mai multe aspecte vieţii de familie. Tot în cadrul şedinţelor cu părinţii se pot discuta probleme de
Cunoaşterea familiilor copiilor se realizează pe o periodă mai lungă de interes general cum ar fi drepturile copiilor stabilite prin lege:
timp şi imbracă mai multe forme: • Drepturile copiilor stabilite prin lege.
• Vizite la domiciliul copiilor; • Importanta climatului în dezvoltarea armonioasă a
• Antrenarea părinţilor la diferite activităţi organizate în grădiniţă; personalităţi copilului lor.
• Şedinte cu părinţii; • Stresul socio- economic şi impactul asupra copiilor.
• Participarea acestora la vizite si excursii. În acest sens părinţii vor fi informaţi despre drepurile copiilor şi
Pe lânga cunoaşterea familiei, educatoarea îi revine sarcina de a obligativitatea respectării acesteia. De asemenea se va pune accentual pe
stabili un program comun de educaţie în grădiniţă şi familie.Fără rolul familiei care trebuie sa asigure copilului un climat afectiv si
stabilirea unui sistem unitar de cerinţe colaborarea dintre cei doi factori orcotitor. Pentru ca aceasta să se dezvolte în deplinitatea potenţialităţilor
educaţionali, nu va avea rezultatele căutate. Educatoarea trebuie să-i sale. Astfel parinţilor li se va aduce la cunoştinţă influenta negativă pe
convingă pe părinţi că cerinţele grădiniţei trebuie continuate şi în familie care o au dezechilibrele afective din familie asupra dezvoltării copilului.
de către toţi factorii educaţionali şi acesteia Ş mama, tata, fraţi, bunici în Se va insista asupra rolului ce le revine parinţilor de a le oferi copiilor
egală masură. Şi părinţii au un pol important în acest parteneriat acel echilbru care să le favorizeze evouluţia fizica si psihică mai amplă..
educaţional. Creşterea şi educarea copiilor reprezintă îndatoriri şi Astfel un mediu încărcat de tensiune, cu certuri violente cu agresivitate
responsabilitătii deosebit de importante ale familiei oricare ar fi atât verbală cât şi fizică lasă amprente puternice asupra personalităţii
dificultăţile economice sau de altă natură. copilului cu efecte negative manifestate imediat sau în timp. Aceşti copii
Mediul educogen familial are infulenţe deosebit de puternice vor avea carenţe de ordin educativ dificultăţi de adaptare şcolară,
asupra formării personalităţii copilului, a comportamentului lui, care işi dificultăţi de invaţare precum si tulburări de comportament (agresivitate
menţin forţa educativă uneori toată viaţa. De aceea poporul nostru acordă deficit de atenţie)
o impornanţa deosebite celor şapte ani de acasă. Parinţii trebuie implicaţi La polul opus se află un mediu familiar sufocant pentru copil, în
pemanent in activitatea grădiniţei şi nu doar când se ivesc probleme. care este ingrădită libertatea de mişcare.Acest fapt va duce la formarea
Totodată parinţiilor trebuie să li se ofere frecvent informaţii referitoare la unui adult incapabil să ia decizii şi să activeze din proprie iniţiativă
copil. Ei trebuie să ştie care e scopul programului educativ la care cautând permanent să fie susţinut. Avănd în vedere aceste aspecte trebuie
participă copilul lor, care sunt obiectivele urmărite. Dacă este posibil, menţionat faptul că atmosfera familiară este foarte importantă în evoluţia
parinţi trebuie implicaţi in luarea deciziilor să cunoască progresele facute normală a copilului, pentru că cea mai mica tulburare care perturbă
87 88
echilibrul afectiv al parinţilor provoacă tulburări în psihicul copiilor. De 3. Puteţi spune care este programul zilnic al copilului?
asemenea caracterul protector ar familiei trebuie să se manifeste în R: ………………………………………………………………………
limitele normalităţii astfel incăt copilul să crească intr-un ambient liniştit, 4. Cum se comportă copilul in familie?
echilibrat care să determine sentinmentul secutităţii al susţinerii al R: ………………………………………………………………………
echilibrului. 5. Îşi ajută mama la treburile gospodareşti?
Un alt factor care perturba echilibrul familiei cu impact negative R: ……………………………………………………...........................
asupra copilului il constituie stresul socio economic. Astfel situatie 6. Este activ acasă? Se joacă?
economică precară frustrările pe care le trăiesc parinţii lasă urme adânci R: ………………………………………………………………………
asupra dezvoltării copilului. În acest sens familia are obligaţia copilului 7. Învaţă limbi străine / are activitaţi sportive?
un mediu familial sănătos, condiţii de igiena şi sănatoasă pentru R: ………………………………………………………………………
dezvoltarea fizică aromonioasă a aecestuia. 8. Cum se comportă cu persoanele pe care le cunoaşte?
Un aspect la fel de important il constituie activitătiile commune R: ………………………………………………………………………
in cadrul cărora parinţii trebuie sa participle la activităţiile copiilor 9. Cum poate fi consolat când este trist / supărat?
deoarece acestea sunt deosebit de utile. Astfel copii şi parinţii au R: ………………………………………………………………………
posibilitatea de a realize ceva impreuna, de a comunica mai bine. 10. Care sunt orele din zi favorabile pentru copilul dvs?
Totodata părinţii işi pot observa copii în alt mediu decât cel de acasă Care sunt cele mai dificile ore?
identificând astfel fete ale perosnlităţii copilului neobservate pînă atunci. R: ………………………………………………………………………
Astfel aprecierile părintiilor faţta de proprii copii vor deveni mai 11. Observaţi o creştere a nivelului de cunoaştere si deprinderi la copilul
obiective, văzîndu- cum se joacă sau cum participă la activităţi alături de dvs?
ceilalţi copii. R: ………………………………………………………………………
Benefice pentru intârirea familiei educatoare sunt şi vizitele la 12. Colaboraţi cu gradiniţa la rezolvarea unor probleme atunci când
domiciliului copiilor. Ca urmare o mai bună cunoaştere reciprocă va sunteţi solicitaţi?
duce la o mai buna colaborare, la o mai mare incredere toate in folosul R: ………………………………………………………………………
copilului. Relevant in acest sens este chestionarul pe care l-am dat 13. Observaţii şi propuneri?
părintilor pentru a vedea cât de bine isi cunosc aceştia copiii. După ce R : ……………………………………………………………………
părinţii l-au completat am discutat impreună modul in care au răspuns la
chestionar. Bibliografie:
Chestionar pentru cunoaşterea copilului • Kelemen G., (2007), Pedagogie preşcolară, Editura
Răspunzând la următoarele intrebări mă ajutaţi să vă cunosc mai bine Unviversităţii “ Aurel Vlaicu “, Arad.
copilul. • Staniciulescu E., (2002), Sociologia educaţiei familiale, Vol. II,
1.Cine se ocupă in mod special de copil? Editura Polirom, Iaşi.
R:………………………………………………………………………
2. Copilul are ore de somn şi de servit masa când este acasă?
R: ………………………………………………………………………
89 90
Andrada POPA, ISSN 1842 - 077X să ţină seama mereu. Colaborarea cu familia începe încă din grădiniţă şi
studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 91 -105 se continuă pe tot parcursul şcolarităţii.
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar În această colaborare a şcolii cu familia, rolul conducător îl are
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială şcoala, ea urmărind să antreneze cât mai intens familia în acţiuni comune
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad pentru educarea unitară a elevilor. Ca urmare, şcoala informează
sistematic părinţii asupra scopurilor şi obiectivelor educaţionale urmărite,
PARTENERIATE EDUCAŢIONALE asupra sarcinilor care le revin elevilor şi asupra activităţilor în care vor fi
implicaţi elevii pe parcursul unei perioade de învăţare. De asemenea,
EDUCATIONAL PARTENERSHIP şcoala poate îndruma părinţii în desfăşurarea unei laturi a educaţiei în
familie, concretizându-se faptul că educatorii nu sunt doar ai copiilor, ci
şi ai părinţilor.
Abstract: Educational partnership is a form of communication, Pentru colaborarea cu familia este necesară cunoaşterea ei de
cooperation and collaboration in order to support the child during the către învăţător. Această relaţie de intercunoaştere este posibilă prin:
process of education. Educational partnership implies an amount of participarea părinţilor la şedinţe şi lectorate organizate în comun, vizite
educative requirements, options and resolutions between educational ale părinţilor la şcoală din proprie iniţiativă, sau la invitaţia educatorului,
elements. The concept of educational partnership has principle value in corespondenţe şi alte convorbiri ocazionale.
modern and contemporary pedagogy and also it is an extension of Un domeniu deosebit de important al colaborării şcolii cu
principle unity concerning education demanding. familia îl constituie schimbul de date privind cunoaşterea
psihopedagogică a copilului. Cunoaşterea condiţiei familiale a elevului
Key words: partnership, educative requirements, contemporary este partea constitutivă a procesului de studiere a lui de către cadrul
pedagogy. didactic. Părinţii pot oferi educatorilor o mulţime de date privitoare la
biografia copilului, pe care aceştia nu au cum să le cunoască, iar
Parteneriatul educaţional este o formă de comunicare, cooperare, educatorii, la rândul lor, pot asista părinţii în educaţie prin datele pe care
colaborare în sprijinul copilului la nivelul procesului educaţional. El le-au obţinut despre elevi ca urmare a pregătirii lor profesionale.
presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între Chiar dacă părinţii sunt interesaţi în majoritatea cazurilor doar
factorii educaţionali. (G. Kelemen, 2009) de notele obţinute de copiii lor şi de comportamentul acestora, şcoala este
Conceptul de parteneriat educaţional are valoare de principiu în datoare să extindă colaborarea cu familia la toate aspectele care pot
pedagogia contemporană şi este o extensie de la principiul unităţii contribui la realizarea unităţii de cerinţe şi acţiuni pedagogice în vederea
cerinţelor în educaţie. îndeplinirii în comun a procesului de formare a elevilor. Unele studii de
specialitate au demonstrat că adaptarea şcolară a copilului este influenţată
1.Parteneriatul şcolii cu familia în proporţie de 60-70% de familie. În general, în studiile actuale de
specialitate este subliniată importanţa mediului familial în dezvoltarea
Prin faptul că familia constituie mediul bioereditar, psihic, copilului. Modul de interrelaţionare a părinţilor cu educatorii îşi va pune
social, moral şi cultural în care copilul îşi începe formarea personalităţii, amprenta asupra formării şi instruirii copilului. De-a lungul timpului s-a
aceasta are un rol educativ deosebit de important, de care şcoala trebuie demonstrat că o relaţie bună între familie şi şcoală este în avantajul
formării copilului la orice vârstă. Dar, tot aşa s-a demostrat şi că
91 92
multitudinea de relaţii umane implicate, sistemul educaţional, Acestea ar fi: teatrele, cluburile, sălile de expoziţie, muzeele, bibliotecile,
complexitatea actului educaţional, sarcinile tot mai dificile cu care se casele de cultură etc
confruntă partenerii în educaţie, precum şi o serie de alţi factori mai mult Aria de influenţe educative pe care le exercită aceste instituţii
sau mai puţin obiectivi, conduc la inadvertenţe în relaţia şcoală- familie. asupra elevilor este întinsă şi variată, însumând elemente de instruire şi
De aceea se pune tot mai mult accentul pe opiniile copilului, pe cultură generală, de cultură artistică şi de educaţie intelectuală, morală,
participarea lui la deciziile care îl privesc, pe implicarea copilului, de la estetică. Efectele pedagogice ale acţiunilor educative depind în mare
vârstele cele mai mici în responsabilizarea şi drepturile pe care le asigură măsură de modul de organizare, îmbinare şi valorificare a acestor acţiuni.
societatea. Tocmai din aceste considerente se face necesară colaborarea şcolii cu
Parteneriatul dintre şcoală şi familie vizează o educaţie centrată instituţiile de artă şi cultură. Şcoala are menirea de a îndruma elevii spre
pe elev, ca subiect al propriei formări, şi orientată către motivaţia şi fenomenul cultural-artistic în mod organizat, conform scopurilor sale
creativitatea elevilor. Dominanta acţională este bazată pe dezvoltarea instructiv- educative. O formă eficientă de colaborare în acest domeniu
personală prin acţiuni de autocunoaştere în cadrul grupurilor mici. este organizarea de către instituţiile de cutură a unor programe,
Motivaţiile devin prioritare. Astfel educatorul urmăreşte în relaţia de manifestări, spectacole şi vizionări cu destinaţie exclusivă pentru elevi, la
parteneriat proiectele de dezvoltare personală a elevului, motivaţia cererea şcolii şi în înţelegere cu ea. În acest mod, numeroase din
participării şi afirmării, trăirea succesului. Finalitatea educaţiei se activităţile instituţiilor culturale vor putea fi incluse în procesul sistematic
exprimă în formarea capacităţilor elevilor de a se adapta mereu la al educării elevilor condus de şcoală.
situaţiile reale sociale ca participanţi activi. Pentru elevii care sunt înzestraţi cu aptitudini deosebite pentru
Familia şi comunitatea se influenţează reciproc. Mediul de viaţă sport şi sunt capabili de performanţe, este reglementată posibilitatea să
poate sprijini sau împiedica dezvoltarea oamenilor, poate determina poată frecventa cluburi şi asociaţii sportive de specialitate. Colaborarea
multe dintre valorile lor. De asemenea familia poate influenţa şcolii cu organizaţiile sportive include informarea şcolii asupra
comunitatea, poate contribui la dezvoltarea valorilor comunităţii şi la programului de pregătire şi activităţii competiţionale a elevilor săi, asupra
fixarea priorităţilor sociale. Ca urmare, o şcoală eficientă realizează un conduitei lor moral-sociale şi sportive în cadrul organizaţiilor sportive şi
parteneriat cu familia prin valorizarea şi respectarea identităţii sale, prin a competiţiilor, precum şi asupra progreselor şi performanţelor pe care le
recunoaşterea importanţei acesteia şi atragerea ei în procesul educaţional. realizează aceşti elevi.
2.Parteneriatul şcolii cu alţi factori educativi 3.Parteneriate desfăşurate sau în curs de desfăşurare
Pe lângă şcoală şi familie, asupra elevilor acţionează şi alţi Personal, de-a lungul activităţii realizate cu copiii am iniţiat şi
factori cu influenţe educative: instituţii culturale, artistice şi sportive, pe desfăşurat o serie de parteneriate cu diverse instituţii. În continuare voi
care unii elevi le frecventează mai intens, iar alţii mai puţin intens sau prezenta cateva exemple:
chiar ocazional. • În anul şcolar 2006/2007 am desfăşurat un parteneriat cu
În colaborare cu aceşti factori, educatorii urmăresc informarea Muzeul de Istorie Arad în vederea promovării respectului pentru
reciprocă asupra elevilor, stabilirea şi respectarea cerinţelor şi exigenţelor trecutul poporului nostru şi pentru valorile culturale care pot fi admirate
pedagogice unice în activităţile în care sunt incluşi elevii. în muzeu;
Acţiuni cu un pronunţat caracter educativ desfăşoară numeroase
instituţii de cultură şi artă frecventate atât de adulţi cât şi de elevi.
93 94
Partea a II –a
• În anul şcolar 2008/2009 desfăşurăm un parteneriat cu Obiective:
Teatrul de Marionete Arad, urmărind promovarea culturii şi a o Cunoaşterea patrimoniului muzeului;
respectului faţă de valorile culturale în rândul elevilor; o Îmbogăţirea cunoştinţelor despre muzee şi trezirea interesului
• În anul şcolar 2008/2009 desfăşurăm un parteneriat cu pentru cultură;
Parcul Natural Lunca Mureşului pentru a dezvolta elevilor o Organizarea de manifestări cu prilejul marilor evenimente şi
dragostea şi respectul pentru natură, precum şi spiritul ecologic; sărbători din istoria naţională;
• În anul şcolar 2008/2009 desfăşurăm un parteneriat o Însuşirea unor cunoştinţe referitoare la tradiţii, obiceiuri aşa cum
cu Poliţia de Proximitate, avînd drept scop fundamental conştientizarea sunt reliefate în cadrul muzeului;
elevilor asupra importanţei cunoaşterii şi respectării regulilor de o Observarea cu atenţie a exponatelor;
circulaţie pe drumurile publice, a regulilor de comportare în societate o Dezvoltarea unei atitudini pozitive a elevilor faţă de muzeu;
precum şi a regulilor privind locurile de joacă. o Formarea comportamentului de vizitator al unui muzeu;
o Implicarea părinţilor în susţinerea realizării parteneriatului.
3.1.Parteneriat educaţional „Muzeul - izvor al cunoaşterii“ Grup ţintă:
Parteneri: - elevii clasei a IV-a B de la şcoala Gen. Nr. 6 Arad
• Muzeul Judeţean Arad reprezentat prin muzeograf Produsul final:
............................ - vizitarea muzeului
• Şcoala Gen. Nr. 6 Arad reprezentată prin învăţătoarea Andrada - convorbiri elevi – ghid şi elevi- învăţător
Nistor - fotografii
- desene
Partea I - compuneri
Misiune: Resurse
⇒ Promovarea respectului pentru trecutul poporului nostru; ⇒ Resurse materiale: autobuz, aparat foto, coli hârtie,
⇒ Promovarea respectului faţă de valorile culturale care pot fi admirate materiale necesare picturii, pliante, calculator, imprimantă,
în muzeu; xerox
Nevoi: ⇒ Resurse umane:
• Elevii au puţine ocazii să vadă obiecte vechi folosite de elevii clasei a IV-a B;
strămoşii noştri; specialiştii muzeului;
părinţii elevilor;
• Elevii se întâlnesc rar, într-un cadru organizat, cu persoane
calificate din domeniul istoriei; ⇒ Resurse de timp: an şcolar 2006-2007
Partea a III –a
• Elevii nu au capacitatea de a-şi imagina unele obiecte folosite cu
mult timp în urmă. Activităţi:
• Lecturarea unor texte literare cu conţinut istoric
• Vizitarea Muzeului Judeţean Arad secţia de istorie cu ocazia
unor evenimente (1 Decembrie 2006 - Ziua Naţională; 9 Mai
2007 – Ziua Europei)
95 96
• Vizitarea secţiei de ştiinţe ale naturii COORDONATORI:

• Observarea exponatelor ⇒ instit. Alimpescu Marica
• Discuţii cu muzeografii şi ghidul muzeului ⇒ instit. Ciule Irina
• Studiera materialelor primite de la muzeu ⇒ înv. Nistor Andrada
• Dezbateri ARGUMENT
• Desene tematice Parteneriatul „Lumea poveştilor” a fost conceput ca o modalitate
• Fotografii de cooperare între şcoală şi instituţiile de cultură din oraş în vederea
• Compuneri realizării unor activităţi educative extraşcolare şi extracurriculare comune
• Articole pentru revista şcolii şi a urmărit menţinerea şi creşterea prestigiului instituţiilor implicate. În
Evaluarea activităţilor: realizarea lui s-a ţinut seama de potenţialul educativ al învăţământului
- înregistrarea răspunsurilor elevilor extraşcolar şi de nevoia de a întări relaţiile dintre educaţia şcolară şi
- prezentarea rezultatelor, a produselor obţinute extraşcolară în scopul modelării personalităţii elevilor şi eficientizării
- expunerea celor mai reuşite lucrări procesului instructiv – educativ.
Misiune:
3.2. Proiect de parteneriat educaţional „Lumea poveştilor ” • promovarea spectacolelor de teatru destinate copiilor;
PARTENERI: • trezirea interesului elevilor pentru activităţi de vizionare
ŞCOALA GENERALĂ NR. 6 ARAD de spectacole;
TEATRUL DE MARIONETE ARAD • promovarea culturii în rândul elevilor;
• promovarea respectului faţă de valorile culturale;
COORDONATORI DE PROIECT: Nevoi:
ŞCOALA GEN. NR.6 ARAD: • elevii au puţine ocazii să vizioneze spectacole de teatru;
- Instit. Alimpescu Marica • elevii se întâlnesc rar, într-un cadru organizat, cu persoane din
- Instit. Ciule Irina domeniul culturii;
- Înv. Nistor Andrada • elevii au puţine ocazii să cunoască tipuri de comunicare
TEATRUL DE MARIONETE ARAD specifice teatrului;
DIRECTOR,........................ • necesitatea întăririi relaţiei dintre şcoală şi alţi factori educativi
PROTOCOL DE PARTENERIAT din cadrul societăţii;
PARTENERI: Obiective:
• îmbogăţirea universului cunoaşterii elevilor, conform
ŞCOALA GENERALĂ NR. 6 ARAD particularităţilor de vârstă;
Reprezentată prin - prof. Maria Cucimaş, director • cunoaşterea şi respectarea valorilor culturale ale poporului
-prof. Bolojan Florian – coordonator programe român;
educative • continuarea muncii de la clasă într-un cadru deosebit şi cu
TEATRUL DE MARIONETE ARAD aspecte inedite pentru copii;
Reprezentat prin - Marius Mazilu • formarea conduitei participative, civilizate;
-Rodica Pitic
97 98
• identificarea elementelor specifice teatrului: scenă, decor, actor, Evaluarea activităţilor:

efecte speciale etc. - înregistrarea răspunsurilor elevilor
• dezvoltarea capacităţii de receptare corectă a mesajelor primite; - prezentarea rezultatelor, a produselor obţinute
• cultivarea abilităţilor de comunicare în relaţiile interumane, - expunerea celor mai reuşite lucrări
• trezirea sentimentelor de prietenie, înţelegere, colaborare, Obligaţiile partenerilor:
toleranţă; Şcoala se obligă:
• formarea personalităţii elevilor; • să popularizeze acţiunile în rândul elevilor;
• implicarea părinţilor în susţinerea realizării proiectului; • să asigura participarea elevilor şi a cadrelor didactice la
Grup ţintă: - elevii Şcolii Generale Nr, 6 Arad activităţile desfăşurate;
Produsul final: • să însoţească grupul de elevi şi să-i supravegheze;
- vizionări de spectacole
- dezbateri Instituţia culturală se obligă:
- dramatizări - să respecte programul stabilit;
- desene - să pregătească locul desfăşurării activităţii;
- concurs „ Recunoaşteţi personajul ? ” - să antreneze copiii în participarea la
Resurse acţiune
• Resurse materiale: autobuz, materiale necesare picturii,
finanţarea deplasărilor de către părinţi; 3.3.Proiect de parteneriat educaţional –să iubim şi să respectăm natura
• Resurse umane: Contract de colaborare
o elevii Şcolii Generale Nr. 6 Arad pe perioada anului şcolar 2008-2009
o cadrele didactice
o actorii Încheiat între:
o părinţii elevilor ⇒ Şcoala Generală Nr.6, cu sediul în Arad, str. Haţeg nr. 3,
• Resurse de timp: an şcolar 2008 – 2009 reprezentată de înv. Andrada Nistor cu acordul prof. Maria
Activităţi: Cucimaş în calitate de Director
• Lecturarea unor poveşti specifice vârstei elevilor; ⇒ Şi Parcul Natural Lunca Mureşului, cu sediul în Arad, str. Calea
• Deplasarea la Teatrul de Marionete; Bodrogului, nr. 24, 310059 Arad, reprezentată de ing. Ovidiu
• Vizionarea spectacolelor pregătite de actorii teatrului; Pîrv – Şef parc.
• Discuţii despre spectacolele vizionate; Cap. I Obiectul colaborării:
• Dramatizarea unor fragmente din poveşti îndrăgite; a) Realizarea de materiale eco-educaţionale;
• Realizarea unor desene tematice; b) Efectuarea de expuneri pe teme eco-educaţionale în faţa claselor
• Realizarea unui concurs despre personajele îndrăgite din piesele de elevi;
vizionate; c) Pregătirea unor elevi pentru a efectua expuneri pe teme eco-
• Compuneri. educaţionale;
99 100
d) Realizarea unor colecţii de materiale biologice cu caracter eco- g) Să susţină şcoala, fiind de un deosebit interes introducerea
educaţional; unui învăţământ la distanţă.
e) Colaborarea în vederea realizării unor proiecte de finanţare; Cap. III Generalităţi:
f) Organizarea şi desfăşurarea unor concursuri pe teme eco-
educaţionale. a) Părţile semnatare sunt lipsite de orice responsabilităţi în caz de
Cap. II Responsabilităţile părţilor: forţă majoră.
A) Responsabilităţile Şcolii Generale Nr.6 Arad b) Prezentul contract intră în vigoare la data semnării sale de către
a) Să participe cu profesori de specialitate şi elevi la realizarea ambele părţi.
materialelor eco-educaţionale; c) Prezentul contract are valabilitate nelimitată în timp.
b) Să organizeze programul de efectuare a expunerilor pe teme d) Orice neînţelegere între părţi va fi rezolvată pe cale amiabilă.
eco-educaţionale; e) Prezentul contract se semnează în două exemplare, câte unul
c) Să participe prin profesorii de specialitate la identificarea pentru fiecare parte.
elevilor interesaţi în a efectua expuneri pe teme eco-
educaţionale şi la pregătirea acestora; 4. Parteneriat educaţional-Împreună pentru o copilărie sigură
d) Să coordoneze elevii în vederea realizării unor colecţii de An şcolar 2008-2009 TEMA„ „Împreună pentru o copilărie sigură”
materiale biologice; Iniţiator proiect:
e) Să participe la identificarea surselor de finanţare şi achiziţia Inst. Raluca Tomoiagă
de informaţii pentru realizarea de proiecte de finanţare; Inst. Andrada Nistor
f) Să participe la organizarea şi desfăşurarea unor concursuri Înv. Maria Iagăr
şcolare pe teme eco-educaţionale. INSTITUŢII IMPLICATE ÎN PROIECT:
B) Responsabilităţile Parcului Natural Lunca Mureşului: ⇒ ŞCOALA GENERALĂ NR.6 ARAD
a) Să coordoneze activitatea de realizare a materialelor eco- ⇒ POLIŢIA DE PROXIMITATE ARAD, SECŢIA 1 POLIŢIE
educaţionale şi să suporte material efectuarea şi “AUREL VLAICU”
multiplicarea acestora; GRUP ŢINTĂ: elevii din clasele a II-a A, B şi C de la Şcoala Generală
b) Să efectueze expuneri în faţa claselor de elevi prin nr.6 Arad
specialiştii proprii; PARTENERI:
c) Să participe la pregătirea elevilor care vor efectua expuneri • Clasa a II-a A condusă de inst. Nistor Andrada
pe teme eco-educaţionale; • Clasa a II-a B condusă de inst. Tomoiagă Raluca
d) Să coordoneze activitatea de colectare a materialelor • Clasa a II-a C condusă de înv. Iagăr Maria
biologice şi să sprijine material efectuarea acestora; • Agent şef principal Costea Ioan
e) Să contribuie la achiziţia de informaţii necesare pentru • Agent principal Dumitru Doru
realizarea unor proiecte de finanţare şi să acorde asistenţă
pentru elaborarea proiectelor;
f) Să participe la organizarea şi desfăşurarea unor concursuri
şcolare pe teme eco-educaţional;
101 102
DURATA: AN ŞCOLAR 2009-2010 RESURSE MATERIALE

OBIECTIV GENERAL: • Materiale de informare şi documentare;
Acest proiect îşi propune iniţierea şi dezvoltarea cooperării • Mijloacele de învăţământ din cadrul şcolii;
dintre elevi, părinţi şi organele de poliţie în scopul cunoaşterii rolului • Strategii de sprijin educaţional acordate de Poliţie;
poliţistului în comunitate şi modul de acţiune al acestuia. • Sponsorizări pentru acţiunile organizate.
OBIECTIVE SPECIFICE: Trăind sub permanenta presiune a competiţiei, într-o societate în
Stabilirea unor relaţii de colaborare între Şcoală -Elevi- perpetuă schimbare, a progresului rapid al tehnologiei, a informaţiei,
Poliţie; colaborarea în scop educativ între diversele structuri ale societăţii
Cunoaşterea riscurilor ce pot apărea în cazul nerespectării reprezintă factorul esenţial în dezvoltarea şi educarea copiilor, pentru a-i
unor reguli, pentru prevenirea acestora; pregăti să facă faţă problemelor inerente ce apar la nivelul relaţionării
Cunoaşterea şi respectarea dreptului persoanei de a trăi în acestora cu societatea, să facă faţă cerinţelor unei societăţi moderne.
siguranţă; De foarte multe ori, datorită solicitărilor cu care se confruntă
Eliminarea violenţei în rândul elevilor; pentru găsirea sau păstrarea locului de muncă, din dorinţa îndreptăţită de
Educarea elevilor în spiritul toleranţei. a oferi siguranţa economică, părinţii petrec mai puţin timp cu copiii,
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: societatea trebuind să compenseze în plan educativ această breşă
• Să nu intre în discuţii cu persoane necunoscute; educaţională. Iată, pe scurt, motivele care au dus la iniţierea acestui
• Să respecte persoanele aflate în preajmă; proiect de parteneriat.
• Să nu agreseze verbal sau gestual; ACŢIUNI ORGANIZATE ŞI DESFĂŞURATE PENTRU
• Să nu deranjeze lecţiile; REALIZAREA OBIECTIVELOR PROIECTULUI:
• Să participe activ şi cu interes la lecţii; o întâlniri cu cadre din Poliţie
• Să cunoască şi să respecte regulile privind circulaţia pe o prezentarea unor prevederi legale şi a normelor de conduită
drumurile publice; în diverse împrejurări
• Să participe cu interes la activităţile extraşcolare. o prezentarea şi discutarea unor reguli de comportare în
MISIUNEA: anumite situaţii limită
Şcoala trebuie să răspundă nevoilor de educaţie ale elevilor, o realizarea de către elevi a unor desene pe baza unei teme
indiferent de condiţia socială, etnie sau religie, cu privire la cunoaşterea date
şi respectarea regulilor de circulaţie, a regulilor referitoare la propria o conceperea unor jocuri sau concursuri tematice
protecţie şi protejarea propriei vieţi. o organizarea unor plimbări având ca scop interacţiunea
Cooperarea între cadrele didactice – elevi – poliţişti în vederea elevilor cu mediul social şi a verifica nivelul de însuşire a regulilor
stabilirii unor relaţii mai apropiate, mai deschise şi angajarea resposabilă prezentate
a acestora având ca scop principal protecţia copilului. o întrebări şi răspunsuri
Conştientizarea elevilor asupra importanţei cunoaşterii şi EVALUAREA PROIECTULUI
respectării regulilor de circulaţie pe drumurile publice, a regulilor de Evaluarea se va face continuu pe perioada derulării
comportare în societate precum şi a regulilor privind locurile de joacă. proiectului. Aceasta va fi făcută prin:
o Expoziţie de desene tematice
o Organizarea de concursuri tematice
103 104
o Realizarea de portofolii pe teme prezentate şi discutate în Prof. Emilia SORIŢEU- insp. de sp. ISJ Arad, ISSN 1842 - 077X
cadrul proiectului Tatiana IFJU BÂTĂ studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 106 - 110
o Organizarea unei excursii de evaluare. Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
DISEMINAREA Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
o articole în presa locală şi în reviste de specialitate Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
o prezentarea activităţilor la nivelul comisiilor metodice, a
cercurilor pedagogice INTRODUCEREA ELEMENTELOR DE PEDAGOGIE
o prezentarea activităţilor în revista şcolii, „Surâs de copil” DRAMATICĂ ÎN ACTIVITĂŢILE DIN GRĂDINIŢĂ
o publicarea de materiale pe www.didactic.ro
INTRODUCTION ELEMENTS OF DRAMATIC
Bibliografie: PEDAGOGY IN KINDERGARTEN
• Ilica, Anton, (2007), O pedagogie modernă, Editura
Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad. Abstract: Dramatic pedagogy is a form of modern and unusual
• Ionescu, Miron, Chiş, Vasile, (2001), (coordonatori), modality in witch reform of pedagogy try to increase the didactic
Pedagogie, suporturi pentru formarea profesorilor, Editura methodology. To the base of dramatic pedagogy lies the fundamental
Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. activity of child, which is the play as a heart of activities. She has at his
• Kelemen, Gabriela, (2009), Metodica activităţilor cultural foundation two principles: The principle which put the accent on
civice şi recreative, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad. stimulation and development intrinsic motivation and the principle of
hierarchic structure of intellectual components.
Key words: dramatic pedagogy, principles, foundation,

intellectual components
După cum arta deschide căi spre cunoşterea realtăţii prin

limbajul imaginilor artistice, tot aşa şi jocurile dramatice dezvoltă
sensibilitatea copiilor, gustul pentru frumos, ajută la cunoaşterea realităţii
cu date semnificative care dau nuanţele, fineţea.
Pedagogia dramatică este o formă de pedagogie de reformă prin
care se realizează educaţia prin gândirea şi acţiunea liberă şi creativă a
personalităţii copilului. Ea are la bază două principii didactice:
• Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei pentru
învăţare;
• Principiul construcţiei componenţiale şi ierarhice a
structurilor intelectuale.
105 106
Jocul este un mijloc şi nu un scop în realizarea activităţii. Prin 2. jocuri de relaxare:

jocul dramatic se realizează elemente constitutive ale procesului de „ Ne odihnim”
învăţare ( conţinut, strategii didactice, forme de organizare şi evaluare). 3. jocuri de simulare:
Aceste jocuri îi ajută pe copii să facă faţă cu promptitudine oricărei „Omul de zăpadă”
situaţii de viaţă, să comunice în mod corect, să întâmpine şi să rezolve în „ Evadarea”
mod creativ conflictele reale create. De asemenea, prin intermediul 4. jocuri senzoriale:
acestor jocuri dramatice, li se oferă copiilor posibilitatea de a fi actori, de „ Parada modei”
a-şi folosi mimica, gesturi adeseori însoţite de muzică. Limbajul artelor „ Oglinda”
afectează într-un mod sau altul, direct sau indirect, întreaga personalitate, „ Dirijorul secret”
devenind în acest fel o importantă pârghie a dezvoltării armonioase, „ Dansatorul”
multilaterale. Copiii se exprimă liber, dând frâu liber unei bogate fantezii „ Modelăm”
ritmice, având posibilitatea autocunoaşterii, exersând memoria, „ Alegeţi perechea”
dezvoltându-şi încrederea. Sunt puşi în situaţia de a improviza, de a 5. jocuri de concentrare a atenţiei şi dezvoltare a
simula, de a se concentra, de a colabora, devenind astfel mai buni, mai limbajului:
înţelegători cu cei din jurul lor. Jocul dramatic este o metodă care „ Facem cumpărături”
activează copilul din punct de vedere cognitiv, acţional, afectiv, „ Dă mai departe”
punându-l în situaţia de a interacţiona. Astfel, copilul descoperă bucuria „ Numărăm”
de a exista, plăcera de a crea, de a se manifesta într-un spaţiu fără bariere. „ Stop”
Caracteristic acestor jocuri dramatice este faptul că toate „ Paznicul”
problemele ivite, sau artificial create, se rezolvă prin aport creator şi nu 6. jocuri mimate, improvizate şi verbalizate:
prin reproduceri fidele. Copilul poate fi el însuşi, se va cunoaşte mai bine „ Am căzut în fântână”
pe sine, nu va fi nevoie, să se ascundă în spatele unor şabloane, va avea „ Ţânţarul”
posibilitatea să-şi susţină şi să-şi argumenteze propriul punct de vedere, „ Circul”
recunoscându-şi în acelaşi timp capacităţile de lucru. „ Mă doare gâtul”
Momentele jocurilor dramatice sunt: „ Reporterul”
• Captarea atenţiei „ Familia mea”.
• Ruptura de cotidian Aceste jocuri dezvoltă fantezia, memoria, atenţia distributivă,
• Stimularea imaginaţiei, spontaneităţii, capacităţii vocabularul, simţul ritmic, orientarea în spaţiu, coordonarea motrică,
combinatorii rapiditatea în reacţie, recunoaşterea şi acceptarea eşecului.
• Munca ludică În toate aceste jocuri se porneşte de la ceea ce ştiu copiii, se
• Revenirea organismului, repaosul, construiesc situaţii pe ceea ce posedă ei ca tăsături dominante.
Clasificarea jocurilor dramatice: Soluţiile date de copii nu pot fi eronate, ele sunt acceptate
1. jocuri de cunoaştere şi de coordonare motrică: indiferent de situaţia creeată. Importantă este stimularea permanentă a
„ Stau în mijlocul cercului ” fanteziei, creativităţii copilului şi crearea unei atmosfere plăcute.
„ Cine a ieşit ?”
„ Ce lipseşte ?”
107 108
Succesul acestor jocuri dramatice este asigurat însă şi de Jocul „Dă mai departe” poate fi folosit cu succes şi în cadrul
măiestria educatoarei, care sensibilizează latura afectivă a personalităţii sectoarelor de construcţii, unde copiii tot aşezaţi în cerc fiind, dar în grup
copilului, fenomen cu consecinţe favorabile asupra activităţii intelectuale. restrâns, vor finaliza o lucrare începută de primul copil, ataşând diferite
Aceste jocuri dramatice pot fi planificate, introduse în activităţile elemente, construcţii începute de acesta. Se pun aici în valoare imaginaţia
din grădiniţă în orice moment al zilei. Ele presupun roluri şi situaţii care şi creativitatea copiilor.
trebuie puse în concordanţă cu aspiraţiile, aptitudinile şi preferinţele Se recomandă în desfăşurarea acestui joc utilizarea unui fond
copilului. Jocul este cu atât mai reuşit cu cât s-a asigurat o atmosferă muzical liniştitor.
plăcută de lucru, s-au interpretat bine rolurile, s-au elucidat conflictele, s- Dacă până aici au demonstrat că acest joc dramatic poate fi
au rezolvat situaţiile propuse fără abateri de la ele. Vom prezenta în utilizat atât în cadrul jocurilor şi activităţilor ales cât şi în cadrul
continuare aplicabilitatea diferitelor tipuri de jocuri dramatice ca metode activităţilor de dezvoltare experienţială, vom merge mai departe şi vom
şi instrumente de evaluare utilizate în diferite categorii de activităţi din demonstra că imaginaţia şi creativitatea educatoarelor fac posibilă
grădiniţă. utilizarea cu succes a jocului şi în cadrul activităţilor de dezvoltare
Fie că sunt jocuri de concentrare a atenţiei, de mimare, personală. Pornind de la ideea de bază a jocului, am împărţit copiii în trei
senzoriale sau improvizate, acestea facilitează într-un mod relaxant şi echipe, aşezaţi în aceeaşi formaţie de cerc. Primul grup a primit o
creativ verificarea şi fixarea cunoştinţelor şi priceperilor dobândite. imagine sugestivă ce a circulat din mână în mână, fiecare copil trebuind
Jocul „Dă mai departe” l-am utilizat cu maximă eficienţă în să asocieze un anumit element al imaginii cu conţinutul unui cântec
verificarea cunoştinţelor referitoare la diferite caracteristici ale cunoscut, interpretând o strofă din acesta. Celelalte două grupe de copii
obiectelor,fiinţelor, fenomenelor. Copiii sunt aşezaţi în cerc. au primit instrumente muzicale (primul – instrumente cu coarde, al
Conducătorul jocului va da din mână în mână un obiect (sau imagini doilea – tamburine şi tobe). Sarcina lor a fost să acompanieze copilul
reprezentative). Fiecare copil va face o precizare despre acel obiect sau cântăreţ, stabilind instrumentele potrivite, în funcţie de ritmul cântecului.
imaginea respectivă. Decizia s-a cerut a fi a fiecărui grup în parte.
Exemplu: Am încercat să prezentăm aici modalitatea de utilizare a unui
Oul: este alb, oul este moale, oul are albuş şi gălbenuş, singur tip de joc dramatic în cadrul fiecărei etape a zilei şi chiar în cadrul
oul este fiert, etc unor domenii de activitate diferite. Desigur că posibilităţile sunt multiple
Acest joc l-am utilizat şi în cadrul poveştilor create de copii. O acestea diversificându-se în funcţie de măiestria şi profesionalismul
imagine sugestivă a trecut din mână în mână, fiecare copil trebuind să cadrului didactic. Cert este însă faptul că jocurile dramatice intensifică
formuleze un enunţ pe baza imaginii vizualizate, ca în final să se poată viaţa emoţională a copilului, iar modificările succesive ale acesteia
contura o scurtă poveste sau întâmplare. În acest caz se urmăreşte atât constituie o condiţie necesară evoluţiei intelectuale, dezvoltării
concentrarea atenţiei cât şi dezvoltarea limbajului, a imaginaţiei şi chiar a personalităţii acesteia. Prin conţinutul lor, au putere de impresionare a
spiritului de echipă. spiritului, completează educaţia copiilor ajutându-i în a se cunoaşte mai
În cadrul activităţilor matematice se poate utiliza în acest joc o bine pe sine.
cifră care să circule pe la fiecare copil, aceştia având sarcina să
verbalizeze un procedeu de descompunere a numărului respectiv. Se
apelează la atenţia copiilor, pentru a nu repeta procedeul respectiv. La
finalizarea soluţiilor găsite, conducătorul de joc va înlocui cifra.
109 110
Florica, DON (JULEAN), ISSN 1842 - 077X Trebuie să-i învăţăm pe copii să ocrotească pădurea, pentru că
Maria ŞTIUBEI MŰLLER 2 (10) / 2009 p.111 - 120 ocrotind pădurea se vor ocroti pe ei înşişi deoarece aerul curat din păduri
studente în anul III este prielnic sănătăţii şi chiar vieţii noastre, datorită faptului că este bogat
Programul de Studii : Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar în oxigen.
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială Pădurea i-a oferit dintotdeauna omului ocupaţii, cu ajutorul
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad cărora şi-a asigurat şi şi-a uşurat existenţa.
Pădurea ne înconjoară cu frumuseţi şi bogaţii pe care trebuie să
le preţuim. Fiecare dintre noi trebuie să păzim pădurea “ca pe ochii din
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL cap”. Fără păduri totul ar fi pustiu. Prin scăderea cantităţii de oxigen viaţa
‘SĂ IUBIM PLĂMÂNUL VERDE AL TERREI ŞI SĂ-I FIM ar fi primejduită. Un om poate trăi fără hrană 40 de zile, fără apă 2 zile,
PRIETENI! CODUL NESCRIS AL PĂDURILOR” iar fără oxigen doar 6-7 minute.
Vom educa copiii pentru a nu strica niciodată ceea ce a creat
pădurea. Trebuie să ştie să o preţuiască, s-o îngrijească şi s-o ocrotească.
PROJECT OF EDUCATIONAL PARTNERSHIP -
„LOVING THE GREEN EARTH-THE UNWRITTEN 2. Obiective generale ale proiectului
CODE OF WOODS”
• Înţelegerea de către copii a relaţiei dintre om şi mediu,
interdependenţa dintre calitatea mediului forestier şi calitatea unei vieţi
Abstract: To be the best friends of the nature it is necessary to cu adevărat sănătoasă;
protect nature with all the instrumentally which we can use. Every single
• Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a problemelor
people must contribute to save the nature, to protect the nature, to
legate de reciclarea, recondiţionarea şi folosirea deşeurilor din mediul
preserve the nature with all his wealth. Wood represents the green plum
înconjurător, stimularea curiozităţii pentru investigarea şi descoperirea
of the Terra. There for we must keep the woods like the most invaluable
soluţiilor practice de utilizare a acestora;
treasure, because every tree is like a human being.
• Conştientizarea şi responsabilizarea fiecărui copil în realizarea
unei lumi mai bune, şi a unui mediu mai sănătos;
Key words: ecology, friend of nature, the green plum of earth,
protection, education • Dezvoltarea abilităţilor necesare identificării şi investigării
problemelor pădurii în scopul participării copiilor la rezolvarea acestora;
1. Argument • Implicarea şcolarilor şi a comunităţii locale în crearea unui
mediu sănătos şi sigur pentru copii;
Am ales această temă a proiectului deoarece pădurea reprezintă • Oferirea şansei copiilor de a-şi exprima ideile personale şi de a-
plămânul verde al Terrei. Ea contribuie la împrospătarea aerului, la şi manifesta o atitudine personală legată de responsabilitatea pe care şi-o
oprirea vântului şi la adăpostirea animalelor. asumă în privinţa mediului în care trăiesc;
Pădurea este locul unde-şi au casa multe plante, care ne încântă • Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea în
prin formă şi culoare şi este mediul de viaţă al unui număr mare de redimensionarea parteneriatului educaţional, pe baza realizării unor
animale. forme diverse de colaborare.
111 112
3. Diseminare:
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-popularizarea activităţilor în cadrul Comisiei metodice din cele - elevii au posibilitatea de a - necorelarea informaţiilor cu
două şcoli în Gazeta curticeană respectiv în Jurnal arădean; înţelege importanţa unui mediu învăţarea şcolară şi cu aplicaţiile
-expoziţii permanente cu lucrări ale şcolarilor; desene, colaje, ambiant favorabil unei vieţi practice;
jucării realizate cu deşeuri din natură. sănătoase şi echilibrate; - lipsa resurselor financiare
- depăşesc spaţiul îngust al sălii de necesare;
Etapele proiectului: clasă; - abilităţi scăzute de comunicare
1. Realizarea unei analize SWOT de către coordonatorii de proiect. - observă şi prelucrează datele ale unor colaboratori participanţi;
2. Organizarea întâlnirilor cu părinţii, în vederea solicitării sprijinului din culese la faţa locului; - nerespectarea termenului de
partea acestora. - desfăşoară activităţi practice de realizare a unor activităţi practice;
3. Alcătuirea calendarului de activităţi. ecologizare a mediului - orare şi locaţii diferite.
4. Desfăşurarea proiectului de parteneriat. înconjurător;
Analiza SWOT: - formarea trăsăturilor pozitive de
voinţă şi caracter şi a atitudinii
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE pozitive faţă de sine şi cei din jur;
- dorinţa de implicare a copiilor în - copiii nu conştientizează - gândesc şi acţionează ecologic;
acţiuni de protejare a mediului; mediul natural la scara planetei; - stimularea interesului pentru
- conştientizarea de către copii a - copilul nu poate percepe omul, recuperarea materialelor refolosi-
pericolului pe care îl reprezintă respectiv pe sine, ca element bile;
intervenţia fără discernământ a esenţial al mediului - posibilitatea de a experimenta
omului asupra naturii; înconjurător; par-teneriate şcolare;
- corelarea caracteristicilor lumii - nu au capacitatea de a - incidenţa cu noul.
vii cu condiţiile de mediu; comunica cu mediul natural în
- emit ipoteze simple despre plan afectiv, atitudinal şi
cauzele şi efectele unor procese comportamental; Grup ţintă:
din viaţa plantelor şi a - copiii nu au capacitatea de a • 21 elevi din clasa a II-a B, de la Grupul Şcolar “Ion Creangă”
animalelor; explora singuri realitatea încon- Curtici
- schimb de experienţă dintre jurătoare; • 20 elevi din clasa a II-a A, de la Şcoala Generală Macea
cadrele didactice de la şcolile - nu prezintă suficient interes Perioada derulării proiectului: octombrie 2008 – octombrie 2009
partenere; pentru păstrarea unui mediu Resurse:
natural echilibrat şi propice MATERIALE:
vieţii;o doză de rezervă faţă de a) literatura scrisă: cărţi, articole, atlase, culegeri de texte;
promovarea unor forme b) resurse vizuale şi audio: fotografii, folii, casete, CD-uri, aparat digital
alternative de cunoaştere. de fotografiat, cameră video de filmat, computer, imprimantă color,
copiator pentru prelucrarea informaţiilor;
113 114
c) obiecte reprezentative pentru diferite activităţi: costume, măşti; RISCURI ESTIMATE: lipsa de fonduri, lipsa abilităţilor de comunicare
d) obiecte folosite în activităţile practice: hrană pentru animale, căsuţe ale unora dintre participanţi.
pentru păsări, pomişori pentru plantat; STRATEGIA PROIECTULUI DE ACTIVITĂŢI:
e) mijloace de transport pentru excursii; DENUMIREA
Nr. PERIOADA/LOCUL CINE
f) materiale consumabile: coli, carton, carioci, acurele. ACTIVITĂŢII /
crt DESFĂŞURĂRII RĂSPUNDE
UMANE: DETALIERE
Coordonatori: Întâlnirea cu partenerii
-învăţătoarele: Julean Florica de la Grup Şcolar „Ion Creangă Curtici” şi de proiect
Müller Maria de la Şcoala Generală Macea; Finalitate:Planificarea
Colaboratori: activită-ţilor octombrie
-directorii celor două instituţii: coordonatorii
1. „Natura-prietena Grup Şcolar „Ion
Vereşezan Oana – Director la Grupul Şcolar „Ion Creangă proiectului
noastră”-excursie la Crean-gă” Curtici
Curtici”; Ţebea, Mănăstirea
Don Nelu – Director adjunct la Grup Şcolar „Ion Creangă Crişan şi Mănăstirea
Curtici”; Crişcior.
Lihănceanu Lidia – Director la Şcoala Generală Macea; „Ne confecţionăm
A.Aniţei Nicolae – Primar al oraşului Curtici; singuri jucării”-
Mercea Ioan – Primar al localităţii Macea; realizarea unor jucării noiembrie
Don Ioan – inginer silvic – Grădina Botanică Macea coordonatorii
2. din frunze, ghinde, Şcoala Generală
Forme de realizare: proiectului
castane, seminţe, Macea
• expoziţie de jucării, din deşeuri din natură, realizate de copii; crenguţe, dopuri de
(produs final) plută, conuri de brad;
• set de scrisori adresate lui Moş Crăciun, pentru a ocroti brazii; 3. Scrisoare adresată de
• realizarea unei reviste „Prietenii naturii”; copii, lui Moş Crăciun decembrie
• lucrări practice: „Cantina păsărelelor”; pentru a ocroti brazii; Şcoala Generală coordonatorii
• Parada micilor ecologi –carnaval; „Aşteptându-l pe Moş Macea, Grup Şcolar proiectului,
• lucrări practice: sădirea unor puieţi; Crăciun”: „Ion Crean-gă” părinţii elevilor
• jurnal de excursie; -concert de colinde. Curtici
• fotografii, CD cu activităţile desfăşurate; 4. „Eminescu sau
• expoziţii plastice; Legenda unui Geniu”:
-comemorarea a 120 ianuarie coordonatorii
• diplome de participare pentru fiecare clasă de elevi;
de ani de la moartea lui Grup Şcolar „Ion proiectului şi
Eminescu; Creangă” Curtici, bibliotecara
-expoziţie de carte; Şcoala Generală şcolii
Macea
115 116
-Natura în poezia lui Codul nescris al Şcoala Generală

Eminescu: pădurilor: Macea
-ilustrarea şi recitarea -realizare orală;
unor poezii; Mărţişoare pentru
-intonarea cântecelor prietenii noştri
„Somnoroase păsărele” (confecţionate cu
şi „O, rămâi”, pe materiale din natură).
versurile lui Eminescu. „Ziua Mondială a
„Copiii, prietenii Păsărelelor”
animalelor” „Pădurea între surâs şi
-vizitarea Grădinii lacrimi”
aprilie
Zoologice a februarie -întâlnire cu inginerul
învăţătoarea sala clasei a II-a A coordonatorii,
Complexului Grădina Zoologică a Don, Grădina Botanică
Julean Florica, 7. Şcoala Generală inginerul Don
Agroindustrial Complexului Macea;
directorii de la Macea Ioan
Curtici; Agroindus-trial „Scrisoare către
Grup Şcolar
-activităţi practice de Curtici Pădure” –con-curs de
5. „Ion Creangă”
ecologizare a parcului eseuri, realizate de
Curtici,
de pe lângă Grădina elevii cuprinşi în
redactorii
Zoologică; în sala clasei a II-a B, proiect .
Gazetei
„Parada micilor Grup Şcolar „Ion „Împreună pentru o
curticene
ecologi” Crean-gă” Curtici Europă cu-rată”:
-carnaval prezentând -acţiuni de ecologizare
mai coordonatorii
costume ecologice în curtea şi în parcul
8. curtea şi parcul şcolii proiectului
realizate de copii; şcolii;
sala de clasă
„Luna Pădurii” – martie -desene libere;
învăţătoarea
excursie la Grădina Grădina Botanică Excursie la Deva şi
Müller Maria
Botanică Macea; Macea Hunedoara;
directoarea
-acţiune de plantare a „Ziua Mondială a
Şcolii Generale
unor pomişori; în sala clasei a II-a A, Mediului”
Macea – iunie
-observarea şi Şcoala Generală -realizarea unor pliante
6. prof.Lihănceanu sala de clasă, parcul
prelucrarea unor date Macea şi afişe prin care să fie
Lidia, inginerul Complexului coordonatorii
despre pădure, culese 9. sensibilizate
Don Ioan – Agroindus-trial proiectului
la faţa locului; autorităţile şi locuitorii
Grădina Curtici/ Grădina
-realizarea unor colaje, oraşului/ comunei în
Botanică Macea Botanică Macea
fotografii şi desene cu Grup Şcolar „Ion cazul problemei
coordonatorii
pădurea; Creangă” Curtici, poluării mediului;
117 118
-acţiune de ecologizare desene, colaje,

a Parcului fotografii şi
Agroindustrial Curtici/ aranjamente florale
Grădina Botanică realizate de copii;
Macea; Masă rotundă,
-realizarea unor evaluarea
fotografii înainte şi rezultatelor proiectului;
după acţiunea de
ecologizare, CONDIŢII CONTRACTUALE:
instantanee din timpul 1. Programul activităţilor va fi stabilit în comun.
acţiunii; 2. Programul poate suferi modificări pe parcursul anului dacă este în
„Ne întâlnim şi în interesul unei mai bune funcţionări.
vacanţă” 3. Fiecare parte poate să vină cu completări sau modificări cu condiţia să
„Dimineaţă de basm” – anunţe din timp.
proiecţii de filme, iulie 4. În organizarea şi desfăşurarea activităţilor va fi acceptată prezenţa
10. diapozitive şi audiţii -la Grup Şcolar „Ion coordonatorii părinţilor care doresc să participe sau să se implice.
muzicale despre Creangă” Curtici 5. La sfârşitul derulării proiectului se va face evaluarea activităţilor.
natură/ pădure; Prezentul PROIECT DE PARTENERIAT a fost redactat în 2
„SOS Pământul!” – exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte
scenetă.
„La iarbă verde”- Grup Şcolar „Ion Creangă” Curtici Şcoala Generală
excursie la Director:Prof.Vereşezan Oana Director: Prof. Lihănceanu Lidia
Grădina Botanică
august
Macea;
11. Grădina Botanică coordonatorii
-observarea şi
Macea
prelucrarea la faţa
locului, a unor date
despre pădure, vara;
„Ziua Mondială a
Stratului de Ozon (16
septembrie
septembrie)”
12. Parcul Naţional coordonatorii
-excursie în Parcul
Lunca Mureşului
Naţional Lunca
Mureşului;
„Belşugul toamnei” octombrie
13. coordonatorii
-lucrări practice, în şcoală
119 120
Olimpia Marioara SIMARTON, ISSN 1842 - 077X pentru că,,aşa e bine”. Ţăranul a învăţat secole de-a rândul de la moşii şi
studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 121 - 124 strămoşii lui să trăiască frumos.
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Tradiţiile şi obiceiurile româneşti constituie valori inegalabile şi
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială incontestabile ale poporului nostru. Ele se caracterizează prin
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad autenticitate, ingeniozitate şi unitate. Copilul simte admiraţie faţă de
creaţiile populare încă de când îşi asculta bunica cum depăna firul unui
VALORIFICAREA ELEMENTELOR DE FOLCLOR ÎN basm sau al unei legende în care eroii sunt înzestraţi cu calităţile ţăranului
ACTIVITATEA DIDACTICĂ român, îl simte din cântecul duios de leagăn al mamei, din proverbe şi
zicători, din ghicitori, din doinele cântate îndelung de moşii şi strămoşii
REEVALUATION OF FOLCLORE AND TRADITION IN noştri.
Varietatea folclorului românesc dezvăluie copilului, în mod
DIDACTIC ACTIVITIES
treptat, frumuseţile artei populare, în al cărei conţinut sunt înmanunchiate
sentimentele poporului nostru.
Abstract: To understand and feel the real meaning of folklore,
Educaţi de mici prin activităţi desfăşurate în familie, şcoală şi
the children must be familiar with all it’s aspects. They must know it
comunitate, copiii învaţă să îndrăgească limba pe care o vorbesc şi
directly, respect and keep it alive as for its roots to be kept authentic,
obiceiurile ţării în care s-au născut. Ei trebuie să fie acomodaţi cu
intact. Being tought from the early childhood by their families, school
folclorul prin tot ceea ce are el specific pentru a-l trăi, în toate aspectele
and society, children learn to love the language they are using. They also
lui cu plăcere şi bucurie, trebuie să-l cunoască nemijlocit, să-l respecte şi
learn to maintain the tradition they were born in.
să-l menţină viu aşa încât formele sale să rămână nealterate, autentice.
Într-o lume a informatizării, a vitezei, a noului, în care, de cele
Key words: tradition, folclore, tradiţii, customers, education,
mai multe ori, se promoveaza kitch-ul, adevăratele valori culturale încep
national identity
să piară, să fie uitate asemeni unei lăzi de zestre de care mai ştim doar că
există undeva, acolo, în casa bunicilor de la ţară.
,,Un popor care nu păstrează şi nu-şi cultivă tradiţiile îşi va
Câţi dintre tinerii de azi cunosc valoarea unor obiecte, de o rară
pierde identitatea”.
frumuseţe de altfel, pe care le privesc, din păcate, cu dispreţ, spunând că
Ne-am născut,,Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai” cu o,,ladă de
sunt,,de când era bunica fată?
zestre” plină de comori inestimabile ce ne definesc ca popor unic,
Câţi dintre tinerii de azi ascultă cu plăcere cântece populare
statornic şi nemuritor. Satul românesc ne e rădăcina, taina şi temelia.
autentice?
Păstrător al virtuţilor noastre şi al istoriei, el este leagăn al artei milenare.
E vina lor că nu pot selecta, din tot ce li se oferă, lucrurile de
Suntem neam de ţărani, iar literatura populară demonstrează sufletul său
calitate, valoroase din punct de vedere cultural şi spiritual, sau este vina
de aur transformat în valori eterne.Vasile Alecsandri spunea:,,Poţi să
noastră, a celor ce, mânaţi de dorinţa de a transmite cât mai multe
cutreieri lumea toată şi să te minunezi de rezultatele civilizaţiei, dar nimic
informaţii, cunoştinţe din diferite domenii, neglijăm să punem accent
nu-i mai fermecător decât colţul de pământ pe care te-ai născut.” La sat,
tocmai pe ceea ce este mai important: valorile ce ne definesc pe noi ca
viaţa mai pulsează după vechile tradiţii şi obiceiuri, îşi petrece cursul
români?
după reguli şi credinţe. Aici, obiceiurile s-au păstrat aproape intacte, în
Copiii sunt fiinţe sensibile, dornice sa înveţe, să înţeleagă, să
special în marile momente calendaristice, parcă într-o voinţă de
simtă, să se manifeste. Vârsta lor fragedă nu constituie un impediment în
neimaginat, neimpusă de nimeni. Toate se fac după datină şi obicei,
121 122
abordarea demersului de valorificare şi promovare a tradiţiilor, Învăţându-i pe copiii noştri versurile poeziilor populare,
obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti,ci,dimpotrivă, un avantaj. cântecele vechi, colindele, paşii din dansul strămoşilor noştri, îi ajutăm să
Pentru a şti cine este, copilul învaţă cine i-au fost strămoşii, înţeleagă că prezentul este valoros îmbinat cu trecutul, ca frumoasele
căpătând sentimentul de apartenenţă la colectivitatea naţională şi dorinţa obiceiuri şi tradiţii româneşti constituie o indispensabilă carte a vieţii, un
de a fi continuator al valorilor culturii populare. îndrumător pentru demnitate, cinste, omenie şi mândrie naţională,
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană,,satul manifestări prin care se comunică şi se perpetuează valorile morale ale
românesc nu trebuie să moară, el trebuie să trăiască cu obiceiurile şi poporului român.
datinile sale, cu ocupaţiile şi portul oamenilor săi”.
Dascălul face punte între generaţii astfel încât să se asigure
continuitatea tradiţiilor şi datinilor strămoşeşti, păstrarea specificului
naţional într-o Românie acceptată a se integra în,,marea familie “a
Europei prin:
• introducerea în lecţii a unor elemente de folclor (obiceiuri,
cântece populare, creaţii populare, paşi de joc popular);
• realizarea unor culegeri de folclor autohton;
• folosirea la lecţii a unor creaţii literare scrise în grai popular;
• pregătirea cu elevii a unor spectacole folclorice;
• crearea de mini-muzee cu costume şi obiecte de artă populară,
unelte şi podoabe vechi;
• realizarea unor costume populare specifice locului;
• întâlniri cu ţărani vârstnici, truditori ai pământului, exponenţi ai
satului-leagăn al candorii, bunei cuviinţe, respectului faţă de semeni şi a
credinţei în Dumnezeu, păstrători pasivi ai datinilor, tăcuţi atunci când,
nu fără durere în suflet, simt că influenţele, importurile de tot felul sunt
asimilate fără discernământ de generaţiile tinere;
• înfiinţarea şi instruirea unor formaţii vocale, instrumentale şi de
dansuri populare formate din elevi şi tineri;
• participarea la festivaluri cultural-artistice ce pun în valoare
tezaurul folcloric românesc.
Organizarea, colaborarea, întrajutorarea, comuniunea cu natura,
bunul simţ, dreapta judecată, fermitatea, seriozitatea şi hărnicia ţăranului
român sunt modele vii în educarea copiilor.
Cu pricepere, dar mai ales cu pasiune, insuflăm copiilor
dragostea şi respectul pentru tradiţiile, obiceiurile şi întregul tezaur
folcloric românesc, îi motivăm în a le păstra şi a le promova asa cum le-
am moştenit de la strămoşi de-a lungul timpului.
123 124
Valentina CLEUŢA SURICESCU, ISSN 1842 - 077X Viaţa este ceva sacru, iar hotărârile pe care le facem trebuie să fie legate
studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 125 - 134 de ţeluri corecte. Dezvoltarea caracterului a implicat întotdeauna
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar convertirea la un set de valori, la etică şi morală. Caracterul are de a face
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială cu cunoaşterea lumii în care trăieşte o persoană şi cum trebuie să se
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad comporte oamenii pentru a trăi în ea. Nici o societate nu poate să
supravieţuiască fără un set de standarde asupra cărora s-a căzut de acord.
EDUCAŢIA CREŞTINĂ – MIJLOC DE EDUCARE A O persoană care alege un set de valori creştine şi un caracter creştin va
CARACTERULUI acţiona într-un mod nobil, hotărârile pe care le va lua vor fi constructive
pentru indivizi, comunitate, naţiune. Educaţia creştină în şcoli va avea ca
CHRISTIAN EDUCATION- THE WAY OF CHARACTER rezultat un comportament corect, caracter şi conduită frumoasă. Viitorul
acestei naţiuni depinde de educaţia creştină a tinerilor. „ Este imposibil să
DEVELOPING
se guverneze fără Biblie”, spunea George Washington la un moment dat.
Creştinii cred în harul bogat al lui Dumnezeu, care se întinde
Abstract: Christian education put the accent on biblical
asupra tuturor oamenilor fiindcă toţi sunt creaţia lui Dumnezeu; toate
principle, on morality, on developing children’s character. Character is
darurile bune şi perfecte vin de la Tatăl luminilor (Iacov 1:17). El trimite
the aura of the whole educative actions which provide the way to behave
ploaia şi peste cei buni, şi peste cei răi (Matei 5:46). După ce păcatul a
in different situation in life. School must confer to this arm of educational
intrat în lume, legea naturală a cauzei şi efectului a dus la consecinţele
process his welcoming importance in order to educate the young people
păcatului. Principiul acesta mai este în vigoare şi astăzi. Atâţia oameni se
appropriate.
îmbolnăvesc grav şi mulţi nu din cauza vinii lor personale, ci pur şi
simplu fiindcă trăiesc într-o lume decăzută, plină de păcat, de răutate, de
Key words: God, education, Bible, character, Christian
orgolii. Atâta vreme cât oamenii trăiesc în lume, ei vor fi supuşi
relationship
dezastrelor, suferinţei şi faptelor rele, toate acestea fiind efecte ale ordinii
lumii naturale şi efecte cumulative ale păcatului (Luca 13:1-5, Ioan
16:33, 2 Timotei 3:12-13). Deşi mâna iubitoare a lui Dumnezeu poate
1.Argument
aduce o pedeapsă care poate fi aspră pentru prezent, scopul ei este să
aducă îndreptare, pace şi dreptate (Evrei 12:11). De aceea, când vin
Avem nevoie de o schimbare socială radicală. Am simţit ce a
problemele, un răspuns adecvat dat lui Dumnezeu nu este acela de a ne
însemnat un sistem plin de defecte şi încă mai simţim. Răul mare a fost
încleşta pumnul în faţa Lui, cerându-i o explicaţie, ci mai degrabă trebuie
că D-zeu a fost eliminat, a fost pus undeva deoparte. Prea s-a crezut că se
să dăm dovadă de supunere, ascultare, răbdare, îndreptare şi o inimă
poate face ceva fără ajutorul „Lui”, dar Biblia spune clar: „Dacă nu
mulţumitoare: „Pe de altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună
zideşte D-zeu o casă, degeaba lucrează cei ce o zidesc”
spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu (Romani 8:28).
Sarcina cade şi pe umerii dascălilor să urmărească cu energie o
Este important să-l ajuţi pe copil să gândească astfel, să
reconstrucţie radicală a societăţii. Prea mulţi ani la rând obiectivele
cunoască învăţăturile din Scriptură, dar să şi trăiască zilnic Cuvântul. Un
învăţământului au fost deformate. Nu poate exista o sarcină mai urgentă
pământ bun se acoperă cu spini dacă nu este cultivat. De asemenea un
decât cultivarea minţii. Îndeosebi dezvoltarea capacităţii de a gândi
pământ nelucrat se întăreşte. Copilăria este timpul prielnic pentru
creştineşte. Cheia acestui lucru este educaţia creştină, educaţie care pune
semănat. Inima şi mintea copilului sunt pregătite să se îmbibe cu
accentul pe învăţăturile biblice, pe morală, pe educarea caracterului.
125 126
cunoştinţe de orice fel. Pune o sumedenie de întrebări, este dornic să i se Iertarea. Aşa cum Tatăl arată compasiune faţă de copiii lui care
răspundă, este foarte receptiv, încă nu au pătruns spinii, îngrijorările greşesc şi le oferă iertarea şi reconcilierea, tot aşa trebuie ca şi ei să aibă
veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor care să înece Cuvântul şi să-l un spirit iertător faţă de cei care le-au greşit: „Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi,
facă neroditor. De asemenea inima lor este maleabilă, sensibilă, uşor de dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul .Cum v-
înduplecat De aceea, tu ca dascăl trebuie să fii un exemplu, un model viu a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.( Coloseni 3:13). Copilul trebuie
de urmat, trebuie să fii purtătorul imaginii lui Dumnezeu: bun, dar în învăţat să ierte, dar şi să-şi ceară iertare atunci când greşeşte. Rugăciunea
acelaşi timp exigent, plin de dragoste, de înţelegere, înţelept, drept. „Tatăl nostru” ne învaţă că iertarea noastră este condiţionată de felul cum
Timothy Dwight, unul dintre primii preşedinţi ai Universităţii Yale a iertăm.
scris: „A ne încredinţa copiii unor persoane nereligioase înseamnă a Onestitatea. Oamenilor li se porunceşte de către Dumnezeu să
încredinţa nişte miei pentru a fi supravegheaţi de lupi”. fie oneşti (Romani 12:17), să evite minciuna, furtul, chiulul sau alte
Pentru a fi găsite în tine (copil sau matur) atributele dumnezeirii forme de necinste. Copilul trebuie să înţeleagă aceste lucruri, dar şi să le
trebuie să fii alimentat din Cuvântul lui Dumnezeu, sursa vieţii. În viaţa vadă în tine ca dascăl, trebuie să înţeleagă că încrederea nu poate izvorî
ta trebuie să existe o relaţie corectă cu Dumnezeu, o relaţie tot mai decât de pe o platformă a adevărului şi noi trebuie să căutăm să fim
matură în cadrul sinelui (sfinţire), o relaţie plină de grijă cu lumea fizică oneşti şi cinstiţi în relaţiile noastre cu alţii, să fim integri. Integritatea
(stăpânirea) şi o relaţie corectă cu alţii „.Adevărata educaţie nu înseamnă să facem ce este drept, indiferent de împrejurări, cu orice preţ,
nesocoteşte valoarea cunoaşterii ştiinţifice sau a realizărilor literare; însă oricare ar fi consecinţele.
mai mult decât informaţia ea preţuieşte puterea; mai mult decât puterea, Virtutea. Copiii trebuie să fie încurajaţi să dea dovadă de milă
bunătatea; mai mult decât realizările intelectuale, caracterul.” spunea creştină şi să crească în căile şi poveţele Domnului. Astfel caracterul
scriitoarea Ellen White . moral şi comportamentul evlavios devin nişte atribute obişnuite în viaţa
zilnică a copilului. Ca sare şi lumină a lumii, cel ce trăieşte împreună cu
2.Caracteristicile relaţiilor în viziunea creştină Dumnezeu dă gust societăţii, locului unde trăieşte, munceşte, învaţă, se
joacă. Învaţă copiii să fie o mână întinsă celui ce are nevoie de ei, să fie
Dragostea. Aşa cum a iubit Dumnezeu Tatăl, cu o dragoste ce a darnici, miloşi pentru că în viziunea creştină, o mână întinsă poate şi să
mers până la sacrificiu, trimi- dea şi să primească
ţându-şi propriul Fiu la moarte, tot aşa trebuie ca şi creştinii să exprime Structura de autoritate. Trăirea în ascultare de Hristos atrage
dragostea lui Dumnezeu. Părtăşia aceasta a dragostei este principala după sine ascultare şi respect faţă de cei mai mari: părinţi, personalul
mărturie a unicităţii vieţii creştine: „Prin aceasta vor cunoaşte toţi că şcolii, autorităţi. Copiii trebuie învăţaţi să le acorde respectul cuvenit,
sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii” (Ioan ascultarea şi să fie gata să sufere consecinţele neascultării. Respectând
13:35). Copilul trebuie învăţat să-şi iubească aproapele şi acest aproape vor fi respectaţi! Nu uitaţi, modelarea omului se face jos, pe pământ,
poate fi mama, tata, fraţii, colegii, oamenii din jur, dar poate fi şi un pom, pentru ca să se potrivească sus în cer în locul pregătit de Dumnezeu.
o floare, o gâză, pentru că şi ele sunt tot creaţia lui Dumnezeu. Când Interdependenţa. Chipul lui Dumnezeu în comunitatea umană
cineva este sigur de existenţa unei surse constante de dragoste şi de creşte şi străluceşte atunci când oamenii manifestă relaţii evlavioase de
iertare, scade posibilitatea de a-i ataca pe alţii diferiţi de ei. Ei se simt mai dragoste şi fac o lucrare de echipă în relaţii de interdependenţă. Copiii
înclinaţi de a trăi în armonie cu alţii; de a fi cinstiţi în negocierile lor, şi trebuie încurajaţi în sensul acesta, să aibă relaţii frumoase, sănătoase de
mai puţin critici. întrajutorare cu ceilalţi şi să înţeleagă că „ unde-s doi, puterea creşte”, că
avem nevoie unii de ceilalţi şi că munca în echipă dă roade bogate. Tot la
127 128
fel de important ca facerea de bine, este să-i învăţăm pe copii cum să nu o ajută-i pe copii să se gândească la lucrurile bune, corecte,
facă rău celor de lângă ei: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face!”. potrivite, încurajează-i la lucruri
Există o relaţie strânsă între sistemul tău de valori şi tiparele de o adevărate, nobile, drepte, pure, vrednice de admirat. Toate
comportament pentru tot restul vieţii, care rezultă din ele. Ceea ce crezi acestea sunt însumate în Isus şi
contează extraordinar de mult. Iar ceea ce crezi în calitate de educator o darurile Sale minunate.
influenţează mult felul în care îi înveţi pe alţii. Nu poţi să înveţi pe alţii ⇒ Apreciază şi răsplăteşte caracterul, nu performanţa. Apreciind şi
ceea ce nu ştii şi nu poţi da mai departe ceea ce nu ai. Să ne silim dar să răsplătind trăsăturile de caracter (bunătatea, cinstea,
avem un sistem de valori sănătos pentru a putea permite firului de nisip perseverenţa, autocontrolul,etc) ai şanse mai mari să-i vezi pe
să evolueze şi să devină o perlă minunată şlefuită după chipul şi copii repetând un astfel de comportament.
asemănarea lui Dumnezeu .Este uimitor să înveţi copiii cum să-l caute pe ⇒ Fixează standarde realiste, stabileşte scopuri abordabile de către
Dumnezeu când întunericul nopţii se strânge. Se vor ridica de acolo ca o copii, făcând astfel succesul inevitabil. Eşecul constant este
pădure tânără pe care nimic nu o frânge. Este uimitor să învăţăm copiii frustrant, pe când succesul motivează.
semnele cerului şi ale timpului, frumuseţea Cuvântului. Atunci nu se vor ⇒ Aşteaptă-te la greşeli. Rezolvă-le! Perfecţiunea este rară, de
teme de puterea adâncului. Copiii nu trebuie lăsaţi la marginea prăpastiei scurtă durată şi, de regulă accidentală. Nu uita, aproape toate
ca să vadă cât de adâncă este ura, ci aşezaţi la marginea cerului, pentru ca reclamele ne spun că vom avea mari avantaje dacă ajungem la „
să vadă cât de necuprinsă este iubirea. Dacă cerul li se pare prea sus, perfecţiune „ însă istoria ne arată că unul singur dintre noi a fost
povestiţi-le mereu despre cer, despre Isus, despre valorile care trebuie să perfect şi că Acela a fost crucificat.
fie găsite în noi pentru a fi „cetăţeni” ai cerului. ⇒ Priveşte greşelile ca nişte experienţe din care poţi învăţa.
Diferenţa dintre eşec şi experienţă constă în lecţiile pe care le
3.Sugestii în educarea caracterului copiilor învăţăm. Greşelile sunt folositoare şi constituie nişte ocazii
pentru creştere. La fiecare gafă putem să învăţăm o lecţie.
Iată câteva principii de bază de care este bine să ţii cont: ⇒ Învaţă-i pe copii calitatea, nu perfecţiunea. Dacă scopul nostru
⇒ Copiii sunt un grup special de oameni care pot primi foarte bine este perfecţiunea, vom avea ca rezultat eşecul. În timp ce
cuvântul lui Dumnezeu. Dacă tu le dai acum copiilor Cuvântul perfecţiunea este un ideal intangibil, calitatea poate fi obţinută.
lui Dumnezeu care se poate aplica vieţilor lor fragede, vei vedea Dascălii care „cresc” copii minunaţi caută mereu ocazii de a
roadele lui la vremea potrivită. spune „bravo”.
⇒ Nu neglija să le prezinţi Biblia. Învaţă-i să-i dea respectul ⇒ Pune accentul pe realizările personale, nu pe competiţie, iar în
cuvenit. Învaţă-i să se roage, spune-le că Dumnezeu îi iubeşte, dreptul copiilor contracarează în mod constant comparaţiile de
că sunt scumpi, deosebiţi în ochii Lui. genul „”eu am aruncat mingea mai sus”, „eu am aruncat-o mai
⇒ Învaţă-i caracterul lui Dumnezeu, învaţă-i despre creaţie, învaţă- departe”, „eu am rezolvat mai bine sarcina” etc. Ajută-i pe copii
i despre Isus, despre minunile pe care le-a făcut atunci, dar şi să-şi stabilească scopuri individuale şi obiective personale.
despre minunile care le face astăzi. ⇒ Evită comparaţiile. Comparaţiile sunt inevitabile, aşa că tu, ca
⇒ Învaţă-i pe copii să asculte de părinţi, educatori dacă vor să fie dascăl trebuie să găseşti o soluţie şi nu să complici problema,
ascultători de vocea lui Dumnezeu şi să crească spiritual. trebuie să cunoşti şi să cizelezi trăsăturile individuale şi
⇒ Încurajează copiii în credinţă, bunătate, stăpânire, perseverenţă, capacităţile lor unice.
dragoste de toţi oamenii,
129 130
⇒ Arată dragoste necondiţionată. Dragostea condiţionată se tot ceea ce facem, fie lucruri bune, fie lucruri rele. O, dacă aş putea citi ce
manifestă atunci când se îndeplineşte un obiectiv, când sunt este scris în inima unora dintre voi, m-aş teme de ce aş putea citi. Poate
îndeplinite anumite condiţii. Dragostea necondiţionată este aş citi minciună, răutate, vorbe urâte, gânduri rele, lucruri pe care voi le-
arătată în ciuda circumstanţelor, indiferent de rezultat şi în orice aţi uitat demult, dar Dumnezeu nu le-a uitat. Dumnezeu le vede pe toate,
situaţie, este nemeritată, se bazează pe persoană, nu pe El ştie tot ce facem şi ce este în inima noastră. Noi putem să arătăm
performanţele ei. Iubind copiii în mod necondiţionat,ne revelăm foarte drăguţi pe dinafară, putem avea haine frumoase şi putem chiar să
priorităţile şi le descoperim principii. ne comportăm frumos. În inimă însă scrisul este murdar, rău şi
⇒ Separă performanţa lor de persoana lor. Este subtil, însă Dumnezeu cunoaşte lucrul acesta.
semnificativ. Cei mai mulţi copii nu pot face diferenţa între ceea După ce aceste cărţi au fost scrise, rămân aşa şi nimeni nu poate
ce fac şi ceea ce sunt. Când este vorba de disciplină, fii foarte să le mai schimbe. Cu noi însă se petrece altfel.. Dacă nouă ne pare rău
concret, spune-le că ceea ce au făcut este o greşeală, însă asta nu de scrisul inimii noastre, de lucrurile rele ce se găsesc acolo şi ştim că
înseamnă că cees ce sunt este o greşeală. aceste lucruri Îl supără pe Dumnezeu şi nu vom ajunge niciodată în cer
În cele ce urmează voi descrie o activitate ce se poate desfăşura cu El, atunci trebuie să venim la El să ne recunoaştem vina şi Să-l rugăm
cu copiii, nivel 5-7 ani prin care copiii învaţă ce doreşte Dumnezeu să să ne curăţească de tot ce este rău, să ne facă albi, curaţi aşa cum este
găsească scris în inima lor. . această pagină albă (arătaţi o pagină albă la începutul cărţii). Să ştiţi că
Tema: „Ce fel de carte eşti tu ?” D-l Isus face aceasta bucuros, dacă venim la El şi-L rugăm. Şi acum,
Ai nevoie de mai multe cărţi cu coperte colorate sau învelite în dacă inima noastră ar rămâne doar ca o pagină albă, curată, cartea inimii
diverse culori. Ţineţi sus o carte şi întrebaţi: - „Ce ţin eu în mână?” noastre nu ar fi interesantă. De aceea trebuie să începem să scriem în ea
- „Sunteţi voi copii, prieteni cu cartea?” lucruri bune, frumoase şi folositoare: adevăr, bunătate, credincioşie,
- „Cei mai mulţi dintre noi sunt prieteni cu cartea, dreptate, evlavie, iubire, îndurare, mulţumire, nobleţe, onestitate, pasiune
îndeosebi când ea conţine o poveste interesantă. Cu toate acestea, ştiţi voi pentru Dumnezeu şi pentru lucrurile bune sârguinţă, voinţă, zel. Se
că vă asemănaţi foarte mult cu o carte?” solicită copiii să vorbească despre cartea inimii lor. „Ce fel de carte eşti
Să luăm acum această carte şi s-o studiem îndeaproape, şi să vedem de tu?” Copiii vorbesc despre lucrurile bune care se găsesc în inima lor, dar
ce ne asemănăm noi cu ea. Mai întâi de toate, ea are o copertă frumos şi despre lucrurile rele, cu menţiunea că au posibilitatea să scape de ele,
colorată. Cei mai mulţi oameni arată bine pe dinafară, dar aceasta nu numai să dorească.
înseamnă că ei sunt buni la inimă. Aşa cum aceste cărţi au coperţile Atitudinea, morala şi etica sunt comunicate prin exemplu. Copiii
diferit colorate, aşa în această lume există oameni care au culoarea pielii sunt puternic influenţaţi de dascăli pe care ei îi iubesc şi îi admiră. Un
diferită. Are însă culoarea coperţii vreo legătură cu ceea ce scrie în carte? studiu al exemplului moral al lui Isus este un mijloc convingător de a
Desigur că nu! Indiferent de culoarea coperţilor, unele cărţi sunt bune, modela viitorii cetăţeni şi lideri ai societăţii. Înţelegerea caracterului unic
altele nu. Tot aşa sunt şi oamenii, unii sunt buni, alţii sunt răi. al vieţii lui Isus stabileşte credibilitatea învăţăturilor Sale morale şi etice.
Acum urmează ceea ce este mai important: deschid această carte Învăţăturile Lui cu privire la bunătate, încredere, responsabilitate
şi ce observ? Cartea este plină de litere, de şiruri întregi de litere, paginile individuală, pot să producă o societate dreaptă ţi productivă. Caracterul
sunt pline de scris. Aceasta este partea cea mai importantă a cărţii. Şi noi Lui drept şi iertător constituie o bază pe care se poate dezvolta caracterul
suntem scrişi ca această carte, dar nu cu litere care se pot vedea, ci cu individual. Experimentarea iertării îi eliberează pe oameni de
litere pe care numai Dumnezeu le poate vedea. Ce este scris în această sentimentele de vină şi de eşec, care împiedică zidirea unui caracter
carte şi cine scrie în această carte? Noi scriem în această carte, zi de zi, puternic, necesar pentru trăirea unor vieţi sănătoase şi productive.
131 132
Societatea funcţionează cel mai bine atunci când oamenii acţionează şi • Brummelen, H., (1998), Cu Dumnezeu în clasă, Assciation of
reacţionează în felul în care au fost concepuţi de către Dumnezeu, Cel Christian Schools International.
care a conceput şi creat lumea. • ***(2002), Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului
testament, Editată de Mitropolia Banatului, Timişoara.
4.În loc de concluzie
Rugăciune
Doamne, mi-ai aşezat în mâini un pumn de diamante
şi mi-ai cerut cu grijă să le păstrez
cu dragoste să le îmbrăţişez
şi cu blândeţe să le şlefuiesc pe alocurea.
Le privesc cu smerenie şi teamă….
Cum aş putea să procedez mai bine?
Unde să le aşez, şi ce să scot în evidenţă,
Ca simpla lor prezenţă să aducă lumină şi bogăţie?
Diferite ca formă şi dimensiuni,
mai strălucitoare sau mai acoperite,
mai aproape sau mai aproape de Tine,
saturate de lacrămi şi suferinţi sau,
prea pline de tăceri adânci ce strigă a mângâiere…..
Sunt prea neputincioasă şi neîndemânatică!
Doamne, acoperă-mi mâinile cu îndurare,
îmbracă-mi vorbirea cu har,
dă minţii mele înţelepciune şi inimii mele înţelegere,
pune-mi pe buze miere şi-n inimă cântarea,
şi, călăuzeşte fiecare pas înspre realizarea menirii mele!
Doamne, Ajută neputinţei mele!
Bibliografie:
• Kienel, P., Gibbs, O., Berry, S., (1997), Filosofia educaţiei

şcolare creştine, of Christian Schools Internaţional.
• Pearl, M., Pearl, D., (1997), Despre educaţia copiilor, Ed.
Lampadarul de aur, Oradea.
• Pop, Paraschiva, (2007), Copilul ca dar şi responsabilitate, Ed.
Cartea Creştină, Oradea.
133 134
Sofia MUNTEAN, ISSN 1842 - 077X perspectivă, subliniem că profilul psihologic al vârstei preşcolarităţii
studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 135 - 140 cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea şi stimularea
Programul de Studii : Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar potenţialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea şi
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială expresivitatea proprii acestei vârste, acel freamăt permanent sau acea
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad vibraţie şi efervescenţă lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de
dinamism creativ, disponibilităţi de exteriorizare spontană şi autoexpresie
MODALITĂŢI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE A însufleţită, analoage oricărui elan creator .
INDEPENDENŢEI ŞI CREATIVITĂŢII COPIILOR PRIN Stimularea creativitătii este un demers socio-educaţional
JOCURILE ŞI ACTIVITĂŢILOE LA LIBERĂ ALEGERE complex,ce cuprinde simultan fenomenele de activizare (incitare si
susţinere) antrenare,cultivare şi dezvoltare prin actualizarea virtualităţilor
creative, pentru accederea lor de la posibil la real, prin afirmarea efectivă.
MODALITIES OF INCREASING AND DEVELOPING
Este necesar să avem în vedere întregul sistem al condiţiilor sau factorilor
CHILDREN’S INDEPENDENCE AND CREATIVITY BY favorizanţi afirmării şi dezvoltării creativităţii, cum ar fi:
PLAYS AND FREE ACTIVITIES a. factori structurali, intrinseci creativităţii;
b. factori de climat general în dezvoltarea şi afirmarea
Abstract: Preschool age is appreciated as the stage in which personalităţii copiilor;
children exquisite a large amount of knowledge and multifarious c. factori de ambianţă psihosocială şi respectiv de climat
experience which contribute to developing of whole personality of the psihoeducaţional –stimulativ pentru afirmarea şi evolutia creatoare.
child. This period is one witch the most rapid rhythm of human Totodată, este necesară utilizarea adecvată a diferitelor metode şi
developing. So that professor must be prepared to submit children to procedee specifice de stimulare şi antrenare a creativităţii. Orice fenomen
different methods of education in order to provide the way to develop de căutare euristică sau de noi restructurări şi reformulări ce pot fi rod al
children’s altitudinal heritage. The simplest way to educate children is unui efort independent contribuie la antrenarea potenţialului creativ.
the play. Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa
spontană către nou, pasiunea pentru fabulaţie dorinţa lui de a realiza ceva
Key words: knowledge, multifarious experience, most rapid constructiv creativ pot fi “alimentate” şi împlinite efectiv pot fi puse
rhythm, play adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care
astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea
MOTTO:”Fiecare om este creativ; potenţialului creativ propriu vârstei preşcolare.
Trebuie însă ca el să-şi dea seama.” În acelaşi sens, atmosfera sau climatul psihosocial în care îşi desfăşoara
activitatea copilul constituie aspectul hotărâtor.Rolul unui climat
Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde caracterizat prin deschidere şi stil relaxat de creaţie, prin asigurarea
cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe libertăţii de afirmare şi expresie independentă, prin recunoaşterea şi
parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea aprecierea pozitivă ca şi prin încurajarea şi promovarea efortului creativ
individualităţii umane şi unele din cele mai semnificative achiziţii cu pot participa în mod decisiv la dezvoltarea creativităţii copiilor.
ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. De aceea, nu Atmosfera stimulativă pentru creativitate presupune şi o activizare
putem face abstracţie de una din dimensiunile esenţiale pentru întreaga specifică a copiilor prin angajarea lor în efortul de prelucrare şi
dezvoltare şi afirmare a personalitătii –creativitatea. Din aceasta
135 136
reorganizare a datelor de generare a unor sisteme sau configuraţii noi găsirea asemanarilor cu lumea din jur, stimuland dezvoltarea imaginatiei,
prin asigurarea unui dinamism intelectual şi afectiv opus oricăror fanteziei, creativitatii:“Eu şi lumea din jurul meu”, ”Un buchet de
tendinţe spre inerţie şi platitudine. toamnă”, ”Mama mea”, ”Animalul îndrăgit”
Dezvoltarea capacităţii de acţiune, îmbogăţirea experienţei senzoriale e)Analiza şi interpretarea desenelor realizate de copii astfel încât
ca şi evoluţia întregului plan al cunoaşterii pot oferi elemente care să să se releve posibilităţile multiple de utilizare a formelor şi culorilor.
concure la acea expansiune subiectivă specifică şi la acea independenţă f)Desfăşurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor jocuri de rol
acţională pe care o presupune potenţialul creativ al copiilor.Însăşi care să antreneze gândirea creatoare.
îmbogăţirea Jocul şi învăţarea oferă copilului nenumărate prilejuri de a
repertoriului de experienţe şi evenimente cu care se confruntă copilul combina şi recombina reprezentările pe care le dispune propriile sale
poate conferi noi premise pentru cultivarea unor elemente de creativitate imagini, ascultând poveşti, basme, poezii, reconstruieşte mental
sau a unor componente ale potenţialului creativ . principalele momente ale naraţiunii, le inversează, le omite, le amplifică
Pentru a asigura autoexpresia creatoare a individualităţii copilului, şi inventează altele noi.
importantă este şi “adaptarea constructivă la natura copilului “prin Prin tot ceea ce are specific -manifestarea liberă a opţiunilor, ideea
asigurarea în fapt a posibilităţilor de “desfăşurare liberă a copilăriei lor, libertăţii depline în acţiune, spiritul de independenţă generat şi întreţinut
de a realiza în toată plenitudinea condiţiile copilăriei, satisfacerea de ideea realei competenţe, realizarea imediată a scopului, caracterul
intereselor lor şi exercitarea funcţiilor proprii vârstei lor.” fictiv al acestuia şi al acţiunii, precum şi al mijloacelor implicate în
Ca strategie generală de acţiune în stimularea creativităţii în acţiune, trăirile afective intense în tot timpul acţiunii etc., -jocul permite
învăţământul preşcolar, este utilă valorificarea în sistemul activităţilor copilului să întreţină legătura permanentă cu realitatea cotidiană, să-i
instructiv-educative a condiţiilor şi principiilor învăţării de tip creativ. înţeleagă exigenţele şi să acţioneze în modul său propriu şi creator, în
Învăţarea creatoare presupune o serie de condiţii privind stimularea lumea în care trăieşte.
creativităţii cum ar fi: g)Analiza unor erori şi a posibilităţilor multiple de prevenire a
a) Antrenarea capacităţii de elaborare verbal-expresivă a unor lor.
povestiri libere sau cu început dat, după un şir de ilustraţii, după o h)Enumerarea unor răspunsuri multiple la întrebări posibile (de
jucărie, după un plan sau după o temă, punând la dispoziţie copiilor tipul lui “de ce ?”)
planşe, machete, siluete, jucării. pe care le pot formula copiii sau chiar (în situaţii mai dificile)
b) Interpretarea independentă a unor imagini prin solicitarea de a educatoarea.
le conferi cât mai multe titluri posibile . i)Utilizarea unor procedee de activizare a capacităţilor de creaţie
c) Elaborarea independentă a unor istorioare ce se pot concepe în plan verbal-expresiv cum ar fi: alcătuirea unor propoziţii multiple
plecând de la diverse modalităţi de ordonare logică, posibilă a unui plecând de la anumite cuvinte date; solicitarea de a formula propoziţii cât
număr mare de imagini . mai frumoase şi interesante, pentru a exprima o anumita idee sau tema
d) Desene libere în care să se elaboreze nu numai o idee dată; solicitarea de a continua în forme multiple anumite începuturi de
tematică, dar şi unele modele posibile pentru decorarea anumitor spaţii propoziţii sau fraze, solicitări de tipul: ”Daţi cât mai multe exemple de
sau anumitor materiale. De exemplu, am conceput o probă dându-le jucării; Enumeraţi cât mai multe obiecte care sunt sau pot fi rotunde etc.”
copiilor cartonaşe cu zece pătrate care reprezentau “batistuţe“ sau Aceste solicitări pot fi adaptate la contextual natural- concret al
şerveţele, băsmăluţe pentru decorat, ei trebuiau să dea cât mai multe şi activităţilor curente din grădiniţă. Există multiple posibilităţi de formare a
diferite soluţii. Chipuri şi forme abstracte (obţinute la întâmplare), unei personalităţi creative. Consider că una dintre cele mai eficiente la
137 138
vârsta preşcolară este dezvoltarea creativităţii prin activităţile manuale. Bibliografie:

Pentru a fi cât mai stimulative, interesante şi a pune copiii în situaţia de a • Al. Roşca, (1981), Creativitatea generală şi specifică, editura
crea lucrări noi şi originale în cadrul activităţilor manuale am utilizat Academiei, Bucureşti.
materiale diferite (hârtie, deşeuri textile, staniol), cerându-le să le • Gabriela Kelemen, (2008), Pedagogia supradotării,
modifice forma fără a ţine seama de conturul iniţial. Prin întrebări de Identificarea şi educarea copiilor supradotaţi, Editura
genul: “Poţi să creezi diferite obiecte prin îndoirea şi decuparea hârtiei?”, Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad.
copiii au creat: podoabe pentru Pomul de Crăciun, avioane, bărcuţe etc.
În cadrul activităţii manuale desfăşurată cu copiii în vârstă de 5
ani am realizat o lucrare colectivă cu tema: ”Tablou de primăvară “.
Copiii au fost invitaţi să privească tabloul, li s-a cerut să spună cum cred
ei că se poate face un “tablou de primăvară”. Unii copii au propus să-l
picteze; alţii examinând hârtiile de pe masă şi foarfecele au propus să
decupeze ceea ce au desenat pe hârtii şi să le lipească unde se potrivesc.
Astfel fiecare copil poate alege figura pe care o doreşte să o decupeze şi
să se gândească unde o poate aşeza în tablou. Pomii au început să
primească flori de măr de culoare roz; pe pământ au apărut fire de iarbă
şi flori colorate; pe cer nori şi soare etc. Tabloul a fost realizat neaşteptat
de frumos, reflectând veridic structuri posibile din natură purtând nota de
originalitate a copiilor care au colaborat la crearea lui. Toate acţiunile de
stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea
capacităţilor umane.
Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca
creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinte
vaste şi o bună pregătire). Este adevărat că stimularea creativităţii, a
originalităţii şi a gândirii critice presupune o serie de riscuri pe care
educatoarea trebuie să şi le asume, conştientă fiind că rezultatul final
merită un asemenea preţ. A.S. Macarenco aprecia înalt capacitatea
pedagogului de a visa împreuna cu copiii, de a-i pasiona prin visul său,
de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. “Copilul să nu ştie nimic pentru
că i-ai spus, ci pentru că a înţeles el însuşi să nu înveţe ştiinţa, ci s-o
descopere.”
139 140
Loredana FLOREA, ISSN 1842 - 077X A evalua rezultatele şcolare înseamnă a determina măsura în
studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 141 - 151 care obiectivele programului de instruire au fost atinse, precum şi
Programul de Studii : Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar eficienţa metodelor de predare-învaţare. Aceasta este punctul de final
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială dintr-o succesiune de acţiuni cum sunt: stabilirea scopurilor pedagogice,
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor sau
măsurarea rezultatelor aplicării programului.
Realizarea practică a evaluării presupune o atitudine flexibilă
EVALUAREA AUTENTICĂ ŞI din punct de vedere metodologic şi responsabilă, în acelaşi timp, din
INSTRUMENTELE DE EVALUARE: PORTOFOLIUL partea evaluatorului, deoarece el trebuie să examineze fiecare situaţie,
unică în felul ei, înainte de a emite o judecată de valoare, de a lua o
AUTHENTIC EVALUATION AND decizie. Pentru a face faţă acestor cerinţe el are la dispoziţie o gamă largă
şi diversificată de metode şi tehnci specifice evaluării. Celor tradiţionale
INSTRUMENTS OF EVALUATION- PORTFOLIO
li s-au adăugat altele mai moderne, mai ales o dată cu extinderea ariei de
cuprindere a evalării, dinspre rezultate spre procese.
Abstract: To evaluate the school performance of the children
Astfel, proceduri tradiţionale şi frecvent utilizate precum
means to establish how much of the instruction objectives have been
observarea curentă, analiza greşelilor, verificarea sistematică a temelor
aquatinted by the children. It is possible making a comparative measure
scrise, controlul caietelor, întrebări de evaluare, exerciţii, probe scrise şi
between initial knowledge and final knowledge of the children. One of
practice, rezolvări de probleme, lucrări de laborator, extemporale, teze,
the methods of evaluation is portfolio. In order to elaborate a portfolio
teste, examene, colocvii ş.a. sunt întregite cu noi baterii de teste de
the child must to respect a series of succession of actions: establish the
diagnostic, fişe de evaluare, chestionare, tabele cu dublă intrare, texte
pedagogical items, project and implementation of the theme and
impuse, studii de caz, dizertaţii, interviuri individuale, teste standardizate,
measure of results.
teste de randament, teste de aptitudini, teste formative, fişe individuale de
progres, portofolii, eleborări şi susţineri de proiecte etc.
Key words: evaluate, performance, initial knowledge, final
Dată fiind preocupare crescândă pentru perfecţionare instruirii,
knowledge, portfolio
se caută punerea la punct a unor instrumente care să ajute la extensiunea
evaluării proceselor a curriculum-ului învăţământului în componentele
sale principale. În acest sens, se dezvoltă un sistem de grile de analiză a
1.Evaluarea şi rolul ei în procesul de învăţământ
programelor şi manualelor şcolare, a diverselor materiale didactice; grile
de analiză şi autoanaliză a comportamentelor didactice, de analiză a
Etimologic, a evalua înseamnă a formula o judecată de valoare,
predării, a strategiilor şi stilurilor; a comportamentelor şi stilurilor de
în funcţie de anumite criterii precise, cu privire la un lucru şi la
învăţare a elevilor etc.
proprietăţile acestuia; a determina valoarea unei entităţi, activităţi,
Este încurajată aşa-numita „evaluare alternativă”, utilizarea unei
performanţe, persoane, instituţii, politici noi, a unui produs, program etc.
mari varietăţi de metode şi tehnici sau de „strategii alternative” destinate
Se poate evalua orice, iar dacă evaluarea îşi găseşte locul în toate
evaluării calitative între care:
domeniile activităţii social-umane, cu atât mai mult ea este prezentă şi
Metoda portofoliului;
necesară în educaţie, în învăţământ, unde valorile sunt omniprezente în
Elaborarea şi susţinerea de proiecte;
cadrul oricărui program.
141 142
Pregătirea de expoziţii; „portafoglia” – în italiană;

Lucrări de grup sau echipă; „portefeuille” – în franceză.
Teste-eseu; Toate metodele de evaluare consacrate în ştiinţele educaţiei:
Alcătuirea de jurnale personale; chestionarea orală, probele scrise şi practice, chiar şi testele
Interviuri; docimologice, sunt sondaje de volum restrâns, ataşate sau adăugate
Dezbateri; procesului de predare-învăţare. În contrast cu aceste demersuri,
Examene executive; portofoliul consemnează rezultatele elevului şi ale clase sau grupului
Misiuni sau sarcini de executat etc. (produsele activităţii şcolare), aşa cum se relevă ele pe durata
Cu aceste strategii alternative se face un pas important înainte în programului de studiu.
evaluare, deoarece acestea: Portofoliul reprezintă un instrument generic şi compozit de
1. introduc elemente noi de învăţare; evaluare, un ansamblu instrumental complementar – sinergic prin care se
2. contribuie la dezvoltarea creativităţii; intenţionează culegerea de date cât mai multe posibil, într-o situaţie
3. pun accent pe evaluarea execuţiei directe şi a potenţialului acţional-performanţială, bine precizată ca domeniu şi ca durată.
de cunoaştere şi acţiune al elevului; Un portofoliu constă într-o colecţie de materiale eleborate în
4. permit urmărirea progresului elevului în cadrul procesului timp, grupate într-un set, de regulă o mapă („portofoglio” = suport
de învăţare; depozitar de foi, coli de hârtie, în italiană), ca un cumul de produse ale
5. contribuie la apropierea dintre profesor şi elev; activităţii de un tip anume a elevului autor. Portofoliul defineşte
6. au o valoare educativă ridicată; totalitatea produselor pe care elevii sunt capabili să le elaboreze, graţie
7. stimulează autoevaluarea. parcurgeii unor experienţe de învăţare. În produsele activităţii şcolare se
Spre deosebire de strategiile convenţionale, aceste sunt mai proiectează întreg spectrul achiziţiilor învăţării: sistemul noţional,
costisitoare, consumă timp; sunt mai complexe şi pretind o înaltă operaţiile gândirii şi procesul cognitiv ca atare, capacităţile de aplicare şi
specializare a profesorilor; veridicitatea notelor este mai scăzută faţă de transfer etc.
notaţia tradiţională; rezultatelor vor fi diferite de la o şcoală la alta. Portofoliul constituie o colecţie controlată de lucrări, parte
terminate, parte în curs de execuţie, care demonstrează eforturile,
2.Metoda potofoliului realizările şi progresele elevului într-unul sau mai multe domenii, pe o
perioadă determinată. Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune
Termenul „portofoliu” este un neologism în limba română ce lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă şi care
comportă multe semnificaţii, ca de exemplu: pun în evidenţă progresele sale; care permit aprecierea aptitudinilor,
Funcţie, demnitate de ministru; talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale. Alcătuirea portofoliului
Totaliatea acţiunilor sau rezultatelor comerciale aflate în este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoprei
evidenţa unei bănci; valoarea competenţelor şi eventualele greşeli.
Totalitatea lucrărilor aflate în programul unei edituri sau a În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină
altei instituţii, etc.; învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă, dinamică şi multilaterală a
Regăsim corespondenţi terminologici şi în alte limbi: procesului de activitate şi a produsului învăţării. Aceasta sporeşte
„portofolio” - în engleză; motivaţia învăţării.
„portofoli” – în greacă;
143 144
Într-adevăr, portofoliul cere timp, sprijin îndeaproape din partea studii, fişe bibliografice;
profesorului, este mai greu de realizat în clasele numeroase. Evaluarea biografii, monografii;
este aici de natură calitativă şi mai subiectivă decât cea obţinută pe alte fotografii, vederi;
căi. exerciţii şi probleme originale propuse spre rezolvare;
Portofoliul exprimă ceea ce ştie elevul (ca informaţie), precum rezolvări inedite de probleme.
şi ceea ce ştie să facă în mod concret, practic; evaluarea acestor variabile Portofoliile sunt cele mai ilustrative seturi instrumentale ale unei
ale învăţării permite optimizarea demersului didactic. Pe durată profesiei evaluări multimodale (sumativă – formativă, iniţială – curentă – finală,
învăţării, elevul asamblează o colecţie de lucrări care definesc intermitentă – continuă), chiar dacă, în aparenţă, ele sunt focalizate pe
dezvoltarea achiziţiilor sale. produs, pe rezultatele terminale ale activităţii elevilor supuşi evaluării.
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i Evaluatorul poate obţine informaii suficiente şi despre procesul
progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul şi chiar de desfăşurat de elev, pe itinerarul către produs, despre progresele realizate,
la un ciclu de învăţământ la altul. Portofoliul stimulează creativitatea, despre implicare, atitudinea, mentalitatea şi creativitatea elevului. În plus,
ingeniozitatea şi implicare personală a elevului în activitatea de învăţare, în raport cu un portofoliu doar predat de către autorul lui şi „vizionat” de
dezvoltând motivaţia intrinsecă a acestuia şi oferind astfel profesorului către evaluator singur, ulterior (în absenţa celui de fapt evaluat), acelaşi
date esenţiale despre personalitatea elevului ca individualitate în cadrul portofoliu prezentat, susţinut efectiv de către titularul lui în faţa
grupului. evaluatorului spune mult mai multe lucruri despre proces şi itinerariul
Elementele componente ale unui portofoliu pot figura de multe parcurs.
ori ca obiecte separate de evaluat sau chiar ca şi instrumente de evaluare
separate, aplicate şi onorate de însăşi persoana supusă evaluării prin 3.Tipuri de portofolii
portofoliu; ideea centrală rămâne însă aceea a unei evaluări a
ansamblului ca atare. Portofoliul este un instrument evaluativ axat cu • Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a
precădere pe evaluarea efectivă a produselor conduitei acţionale a celor mai importante lucrări);
titularului de portofoliu, fiind îndeobşte utilizat ca portofoliu de practică • Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele
sau în sfera educaţiei estetice (plastice, muzicale etc.) a elevilor şi desfăşurate pe parcursul activităţii);
studenţilor. • Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii,
Aceasta nu înseamnă că nu este posibilă evaluarea prin instrumente de evaluare, tabele de rezultate etc.)
portofoliu şi în alte domenii acţional – performanţiale. Astfel, pe lângă O practică curentă a întocmirii şi susţinerii de protofolii
discipline ca desenul, grafica, pictura, unde portofoliul abundă în schiţe, facilitează interrelaţionare şi comunicare dintre profesor şi elev, ca şi o
studii, planşe, goaşe, acuarele, uleiuri, aşezate tematic ori clasificate după mai bună cunoaştere a elevilor de către profesori şi chiar o
o logică anume, se pretează la întocmirea de portofolii şi discipline ca: autocunoaştere semnificativ sportiă a elevilor înşişi. De fapt, într-un fel
literatura, istoria, geografia şi chiar matematica, în toate aceste cazuri un protofoliu echivalează cu un studiu de caz performanţial, competenţial
portofoliul respectiv putând cuprinde: în care cel studiat se studiază de fapt pe el însuşi, pe măsură ce se
rezultate la teste, probe; dezvăluie lui însuşi.
chestionare, lucrări de control / semestriale; În sens general, scopul unui portofoliu este acela de a confirma
comentarii, analize; faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă şi ceea ce
eseuri, referate, recenzii;
145 146
ştiu elevii sau sunt capabili să facă. În determinarea scopului unui • Care este durata optimă pentru realizarea obiectivelor asumate?
portofoliu profesorul trebuie să răspundă mai întâi unor întrebări de tipul: b) Asigurarea asistenţei pedagogice. Ce persoane şi competenţe sunt
• Care este conţinutul asimilat în acest capitol (modul, tema, în măsură să sprijine parcurgerea programului de studiu?
domeniul de pregătire)? c)Analiza produselor activităţii şcolare. Asigurarea unei atmosfere
• Ce ar trebui elevii să fie capabili să facă (înregistrarea unor interactive de dezbatere cu elevii asupra prestaţiilor / lucrărilor
observaţii, crearea unei situaţii problemă şi rezolvarea ei, individuale.
structurarea unei argumentaţii sau comunicarea interpersonală în d)Crearea unui centru de resurse, pe obiecte şi materii de studiu, care
cadrul relaţiilor elev-elev şi profesor-elev)? să fie accesibile tuturor profesorilor.
• Care sunt atitudinile pe care elevii ar trebui să le dezvolte în Se recomandă munca în echipă. Confruntările de opinii ajută la
realizarea portofoliului lor? decantarea indicilor relevanţi pentru temele de studiu, iar apoi traducerea
• Demersul evaluării încorporează trei componente principale: acestora în standarde de performanţă.
• Standarde de performanţă – ce trebuie să stăpânescă elevii ca
informaşie şi abilităţi pracice. 3.2.Conţinuturile de portofoliu. Ce urmează să se verifice?
• Conţinuturi – care produse ale activităţii elevului devin relevante Evaluarea produselor activităţii şcolare nu poate fi standardizată,
pentru progresia învăţării. aceasta este o provocare continuă atât pentru profesori cât şi pentru elevi.
• Măsurare şi cuantificare – cum se vor identifica indicii relevanţi Portofoliul este întotdeauna personalizat şi particular. De exemplu, nu se
pentru achiziţiile învăţării. pot avansa echivalenţe între o lucrare în versuri şi una de tip eseu, la
literatură, sau între o rezolvare algebrică ori una geometrică la
3.1.Standarde de performanţă matematică, între o descriere sau prezentare grafică, la fizică, etc.
O evaluare obiectivă este condiţionată de statuarea clară a Întrebările care se pun în acest caz se formulează în următorii
criteriilor de performanţă. Elaborarea standardelor presupune un demers termeni:
secvenţial ce poate fi reprezentat astfel: Ce trebuie să includă elevul în portofoliul său?
Pe ce criterii ne orientăm în acesată decizie?
a) Analiza conţinuturilor învăţării în termeni de performanţă. În
Ţinta evaluării prin portofoliu este determinarea profesiei
această analiză devin utile unele răspunsuri în întrebările următoare:
învăţării, fiind vorba deci de o evaluare de progres; determinarea
• Care experienţe de învăţare pot valorifica mai deplin
gradului de apropiere a elevului de standardele de performanţă statuate la
conţinuturile disponibile?
începutul programului de studiu.
• Ce dificultăţi sau oportunităţi pot însoţi parcurgerea
conţinuturilor?
3.3Măsurare şi cuantificare
2.Articularea predării la obiectivele instruirii şi resursele Fără raportarea la standarde de performanţă şi în lipsa
existente. În această etapă deciziile profesorului ţintesc următoarele cuantificării, portofoliul rămâne o simplă colecţie de produse şcolare.
arii problematice: Criteriile de măsurare permit profesorilor să aprecieze calitatea prestaţiei
• Care sunt obiectivele principale pentru restructurarea şcolare, evoluţia achiziţiilor învăţării în timp etc.
conţinuturilor? De regulă, în cuantificarea produselor de portofoliu se utilizează
• Ce teme şi concepte trebuie parcurse şi la ce nivel? rubricaturi sau grila. Acestea pot fi holistice, globale, focalizate pe un
• Ce resurse sunt disponibile şi care pot fi create ad-hoc? singur scor sau analitice, incluzând scoruri pentru diferite scări de
147 148
apreciere. Scara globală de apreciere este adecvată când se urmăreşte • cunoştinţe anterioare: 0 – lipsesc total; 1 – sunt prezente doar
determinarea nivelului general de performanţă sau progres. Dacă scopul cunoştinţele din textul de bază; 2 – sunt menţionate una-două
evaluării este de a identifica cunoştinţe şi abilităţi diverse, atunci sunt idei complementare textului de bază; 5 – valorificare deplină a
necesare stări compozite. cunoştinţelor anterioare;
• concepte şi principii: 0 – pentru absenţa lor; 5 – pentru tratarea
3.4.Exemple de criterii pentru o compunere liberă sau eseu: lor exhaustiv; etc.
• Idei neîntâlnite sau dezvoltate la celelalte compuneri În grila de evaluare, fiecare dimensiune de performanţă trebuie
(originalitate); definită clar, de exemplu argumentaţia poate fi definită astfel: măsura în
• Exemple secvenţiale care susţin ideea de bază; care elevul oferă explicaţii coerente, exemple şi generalizăti aflate în
• Coerenţa acţiunilor şi faptelor descrise; congruenţă.
• Gradul de explicitare a subiectului prin conţinutul narativ;
• Valoarea asociaţilor între fapte. 3.7.Exemplu: Portofoliul - Psihologie
Criteriile sau cerinţele satisfăcute de elevi sunt cuantificate prin ⇒ Lucrări scrise semestriale.
scări numerice, de la 1 la 3 (satisfăcător, bine, excelent) sau cu mai multe ⇒ Temă de lucru individual: Alcătuirea profilului
intervale (5, 7, 9). Cu cât sunt mai multe intervale în scală cu atât pot fi psihologic propriu.
mai nuanţat diferenţiate nivelele de prestaţie ale elevilor. ⇒ Temă de lucru individual: Descrieţi succint un
Definirea precisă a criteriilor pretinde raportarea la trei elemente experiment pe care l-aţi realiza pentru a evidenţia
cheie: legătura dintre motivaţie şi învăţare.
• descrierea dimensiunilor performanţei ce urmează a fi apreciată; ⇒ Temă de lucru în echipă: Alcătuirea profilului
• stabilirea scării de valori pentru cuantificarea dimensiunilor psihologic posibil al unei personalităţi politice - la
luate în atenţie; alegere.
• raportarea permanentă la standardele de performanţă. Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă, la studenţi, elevi chiar
şi la grădiniţă. De exemplu, preşcolarii de cinci ani pot alcătui un
3.5.Exemple de dimensiuni ale performanţei la o lucrare de portofoliu la disciplina educaţie muzicală. Acesta poate să conţină:
filozofie înregistrări pe casete audio, fotografii în timp ce cântau, desene realizate
⇒ impresia generală asupra calităţii conţinutului; de copii în legatură cu ce au învăţat şi au simţit pentru că nu au învăţat să
⇒ cunoştinţele anterioare valorificate în lucrare; scrie, etc. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul
⇒ numărul conceptelor şi principiilor supuse analizei; studiului muzicii, adunând materiale într-o colecţie pe care copiii pot
⇒ argmentarea ideilor; oricând să o revadă şi să o completeze.
⇒ proporţia detaliilor şi a concluziilor în text;
Bibliografie:
⇒ erori de interpretare.
• Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative şi
3.6.Exemple de cuantificare a dimensiunilor de performanţă
complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Ed. Aramis,
• impresie generală. Cât de bine stăpâneşte elevul conţinutul
Bucureşti;
temei? Se notează pe scara 0-5 puncte (0- ratarea lucrării, 5 -
• Chiş, V., (2001), Activitatea profesorului între curriculum şi
nivel maxim);
evaluare, Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca
149 150
• Lisievivi, P, (2002), Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, Cristina-Timeea PALCU, ISSN 1842 - 077X
instrumente, Ed. Aramis, Bucureşti; studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 152 - 158
• Stoica, A., (2000), Reforma evaluării în învăţământ, Ed. Sigma, Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Bucureşti; Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
• Stoica, A., (2001), Evaluarea curentă şi examenele, Ed. Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
Prognosis, Bucureşti;
• Ungureanu, D., (2001), Teroarea creionului roşu. Evaluare
educaţional, Ed. Univ. De Vest, Timişoara. EDUCAŢIA EXTRACURRICULARĂ
EXTRACURRICULAR EDUCATION
Abstract: Education is an exciting adventure! We believe each

student is unique, and we promote self-esteem and self-respect in all our
students. We believe students should enjoy the process as well as the
goal. Active learning by extracurricular activities offers a much more
powerful learning experience and the need to foster learner's self-esteem
is fundamental. Teaching methods need to be positive, encouraging,
praising and valuing.
Key words: extracurricular activities, various methods,

learning experience, education
1.Educaţia etracurriculară
Educaţia este o formă de comunicare interumană prin care se

transmit, de la o generaţie la alta, valorile culturii şi comportamentul
social. Educaţia constă într-un ansamblu de influenţe exercitate în mod
planificat, în cadrul instituţiilor şcolare pe baza unui sistem de obiective,
principii, forme şi metode de organizare, folosite în scopul formării
omului ca personalitate, capabil să se integreze activ în dinamismul vieţii
sociale. Educaţia este, deci, un proces complex de socializare şi
individualizare a fiinţei umane, în drumul său spre umanitate.
(I.G.Stanciu)
151 152
Influenţele educative, exercitate asupra unei persoane, sunt de educaţiei obligatorii, cu o mare importanţă în dezvoltarea sistemelor
tip formal, nonformal şi informal, din care rezultă cele trei dimensiuni ale relaţionate de cunoştinţe, a abilităţilor şi a competenţelor. Activitatea
educaţiei. extraşcolară oferă o oportunitate pentru crearea de condiţii egale de acces
În ultima perioadă asistăm la o dezvoltare a educaţiei la educaţie, în vederea dezvoltării depline a potenţialului personal şi
extracurriculare, care se apropie din ce în ce mai mult de spaţiul şcolar. pentru reducerea inechităţii şi excluziunii sociale.
Educaţia extracuriculara a fost definită de către J. Kleis drept „orice Activitatea extracurriculara dezvoltă gândirea critică şi
activitate educaţională, intenţionată şi sistematică, desfăşurată de obicei stimulează implicarea tinerei generaţii în actul decizional, în contextul
în afara şcolii tradiţionale, al cărei conţinut este adaptat nevoilor respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale,
individului şi situaţiilor speciale, în scopul maximizării învăţării şi realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi
cunoaşterii şi al minimalizării problemelor cu care se confruntă acesta în cea comportamentală. Acest tip de activitate are mereu în atenţie nevoia
sistemul formal (stresul notării în catalog, disciplina impusă, efectuarea de adaptare la cerinţele individuale, diverse, ale tuturor copiilor, la
temelor, etc.)”. interesele de cunoaştere şi potenţialul lor. Contextele create de diversele
Din punct de vedere etimologic, termenul de „educaţie modalităţi de concretizare a acestui tip de educaţie (proiecte, manifestări
nonformală” îşi are originea în latinescul „nonformalis” preluat cu sensul punctuale, aplicaţii tematice, etc.), oferă posibilitatea abordărilor
„în afara unor forme special organizate pentru un anume gen de interdisciplinare, cross-curriculare şi transdisciplinare, exersarea
activitate”. Trebuie, însă, ţinut cont de faptul că, nonformal nu este competenţelor şi abilităţilor de viaţă într-o manieră integrată, de
sinonim cu needucativ, ci desemnează o realitate educaţională mai puţin dezvoltare a personalităţii.
formalizată sau neformalizată, dar întotdeauna cu efecte formativ- Acest tip de educaţie conţine majoritatea influenţelor educative,
educative. care au loc în afara clasei, ca fiind activităţi extradidactice, opţionale sau
Din punct de vedere conceptual, acest tip de educaţie cuprinde ansamblul facultative. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat
activităţilor şi acţiunilor care se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat, formativ.
în mod organizat, dar în afara sistemului şcolar, constituindu-se ca „o Activităţile extraşcolare sunt menite să ofere elevilor oportunităţi
punte între cunoştinţele asimilate la lecţii şi informaţiile acumulate multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice
informal”. potenţialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaţia,
Educaţia extracurriculara este echivalentul educaţiei extraşcolare creativitatea şi iniţiativa.
şi este tot o acţiune organizată, fie în mediul profesional, fie în mediul Caracteristic educaţiei extracurriculare este gradul crescut de
socio-cultural, prin teatre, muzee, biblioteci, manifestări cultural-artistice, libertatate al participanţilor pe parcursul desfasurarii ei, activităţile se
excursii, cluburi sportive, concursuri, etc. desfasorara in baza unor planuri si programe mai flexibile, adaptabile in
În sistemul de învăţământ românesc, activitatea educativă limite mai largi decât cele ale educaţiei formale. Se adresează unei
extraşcolară reprezintă spaţiul aplicativ în care, prin forme specifice, se categorii de potenţiali beneficiari mult mai largi decât educaţia formala,
permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor, abilităţilor şi mai ales ca include si educaţia adulţilor. In aceasta educaţie se pot
competenţelor dobândite în şcoală. Activităţile extracurriculare au include programele de calificare la locul de munca, de actualizare a
conţinut ştiinţific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, competentelor intr-o meserie sau profesie, de perfecţionare, de conversie
turistic, sportiv, precum şi caracter recreativ. Ca şi activitatea educativă profesionala, iniţierea de noi meserii sau profesii prin programe diferite
şcolară, activitatea educativă extracurriculara reprezintă o dimensiune a de cele oferite de sistemul formal de invatamant.
procesului de învăţare permanentă, fiind recunoscută ca parte esenţială a
153 154
2.Principii ale educaţiei extracurriculare mult în planul sugerării şi nu al impunerii punctului său de vedere; el se
afla pe poziţia colaborării şi cooperării cu elevii, precum şi a sprijinirii lor
a)Principiul integrării(corelării, coordonării) indica cerinţa ca toate pentru a deveni buni organizatori ai propriei lor activităţi. Se poate lesne
actvitatile ce au loc in afara clasei si a scolii sa fie integrate in sistemul constata că este vorba de relaţii mai apropiate, care implică un mare grad
general de educaţie, ca făcând parte din obiectivele si conţinuturile de manifestare libera şi nemijlocită a elevilor, iar pe de altă parte, o
acestuia;ele trebuie sa-si îndeplinească rolul hotărâtor de cultivare a îndrumare pedagogică mai discretă, mijlocită de iniţiativa elevilor, mai
capacitaţii de transfer a achizitiilo invatarii si mai ales de aplicare spontană şi mai diversă.
practica, in condiţii variate, a celor invitate. Educaţia extracurriculară oferă un set de experienţe sociale
b)Principiul caracterului specific. Deşi fac parte din sistemul necesare, utile pentru fiecare copil, tânăr sau adult, completând celelalte
general educaţional, activităţile din perimetrul invatarii nonformale se forme de educaţie prin:
constituie ele insele intr-un sistem specific, aparte, care le diferenţiază de • valorificarea timpului liber al elevilor;
cele incluse în sfera învăţării formale. Specificul acestor activitati reiese, • oferirea de oportunităţi pentru valorificarea experienţelor de
în primul rând, din obiectivele şi conţinuturile lor, ele având forme viaţă ale elevilor, prin cadrul mai flexibil şi mai deschis;
proprii de organizare, precum şi raporturi aparte între educatori şi elevi. • posibilitatea participării voluntare, individuale sau colective;
Un alt element specific îl constituie instrumentarul metodic care este mai • existenţa unei game largi de activităţi pliate pe interesele
larg, mai diversificat, oferind şanse sporite de a se acumula experienţe de elevilor;
viaţă prin contactul nemijlocit cu oameni, cu fenomene de cultura • posibilitatea dezvoltării de capacităţi organizatorice, de
materială şi spirituală, precum şi participarea directă la unele dintre autogospodărire, de management al timpului, de gândire critică,
manifestările la care iau parte elevii. de adoptare a unor decizii sau de rezolvare de probleme;
c)Principiul caracterului atractiv al activităţilor extracurriculare. • oferirea unui cadru de exersare şi de cultivare a diferitelor
Atractivitatea este, de fapt, dominanta acestor activităţi, ce trebuie să ţină înclinaţii, aptitudini şi capacităţi, de manifestare a talentelor.
seama de interesele, înclinaţiile, preocupările şi preferinţele elevilor, ceea Elevii şi sudentii au posibiliatea de a participa la programe şi activităţi de
ce are un efect pozitiv în cultivarea interesului pentru cunoaştere, precum educaţie extracurriculare după cum urmează:
şi pentru dezvoltarea unor procese afective. Sunt considerate atractive • programe europene pentru tineret (Comenius, Erasmus,
acţiunile cu o finalitate clară, realizabilă, cele în care subiecţii au un rol Leonardo da Vinci);
activ, cele care au un grad sporit de autenticitate, cele care se • vizite de studiu în ţară sau în alte ţări, mese rotunde, ateliere
caracterizează prin simplitate şi eleganţă, în acest caz, plictiseala nu-şi teoretice şi practice de pictură, muzică, fotografie, graffitti,
găseşte loc. teatru, IT, activităţi culturale de vizite la muzee, centre culturale,
d)Principiul varietăţii completează în mod necesar şi fericit jocuri interculturale, jocuri de cooperare, discuţii în grupuri mici
precedentul principiu; ceea ce e varia, diversificat, este, în acelaşi timp, despre probleme care îi preocupă pe tineri la ora actuală;
interesant şi atractiv. Varietatea şi diversitatea, ca principii ale unei • taberele pentru elevi şi pentru studenţi, cluburile elevilor sau
acţiuni eficiente, decurg din necesitatea pe care o resimt copiii, toţi casele studenţilor, proiectele iniţiale de organizaţii
participanţii la procesul educaţional, elevii, de a-şi valorifica diversitatea nonguvernamentale sau de alte instiţii.
şi complexitatea înclinaţiilor, intereselor, gusturilor şi preferinţelor lor. Educaţia extracurriculară este importantă prin următoarele avantaje
e)Principiul îmbinării conducerii de către adulţi cu autoconducere. pedagogice:
In categoria activităţilor informale, relaţia elev-profesor este mult mai
largă, mai destinsă. Chiar dacă şi aici conduce, educatorul se situează mai
155 156
• este centrată pe cel ce învaţă, pe procesul de învăţare, nu pe cel urmăresc desfăşurarea unei activităţi cu caracter formativ, prin excelenţă,
de predare, solicitând în mod diferenţiat participanţii; dirijate de personalul specializat în strânsă legătură cu părinţii, elevii,
• demitizează funcţia de predare şi răspunde adecvat necesităţilor organizaţiile social-culturale şi social-politice.
concrete de acţiune; Spre deosebire de educaţia formală, educaţia extracurriculara se
• contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale şi de caracterizează prin următoarele trăsături: are caracter facultativ sau
specialitate a participanţilor; opţional; elevii sunt implicaţi în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea
• creează ocazii de petrecere organizată a timpului liber, într-un acestor activităţi; nu se pun note, nu se face o evaluare riguroasă; permite
mod plăcut; punerea în valoare a aptitudinilor şi intereselor copiilor şi tinerilor;
• este nestresantă, oferind activităţi plăcute şi scutite de evaluări permite o mare varietate de forme, flexibilitate sporită a formelor,
riguroase, în favoarea strategiilor de apreciere formativă, cunoaşte modalităţi diferite de finanţare; facilitează promovarea muncii
stimulativă, continuă; în echipă şi a unui demers pluri sau interdisciplinar; accentuează
• răspunde cerinţelor şi necesităţilor educaţiei permanente. obiective de tip formativ-educativ.
Coordonatorii acestei forme de educaţie îşi joacă mai discret Azi i se acordă o importanţă mai mare în cadrul procesului de
rolurile, sunt animatori, moderatori. Educatorului nonformal i se solicită dezvoltare economică a ţărilor în curs de dezvoltare. Modalităţile de
mai multă flexibilitate şi entuziasm, adaptabilitate şi rapiditate în educaţie nonformală rămân indispensabile pentru toate ţările. Coombs o
adoptarea variatelor stiluri de conducere a activităţii, în funcţie de nevoile defineşte ca „întreaga activitate educativă organizată şi sistematică,
şi cerinţele educatului. realizată în afara cadrului formal al educaţiei, ce include: pregătirea
Echilibrul realizat între destindere, dezvoltare şi divertisment în agricolă, procesul de alfabetizare, formarea tinerilor neşcolarizaţi, diferite
momentele petrecute prin activităţi extraşcolare, reprezintă secretul programe de dezvoltare comunitară (educaţia pentru sănătate, nutriţie
formării armonioase a personalităţii. etc).
În ceea ce priveşte desfăşurarea educaţiei extracurriculare L.
Srinivasan (1985) distingea patru mari opţiuni metodologice generale: 3.În concluzie, educaţia extracurriculară are un rol foarte
centrată pe conţinuturi (sănătate, planing familial, formare agricolă); important în dezvoltarea copilului şi trebuie să i se acorde o mai mare
centrată pe probleme ale vieţii cotidiene; centrată pe conştientizare (în importanţă din partea instituţiei de învăţământ şi a fiecărui cadru
vederea cunoaşterii şi respectării drepturilor şi libertăţilor individuale); didactic.Aceasta reprezintă pentru copii un necesar izvor de satisfacţie,
educaţie umanistă (cultivarea unei imagini corecte despre sine, a bucurii şi creează buna dispoziţie.
încrederii în capacităţile de iniţiativă, de creaţie, de decizie.
Dacă ne referim la componenţa etapei şcolare a educaţiei Bibliografie:
nonformale, de regulă activităţile se desfăşoară în şcoală şi sunt • Kelemen Gabriela, (2008), Pedagogia preşcolară, Editura
constituite din cercuri pe discipline cu caracter tematic sau Universităţii “Aurel Vlaicu” Arad.
pluridisciplinar, competiţii culturale sau sportive, sesiuni de comunicări • Robu Maria, (2009), Empatia în educaţie, Editura Didactica
ştiinţifice, comemorări sau festivităţi, olimpiade, etc. Publishing House. (necesităţti pedagogice moderne), Colecţia
Sunt cuprinse şi activităţi a căror desfăşurare necesită deplasări în New School, Bucureşti.
locurile cerute de tematică (întreprinderi, muzee, terenuri agricole) sau în • Ştefan Mircea, (2009), Educaţia extracurriculară, Editura Pro-
instituţiile asociate. Humanitate, Bucureşti.
În România educaţia nonformală cuprinde gama variată de
activităţi enumerate mai sus. Conţinuturile educaţiei nonformale
157 158
Renata EMANDI, ISSN 1842 - 077X are de a-l introduce pe copil în cele mai variate situaţii şi de a acţiona
studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 159 - 167 asupra lui prin cele mai complexe şi fireşti mijloace .
Programul de Studii : Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Familia oferă copilului primele informaţii despre lumea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială înconjurătoare, primele norme şi reguli de conduită, dar şi climatul
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad socioafectiv necesar trebuinţelor şi dorinţelor sale. Influenţele educative
pe care familia le exercită asupra copiilor se manifestă direct prin acţiuni
mai mult sau mai puţin dirijate, fie indirect prin modele de conduită
FAMILIA CA MEDIU DE FORMARE A COPILULUI MIC. oferite de către membrii familiei, precum şi prin climatul psihosocial
DEFICIENŢE ALE EDUCAŢIEI PĂRINŢILOR existent în familie. Modelele de conduită oferite de părinţi pe care copiii
le preiau prin imitare şi învăţare, precum şi climatul socioafectiv în care
FAMILY, THE ENVIRONMENT OF DEVELOPING OF se exercită influenţele educaţionale („cei şapte ani de acasă„) constituie
primul model social cu o influenţă hotărâtoare asupra copiilor privind
THE CHILD. PARENT’S DEFICIENT EDUCATION
formarea concepţiei lor despre viaţă, a modelului lor de comportare şi
relaţionare în raport cu diferite norme şi valori sociale .
Dezvoltarea personalităţii copiilor, rezultatele şcolare precum şi
Abstract: Family is the first educational environment of the
comportamentul lor sociomoral sunt determinate în mare măsură de
child. Family is the one to provide important elements of education and
strategiile educative la care se face apel în familie, mai mult sau mai
protection to the child. His influence is important, some elements make
puţin conştientizate.
deep treys in the moral and spiritual profile of the child, sometimes for
Ei, copiii care răsar asemenea florilor, cresc ocrotiţi de
the last his life. So that between family, school and social environment
dragostea părintească. Se înalţă vegheaţi de căldura familiei unde învaţă
has to be a common interest unity, all in interest of the child.
primele taine ale lumii înconjurătoare. Află ce e bine şi rău, cum să se
comporte frumos. Apoi în primul colectiv - grădiniţa – cunosc regulile
Key words: family, school, social environment, child education
jocului cu alţii, bucuria victoriei sau tristeţea fără început şi sfârşit –
copilăria.
"Fiecare copil pe care îl
Ca mediu social, familia reprezintă locul în care are loc atât
instruim este un om dăruit
îngrijirea cât, mai ales, educarea copilului, educaţia în familie precedând-
societăţii".
o pe cea instituţională. Copilul, în primii ani de viaţă este dependent de
(N.Iorga)
părinţi, iar aceştia nu trebuie să fie preocupaţi doar de latura fizică a
îngrijirii lui, ci să aibă în vedere educaţia psihosocială, corelând
Familia este prima şcoală a copilului. Ea este cea care răspunde
posibilităţile fizice cu cele psihice. Educaţia în familie pune bazele
de trebuinţele elementare ale copilului şi de protecţia acestuia, exercitând
dezvoltării psihice a copilului, iar educaţia sa la nivel psihic trebuie să
o influenţă atât de adâncă, încât urmele ei rămân, uneori, întipărite pentru
urmărească pas cu pas evoluţia fizică, urmărindu-se concomitent
toată viaţa în profilul moral - spiritual al acestuia.
educaţia intelectuală, morală, în scopul formării caracterului. În primii
Familia ocupă un loc aparte în sistemul instituţional al
ani de viaţă educarea copilului în familie trebuie să fie preocuparea cea
educaţiei. Acţiunea ei pe întreaga perioadă a dezvoltării include şi toate
mai importantă a părinţilor. Cel mai important rol în evoluţia psihică a
laturile formării personalităţii. Ea reprezintă unul din mediile de
copilului îl au exemplele pozitive din familie, deoarece, la aceasta vârstă,
socializare şi educare din cele mai complete datorită posibilităţilor ce le
159 160
rolul exemplului este foarte important; de familie depinde dirijarea sau plictisitoare, obositoare. Structurarea iniţială a personalităţii copiilor
judicioasă a maturizării psihice a copilului. este dependentă de condiţia sa biologică şi de influenţele familiale, care
Pentru copii, având în vedere vârsta fragedă, acesta este sunt cele mai importante în copilăria mică. Dezvoltările şi remodelările
începutul unei continue învăţări. Greşelile lor sunt specifice vârstei. Dar ulterioare au ca origine şi ca termen de referinţă primele structurări.
părintele trebuie să înveţe să se adapteze vârstei lui şi să nu-l certe atunci Copilului i se deschid, pe rând, căile dezvoltării, care se ramifică şi se
când va greşi, fără să-i explice unde şi de ce a greşit. Dacă micuţul ar specializează continuu. Buna orientare formativă la vârstele mici îl
vorbi, ar da un sfat:,,Ţine minte: învăţ mai bine de la un model decât de scuteşte pe copil de eforturile unei adaptări dificile sau de eşecul în
la un critic!”. Dar el nu ştie să spună decât un simplu,,te urăsc”, pentru că integrarea socială. Imaginea de sine este preluată de copil de la cei
nu va înţelege de ce este certat. Nu crede ce spune, dar vrea să îl facă pe apropiaţi. Atitudinile sale se construiesc după tiparele celor din familie.
părinte să regrete pentru ceea ce i-a făcut. Dacă i se arată unde a greşit, el Relaţiile sale sociale pe verticală şi pe orizontală sunt modelate după
va spune: ,Te iubesc foarte mult !”. El este copia părinţilor, iar dacă tiparele de relaţii pe care le întâlneşte la cei din jur. Reacţiile afective
aceştia vor dragoste şi respect din partea lui, trebuie să ştie să-l iubească adaptate, echilibrul afectiv, încrederea în oameni, în primul rând în sine şi
şi să înveţe să fie modelul lui. El îi va urma în aproape toate acţiunile în membrii familiei, constituie zestrea cea mai preţioasă care îi poate fi
întreprinse. Căci, în sânul familiei, copilul îşi începe educaţia şi se oferită unui copil de familia sa. La fel de importante în dezvoltarea
pregăteşte pentru viaţă. normală a copilului sunt: creşterea armonioasă, dobândirea posibilităţilor
Grijile cotidiene, stresul inevitabil într-o perioadă de tranziţie îi de mişcare specifice vârstei, dezvoltarea psihică, afectivă şi intelectuală,
fac pe părinţi să le ofere copiilor tot mai puţin timp, să-i înţeleagă tot mai socializarea. Astăzi este mult vehiculată ideea maturizării timpurii
puţin, deşi condiţiile în care cresc şi se dezvoltă copiii depind foarte mult deoarece oferă un criteriu pozitiv pentru învăţare: “acea învăţare este
de părinţi. Comportamentul faţă de copil, la orice vârstă, mediul pe care-l bună care aduce după sine dezvoltarea“. De aici şi expresia lui Saint-
creăm în jurul lui influenţează în bine sau în rău evoluţia copilului şi are Exupery care spune “Omul valorează exact ce poate deveni“ .
urmări asupra caracterului său de mai târziu. Părinţii intră în conflicte cu Activitatea copilului mic este organizată în familie, în jurul unor
copilul, sunt nervoşi, ţipă la copil, îi fac morală sau chiar îl bat. În această momente ale zilei legate în general de nevoile alimentare, de somn şi de
situaţie copilul la început se sperie şi se zăpăceşte (devine nedumerit), formare a unor deprinderi sănătoase de curăţenie şi îmbrăcare. În restul
neştiind precis ce avea de făcut şi ce a făcut sau nu. Apoi intervine timpului, copilul urmăreşte pas cu pas pe adulţii din jur, în ceea ce
factorul încăpăţânare, când copilul nu mai vrea să facă decât ceea ce priveşte cunoaşterea lumii şi însuşirea mijloacelor de comunicare, de
crede el că are de făcut, fără să mai asculte de niciun sfat care este dat cu intrare în relaţii cu această lume. Am putea spune că singura activitate
violenţă. Astfel ajung să stea faţă în faţă doi „inamici”, un părinte lipsit autonomă, spontană a copilului sănătos este jocul. În această lume
de tact, care nu a ştiut ce să facă şi cum să-şi educe copilul şi să şi-l facă miniaturală, a jocului, copiată după realitate şi pe care copilul o
prieten, şi copilul, care a reacţionat la comportarea pripită a părinţilor. diferenţiază de aceasta, el rămâne cât vrea şi din această lume iese când
Copiii de astăzi manifestă o maturizare intelectuală mai vrea. În această lume, el are puterea adultului de a acţiona asupra
timpurie, o evidentă precocitate. Ei atestă un spirit mai deschis, mai obiectelor înconjurătoare, pe care le transformă prin simpla privire sau
receptiv, o atitudine de mai mare sensibilitate faţă de problematica vieţii, atingere, acordându-le semnificaţia şi rolul cerut de subiectul jocului.
faţă de oameni şi lumea valorilor. Avem de a face cu o gimnastică mintală dintre cele mai vii în aceste
Copilul se manifestă reacţionând şi acţionând afectiv, intelectual operaţii, totdeauna cu sens, ale psihismului copilului în joc.
şi social. Existenţa lui este într-o continuă schimbare şi este resimţită, de Despre această gimnastică mintală ne informează observarea
la un moment la altul, ca plăcută sau neplăcută, bună sau rea, interesantă atentă a jocurilor copiilor. Iată tatăl înfometat invitat la masă pe care o
161 162
fetiţă în vârstă de 4 ani o dă în onoarea lui şi a păpuşilor sale, în curtea copilului lor, la o anumită vârstă, nu coincid cu premisele descrise de unii
casei părinţilor; mici pietricele sunt transformate la ospăţ în gustoase specialişti. Aşadar, este esenţial să respectăm şi să susţinem fiecare copil
feluri de mâncare, pe care înfometatul tată trebuie să se prefacă a le gusta în ritmul său, în transformarea sa progresivă în funcţie de nevoile sale.
cu poftă şi să se declare satisfăcut . Ospăţul este întrerupt de un fapt Un rol important în modelarea personalităţii copiilor îl are
banal: mama cheamă din casă pe fetiţa „ gazdă „ la masă, la care, fără activitatea .În timpul acestei activităţi simple copilul întâlneşte realităţi
nici un ceremonial, copila se ridică de lângă păpuşi şi fuge, explicând care îi fac plăcere şi altele care îi provoacă necazuri; faţă de aceste
musafirului adult extrem de simplu: „ trebuie să merg la masă ”. Jocul se realităţi copilul reacţionează diferit. Încă de timpuriu, copilul care abia a
sfârşise. Copilul ieşea fără dificultăţi din lumea în care desfăşurase o început să meargă, porneşte la explorarea lumii în care trăieşte; de
activitate de aranjare, de pregătire a mesei; fetiţa ieşea din rolul ei de această activitate de cunoaştere şi în acelaşi timp de afirmare a copilului
gazdă care servea pe musafir la masă şi intra în realul care servise ca în mediul său de viaţă se leagă experienţe întâmplătoare, cu un conţinut
model, ca şi cum ar fi deschis o uşă în altă încăpere a propriei sale de plăcere sau neplăcere.
locuinţe. Dacă pe drum copilul se ciocneşte la tot pasul de interdicţii sau
În cadrul acestor jocuri cu subiecte sau roluri împrumutate din constrângeri ale adulţilor, de o atmosferă nesănătoasă, traumatizantă, în
lumea reală, copilul acţionează în momente variate, manifestând spirit familie, de condiţii deficitare de locuinţă şi alimentaţie, nu este de mirare
creator şi de multe ori bogată imaginaţie. Dacă subiectul impune că activitatea de mişcare, de cunoaştere şi de afirmare a copilului se leagă
copilului să meargă călare, realizarea în joc poate să îmbrace forme de condiţii care nu generează plăcere. Prin aceasta se poate ajunge cu
multiple, calul încălecat fiind scaunul întors, un băţ legat cu aţă şi altele. timpul la dezvoltarea unor copii timizi, fricoşi, închişi, care trăiesc o
Tocmai în aceste forme multiple de realizare a temei se manifestă copilărie umbrită de necazuri timpurii, o copilărie lipsită de voioşia
libertatea creatoare a copilului şi rolul ca atare rămânând ancora prinsă de copilului fericit.
realitatea înconjurătoare. Astfel de condiţii de viaţă şi mai ales de activitate reprezintă
Jocul, activitate practicată la toate vârstele, este pentru copilul punctul de plecare şi cadrul de organizare al personalităţii unor copii cu
mic activitate fundamentală. Toate progresele sale fizice, intelectuale, mari dificultăţi în a face faţă cerinţelor vieţii sociale în stadiul de
afective, sociale sunt explorate şi consolidate prin joc. Părinţii care se adolescent şi chiar adult.
joacă împreună cu copiii, slăbind cenzurile şi micşorând distanţele, îşi Cu totul altele vor fi trăsăturile de personalitate ale unui copil
îmbunătăţesc comunicarea cu copiii, dau acestora încredere în valoarea care se dezvoltă într-un mediu care nu stânjeneşte această formă
lor, sunt iubiţi. elementară de activitate psiho- motrie. Aşa se dezvoltă copiii deschişi,
Cunoaşterea de sine, a oamenilor şi a mediului său fac din siguri de ei, îndrăzneţi, dornici de activitate, de cunoaştere, de afirmare,
copilul mic o persoană care trece deseori, cu înţelegerea şi prin activitatea copiii fericiţi pentru care străluceşte fără umbre soarele unei lumi
sa, graniţele familiei. Părinţii pot contribui mult la menţinerea interesului minunate, care la tot pasul le dezvăluie un secret şi îi impresionează cu o
pentru cunoaşterea mediului, formarea de atitudini pozitive faţă de noutate.
mediul în care trăieşte. Comportamentul copilului ajuns la vârsta adolescentei este o urmare a
Pentru dezvoltarea şi creşterea armonioasă a copilului, părintele educaţiei primită de la părinţi, încă din primii ani de viaţă şi a mediului
trebuie să fie calm, iubitor, plin de bun-simţ şi disponibil. Copiii sunt social în care a crescut şi şi-a dezvoltat personalitatea.
diferiţi. Ei nu au nici acelaşi temperament, nici aceleaşi gusturi, iar Trăsăturile esenţiale ale copilului se dezvoltă din primii 3 ani din
dezvoltarea lor nu este egală în toate domeniile. De aceea, părinţii nu viaţă. Greşelile educaţionale făcute de părinţi la vârstă fragedă lasă urme
trebuie să fie nici orgolioşi, nici neliniştiţi dacă achiziţiile sau dezvoltarea adânci şi greu de îndepărtat mai târziu. Un mare pedagog spunea: "să nu
163 164
credeţi că educaţi copilul numai atunci când vorbiţi cu el, când îl certaţi Câteodată părinţii îşi ameninţă copiii cu diferite pedepse, fără
sau îi porunciţi. Îl educaţi în orice moment al vieţii, chiar şi atunci când însă a aplica vreuna: „Nu te voi lua cu mine fiindcă n-ai fost cuminte,
nu sunteţi acasă." În educarea copilului totul este important: felul în care „spune mama şi apoi…uită de ameninţarea făcută şi-i face pe plac
vă îmbrăcaţi, cum vorbiţi cu alţi oameni sau despre ei, cum vă copilului. După câteva asemenea încercări reuşite, copilul trage concluzia
manifestaţi emoţiile, cum râdeţi, felul în care citiţi ziarul. Copiii au un că lacrimile sunt cel mai bun mijloc de combatere a supărării părinţilor, şi
simţ al observaţiei foarte dezvoltat, văd si judecă orice greşeala fără drept ori de câte ori doreşte să obţină ceva, pune în aplicare metoda „de a
de apel. De aceea părinţii trebuie să fie atenţi la cele mai mici gesturi, să- plânge sau de a face pe supăratul”.
şi controleze vorbele şi faptele. Cele mai importante calităţi ale părinţilor Alţi părinţi dau o mai mare atenţie educaţiei copiilor, dar
în educarea copiilor trebuie să fie optimismul, veselia, interesul faţă de folosesc metode necorespunzătoare. Unii cer copiilor lucruri pe care
lumea înconjurătoare, buna dispoziţie. Atmosfera de înţelegere şi preşcolarii nu le pot face din cauza specificului vârstei lor: li se cere să
dragoste din sânul familiei, respectul reciproc dintre tata şi mama sunt stea mai mult timp într-un singur loc fără să se mişte, sunt duşi în locuri
necesitatea fiecărui suflet sensibil de copil. Chiar dacă vă simţiţi epuizaţi, unde trebuie să tacă prea mult timp. Asemenea situaţii provoacă de
faceţi-vă timp să vorbiţi cu copilul vostru, interesaţi-vă de preocupările obicei protestele copiilor. Sunt părinţi care mai tot timpul fac observaţii
lui, aflaţi care sunt problemele lui. Încercaţi să participaţi la jocurile copilului pentru a-i corecta comportamentul: „Nu te mai suci!”, „Nu
preferate, nu-l lăsa-ţi să se simtă singur şi părăsit, iar peste ani o să vă legăna piciorul!”, „Nu da din mâini!”şi alte. Rezultatul acestor sâcâieli
bucuraţi de dragostea şi recunoştinţa lui curată. Pentru a ajuta copilul să- inutile va fi încetarea de a mai asculta de asemenea observaţii şi va
şi dezvolte personalitatea trebuie în primul rând să-i acordăm respect, să-l încălca şi mai mult regulile de comportare. Pedepsele corporale sunt şi
încurajăm, să-l sprijinim, să îi respectăm demnitatea. mai dăunătoare educaţiei copilului. Pe de o parte, acţionează negativ
Dificultăţile întâmpinate în practica educativă familială nu se asupra sistemului nervos al copilului, producându-i o stare de teamă, de
datorează, în genere, faptului că părinţii ar ignora obiectivele ce trebuiesc iritaţie care tulbură sănătatea copilului. Pe de altă parte, copilul pentru a
realizate; chiar dacă ştiu mai mult sau mai puţin ce model de scăpa de pedeapsă, începe să mintă. De fiecare dată, când va face o
personalitate trebuie propus copilului, ei sunt suficient informaţi asupra greşeală, ştiind ce-l aşteaptă, va găsi scăpare în minciună. Se pot
căilor pe care se realizează această personalitate, dar ignoră configuraţia întâmpla şi lucruri mai grave. De frica părinţilor, copilul aruncă vina
agenţilor psihici, rolul lor în constituirea climatului familial şi, în cele din asupra altora. Din întâmplare copilul şi-a stricat jucăria, el va născoci un
urmă rolul şi influenţa climatului afectiv asupra dezvoltării şi bunei pretins alt vinovat. Părinţii nu controlează spusele copilului şi astfel îi
funcţionări a personalităţii copilului. menţin credinţa că minciuna îl poate scăpa din încurcătură. Toate acestea
Unii părinţi se cred obligaţi să îndeplinească toate dorinţele vor avea, desigur, o influenţă nefavorabilă asupra caracterului copilului.
copilului, îi cumpără un mare număr de jucării scumpe, dar nu participă De multe ori, copilul începe să mintă şi prin imitarea părinţilor. Părinţii
la jocul copilului pentru ai arăta cum să se joace cu ele şi la ce îi folosesc spun deseori o minciună în faţa copiilor . „ Dacă mă caută cutare la
şi astfel el se plictiseşte repede de ele. Alţi părinţi, ocupaţi cu lucrul, îşi telefon, spuneţi că nu sunt acasă „ zice tatăl în faţa copilului sau îl învăţă
îndepărtează copilul prin „lasă-mă în pace nu am timp„. Auzind mereu chiar pe copil să spună o minciună colegilor săi de joacă pentru a justifica
acest răspuns, copilul încetează să se mai adreseze părinţilor şi devine lipsa unei jucării pe care tatăl nu vrea să i-o dea, de teamă să nu o strice
închis, rezervat, încercând să se apropie de alte persoane, astfel ceilalţi copii. Asemenea minciuni ale celor mari duc pe copii la ideea că
autoritatea părinţilor va slăbi. Părinţii încep să se plângă că micul lor nici chiar mama şi tatăl lor nu fac totdeauna ceea ce li se cere şi de aceea
copil a devenit neascultător, nu mai face ceea ce i se cere. minciuna nu le mai apare copiilor atât de interzisă.
165 166
Pentru a nu se ajunge la exagerări nici într-un sens, nici în altul, Daniela Monica OŞAN, ISSN 1842 - 077X
la o educaţie defectuoasă atât prin răsfăţ, cât şi prin neglijare şi studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 168 - 176
dezinteres, va trebui ca părinţii să exercite o autoritate firească, neforţată Programul de Studii :Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
asupra copiilor, să-i obişnuiască să respecte normele de comportare şi de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
acţiune statornicite în familie, în conformitate cu cerinţele societăţii din Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
care aceasta face parte. Familia trebuie să aibă în vedere necesitatea
graduării acestor metode potrivit cu faptele sau cu situaţiile în care se află
copiii. Educaţia în familie nu poate avea bune rezultate numai prin CREATIVITATE ŞI EDUCAŢIE ÎN GRĂDINIŢĂ
pedepse şi numai prin recompense, ci printr-o combinare adecvată a lor
ce ţine de pregătirea părinţilor pentru misiunea ce le incumbă, de tactul CREATIVITY AND EDUCATION IN KINDERGARTEN
lor, de situaţia economică şi socială a familiei, precum şi de firea, de
temperamentul copiilor.
Abstract: Centered the whole process of education of the little
children on learning and, generally just offer a favorable environment
Bibliografie: for education is the way to create children the opportunity for developing
their creative potential. If we start early the education of children in this
• A. Mateiaş, (2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, direction and we stimulate their native heritage we’ll offer them the
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. opportunity to go on for a real creative life.
• ***(2001), Educaţi Aşa, Fundaţia Copiii Noştri, Bucureşti.
• Dumitrana, M., (2000), Copilul, familia, grădiniţa, Ed. Key words: education, skills, opportunity, develop, creativity,
Compania, Bucureşti.
• Cris, Bordeaut, (2006), Ghidul Părinţilor, Editor Karo tour, O lume complexă, cum este cea contemporană, dinamică,
Bucureşti. antrenată în procese de schimbare continue şi marcante are nevoie de
• Ivanov V., V. Pavlid, (1960), Cartea tăticului, Editura oameni cu capacitate de integrare şi adaptare, cu spirit de autonomie şi
Medicală, Bucureşti. independenţă, cu efervescenţă creatoare. Complexitatea existenţei
• Gabriela Kelemen, (2007), Pedagogie Preşcolară, Editura solicită nu doar personalităţi creative individuale, ci şi organizaţii
Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad. (grădiniţe, şcoli, grupe, clase, inspectorate, universităţi etc.) creative,
capabile să moduleze şi să intrumenteze orgoliile individuale şi să
alcătuiască echipe axate pe elaborarea de,,produse creative". Astfel, şi
numai astfel, se stimulează şi se dezvoltă aptitudinile creatoare, dar mai
ales se depistează sau se determină cadrul pentru deblocarea unor
înzestrări inovatoare.
Centrarea procesului de învătământ pe învaţare creativă şi, în
general, oferirea unui mediu educaţional favorabil, dezvoltă şi potenţialul
creativ al copiilor, pentru a-1 transforma, cu timpul, în creativitate
inovativă şi inventivă .
167 168
Preşcolaritatea reprezintă vârsta la care este imperios necesară instinctelor şi este un post - exerciţiu, în sensul că slujeşte întreţinerii
stimularea potenţialului creator al copiilor, necunoscut sau neexprimat instinctelor deja existente.
încă,prin cunoaşterea şi stimularea aptitudinilor, prin mobilizarea În concepţia lui Ed. Claparede funcţia principală a jocului este aceea de
resurselor latente şi prin susţinerea manifestării lor printr-o motivaţie a permite individului să-şi realizeze eul, să-şi manifeste personalitatea
intrinsecă. Deci, de la această vârstă trebuie cultivate unele valori: într-un cadru care îi permite acest lucru.
originalitatea,perseverenţa, interesele cognitive dar şi artistice. La rândul său, A. Gesell vede în joc o modalitate de socializare şi
Activitatea independentă din gradiniţă presupune o profundă implicare culturalizare, iar J. Chateau arată că în joc îşi fac apariţia potenţialităţi
cognitivă, afectivă şi emoţională, o reflecţie interioară adâncă, un care se conturează succesiv, jocul fiind o pregătire pentru muncă..
comportament de învăţare motivat al copilului, care determină Piaget remarca rolul deosebit pe care-1 are jocul pentru
permanente restructurări cognitive şi facilitează producerea a ceva nou, dezvoltarea copilului. Jocului simbolic el îi recunoaşte o importanţă
cu caracter original, creator. Este activitatea în care copilul individual sau deosebită pentru dezvoltarea limbajului şi imaginaţiei. Pentru preşcolari
în colectiv, în contexte formale, nonformale sau informale, îşi însuşesc, jocul este o modalitate de investigaţie si cunoaştere a lumii reale, o pre-
prin eforturi proprii, noi cunoştinţe, competenţe, comportamente şi învăţare (L. S. Vâgotski, J. Piaget, Berrlyne, H. Wallon), un spaţiu de
găsesc soluţii originale, creatoare la problemele cu care se confruntă, sub satisfacere a dorinţelor fireşti de manifestare şi independenţă (S. Freud).
supravegherea educatoarei, dar fără participarea ei directă. Deci, putem afirma că jocul la vârsta preşcolară devine o condiţie
Dezvoltarea independenţei şi creativităţii copiilor reprezintă importantă pentru evoluţia sa ulterioară, iar joaca sa ia forme din ce în ce
obiectivul major al educaţiei din preşcolaritate, menţinându-se apoi la mai complexe şi diverse, influenţând si subordonând toate celelalte
toate vârstele şcolare. Activitatea independentă reprezintă, în actualul acţiuni de viaţă, interese şi preocupări.
context educaţional atât un mijloc cât şi un scop educaţional. Ea poate fi În faţa problemelor reale pe care le impune jocul, copiii au ocazia
organizată în atingerea unor scopuri didactice formative sau informative, de a-şi exersa capacitatea de analiză a posibilităţilor de rezolvare şi de
respectiv pentru atingerea unor palete largi de obiective fundamentale punere în practică a soluţiilor, astfel încât jocul să poată continua.
procesului instructiv - educativ din gradiniţă: descoperire, fixare, Reluarea unor jocuri, stăpânirea regulilor sau convenţiilor de joc şi luarea
consolidare, aprofundare, esenţializare, exemplificare, aplicare, de decizii privind cursul şi finalitatea jocului, necesită din partea
recapitulare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi intelectuale şi / sau copilului abilităţi de memorare şi de creativitate. Jocul stimuleaza
practice. fantezia, imaginaţia reproductivă şi creatoare, este un mijloc de
În copilaria mică şi mijlocie, jocul constituie tipul fundamental dezvoltare a flexibilităţii şi spontaneităţii.
de activitate, adică forma de activitate care susţine în cel mai înalt grad Creativitatea nu înseamnă numai capacitatea de a realiza produse
dezvoltarea psihică a copilului, dar şi metodă de atingere a finalităţilor originale, noi. În învăţământul preşcolar, nu se pune problema de a forma
procesului instructiv-educativ. Problematica jocului a fost şi este în creatori de valori originale, ci de a forma şi cultiva trăsături care vor
atenţia multor pedagogi, psihologi, sociologi, care au recunoscut şi permite manifestări creatoare: iniţiativă, perseverenţă în căutarea de
argumentat valenţele formative ale activitaţii ludice. Karl Gross soluţii, curiozitate, originalitate în punctele de vedere afirmate etc.
biologizează esenţa socială a jocului, arătând că jocul este un exerciţiu Creativitatea este o însuşire complexă a personalităţii; ea implică
pregătitor pentru viaţa adultului, prin exersarea predispoziţiilor native in calităţi ale proceselor de cunoaştere, afective, voliţionale, de
scopul maturizării. personalitate.
Teoria lui Gross este completată de concepţia lui H.Carr care Creativitatea devine educabilă încă de la vârsta preşcolară în
formulează ipoteza conform căreia jocul nu se referă la perfecţionarea condiţiile în care educatoarea este preocupată pentru crearea unui climat
169 170
corespunzător, propunându-şi să utilizeze metode active, să realizeze Inteligenţa ţine de gândire şi aceasta influenţează şi ea creaţia;
corelaţii interdisciplinare, să promoveze manifestarea liberă a copiilor în înlesneşte analiza şi stabilirea de noi relaţii şi mai ales contribuie la
învaţare,dar în primul rând să cunoască şi să stimuleze potenţialul creator aprecierea critică a produselor create. Cotele mari de creativitate
al fiecărui copil, recurgând la creativitatea în grup, cel mai eficient presupun un nivel de inteligenţă cel puţin mijlociu.
procedeu susţinut de specialişti. În activitatea la grupă am stimulat copiii Creaţia presupune şi anumite însuşiri de caracter: o motivaţie
formulând întrebări problemă, aşteptând mai multe răspunsuri la aceeaşi adecvată, interesul, aspiraţia de a descoperi sau a crea ceva nou; o voinţă
întrebare, antrenând cât mai mulţi copii folosind diferite procedee în fermă, perseverenţă pentru a birui dificultăţile mari ce stau în calea
organizarea şi desfăşurarea activităţilor, încurajând comunicarea între obţinerii unor produse originale,valoroase.
copii în cadrul grupurilor şi în jocurile şi activităţile alese. Societatea influentează şi ea activitătţile creatoare prin:
La copiii preşcolari are loc o adevărată explozie a imaginaţiei, - cerinţele sociale (dezvoltarea impetuoasă a tehnicii în secolul
ceea ce a determinat pe unii pedagogi (autori) să afirme că la această nostru a izvorât din cerinţele de progres continuu ale producţiei
vârstă imaginaţia ar atinge apogeul dezvoltării sale. Aceşti autori însă moderne);
pierd din vedere faptul că multitudinea creaţiilor copiilor preşcolari se - orice descoperire, orice teorie se concepe pornind de la stadiul
datorează nu,,puterii" imaginaţiei, ci,,slăbiciunii" gândirii care, fiind actual al ştiinţei, tehnicii sau artei.
insuficient formată, nu-şi impune,,cenzura" sa absolut necesară. Copilul Imaginaţia creatoare este considerată de multi autori ca nucleul central
imaginează şi creează multe lucruri tocmai pentru că nu cunoaşte al creativităţii, analiza se va face prin prisma celor trei grupe mari de
suficient relaţiile dintre obiecte şi fenomene, ignorându-le, el poate abilităţi specifice, descrise de J. P. Guilford: fluenţa,
ajunge la construcţii neobişnuite, dar acestea reprezintă de cele mai multe flexibilitatea,originalitatea. Aceste abilităţi trebuie să le dezvoltăm pentru
ori nonsensuri. Imaginaţia îşi dezvoltă la această vârstă a preşcolarităţii, a ajunge la o imaginaţie reusită de tipuri creatoare.
multe dintre funcţiile sale. Pentru Lowenfeld (Landau, 1979) există Alături de imaginaţia reproductivă se dezvoltă şi unele forme ale
factori şi aptitudini care reprezintă criteriile personalităţii creative. Dintre imaginaţiei creatoare. În activitatea creatoare a copilului participă insa nu
acestea amintim: doar imaginaţia, ci şi importante elemente de ideaţie, capacităţi de
Sensibilitatea faţă de probleme, care înseamnă capacitatea de a figurare (redare), deprinderi şi priceperi. Aceste aspecte pot fi cel mai
reacţiona la ceea ce formează universul nostru, de a se identifica cu bine evidenţiate în desenele copiilor. Dezvoltarea unui comportament
problemele altor oameni. Mobilitatea care se manifestă prin creativ nu se poate realiza numai prin acţiunea unui factor izolat, oricât
disponibilitaţile copilului de a se adapta la orice situaţie. Astfel, în cazul de laborios ar fi el organizat, ci presupune racordarea la circuitul
unei activităţi de pictură când un copil varsă apa pe foaia de hârtie nu creativităţii a întregii ambianţe in care trăieşte copilul. Grădiniţa devine
disperă, ci din contră profită de ocazia aceasta de a combina culorile şi a primul mediu organizat de maximă valorificare a resurselor multiple ale
realiza o pictură originală. Exemplu:,,Covor de frunze". copiilor, de stimulare a aptitudinilor şi a talentelor, de educare adecvată a
Imaginaţia constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o copiilor supradotati.
influenţă mai mult sau mai puţin importantă. Totuşi, totdeauna, fără Dezvoltarea creativităţii este strâns legată de modul în care
experienţă, fără muncă susţinută nu se realizează nimic original. educatoarea reuşeşte să asigure formarea imaginii artistice la copii, lucru
Cunoştinţele dobândite prin muncă au un rol esenţial. Experienţa posibil de la cea mai fragedă vârstă, dacă se porneşte de la observarea
poate fi directă, când observăm direct fenomenele sau discutăm cu naturii, a tot ce-i înconjoară şi, dacă, această observare este atent dirijată
specialiştii în domeniu, ori indirectă, obţinută prin lectura sau audierea în condiţiile unei instruiri organizate prin activităţi atrăgătoare.
de lecţii.
171 172
Jocurile şi activităţile alese se desfăşoară pe grupuri mici de copii şi Dată fiind importanţa lor, acestor activităţi trebuie să li se dedice
individual în prima parte a zilei, prin buna organizare a spaţiului sălii de ore întregi din programul zilnic al copilului. În acest răstimp copilul
grupă în zone(sectoare): Bibliotecă, Artă, Construcţii, Ştiinţă, Casa schimbă, de obicei, câteva tipuri de activităţi, dar cu pauze şi cu reveniri.
păpuşii etc. Activităţile de grup alese de copii trebuie favorizate, deoarece prin
Activiăţile alese de copii corespund intereselor, înclinaţiilor, aceasta formă de activitate se face şi socializarea copiilor. Aşa ajung să
preocupărilor de moment, posibilităţilor personale, ritmului propriu, citească imagini împreună, să reconstituie o poveste ilustrată, să clasifice,
rezistenţei la efort şi se desfăşoară cu o intervenţie redusă a educatoarei. să serieze obiecte, apoi, să picteze,să modeleze împreună o temă
De cele mai multe ori,activităţile alese se desfăşoară sub forma jocului colectivă; iar conversaţia de grup devine mai interesantă, produsele
ales de copii. Ele au drept scop activizarea preşcolarilor, trezirea picturii, modelajului sunt mai spectaculoase.
interesului pentru cunoaştere şi acţiune liberă, independentă, iar copiii au Preşcolaritatea este prima perioadă în care copilul manifestă şi îşi
ocazia să sesizeze proprietăţile materialelor şi jucăriilor cu care lucrează, dezvoltă aptitudinile. Domeniile muzicii, ale desenului, ale picturii,
să exerseze deprinderile de mânuire, să-şi manifeste predilecţia pentru un colajului, modelajului sunt abordate de preşcolari cu dezinvoltură. Prin
anumit gen de activitate sau pentru o gamă mai largă: construcţii, desen, joc, copilul descoperă sau redescoperă legi şi principii ale fizicii (a
pictură, modelaj, jocuri de creaţie, artă dramatică, lectura imaginilor din gravitaţiei), principii de funcţionare a micilor motoare, probleme de
cărţi, cusut, ţesut, origami, tangram etc. Dată fiind autonomia pe care mecanică (resort cu cheie, jucării mecanice simple).
copiii o au în organizarea, desfăşurarea şi finalizarea activităţilor alese, Jocul şi învăţarea oferă copilului nenumărate prilejuri de a-şi combina
acestea contribuie la stimularea iniţiativei şi a autonomiei, la cultivarea şi recombina reprezentările de care dispune,de a construi realul din
capacităţilor de luare a deciziilor şi asumarea responsabilităţilor, a propriile sale imagini. Exersându-şi vocea, copilul descoperă din
perseverenţei şi disciplinei în activitate. întâmplare ritmuri şi melodii care îi reţin atenţia; frământând o bucată de
Activitatea copiilor de 3-4 ani trebuie îndeaproape coordonată şi plastilină obţine forme deosebite; punând cuburile unele peste altele
sprijinită de educatoare, pentru a avea o consistenţă şi o oarecare ajunge la tot felul de construcţii, care mai de care mai interesante. Copilul
întindere în timp. Începând cu grupa mijlocie, autonomia copiilor în joc îi este capabil să obţină produse noi, neobişnuite, originale, chiar dacă
permite educatoarei abordarea unei atitudini de observare şi concentrare acestea sunt noi şi originale doar pentru el. Copilul dispune nu numai de
asupra altor finalităţi ce pot fi atinse prin respectivele activităţi. La grupa capacitatea de a se juca şi învăţa, ci şi de aceea de a crea. Creaţiile
mare copiii pot să desfăşoare acum activităţi în colaborare şi treptat pot preşcolarului dovedesc că viaţa lui interioară este destul de bogată,că
să realizeze o proiectare prealabilă a acţiunilor, ceea ce conferă activităţii intenţiile lui depăşesc cu mult posibilităţile de care dispune.Totodată,ele
o consistenţă şi complexitate sporită iar educatoarea poate formula arată că preşcolarul începe să îşi însuşească treptat o serie de tehnici
anumite exigenţe în desfăşurarea activităţii, în finalizarea şi obţinerea de simple ale artelor grafice,construcţiilor,cum ar fi procedeul colajelor etc.
produse originale,creative. Deci,dintre multiplele posibilităţi de cultivare a creativităţii preşcolarilor
Reuşita activităţilor alese depinde de materialele puse la dispoziţia o importanţă deosebită trebuie acordată jocurilor liber creative
copiilor în sectoare, care le pot sugera subiecte şi activităţi interesante, desfăşurate în prima parte a zilei ca de exemplu,jocul de
legate de tema zilei sau a săptămânii. Prin aceste jocuri educatoarea poate rol,construcţii,artă etc. Nu mai găsim necesar să enumerăm toate tipurile
ajuta copii să-şi descopere capacităţi, interese, să-şi formeze aptitudini de jocuri, arhicunoscute, de altfel, în care creativitatea este premisă,
variate, să-şi dezvolte imaginaţia şi creativitatea în muncă. instrument şi scop, dar, referitor la acestea, trebuie să accentuăm faptul că
pentru antrenarea ei, educatoarea trebuie să răspundă în primul rând
solicitărilor societăţii de astăzi, de avansare pe scara modernismului, care
173 174
conduc la schimbări şi în modul de joacă al copiilor. Astfel, jocuri de rol În ceea ce priveşte jocul didactic, pentru a stimula creativitatea copiilor,
de genul:,,De-a familia",,,De-a mama", „De-a grădiniţa" şi-au mai educatoarea trebuie să-l pună pe copil în faţa unor probleme mereu
pierdut din atractivitate în favoarea celor de diferite, în situaţii variate ca scenariu sau ipoteză, ceea ce determină
genul:,,Economiştii",,,Informaticienii",,,La Metro", „La bancă", ,,De-a copilul să facă faţă unor eforturi de adaptare deoarece va fi pus în situaţii
roboţii", ,,De-a stiliştii" etc. De asemenea trebuie pus accent pe în care cunoştinţele concrete nu-l mai ajută suficient,nu se potrivesc.
necesitatea aplicării testelor de psihodiagnoză a creativităţii preşcolarilor, Astfel el va şi distinge esenţialul de neesenţial, iar cadrul didactic va
în cea mai mare parte verbală,dar şi practice şi figural, prin putea aprecia mai fidel ponderea influenţei aptitudinilor şi a celei a
desen.Aceasta trebuie făcută individual, în etapa jocurilor alese,într-un cunoştinţelor copilului, capacităţile sale, va putea diferenţia reacţiile
climat psiho-afectiv stimulativ şi într-un interval de timp limitat-5-6 spontane de deprinderi. Pentru ca jocul didactic să dea rezultate optime,
minute pentru dezvoltarea fiecărei sarcini. Putem aminti (şi exemplifica): una dintre condiţiile esenţiale este buna pregătire a lui de către
1. Testul pentru fluiditate şi originalitate: educatoare. În învăţământul modern se pune accent pe activitatea
• Spune cât mai multe propoziţii despre imaginea dată. preşcolarului-modelul de învăţământ activ, axat pe capacităţile copilului
• Povesteşte cum ţi-ai petrecut ziua de naştere. de a investiga, de a descoperi, de a inventa. Creativitatea poate fi
• Spune cât mai multe cuvinte care încep cu sunetul... cultivată. Fiecare copil dispune de forţele necesare manifestării creative.
2. Testul pentru flexibilitate şi mobilitate: De aceea, activitatea desfăşurată în grădiniţă trebuie să fie bine
• Construieşte cu ajutorul beţelor de chibrit cât mai multe planificată, educatoarea însăşi să fie creativă, să cunoască şi să stimuleze
triunghiuri (pătrate). potenţialul creativ al fiecărui copil, să recurgă la creativitatea de grup şi
• Găseşte toate posibilităţile de combinare a formelor să inhibe atitudinile de blocare a manifestărilor creative.
geometrice învăţate (sau a culorilor) în realizarea temei: Material
pentru rochiţa păpuşii. Bibliografie:
• Spune ce faci ca să-ţi potoleşti setea când nu curge apa la
robinet. • Ilica, Anton; Kelemen, Gabriela, (2004), Metodica activităţilor
3. Testul asemănărilor: instructiv-educative, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, Arad.
• Găseşte cât mai multe asemănări între măr şi pară. • Şchiopu, Ursula, (1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică
4. Testul claselor: şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
• Spune 7 nume de fructe (sau flori). • Dincă, Margareta, (2001), Teste de creativitate, Editura Paideia,
• Enumeră cât mai multe obiecte de culoare... Bucureşti.
5. Testul figurativ: • Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminiţa, (1998), Psihologie
• Desenează cât mai multe obiecte folosindu-te de figurile şcolară, Editura Polirom, Iaşi.
geometrice desenate.
6. Testul titlurilor:
• Găseşte cât mai multe titluri pentru desenul/povestea mea.
7. Testul pentru completarea unei poveşti:
• Găseşte un final pentru povestea dată.
• Continuă povestea prin desen şi relateaz-o apoi.
175 176
Crelina SOLYMOSI, ISSN 1842 - 077X • a lucra cu alţii ca membru al unei echipe;
studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 175 - 183 • a comunica eficient;
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar • a se adapta la mediul de muncă specific;
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială • a face faţă situaţiilor neprevăzute;
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad • a soluţiona conflicte;
• a se autoevalua continuu;
• a se perfecţiona permanent.
ROLUL EDUCATOAREI ÎN CONDUCEREA ŞI Pentru profesia de educatoare, standardul ocupaţional face
ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII CU PREŞCOLARII următoarea descriere: “Educatoarea instruieşte şi educă prin joc, sprijină
şi promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară, urmărind
TEACHER’S ROLE IN KINDERGARTEN EDUCATION obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivităţii,
ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. Menirea
Abstract: In the actual context of overwhelming developing of educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul său
social life determine a reconsidering of all educative actions in order to personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi
prepare children for future social life. So that teachers must armed activitatea şcolară.”
children with that competence to cope future reality. A modern teacher Pentru a fi bine pregătită pentru profesia de educatoare este
with high professional competence will find the proper way to develop necesară corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu
children’ personality to obtain good results in their education. noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică în vederea
desfăşurării unei activităţi didactice optimizate, astfel încât să atingă
Key words: actions of education, competence, develop, următoarele standarde:
children • aprofundarea cunoştinţelor de bază din specialitate şi
aplicarea acestora în contexte variate;
I.Competenţele profesionale ale educatoarei • actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de metodă a
specialităţii;
În contextul actual al dezvoltării fără precedent a societăţii în • cultivarea creativităţii individuale şi de grup, în
faţa oricărui cadru didactic şi a educatoarei stau reale provocări, expresie procesul didactic accentuând componenta comunicării
a luptei cu inerţia şi a manifestării libere a competenţei profesionale. în relaţia educaţională;
Unui cadru didactic modern i se cere competenţă profesională, • orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educaţională
care nu este altceva decât îmbinarea armonioasă şi utilizarea eficace a şi managerială.
cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor profesionale, în vederea Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul
obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. ocupaţional, programa este astfel structurată încât să integreze domeniul
A fi competent în profesia didactică înseamnă: limbii şi literaturii române cu cel al literaturii pentru copii şi cu ştiinţele
• a aplica cunoştinţele de specialitate; conexe: metodica, pedagogia şi psihologia.
• a folosi deprinderi specifice; În acest scop programa este construită pe competenţe, vizând
• a analiza şi a lua decizii; practici specifice procesului de predare – învăţare – evaluare în
• a folosi creativitatea; învăţământul preşcolar.
177 178
Competenţele profesionale ale educatoarei sunt: 2. Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de

1. Identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei curriculum specific.
preşcolare, în concordanţă cu obiectivele programei, 3. Cunoaşterea şi aplicarea “Programei activităţilor instructiv-
pentru toate categoriile de activităţi. educative în grădiniţa de copii”, “Ghidul de aplicare al
2. Identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în Programei pentru Învăţământul preşcolar”.
procesul didactic, aplicând strategii didactice optime şi 4. Cunoaşterea şi aplicarea Planului de Învăţământ şi Metodologiei
adecvate nivelului de vârstă, tipului şi categoriei de de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar.
activitate. 5. Documentarea prin “Scrisorile metodice pentru aplicarea
3. Realizarea unor activităţi de învăţare integrată, programei instructiv-educarive în grădiniţa de copii.
stimulând creativitatea şi flexibilitatea în gândire a 6. Cunoaşterea şi utilizarea corectă a documentelor de evidenţă a
copiilor preşcolari, precum şi participarea activă a activităţii educatoarei: - catalogul grupei;
acestora, la propria formare şi dezvoltare, prin - caietul de evidenţă a prezenţei şi a activităţii educatoarei
furnizarea obţinerii succesului în învăţare. (planificarea calendaristică şi planificarea tematică);
4. Operarea eficientă cu conceptele domeniului - fişa psiho-pedagogică a copilului.
psihopedagogic în procesul de elaborare al Realizarea unei planificări eficiente: coerenţa demersului,
planificărilor calendaristice, a programelor pentru corelarea conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală,
activităţile opţionale sau pentru extinderi şi a corespondenţa conţinuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele
planificării activităţilor în cadrul acestor activităţi a comportamentale stabilite.
proiectelor didactice.
5. Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare, III.Stimularea dezvoltării emoţionale a copiilor
adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în
scopul reglării demersului didactic. Programa oferă mult spaţiu pentru creativitatea educatoarei.
6. Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de Situaţia/contextul educaţional este creat în fiecare zi, determinat fiind de
copii a tehnicilor de motivaţie, conform principiilor şi parametrii “aici” şi “acum” ai copiilor concreţi. Educatoarea se conduce
metodelor interacţiunii educaţionale, orientându-i spre după următoarele valori:
valori autentice. -dragoste şi respect pentru copii şi familiile acestora;
7. Aplicarea unor forme de management al grupei, în -schimbare calitativă continuă;
funcţie de activitatea proiectată. -deschidere permanentă.
O atenţie deosebită trebuie să acorde dezvoltării emoţionale a
II.Domenii de competenţă copiilor. De la vârsta cea mai fragedă copiii încearcă sentimente de
bucurie şi dragoste, de supărare şi frustrare, de tristeţe şi ruşine, frică şi
1. Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea îngrijorare, încredere şi satisfacţie, recunoştinţă şi mândrie.
Învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de Se ştie că nu există sentimente corecte şi incorecte, pentru copil
organizare şi funcţional a învăţământului preşcolar, Standardul toate sunt semnificative, important este ca educatoarea să canalizeze
ocupaţional. dezvoltarea emoţională a copiilor într-o direcţie potrivită.
179 180
De aceea educatoarele trebuie să cunoască foarte bine copiii din despre problema care-l supără, simplu şi deschis: “Arăţi cam trist, ce s-a
grupă, fobiile lor şi să nu-i oblige să facă lucruri care nu le plac sau de întâmplat?” sau “Pari mulţumit, poţi să discuţi cu mine.”
care se tem. Prin diferite discuţii individuale sau în grupuri, educatoarea
Educatoarea trebuie să fie foarte atentă la afectele copiilor, să le trebuie să abordeze, discuţii despre diferite emoţii, trăiri, sentimente, să le
interpreteze corect, astfel încât să vină în sprijinul copiilor fără a-i forţa interpreteze împreună cu copii, să le explice începând de le emoţiile de
să-şi piardă încrederea în sine. bază: fericit, supărat, trist şi speriat, apoi se pot aborda noţiuni înrudite:
Cunoscând fobiile şi temerile copiilor, acţionând cu multă mulţumit, nemulţumit, plictisit, mişcat.
prudenţă, acestea, cu timpul, se vor estompa şi vor dispărea. Educatoarea poate face apel, pe lângă explicaţiile verbale, la
Educatoarea pe baza observării copiilor, va accepta trăirile limbajul nonverbal pentru explicarea sensului cuvântului necunoscut.
emoţionale şi sentimentele lor. Atitudinea corectă a educatoarei va fi Treptat, pe măsură ce copiii vor creşte, noţiunile legate de propriile trăiri
aceea de acceptare a copilului, aşa cum este el, cu emoţiile sale, fără a-i şi ale celorlalţi, vor dobândi mai mult sens şi îi vor ajuta să-şi înţelegă
determina să se simtă frustraţi sau vinovaţi de propriile trăiri. Cu tact, mai bine sentimentele.
educatoarea le va explica copiilor cum este bine şi frumos să se comporte Explicarea şi înţelegerea propriilor sentimente se poate realiza şi
şi fără a subaprecia manifestările copiilor, care, de altfel, sunt ingene şi prin observarea emoţiilor altora.
sincere. Acest aspect va determina copiii să înteleagă cum se simt alţi
Comportamentul dezirabil se formează prin încurajări pozitive copii sau oameni în diverse situaţii. Această abilitate empatică se educă
nu prin interdicţii şi mustrări repetate, deoarece copii devin neîncrezători, treptat, educatoarea va indica semnele comportamentale concrete, tipice,
nesiguri şi se simt inferiori. Pentru ca preşcolarii să-şi formeze un pentru o stare emoţională sau alta, numindu-le: “Dana râde. Ea este
comportament dezirabil, este necesar să li se explice situaţiile neplăcute fericită.” Sau “Andrei plânge, probabil e trist.” Acceptarea şi cunoaşterea
şi dureroase, nu să li se ascundă realitatea. Sentimentele preşcolarilor sentimentelor va avea ca efect prevenirea comportamentelor negative.
sunt tot atât de importante ca ale adulţilor, nu vom proteja copilul dacă îi
vom spune o minciună. V.Concluzii
Educatoarea însăşi trebuie să fie consecventă în comportamentul
ei emoţional vis-à-vis de copii, trecerile bruşte de la o stare plăcută la una Realizarea sarcinilor şi a obiectivelor învăţământului preşcolar,
de enervare va descumpăni copiii şi-i va determina la reacţii de teamă şi depinde în mare măsură de calităţile şi competenţele educatorului.
de rezistenţă. Prin tot ce intreprinde, prin personalitatea sa, educatoarea
Educatoarea trebuie să aibă în permanenţă în faţa copiilor un reprezintă un model pentru copil, un sprijin pentru familie, învăţător, un
comportament predictibil şi credibil. O educatoare cu vocaţie va discuta factor de cultură în comunitate.
deschis cu copii despre trăirile lor. Prin comportamentul ei, educatoarea Este deficil de redat în câteva fraze, care sunt trăsăturile şi
oferă un model şi-i determină şi pe copii să fie deschişi cu sentimentele capacităţile ce disting o bună educatoare. În activitatea la grupă însă,
lor, să le comunice, să facă asocierea dintre sentimentul trăit şi oricine poate distinge o educatoare talentată, înzestrată cu măiestrie
conceptual de supărare. Explicate, sentimentele trăite de copii pot fi mai didactică, chiar dacă nu are o vastă experienţă în activitate.
uşor înţelese şi stăpânite. Dacă întrebi copiii cum doresc să fie educatoarea lor, vor spune,
Sentimentele trăite de copii pot fi identificate de educatoare prin desigur, “frumoasă şi bună”. Dar copiii se pot ataşa uşor şi de o persoană
observarea atentă a lor în diferite momente şi situaţii. Observând o mai în vârstă, dacă descoperă în ea persoana aceea “frumoasă şi bună”.
anumită stare la un copil, ea trebuie să-l abordeze direct şi să discute
181 182
Modul de îmbinare în comportamentul didactic a unor însuşiri Diana POPESCU, ISSN 1842 - 077X
de personalitate, a unor experienţe dobândite prin formarea iniţială şi studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 184 - 189
continuă, dobândirea experienţei, atitudinea şi sentimentele faţă de Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
propria activitate şi faţă de preşcolari, creativitatea, spontaneitatea, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
capacitatea de a se transpune în lumea fantastică a celor mici, dăruirea şi Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
pasiunea în muncă, la care se adaugă calităţi de lider, sunt câteva din
cerinţele, extrem de importante ale unei bune educatoare.
ROLUL BASMULUI IN FORMAREA PERSONALITATII
Bibliografie: THE ROLE OF THE FAIRY-TALES IN PERSONALITY

DEVELOPMENT
• Glava, Adina, Glava, Cătălin, (2001), Introducere în pedagogie
preşcolară, Editura Dacia educaţional, Cluj-Napoca. Abstract: Fairy-tales have been a long of the time the most
• Kelemen, Gabriela, (2008), Pedagogie preşcolară, Editura loved stories in the universal literature not only for the children. From at
Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad. the age of kindergarten to adolescence children love listening fairy-tales.
• Popescu, Eugenia, (1995), Pedagogie preşcolară. Didactica, They contribute to developing children’s language, imagination and
Manual pentru şcolile normale, clasa a XI-a, specialitatea creativity. Fairy-tales produce a powerful impression on the imagination
educatoare, E.D.P., Bucureşti. and fillings of the little child, so that these have a profound educative
• Potolea, Dan, (1989), Profesorul şi strategiile conducerii significance.
învăţării. Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ,
Editura Academiei Române, Bucureşti. Key words: fairy-tales, impression, fillings, child, educative
• Voiculescu, Elisabeta, (2002), Pedagogie preşcolară, ediţia a significance.
doua, revizuită, Editura Aramis, Bucureşti.
Basmele au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai
îndrăgite de copii, începand din primii ani ai copilăriei şi până aproape de
adolescenţă. Mai întâi ascultându-le şi mai târziu prin lectura lor, copiii
îşi insusesc din basme comoara nesfarşită a înţelepciunii populare.
Producand o impresie puternică asupra imaginaţiei şi
sensibilităţii copiilor, prin morala lor pozitivă şi usor de recepţionat,
poveştile şi basmele au o deosebită însemnatate educativă.
1.Originea basmelor
Originea basmelor se pierde în negura vremurilor, ele devenind

plăsmuiri ale geniului artistic al tuturor popoarelor, continuand istoria
retraită mitic şi menţinând peste timp valoarea lor de iniţiere în viaţa
183 184
colectivităţii. Basmele au un puternic substrat real, deoarece au izvorat simbolice, sentimentele adevărate şi calităţile reale, basmul traieşte
din nazuinţa poporului pentru o viaţă mai bună, din dorinţa de a învinge milenii, fără să-şi piardă forţa dătătoare de viaţă.
răul şi greutăţile provocate fie de forţele naturii, fie de asuprirea claselor Naraţiunea basmului, împletind miracolul cu realul, se
dominante. Poporul a introdus în basm expresia dorinţei sale de libertate, structurează într-un anumit tipar compoziţional. Timpul desfăşurarii
de dreptate, de bine, de frumos. Neinţelegând anumite fenomene din acţiunii are fie valori arhaice, fie fabuloase, toate aduse într-un etern
natură, poporul, cu imaginaţia, înţelepciunea şi iscusinţa sa le-a prezent. Curgerea lui are alte ritmuri decât cele fireşti, fiind posibile
întruchipat adesea în fiinţe fantastice din basme, de exemplu: „Strâmbă- întoarceri în trecut, opriri ale prezentului, trăiri în viitor. Spaţiul este
Lemne” – întruchiparea furtunilor, „Sfarmă-Piatră” – întruchiparea alcătuit fie din elemente reale reorganizate într-o modalitate nouă,
apelor etc. specifică basmului, fie din elemente fantastice ca: „tărâmul celălalt”,
După originea lor, basmele pot fi populare şi culte, cele codrul de aramă, de argint şi aur.
populare fiind supuse variabilităţii, datorită circulaţiei pe cale orală, chiar Caracteristice sunt formulele tradiţionale: introductive,
dacă prin culegerea lor de către folclorişi au fost fixate prin tipărire. mediane şi finale, care marchează structura subiectului. Formulele
În ciuda caracterului fantastic al întâmplărilor şi personajelor, în introductive au ca scop prezentarea altor valori ale timpului şi ale
basme oamenii şi-au exprimat modul de existenţă materială şi spirituală, spaţiului, desprinderea din logica realului. Ele îl introduc pe cititor într-o
şi-au proiectat visurile cele mai îndrăzneţe, aspiraţiile spre mai bine, spre atemporalitate, în aşa-zisul „illo tempore”. Unele sunt succinte ca: „a fost
stăpânirea foţelor naturii, spre triumful dreptăţii şi al fericirii în lume. odată ca niciodată…”, în timp ce altele se realizează prin proza ritmată şi
George Călinescu considera basmul ,,o operă literară cu o geneză cuprind numeroase elemente pline de umor. Formulele mediane
specială, o oglindire a vieţii în moduri fabuloase, un gen vast depăşind subliniază principalele momente ale acţiunii, au un caracter oral: „se
cu mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, observaţie morală”. duseră şi iar se duseră, cale lungă să le-ajungă, că în poveste cuvântul
Ca specie reprezentativă a eposului popular, basmul prezintă o înainte mult mai este”. Formulele finale reamintesc necesitatea
serie de particularităţi privind atât fondul tematic, cât şi structura întoarcerii din lumea fabuloasă a basmului.
compoziţională, personajele, modalitaăţile de realizare artistică.
Conform Dicţionarului de terminologie literară, basmul este: „o 3. Personajele basmelor
specie a genului epic, naraţiune în proză îndeosebi şi mai puţin în
versuri, în cuprinsul căreia, cu ajutorul unor mijloace tradiţionale se Personajele basmelor sunt grupate, pentru a ilustra tema
povestesc întâmplări fantastice, puse pe seama unor personaje sau forţe generală a basmului – lupta dintre bine şi rău. Unele reprezintă forţele
supranaturale, din domeniul irealului”. binelui şi altele forţele răului. În jurul lor se grupează şi celelalte
personaje secundare, care ajută la dezvoltarea acţiunii şi la
2.Tema generală a basmului deznodământul basmului, victoria binelui. Specificul acestor personaje
constă în faptul că ele ori sunt dotate cu însuşiri excepţionale,
Tema generală a basmului este lupta dintre bine şi rău, personificări ale bunatăţii, dreptăţii, frumuseţii, curajului, vitejiei, cinstei,
concretizată însă diferit, ca lupta între dreptate şi nedreptate, adevar şi ori sunt simbolul răului cu defectele respective: urâţenie, răutate, laşitate,
minciună, curaj şi lasitate, bunătate şi răutate, hărnicie şi lene, făţărnicie. Frumuseţea fizică se armonizează cu marile valori etice, iar
generozitate şi egoism, modestie şi îngâmfare, viclenie şi cinste. infirmitatea fizică, urâţenia cu defectele morale.
Întotdeauna valorile general umane: bunătatea, cinstea, adevărul, curajul, Specia basmului este prezentă atât în literatura populară, cât şi în
vor învinge, binele obţine întotdeauna victoria, iar prin aceste imagini cea cultă, şi se pot aminti numele unor remarcabili culegatori şi creatori
185 186
de basme atât în literatura română, cât şi în cea universală: Petre Din faptele eroului pozitiv ei învaţă să fie curajoşi, dârji, perseverenţi şi
Ispirescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Barbu Delavrancea, Mihail hotarâţ, moşsti si harnici, cinstiţi şi drepţi, prieteni adevăraţi, exprimând
Sadoveanu, Ioan Slavici, iar din literatura universală îi putem menţiona compasiune faţă de cei mai slabi, admiraţie faţă de cei optimişti şi
pe: Ch. Perrault, Fraţii Grimm, H. Cr. Andersen, Puskin. încrezători în forţele lor.
Din basmul „Fata babei şi fata moşneagului” copiii învaţă sp
4.Valoarea instructiv-educativă a basmelor iubeascp cinstea, adevprul, pasiunea faţă de muncă, milă, modestia,
ascultarea, credinţa în Dumnezeu şi să desconsidere lacomia, invidia,
Ele aduc o preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de obraznicia, lenea, aroganţa, răutatea.
cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi Din basmul, „Albă-ca-Zapada” copiii simt bucuria datorată
caracter, în general la întreaga dezvoltare a personalităţii copilului. victoriei dreptăţii şi a bunătăţii asupra nedreptpţii şi răutăţii, Alba-ca-
În procesul ascultării unui basm este antrenată întreaga activitate Zapada, prinţesa de o,,negrăită frumuseţe” rămânând un simbol al
psihică a copilului. El iese din pasivitate, urmăreşte cu atenţie cele triumfului bunătăţii şi frumuseţii.
povestite, memorează, compară, analizează materialul prezentat, Din basmul, „Scufiţa Roşie” copiii învaţă consecinţele şi
stabileşte legături de cauzabilitate, anumite relaţii între fapteşi urmările tragice ale naivităţii şi credulităţii, ale neascultării de părinţi.
personaje. Gândirea copilului este viu stimulată şi face posibilă Mesajul basmului, „Cenuşăreasa” este de o mare profunzime
înţelegerea semnificaţiei faptelor eroilor. Memoria şi atenţia sunt etică: în ciuda vieţii grele şi a suferinţelor cumplite ale Cenuşăresei,
stimulate de asemenea în procesul ascultării unui basm, ei urmărind cu nedreptatea nu poate dăinui la infinit, adevărul iese la lumină, răutatea şi
încordare peripeţiile narate. minciuna surorilor şi ale mamei vitrege sunt înlăturate, pedepsite.
Imaginaţia şi creativitatea sunt de asemenea stimulate, copilul Basmele despre animale sunt foarte gustate şi apreciate de către
lărgindu-şi orizontul de cunoaştere. El asimilează o serie de cunoştinţe copii. In decursul timpului, personajele-animale au devenit tipuri
noi, legate de viaţa oamenilor, de munca lor, de viaţa animalelor, a puternic conturate, ale căror trăsături fundamentale se reliefează din
plantelor, de schimbarea firească în cadrul naturii a anotimpurilor, de epitetele şi poreclele care li se dau în basme, fiecare personaj are o
transformarile din natura în timpul perindării anotimpurilor. caracteristică dominantă. Cumătra vulpe este şireată şi lacomă, ca în
Un rol deosebit de important îl mai au basmele în dezvoltarea povestea ,,Ursul pacalit de vulpe”, lupul – lacom şi crud, fără milă faţă de
limbajului copilului preşcolar sub toate aspectele sale: fonetic, legat de animalele mai slabe decât el, ursul – doritor de lucruri dulci, greoi la
pronunţarea corectă a tuturor sunetelor limbii române, lexical, prin minte şi la trup, iepuraşul – fricos, sprinten, lăudăros cu vitejiile lui, capra
îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii noi, gramatical, prin este simbolul harniciei, isteţimii, dragostei materne, răzbunătoare; iezii
prezentarea model de către educatoare a unei vorbiri corecte din acest sunt simbolul naivităţii copilăreşti, ariciul – simbolul înţelepciunii.
punct de vedere, şi, nu în ultimul rând, din punct de vedere al Motivele întâlnite în basme sunt: motivul cifrei 3 – 3 fraţi, 3
expresivităţii limbajului. surori, 3 pericole, 3 probe, 3 balauri, 3 păduri, 3 împăraţi; motivul fetei
Dar poate cel mai important rol îl are basmul în formarea orfane – în,,Fata babei şi fata moşneagului”,,,Cenuşăreasa”, ,,Albă-ca-
trasăturilor de caracter al micilor ascultători. Basmul pune în lumina Zăpada”; motivul mamei vitrege în: ,,Floriţa din codru”, ,,Albă-ca-
vie ceea ce e bine şi ce e rău, ajutându-l pe copil să discearnă acest lucru, Zăpada”; motivul drumului în: ,,Fata babei şi fata moşneagului”, ,,Sarea
să-şi însusească aceste reprezentări morale. în bucate”; motivul lacrimei în ,,Făt-Frumos din Lacrimă”.
Basmele au o importanţă educativă deosebită prin reliefarea
calităţilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de urmat.
187 188
Basmele îi ajută pe copii să înţeleagă complexitatea vieţii. Ele Luminiţa BALTĂ, ISSN 1842 - 077X
sunt un mijloc minunat de educare a gustului pentru frumos, prilejuind studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 190 - 200
copilului puternice emoţii estetice. Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Admirând întreaga comoară de înţelepciune pe care o cuprind Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
basmele, creaţii specifice ale poporului cu o complexă valoare, copiii îşi Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
satisfac curiozitatea, atracţia pentru fabulos şi miraculos, fascinaţia
pentru lumea minunată a basmelor.
EVALUAREA – COMPONENTĂ A PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
Bibliografie:
EVALUATION-IMPORTANT COMPONENT OF
• Gabriela Kelemen, (2008), Pedagogia preşcolară, Editura UAV, EDUCATION
Arad.
• Florica Bodiştean, (2007), Literatura pentru copii şi tineret dincolo Abstract: Objective pre-requisite of education is conferring
de story, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca. instruction and education activities more efficiency, so that professor
• Anton Ilica, Gabriela Kelemen, (2007), Metodica activităţilor din must increase their effort to bring under process of education a rational
grădiniţă, Editura UAV, Arad. and rigorous character. Evaluation of children’s level of education
• ***, (2003), Literatura pentru copii – manual pentru liceele assume a successive activities developed systematic and continue being
pedagogice, E.D.P., Bucureşti. at the same time a major component of process of education which
includes faze teaching-learning-evaluating.
Key words: objective, education, teaching, learning, evaluating
1.Conceptul de evaluare
Cerinţa obiectivă de a conferi activităţii de instruire şi educaţie o

eficienţă sporită, generată de experienţele vieţii contemporane, face
necesară intensificarea eforturilor pentru a asigura procesului de
învăţământ un caracter cât mai raţional şi riguros.
Evaluarea presupune o succesiune de activităţi cu caracter
continuu şi sistematic fiind în acelaşi timp componenta procesului de
învăţământ care include ciclul de predare – învăţare - evaluare.
Astfel este necesară determinarea cât mai precisă a obiectivelor
instruirii, organizarea conţinuturilor în concordanţă cu principalele
caracteristici şi tendinţe ale ştiinţei şi tehnicii şi cu logica didactică,
stabilirea strategiilor de predare – învăţare în raport cu obiectivele vizate
189 190
şi conţinuturile definite, perfecţionarea activităţilor de evaluare a - evaluarea activităţii didactice;

rezultatelor şi a proceselor desfăşurate. - informarea elevilor, părinţilor şi societăţii cu privire la
Conceperea şi desfăşurarea procesului de învăţământ presupune rezultatele obţinute;
realizarea mai multor acţiuni şi operaţii care pot fi grupate şi ordonate - evaluarea obiectivelor pedagogice şi a strategiilor
succesiv după cum urmează: educaţionale utilizate;
- stabilirea scopurilor şi obiectivelor; - îmbunătăţirea şi diversificarea tehnicilor de evaluare şi a
- organizarea şi desfăşurarea activităţii pentru realizarea uneltelor didactice.
obiectivelor; Aceste obiective se exprimă în termeni de comportament
- evaluarea rezultatelor şi a procesului desfăşurat; observabil, fiind astfel echivalente obiectivelor operaţionale.
- adoptarea deciziilor de ameliorare a activităţii în secvenţa În funcţie de gradul de complexitate şi de nivelul ierarhic pe care
următoare. evaluatorul doreşte sa-l deţină obiectivul de evaluare, acestea sunt:
Problematica pe care o generează acţiunea de evaluare face parte din • obiective de învăţare - implică cunoaşterea şi înţelegerea unor
ansamblul teoriei educaţiei, sau mai exact teoria evoluării – ca sistem de date, fapte, reguli, principii;
concepţii, principii şi tehnici referitoare la măsurarea şi aprecierea • obiective de transfer –presupun capacitatea evaluabilului de a
rezultatelor şi a procesului didactic fiind o componentă a tehnologiei utiliza cunoştinţele asimilate în alte situaţii similare sau noi;
didactice. • obiective de exprimare – se raportează la capacitatea de
Elementele interdependente pe care le implică actul evoluării comunicare, de abstractizare şi generalizare, la posibilităţile
sunt: creative ale individului.
• informaţii – baza de date obţinută prin procedee specifice, Deci evaluarea didactică reprezintă o acţiune complexă integrată în
• aprecieri – estimări ale situaţiei prezente sau prognoze ale activitatea didactică, realizată efectiv prin corelarea operaţiilor de
rezultatelor viitoare; măsurare şi apreciere care asigură diagnoza – cu decizia care implică
• opţiuni pentru anumite modalităţi de acţiune. prognoza la nivelul procesului de învăţământ.
Aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de Obiectivele sistemului de evaluare precum şi întreaga activitate
judecare a rezultatelor constatate prin compararea acestora cu scopuri desfăşurată în acest sens au la bază o serie de principii evaluative. Astfel,
urmărite. "Ea presupune formularea unor judecăţi de valoare asupra la baza activităţii de evaluare stă cunoaşterea, verificarea şi evaluarea
rezultatelor obţinute. "(G. Stoenescu) continuă şi sistematică a rezultatelor învăţării. În acelaşi timp, în atenţia
Scopul major al evaluării este să ofere datele necesare care să exprime educatorului se află permanent cercetarea progresului copiilor pe baza
luarea celor mai bune decizii educaţionale. obiectivelor curriculare din programă.
Evaluarea este – după cum consideră R. Ansbel – punctul final într-o O importanţă deosebită o are şi cunoaşterea randamentului
succesiune de evenimente. subiecţilor printr-o varietate de forme şi tipuri de evaluări. Este necesară
în acelaşi timp respectarea unui sistem de cerinţe unitare de evaluare prin
2. Obiectivele sistemului de evaluare obiective clar definite.
Un principiu esenţial care stă la baza activităţii evaluative constă
Obiectivele de evaluare se obţin prin operaţionalizarea în diversificarea metodelor de investigare şi comunicare precum şi în
obiectivelor curriculare care definesc rezultate concrete, particulare ale eficientizarea tehnicilor de evaluare combinate în mod optim.
învăţării ce vor fi supuse evaluării şi examinării. Ele constau în:
191 192
Instrumentele de evaluare utilizate în acest sens sunt instrumente însuşită, o deprindere a fost achiziţionată având în vedere
de evaluare tradiţionale (probe scrise şi orale, probe practice) precum şi depistarea lacunelor şi greşelilor elevilor, a cauzelor care au
instrumente de evaluare alternative (probe orale şi scrise, probe practice, condus la eficienţa scăzută a acţiunii educative (dacă e cazul).
observarea directă a elevului). b) În acest sens se impune administrarea unor teste diagnostice în
urma cărora se pot lua măsuri de ameliorare şi perfecţionare a
3. Metode alternative – complementare de evaluare procesului de formare, educatorul selectând metode şi mijloace
didactice care să asigure un randament superior.
Datorită faptului că metodele tradiţionale de evaluare au fost c) Funcţia de prognosticare – dă posibilitatea de a prevedea
concepute ca realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele probabilistic, valoarea, nivelul şi performanţele ce ar putea să le
practice, ele constituie la momentul actual elementele principale şi obţină copilul în evoluţia sa viitoare.
dominante de desfăşurare a actului evaluativ. d) Funcţia de feed-back – descrie posibilitatea pe care o oferă
Preocuparea continuă a practicienilor din domeniul educaţiei de activitatea de evaluare pentru a interveni în optimizarea şi
a găsi şi valorifica noi tehnici şi proceduri de evaluare, s-a concretizat în îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare pe baza
identificarea şi utilizarea unor metode şi instrumente de evaluare care pot principiului de feed-back.
reprezenta o adevărată alternativă la metodele clasice de testare şi e) Funcţia educativă (motivaţională) stimulează activitatea de
evaluare. învăţare şi se manifestă prin valorificarea pozitivă a feed-back-
Metodele clasice sunt importante mai ales când educatorul ului oferit de evaluare în sensul aprecierii propriei activităţi.
realizează un echilibru între probele orale, scrise şi practice şi ponderea f) Funcţia de selecţie asigură ierarhizarea şi clarificarea elevilor
lor va continua să domine în cadrul acţiunilor evaluative. Obiectivele sub raport valoric şi al performanţelor în cadrul grupului.
educaţionale aparţinând domeniului afectiv ce contribuie decisiv la
g) Funcţia social- economică evidenţiază eficienţa învăţământului
dezvoltarea personalităţii copilului nu pot fi însă măsurate prin metode în plan macro-socio-economic, informând societatea privind
clasice. Se impune astfel găsirea de noi tehnici prin care să le evaluăm.
stadiul şi evoluţia pregătirii populaţiei şcolare.
Principalele metode alternative de evaluare al căror potenţial
Realizarea funcţiilor esenţiale ale actului evaluativ în procesul
formativ susţine individualizarea actului educativ sunt: observarea
didactic presupune folosirea tuturor formelor de evaluare în
sistematică, investigaţia, proiectul, autoevaluarea, portofoliul.
complexitatea lor, cadrul demersului didactic, oferind astfel date necesare
Datorită complexităţii lor, aceste metode sunt utilizate atunci pentru îmbunătăţirea sistematică a acestuia.
când metodele tradiţionale nu-şi dovedesc eficienţa precum şi la nivelul
de învăţământ adecvat.
5. Tipuri de evaluare
4. Funcţiile evaluării Evaluarea predictivă (iniţială) se aplică la începutul unui
demers didactic (în cazul nostru la intrarea în grădiniţă). Scopul acestei
Funcţiile evaluării progresului şcolar derivă din sarcinile,
evaluări este de a aprecia cantitativ cunoştinţele abilităţile şi interesele
obiectivele şi destinaţiile evaluării. Ele se determină după criterii copiilor, pe baza cărora se vor clădi viitoarele noţiunii. În acest sens,
psihologice, pedagogice şi sociologice.
educatorul concepe mijloacele de evaluare, semnalează obstacolele
a) Funcţia de constatare şi diagnosticare – indică dacă o activitate acestea fiind un modul de orientare în activitatea viitoare.
instructivă s-a derulat în condiţii optime, o cunoştinţă a fost
193 194
Funcţia acestui tip de evaluare este constatarea situaţiei de (efecte formative) şi a procesului care le-a produs (reprezintă o oglindă a
plecare iar aprecierea rezultatelor se realizează prin raportare la criterii activităţii educatorului).
subiective stabilite de educatoare în funcţie de anumiţi factori consideraţi În cadrul acestui tip de evaluare, educatorul concepe
esenţiali. mijloacele de evaluare, planifică procesul evaluării şi sprijină copilul în
R. Ansbel conchide: "Dacă aş vrea să reduc toată activitatea de sesizare a erorilor, sesizarea reuşitelor şi în reglarea
psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influenţează cel activităţii.
mai mult învăţarea sunt cunoştinţele pe care elevul le posedă la plecare. Evaluarea continuă presupune nu numai verificarea tuturor
Asiguraţi-vă de ceea ce el ştie şi instruiţi-l în consecinţă." elevilor privind asimilarea materiei, ci şi cunoaşterea de către elevi a
Evaluarea sumativă (cumulativă) se aplică la sfârşitul unei rezultatelor obţinute, a gradului de îndeplinire a obiectivelor urmărite. Ea
perioade mai lungi de învăţare, la finele unor secvenţe temporale sau realizează un feed- back continuu, elevii dobândind confirmarea
tematice, prin sondaj asupra elevilor cât şi asupra materiei a cărei însuşire prestaţiilor lor pe parcursul procesului. În cadrul acestui tip de evaluare
este supusă verificării. elevul este subiect al evaluării. Evaluarea formativă face parte integrantă
Scopul acestui tip de evaluare constă în verificarea rezultatelor din procesul de învăţare, reprezentând atât pentru educator cât şi pentru
învăţării prin eşantionarea cunoştinţelor şi copiilor. elev o bază de reglare a activităţii. Efectul acestui tip de evaluare constă
Aceste verificări parţiale se încheie cu aprecieri de bilanţ. în siguranţa şi stimularea în activitatea de învăţare controlată de educator.
În acest caz, rolul educatoarei este de a planifica evaluările, de Rezultatele se apreciază prin raportare la criteriile specificate prin
a concepe mijloacele de evaluare şi de a examina copii. Intervine aici şi performanţele prestabilite astfel încât fiecare comportament să fie
rolul preşcolarului de autor al unor rezultate supuse evaluării. măsurat în anumite limite prin urmărirea progresului înregistrat de
Funcţia evaluării sumative se concretizează în constatarea fiecare elev. Un fenomen inerent şi util procesului de învăţare îl
rezultatelor precum şi în aprecierea, ierarhizarea şi selectarea subiecţilor constituie manifestarea ce reflectă o reprezentare personală asupra unui
prin raportarea la norme (evaluarea normativă) sau stabilirea unor criterii fapt şi pentru depăşirea căruia educatorul şi copilul trebuie să coopereze.
specificate în obiectivele generale (evaluarea criterială).
Acest tip de evaluare controlează în acelaşi timp calitatea 6. Autoevaluarea formativă
învăţării.
Evaluarea formativă(continuă) se desfăşoară pe procesul Se stabileşte de comun acord cu subiecţii. Acest tip de
întregului demers, în trepte succesive, scurte, printr-o progresie analizată evaluare se utilizează în ţara noastră încă extrem de rar şi doar la nivelele
în detaliu prin verificări sistematice pe secvenţe mici. superioare învăţământului preprimar.
În acest caz, locul verificărilor prin sondaj este luat de Acest tip de evaluare urmăreşte evaluarea progresului
evaluarea tuturor performanţelor privind întreg conţinutul esenţial al înregistrat de fiecare elev, realizat mai puţin prin raportare la obiective
materiei parcurse în secvenţa respectivă. Verificându-i pe "toţi" din prestabilite – cât prin raportare la obiective obstacol. Astfel se evaluează
"toată materia", evaluarea formativă permite cunoaşterea, identificarea depăşirea obstacolelor cognitive sesizate şi pune elevul în situaţii
neajunsurilor, a punctelor critice după fiecare secvenţă de instruire şi în deschise de evaluare. Rezultatele se apreciază prin urmărirea capacităţii
consecinţă, adaptarea unor măsuri de recuperare faţă de unii elevi şi de de a depăşi propriile obstacole cognitive orientând astfel procesul
ameliorare a procesului. Astfel, evaluarea se constituie ca mijloc eficace cunoaşterii. Toate acestea au ca rezultat implicarea în învăţarea
de prevenire a situaţiilor de eşec. controlată de către elev.
Scopul evaluării continue se concretizează la evaluarea prin Statutul erorii în acest caz este un fenomen constructiv al
raportare la obiective prestabilite a progresului înregistrat de fiecare elev învăţării(cunoştinţe - obstacol) şi reprezintă expresia coerenţei în
195 196
învăţare. Aici rolul educatorului este de a asista elevul în activitatea de -"citirea" unui text pe baza succesiunii
autoevaluare, autoreglarea procesului de instruire şi învăţare. Elevul este de imagini;
subiect dar şi autor al autoevaluării şi autoreglării. "Prietenul la nevoie se -utilizarea numeralului ordinal;
Astfel, recunoaşterea legăturilor dintre diferitele modalităţi de 2.
cunoaşte" -observarea şi analiza unei imagini;
evaluare a activităţii didactice conduce la singura atitudine justificată şi -mişcări ritmice de mers;
eficientă faţă de folosirea lor şi aceasta se exprimă în realizarea unui -clasificări după noţiuni cu caracter
proces de evaluare în forme şi cu funcţii multiple, perfect integrat generalizator;
activităţii didactice. "Nu lăsa pe mâine -poziţionarea spaţială;
3.
ce poţi face azi" -formularea şi analiza de propoziţii;
7. Aplicaţii practice – evaluarea sumativă -redarea grafică a propoziţiilor;
-stabilirea relaţiilor cauzale;
Pornind de la aceste consideraţii generale şi rămânând la
-recunoaşterea sunetelor iniţiale şi
activitatea din sfera învăţământului preprimar, exemplificăm în
finale ale cuvintelor;
continuare o modalitate de proiectare a activităţii de evaluare sumativă
"Buturuga mică -compunerea şi descompunerea
realizată la finele acestui ciclu de învăţământ.
4. răstoarnă numerelor;
Pentru a-i familiariza pe copii cât mai mult cu activitatea
carul mare" -organizarea compoziţiilor plastice
şcolară, am alocat în fiecare zi 40 – 45 minute acestei activităţi de
evaluare desfăşurată inter şi transdisciplinar, intitulând-o sugestiv "ora de (pata de culoare, fuziunea);
şcoală". Fiecare "oră" a avut conţinutul conceptual un proverb cunoscut -analiza pe text (caracterizări
în prealabil de către copii. Acest proverb a constituit suportul personaje, descrieri, antiteze);
motivaţional pentru probele de evaluare aferente fiecărei zile. Chiar dacă -compunerea şi descompunerea
am încercat să ne apropiem mult de activitatea şcolară prin formă, numerelor;
conţinut şi organizare, jocul a rămas caracteristica dominantă a activităţii. -raportarea elementului la grupul
Momentele de relaxare a copiilor şi totodată de "aerisire" a "Lupul îşi schimbă corespunzător (animale sălbatice,
acţiunii acestora au fost punctate prin exerciţii fizice care s-au pretat a fi 5. părul, domestice);
desfăşurate în condiţiile unei săli de clasă. dar năravul, ba!" -identificarea elementelor specifice
ţării (relief, port popular);
Evaluare sumativă grupa pregătitoare- Model de proiect -recunoaşterea genurilor muzicale;
-creativitate în comunicarea orală;
Nr. Conţinut -unităţi de măsură nestandardizate şi
Probe de evaluare
Crt. Conceptual etalon;
-aprecierea unor comportamente şi "Minciuna are -interpretarea de date cu extragere de
6.
atitudini prin analiza de situaţii; picioare scurte" informaţii;
"Cine se scoală de
1. -relatarea secvenţială a unor întâmplări; -raportarea cifrei la cantitate;
dimineaţă departe
-reperarea cronologică;
ajunge"
-tactarea ritmului melodic;
197 198
corespunzător în măsura în care sunt puse în legătură cu diferite

-creativitate şi expresivitate în componente ale procesului didactic şi cu activitatea în ansamblu.
compunerea spaţiului plastic; Calităţile şi funcţionalitatea fiecăruia din elementele constitutive
-realizarea de comparaţii, sinteze, ale procesului didactic, precum şi însuşirile factorilor umani participanţi
generalizări; la desfăşurarea procesului se reflectă în rezultatele produse.
"Meseria este brăţară
7. -adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în
de aur"
limitele 1-10; Bibliografie:
-diferenţierea înălţimii sunetelor;
-analiza pe text (antonime, sinonime); • Cristea Sorin, (2002), Conceptul de evaluare didactică – o
-recunoaşterea şi utilizarea formelor perspectivă managerială, în Revista Învăţământul preşcolar
geometrice; "Educaţie în anul 2002 " nr.1-2, Bucureşti.
-recunoaşterea grafismelor şi redarea • Macovei Elena, (1997), Pedagogie. Teoria educaţiei, E.D.P.
acestora prin îndoituri (sârmă, sfoară); Bucureşti
"Leneşul mai mult
8. -comunicarea impresiilor în urma Radu Ion, (1996), Teorie şi practică în evaluarea eficienţei
aleargă" •
experienţelor efectuate (proprietăţile învăţământului, E.D.P. Bucureşti.
materialelor); • Cergnit Ioan, (1998), Didactica, E.D.P., Bucureşti.
-comunicare în dialog cu transmitere
de informaţii;
-coordonarea psiho-motrică;
"Omul harnic,
-compunere şi rezolvare de probleme;
9. muncitor
-identificarea şi redarea literelor şi a
de pâine nu duce dor"
cifrelor;
-cunoaşterea şi manipularea cărţii;
-utilizarea şi respectarea semnelor de
punctuaţii;
"Unde şcoala se
-compunerea şi rezolvarea de
iveşte,
10. probleme;
pământul se-
-respectarea mărimii, spaţierii şi
mbogăţeşte"
direcţiei în redarea grafismelor;
8.Concluzii
Conceperea actului de evaluare a rezultatelor în conexiune cu

procesul didiactic pune în evidenţă o relaţie cu dublu sens, de o deosebită
valoare metodologică. Rezultatele constatate pot fi apreciate şi explicate
199 200
Mihaiela POPOVICI (GIURGIU) ISSN 1842 - 077X Creativitatea, ca produs, se caracterizează prin noutate,
studentă în anul II 2 (10) / 2009 p. 201 - 206 originalitate, utilitate socială, aplicabilitate, valoare, armonie, relevanţă.
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Pentru preşcolari noutatea şi originaliatea au numai valoare subiectivă.
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială La această vârstă, copilul are tendinţa de a-l imita pe celălalt şi de a
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad repeta cuvintele apreciate d e adult. Din acest motiv se cere orientarea
copilului spre original. Copilul preşcolar dispune de un potenţial creativ
care integrază experienţa cognitivă, mecanisme informaţional-
operaţionale declanşate şi susţinute în trebuinţele de cunoaştere, de
MODALITĂŢI DE FORMARE ŞI DEZVOLTARE A exprimare, de autoexprimare, de independenţă, potenţial creativ care
INDEPENDENŢEI ŞI CREATIVITĂŢII COPIILOR LA începe să se evidenţieze.
VÂRSTA PREŞCOLARĂ Pentru a avea rezultate în această privinţă este nevoie de acţiuni
continue şi organizate de stimulare a creativităţii. Nu toate activităţile de
învăţare permit activarea şi îmbogăţirea potenţialului creativ ci numai
INDEPENDENCE AND CREATIVITY MODALITIES
învăţarea activă, bazată pe descoperire explorare. Trăirile afective plăcute
FOR CHILDREN’S SKILLS DEVELOPING declanşate de utilizarea de adult a motivaţiei afective, de aprobări verbale
şi nonverbale, stimulează conduita craetivă a preşcolarului şi devin
MOTTO: “Copilul să nu ştie
motive de craeţie. Materiale didactice bogate şi atractive, indicaţii
nimic pentru că i-ai spus, ci
verbale, descrierile adultului amplifică manifestările creative ale copilului
pentru că a înţeles el însuşi; să nu
în joc, în desen, în povestire creată.
înveţe ştiinţa, ci s-o descopere”
Preşcolaritatea este apreciată tot mai mult ca vârsta ce cuprinde
(JEAN-JACQUES ROUSSEAU)
cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa unei persoane; pe
parcursul ei înregistrăm ritmurile cele mai pregnante în dezvoltarea
individualităţii umane si unele din cele mai semnificative achiziţii cu
Abstract: Modern conceptions of creativity are so diverse and
ecouri evidente pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale .
extensive that a definition of creativity must include related cognitive
Din aceasta perspectivă, subliniem că profilul psihologic al
activities such as decision making, critical thinking, and metacognition.
vârstei preşcolarităţii cuprinde multiple premise favorizante pentru
A comprehensive assessment requires multiple measures of the cognitive
cultivarea si stimularea potenţialului creativ. Avem în vedere
processes, motivations, interests, attitudes, and styles associated with
dinamismul, impetuozitatea si expresivitatea proprii acestei vârste, acel
creativity; the result of the creative process such as products,
freamăt permanent sau acea vibraţie si efervescenţă lăuntrica ce conferă
presentations, and performances; and the effects of environmental press
copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilităţi de
factors.
exteriorizare spontană şi autoexpresie însufletită , analoage oricărui elan
creator.
Key words: creativity, motivations, interests, attitudes, styles,
Este necesar să avem în vedere întregul sistem al condiţiilor sau
performance .
factorilor favorizanţi afirmării si dezvoltarii creativităţii, cum ar fi:
- factori structurali, intrinseci creativităţii
201 202
-factori de climat general în dezvoltarea si afirmarea b) Interpretarea independentă a unor imagini prin solicitarea de a le
personalităţii copiilor ; da cât mai multe titluri posibile .
-factori de ambianţă psihosocială si respectiv de climat c) Elaborarea independentă a unor istorioare ce se pot concepe
psihoeducaţional-stimulativ pentru afirmarea si evoluţia creatoare; plecând de la diverse modalităţi de ordonare logică posibilă a unui număr
Totodată este necesară utilizarea adecvată a diferitelor metode şi mare de imagini .
procedee specifice de stimulare şi antrenare a creativităţii d) Desene libere în care să se elaboreze nu numai o idee tematică,
Receptivitatea si curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, dar şi unele modele posibile pentru decorarea anumitor spaţii sau
tendinţa sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulaţie, dorinta lui de a anumitor materiale. De exemplu am conceput o probă dându-le copiilor
realiza ceva constructiv, creativ pot fi “alimentate” şi împlinite efectiv cartonaşe cu zece pătrate care reprezentau “ batistuţe, şerveţele sau
pot fi puse adecvat în valoare prin solicitări si antrenamente băsmăluţe” pentru decorat, ei trebuiau să dea cât mai multe şi diferite
corespunzatoare care astfel pot oferi multiple elemente pozitive in soluţii. Chipuri şi forme abstracte (obţinute la întâmplare), găsirea
stimularea şi cultivarea potenţialului creativ propriu vârstei preşcolare. asemănărilor cu lumea din jur, stimulând dezvoltarea imaginatiei,
In acelasi sens, atmosfera sau climatul psihosocial în care îşi fanteziei, creativităţii: “Eu şi lumea din jurul meu”; ”Un buchet de
desfăşoară activitatea copilul constituie aspectul hotărâtor. Rolul unui toamnă”; ”Mama mea”; ”Animalul îndrăgit”
climat caracterizat prin deschidere şi stil relaxat de creaţie, prin e) Analiza şi interpretarea desenelor realizate de copii astfel încât
asigurarea libertăţii de afirmare si expresie independenţă, prin să se releve posibilităţile multiple de utilizare a formelor si culorilor.
recunoaşterea si aprecierea pozitivă ca şi prin încurajarea şi promovarea f) Desfăşurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor jocuri de rol
efortului creativ pot participa în mod decisiv la dezvoltarea creativităţii care să antreneze gândirea creatoare.
copiilor. Dezvoltarea independenţei şi creativităţii copiilor reprezintă
Dezvoltarea capacitatii de acţiune, îmbogăţirea experienţei obiectivul major al educaţiei în învăţământul preşcolar, menţinându-se
senzoriale ca şi evoluţia întregului plan al cunoaşterii pot oferi elemente apoi la toate vârstele şcolare. Activitatea independentă poate fi organizată
care să concure la acea expansiune subiectiva specifică şi la acea în atingerea unor scopuri didactice formative şi informative şi pentru
independenta acţionala pe care o presupune potentialul creativ al copiilor. atingerea mai multor obiective importante în procesul instructive-
Insăşi îmbogăţirea repertoriului de experienţe şi evenimente cu care se educativ din grădiniţă.
confruntă copilul poate conferi noi premise pentru cultivarea unor Ştim că la vârsta preşcolară jocul este o condiţie importantă
elemente de creativitate sau a unor componente ale potenţialului creativ . pentru dezvoltarea ulterioară a copilului şi cu timpul joaca sa ia forme
Ca strategie generala de actiune in stimularea creativitatii în din ce în ce mai complexe şi mai diverse. Prin joc copilul are ocazia de a-
învăţământul preţcolar, este utilă valorificarea în sistemul activităţilor şi exersa capacitatea de analiză a posibilităţilor de rezolvare şi de punere
instructiv-educative a condiţiilor şi principiilor învăţării de tip creativ. în practică a soluţiilor. Jocul le stimulează fantezia, imaginaţia fiind un
Învăţarea creatoare presupune o serie de condiţii privind stimularea mijloc de dezvoltare a flexibilităţii şi spontaneităţii.
creativităţii cum ar fi : Jocul şi învăţarea oferă copilului nenumărate prilejuri de a
a) Antrenarea capacităţii de elaborare verbal expresivă a unor combina si recombina reprezentările pe care le dispune propriile sale
povestiri libere sau cu început dat, după un şir de ilustraţii, după o jucărie imagini, ascultănd, povesti, basme, poezii, reconstruieşte mental
după un plan sau după o temă, punând la dispoziţie copiilor planeşe, principalele momente de naraţiuni, le inversează, le omite, le amplifică şi
machete, siluete, jucării. inventează altele noi.
203 204
Prin tot ceea ce are specific jocul permite copilului să întreţină o poate aşeza în tablou. Pomii au început să primească flori de măr de
legătura permanentă cu realitatea cotidiană, să-i înţeleagă exigenţele ţi să culoare roz; pe pământ au apărut fire de iarbă şi flori colorate; pe cer nori
acţioneze în modul său propriu si creator, in lumea în care trăieşte. şi soare etc.
g) Analiza unor erori şi a posibilităţilor multiple de prevenire a lor. Tabloul a fost realizat neaşteptat de frumos, reflectând veridic
h) Enumerarea unor răspunsuri multiple la întrebări posibile (de tipul structuri posibile din natură purtând notă de originalitate a copiilor care
lui “de ce ?”) pe care le pot formula copiii sau chiar (în situaţii mai au colaborat la crearea lui.
dificile) educatoarea. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca
i) Utilizarea unor procedee de activizare a capacităţilor de creaţie în creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe
plan verbal-expresiv cum ar fi: vaste şi o bună pregătire).
-alcătuirea unor propoziţii multiple plecând de la anumite Este adevărat că stimularea creativităţii, a originalităţii şi a
cuvinte date; gândirii critice presupune o serie de riscuri pe care educatoarea trebuie să
-solicitarea de a formula propoziţii cât mai frumoase şi şi le asume, conştientă fiind că rezultatul final merită un asemenea preţ.
interesante, pentru a exprima o anumită idee sau temă dată;
-solicitarea de a continua în forme multiple anumite începuturi Bibliografie:
de propoziţii sau fraze, solicitari de tipul: ”Daţi cât mai multe exemple de
jucării; Enumeraţi cât mai multe obiecte care sunt sau pot fi rotunde etc. • Belous, V., (1991), Cultivarea şi dezvoltarea creativităţii - în rev.
”Aceste solicitări pot fi adaptate la contextual natural-concret al Forum nr. 7-8/91.
activităţilor curente din grădiniţă. Există multiple posibilităţi de formare • Kelemen, Gabriela, (2007), Pedagogie preşcolară, Editura
a unei personalitati creative. Considerăm că una dintre cele mai eficiente Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad.
la vârsta preşcolară este dezvoltarea creativităţii prin activităţile manuale. • Kelemen Gabriela, (2008), Psihopedagogia supradotării.
Pentru a fi cât mai stimulative, interesante şi a pune copiii in Identificarea şi educarea copiilor supradotaţi, Editura Universităţii
situaţia de a crea lucrări noi şi originale în cadrul activităţilor manuale am „Aurel Vlaicu”, Arad.
utilizat materiale diferite (hârtie, deşeuri textile, staniol, materiale din • Schwartz, Gh. Kelemen G., Moldovan Olga D., (2007), Psihologia
natură) cerându-le să le modifice forma fără a ţine seama de conturul copilului, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad.
initial. Prin întrebări de genul “Poţi să creezi diferite obiecte prin îndoirea • Roşca, Al., (1981), Creativitate generală şi specifică, Ed.
şi decuparea hârtiei?”, copii au creat: podoabe pentru Pomul de Crăciun, Academiei, Bucureşti.
diferite felicitări, avioane, bărcute etc. Cu materiale din natură punând
întrebări de genul “Ce poţi face din aceste materiale?” au realizat
mărţişoare, felicitări cu diferite ornamente.
În cadrul activitatii manuale desfasurata cu copii in vârstă de 5 ani
am realizat o lucrare colectiva cu tema: ”Tablou de primavară “
Copiilor li s-a cerut să spună cum cred ei că se poate face un
“tablou de primavara”. Unii copii au propus să-l picteze alţii examinând
hârtiile de pe masă şi foarfecele au propus să decupeze ceea ce au
desenat pe hârtii şi să le lipească unde se potrivesc. Astfel fiecare copil
poate alege figura pe care doreste să o decupeze şi să se gândească unde
205 206
Cosmina ROMAN, Lidia VESA, ISSN 1842 - 077X modelare a personalităţii copiilor. Încorporate în activităţile didactice,
studente în anul I 2 (10) / 2009 p. 207 - 213 elementele de joc imprimă un caracter mai viu şi mai atrăgţoboselii.
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar Chateau spunea că jocul oferă posibilitatea apariţiei unor
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială potenţalităţi care se concretizează selectiv si apare ideea că jocul este o
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad pregătire pentru muncă. Leontiev susţine că jocul este o modalitate de
exprimare a vieţii psihice mai ales la vârsta preşcolară, de exercitare a
IMPORTANŢA JOCULUI ÎN VIAŢA COPILULUI personalităţii: originea jocului rezultă din decalajul dintre cerinţele
mediului extern si posibilităţile copilului. Pentu copil jocul reprezintă
THE IMPORTANCE OF PLAY IN CHILDREN'S viaţa şi realitatea în toată complexitatea ei. Jocul este ocupaţia preferată şi
DEVELOPMENT cea mai intensă a copilului. Prin joc copilul se confruntă cu sine însuşi,
cu ceilalţi, cu diferite obiecte, fenomene şi procese, şi cu mediul
înconjurător. Pentru unii copii care nu au dezvoltată iniţiativa şi curajul
Abstract: There’s a lot happening during playtime. Little ones
de a intra în competiţie, jocul are şi un rol terapeutic, prin joc se
are lifting, dropping, looking, pouring, bouncing, hiding, building,
eliberează de timiditate şi intră cu toate forţele în joc. Nu se mai teme aşa
knocking down, and more. They are learning key scientific concepts,
tare de critica celorlalţi, deoarece personajul poate spune orice iar
such as what sinks and floats; mathematical concepts, including how to
reproşurile nu se adresează lui personal ci personajului, prin joc se
balance blocks to build a tower; and literacy skills, such as trying out
fortifică voinţaşi atenţia. Cercetătorii au demonstrat că jocul copilului
new vocabulary or storytelling skills as children “act out” different
este esenţial pentru dezvoltarea personalităţii lui,şi că prin joc se dezvoltă
roles.
capacităţile şi competenţele de bază. Scopul jocului este acţiunea
Key words: skills, concepts, roles, play, developing, education
capabilă să satisfacă imediat dorinţele şi aspiraţiile copilului. Prin
atingerea scopului se restabileşte echilibrul vieţii psihice. Importanţa
Jocul este o activitate simbolică; mai mult decât o imitaţie a unor
jocului în viaţa copilului este că satisface dorinţa de manifestare şi astfel
situaţii reale, este o concentrare de acţiuni, stări şi trăiri sufleteşti. Dacă
copilul ajunge să cunoască realitatea socială, deprinde modele de
nu ne-am juca, realitatea ar fi mult mai greu de suportat, pentru că nu
conduită, şi reflectă la comportamentul propriu şi al celorlalţi.
doar copiii se joacă ci şi adulţii. Pe chipul copiilor se citeşte bucuria
Funcţiile jocului se schimba în raport cu vârsta: dacă pentru
atunci când se joacă, acesta este primul scop al jocului, obţinerea plăcerii.
copil, jocul, este activitatea fundamentală, pentru adult reprezintă un
Jocul este o activitate specific umană care are o mare importanţă
înlocuitor al activităţilor serioase.
la vârsta copilăriei pentru rolul pe care îl are în formarea personalităţii
Principalele funcţii ale jocului sunt:
copilului. Jocul are un caracter universal, el este o manifestare a unei
- mentale;
caracteristici comportamentale a copiilor de pretutindeni. Când se
-motorii;
întâlnesc copiii din diferite culturi, blocajul lingvistic este depăşit
Funcţia principală fiind de realizare a eului, de manifestare a
deoarece limbajul lor comun este limbajul jocului. În procesele de
personalităţii, iar ca funcţie secundară putem enumera;
interacţiune din cadrul jocului, au loc procese de învăţare importante
-funcţia de divertisment (pentru că înlatură oboseala pricinuită
pentru dezvoltarea socială, cognitivă şi psihomotorie din viaţa copilului.
de lipsa activităţii);
Jocul ca activitate didactică îndeplineşte mai multe functii: de
-funcţia de element odihnitor;
distracţie, de relexare, de creativitate in conformitate cu vârsta, în final de
-funcţia de relaxare.
207 208
Prin joc atunci când suntem mici asimilăm realul la eu şi prin Pe parcursul creşterii sale în vârstă şi prin exersare în cadrul
imitaţie a eului la real. Tot prin joc ne descărcăm energetic şi ne jocului acestea se stabilizează. Cu timpul se observă şi o evoluţie a
rezolvăm anumite conflicte, ne formăm şi ne informăm, şi socializăm cu motivaţiei în joc. Raportul dintre joc şi dezvoltare îl identificăm în
alţii. caracterul propulsator din procesul dezvoltării personalităţii copilului. Ca
Principiul performanţei, dobândirea prestigiului, comportamentul să se înţeleagă mai bine de ce jocul este activitate dominantă la vârsta
concurenţial şi răsplata materială sunt astăzi motivaţiile principale pentru preşcolarităţii şi în dezvoltarea copilului relevăm câteva caracteristici pe
joc, iar valenţele legate de fantezie şi creativitate doândesc noi care acesta le împlineţte:
dimensiuni. -caracterul plăcutşi asocierea cu afecte pozitive;
Copilul prin natura sa încearcă să-şi construiască în joc situaţii -caracterul recompensator prin faptul că jocul este o activitate
pline de suspans, prin care se pregateţte pentru viaţă. Jocul determină executată de dragul ei, plăcută în sine şi nu depinde de realizarea
dezvoltarea spiritului competitiv şi creativ al copiilor, copiii reuşesc să-şi scopurilor din afara situaţiilor de joc;
urmărească şi să-şi împlinească ţelurile propuse în joc, îşi dezvoltă astfel -caracterul spontan şi voluntar, jocul reprezintă o acţiune care nu
spiritul de perseverenţă. Prin joc sunt exersate şi încercate moduri de este provocată sau controlată de altcineva;
comportament din viaţă, sunt testate reacţii la diferite situaţii şi sunt -caracterul activ, necesită implicarea activă a participantlui;
formate atitudini. Copiii, datorită caracteristicilor vârstei nu pot menţine -caracterul facil al acţiunilor, ne este acelaşi lucru cu viaţa reală
suspansul pentru un timp mai îndelungat, de aceea ei rezolvă rapid şi nu trebiue luat în sensul strict;
situaţiile neplăcute şi pot repeta situaţiile de joc la infinit, fără să se Jocul are un caracter formator, implică dezvoltarea tuturor
plictisească. În dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor fiecare formă de dimensiunilor personalităţii copilului prin activizarea proceselor psihice
joc reprezintă o modalitate de învăţare. pe baza explorării realității înconjurătoare. Prin intermediul jocului
Chiar şi pentru activitatea didactică din grădiniţă, jocul, este o copilul dobândeşte deprinderi, îşi formează deprinderi, priceperi şi
activitate fundamentală. Jocul şi activitatea ludică situează în prim plan obişnuinţe şi îşi activizează potenţialul creativ. În dezvoltarea
plăcerea naturală a copilului, aceea de a efectua ceva şi de a nu raporta personalităţii copilului jocul îndeplineşte câteva scopuri:
acţiunea întreprinsă la o finalitate prestabilită, aceasta deoarece jocul este -cunoaşterea treptată şi spontană a lumii înconjurătoare;
o expresie a activităţii copiluluibefectuată spontan, cu deosebită plăcere, -înţelegerea şi controlul mai adecvat al problemelor şi temerilor;
saturată de satisfacţii. Toţi psihologii sunt de acord cu aspectul că jocul -cunoaşterea propriei persoane şi a raportului cu lumea;
este forma dominantă a activităţii infantile, practicat cu scopul dezvoltării -explorarea relaţiilor dintre realitate şi fantezie;
copilului, a ascensiunii sale spre împlinirea ca adult. Până la vârsta -dezvoltarea gândirii intuitive şi semiotice;
şcolară este exclusivă a comportamentului său şi modalitatea cea mai Pe parcursul evoluţiei ontogenetice a copilului formele de joc
adecvată de învăţare. cunosc o diversificare şi o complicare în raport cu vârsta, jocul
Copilul prin joc achiziţionează cunoştinţe şi se adaptează dobândind modificări progresive. Din punct de vedere social există o
mediului înconjurător. De aceea jocul are întotdeauna o valoare etapizare a evoluţiei în stilul de joc al copilului în special în primii ani de
funcţională imediată. Copiii sănătoşi se joacă tot timpul, când interesul le viaţă:
este suscitat intră în jocuri colective, dezvoltându-se astfel sociabilitatea -jocul solitar cu obiecte predomină până la vârsta de 18 luni;
copilului. Datorită acelei instabilităţi a interesului copilului spre o -jocul paralel, uneori observarea şi imitarea celorlalţi copii, dar
activitate copilul îşi schimbă uşor interesele, preferinţele şi direcţia fără interacţiune reală până la trei ani;
jocului.
209 210
-jocul social, apare în jurul vârstei de patru ani când jocul devine Astfel pe lângă toate beneficiile pe care jocul le aduce în viaţa
din ce în ce mai prezent prin interacţiuni simple cu ceilalţii copii. Iniţial copilului, el are şi un rol terapeutic. Consilierii şi psihologii cunosc foarte
aceste interacţiuni simple sunt destul de rigide, mai târziu ele luând bine valenţele formative ale jocului de aceea folosesc jocul ca mijloc de
forma cooperării. remediere a unor simptome şi manifestări indezirabileale copiilor care
Diferiţi autori au identificat şi clasificat o mulţime de tipuri de suferă de diferite afecţiuni psihice. Astfel jocul este un mijloc terapeutic
jocuri, în funcţie de sopul urmărit astfel că: jocurile de relaxare au scopul în educarea copiilor cu tulburări globale de dezvoltare (sindromul autist
creării unei atmosfere relaxante în care se pierd inhibiţiile, se stimulează sau Asperger). Copiii care suferă de aceste afecţiuni manifestă deficienţe
capacitatea de acceptare a celorlalţi, de cunoaştere reciprocă, se stabilesc de interacţiune socială. Prin jocuri adaptate copilul poate fi învăţat cum
relaţii şi se formează prietenii; jocurile de exprimare urmăresc să reacţioneze în diferite situaţii sociale. Prin jocul cu personajele
interacţiunea umanăpe baza limbajului verbal; jocurile de interacţiune imaginare copilul este învăţat cum să utilizeze anumite formule de
sunt jocuri de cooperare şi de coordonare, stabilire a încrederii în partener politeţe, replici adecvate unor situaţii repetitive din viaţa socială. Copilul
astfel jocurile de interacțiune acoperă nevoia de a stabili relaţii cu va învăţa anumite deprinderi sociale, poate învăţa comportamente sociale
ceilalţi copii sau oameni. pe care să le aplice în viaţa reală. Terapia prin joc se bazează pe
Apariţia şi practicarea intensivă a jocului de creaţie reprezintă un principiile dezvoltării ontogenetice ale copilului şi astfel se asigură, prin
rezultat al întregii dezvoltări psihice a copilului, în special a formări joc, modalităţile potrivite de exprimare şi comunicare pentru copii.
capacităţii de a reflecta într-o formă proprie impresiile dobândite în viaţa Astfel unele jocuri sunt mai simple, altele mai complicate, în
înconjurătoare. Jocurile de distracţie au destinaţia specială de a funcţie de vârstă şi de capacitatea de întelegere si de acţiune, copilul
aducebuna dispoziţie în rândul copiilor, ele trebiue să fie simple şi uşor manifestăpreferinţe diferite pentru joc, pe măsura trecerii de la o etapă la
de asimilat prin explicaţii facile. alta a dezvoltării psihice.
Jocurile didactice alcătuiesc cea mai cuprinzătoare categorie de Copilul mic tinde să participe la jocurile celor mari dar de multe
jocuri, ele diminuează acţiunea didactică prin intermediul motivaţiilor ori nu reuşeşte să se integreze datorită condiţiilor impuse de joc. Un copil
ludice. Jocurile didactice sunt deosebit de importante în activitatea cu o personalitate mai puternică nu se resemnează, ci depune eforturi
didactică de la clasă deoarece rezolvă prin conţinutul lor o mare parte din pentru a face faţă. Ceilalţi cu o peronalitate mai slaba renunţă spunându-
problemele educaţţei intelectuale şi au un rol important în consolidarea, şi ,,ei sunt mai mari...eu sunt mic”. Pentru copiii mai mari jocurile uşoare
adâncirea, sistematizarea şi verificarea cunoştinţelor. nu prezintă nici un interes, pentru că nu le oferă posibilitatea de a se
Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele antrena, de a-şi etala puterile cu colegii de joc.
dobândesc o organizare specifică şi se succed în ordinea implicării de Există câteva lucruri de remarcat: în primul rând, jocul fortifică
logica cunoaşterii şi a învăţăturii. Astfel copiii pot ajunge la descoperiri un copil din punct de vedere fizic, îi imprimă gustul performanţelor
de adevăruri, îşi pot antrena capacitatea lor creativă, pentru că strategiile precuşi mijloacele de a le realiza. În al doilea rând, jocul creează
jocului didactic sunt strategii euristice, în care se mainifestă deprinderi pentru lucrul în echipă, pentru sincronizarea acţiunulor proprii
spontaneitatea, inventivitatea, iniţiativa, răbdarea, îndrăzneala, cu ale altora, în vederea atingerii unui scop comun. În al treilea rând,
creativitatea şi inteligenţa. jocul provoacă o stare de bună dispoziţie, de voie bună, oferindu-i
Intenţia principală a jocului didactic nu este divertismentul, ci omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte şi de a se
asimilarea de cunoştinţe, cu scopul pregătirii copilului pentru şcoală şi distra, dându-i parcă mai multă poftă de viaţă.
viaţă. Pentru a atinge aceste scopuri, jocul didactic trebuie să fie Astfel jocul are un rol foarte imoprtant în viaţa unui om încă de
instructiv, să consolideze, să sistematizeze şi să fixeze cunoştinţele. la naştere până la vârsta adultă deoarece şi la vârsta adultă omul simte
211 212
nevoia de a se distra, de a se amuza astfel jocul contribuie la Loredana Cristiana IGNI ISSN 1842 - 077X
reenergizarea sa. studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 214 - 223
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Bibliografie: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
• Ilica Anton, Gabriela Kelemen, (2007), Didactica învăţământului
preşcolar, Editura Universităţii ”Aurel Vlaicu”, Arad.
• Kelemen Gabriela, (2007), Psihopedagogia jocului, Editura ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE LA CLASE
Universităţii ”Aurel Vlaicu”, Arad. SIMULTANE
• Kelemen Gabriela, (2007), Psihopedagogie preşcolară, Editura
Universităţii”Aurel Vlaicu”, Arad. LEARNING ACTIVITIES TO THE SIMULTANEOUS
• Kelemen Gabriela, Laurenţiu Leucea, (2006), Metodica activităţilor CLASSES
din grădiniţă, Editura Universităţii”Aurel Vlaicu”, Arad.
• Schwartz Gheorghe, Gabriela Kelemen, (2007), Psihologia Abstract: Organized as objective necessitate, simultaneous
copilului, Editura Universităţii” Aurel Vlaicu”, Arad. education in some places represents specific characteristics which
impose specific learning methods. It is not easily to teach people of
Webografie: different age in the same classroom. Teacher must be well prepared and
well armed with various procedures and pedagogical techniques in
-www.didactic.ro/jocul-modalitate_de_învăţare.doc order to rich the curricular objectives.
-www.playwork.org
-www.relijoc.ro Key words: simultaneous education, different age, curricular
objectives, pedagogical techniques
1.Politica educaţională integratoare
Educaţia modernă impune o politică educaţională

integratoare în şcolile din România, indiferent cât de mari sau mici pot fi,
sau câţi elevi ar cuprinde fiecare. Situaţia specifică de realizare a
educaţiei moderne se configurează în mod particular în acele şcoli din
mediul rural, unde diminuarea demografică, factori specifici teritoriali şi
social-economici au impus de-a lungul vremii organizarea
învăţământului simultan la două sau mai multe clase. Cu toate acestea
copiii din satele româneşti, mulţi sau puţini, trebuie să beneficieze de
aceeaşi educaţie ca şi copiii din oraşe. Copiii de vârstă şcolară mică
(clasele I-IV) vor rămâne în satele lor, atât datorită implicaţiilor social –
213 214
economice la nivelul familiei, cât şi necesităţii evitării situaţiilor stresante (analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, generalizarea), precum şi
declanşate de frecventarea unor şcoli situate la distanţe mari. capacităţile de exprimare, care să trezească interesul pentru învăţătură, să
Este necesar să împlinim reforma în condiţiile reale ale fiecărei formeze priceperi şi deprinderi de muncă intelectuală.
şcoli rurale, urmărind eficientizarea învăţământului simultan prin Activitatea independentă contribuie atât la formarea
pregătirea cadrelor didactice pentru activitatea în cadrul învăţământului deprinderilor de lucru individual, cât şi la dobândirea unor noi cunoştinţe.
primar cu clase de copii formate din subiecţi cu vârste şi nivel de învăţare Prin urmare, identificăm:
diferit. o Munca independentă pregătitoare pentru predarea
cunoştinţelor noi;
2.Organizarea învăţământului simultan în mediul rural o Munca independentă ulterioara activităţii de predare;
Organizat din necesităţi obiective, învăţământul simultan în mediul 2.1.Munca independentă pregătitoare este considerată ca
rural prezintă o serie de particularităţi specifice, care creează o fiind mai dificilă şi se utilizează la clasele a III-a si a IV-a, ai caror elevi
problematică aparte în aplicabilitatea ideilor reformiste: au o pregatire şi unele deprinderi de activitate intelectuală care să permită
• prezenţa unor efective mici de elevi impune desfăşurarea însuşirea de noi cunoştinţe prin eforturi proprii. Această activitate
activităţii cu un grup nou format, cuprinzând copii de vârste şi independentă pregătitoare poate fi dată şi la clasele I si II, cu condiţia să
inteligenţe diferite; fie bine pregătită, să respecte particularităţile de vârstă şi să fie organic
• mediul socio-economic cu valenţe inegale şi contradictorii îşi legată de subiectul lecţiei.
pune amprenta asupra diferenţelor individuale de învăţare; Organizarea tradiţională a unei clase poate fi în munca
• climatul psihosocial şi nivelul cultural scăzut al familiei(în independentă ulterioară activităţii de predare, accentul este pus pe
majoritatea cazurilor) constituie pentru copil un univers consolidarea cunoştinţelor, dar mai ales pe formarea priceperilor şi
generator de diferenţe, pentru activitatea de învăţare din şcoală. deprinderilor de muncă intelectuală independentă, sarcină importantă şi
În condiţiile specifice ale învăţământului simultan, strategia specifică în predarea la clasele simultane.Se ştie că pe măsura formarii
didactică va fi astfel proiectată încât să permită o îmbinare continuă între acestor capacităţi, începând din clasele I – II, intreaga activitate instructiv
activitatea învăţătorului şi cea a elevului. Fiind rezultatul interacţiunii – educativă se desfaşoara tot mai bine, cu o eficienţă tot mai sporită.
mai multor procedee va urmări multiple obiective didactice. Când se dă muncă independentă în cadrul lecţiilor de
Pentru că activitatea didactică simultană la două sau mai consolidare, se are în vedere că temele formulate să permită verificarea şi
multe clase, în mediul rural, se desfăşoară de obicei într-o singură sală de controlul însuşirii lecţiilor anterioare, paralel cu utilizarea datelor şi
clasă, aceasta trebuie să fie organizată în aşa fel încât să fie un mediu formarea deprinderilor de munca independentă.
funcţional, propice învăţării, dar şi un ambient locativ. În organizarea activităţii independente ulterioare muncii cu
Lecţia, în condiţiile predării – învăţării simultane, are două învăţătorul, fişele de muncă independentă pot cuprinde sarcini de muncă
momente importante şi distincte, şi anume: a invăţătorului cu elevii şi diferenţiată, în funcţie de nivelul, posibilităţile şi interesele fiecarui copil.
munca independentă. Ele se dovedesc deosebit de utile şi au următoarele avantaje:
Revenind la cele două momente importante ale lecţiei la o Posibilitatea individualizării sarcinilor în funcţie de
clasele simultane, trebuie precizat că în cadrul activităţii directe, progresul fiecărui elev;
învăţătorul transmite noile cunoştinţe stimulând participarea conştientă a o Adunarea şi păstrarea fişelor cu temele rezolvate
elevilor, folosind metode şi procedee care să dezvolte procesele gândirii permite o bună cunoaştere a evoluţiei tuturor elevilor;
215 216
o Cerinţa de a rezolva sarcinile de pe fişa, îmbină modalitate de lucru cu elevii se numeşte frontală (Hubbard et al.1984).
controlul cu autocontrolul, permitţând aplicarea În învăţământul modern, dascălul nu mai este singura persoană cu putere
principiilor învăţământului programat, adaptat nivelului şi drepturi absolute în clasă. Un grup de elevi, sau un reprezentant al lor
acestor clase; poate să se adreseze „frontal” clasei atunci când prezintă rezultatele
o Timpul de lucru este mai bine folosit (rapiditate, linişte) activităţii desfăşurate în grup. În funcţie de sarcina didactică pe care a
în raport cu temele date pe tabla spre a fi copiate în avut-o de îndeplinit, grupa poate adresa întrebări clasei, poate demonstra
caiete, sau copierea din manuale, elevii deranjându-se sau răspunde la întrebările colegilor.În consecinţă, organizarea frontală
reciproc, când au de rezolvat acelaşi exerciţiu. a clasei simultane este situaţia în care toţi elevii dintr -un an de studiu
Asemenea fişe se întocmesc pentru fiecare lecţie şi comportă o lucrează cu dascălul, vizionează un film, diafilm etc.
muncă suplimentară, care nu constituie o pierdere de timp, dacă o Un exemplu de activitate frontală în situaţia învăţământului
raportăm la economia de timp şi energia din cadrul lecţiilor, la simultan este Întâlnirea de dimineaţă, la care participă toţi elevii de la
atractivitatea şi eficenţa acestui demers. cele două sau trei niveluri de instruire. Este un exerciţiu„de încălzire”, în
În munca la clase simultane există şi activităţi comune, cadrul căruia elevii comunică liber pe o temă aleasă de dascăl sau
ocazionate de temele lecţiilor, de opţionalul ales sau de faptul că nu propusă de ei.
pemit o desfăsurare separată, pe clase, în intervale orare diferite. Prin O învăţătoare mi-a relatat obiceiul de a-şi începe ziua cerându-le
aceste activităţi se captează atenţia ambelor clase: purtându-se elevilor să se aşeze în cerc pe covor şi să spună un lucru pozitiv despre
conversaţii cu elevii, se fixează unele cunoştinţe, se dobândesc altele noi un coleg aflat în centrul cercului. Bineînţeles că fiecăruia dintre elevi îi
şanse se văd şi se consolidează unele priceperi şi deprinderi însuşite venea rândul de a fi în centrul atenţiei într-o zi.
anterior. Elevii clasei mai mici preiau idei, le repetă, se conving de Această activitate era privită nu doar ca un exerciţiu de comunicare, ci şi
adevărul unor cunoştinţe. Efectul educativ al activităţilor organizate prin de gândire pozitivă, un efort de a vedea latura bună a fiecărui coleg.
munca comună (exemplu: activităţi practice, excursii, serbări, proiecte, Astfel de activităţi se pot organiza şi în cadrul învăţământului simultan.
realizarea unor portofolii folosind metoda proiectelor, afişe, educaţie Clasa simultană oferă chiar un avantaj: diferenţa de vârstă şi instruire
muzicală, educaţie fizică etc.) este mare iar cunoştinţele se transmit mai dintre elevi face interacţiunea mai apropiată de situaţia reală cu care se
usor de la elev la elev. Condiţia esenţiala a organizării activităţii comune confruntă elevii dincolo de pereţii şcolii.
este identitatea tematică. Alte exemple de activităţi frontale care se pretează şi la clasele
simultane sunt:
2.2.Activitatea frontală cu clasa în cadrul învăţământului • predarea noilor cunoştinţe;
simultan • verificarea înţelegerii noilor cunoştinţe (prin întrebări adresate
Reprezentată prin delimitarea celor două „zone de acţiune” a clasei);
principalilor „actori”: dascălul şi elevii. Aceşti „actori” aveau în trecut • exerciţii de consolidare (lectura cu voce tare, rezolvarea unor
roluri, responsabilităţi şi drepturi riguros delimitate. Dascălul era singura exerciţii la tablă etc.);
autoritate cu putere de decizie asupra a tot ce se întâmpla în clasă. Rolul • lectura şi dezbaterea unor fragmente din ziare, reviste, cărţi;
elevilor era să asculte şi să îndeplinească toate sarcinile trasate de dascăl. • comentarea unor evenimente locale sau naţionale de interes
Un asemenea scenariu a caracterizat activitatea la clasă de-a lungul mai pentru elevi;
multor secole. Dascălul reprezintă „centrul” şi are controlul deplin asupra • jocuri didactice care să antreneze toţi elevii.
oricărei interacţiuni: dascăl-elev; elev-elev, elev-dascăl. O astfel de
217 218
Activităţile la care sunt antrenaţi toţi elevii sunt foarte importante 2.3.Activitatea pe grupe de elevi în cadrul învăţământului
în cazul predării simultane, deoarece contribuie la sudarea colectivului de simultan
elevi, ceea ce îi va face să comunice liber, fără teama de a fi „pârâţi” „Activitatea pe grupe” este forma de organizare a clasei în care
părinţilor sau altor copii din localitate. trei sau mai mulţi elevi se unesc şi lucrează împreună pentru a rezolva
Activitatea frontală este caracterizată printr-un control riguros al sarcina didactică trasată de dascăl. Avantajele modalităţii de lucru în grup
dascălului care stabileşte conţinutul, interacţiunea, ritmul, durata în cadrul învăţământului simultan:
activităţii. Tot dascălul corectează greşelile elevilor şi evaluează gradul • Creşte timpul de participare activă a fiecărui elev.
de realizare a sarcinii didactice. Am menţionat deja că mai ales în cadrul • Elevii învaţă unii de la alţii (sursa cunoştinţelor nu este doar
învăţământului simultan, dascălul nu este singura persoană care poate dascălul).
interacţiona frontal cu clasa. Acest tip de organizare a clasei are însă • Creşte încrederea în sine a participanţilor. Acest lucru este foarte
avantaje şi dezavantaje, unele fiind menţionate în tabelul următor. necesar la clasele simultane unde elevii sunt obligaţi să înveţe să rezolve
problemele ivite, singuri sau cu ajutorul colegilor.
AVANTAJE DEZAVANTAJE • Activitatea în grupe e mai dinamică decât cea în perechi, deoarece
sunt mai mulţi elevi care reacţionează „pro” sau „contra” unei idei,
Toţi elevii se concentrează asupra Ritmul impus de către organizator proceduri etc.
unei nu se • Cresc şansele ca măcar un elev din grup să poată rezolva problemele
probleme. potriveşte cu ritmul de lucru al care survin.
• Munca în grup este mai relaxantă decât cea în perechi sau
Dascălul sau un alt elev se fiecărui elev.
individuală.
asigură că fiecare Elevii au prea puţină (sau deloc)
Dezavantajul modalităţii de lucru în grup în cadrul învăţământului
elev poate recepţiona mesajul. autonomie.
simultan este gălăgia inevitabilă atunci când mai mulţi elevi vorbesc în
Activitatea poate fi foarte Activitatea frontală implică de
acelaşi timp. Intr-o clasă simultană acest lucru poate fi un impediment în
dinamică, ritmul regulă prea
desfăşurarea activităţii celuilalt grup. Este de asemenea, posibil să apară
fiind impus de conducătorul multă „predare” şi prea puţină probleme de indisciplină. Unele pot fi evitate prin alegerea partenerilor din
activităţii. „învăţare”. subgrupă după nişte criterii stabilite cu grija.
Elevii sunt expuşi unei exprimări Unii elevi nu se simt în largul lor
corecte. atunci când 2.4.Activitatea în perechi în cadrul învăţământului simultan
Elevii mai emotivi se simt mai în sunt „expuşi” să răspundă în faţa Modalitatea de lucru în perechi este cel mai uşor de organizat,
siguranţă întregii chiar şi în sălile de clasă cu mobilier fix, deoarece elevii stau de obicei câte
atunci când repetă, citesc sau clase. doi în bănci. Un alt avantaj al muncii în perechi este rata de participare
răspund în cor. activă a elevilor. Practic, jumătate din elevi sunt permanent „activi”.
Numărul elevilor care au ocazia Avantaje ale modalităţii de lucru în perechi, aplicabile în cadrul
să vorbească învăţământului simultan:
este redus. • Creşte procentul de participare activă a elevilor.
• Încurajează cooperarea elevilor (cei doi se pot corecta reciproc, fără
Unele dezavantaje menţionate mai sus pot fi eliminate prin teama de a fi ridiculizaţi, îşi pot explica aspectele mai puţin clare ale
organizarea de activităţi pe grupe de elevi sau în perechi. sarcinii didactice etc.).
219 220
• Se pot organiza practic în oricare moment al lecţiei, pentru a atinge preda noi cunoştinţe celeilalte grupe de elevi. Astfel, spre deosebire de
diferite obiective (exerciţii de exprimare orală sau în scris, de înţelegere a predarea la clasele omogene, unde munca individuală nu trebuie să
mesajelor scrise, rezolvări de exerciţii şi probleme). dureze prea mult, deoarece se poate face şi acasă (excepţie făcând
Dezavantaje ale modalităţii de lucru în perechi: testele), la clasele simultane activitatea individuală a elevilor este de
Gălăgia. În cazul în care creşte procentul de participare activă, creşte lungă durată, şi necesită formarea unor deprinderi temeinice de studiu.
şi gălăgia, deoarece jumătate din clasă vorbeşte. Acest lucru este mai De preferinţă, dascălul va organiza astfel de activităţi pentru a verifica
evident în clasele cu elevi mulţi. În cazul învăţământului simultan, unde înţelegerea de către elevi a unei bucăţi de lectură, demonstraţii, explicaţii,
practic ne referim de cele mai multe ori doar la o grupă care va lucra în dezvoltarea unor deprinderi etc. Sarcina didactică va varia în durată şi
perechi, gălăgia nu ar trebui să fie un impediment. complexitate în funcţie de vârsta elevilor.
• Indisciplina poate fi şi ea o problemă. Cu cât clasa este mai
numeroasă, cu atât mai dificil va fi pentru educator să monitorizeze 3.Concluzie
fiecare pereche.
• Un alt pericol al muncii în perechi este folosirea unui limbaj În învăţământul simultan în special, esenţa este utilizarea a ceea
inadecvat sau incorect. ce ştiu şi pot deja face elevii, sprijinindu-se unul pe altul, împărtăşindu-şi
Dascălul nu îi poate auzi tot timpul pe toţi elevii care vorbesc şi, în unul altuia experienţe, cunoştinţe, mod de lucru pentru a învăţa ceva nou.
consecinţă, nici nu-i poate corecta. Unele din aceste neajunsuri pot fi Copiii învaţă cu uşurinţă unul de la altul tot felul de lucruri; aşa cum
eliminate sau atenuate prin buna organizare a activitatiilor si atitudinea învaţă trăsnăi, pot învăţa şi lucruri utile, cum învaţă să tragă cu praştia, să
dascalului în învăţământul simultan, prin gruparea sub alte forme decât în facă vaporaşe de hârtie pot învăţa şi deprinderi de muncă intelectuală. În
clasa tradiţională, elevii pot: cadrul învăţământului simultan cadrul didactic îmbinând în mod creator
• să înveţe să se cunoască şi să se respecte reciproc; tipurile de strategie didactică în cadrul fiecărei lecţii, în funcţie de
• să lucreze împreună pentru realizarea anumitor sarcini de lucru, alternarea activităţilor , resurselor umane şi materiale, specificului
proiecte etc.; conţinuturilor pune în valoare acelaşi profil de formare educaţională ca şi
• să comunice eficient; în situaţia activităţii didactice cu o singură clasă.
• să îşi exprime sentimente;
• să valorizeze diferenţele individuale; Bibliografie:
• să rezolve situaţii conflictuale;
• să-şi asume responsabilităţi; • Bratu, G., (2003), (coord), Aplicaţii ale metodelor de gândire critică
• să ia decizie etc. la învăţământul primar, Humanitas Educational, Bucureşti.
• Cega, E., (1995), Formarea deprinderilor de muncă independentă în
2.5.Activitatea individuală a elevilor condiţiile desfăşurării activităţii la clasele simultane, Revista
Unul din dezavantajele modalităţii frontale de lucru este faptul Învăţământul primar nr 6 -7, Bucureşti.
că ea facilitează mai multă predare şi mai puţină învăţare. Modalitatea • Cerghit, I., (2002), Metode de învăţământ, E.D.P., Bucureşti.
individuală de muncă este folosită mai ales în acest scop: de a oferi • Ciolan L., (2003), Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea
elevilor ocazia să înveţe, realizând diferite sarcini didactice etc. În cazul integrată/cross-curriculară, Humanitas Educaţional, Bucureşti.
învăţământului simultan, activitatea individuală a elevilor este nu doar
importantă ci şi foarte necesară, deoarece oferă dascălului ocazia de a
221 222
• Gârleanu - Costea, R. Alexandru, G., (1996), Activitatea simultană Lavinia – Cornelia TODINCA, ISSN 1842 - 077X
la două sau mai multe clase în ciclul primar, Ed. Gheorghe studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 224 - 232
Alexandru, Craiova. Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
• Molan, V., (1995), Activitatea didactică în condiţiile de lucru Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
simultan cu două sau mai multe clase, Revista Învăţământ primar nr. Universitatea “Aurel Vlaicu”, Arad
1 -2, Bucureşti.
• Moldovan, I., (1993), Învăţământ cu predare simultană între
realitate şi expectanţă, Revista Învăţământul primar nr. 3, Bucureşti. COMPETENŢELE PROFESIEI DE DASCĂLcC
TEACHER COMPETENCES AND QUALIFICATIONS
Abstract: Teachers play a crucial role in supporting the

learning experience of young people and adult learners. They are key
players in how education systems evolve and in the implementation of
the reforms. They recognise that high quality education provides
learners with personal fulfilment, better social skills and more diverse
employment opportunities. Their profession, which is inspired by values
of inclusiveness and the need to nurture the potential of all learners, has
a strong influence on society and plays a vital role in advancing human
potential and shaping future generations.
Key words: education systems, strong influence, vital rol,e

future generations
“A instrui pe tineri cum se

cuvine nu constă în a le vârâ în
cap mulţime de cuvinte, fraze,
expresiuni şi opiniuni din
diferiţi autori, ci în a le
deschide calea cum să
priceapă lucrurile.”
(John Amos Comenius)
223 224
1.Introducere Condiţiile suplimentare necesare pentru a putea concura:

o cunoaşterea unei limbi străine;
Fiecare elev are o anumită emoţie atunci cand ştie că primeşte o o cunoştinţe de operare pe calculator (preferabil).
notă de la profesor, dar profesorul are anumite emoţii gândindu-se că Elementele de CV care contează pentru această profesie:
elevii săi îi pot acorda “note”? Elevii au şi ei metode de clasificare a o studii superioare în domeniu;
profesorilor…Mai mult ca sigur că nu se gândesc la ce profesori o modulul de pregătire a personalului didactic.
competenţi sau incompetenţi au, dar îşi vor aminti mereu cum s-au simţit Stabilirea elementelor pentru care se punctează suplimentar:
la orele lor, cum au fost trataţi şi cum li s-a predat. Insă, aceste lucruri ţin o activităţi de cercetare ştiinţifică (în domeniul ştiinţelor
de competenţele profesorului, deşi nu toţi elevii ştiu aceasta. socio-umane);
o autor al unor articole, publicaţii, cărti de specialitate;
2.Competenţa profesională o cunoaşterea unei limbi străine;
o cunoştinţe de operare pe calculator;
Competenţa profesională reprezintă capacitatea de a aplica, o considerarea contextului social şi global, favorizând
transfera şi combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă abordările comune între profesori, pentru gestionarea problemelor;
diverse pentru a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul o rolul de mediator între cursanţi şi mediul lor;
calitativ specificat în standardul ocupaţional. o modernizarea procesului de evaluare: evaluarea ca
General vorbind, un profesor este competent când are cunoştinţe solide modalitate de progres, accentul pe evaluarea formativă;
în domeniul predat şi puţine şi din alte domenii, deoarece la ore este o modernizarea formării profesorului, folosind noi abordări
foarte posibil să se ajungă şi la alte teme. Bineînţeles, dascălul nu este pedagogice şi noile tehnologii informaţionale.
obligat să răspundă la ce nu cunoaşte, dar cunoscând în linii mari şi alte Profesorul ca agent al schimbării trebuie să cumuleze aceste condiţii de
lucruri interesante va creşte în ochii elevilor. Adoptând tehnici interactive competenţă. El devine tot mai bun în domeniul său prin condiţiile
de predare, el poate face din elevii săi nişte persoane care să dorească să suplimentare dobândite, fiind astfel un exemplu. Dascălul le arată în
afle mai mult, nu nişte persoane care se plictisesc, iar la evaluarea acest mod elevilor ca nu este materia lui cel mai important lucru de pe
progresului lor şcolar poate folosi o paletă mai variata de instrumente. faţa pământului, ci important este modul cum utilizează informaţia
Profesorul poate folosi tehnologia moderna in folosul sau si spre primită în şcoală şi cum reuşesc să devină cineva prin folosirea minţii.
entuziasmul invataceilor sai. Profesorul trebuie, de asemenea, sa Este clar ca profesorii au din ce în ce mai puţin ca sarcină unică predarea
abordeze o strategie eficientă de management a clasei. Acestea sunt de cunoştinţe şi din ce în ce mai mult rolul de a trezi gândirea.
lucrurile generale care le avem în vedere când spunem cât de competent Profesorul, alături de sarcinile lui tradiţionale, este chemat să devină un
este un anumit cadru didactic. sfătuitor, un interlocutor; el este mai mult cel care ajută căutarea în
Posibilităţile de dezvoltare a carierei în cadrul profesiei (traseul comun a unor argumente contradictorii decât cel care deţine adevărurile
profesional): de-a gata. El va trebui să consacre mai mult timp şi energie activităţilor
o trecerea prin gradele de specialitate, până la gradul I; productive şi creatoare, interacţiunii, discuţiilor, animaţiei, înţelegerii,
o posibilitatea de a continua studiile pentru specializare încurajării.
(master, doctorat) . Conform metodologiei formării continue a personalului didactic din
învăţământul preuniversitar, competenţele profesorului sunt structurate
astfel:
225 226
Competente de bază: Nivel creator:

o de a comunica= a transmite şi înţelege corect mesajele; • de a investiga şi inova procesul instructiv-educativ;
o de a fi practic= a acţiona pe baza valorilor, nu a • de a prelucra, esenţializa, adapta, reprezenta, ilustra şi
afectivităţii; dezvolta conţinutul;
o de a conduce= analiză, diagnoză, proiectare, organizare • de a reacţiona pozitiv la schimbare;
,îndrumare, evaluare, decizie, prognoză; • de a identifica probleme, de a le integra în procesul de
o de a cunoaşte elevii ca indivizi şi grup; învăţământ, de a soluţiona cu elevii;
o de a gândi şi acţiona creativ; • de a utiliza strategii de predare-învăţare-evaluare.
o de a desăvârşi personalitatea proprie. Competente psihorelationare:
Competenta de specialitate: Nivel teoretic:
o de a cunoaşte conţinutul ştiinţific al disciplinei; • de a asimila cunoştinţe de psihologie;
o de a actualiza, prelucra, esenţializa, ilustra, reprezintă şi • de a asimila metodologia cercetării;
dezvolta conţinutul;
Nivel operational:
o de a cunoaşte metodele şi tehnicile de informare; o de a analiza şi diagnostica starea psihică a elevilor, a
o de a gândi specific disciplinei; relaţiilor în interiorul grupurilor şi de a contribui la dezvoltarea pozitivă a
o de a realiza corelaţii intra, inter şi pluridisciplinare;
lor;
o de a asimila metodologia de cercetare specifică disciplinei. o de a comunica şi a coopera cu elevii, părinţii, profesorii;
Competente psihopedagogice si metodice: o de a motiva grupul în realizarea unor scopuri comune;
Nivel teoretic:
o de a dezvolta independenţa şi interdependenţa elevilor şi
o de a asimila sistematic conţinutul ştiinţelor educaţiei; grupurilor;
o de a prelucra, adapta şi dezvolta acest conţinut: o de a dezvolta relaţia profesor-elev bazată pe respect,
o de a înţelege şi orienta activitatea după idealul educaţional
încredere, cooperare, înţelegere, onestitate, punctualitate.
,finalităţile şi obiectivele învăţământului. Competenţele profesionale se rezuma, la nivelul competenţelor
Nivel operational: ocupaţionale în:
• de a analiza şi diagnostica starea educaţionala a elevilor; • a aplica cunoştinţele de specialitate;
• de a proiecta activităţi instructiv-educative;
• a folosii deprinderile specifice;
• de a organiza şi coordona activităţile proiectate; • a analiza şi a lua decizii;
• de a evalua, regla şi autoregla activitatea; • a fi creativ;
• de a forma capacităţi de gândire, de control, de autoapreciere • a lucra cu alţi membri ai unei echipe;
şi autoreglare;
• a comunica eficient;
• de a dezvolta înclinaţii, aptitudini, talente competenţe,
• a se adapta la mediul specific de munca;
atitudini;
• a face faţă situaţiilor neprevăzute.
• de a forma şi dezvolta interesul, motivaţia, afectivitatea,
În urma unui efort de sinteză a concluziilor cercetărilor întreprinse
voinţa, inteligenţa;
până în prezent în domeniul psihologiei învăţării, privind în special
• de a promova învăţarea participativă, anticipativă, creatoare.
condiţiile în care predarea poate înlesni realizarea obiectivelor educative
227 228
propuse elevilor, s-au formulat mai multe teze, numite de autori informaţia. De exemplu, evidenţierea legăturilor logice dintre anumite
„principii”, în legătură cu caracteristicile, implicit competenţele, unui informaţii, solicitarea elevilor în a realiza extrapolări sau în a stabili
profesor eficient: implicaţii posibile ale unui fapt constatat, încurajarea exprimării în
Stabileşte cu claritate obiectivele pe care urmează să le realizeze maniere diverse – grafice, simbolice, semantice.
elevii. Aceasta presupune ca profesorul să posede, de exemplu, Îi ajută pe elevi să stăpânească esenţialul – acele cunoştinţe şi
competenţa de a identifica obiectivele educative de atins, prin luarea în deprinderi care sunt de bază pentru studierea la nivel superior a unui
consideraţie a caracteristicilor elevilor săi şi a aşteptărilor comunităţii domeniu, cerinţă care implică ea însăşi din partea profesorului capacitate
sociale, de a operaţionaliza obiectivele alese spre a fi propuse elevilor, de de esenţializare.
a utiliza diferite tehnici de analiză a sarcinilor de învăţare implicate în Oferă elevilor sarcini de lucru, provocatoare, interesante, de
realizarea fiecărui obiectiv selecţionat. natură să stimuleze dezvoltarea lor intelectuală; de exemplu, sarcini care
Le prezintă elevilor care sunt cele mai înalte performanţe, în îi pun pe elevi în situaţia de a testa ceea ce au învăţat efectiv şi a stabili ce
anumite limite rezonabile, la care se aşteaptă ca ei să se ridice în urmează să înveţe; sarcini care presupun exersarea unor strategii de
realizarea diferitelor activităţi care le sunt propuse. soluţionare a unei anumite categorii de probleme dificile sau a unor
Identifică şi concepe activităţi de învăţare care sunt relevante strategii prin care îşi pot dezvolta anumite competenţe.
pentru contextele reale de viaţă cotidiană a elevilor. Propune activităţi de învăţare care solicită elevilor activităţi
Manifestă preocuparea de a se adapta la diversitatea elevilor intelectuale de un înalt nivel de complexitate.
prin selecţionarea unor strategii de instruire şi a unor materiale de Realizează o continuă monitorizare a progresului elevilor în
învăţare care sunt adecvate vârstei, pregătirii anterioare, valorilor realizarea obiectivelor educative care le-au fost propuse.
culturale şi nevoilor individuale de educaţie ale elevilor. Noua calitate a raporturilor afective care se stabilesc între profesor şi
Creează şi menţine în sala de clasă un climat de lucru care elevi în învăţământul contemporan, de natură să evite traumele psihice
favorizează învăţarea, motivaţia intrinsecă a învăţării şi dorinţa de a sau apariţia complexelor de inferioritate, solicită profesori care să posede
realiza sarcinile de lucru propuse; acesta presupune o serie de competenţe trăsături de personalitate, cum sunt:
de management ale clasei, începând cu cele legate de aranjarea mediului • autoritate reală (dobândită prin profesionalism,
fizic al clasei, astfel încât să se înlesnească interacţiunea dintre profesori moralitate, flexibilitate, consecvenţă), nu impusă prin
şi elevi, stabilirea împreună cu elevii a unor limite rezonabile în care diferite forme de constrângere;
trebuie să se înscrie comportamentul fiecăruia şi terminând cu cele legate • tact pedagogic;
de crearea unei atmosfere de lucru, destinse, încurajarea preocupării • permisivitate;
elevilor de a se autocontrola continuu şi competenţele de tratare Trăsăturile de personalitate ale profesorului care reuşeşte să
corespunzătoare a manifestărilor de indisciplină. stimuleze interesul elevilor săi pentru disciplina pe care o predă au fost
Încurajează interacţiunea socială a elevilor în discutarea şi studiate de D.G. Ryans. Semnul cel mai sigur al talentului pedagogic este
realizarea diverselor activităţi de învăţare legate de tema supusă studiului. măsura în care un profesor reuşeşte să trezească motivaţia elevilor săi
Oferă elevilor o structură de lucru de natură să ghideze pentru problemele propuse spre studiu şi pentru disciplina de învăţământ
activitatea de învăţare a elevilor şi comportamentul lor în timpul lecţiei. predată. Profesorii cu personalităţi afectuoase, înţelegători şi prietenoşi,
Înlesneşte elevilor prelucrarea/procesarea intelectuală a înclinaţi să distribuie mai multe laude şi încurajări, să fie mărinimoşi
informaţiilor punându-i în situaţia de a desfăşura activităţi care implică (opuşi profesorilor caracterizaţi prin atitudini distante, egocentrism şi
procese cognitive ce îi vor ajuta să înveţe şi să-şi reamintească mărginire) îi stimulează pe elevi să depună un volum mai mare de
229 230
muncă, să fie mai creativi, să dorească să se identifice cu asemenea • cunoaşterea logicii şi a structurii disciplinei pe care o
profesori, pe care ajung să-i îndrăgească şi, prin intermediul unui ”impuls predă;
afiliativ”, ajung să fie atraşi de disciplina pe care ei o predau. Profesorii • promovarea spiritului ştiinţific;
caracterizaţi prin responsabilitate, spirit metodic şi acţiuni sistematice • preocupări de propagare a culturii ştiinţifice.
(opuşi celor cu personalitate şovăielnică, neglijentă, lipsită de planificare) Etica profesională şi cerinţele de a se autoperfecţiona continuu impun:
s-au dovedit a fi mai stimulativi pentru acei elevi care sunt dominaţi de • capacitate de autoorganizare;
„impulsul de autoafirmare”, de dorinţa de a atinge un statut social, de a • mentalitate deschisă şi disponibilitate de a observa şi
obţine succesul şcolar; ei inspiră elevilor siguranţă şi le induc certitudinea studia comparativ diferite sisteme şi practici şcolare din
că au un profesor capabil să-i conducă spre reuşita sigură, reduc lume;
anxietatea. Profesorii caracterizaţi prin entuziasm pentru disciplina pe • atitudine experimentală, în vederea perfecţionării
care o predau, cu firi imaginative, capabili să întreţină la lecţiile lor o continue a metodologiei şi a stilului personal de
atmosferă de „efervescenţă intelectuală” reuşesc să inducă elevilor predare;
sentimentul importanţei materiei predate, curiozitatea, interesul şi, în cele
• aşezarea intereselor copiilor încredinţaţi spre educaţie
din urmă, să-i motiveze, prin valorificarea maximală a „impulsului deasupra oricăror interese.
cognitiv” existent, în mod normal, în orice fiinţă umană.
4.Concluzie
3.Calităţi personale
În concluzie, fiecare profesor este competent atâta timp cat are studii,
Alte calităţi necesare ţin de nivelul de cultură al profesorului,
iubeşte copiii, este format din punct de vedere profesional, are
cerut de responsabilităţile culturale şi sociale în societatea contemporană: personalitate şi vrea să le ofere elevilor cunoştinţe pentru a se descurca în
• capacitatea de a dialoga; lume. E important ca elevii să fie relaxaţi şi dornici de a contribui la ore,
• capacitatea de a informa obiectiv şi de a comunica cu nu să se ascundă sub bănci de teama de a nu spune o prostie. Un cadru
uşurinţă; didactic competent caută să ridice elevii, nu să le taie din avânt. El
• atitudinea critică şi non-dogmatică; îşiîindeplineste funcţia cu responsabilitatea faptului că ceea ce spune
• virtuţi civico-democratice. sau/şi face poate distruge sau poate construi o viaţă. Dascălul care se
Civilizaţia tehnologică contemporană îi impune profesorului să-şi apropie de copii cu iubire şi simţul dreptăţii, care îi ascultă cu
dezvolte o serie de calităţi personale, cum sunt: bunăvoinţă, care glumeşte cu ei, care caută să îi ajute, să le insufle
• stăpânirea noilor tehnici care sunt folosite în sala de sentimente morale, este dascălul a cărui autoritate rezistă în timp.
clasă contemporană; “Fiecare trebuie să-şi facă în aşa fel datoria încât să şi-o facă în
• capacitatea de a inventa noi modalităţi de utilizare a mod natural, cu plăcere şi fără greutate, să sufere când nu şi-ar face-o.”
acestor tehnici; (Spiru Haret)
• capacitatea de a le inova, de a propune ameliorările “Dacă ai impresia ca educaţia e scumpă, atunci încearcă să vezi
necesare. cum e ignoranţa.” (Andy McIntyre)
Funcţia ştiinţifică a profesorului contemporan implică dezvoltarea unor
noi calităţi şi atitudini:
231 232
Alexandra Tania MOŞ, ISSN 1842 - 077X ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de
studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 233 - 240 interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar în care acesta este antrenat, ceea ce duce la transformarea elevului în
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială stăpânul propriei transformări şi formări.”( Ion – Ovidiu Pânişoara).
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad Astfel, putem afirma că metodele interactive urmăresc
optimizarea comunicării, observând tendinţele inhibatorii ale copilului,
METODE INTERACTIVE UTILIZATE care pot apărea în interiorul unui grup şi eliminându-le pe neobservate.
LA GRUPA DE COPII Utilizarea acestor metode la grupa de copii are avantaje ca:
• aceste metode conduc spre descoperirea propriilor capacităţi şi
limite;
INTERACTIVE METHODS USED IN KINDERGARTEN
• dezvoltă inteligenţele multiple;
• stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe (gândirea
Abstract: A specific interactive method is the fact that they
divergentă, gândirea critică, gândirea laterală);
promote interaction between children, stimulate the psychic process of
• timpul de soluţionare a problemelor este mai scurt;
mind and work team. This kind of intervention put the subject in different
• învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile,
learning situation and transform child in his own master of evolution.
capacităţile şi deprinderile sociale ale copiilor;
Key words: interactive method interaction, stimulate, learning, • utilizarea acestora sporeşte interesul pentru o temă sau o sarcină
dată;
team work
• lucrul în echipă oferă posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile,
experienţa, ideile personale, informaţiile;
MOTTO:
„Calitatea pedagogică a metodei • grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, dispare frica
didactice presupune transformarea de eşec;
acesteia dintr-o cale de cunoaştere • interacţiunea colectivă are ca efect şi educarea stăpânirii de sine
propusă de dascăl, într-o cale de şi a unui comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi.
învăţare realizată efectiv de copii, în Metodele interactive de grup se clasifică astfel:
cadrul instruirii formale şi ⇒ Metode de predare – învăţare: „ Mozaic”; Tehnica „Lotus”;
nonformale.” „Cubul”; „Puzzle”; „Schimbă perechea”; „Călătoria
(Sorin Cristea) misterioasă”; „Acvariul”; „Mica publicitate”; „Harta cu figuri”;
⇒ Metode de fixare, consolidare şi evaluare: „Piramida şi
Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice se înscrie diamantul”; „Ciorchinele”; „Benzi desenate”; „Tehnica
pe direcţia sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în blazonului”; „Cvintetul”; „Posterul”; „Examinarea povestirii”;
aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea ⇒ Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii:
noilor tehnologii instrucţionale, în suprapunerea problematizării asupra „Brainstorming”; „Tehnica 6/3/5”; „Metoda Philips”; „Tehnica
fiecărei metode şi tehnici de învăţare. viselor” sau: Metoda „Pălăriuţele gânditoare”; Metoda „Frisco”;
„Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează „Studiu de caz”; „Explozia stelară”;
interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor,
233 234
⇒ Metode de cercetare în grup: „Proiectul”; „Reportajul”; vor forma „Echipa experţilor în viaţa pinguinilor”; cei cu cifra 2 vor
„Experimentul”; „Investigaţia în grup”. forma „Echipa experţilor în viaţa focilor”; cei cu 3 vor fi „experţi” în
Utilizarea metodelor interactive de grup este un mare câştig studiul vieţii morselor, iar cei cu 4, în studiul vieţii urşilor polari. Într-un
pentru învăţământul preşcolar. Munca la clasă dobândeşte un caracter timp de 10 minute, copiii se documentează, iar „expertul” din fiecare
interactiv evident, fiind facilitată prin folosirea acestor instrumente şi echipă vine în faţă şi expune cunoştinţele asimilate de toţi colegii din
modalităţi de lucru. În activităţile cu preşcolarii, aceste metode sunt grup, având la dispoziţie aproximativ 5 minute de „celebritate”. Precizez
aplicate în forme adaptate, simplificate. Opţiunea pentru o metodă sau că în cazul metodei „Mozaic”, învăţarea se realizează prin colaborare,
alta este în strânsă relaţie cu personalitatea educatoarei şi cu gradul de prin interdependenţa grupurilor şi exercitarea statutului de expert în
pregătire profesională a acesteia, dar şi cu dispoziţiile şi stilurile de rezolvarea unei sarcini de învăţare.
învăţare în grupul cu care lucrează. O metodă de fixare şi consolidare de cunoştinţe utilizată cu succes la
Propunându-mi să fiu o educatoare modernă, cu o gândire grupa de preşcolari este „Turul galeriei”, care stimulează gândirea,
modernă, am aplicat cu succes câteva din aceste metode. Astfel, din creativitatea şi învăţarea eficientă, încurajând copiii să-şi exprime opiniile
categoria metodelor interactive de predare – învăţare, am ales o variantă cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. Are ca obiectiv elaborarea
foarte simplă a metodei „ Cuvintele – cheie”, unde cuvintelor scrise le-au unui plan care să conducă la finalizarea unui produs ce constituie
luat locul imaginile desenate şi cunoscute de copii. Dispunerea concepţia/opinia tuturor membrilor grupului, iar ca temă „Meseria,
participanţilor în sală este următoarea: aşezarea în semicerc, cu faţa spre brăţară de aur”. Grupa este împărţită în 5 subgrupe, fiecare având sarcina
tabla magnetică. În faţa tablei se află o măsuţă, pe care sunt puse jetoane de a realiza un poster care să reprezinte universul unei meserii. Copiii din
cu diferite imagini. Cuvântul – cheie este „expus” pe tablă, sub forma grup discută între ei şi îşi aleg profesia pe care vor să o prezinte, având la
unei imagini, trecându-se la enunţarea întrebării: „ Ce culoare are bulina dispoziţie materiale ca: acuarele, coli mari de hârtie, carioca, etichete
din colţul drept al jetonului?” Copiii vor da răspunsul corect, fiind invitaţi autoadezive. Alegerea copiilor a fost următoarea:
să vină pe rând, în linişte, la măsuţă, de unde aleg 2-3 imagini, având în -grupa 1 – scafandru;
colţul drept aceeaşi culoare. Ei denumesc corect imaginea, spun ce ştiu -grupa 2 – pădurar;
despre ea, exprimându-se în propoziţii, apoi o aşează pe tabla magnetică, -grupa 3 – pictor;
la locul potrivit culorii de pe bulină. Pentru o grupă pregătitoare, cu un -grupa 4 – astronaut;
nivel foarte ridicat de pregătire şi în etapa de sfârşit de an şcolar, când se -grupa 5 – clovn.
fac evaluări sumative, această metodă se poate utiliza cu succes, afişând După ce s-au realizat posterele, au fost afişate pe tablă, iar copiii au
pe tablă cuvinte simple, formate din litere mari de tipar. trecut să le privească şi au ataşat etichete cu buline, pentru întrebările pe
Am aplicat cu succes metodele „Mozaic” şi „Ştiu./Vreau să ştiu./Am care doreau să le adreseze colegilor participanţi.
învăţat!”, la nivelul copiilor de 3-5 ani, cu ocazia unor activităţi de Posterele aveau următoarele conţinuturi:
Cunoaşterea mediului – observare „Viaţa la Polul Nord”, având ca a. 1 – scafandru, apă, peşti, alge, scoici, crabi, steluţe de mare,
obiectiv: documentarea şi prezentarea rezultatelor studiului independent, meduze, plante acvatice;
celorlalţi participanţi, devenind „expert” pentru tema studiată. Grupa de b. 2 – pădurar, copaci, iarbă, flori, arbuşti, păsări, fluturi, arici,
copii este împărţită în patru echipe a câte cinci copii, având culori şarpe, veveriţă;
reprezentative: echipa „albaştrilor”, a „verzilor”, etc.şi ecusoane cu cifre c. 3 – pictor, cameră, şevalet, vopsele, tablouri;
de la 1 la 5. Afişez în faţa copiilor 4 planşe, cu câte un animal polar pe d. 4 – astronaut, spaţiu cosmic, nave spaţiale, planete, stele,
care îl vom studia, precizând că fiecare echipă va fi responsabilă cu extraterestru;
studierea unuia dintre aceste animale. Toţi cei cu cifra 1 se vor grupa şi
235 236
e. 5 – clovn, arenă de circ, foci, dresoare, acrobaţi, jongler, 3 – ( 5 minute ) desenele celor 5 grupuri sunt afişate pe tablă, apoi pe
scamator, public. rând, câte un reprezentant al fiecărui grup, prezintă lucrarea lor;
f. Întrebările adresate de copii referitoare la posterele realizate: 4 – (5 minute) se face comparaţie între lucrările realizate de grupuri şi se
g. 1 – Cât timp are scafandrul aer în tub ca să respire? stabileşte care dintre ele este cea mai potrivită. În toate reprezentările,
h. 2 – Pădurarul merge pe jos, în fiecare zi, prin toată pădurea? pasărea măiastră are aceleaşi părţi componente: cap, cioc, creastă, gât,
i. 3 – Ce face pictorul dacă nu reuşeşte să vândă tablourile? corp, aripi, picioare, coadă, dar diferă formele, mărimile, culorile şi unele
j. 4 – Ce face astronautul dacă întâlneşte extratereştrii periculoşi? accesorii. Concluzia finală este că toate desenele realizate reprezintă, într-
k. 5 – Clovnii fac glume tot timpul? adevăr, pasărea măiastră, fermecată, eroină a unor povestiri.
Prin această metodă: Prin această metodă:
- copiii participă activ la fiecare etapă; • copiii cooperează şi comunică;
- se solicită participanţilor să aplice ceea ce au învăţat; • se dezvoltă gândirea logică, critică şi independentă;
- se exersează atitudini deschise şi creative în grup; • asigură participarea şi implicarea tuturor copiilor;
- se solicită judecarea calităţii informaţiilor şi a lucrărilor • se valorifică cunoştinţele, abilităţile şi experienţa individuală şi de
realizate. grup.
Metoda „Piramida” este o îmbinare între activitatea individuală şi cea Din categoria metodelor interactive de rezolvare de probleme prin
de grup şi are ca obiectiv: dezvoltarea capacităţii de a sintetiza stimularea creativităţii, voi prezenta Brainstorming-ul sau „furtună în
principalele probleme, informaţii, idei ale unei teme date sau ale unui text creier” sau „asalt de idei”, este o metodă de stimulare a creativităţii ce
literar. constă în enunţarea spontană a cât mai multe idei, pentru soluţionarea
- Individual – primesc tema, pe care o rezolvă în 5 minute; unei probleme, într-o atmosferă degajată, lipsită de critici. Are ca
- Perechi – se grupează câte doi copii, care se „verifică” reciproc 5 obiectiv exersarea capacităţilor creatoare ale copiilor în procesul didactic
minute; – la diferite categorii de activităţi – care să conducă la activizarea
- Grupuri – se unesc câte două perechi şi îşi confruntă rezultatele, copiilor, astfel încât să se concentreze mai mult timp, în grupuri creative.
concep un răspuns, identifică concluziile; Metoda se poate folosi în cadrul unei activităţi de convorbire cu tema
Întreaga grupă – un reprezentant al fiecărui grup prezintă „Ce ştim despre primăvară?”
concluziile care se notează pe tablă pentru a se realiza comparaţii şi a se La începutul activităţii, copiii stabilesc împreună caracteristicile
stabili concluziile finale. anotimpului primăvara, pornind de la întrebarea: „Ce ştiţi despre
Am propus ca temă de studiu „Pasărea fermecată din poveste”, punând primăvară?” Fiecare copil răspunde printr-un enunţ scurt, în ordinea
la dispoziţia copiilor coli de desen şi carioca. Copiii au auzit poveşti cu stabilită, fără a repeta idei ale colegilor. Enunţurile formulate sunt direct
„pasărea măiastră” sau „pasărea fermecată”, iar acum li se cere să proporţionale cu numărul membrilor grupului, iar când grupul este
deseneze o astfel de pasăre, aşa cum o văd ei. format din puţini membrii, atunci regula stabilită poate fi:”2 enunţuri
1 – ( 5 minute) fiecare copil schiţează pe hârtie propria reprezentare a pentru fiecare copil.
păsării măiestre Exemple de enunţuri ( care în cazul celor mici pot fi reprezentate prin
2 – ( 5 minute ) câte doi copii ( o pereche) îşi prezintă reciproc lucrările imagini ):
şi se verifică; Este călduţ./ Se întorc păsările călătoare./ Ne îmbrăcăm cu haine mai
3 – ( 15 minute) se unesc câte două perechi ( un grup ), îşi prezintă subţiri./Ne încălţăm cu pantofi./Ne jucăm în curte./Se măreşte ziua.
desenele, discută, apoi concep şi o nouă reprezentare bazată pe Înfloresc pomii./Înmuguresc pomii./Înverzeşte iarba./Înfloresc florile şi
concluziile stabilite de comun acord; pomii./Apar gâzele, insectele./Vin sărbătorile de Florii şi Paşti.
237 238
De la ideea iniţială „Caracteristicile primăverii”, apar idei intermediare, - Anticiparea rezultatelor: dezvoltarea capacităţii de a stabili relaţii
care conţin atât o parte din soluţiile dorite, cât şi altele ce trebuie între acţiunile copiilor şi consecinţele asupra furnicilor; dobândirea unei
eliminate. Unele enunţuri se încadrează în sarcina didactică şi contribuie conduite de protecţie faţă de insecte.
la concluzia finală, specifică activităţii de convorbire. Aceste - Cercetarea ştiinţifică a comportamentului în diferite momente ale
caracteristici prezentate de copii sunt împărţite în mai multe categorii: zilei, a mediului de viaţă a furnicilor în interiorul familiei şi în relaţiile cu
• care ţin strict de evoluţia naturii (se aşează bulina verde în alte insecte.
dreptul lor); - Demersul practic: observarea directă a comportamentului furnicilor şi
• care prezintă relaţia omului cu mediul, în anotimpul consemnarea de către educatoare a observaţiilor copiilor, iar acasă de
primăvara(bulină roşie); către părinţi.
• care nu se încadrează în nici o categorie şi, prin urmare, vor fi În finalul proiectului are loc o întâlnire: educatoare – copii – părinţi,
eliminate. care aduc materiale( fotografii, filmuleţe, lucrări) şi argumente verbale în
Aceasta este o cale progresiv-liniară, care presupune evoluţia unei idei sprijinul beneficiului adus de derularea proiectului, măsurabil în
prin completarea ei până la emiterea ideii – soluţie de rezolvare a comportamentul copiilor.
problemei. Activităţile în care se utilizează astfel de metode interactive sunt
În sfârşit, din ultima categorie de metode interactive şi anume cele de interesante, eficiente, atractive, înlăturând rutina şi au ca finalitate
cercetare în grup, mă voi opri la metoda „Proiectul”, o strategie de formarea unor copii capabili să creeze şi să transmită valori, capabili să
învăţare care implică activ copiii într-o investigaţie bazată pe cooperare, comunice, activi, responsabili, cu gândire critică, să poată lua decizii
în scopul exersării capacităţilor necesare viitorului adult, într-o societate pentru sine şi să participe la deciziile grupului.
democratică. Este o anticipare a ceea ce se va realiza, o prefigurare a ceea Metodele interactive de grup implică mult tact din partea dascălilor,
ce se doreşte; un demers complex ce se derulează pe un interval de timp deoarece trebuie să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil:
mai mare şi care se încheie cu prezentarea şi dezbaterea lui, subiectul timid, pesimist, agresiv, acaparator, nerăbdător şi pentru fiecare să
fiind incitant şi accesibil. găsească gestul, mimica,interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda,
Etapele Proiectului sunt: reţinerea, aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu situaţia, dar totodată,
• Alegerea temei; fiecăruia să-i dea câte o fărâmă din sufletul său mare…
• Planificarea activităţilor;
• Stabilirea obiectivelor şi a conţinuturilor; Bibliografie:
• Formarea grupurilor;
• Alegerea subiectului în carul temei Proiectului de către fiecare grup; • Breben, Silvia şi colaboratorii, (2002), Metode interactive de grup,
Editura Arves, Bucureşti.
• Identificarea surselor de informare;
• Kelemen, Gabriela Şi Colaboratorii, (2007), Pedagogie Preşcolară,
• Cercetarea proprii-zisă;
Editura Universităţii „Aurel Vlaicu, Bucureşti.
• Realizarea materialelor;
• Oprea Crenguţa, Lăcrămioara, (2006), Strategii Didactice
• Prezentarea rezultatelor şi a materialelor realizate; Interactive, Ediţia I, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
• Evaluarea. Bucureşti.
- Tema de cercetare este”Furnicile” şi are ca scop manifestarea unei • Oprea Crenguţa, Lăcrămioara, (2007), Strategii Didactice
atitudini de protecţie faţă de toate făpturile neajutorate. Interactive, Ediţia a II-a Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.,
Bucureşti.
239 240
Daniela Ionela APOSTU, ISSN 1842 - 077X • Caracterul hedonist (generează satisfacţie);
studentă anul I, 2 (10) / 2009 p. 241 - 246 • Caracterul personal (încurajează virtuţile dezinteresate).
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar • Sociologul francez Joffre Dumazodier distinge trei funcţii
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială fundamentale ale timpului liber:
Universitatea ,,Aurel Vlaicu”, Arad • de odihnă (de relaxare) – constă în posibilitatea de refacere a
organismului după activitatea de bază;
• de distracţie (de divertisment) – se realizează prin delectare şi
ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE amuzament, creând un tonus optimist;
• de dezvoltare (de educare) a personalităţii – se concretizează în
EXTRACURRICULAR ACTIVITIES îmbogăţirea vieţii spirituale şi dezvoltarea personalităţii,
formarea capacităţii de autoorganizare şi a unui stil de viaţă
Abstract: Extracurricular activities contribute to increasing elevat, stimularea capacităţilor creatoare şi a stilului participativ.
and deepening the process of education. By this kind of activities Activităţile extrascolare trebuie să fie bine echilibrate, bine
children could access different activities outdoors, but under the motivate şi mai ales bine organizate, pentru că ele pot avea un ecou în
supervision of professors. Extracurricular activities have some sufletul elevului toată viaţa, ca şi pentru a elimina situaţii de genul:
particularities concerning contain, duration, methods, forms and închiderea în camera personală, unde elevul se pregăteşte pentru a doua
location. zi ori se uită la televizor, sau strada cu tentaţiile şi problemele ei, care duc
adesea la dezvoltarea unei personalităţi izolate, controversate, deviante.
Key words: extracurricular activities, outdoors activities, În mod firesc, pedagogii se întreabă: ,, Cum este mai bine să-i
education, orientăm pe elevi spre a folosi timpul liber în mod optim, pentru a
contura cât mai mult personalitatea acestora.
Motto: „Dintre cheltuielile noastre, Fiecare copil poate fi ajutat să-şi raţionalizeze programul zilnic
cel mai costisitor este timpul”. de activităţi variate, cât mai atractive, de petrecere într-un mod plăcut şi
(Theofast) cât mai folositor a timpului liber.
I. Gestionarea timpului liber II. Avantajele şi dezavantajele activităţilor extraşcolare
Timpul este ireversibil, vremea pierdută nu mai poate fi Activităţile extraşcolare contribuie la adâncirea şi completarea
rascumpărată. Învăţându-i pe cei mici să-şi gospodărească timpul cu procesului de învăţământ, la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor
chibzuială, vor şti să-l preţuiască pentru toată viaţa. Grija faţă de timpul elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber. Ele
liber al copilului, atitudinea de cunoaştere a dorinţelor copiilor şi de prezintă unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile din
respectare a acestora trebuie să fie dominanta preocupării pentru cadrul lecţiilor. Acestea se referă la conţinutul activităţilor, durata lor, la
activiţătile extraşcolare. metodele folosite şi la formele de organizare a activităţilor.
Timpul liber se caracterizează prin:
• Alegerea liberă de activităţi specifice;
• Caracterul diversificat, recreativ şi deschis al activităţilor;
241 242
Activităţile extraşcolare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje: Clasificare:

ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE A. Prin frecvenţa, periodicitatea, durata şi conţinutul lor activităţile
AVANTAJE DEZAVANTAJE extraşcolare pot fi:
*elevii nu mai pierd din timpul lor * oboseala: • Permanente – având o desfăşurare sistematică pe durata
pentru a se deplasa la şcoală de două întregului an şcolar (meditaţii)
ori în aceeaşi zi dacă activităţile sunt *când au loc înaintea începerii • Ocazionale – cu desfăşurare legată de anumite evenimente
planificate înaintea sau la sfârşitul programului şcolar, elevii pot fi obosiţi (serbări şi spectacole şcolare, excursii, drumeţii, concursuri pe
cursurilor; deoarece s-au trezit mai devreme faţă de
diferite teme, întreceri sportive, întâlniri cu oameni de ştiinţă,
*activităţile de la începutul ora obişnuită;
scriitori etc.)
programului şcolar îi activează şi * cele de la sfârşitul programului şcolar
pentru o mai bună încadrare în pot să nu fie eficiente din cauza oboselii B. În funcţie de numărul şcolarilor participanţi, locul şi momentul
programul şcolar; înaintate după o zi de şcoală. desfăşurării lor:
*cele susţinute după program pot • Activităţi desfăşurate de toată clasa - înaintea sau imediat după
avea un rol creativ, de destindere. terminarea orelor de curs;
• Activităţi desfăşurate de toată clasa - în afara şcolii;
III. Structura si conţinutul activitaţilor extraşcolare • Activităţi extraşcolare desfăşurate cu o parte din elevii clasei.
Conţinutul acestor activităţi nu e stabilit de programa şcolară ci de
către cadrele didactice, în funcţie de interesele şi dorinţele elevilor. IV. Planificarea şi organizarea activităţilor extraşcolare
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de voie bună Activităţile extraşcolare desfăşurate în afara programului şcolar se
şi optimism, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi. organizează în funcţie de resurse şi de capacitatea fizică şi intelectuală a
Activităţile extraşcolare pot îmbracă variate forme: şcolarilor pentru ca ele să-şi poată realiza obiectivele.
• spectacole cultural-artistice Organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi comportă o atenţie specială
• excursiile şi vizitele îndeosebi la elevii din clasa I, spre deosebire de celelalte trei clase.
• cercurile pe discipline/ cercuri literare Condiţia esenţială în organizarea activităţilor extraşcolare o reprezintă
• întreceri sportive planificarea lor în mod raţional în funcţie de vârsta şi nivelul clasei:
• concursuri Tabelul lui Gantt
Activităţile Timp/zile
• reviste şcolare etc
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Sunt cele destinate să completeze ceea ce s-a făcut în şcoală, să
Întâlnire pentru stabilirea sarcinilor x x
utilizeze în mod util şi plăcut timpul din afara orarului şcolar al elevilor. de lucru
Pot fi organizate atât în şcoală, cât şi de alte instituţii special create: Eşalonarea în timp a activităţilor x
cluburi, teatre pentru copii, case de cultură, tabere etc. Grupa I x x
În cadrul activităţilor extraşcolare (conexe), elevii au posibilitatea:
Grupa II x x
-să-şi lărgească orizontul de preocupări,
Grupa III x
-să-şi manifeste iniţiativa şi creativitatea,
Corectarea, multiplicarea revistei x
-să-şi dezvolte spiritul de observaţie,
Distribuirea revistei x x
-să-şi dezvolte imaginaţia, gândirea,
-să-şi valorifice cunoştinţele şi abilităţile formate.
243 244
Alegerea din timp a materialului şi ordonarea lui într-un repertoriu cu trimisă iepuraşului de Paşte, probleme distractive, rebusuri, desene, glume,
o tema centrală este o cerinţă foarte importantă pentru orice fel de activitate etc.
extraşcolară. Prin abordarea unor teme diverse s-a realizat şi o
legătură,,practică” între diferitele discipline de învăţământ : literatură,
V. Revista şcolară matematică, ştiinţe, educaţie plastică.
Revista a avut succes fiind distribuită în şcoală precum şi în alte instituţii
Dintre formele activităţilor extraşcolare educative mă voi opri asupra de învăţământ locale. Pentru viitoare sugestii şi colaborare cu materiale am
redactării revistei clasei a II-a A, clasă a cărei învăţătoare sunt, în iniţiat,,Poşta redacţiei” – o cutie similară cu cea poştală unde elevii îşi pot
colaborare cu celelalte clase de a II-a intitulată,, Zâmbet de copil” de la depune materialele pentru publicat, scrisori, bilete, etc.
Grup Şcolar ,,Gheorghe Lazăr” din Pecica.
În,,argumentul’’ revistei am expus motivele pentru care am considerat VI. Concluzii
nevoie să avem o revistă a clasei menită să contribuie la:
• Stimularea imaginaţiei şi creativităţii elevilor; Rolul cadrului didactic constă în a facilita manifestarea motivaţiei
• Folosirea în mod plăcut şi util a timpului liber; de dezvoltare a elevului prin accentuarea laturii atractive a activităţilor, prin
• Publicarea unor creaţii ale elevilor şi a altor lucrări interesante cu implicarea copiilor repartizân du-le sarcini captivante, interesante, în
ocazia sfintelor sărbători de Paşte; concordanţă cu propriile interese şi aspiraţii, evitând situaţiile de eşec care
• Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă; ar deveni jenante şi care ar putea determina o dezorganizare a activităţii
• Exersarea unor deprinderi practice; elevului.
• Descreţirea frunţilor prin probleme distractive, jocuri, rebusuri, Eficienţa acestor activităţi depinde de măiestria pedagogului în a le aplica
umor. precum şi de o serie de variabile care privesc elevii, dar pe care le poate
Colaboratorii revistei sunt elevi şi din clasele a III-a. Din punct de vedere al manipula. Activităţile extraşcolare nu complică procesul instructiv-
participării elevilor şi al ambianţei, activitatea s-a desfăşurat în şcoală şi în educativ, ci extind şi adâncesc conexiunile dintre discipline, oferind
afara ei. Activităţile au avut un caracter individual (lecturarea unor texte de premisele formării unei viziuni comune, unitare, determinate de viaţă.
la biblioteca şcolii, activitate de creaţie), dar şi de grup (colaborare între
grupuri de elevi din clasele a II-a şi a III-a). Bibliografie:
Din punct de vedere al implicării personale, cei mai mulţi elevi sunt activi, • Bernart Simona Elena, (2003), Tehnica învăţării eficiente, Presa
participând direct cu materiale pentru revistă. Universitară Clujeană,
Pentru ca elevii să poată elabora un astfel de material, am iniţiat unele • Decun, Livia, (1990), Contribuţia activităţilor extraşcolare în
discuţii despre cerinţele specifice acestei activităţi. Elevii au fost îndrumaţi optimizarea procesului de învăţământ, Invăţământul primar, nr
să selecteze materialul necesar, să compună în conformitate cu propria lor 4/1998.
originalitate. • Neacsu, Ioan, Instruire şi înăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
A fost primul pas în redactarea unei reviste şcolare a claselor a II-a şi s-a • Viorica, Tudorache, Structura si continutul activitatilor extrascolare,
concretizat printr-o diversitate de subiecte prezentate sub generice ca:,,Bun Invatamantul primar, nr. 1/ 2003.
sosit, primăvară!”,,,De Paşte”, Iepuraşul”, “Din creaţiile noastre - poezii şi • Criveanu, Gr. M., Cugetari şi maxime, Editura Tineretului, Bucureşti,
desene reprezentative”, “Curiozităţi, tradiţii şi obiceiuri pascale”. Aceste 1990.
teme au îmbrăcat diverse forme: texte literare, ghicitori, proverbe, scrisoare • *** Invăţământul primar – Revistă dedicată cadrelor didactice,
Editura Miniped, nr. 2-3 / 2003.
245 246
Mariana ILONCA, Gabriela HANC, ISSN 1842 - 077X “A gândi critic” înseamnă a emite judecăţi propri, a accepta părerile
Studente în anul II 2 (10) / 2009 p. 247 - 257 altora, a fi în stare să priveşti cu simţul răspunderii greşelile tale şi să le
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar poţi corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au nevoie de el.
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială De ce este nevoie de gândire critică ?
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad Pentru că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu putere de
decizie, oameni cu simţul răspunderii, oameni cu idei propri, oameni în
adevăratul sens al cuvântului. Gândirea critică îi învaţă pe elevi să emită
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ALE PREDĂRII / şi să-şi sustină propriile idei. Elevul nu trebuie să fie o maşină de
ÎNVĂŢĂRII memorat, ci un creator. Avem obligaţia de a asigura atmosfera propice
ISTORIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR declanşării valului de idei personale, de a da elevilor şansa să se afirme
ca adevaraţi descoperitori ai “noului”. Soluţiile problemelor supuse
rezolvării presupun colaborare şi cooperare.
ACTIV-INTERACTIVE METHODS IN
Istoria, “adevărata memorie a omenirii” este ştiinţa ce a fost
TEACHING - LEARNING HISTORY fundamentată la începutul secolului al XIX-lea. Rădăcinile ei sunt însă
străvechi deoarece oamenii au simţit nevoia de a-şi transmite informaţii
Abstract: History is the „real memory of humanity”. Also de la o generaţie la alta.
history is a science which has been founded at the beginning of the XIX – Dezvoltarea gândirii critice în cadrul orelor de istorie constituie
th century. Her roots are so old, we can find the beginning in the early un obiectiv de tip formativ şi se realizează prin folosirea cu precădere a
years of humanity, and human being feels the necessity to transmit unor strategii activ-participative. Pentru dezvoltarea gândirii critice a
information from a generation to other. All events that are remembered elevilor, învăţătorul trebuie să asigure un demers didactic adecvat
and preserved in some authentic form constitute the historical record învăţării active şi interactive, folosind metode, procedee şi tehnici de
and professors are the commitments to teach them the authentic history. învăţare eficiente. Fără a exclude strategiile învăţământului tradiţional,
învăţătorul trebuie să folosească şi strategii didactice moderne care vor
Key words: history, roots commitments, authentic, children menţine interesul elevilor, vor crea atmosfera propice de învăţare şi va
ridica actul educaţional la nivelul necesar societăţii.
Motto: “Şcolile să nu fie nimic Istoria se ocupă cu explicarea schimbării şi aceasta implică
altceva, decât ateliere pline de întrebările:“de ce?” şi “când?” s-au întâmplat evenimentele şi
activitate. Numai astfel vor putea să identificarea factorilor care au influenţat situaţia şi au accelerat sau
probeze toţi, în propria lor întârziat schimbarea.
practică, adevărul că: învăţând pe De aici decurg două probleme majore:
alţii, ne învăţăm pe noi înşine”. • Ce tehnici pot spori calitatea procesului de predare-învăţare?
(Jean Amos Comenius)
• Ce implică lucrul în grup, cu întregul colectiv şi învăţarea
activă?
Între noile orientări din domeniul practicilor educaţionale se
situează şi cea privind dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin
folosirea metodelor şi tehnicilor active-participative.
247 248
Metodele şi tehnicile interactive de grup se clasifică astfel: - Tema

a) Metode de predare-învăţare interactive în grup: - Proiectul de cercetare
- metoda predării/învăţării reciproce(Reciprocal teaching- - Portofoliu de grup – excursia tematică
Palinscar) Din multitudinea de strategii moderne voi prezenta o sinteză a
- metoda “mozaicului”(Jigsaw) câtorva strategii:
- citirea cuprinzătoare Diamantul şi piramida povestirii: strategie foarte activă pentru
- metoda “Cascadei”(Cascade) elevi şi valoroasă deoarece prin ea copiii sintetizează şi ideile principale
- metoda învăţării pe grupe mici(“STAD-Student Teams ale textului. Dacă se doreşte scrierea unei piramide la istorie, se va face
Achievement Division”) dupa următoarea regulă:
- metoda “turnirului între echipe”(“TGT-Teams- -un cuvânt pentru regiunea unde se desfăşoară evenimentul
Teams/Games/Tournaments”) istoric
- metoda schimbării perechii(“Share-Pair Circles”) -două cuvinte pentru conducătorul ţării;
- metoda”Piramidei” -trei cuvinte pentru însuşirile lui;
- învăţarea dramatizată -patru cuvinte pentru faptele lui;
b) Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de -cinci cuvinte pentru analiză;
verificare: Exemplu:
- Harta cognitivă/conceptuală
- Matricile
- “Lanţurile cognitive”
- “Scheletul de peşte” Mihai Viteazul
- Diagrama cauzelor şi a efectelor
- “Pânza de păianjen” Patriot, iubit, curajos
- “Tehnica florii de nufăr”
c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea A luptat ,a biruit, a unit, a murit
creativităţii:
- “Brainstorming” Respectat,admirat,preţ uit,pomenit,iubit
- “Explozia stelară”
- “Metoda pălăriilor gânditoare”
- Studiu de caz
- Masa rotundă
- Phillips 6-6 Cu aceste cuvinte se obţine piramida, iar continuând
- Tehnica 6-3-5 descrescător până la un cuvânt se obţine şi „diamantul”. La clasa a IV-a
- “Metoda Frisco” se pot folosi şi culorile, iar desfăşurarea momentului se poate face şi sub
forma de joc .
d) Metode de cercetare în grup: Învăţarea dramatizată – interpretarea de rol – aceasta este o
- Experimentul pe grupe strategie potrivită în special pentru dezvoltarea deprinderii de înţelegere a
mentalităţii oamenilor din trecut. Cunoştinţele detaliate despre perioada
249 250
respectivă sunt fixate gradat, prin folosirea unor resurse adecvate. Exemplu: Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei
Grupelor de elevi li se cere să judece dovezile disponibile din perspectiva
unui grup sau individ din acele timpuri. La aceaste perspective se ajunge
pe baza unor discutii amănunţite bazată pe dovezi care furnizează
suficiente detalii despre cauză-motivaţie şi consecinţe. Elevii se pot ajuta
reciproc în justificarea posibilelor puncte de vedere pe baza dovezilor
studiate astfel încât interpretarea de rol să se realizeze în circumstanţe şi
termeni reali care să nu influenţeze deciziile personajelor. Grupurile
iniţiale trebuie să se reformeze în grupuri compuse, cuprinzând toate
tipurile de mentalităţi, să-şi împărtăşească punctele de vedere.
Exemplu:
Primul Război Mondial
Fiecărui copil din grup i se atribuie un rol în acest fel:
-primul copil va reprezenta Austro-Ungaria
-al doilea copil va reprezenta Germania
-al treilea copil va reprezenta Franţa
Tehnica florii de nufăr(Tehnica Lotus) – presupune
-al patrulea copil va reprezenta Imperiul Britanic
deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă
-al cincilea copil va reprezenta Rusia
centrală. Problema sau tema centrală determină cele opt idei secundare
-al şaselea copil va reprezenta SUA
care se construiesc în jurul celei principale, asemeni unei petale de flori
-al şaptelea copil va reprezenta România
de nufăr.
Aceste “personaje-state” vor trebui să-şi susţină din punct de vedere
Reprezentarea direcţiei de organizare a tehnicii Lotus
istoric poziţia în contextul politico-militar al anilor 1914-1918 . Prin
replici şi joc scenic, fiecare personaj va trebui să reliefeze momente
importante ale desfăşurării Primului Război Mondial . F
G
Discuţiile ulterioare ar trebui să furnizeze o imagine completă C
despre perioada istorică studiată, pentru întreaga clasă.
Ciorchinele (agregare) este o metoda grafică de organizare şi integrare

a informaţiei în cursul învăţării. Poate fi folosită la începutul lecţiei, B Tema D
numindu-se “ciorchinele iniţial” sau după lectura textului, numindu-se
“ciorchinele revăzut”. Această metodă solicită elevilor o analiză precisă a
textului şi îi permite corectarea şi completarea informaţiilor pe care le
deţin.
A
E H
251 252
Cele opt idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale Brainstorming-ul este o metodă prin care se dezvoltă creativitatea
urmând ca apoi ele să devină la rândul lor teme principale pentru alte opt elevilor prin exersarea gândirii divergente care solicită găsirea unor
flori de nufăr. Pentru fiecare dintre aceste noi teme centrale se vor soluţii propri pentru problemele propuse .
construi câte alte noi opt idei secundare . Un principiu al brainstorming-ului este:”cantitatea generează
Etapele tehnicii florii de nufăr: calitatea”. Această metodă poate avea mai multe variante:
a) Construirea diagramei conform figurii prezentate. a)Brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicită elevilor
b) Scrierea temei centrale în centrul diagramei. abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea
c) Participanţii se gândesc la ideile sau aplicatiile legate de tema rolurilor
centrală. Acestea se trec în cele opt “petale” ce înconjoară tema b) Exemplu de introducere a metodei:
centrală de la A la H în sensul acelor de ceasornic. c)Ce aţi face în locul lui Decebal la venirea romanilor la Dunăre ?
d) Folosirea celor opt idei deduse drept noi teme centrale pentru d) Metoda Frisco – propune abordarea unei probleme din mai
celelalte opt cadrane (flori de nufăr). multe perspective pe baza unui rol specific prin care se acoperă
e) Etapa construirii de noi conexiuni pentru cele opt noi teme şi o anumită dimensiune a personalităţii .
centrale. e)Exemplu: Cum vedeţi viaţa pe pământul ţării noastre înaintea
f) şi consemnarea lor in diagramă. Se completează în acest mod dacilor şi romanilor ?
cât mai multe cadrane (flori de nufăr). f) Metoda 6-3-5 (brainwriting) asemănătoare cu brainstorming-ul;
g) Etapa evaluării ideilor. Se analizează şi se apreciază rezultatele are ca specific notarea numai ideilor originale şi esenţiale. Elevii
din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Ideile emise se pot grupaţi câte şase scriu timp de cinci secunde trei soluţii la
folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu la lecţiile problema propusă pe o foaie întru-un sens stabilit(de la stânga la
viitoare . dreapta fiecăruia dintre cei cinci colegi de grup). Prin această
Exemple: preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele şi se
Tema centrală: Primul Război Mondial îmbunăţătesc ideile fiecărui participant.
Cele opt idei secundare: intrarea României în război, cadrul politic Exemplu: Găsiţi trei solutii pentru rezolvarea cererilor
românesc, alianţele militare europene, situaţia românilor sub dominaţie revoluţionarilor din 1848 .
straină, românii din Transilvania şi Ţara Ungurească(Crişana), românii Avantajul metodei constă în faptul că dezvoltă gândirea critică şi
din Banat, românii din Bucovina, românii din Basarabia. oferă elevilor timizi posibilitatea de a se exprima.
Evaluarea ideilor cu privire la stimularea şi dezvoltarea g) Metoda Phillips 6-6 se poate lucra în grupuri mari de şase elevi,
potenţialului creativ poate avea şi o utilitate practică. fiecare având moderatorul şi purtătorul său de cuvânt. După ce se
“Tehnica Lotus” poate fi desfăşurată cu succes în grup, fiind dezbate şase minute problema, purtătorii de cuvânt prezintă soluţiile
adaptabilă unor largi categorii de vârstă, existând şi posibilitatea grupurilor, iar moderatorii sintetizează şi aleg soluţia cea mai eficace.
dezvoltării unui lotus individual, ca un exerciţiu de stimulare a Exemplu de problemă: La ce s-a gândit voievodul Mircea cel Bătrân
creativităţii şi de autoevaluare. În acest sens putem da exemplu ca temă când a acceptat să participe la Cruciadă ? Metoda întăreşte coeziunea
centrală întrebarea:”Ce ţi-ai dori să studiezi în cadrul orelor de istorie?”, grupului.
la care s-ar putea propune diferite subiecte care să-i intereseze în mod Proiectul de cercetare în grup (proiect tematic)
direct pe copii. Conţinutul posibil al unui proiect cu tema,, Ştefan cel Mare “
a) Arborele genealogic al familiei lui Ştefan cel Mare;
253 254
b) Copilăria lui Ştefan cel Mare ( Stejarul din Borzesti – cheltuială,aparat de fotografiat,filmat,carneţel de însemnări,conduita în
E.Camilar; rezumat); excursie;
c) Ştefan cel Mare în literatura română – fişe de lectură; 7.Se întocmeşte tabelul cu elevii participanţi şi se semnează de
d) Urcarea lui Ştefan cel Mare pe tronul Moldovei – compunere; către fiecare elev luarea la cunoştinţă a normelor de comportament şi
e) Politica externă dusă de Ştefan cel Mare – metoda securitate;
ciorchinelui, fişe de citate, jurnalul dublu; 8.Se cere avizul şcolii şi al Inspectoratului Şcolar;
f) Marile războaie de apărare duse împotriva Imperiului 9.Se distribuie elevilor harta pentru a urmări traseul şi un jurnal
Otoman: Vaslui, Războieni – benzi desenate, eseuri, rebusuri, de călătorie.
hărţi etc. II Desfăşurarea excursiei: pe traseul stabilit,cu loc de popas
pentru servirea mesei la popasul din parcul oraşului Lipova.
g) Cetăţi şi mănăstiri, ctitorii ale marelui voievod- colaje de
vederi, descrieri, compuneri, poezii etc -Obiective:
Cu o săptămână înainte de excursie vizităm Muzeul Judeţean Arad şi
h) Culegere de poezii şi cântece despre Ştefan cel Mare; câteva obiective cu valoare istorică în oraşul nostru.
i) Sceneta creată de elevi:,, La curtea lui Ştefan – Vodă “ -Cetatea de pe malul stâng al Mureşului, în formă de stea cu 6 colţuri şi
Excursia istorică - Pe meleaguri arădene 3 rânduri de cazemate,unde au fost întemniţaţi revoluţionarii de la 1848
I Pregătirea excursiei: printre care şi bănăţeanul Eftimie Murgu;
1.Culegerea datelor prin discuţii şi aplicarea de chestionare, -Piaţa Avram Iancu cu Monumentul ostaşului român;
privind preferinţele elevilor pentru anumite teme, problematici,obiective Se arată rolul Aradului în războiul ţărănesc condus de Gheorge
istorice. Doja(1514 ) şi în înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
2.Alegerea temei: Lupta pentru independenţă, dreptate şi -Monumentul închinat eroilor Revoluţiei din 1989, în faţa
libertate Primăriei
3.Stabilirea zonei şi a traseului: zona Aradului În ziua excursiei primul loc vizitat va fi:
Traseul:Arad-Păuliş-Radna-Şoimoş-Lipova –Arad
a) Păuliş-la 27 Km de Arad-locul unei importante bătălii date în
4.Stabilirea obiectivelor
septembrie 1944 pentru apărarea Defileului Mureşului
-confruntarea elevilor cu cadrul natural, cu localităţi în care au avut loc
împotriva trupelor hitleriste; Monumentul de la şosea evocă
evenimente istorice importante în zona Aradului
lupta şi jertfa eroilor căzuţi în această luptă.
-vizitarea muzeelor din această zonă (secţiile de istorie şi arheologie);
-vizitarea de cetăţi şi monumente istorice din zonă; b) Radna-3Km de Păuliş- un detaşament al şcolii de subofiţeri
din localitate a luptat la Păuliş
-observarea şi cunoaşterea zonelor vizitate din punct de vedere al
importanţei turistice, culturale; c) Cetatea Şoimoş-la 4Km de Radna –cetate medievală situată
-organizarea judicioasă şi atractivă a timpului liber; pe deal,înconjurată de un şanţ sec,cu turnuri masive de piatră
-stabilirea de noi legături afective, relaţionale între elevi şi turnuri pătrate,ridicată în sec.al XIII-lea pentru paza
5.Se ia legătura cu agenţia de turism,se stabileşte mijlocul de Defileului Mureşului, refăcută de Iancu de Hunedoara şi
transport (autocar),data, durata excursiei (o zi ),costul; Matei Corvin, ocupată de răsculaţi în 1514, incendiată de
6.Se discută cu părinţii problemele organizatorice legate de austrieci în sec. al XVII-lea lăsată în ruină
echipament,alimentaţia specifică unei zile de excursie,bani de d) Lipova –Muzeul Orăşenesc (colecţii de istorie, piese de
arheologie). Bazarul turcesc, parte a vechiului bazar.
255 256
III Evaluarea: Ana-Maria MUNTEANU, Monica LEHMANN ISSN 1842 - 077X

-jurnalele de călătorie; studente în anul II 2 (10) / 2009 p. 258 - 263
-portofoliu cu fotografii, vederi, compuneri, poezii; Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
-concurs pe teme istorice; Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
-articole la reviste pentru copii. Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
Învăţământul românesc se confruntă şi cu nota sa predominant
teoretizantă, chiar cu tendinţe de supraîncărcare informaţională. Din TRADIŢIILE GERMANE IN CLASELE PRIMARE CU
această cauză, efortul învăţătorilor trebuie canalizat în direcţia PREDARE ÎN LIMBA GERMANĂ
operaţionalizării cunoşţiinţelor, ceea ce va conduce la o creştere a
interesului şi motivaţiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunoaşterii. GERMAN TRADITION IN PRIMARY SCHOOL,
Îi va pregăti mai bine pe elevi în perspectiva integrării în viaţa socială.
CLASSES WITH GERMAN LANGUAGE
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele
promovează interacţiunea dintre minţile participantilor, dintre
personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate
Abstract: Peoples which study German language from early
evidente. Interactivitatea presupune atât cooperarea, cât şi competiţia,
age, are people from different nationalities, not only German. They like
ambele implicând un anumit grad de interacţiune.
German language and have the interest to accumulate competence in
Învăţarea asistată de calculator, îmbinarea activităţii frontale şi
this area. But when somebody a foreign language it is important, besides
pe grupe constituie alte direcţii importante ale modernizării strategiilor
learning elements of language, also to acquaint some knowledge about
didactice.
culture and tradition. So that in this article we are proposed to presents
the most important and interesting elements of German traditions.
Bibliografie:
Key words: German language, German culture, German
● Ilica, Anton, (2006), Pedagogia modernă, Ed. Universităţii Aurel
tradition, education, primarily school
Vlaicu, Arad.
● Felezeu, Călin, (1998), Metodica predării istoriei, Ed. Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
Elevii studiază limba germană de la vârste fragede, chiar dacă
● Mucica, Teodor, Perovici, Minodora, (1974), Metode active şi
pe unii dintre ei nu îi leagă nimic de această comunitate. Pentru ei este un
mijloace de învăţământ moderne utilizate în predarea învăţării, în
stil de viaţă, deşi, mici fiind, nu ştiu la ce să se aştepte, la cât de complexă
SAI, XXV.
e limba germană şi, în acelaşi timp, cât de frumoasă. Chiar dacă părinţii
● www.didactic.ro
sau bunicii sunt cei care aleg oarecum drumul în viaţă, ei ajung să
iubească această limbă.
Majoritatea copiilor provin din familii române şi este greu trecerea de
la limba maternă română la o altă limbă considerată tot maternă, dar cu
multă răbdare şi prin metode bine alese cum ar fi jocul şi diferite
activităţi extraşcolare îi apropiem cât mai mult de noi. Elevii de la clasele
257 258
cu predare in limba germană sunt implicaţi în foarte multe activităţi În ordinea cronologică, aceste tradiţii germane ar fi:
pentru a cunoaşte şi tradiţiile germane. ● Sărbătoarea Sfântului Martin.
În acest referat vrem să prezentăm principalele evenimente la care ● Sărbătoarea Sfântului Nicolae zis Nikolaus.
participă elevii noştrii în cursul unui an şcolar legate de tradiţiile germane ● Sărbătoarea Crăciunului zis Weihnachten.
şi să cunoască provenienţa acestui grup etnic. Noi ne propunem să ● Carnavalul zis Fasching.
oferim elevilor cunoştinţe despre trecutul şi prezentul germanilor din ● Sărbătoarea de Paşte zis Ostern.
România, menite să contribuie la raportarea faţă de ţinutul natal. Din ● Tradiţiile legate de Hramul bisericii.
această perspectivă, elevii învaţă despre viaţa, munca, credinţa şi cultura ● Ziua mamei.
diferitelor comunităţi germane din România, dar în mod deosebit despre
cea din ţinutul în care trăiesc. Ziua Sfântului Martin
Şvabii sau Banater Schwaben cum se numesc în germană, provin din Ziua Sfântului Martin este sărbătoarea lui Martin de Tours, fixată
sudul Germaniei şi Austria. Ei s-au stabilit în Banatul românesc pe la în calendarul catolic şi protestant la data de 11 noiembrie. Această
1700. Cea mai importantă colonizare a germanilor a fost între anii 1744- sărbătoare constă într-o procesiune de cântece despre Sf. Martin şi o
1772 îndrumată de împărăteasa Maria Terezia. Doar ţăranii săraci au masă festivă, înaintea postului Crăciunului.
avut voie să ajungă pe acest teritoriu pustiu şi mlăştinos în zona de În seara zilei de Sf. Martin are loc o procesiune a copiiilor, în care
câmpie. Prin munca lor neobosită au reuşit să cultive pământul şi să aceştia parcurg un anumit traseu având lămpaşe în mâini şi cântând
supravieţuiască. Bunăstarea lor este pusă pe seama principiului de cântecul lui Martin.
moştenire a copilului unic. Una din versiunile legendei, povesteşte că Sf. Martin, într-o iarnă geroasă
Principala lor ocupaţie a fost agricultura unde se ocupau cu cultivarea mergând călare, întâlneşte un cerşetor care suferea de frig. Martin rupe în
cerealelor şi creşterea animalelor. O gospodărie şvăbească se compunea două mantia lui şi jumătate de mantie. La vârsta senectuţii a fost propus
în general din douăzeci şi şase jugare de pământ arabil, patru jugare să fie episcop, Martin nu dorea astfel de titluri sau funcţii, aşa că, pentru a
fâneţe, un jugar vie şi trei jugare de pădure. Păşunile erau proprietăţi nu fi găsit s-a ascuns într-un grajd unde iernau gâştele. Gâştele au făcut o
comune. asemenea gălăgie încât cei care-l căutau au venit la sigur şi l-au găsit, aşa
Saşii sau Siebenburger Sachsen cum se numesc în germană, au emigrat a fost făcut episcop. Drept răzbunare au fost sacrificate gâştele şi de
din teritoriile situate în bazinele râurilor Rin şi Mozela. Ei s-au stabilit în atunci se mănâncă carne de gâscă în această zi, aşa zisă Martinsgans.
sudul şi în nord-estul Transilvaniei începând cu mijlocul secolului al XII-
lea. Colonizarea lor în Transilvania a fost iniţiată de regele ungar Geza Seara Sfântului Nicolae
al-II-lea şi sarcina lor principală a fost apărarea graniţei Regatului Ungar În noaptea de 5/6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri
din sudul Transilvaniei. Ocupaţiile principale ale saşilor erau şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi
meşteşugăritul, agricultura şi comerţul. alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi
Şvabii şi saşii se caracterizează prin conştiinciozitate la locul de muncă, neascultători. În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în
au un fenomenal spirit de echipă, ţin la comunitatea lor, la tradiţiile lor, la ghetuţe. E un obicei vechi, de a face cadouri în această zi. Spre deosebire
dansuri şi costume. Dar după evenimentele din decembrie 1989 aproape de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea
toţi au emigrat în Germania. darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.
Legenda lui Moş Nicolae reprezintă una dintre cele mai populare şi mai
frumoase sărbători de iarnă, însă el a existat în realitate, fiind cunoscut în
259 260
lumea creştină ca Sfântul Nicolae. Sfântul Nicolae s-a născut cândva la începutul Carnavalului marca în fapt începutul perioadei de post. Însăşi
începutul mileniului în sudul Turciei de astăzi, într-o familie de creştini numele „Carnaval” provine din latinescul „carne vale”, în traducere
bogaţi, însă părinţii săi au murit într-o epidemie când el era încă un copil. aproximativă „la revedere carne”.
Nicolae şi-a dedicat de atunci întreaga avuţie ajutorării oamenilor săraci, De-a lungul istoriei, Carnavalul a devenit o petrecere în care
bolnavi şi suferinzi, devenind cunoscut în toată lumea ca un adevărat lumea putea face ironii la adresa autorităţilor fără a fi pedepsită. Acum,
pansament pentru sufletele celor în nevoie şi ca un protector al copiilor. această sărbătoare are altă conotaţie. La finalul Carnavalului cele mai
În perioada Imperiului Roman, creştinii erau persecutaţi, aşa că Sfântul frumoase costume sunt premiate.
Nicolae a fost intemniţat din cauza credinţei lui, murind pe 6 decembrie
343. Ziua morţii lui a devenit ziua Sfântului Nicolae, moment în care Paştele
sunt sărbătorite atât faptele lui de sfânt, cât şi poveştile ce au dus la Odată cu această sărbătoare şi cu venirea primăverii se aruncă toate
naşterea legendei lui Moş Nicolae. lucrurile inutile din casă. De Paşte fiecare trebuie să se înnoiască cu ceva
de îmbrăcat şi are loc tradiţionalul târg de Paşte numit Ostermarkt.
Sărbătoarea Crăciunului sau Weihnachten Germanii au fost primii care au folosit iepuraşul ca simbol al Paştelor în
Crăciunul în germană Weihnachten înseamnă noapte solemnă anul 1500 şi ei au făcut primele dulciuri în formă de iepuraşi la începutul
sau noapte sfântă, nu este evocată naşterea lui Hristos ci slujba de la secolului al XIX-lea din aluat şi zahăr, odata cu primele ouă de ciocolată.
miezul nopţii de Crăciun. Postul Crăciunului se numeşte Advent, cu Simbolul iepuraşului provine din vremea festivalurilor dedicate zeiţei
acest prilej se confecţionează o coroană cu ramuri de brad care Ostern(Aurora pentru romani). Ea a găsit într-o iarnă o pasăre rănită pe
celebrează natura. Pe coroană sunt fixate patru lumânări care se aprind câmp şi pentru a o salva de la moarte a transformat-o într-o iepuroaică,
succesiv în fiecare duminică de Advent sau 24 de săculeţe cu dulciuri această păstrând însă capacitatea de a depune ouă. Iepuroaica,pentru a-i
care sunt degustate zilnic de familie. Un alt obicei legat de Crăciun sunt mulţumi binefăcătoarei sale, decora ouăle făcute şi le dăruia zeiţei, aşa s-
Târgurile de Crăciun, care invadează pieţele oraşelor. De Crăciun a născut tradiţia ca iepuraşul să aducă daruri copiilor.
darurile nu sunt aduse de Moş Crăciun ci de Christ-Kind (copilul Iisus). Un alt obicei legat de Paşte este stropitul femeilor şi a fetelor de către
bărbaţi şi băieţi. Stropitul simbolizează dorinţa de bunăstare. Obiceiul
Carnavalul acesta provine de la evreii, care i-au stropit cu apă pe adepţii lui Isus, care
Carnavalul sau Karneval, aşa cum este el cunoscut, este o sărbătoare aduceau vestea Învierii.
celebrată de secole de nemţi. Istoria acestuia este mult mai veche decât
religia creştină însăşi, şi a pornit ca o celebrare pentru a înlătura tristeţea Ziua mamei sau Muttertag
iernii şi fantomele întunericului. Această sărbătoare se ţine în a doua duminică din luna mai. Fiecare
Carnaval (germană: Karneval, Fastnacht, Fasching sau fünfte mamă trebuie să primească un buchet de flori aşa că în această zi toate
Jahreszeit este un obicei care se prezintă prin atmosferă festivă cu veselie florăriile au un program special. Se organizează diferite vernisaje sau
şi umor, participanţii fiind frecvent mascaţi şi îmbrăcaţi cu costume activităţi în aer liber doar pentru mame.
festive de carnaval. Carnavalul începe în Ziua Sf. Martin la data de 11
noiembrie şi durează până la Aschermittwoch (latină Cinerum) ziua când Hramul bisericii sau Kirchweih
după credinţa creştină Isus a început în deşert postul de 40 de zile. Germanii mai au o tradiţie legată de Hramul Bisericii aşa zisul
Oamenii alcătuiau procesiuni purtând măşti înfiorătoare, scoţând sunete Kirchweih. Un număr mai mare sau mai mic de perechi,îmbrăcaţi în
teribile pentru a alunga fantomele iernii. O dată cu apariţia religiei,
261 262
haine tradiţionale participă la această sărbătoare,care se desfăşoară după Gabriela Iuliana AZOIŢEI, ISSN 1842 - 077X
următorul program: studentă în anul III 2 (10) / 2009 p. 264 - 272
● Ridicarea pomului. Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
● Slujba religioasă. Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
● Marşul perechilor prin localitate însoţit de fanfară. Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
● Muzica şi dans pentru locuitorii oraşului sau a satului.
● Licitarea coşului, a mielului sau a buchetului zis Strauß. EVALUAREA INTERDISCIPLINARĂ ÎN CADRUL
LECŢIILOR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNA
Bibliografie: LA CICLUL PRIMAR
● Adam Müller Guttenbrunn, (1913), Der grosse Schwabenzug,
INTERDISCIPLINARY EVALUATION IN ROMANIAN
Leipzig.
● Adam Müller Guttenbrunn, (1918), Meister Jakob und seine
LANGUAGE AT PRIMARY SCHOOL
Kinder”, Leipzig
Abstract: Evaluation as a component part of didactic activities
● Nikolaus Lenau, (1883), Allgemeine Deutsche Biographie, Leipzig.
is an important moment of triad teaching-learning evaluating. This fact
● Gündisch Konrad, (1998), Siebenbürgen und die Siebenbürger
comes from factions of evaluation: feed-back, measurement, motivation,
Sachsen, Bonn.
diagnostic and self-evaluation. An important course in modern education
is interdisciplinary. This form of evaluation offers the possibility to
correlate the conceptual content with methodology and practice of all
different discipline.
Key words: feed-back, measurement, motivation, diagnostic,

self-evaluation
Motto: "Copilul trebuie învăţat să-şi

folosească ochii, nu numai pentru a
vedea, dar şi pentru a privi; urechile
nu numai pentru a auzi, dar şi pentru
a asculta cu atenţie; mâinile, nu
numai pentru a apuca obiectele, ci şi
pentru a pipăi şi a le simţi".
(Lonwenfeld)
Evaluarea ca parte componentă a activităţii didactice este

momentul important al triadei predare-învăţare-evaluare. Acest lucru
rezidă din funcţiile pe care aceasta le are: conexiune inversă (,,formă de
263 264
închidere a ciclului învăţării”), măsurare („din care se citeşte apoi disciplină şcolară. Este necesară o integrare efectivă, participativă a
evoluţia capacităţilor, intereselor, atitudinilor”), motivaţională („controlul învăţării, astfel încât să se poată transfera sistematic demersurile gândirii
menţine investiţia de efort”), diagnostică, reglare (pentru institutor şi sau acţiunii într-un larg evantai de situaţii.
elevi), de autoevaluare („moment al formării conştiinţei de sine”) (Miron Tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează
Ionescu, 2001, p. 169). identificarea unicităţii elevului, cultivarea aptitudinilor lui creative:
De altă parte, după Macintosh, citat de Adrian Stoica (2001), flexibilitate, elaborare, originalitate, fluiditate, sensibilitate pentru
evaluarea are funcţia de a fi diagnostică, prognistică, orientativă, probleme şi redefinirea lor. Un mod de a conferi deschidere şi viaţă
predictivă, de selecţie, de notare (p.12). Ce se înţelege prin evaluare muncii noastre este şi cel al exerciţiului interdisciplinar. Investigaţia,
şcolară, în condiţiile în care există atâtea volume care au în vedere proiectul, predarea integrată/ tematică a cunoştinţelor oferă elevilor
această activitate? „Este procesul de colectare sistematică, orientată de posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă,
obiectivele definite, a datelor specifice privind evoluţia şi/sau evidenţiate adică să le pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre
în situaţia de evaluare, de interpretare contextuală a acestor date şi de profesionale ne învaţă că el nu se poate aplica nici permanent, nici
elaborare a unei judecăţi de valoare cu caracter integrator care poate fi pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare, fiind
folosită în diverse moduri, prespecificate însă în momentul stabilirii şi posibilă şi necesară. Viaţa de adult îi va aşeza pe indivizi în faţa unor
scopului procesului de evaluare” (Adrian Stoica, 2001, p.10). probleme ce presupun de cele mai multe ori cunoaştere globală şi de
Analiza acestei definiţii evidenţiază, prin dificultatea de a o aceea şi evaluarea va fi holistică. Asemenea intenţii există sub formă de
înţelege, complexitatea acestui fenomen educaţional. Simplificând experimente sau experienţe, aşa cum este şi cea relatată mai jos.
definiţia cu sprijinul lui Miron Ionescu (2001), evaluarea presupune Lecţie de evaluare interdisciplinară (intercurriculară) la clasa I
măsurare, apreciere şi calitate. Cert este că se impune o strategie de Subiectul lecţiei: Prietena noastră – sănătatea
evaluare continuă, integrată în procesul de învăţare. Din acest punct de Tipul lecţiei: recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor
vedere vom evidenţia că există trei forme de evaluare, recunoscute de Scopuri:
principalii teoreticieni, didacticieni ai evaluării: Strungă (1999), Ionescu - dezvoltarea capacităţii de exprimare a mesajelor orale şi scrise;
(2001), Stoica (2001), Cucoş (1996), Cristea (1998) ş.a.: predictivă - dezvoltarea capacităţii de explorare şi rezolvare de probleme;
(iniţială), continuă (formativă) şi sumativă (de produs). - valorificarea în practica muzicală vocală a elementelor de limbaj
Pentru învăţământul primar, s-a elaborat un set de descriptori de muzical receptate;
performanţă (1998), care sprijină învăţătorul să acorde cu cât mai multă - cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic;
obiectivitate calificativele. Din păcate nu există formulate capacităţi cu - realizarea unor compoziţii;
valoare interdisciplinară. Acest lucru încurajează mai departe „felierea” - cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse
disciplinelor didactice şi nu încurajează abordarea interdisciplinară a materiale şi ustensile;
predării, învăţării şi evaluării. O tendinţă importantă ce se manifestă în - menţinerea stării optime de sănătate a elevilor şi creşterea
evoluţia invăţămâtului contemporan este interdisciplinaritatea. Aceasta capacităţii de adaptare a acestora la factorii de medii;
oferă posibilitatea corelării conţinuturilor conceptuale, metodologice şi - practicarea exerciţiilor fizice, a jocurilor etc.
practice ale diferitelor discipline. Obiective operaţionale:
Un învăţământ interdisciplinar vizează să stabilească un Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
curriculum integrat, adică o organizare a acţiunii educative, în care elevul O1 să răspundă corect la întrebările referitoare la temă;
să efectueze activităţi care cer competenţe dobândite nu numai la o O2 să memoreze versurile poeziei Nu uitaţi! de S. Mihnea;
265 266
O3 să exprime corect propriile păreri referitoare la temă; • mişcări: îndoiri şi întinderi, răsuciri, rotări.
O4 să rezolve operaţiile matematice (adunări şi scăderi)
solicitate; V. Aria curriculară Tehnologii
O5 să reproducă regulile de igienă corporală, igienă a Abilităţi practice:
îmbrăcămintei şi a alimentaţiei; • lucrări din hârtie: trasarea conturului după şablon;
O6 să utilizeze linii drepte, frânte, curbe, groase, subţiri în • tehnica de decupare după contur;
desenarea obiectelor de toaletă personală; • tehnica de lipire pe un suport a unor forme decupate
O7 să recunoască în cântecul popular Masă bună mersul anterior.
melodic diferit; Metode şi procedee:
O8 să reproducă practic un complex de dezvoltare fizică. • conversaţie euristică;
Conţinuturi: • exerciţii;
• joc didactic;
I. Aria curriculară Limbă şi comunicare
• problematizare;
- litere mari şi mici de tipar şi de mână învăţare;
• învăţare prin acţiune reală etc.
- povestirea Ursul păcălit de vulpe1 de Ion Creangă sau
Povestea ursului cafeniu2 de Vladimir Colin; Mijloacele de învăţământ:
- povestirea Supărarea Mărioarei de Viniciu Gafiţa • casetă audio;
(cunoscută de la grădiniţa de copii); • ilustraţii şi imagini decupate: urs, iepure, veveriţă, miere, alune,
- poezia Nu uita! de S. Mihnea. morcov ş.a.;
• panou şi planşe;
II. Aria curriculară Matematică şi Ştiinţele naturii Scenariul lecţiei
• Matematică: adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la Activitate frontală. Se audiază povestirea Supărarea Mărioarei
100 (fără trecere peste ordin). de Viniciu Gafiţa; se analizează conţinutul prin conversaţie euristică şi se
formează mesajul. Se memorează poezia Nu uitaţi! de S. Mihnea prin
III. Aria curriculară Arte care se actualizează reguli de igienă corporală şi de igienă alimentară.
• Educaţie plastică: Jocul imitativ Faceţi ce vă spun eu! Solicită elevilor să execute prin
- linia – element de limbaj plastic; gesturi sfaturile din poezie.
- felurile liniilor. • Periaţi-vă dinţii!
• Educaţie muzicală: mersul melodic (ascendent, descendent, linear). • Faceţi un duş!
• Mâncaţi fructe!
IV. Aria curriculară Educaţie fizică şi sport: • Spălaţi-vă pe mâini!
• poziţiile de exersare: şezând, poziţiile stând, stând depărtat, • Deschideţi larg fereastra şi respiraţi adânc!
stând pe genunchi; • Faceţi gimnastică!
Activitate independentă. Elevii vor desena obiectele folosite pentru
îngrijirea personală (periuţa de dinţi, pieptenele, prosopul etc.) folosind
diferitele feluri de linii învăţate. Jocul De ce s-au supărat hainele?
267 268
Educaţia Plus Anul VI. Nr. 2. (10) 2009
contribuie la consolidarea deprinderii elevilor de a-şi îngriji

îmbrăcămintea şi încălţămintea, de păstra ordinea şi curăţenia din camera
lor.
• Paltonul stă sub pat. Este bine ?
• Pantofii sunt în cuier. Unde este locul lor ?
• Batista strigă de sub masă. Ce spune ?
• Fularul plânge în bucătărie. Cine l-a supărat ?
• Un papuc oftează după uşă. De ce ?
Activitatea pe grupe. Prin efectuarea operaţiilor de adunare
şi scădere a numerelor naturale până la 100, copiii vor descoperi
alimentele şi fructele preferate ale unor animale:
• Grupa 1 va ajuta ursul să ajungă la miere; fiecare elev din grupă va
rezolva câte un exerciţiu;
• Grupa 2 va ajuta veveriţa să ajungă la alune;
• Grupa 3 va ajuta iepurele să ajungă la morcov.
Fiecare grupă are câte o planşă pe care trebuie aplicate imaginea

animalului şi cea a alimentului, acestea fiind decupate anterior.
Moment muzical, recreativ
Copiii interpretează cântecul popular Masă bună.
269
abilităţi practice) au nevoie de limbaj spre a fi explicate şi descrise.
Activitate frontală Nimic nu se poate realiza temeinic fără utilizarea limbajului. Important,
Elevii completează un rebus în care pe verticala de la A la B va constant, este ca învăţătorul să-şi propună o atitudine interdisciplinară
rezulta cuvântul sănătate: atât în stabilirea obiectivelor, a strategiilor de învăţare a elevilor, dar mai
Rebusul ales în sistemul şi formele de evaluare. S-a dovedit astfel că, proiectul ca
A metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potenţial
1 formativ, superior celorlalte metode de evaluare.
2 În concluzie, folosind această metodă de evaluare
3 interdisciplinară am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să
4 compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din "cutiuţele" minţii lor
5 cunoştinţele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.
6
7 Bibliografie:
8
B ● Cucoş, Constantin, (1999), Pedagogie, Iaşi, Editura Polirom
1. Curăţenia este mama... (sănătăţii) ● Ilica Anton, Ileana Iovin, (2000), Metodica învăţării limbii şi
2. Exerciţii fizice pentru menţinerea sănătăţii înseamnă ... literaturii române în învăţământul primar, Editura Nigredo, Arad.
(gimanstică) ● Mitu, Florica, (2005), Literatură pentru cei mici. Antologie de texte
3. Au un rol deosebit în creşterea şi fortificarea organismului comentate, însoţite de sugestii metodice. Grădiniţă – Clasele I – IV,
... (vitamine) Humanitas Educaţional Bucureşti.
4. Boală a dinţilor... (carie) ● Florica Mitu, Liliana Andrei, (1997), Lecţii de evaluare
5. Pastă de dinţi cu fluoruri şi calciu ... (Colgate) interdisciplinară la clasele I şi a II a, Invăţământul primar, Editura
6. Nu uit să fac dimineaţa pentru a fi vioi şi sănătos ... Discipol, nr. 1-2p.42-45, Bucureşti.
(înviorare)
7. Obiect strict personal care nu trebuie împrumutat...
(batista)
8. Prin ea poţi căpăta o înfăţişare plăcută... (igiena)
Lecţia se va încheia cu evaluarea activităţii desfăşurate de elevi.
Am dat mai sus o formulă de evaluare interdisciplinară, posibil a
fi utilizată în clasele primare. Aceasta constituie doar o variantă, care este
evident legată de un mod de organizare a învăţării şcolare, de obiectivele
proiectate, de calitatea strategiilor de învăţare alese. Abordarea
interdisciplinară a învăţării angajează din plin capacităţile pe care le
vizeaza disciplina “Limba şi literatura română”. Limba este instrumentul
utilizat pentru comunicare indiferent de conţinutul altor discipline, de
savoir-ul acestora. Chiar şi disciplinele de abilitate (desen, muzică,
271 272
Ioana Ancuţa ILLE, ISSN 1842 - 077X negociază cu ceilalţi, iau iniţiative şi se exprimă liber, întocmai ca adulţii.
studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 273 - 285 Toate acestea îi ajută în formarea lor ca personalităţi, ca indivizi ai
Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar societăţii. Privarea lor de dreptul de a se manifesta liber poate avea
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială repercusiuni grave, cum ar fi: lipsa comunicativităţii, a sociabilităţii,
Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad tendinţa de a se simţi inferior celorlalţi, inhibat, teama de a-şi spune
punctul de vedere, neputinţa de a duce o sarcină la bun sfârşit. De aceea,
activităţile din grădiniţă îi dau copilului posibilitatea de a-şi dezvolta
MODALITĂŢI DE IMPLICARE ACTIVĂ A COPIILOR ÎN creativitatea, aptitudinile de socializare, de a se exprima liber, de a lua
PROCESUL INSTRUCTIV – EDUCATIV DIN decizii proprii. Grădiniţa trebuie să reprezinte, pentru copil, un spaţiu
GRĂDINIŢĂ familial, plin de căldură, unde se poate juca în voie şi unde poate
descoperi lucruri noi, unde poate achiziţiona cunoştinţe fără a fi presat de
cineva, unde are aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi. Grădiniţa trebuie să fie
MODALITIES FOR ACTIVATING THE CHILDREN IN
pentru copil o lume a tuturor posibilităţilor.
EDUCATIONAL PROCESS Din ce în ce mai mult, în ultimul timp, se vorbeşte despre
educaţia timpurie, semn că, în sfârşit, se dă importanţă faptului că în
Abstract: Kindergarten is a micro society. Every day children
grădiniţă se creează premisele dezvoltării copilului ca individ.
developing different activities, decisions, negotiations, initiatives and
Educatoarele sunt cele care pun temelia educaţiei, ele creionează pas cu
express themselves, like adults make. All this activities are opportunities
pas drumul copilului spre dezvoltare. În grădiniţă se pun primele
for children to develop their personality, prepare to become the future
cărămizi din structura personalităţii, iar dacă acest fapt nu se realizează în
responsible adults. To take of the right of the children to express
contextul potrivit, urmările sunt destul de evidente mai târziu. Copiii care
themselves as they feel could produced, low self-esteem, fear, inhibition,
nu frecventează grădiniţa vor întâmpina dificultăţi de adaptare la şcoală,
and impossibility to finish their works.
dar şi în viaţă. Copiii care au fost educaţi în cadrul acestei instituţii sunt
mult mai sociabili, mai creativi şi mai educabili decât cei care au stat
Key words: education, kindergarten, developing, personality,
acasă, în plus, fac faţă mai uşor situaţiilor dificile, trec mai uşor peste
sociability
obstacole.
Regândirea educaţiei formale se impune şi ne obligă să
La ora actuală suntem in plină eră a schimbărilor, a inovaţiilor,
schimbăm relaţia cu copiii şi între copii promovând sprijinul reciproc şi
iar acestea nu au întârziat să apară şi in domeniul educaţiei, care a
dialogul constructiv prin aplicarea strategiilor interactive de învăţare.
necesitat o transformare din toate punctele de vedere. Educaţia este
Activităţile trebuie să aibă un caracter spontan, să contribuie la
centrată pe copil, pe nevoile acestuia, dar şi pe cerinţele lui. Trebuie să se
dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune. Noul, necunoscutul,
ţină cont foarte mult de ceea ce doreşte copilul să realizeze intr-o anumită
căutarea de idei interactive conferă activităţii „mister didactic”, iar
zi sau perioadă, de disponibilitatea lui spre o anumită categorie de
procesul instruirii se constituie ca o aventură a cunoaşterii în care copilul
activitate, de starea lui psihică, de aptitudinile lui intr-un anumit
e participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe
domeniu.
pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă
Este un lucru demonstrat faptul că cei mici sunt capabili de
răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte
practici democratice. Grădiniţa reprezintă o „societate în miniatură”, in
responsabil şi se simte mulţumit la finalul activităţii. Educatoarea trebuie
cadrul căreia, zilnic, copiii îşi asumă responsabilităţi, iau decizii,
să fie entuziasmată după fiecare reuşită, progres înregistrat de copil sau
273 274
de grup pentru pregătirea motivaţiei următoarelor sarcini. Se spune că sau de anumite variante, sau de asemenea, sarcina de lucru să fie
acei copii care au parte de dascăli creativi vor fi şi ei creativi urmând organizată în funcţie de predilecţia copiilor spre anumite activităţi, de
modelul. preferinţele lor.
Pentru început, se are în vedere educarea copiilor astfel încât Cea mai bună modalitate de desfăşurare a activităţilor ţinând
să îşi poată stabili scopuri în viaţă conform posibilităţilor proprii. cont de preferinţele copiilor este implicarea lor în organizarea acestora.
Organizarea activităţilor instructiv – educative trebuie să urmărească, de Le putem cere părerea când vrem să parcurgem o anumită activitate, cu
asemenea, formarea – la copii – a unor capacităţi, comportamente menite privire la mijloacele de desfăşurare, la mijloacele de învăţământ. Le
să le asigure succesul şi dezvoltarea personalităţii în conformitate cu putem cere să aleagă între mai multe teme posibile. Astfel, le dăm
mediul social, dar şi cu propriile interese. De aceea, putem spune că impresia că ei sunt cei care au luat decizia respectivă, deşi în realitate
educaţia din grădiniţă este foarte personalizată, în funcţie de interesele, sunt îndrumaţi de noi. Scopul unor asemenea activităţi este de a-i
de aptitudinile şi de nevoile fiecărui copil în parte. Copiii nu trebuie determina pe copii să dobândească încredere în sine, prin impresia de a
criticaţi şi mustraţi de fiecare dată când nu duc o sarcină la bun sfârşit, deţine controlul, de a organiza totul, de a fi cel care a luat decizia, îi
deoarece fiecare este bun intr-un anumit domeniu, iar în altele nu se învăţăm să îşi asume responsabilităţi şi le dezvoltăm spiritul creativ, dar
descurcă prea bine. şi abilităţile de socializare, de cooperare.
De aceea, atunci când le dăm anumite sarcini, trebuie să ţinem De exemplu, pentru subtema „Vreau să fiu de folos – ajut la
cont de performanţele lor şi de interesul lor pentru acel domeniu. Spre pregătirile pentru Paşti”, pentru activitatea practică am pregătit ouă
exemplu, la o activitate matematică, ei trebuie să identifice numărul (găurite si golite de conţinut), coşuleţe, cartoane colorate, hârtie
florilor dintr-o căsuţă, iar sub căsuţă să traseze atâtea liniuţe câte flori creponată, sfoară, foarfece, lipici, fundiţe roşii, o creangă plantată într-un
sunt. Unii dintre copii ar putea fi dezinteresaţi, ei fiind buni la alte ghiveci. Le-am cerut copiilor să aleagă ce vor să pregătească pentru
activităţi, cum ar fi: activităţile artistico – plastice, construcţiile, sosirea Sfintelor Paşti şi a Iepuraşului, variantele fiind: coş cu ouă
activităţile practice. Aceşti copii pot fi stimulaţi să rezolve sarcina dacă li „încondeiate” (pictate), ghirlandă din ouă, cuibul iepuraşului sau o
se dă, pe lângă aceasta, o temă legată de domeniul care îi preocupă. De lucrare colectivă reprezentând un colaj cu elemente de Paşti. Alegerea
exemplu: „Dacă termini exerciţiul poţi desena câteva floricele pe partea copiilor a fost ghirlanda de ouă, iar din nou au existat două variante:
cealaltă a foii/ poţi construi din cuburi un ghiveci cu flori/ îţi voi da ghirlandă din ouăle golite de conţinut, respectiv ghirlandă din ouă
câteva floricele pe care le poţi decupa şi lipi pe foaia ta.” realizate din carton colorat. Majoritatea copiilor a preferat ouăle
Efortul copiilor trebuie să fie unul intelectual, de exersare a adevărate, aşa că ele au reprezentat materialul pentru întocmirea lucrării.
proceselor psihice, de cunoaştere, de abordare a altor demersuri Aşadar, copiii au pictat ouăle după preferinţe, apoi am introdus prin
intelectuale interdisciplinare decât cele clasice, prin studiul concret al orificiile create pentru golirea conţinutului o sfoară şi astfel am realizat
mediului şi prin corelaţiile elaborate interactiv, în care copiii îşi asumă ghirlanda. Pentru a conferi stabilitate ouălor am astupat orificiile cu
responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii, elaborează sinteze în plastelină. Ghirlanda am agăţat-o în creanga din ghiveci, iar rezultatul a
activităţi de grup, intergrup, îndividual, în perechi. Ideile, soluţiile fost unul deosebit. Cu celelalte materiale nefolosite am realizat restul
grupului au încărcătură afectivă şi originalitate atunci când se respectă temelor propuse mai sus, în cadrul activităţilor la alegere (activităţile de
principiul flexibilităţii. Unii specialişti susţin că specificul procesului dimineaţă – ariile de stimulare).
creativ nu este reprezentat de soluţionarea unor probleme ci de căutarea, Copiii au fost încântaţi de ceea ce au creat, nu numai datorită
identificarea, descoperirea problemelor. faptului că lucrarea a arătat foarte frumos, dar şi datorită faptului că au
Uneori poate fi distractiv şi în acelaşi timp educativ pentru participat la toate etapele întocmirii acesteia – de la alegerea temei şi a
copii să descopere chiar sarcina de lucru ţinând cont de anumite indicii
275 276
materialelor, până la realizare propriu-zisă şi la valorificarea lucrării prin Metodele activ – participative pot fi integrate în cadrul oricărei
agăţarea ghirlandei în crenguţă şi crearea elementului de decor. categorii de activitate, dat fiind faptul că preşcolarii trebuie să descopere
Determinând copii să ia decizii şi să participe activ la toate lumea înconjurătoare sub toate aspectele ei şi în special, trebuie să se
etapele realizării unei teme (atunci când se poate, bineînţeles), le sporim dezvolte ei înşişi sub toate aspectele.
încrederea în propriile puteri, dar şi motivaţia pentru învăţare şi pentru Spre exemplu, în cadrul unei activităţi din domeniul limbă şi
muncă, iar instruirea devine o activitate interactivă şi plăcută. comunicare (educarea limbajului), educatoarea poate utiliza pentru
În grupa noastră, copiii iau aproape zilnic decizii şi îşi exprimă verificarea, dezvoltarea şi activizarea limbajului copiilor, următoarele
părerile cu privire la ceea ce doresc să facă, atât în ceea ce priveşte metode care implică activ copiii în procesul instructiv – educativ:
activităţile pe domenii experienţiale, cât şi în ceea ce priveşte activităţile interviul (convorbire liberă în scopul verificării cunoştinţelor şi a
de dimineaţă şi activităţile de dezvoltare personală. dezvoltării limbajului); repovestirea unor poveşti sau întâmplări (prin
În cadrul activităţilor de dimineaţă, de două ori pe săptămână care se verifică vocabularul, capacitatea de a se exprima corect, de a face
copiii pot alege ei înşişi ceea ce vor să facă – la ce sector vor să meargă şi asociaţii logice, de a respecta succesiunea evenimentelor); lectura după
ce doresc să realizeze în legătură cu tema respectivă, alegând între mai imagini (explorarea prin descoperire), povestirea după ilustraţii (ei sunt
multe variante. cei care trebuie să descopere firul poveştii şi să asocieze imaginile cu
De asemenea, ei aleg locul unde se vor desfăşura jocurile de evenimentele).
după activităţi (în sala de grupă, în curtea grădiniţei sau în parc), Jocul, activitatea care predomină în viaţa preşcolarului, poate
bineînţeles, atunci când jocul permite acest lucru, iar uneori le ofer fi o metodă activ – participativă foarte eficientă prin care se exersează
posibilitatea de a alege chiar jocul pe care urmează să îl executăm. deprinderile dobândite (de numărat, de socotit, de selectare a obiectelor
Astfel, copiii se simt mult mai satisfăcuţi şi mai împliniţi. după formă, mărime, culoare, de exprimare corectă, de formulare a unor
Tot împreună cu ei am alcătuit regulile grupei, iar ei sunt cei propoziţii, de comparare a unor obiecte). Poate fi utilizat în orice
care au găsit şi „sancţiunile” pentru cei care nu le respectă, precum şi categorie de activitate, sub mai multe forme (didactic, de rol, logic, de
modul de reprezentare a comportamentului fiecărui copil. Am expus pe mişcare), îi atrage pe copii şi îi convinge să participe la activităţi din
perete, la vedere, două afişe: unul cuprinde regulile grupei, iar celălalt proprie iniţiativă. Spre exemplu, un joc didactic a cărui desfăşurare mi-a
ilustrează modul în care fiecare copil a respectat aceste reguli. Astfel, plăcut foarte mult şi care i-a încântat pe copii a fost la o activitate
copiii care au respectat regulile primesc o bulinuţă roşie, cei care le-au integrată din domeniul Ştiinţă (cunoaşterea mediului, respectiv activitate
respectat parţial primesc o bulinuţă pe jumătate roşie şi pe jumătate matematică). Tema săptămânii a fost „Singurel mă îngrijesc”, cu accent
neagră, iar cei care nu au ţinut seama deloc sau aproape deloc de reguli pe igiena corporală, iar subiectul activităţii a fost „Săculeţul cu surprize”.
primesc o bulinuţă neagră. Copiii, contribuind la stabilirea regulilor Un copil scotea din săculeţ câte un obiect de igienă, iar altul trebuia să
grupei şi fiind cei care au ales sancţiunile, şi-au asumat responsabilitatea vină şi să îl denumească, apoi să îl descrie din punct de vedere al
pentru ce au decis şi pentru faptele lor şi nu obiectează atunci când se află aspectului, mirosului, al utilităţii. După identificarea obiectelor, copiii au
printre cei „penalizaţi”, lucru care înainte se întâmpla foarte des (se trebuit să le sorteze în funcţie de mărime: obiectele mici trebuiau puse
considerau pedepsiţi pe nedrept, sau considerau pedeapsa ca fiind una într-un alt săculeţ, mai mic, iar cele mai mari într-un săculeţ mai mare.
necorespunzătoare). În plus, acum sunt mai atenţi la comportamentul lor. Toţi copiii au dorit să se implice în activitate şi au participat cu mult
Acestea sunt câteva efecte benefice ale implicării copiilor în interes şi entuziasm.
organizarea activităţilor şi ale participării active a acestora la activităţi, pe Interesul faţă de metodele activ – participative utilizate în
care le-am constatat şi care s-au evidenţiat în timp, treptat, pe măsură ce cadrul activităţilor la grădiniţă a sporit în ultimul deceniu. Acest lucru se
copiii s-au obişnuit cu implicarea activă în procesul de instruire. datorează punerii accentului pe procesele de cunoaştere şi nu pe
277 278
produsele cunoaşterii. Aceste metode ajută copiii să caute, să descopere, Metodele interactive de grup se prezintă ca jocuri de învăţare,
să găsească singuri soluţii ale problemelor apărute, valorificând tendinţa de cooperare, distractive, nu de concentrare. Prin metodele interactive
naturală a gândirii de a avansa prin organizarea şi reorganizarea copiii învaţă să rezolve problemele cu care se confruntă, să ia decizii în
progresivă a cunoştinţelor. grup şi să aplaneze conflictele. Aplicarea metodelor solicită timp,
În teoriile moderne se vorbeşte din ce în ce mai mult despre diversitate de idei, angajare în acţiune, descoperirea unor valori,
învăţarea experienţială, de educator cu rol de ghid sau de facilitator al responsabilitate didactică, încredere în capacitatea personală de a aplica
proceselor de învăţare, de valorizarea şi dezvoltarea potenţialului fiecărui creator ceea ce se ştie pentru eficientizarea procesului instructiv –
copil, de respectarea ritmului şi a stilului său cognitiv propriu. educativ.
Există mai multe metode prin care copiii pot învăţa ori exersa Situaţiile de învăţare rezolvate prin metodele interactive de
concepte sau deprinderi. În acest sens, este foarte important demersul pe grup dezvoltă copiilor gândirea democratică deoarece ei exersează
care educatoarea îl poate iniţia în direcţia stimulării interesului copilului gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează un personaj,
pentru cunoaştere, a interesului pentru a căuta informaţia necesară şi comportamentul unui copil, o faptă, o idee, un eveniment, ei critică ideea,
pentru a o utiliza în contexte variate, a interesului pentru rezolvarea de fapta, comportamentul, nu personajul din poveste sau copilul, adultul.
probleme prin planificarea şi organizarea unor activităţi/ jocuri cu acest Copiii învaţă că un comportament din viaţa de zi cu zi poate fi criticat
scop. pentru a învăţa cum trebuie evitat. Ei aduc argumente, găsesc soluţii, dau
Dacă putem respecta diverse programe de nutriţie, de sfaturi din care cu toţi învaţă.
gimnastică, de odihnă, atunci putem să respectăm şi un program de După fiecare metodă aplicată se pot obţine performanţe pe
succes, acela de a face copiii fericiţi, curioşi, de a le da libertate, investind care copiii le percep şi care îi fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de
în ei dorinţa de ascensiune. Prin implicarea directă a copiilor în activităţi grup. Grupul înţelege prin exerciţiu să nu îşi marginalizeze partenerii, să
şi mai ales în organizarea acestora, activitatea instructiv – educativă aibă răbdare cu ei, exersând reciproc toleranţa.
poate fi una cooperantă, modernă, activă, flexibilă, accesibilă, plăcută, Metodele implică mult tact din partea educatoarelor deoarece
democratică. trebuie să îşi adapteze stilul didactic în funcţie de fiecare tip de copil
Însă implicarea directă a copiilor în activităţi nu trebuie (timid, pesimist, agresiv, acapator, nerăbdător), pentru fiecare găsind
înţeleasă ca permisivitate totală in partea educatoarelor. Copiilor li se gestul, mimica, interjecţia, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, reţinerea,
oferă ocazia de a alege între mai multe modalităţi de realizare a unei aprecierea, entuziasmul în concordanţă cu situaţia.
sarcini, li se dă posibilitatea de a se exprima liber, dar ei trebuie să aibă În cazul fiecărei metode interactive copiii primesc sarcini de
impresia că ei sunt cei care au declanşat totul, fiind însă îndrumaţi de noi. învăţare. Acestea diferă foarte mult de la o metodă la alta, astfel încât
Nu este vorba despre a face numai ceea ce doresc copiii, ci despre a-i explorează o mare varietate de capacităţi. Sarcinile de lucru trebuie să
determina să facă ceea ce trebuie, având însă de ales între mai multe îndeplinească anumite condiţii: să fie transmis timpul alocat sarcinii; să
posibilităţi, oferindu-le ocazia de a-şi spune părerea şi de a-şi asuma fie descrisă gradual; să fie legată de viaţa reală; să ofere posibilitatea
deciziile luate. Totul trebuie să fie bine dirijat de educatoare, astfel încât copiilor de a se autoevalua, corecta, de a comunica cu colegii; în
ea să îşi atingă obiectivele, dar şi copiii să îndeplinească sarcinile cu formularea întrebărilor să se folosească taxonomia lui Bloom.
plăcere. Între sarcina de învăţare şi nivelul de asimilare a acesteia de
Munca în echipă, colaborarea, sunt foarte importante în către copii trebuie să existe o concordanţă. Dacă sarcina de învăţare este
formarea de comportamente la preşcolari, ajutând la socializare, la clară, precisă, rezolvarea va fi rapidă, eficientă, iar dacă nu, ea fi
realizarea unui schimb de experienţă, la dezvoltarea simţului practic şi anevoioasă, dar cu implicare, căutări, acceptări, renunţări, decizii din
estetic şi stimulând motivaţia pentru a finaliza o lucrare. partea întregului grup. Tocmai de aceea gradul de dificultate al sarcinii
279 280
va fi mai mare, va provoca la căutări, cercetări, investigaţii, pentru a adresează întrebări. Întrebările vizează aspecte relevante ale problemei
descoperi misterul ascuns în sarcina de învăţare. Grupul este provocat la puse în imagine, precum: personaje, loc, timp, acţiune, mod de
o relaţionare creativă prin metodele interactive. În astfel de situaţii, rezolvare); clarificarea datelor (se formulează explicaţii, lămuriri cu
membri grupului îşi coordonează acţiunile, se ajută reciproc, se privire la ideile neclare din imagine); precizarea sau pronosticarea (se
încurajează, negociază soluţiile individuale, iar atunci când au de realizat analizează imaginea şi se prognozează ce se va întâmpla în continuare,
un produs, fiecare îşi aduce contribuţia în funcţie de abilităţi. Ei experimentând cele mai neaşteptate idei, luând în considerare logica
încredinţează sarcini individuale, se completează apelând la inteligenţele ideilor anterioare). Colectivul de copii se împarte în patru grupuri
multiple. Metodele interactive ajută copiii să îşi formeze personalitatea, (rezumatorii, întrebătorii, clarificatorii şi prezicătorii), fiecărui grup
să se cunoască, să îşi descopere stilul propriu de gândire şi de acţiune, să revenindu-i una din cele patru sarcini de învăţare prezentate mai sus.
şi-l modeleze. Bula dublă este o tehnică ce grupează asemănările şi
Reprezentările anterioare ale copiilor joacă un rol foarte deosebirile dintre două obiecte, procese, fenomene, idei, concepte. „Bula
important în formularea, dar mai ales în rezolvarea sarcinii. De aceea ar dublă” este reprezentată grafic prin două cercuri mari în care se aşează
trebui inventariate pentru a ne baza pe ele atunci când introducem o imaginile care denumesc subiectul (de exemplu: animale – păsări; copii –
temă, o metodă nouă. Ele ajută deseori copiii să depăşească obstacolele părinţi; fructe – legume). Între cercurile mari sunt aşezate două cercuri
care blochează învăţarea şi să realizeze combinaţii, conexiuni între mici, în care se desenează sau se aşează simboluri ce reprezintă
reprezentările diferite ale copiilor din grup şi descoperirile lor prin asemănările dintre cei doi termeni cheie. În cercurile situate în exterior la
contactul direct cu mediul pe care îl explorează. dreapta şi la stânga termenilor cheie se reprezintă caracteristicile,
Pentru rezolvarea sarcinilor de învăţare există mai multe „chei particularităţile sau deosebirile. Se c
de investigare” (analize, comparaţii, experimente, investigaţii) pe care grâ
Anotim -
copiii învaţă să le folosească la descifrarea noilor concepte, idei, noţiuni, Vin
puri
probleme. păsările
Metodele interactive de grup se împart în cinci categorii: călătoa re Primăvara
Vara
metode de predare – învăţare, metode de fixare, consolidare şi evaluare,
metode de creativitate, metode de rezolvare de probleme şi metode de
cercetare în grup. S
Înfloresc
Printre metodele de predare – învăţare putem enumera: 3 luni ci
copacii
predarea – învăţarea reciprocă, metoda „mozaic”, „bula dublă”,
„locuri celebre”, „harta cu figuri”.
Predarea – învăţarea reciprocă este o strategie de învăţare prin Caracteristici Asemănări C
studiu pe imagine (text) pentru dezvoltarea comunicării copil – copil şi
experimentarea rolului educatoarei. Această metodă beneficiază de patru Ca metode de fixare, consolidare şi evaluare putem enumera:
strategii de învăţare şi se poate aplica atât în jocurile libere cât şi în tehnica fotolimbajului, jurnalul grafic, turnirul întrebărilor.
activitatea frontală: rezumarea (fiecare lider de grup expune sinteza Tehnica fotolimbajului presupune prezentarea de către fiecare
imaginii observate de grup timp de câteva minute, iar ideile formulate copil în parte, în faţa grupei, a unei imagini, fotografii care are o
vor fi rezumate într-o sinteză logică ce exprimă rodul gândirii colective şi semnificaţie pentru el (o activitate interesantă din vacanţă, un peisaj de
mesajul pe care îl transmite imaginea); punerea de întrebări (copiii care îşi aminteşte cu plăcere). Fotografiile copiilor trebuie să aibă o
selectează problema din imagine pe care doresc să o înţeleagă şi legătură între ele, să fie alese în funcţie de aceeaşi temă (de exemplu,
281 282
vacanţa de vară). Această activitate se poate desfăşura în două etape. Dintre metodele de rezolvare de probleme fac parte:
Prima o constituie selecţia individuală: fotografiile sunt dispuse pe masă, „pălăriuţele gânditore”, interviul, metoda Frisco.
iar copiii, pe rând, le analizează şi aleg una. Fotografia se plimbă de la un „Pălăriuţele gânditoare” constituie o activitate interactivă care
copil la altul, pentru a o privi şi a observa elementele şi simbolurile are la bază interpretarea de roluri prin care copiii îşi exprimă liber
grafice. A doua etapă o reprezintă activitatea frontală: se formează un gândirea, dar în acord cu semnificaţia culorii pălăriuţelor care definesc
cerc şi fiecare copil prezintă fotografia. Educatoarea adresează întrebări, rolul. Etapele realizării acestei activităţi sunt următoarele: se formează un
iar copiii explică motivele alegerii. După aceea, fiecare povesteşte grup de şase copii, se împart pălăriuţele gânditoare, se prezintă de către
propriile experienţe în legătură cu fotografia adusă de el. Copiii nu au educatoare o situaţie cât mai concis formulată, apoi copiii dezbat situaţia
voie să critice prezentările, fotografiile sau să comenteze alegerea ţinând cont de culoarea pălăriei care defineşte rolul (pălăriuţa albă
fotografiei unui anumit copil. reprezintă gândirea obiectivă, nepărtinitoare, este purtătoare de informaţii
Dintre metodele de creativitate fac parte: metoda Philips 6/6, şi dornică de a descoperi altele noi; pălăriuţa roşie este pălăriuţa cu
brainstormingul, tehnica viselor. multă imaginaţie şi empatie faţă de problemele cotidiene, trăieşte stări
Tehnica viselor este o tehnică bazată pe meditaţie în care afective contrastante; pălăriuţa neagră gândeşte negativ, dar logic şi
copilul îşi lasă imaginaţia să lucreze în voie pentru a exprima ceea ce a critic, exprimă o perspectivă tristă, sumbră, scoate în evidenţă
gândit el că poate face în viitor, cum va arăta locuinţa lui, şcoala, colegii, incorectitudinea, răul; pălăriuţa galbenă gândeşte constructiv, optimist şi
parcul, apoi compară visul cu realitatea în vederea obţinerii unor situaţii logic etc). Se pot numi şase copii care vor purta câte o pălărie gânditoare,
favorabile pentru viitor. Copiii pot fi organizaţi în grupuri eterogene când sau se pot forma şase grupuri, în cadrul cărora copiii se vor consulta şi
sarcina este comună tuturor grupurilor sau în grupuri omogene după vor interpreta acelaşi rol fie completându-se, interpretând pe rând, fie vor
inteligenţa predominantă (grupul lingviştilor, grupul constructorilor, fi reprezentaţi de un lider.
grupul desenatorilor) când sarcina didactică diferă de la un grup la altul. Printre metodele de cercetare de probleme se află: reportajul,
Această metodă am aplicat-o şi eu la grupa mea în cadrul subtemei experimentul, explorarea interdisciplinară.
„Satul meu”. Le-am cerut copiilor să îşi imagineze cum va arăta satul în Explorarea interdisciplinară reprezintă o strategie prin care o
care locuiesc atunci când vor fi mari. Grupul naturaliştilor a realizat un temă este abordată într-o manieră interdisciplinară în scopul facilitării
colaj reprezentând satul din viitor fără poluare, grupul arhitecţilor a avut înţelegerii. Se grupează copiii pe domenii de cunoaştere, în cadrul cărora
sarcina de a construi satul din viitor, grupul artiştilor a realizat un desen va fi abordat individual subiectul interdisciplinar, iar rezultatul îl prezintă
reprezentând satul din viitor. Fiecare grup a prezentat rezultatele in cadrul grupului, sau va fi desemnat un reprezentant din fiecare grup
obţinute, apoi, în cadrul aceloraşi grupuri am revenit cu o altă sarcină, pentru a prezenta în faţa întregului colectiv. Această activitate se poate
aceea de a găsi, dintre elementele pe care şi le-au imaginat, pe acelea care realiza în cadrul ariilor de stimulare, de unde vor culege informaţii.
pot fi realizate cu adevărat. Din nou, fiecare grup a prezentat rezultatele. Implicarea copiilor în desfăşurarea activităţilor din proprie
Există şi o altă variantă de realizare a acestei tehnici: le cerem iniţiativă, datorită sporirii curiozităţii şi a motivaţiei conduce la o mai
copiilor să închidă ochii şi să fie atenţi la povestea pe care urmează să o bună asimilare a conţinuturilor. Vârsta preşcolară este vârsta „De ce –
spunem, imaginându-şi întâmplările. După ce am istorisit povestea, le ului”, marcată prin setea de cunoaştere ce trebuie satisfăcută prin
dăm sarcina de a desena ceea ce au văzut „în vis”, ce reprezentări i-au sprijinirea copiilor în explorarea mediului ambiant şi descoperirea
ajutat să îşi imagineze visul. Lucrările se expun pe un panou şi se răspunsurilor la întrebările pe care le pun, prin oferirea posibilităţii de
analizează, urmărind numărul de elemente, dimensiunea lor, poziţia alegere dintre mai multe opţiuni pe cea pe care o consideră mai bună,
spaţială, exactitatea lucrării. mai potrivită pentru ei şi prin propunerea celor mai eficiente metode prin
care pot dobândi cunoştinţele.
283 284
Bibliografie: Adriana Ioana BODEA, ISSN 1842 - 077X
studentă în anul I 2 (10) / 2009 p. 286 - 296
● Breben Silvia, Brăişteanu Rodica, Borţeanu Silvia, Fulga Mihaela, Programul de Studii: Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Necula Gabriela, Răileanu Daniela, (2009), Curriculum pentru Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei şi Asistenţă Socială
învăţământul preşcolar, Editura „Didactica Publishing House”, Universitatea ,,Aurel Vlaicu” Arad
Bucureşti.
● Breben Silvia, Fulga Mihaela, Gongea Elena, Ruiu Georgeta,
(2007), Metode interactive de grup – ghid metodic – 60 de metode şi PILONII DE REZISTENŢĂ AI EDUCAŢIEI
200 de aplicaţii practice pentru învăţământul preşcolar, Editura
„Arves”, Bucureşti. EDUCATION’ S PYLONS OF RESISTANCE
● Stoica Marin, (2002), Pedagogie şi psihologie, Editura „Gheorghe
Alexandru”, Craiova. Abstract: Education is a psychological and sociological
activity projects to achieve the high level of pedagogical objectives.
This underlines the aims of the whole education which is
accomplishing the formative arm. Educational activities try by all his
action to develop the personality of the child. All pedagogical actions
are centered on child and his interest. Instruction and formation
develop in kindergarten are structured such as it respect the
correlation between subject of education and object of education.
Key words: pedagogical objectives, personality, children,

kindergarten, formation
Educaţia este activitatea psihosocială proiectată la nivelul

finalităţilor pedagogice care vizează realizarea funcţiei centrale de
formare – dezvoltare permanentă a personalităţii umane prin
intermediul unor acţiuni pedagogice structurate pe baza corelaţiei
subiect / educator – obiect / educat.
Societatea contemporană se confruntă cu probleme precum:
creşterea în cifre a numărului analfabeţilor, a şomerilor; degradarea
stării de sănătate a populaţiei; degradarea mediului înconjurător şi a
resurselor naturale; degradarea stării de sănătate a populaţiei;
absenteismul; analfabetismul. Analfabetismul este una dintre cele mai
grave probleme. Analfabeţi sunt cei care nu ştiu să citească, nu ştiu să
scrie şi cei care au deficienţe în cunoştinţele şi deprinderile de bază
285 286
(analfabetism funcţional). Datorită expansiunii tehnologice şi a de cooperare şi colaborare. Ea contribuie la transmiterea moştenirii
internetului se poate vorbi şi despre analfabetism computerial. culturale şi facilitează învăţarea individuală şi colectivă.
Educaţia nu poate face totul şi nu poate fi supraestimat Totodată şcoala face posibilă participarea grupurilor şi
potenţialul acesteia pentru ameliorarea problemelor, fiind necesară o colectivităţilor la viaţa publică, elaborarea şi luarea deciziilor.
acţiune conjugată cu instituţiile din comunitate si de asemenea cu Schimbul de informaţii favorizează interacţiunea socială şi permite
familia şi Biserica. Şcoala, familia şi comunitatea sunt cei trei piloni unui număr mare de oameni să ia parte activă la soluţionarea
de rezistenţă ai educaţiei. Rolul educaţiei în ameliorarea problemelor problemelor care îi privesc. Personalitatea educatorului este ”izvorul
lumii contemporane este educarea tineri generaţii în spiritul respectării şi reglatorul” actului educativ şi că scopul formal al educaţiei moral –
diversităţii, a protejării mediului; formarea priceperilor şi civice nu poate fi altul decât acela al formării omului destoinic a se
deprinderilor de acţiune controlată şi de intervenţie. conduce singur pe calea binelui, a adevărului, a dreptăţii şi a
Una din cele mai grave probleme cu care se confruntă frumosului. Conturarea profilului moral al individului şi moralitate se
învăţământul şcolar este abandonul şcolar. Dacă înainte de 1989 rata obţin cu fapta, nu cu vorba şi, în nici un caz cu indiferenţă, fără
abandonului şcolar era foarte scăzută, imediat după schimbarea angajarea educatorului. Este nevoie de reacţii şi atitudini deschise,
regimului şi trecerea la democraţie s-a constatat că elevii tind tot mai exprimate în beneficiul celui educat.
mult să părăsească băncile şcolii. Ei au fost încurajaţi şi de atitudinea Educatorul va trebui, apreciază Spencer, să –şi arate pe faţă cu
părinţilor pentru care cartea nu mai reprezintă o prioritate, nici vorba şi cu fapta, mâhnirea şi indignarea pentru abateri, bucuria şi
garanţia asigurării unui loc de muncă. Mai mult, migrarea forţei de satisfacţia în caz de bună purtare. Elevul să nu fie, însă, lipsit de
muncă spre ţările din Uniunea Europeană îi afectează tot mai mult pe dragoste,de afecţiune. Pentru a deveni om cu adevărat, pentru a se
elevi, care fie că-şi urmează părinţii, fie sunt lăsaţi în grija unor rude cunoaşte şi domina pe sine, omul trebuie să caute să –şi satisfacă
sau apropiaţi, ale căror control şi influenţă asupra copiilor sunt trebuinţe psihosociale specifice, cum sunt nevoia de identitate, de
superficiale, cu efecte directe asupra stării comportamentale şi apartenenţă la grup, de acceptare şi apreciere din partea celorlalţi,
situaţiei şcolare. nevoia de statut şi de participare.
De asemenea, în mediul rural, abandonul şcolar creşte iarna, în În vederea asigurării depline a protecţiei copiilor, Codul
condiţiile lipsei sursei de subzistenţă şi din cauza lipsei hranei sau Familiei precizează caracterul drepturilor părinteşti subliniind că
hainelor necesare dar şi vara copii îşi urmează părinţii la muncă părinţii exercită drepturile lor în interesul copiilor, indisolubil legate
abandonând şcoala. de interesele societăţii democratice. Andre Berge spunea că ”Mediul
În prezent, societatea românească resimte absenţa culturii familial îl satisface pe copil în măsura în care răspunde trebuinţelor
civice, a educaţiei sentimentului colectivităţii, a respectului faţă de sale elementare, adică în măsura în care este un mediu afectiv şi
lege, toate promovate de o disciplină comună recunoscută ca protector, dublă condiţie indispensabilă pentru ca fiinţa tânără să
necesară. înveţe să se construiască pe sine, să se situeze în raport cu ceilalţi
Şcoala, familia şi comunitatea sunt cei trei piloni de rezistenţă efectuând, fără pericol, primele sale experienţe sociale şi
ai educaţiei, iar între acestea pendulează copilul, obiect şi subiect al sentimentale.“ Creşterea copiilor constituie pentru părinţi nu numai o
educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, datorie faţă de copil, dar şi o sarcină faţă de comunitate.
ele asigură într-o mare măsură buna integrare a copilului în activitatea Şcoala reprezintă instituţia specializată în realizarea activităţii
şcolară şi pe plan general în viaţa socială. Şcoala trebuie să aibă de educaţie conform obiectivelor pedagogice ale procesului de
contacte cu toate instituţiile sociale interesate direct sau tangenţial de învăţământ, stabilite la nivel de politică a educaţiei. Copilul devine om
domeniul educaţiei copilului de vârstă şcolară şi să stabilească relaţii social şi îşi însuşeşte limbajul social; îşi formează cultura generală şi
287 288
comportamentul moral cetăţenesc; îşi formează concepţia ştiinţifică relaţii de cooperare cu părinţii copiilor şi cu alţi factori sociali
despre lume; îşi dezvoltă potenţialul creator şi se pregăteşte pentru interesaţi de educaţie . Rolul cadrelor didactice nu se reduce doar la
integrarea socioprofesională. Misiunea şcolii este de a realiza şi de a educaţia la catedră sau în clasă, ci presupune o activitate de acest gen
asigura o educaţie de calitate copiilor, de a înţelege şi de a accepta în fiecare relaţie cu elevii şi familiile acestora, desfăşurând o muncă
diversitatea etnică, culturală, religioasă într-un mediu deschis, de dezvoltare, de conducere şi de îndrumare. O relaţie eficientă cadru
prietenos şi tolerant. didactic – părinte presupune, printre altele, o ascultare activă,
Pe lângă activităţile pe care le realizăm la clasă, cu multitudinea implicarea familiei în acţiunile extraşcolare ale copilului, cultivarea şi
de metode folosite este necesară o interacţiune cu comunitatea. Cadrul practicarea toleranţei faţă de un punct de vedere diferit.
didactic trebuie să ia mereu contact cu familia şi cu toate instituţiile Necesitatea şcolarizării etniei rrome, ca treaptă obligatorie spre
din comunitate. Activitati extrascolare influenteaza benefic cresterea integrarea lor rasială şi culturală în spaţiul European, este resimţită
şi dezvoltarea copilului, ajutandu-l să îşi descopere talentele si stringent în toate ţările continentului puse în faţa unei realităţi cu o
aptitudinile. Practicarea unei activitati extrascolare de grup ii ajuta pe problematică destul de dificilă, ce poate perturba grav dinamica unei
cei mici sa socializeze si sa lege prietenii. Unele activităţi extraşcolare lumi a cărei opţiune esenţială este civilizaţia.
trebuie sa corespunda cu dorinţele si preferinţele copilului pentru a fi Problematica educaţiei copiilor rromi constituie una din
practicate cu plăcere. Este indicat ca micuţul să fie însoţit la început provocările cu care se confruntă mediile social – economice şi
măcar de un părinte pentru a se simţi in siguranţa si in largul său. culturale sau civice din România. Ea face parte din problematica mai
Familia este primul factor care formează persoana într-o largă, cea a copiilor aflaţi în situaţii de excluziune, de marginalizare
perspectivă multidirecţională îl introduce pe copil în valorile grupului din diferite motive, necesitând abordări nuanţate în funcţie de mai
de referinţă, dar şi de formare a primelor conduite sau de interiorizare mulţi parametri specifici: mediul de rezidenţă, apartenenţa la un grup
a unor stări de spirit elementare). Familia mai mult formează copilul, minoritar etnic, apartenenţa la o grupare socială cu un status economic
decât informează. Formarea – dezvoltarea permanentă a personalităţii minimal, etc.
copilului are loc prin cele trei forme ale educaţiei: formală, Copiii rromi constituie una dintre cele mai defavorizate
nonformală şi informală. Copilul absoarbe din mediul apropriat, categorii de copii şi au nevoie de mult sprijin pentru a depăşi situaţia
familial, primele impresii, astfel formându-se conduite prin mimetism în care se află. Sărăcia şi lipsurile familiilor rrome, prejudecăţile care
şi contagiune directă. persistă în mentalitatea populaţiei, inerţia unor părinţi rromi faţa de
În Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se precizează că perspectivele pe care educaţia le oferă copilului, toate acestea
Familia constituie elementul fundamental al societăţii .Ea ocroteşte contribuie la marginalizarea copiilor rromi, la limitarea accesului la
copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii. Copilul stabileşte şansele egale la care au dreptul toţi copiii. La nivel de ţară, în prezent,
primele relaţii şi experienţe sociale cu părinţii şi fraţii săi, deci în doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa, pentru a se
familie. Integrarea lui socială va fi mai uşoară dacă va înţelege de pregăti pentru şcoală, 20% nu sunt cuprinşi în nici o formă de
timpuriu că alături de drepturi, îi revin şi anumite responsabilităţi. învăţământ, 30% abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului
Obiectivul principal al acţiunii educative este formarea gimnazial şi aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeţi.
personalităţii copilului, care este urmărit atât în familie, cât şi în Aceste date statistice justifică necesitatea unor proiecte şi programe
şcoală, astfel încât sarcinile şcolii şi ale familiei în materie de educaţie educative pentru integrarea şcolară a copiilor rromi. M.E.T.I. a
şi instrucţie se împletesc şi se sprijină reciproc. înfiinţat, de asemenea, o reţea de cabinete psihopedagogice prin care
În cadrul abordărilor contemporane ale fenomenului asigura consilierea elevilor dar si a cadrelor didactice si a părinţilor .
educaţional se impune tot mai mult implicarea cadrelor didactice în Direcţia Programe pentru Tineret din cadrul M.E.C. a iniţiat un
289 290
program de consiliere al părinţilor care sa le prezinte multiplele
avantaje ale şcolarizării copiilor lor.
Abandonul şcolar are consecinţe îngrijorătoare: consumul de
droguri, prostituţia, traficul de fiinţe umane,violenţa, delincventa. Intr-
un studiu făcut in 1995 din totalul infractorilor minori înregistraţi 45%
erau elevi. Este îngrijorător faptul ca in ultimii ani:a scăzut vârsta
infractorilor, aceştia se organizează in grupuri, au sporit ingeniozitatea
si agresivitatea, au crescut infracţiunile cu violenţa, s-a diversificat
gama infracţiunilor, tinerii delincventi se asociază cu infractori
recidivişti, sunt ameninţate cadrele didactice.
Totodată s-au intensificat si masurile autorităţilor statului. S-au
înfiinţat: noi institute de ocrotire a minorilor; centre de consiliere
antidrog; penitenciare pentru minori; centre de reeducare in fiecare
judeţ. Este imperios necesar ca şcoala si toate instituţiile abilitate ale
statului sa sprijine mai mult procesul instructiv-educativ, eradicarea
sărăciei,diminuarea delincvenţei, a abandonului şcolar.
Accesul la educaţie al copiilor provenind din familii sărace este Părinţii au fost invitaţi să participe la programul realizat de
o problema atât de natura educaţionala, cât si socio-economica. Cu copiii lor, dar din păcate la serbare a venit doar un părinte. De
alte cuvinte, cauzele pentru care acestor copii le este îngrădit accesul asemena la serbare au venit foarte puţin copii.
la educaţie sunt în egala măsură legate de disfuncţiile din sistemul
educaţional, cât si de problemele de natura socio-economica, pornind
de la imposibilitatea asigurării hranei zilnice si a pacheţelului pentru
şcoală, a îmbrăcămintei si încălţămintei adecvate fiecărui anotimp si
terminând cu cheltuielile educaţionale care depăşesc cu mult
posibilităţile părinţilor, care sunt confruntaţi astfel cu o situaţie
paradoxala, în care beneficiile materiale condiţionate de frecventarea
şcolii sunt cu mult sub costurile educaţionale pe care le presupune
participarea şcolară. În imaginea alăturată sunt câţiva copii care au
participat la serbarea de Crăciun “Vine, vine Moş Crăciun”.
Majoritatea copiilor provin din familii foarte sărace, iar în caz

de timp nefavorabil, adică dacă plouă, ninge sau bate vântul copiii nu
sunt trimişi la şcoală de părinţii lor. De aceea mulţi copii fiind în clasa
291 292
a 3-a ei trebuie să înveţe alfabetul şi au nevoie de un ajutor de sprijin,
un itinerant.
În urma acestor fapte şi din cauza absenteismului şcolar m-am
hotărât să iau anumite măsuri. Am contact mediatorul şcolar pentru a-
i explica situaţia copiilor. Împreună cu acesta am contactat poliţistul
de proximitate. Am mers la fiecare familie, a căror copii nu erau
trimişi la şcoală şi i-am informat pe părinţi cât este de important ca ei
să vină la şcoală.
Şcoala trebuie să aibă contacte cu toate instituţiile sociale
interesate direct sau tangenţial de domeniul educaţiei copilului de
vârstă şcolară şi să stabilească relaţii de cooperare şi colaborare. Ea
contribuie la transmiterea moştenirii culturale şi facilitează învăţarea
individuală şi colectivă .
În urma acestor fapte copiii au început să vină la şcoală, iar
situaţia lor la învăţătură a început să se îmbunătăţească. Este necesar
ca toate instituţiile din comunitate să se implice in formarea-
dezvoltarea personalităţii copilului. O altă activitate pe care am realizat-o a avut loc în data de 8
Cu ocazia venirii primăverii, de 1 martie am organizat o aprilie 2009 la Şcoala Generală Nr. 2 Sântana. Am organizat o serbare
activitate la care au fost invitaţi şi tăticii. Activitatea care ne-am cu ocazia Zilei Internaţionale a Rromilor. Am rămas surprins plăcută
propus-o noi să facem s-a numit,,Un cadou pentru mama”. Tăticii când am constatat că au fost prezenţi aproape toţi elevii. În această
împreună cu copiii lor au realizat mărţişoare pentru mama. În data de şcoală din 508 de elevi, 370 sunt rromi.
28 februarie copiii au fost invitaţi la “Târgul mărţişorului” organizat Aproape toţi elevii şi cadrele didactice am purtat portul
de Clubul copiilor Sântana şi ei singuri au realizat mărţişoare şi rromilor. Copiii s-au dichisit care cum a ştiut mai bine: mărgele lungi,
felicitări pe care s-au vândut iar banii au fost donaţi. Copiii au fost colorate, batic pe umeri, poale largi, cu franjuri, iar băieţii şi-au
foarte fericiţi şi au venit cu drag la şcoală. desenat cu carioca mustăţi, barbă, perciuni, şi-au pus lanţuri groase la
În imaginile de mai jos vă prezint câteva dintre mărţişoarele gât, ghiuluri pe degete, pălării.
realizate de copii. În cazul etniei rrome, cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor
dezvăluie faţa necunoscută sau nebănuite a existenţei membrilor ei.
Copiilor le conferă identitatea şi apariţia la neam la rudă mândria de
descendenţi ai poporului lor raspândit prin nenumărate teritorii se
creează o unicitate pozitivă, adică aceea care ascunde comoara
trăsăturilor caracteristice unui popor a unor meserii, meşteşugăreşti
cântece şi dansuri, credinţe şi legi nescrise, costumaţii, vorbire, umor
şi trăirile.
293 294
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care schimbările s-
au accelerat simţitor, într-o societate a opţiunilor individuale şi sociale
multiple, marcată de o multitudine de tranziţii, de naturi diferite.
Educaţia este somată să răspundă provocărilor unei lumi a societăţilor
şi indivizilor în derută, o lume în care s-au pierdut şi se pierd repere,
sisteme de referinţă, iar sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să
construiască drumuri noi pentru speranţă, prin formarea unor cadre cât
mai flexibile, a unor capacităţi şi comportamente capabile să facă faţă
schimbării permanente şi să adapteze elevul la incertitudine şi
complexitate. Şcoala este chemată să contribuie decisiv la
reconstrucţia spirituală, la redefinirea unor noi sisteme de valori.
Educaţia răspunde atât cererii sociale cât şi nevoilor şi
aspiraţiilor individuale . Presupune eliberarea de energii lăuntrice şi
depăşirea, prin împlinirea armonioasă şi creatoare, a insecurităţii,
inferiorităţii şi dependenţei pe care le poate simţi fiinţa umană într-o
Comunitatea este cea care oferă mediul prielnic pentru
societate aflată în schimbare rapidă.
desfăşurarea unor activităţi extracurriculare: vizite la muzee, expoziţii;
Putem afirma că şcoala, comunitatea au caracter intermediar,
vizionarea de filme, spectacole; excursii şi vizite organizate în oraş
menirea lor fiind de a se converti în autoeducare, ajutând dezvoltarea
sau în afara oraşului; însoţirea elevilor la concursuri şcolare,
personalităţii evolutive a elevului. Elevul va fi privit ca partener în
festivaluri artistice; simpozioane, seminarii având ca temă relaţiile
acţiunile şcolii, comunităţii. Comunitatea are aşadar un rol important
şcoală – familie – comunitate. O excursie pe care am realizat-o a fost
alături de şcoală şi familie în educaţia elevului.
la Moneasa în luna octombrie 2008
Bibliografie:
● Binchiciu, Viorel; Curetean, Ana; Herlo, Dorin; Ilica, Anton;

Uzum, Corina, (2005), O pedagogie pentru învăţământul
primar, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad.
● Cristea, Sorin, (2002), Dicţionar de pedagogie, Litera
Educaţional, Chişinău.
● Stoica, Marin, (2002), Pedagogie şi psihologie, Editura
“Gheorghe Alexandru“, Craiova.
295 296
RECOMMENDATION
297 298
INSTRUCTIONS FOR AUTHORS The manuscript will consist of:
EDUCATIA PLUS ANUL VI, NR (10), MAI, 2009
Journal “Educatia Plus”, published by “Aurel Vlaicu” - title, Font 12 Aldine, centered;
University of Arad, is issued four times a year on the 25th of October - first name and surname of the authors, place (s)of work in full name,
and februar. That journal is in course of evaluation by the National not abbreviated address (es), and the e-mail of the contact person, Font
Council of Scientific Research in Higher Education From category on 11, Aldine, centered.
B+ – journals that have the potential for becoming internationally - summary in English maximum ten lines, Font 11 Italic justified; in the
accredited Code CNCSIS 3. D. Psychology and Pedagogy. case that the text is written entirely in English the summary will be
Starting with 2008, the Journal publishes only scientific articles written in both English and Romanian
on humanities issues, according to the scientific field Arts & Humanities - key words, maximum 5, Font 11, italic, centered;
Thomson Scientific, belonging to Institute for Information Science in - the text of the article font 11;
Philadelphia (ISI), – Thomson Scientific SUA, consisting of: - bibliography, compulsory for each article is written according to the
Humanities- multiple disciplines; Literature; Language and linguistics; rules set-up by International Standard ISO 7144/1986 entitled
Art; Religion; Education and Educational research; Reviews. “Documentation-presentation of theses and similar documents”, in order
Authorship of quoting, marked in the text by brackets […] For articles quoted from
The authorship must be based on substantial contribution to: specialized reviews the surname and initial of first name of au authors in
a) Structuring and writing the article, or acquisition, analysis and capital letters, review/volume, number of issue, publishing year and page
interpretation of data; preceded by the letter P; the quoting of books is done in the same way,
b) Article drafting and critical revision to achieve a highly intellectual the name of authors being followed by the title of the book, publishing
content; house, place and year of issue, number of page preceded by the letter P
c) Final approval of the version to be published. etc.
All conditions in (a), (b), and (c) must be fulfilled by each author. To - for references regarding Internet documents it is required to write the
participate only for the purpose of obtaining funds or data collection does name of authors, institution, title of the document, URL address and day
not justify the authorship. Also each author is required to assume public of access.
responsibility for the article. Tables and diagrams, figures and other drawings will be inserted
Manuscript on Presentation in the text at the right place numbered and will have a better resolution in
Copyright of the article belongs to the review and cannot be sent partially order not to diminish the quality of the material.
to be published by other reviews without the approval of the editorial The structure of the article
staff. The review does not publish articles issued by other national or The structure of the article that presents results of some
international reviews. experimental research as will follow international standards according to
The text of the article will be written in Romanian or English with a IMRAD acronym (introduction, methods and materials results and
summary of ten lines in English as Word 97, Windows 98 document or discussions), and it ends with conclusions. Articles of any other nature
further alternatives, maximum of twelve pages, including drawings, will consist of introduction body of the paper and conclusions, the body
tables and bibliography in Times New Roman Font, single spacing. The of the paper being organized according to the author’s wishes. The notes
title of the article and the key words will be written both in Romanian represent a part of the bibliography and will be introduced within it at the
and English. end of the article in the order of quoting citation after the general
bibliography.
299 300
The articles will be sent by e-mail to gabriela.kelemen@uav. ro,
or on electronic support and printed at the editorial staff office:
Universitatea „Aurel Vlaicu”, Arad, Bd. Revolutiei, 2900 Arad, B-dul
Revolutiei nr. 77, P. O. BOX 2/158, AR tel/fax. 0040-57- 280070; tel.
0040-57- 283010; rectorat@uav. ro
Revista „Educatia Plus”.
The scientific articles are submitted to reviewing process PEER
REVIEW "in orb".
The number of reviewers for article evaluation is two and the reviewing
time is thirty days. The authors receive from the reviewers’ one of the
following answers:
• Article accepted;
• Article accepted with alterations changes;
• Article rejected.
The Scientific Advisors will check, for each article, in their
recommendation for publishing: the theme present interest; development
of scientific ideas; author’s credibility and originality.
The deadline for the submission of the articles for the further number, is
October 30, 2009. The authors are asked to send a C.V, a list of
publications and a small size photo.
Further information: telephone
- 0040/0257/219555
- mobile: 0740 065858; 0745- 074159
- E-mail: gabriela. kelemen@uav. ro
Contact person: Gabriela Kelemen, Ph. D.
Editura Universităţii „Aurel Vlaicu” Arad ● Acreditată CNCSIS ●

Arad, str. E. Drăgoi, nr. 2-4● Telefon: 0257-219555 ●
E-mail: editura uav@yahoo.com
Tipar executat la Imprimeria Universităţii ”Aurel Vlaicu”, Arad,
România

Anton 2009 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anton 2009 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA-PLUS

ANUL VI. NR. 2 (10), MAI 2009 Colegiul de redacţie:

Redacţia îşi rezervă dreptul de a corecta în mod tacit eventuale

• Delors, J. (coord.), (2000), Comoara lăuntrică (trad.), Editura

• Boniface Jean, Legrand Jean-Andre, Andre de Peretti, (2001),

III. Elemente de deontologie relaţională Bibliografie:

În lumina celor prezentate, putem spune că parteneriatul

Dana OLESCHER, ISSN 1842 - 077X 2. Clasificarea activităţilor extracurriculare

Obiective operaţionale: Grupa istoricilor:

1918”. Individual formulează întrebări la care aşteaptă răspunsuri după 4. Concluzii

- Alte variante: Punctele ce trebuie unite pot fi produse ale

Jocul „Câţi şoareci a prins pisica?”

Folosind figuri geometrice, elevii pot realiza diverse desene

Jocul „Câţi boboci are gâsca?”

Jocul „Racheta cu mai multe trepte” (clasa aIII-a)

Jocul cuprinde exerciţii în lanţ; sunt atâtea lanţuri de exerciţii

Fiecare echipă are câte un desen (schemă) ce conţine un număr

Abstract: One of propose in communication between teacher

Key words: moral precepts, factors of education, kindergarten,

Comunicarea dintre educatoare şi părinţi are ca scop dirijarea

• Vizitarea secţiei de ştiinţe ale naturii COORDONATORI:

• identificarea elementelor specifice teatrului: scenă, decor, actor, Evaluarea activităţilor:

DURATA: AN ŞCOLAR 2009-2010 RESURSE MATERIALE

Key words: dramatic pedagogy, principles, foundation,

După cum arta deschide căi spre cunoşterea realtăţii prin

Jocul este un mijloc şi nu un scop în realizarea activităţii. Prin 2. jocuri de relaxare:

-Natura în poezia lui Codul nescris al Şcoala Generală

-acţiune de ecologizare desene, colaje,

• Kienel, P., Gibbs, O., Berry, S., (1997), Filosofia educaţiei

vârsta preşcolară este dezvoltarea creativităţii prin activităţile manuale. Bibliografie:

Pregătirea de expoziţii; „portafoglia” – în italiană;

Abstract: Education is an exciting adventure! We believe each

Key words: extracurricular activities, various methods,

Educaţia este o formă de comunicare interumană prin care se

Competenţele profesionale ale educatoarei sunt: 2. Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de

Bibliografie: THE ROLE OF THE FAIRY-TALES IN PERSONALITY

Originea basmelor se pierde în negura vremurilor, ele devenind

Key words: objective, education, teaching, learning, evaluating

Cerinţa obiectivă de a conferi activităţii de instruire şi educaţie o

şi conţinuturile definite, perfecţionarea activităţilor de evaluare a - evaluarea activităţii didactice;

corespunzător în măsura în care sunt puse în legătură cu diferite

Conceperea actului de evaluare a rezultatelor în conexiune cu

1.Politica educaţională integratoare

Educaţia modernă impune o politică educaţională

TEACHER COMPETENCES AND QUALIFICATIONS

Abstract: Teachers play a crucial role in supporting the

Key words: education systems, strong influence, vital rol,e

“A instrui pe tineri cum se

1.Introducere Condiţiile suplimentare necesare pentru a putea concura:

Competente de bază: Nivel creator:

I. Gestionarea timpului liber II. Avantajele şi dezavantajele activităţilor extraşcolare

Activităţile extraşcolare prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje: Clasificare:

Metodele şi tehnicile interactive de grup se clasifică astfel: - Tema

despre perioada istorică studiată, pentru întreaga clasă.

Ciorchinele (agregare) este o metoda grafică de organizare şi integrare

III Evaluarea: Ana-Maria MUNTEANU, Monica LEHMANN ISSN 1842 - 077X

Key words: feed-back, measurement, motivation, diagnostic,

Motto: "Copilul trebuie învăţat să-şi

Evaluarea ca parte componentă a activităţii didactice este

contribuie la consolidarea deprinderii elevilor de a-şi îngriji

Fiecare grupă are câte o planşă pe care trebuie aplicate imaginea

Key words: pedagogical objectives, personality, children,

Educaţia este activitatea psihosocială proiectată la nivelul