Organe de mașini

Curs 1
Definiții
Organele de maşini sunt părţi sau piese cu aceeaşi formă sau forme
asemănătoare, cu aceeaşi funcţie sau cu funcţii similare, care intră în alcătuirea
maşinii sau a subansamblelor ei şi care constituie o unitate din punct de vedere
constructiv, funcţional şi de montaj. Pot fi calculate şi proiectate separat,
cunoscându-se ansamblul (chiar numai principial) şi parametrii săi de
funcţionare.
Criterii de clasificare a organelor de maşini:
criteriu constructiv:
- organe de maşini simple (o singură piesă: şurub, pană, nituri, arcuri
simple, inele de etanşare O, etc.),
- subansamble (compuse) - rulmenţi, biele, lagăre de alunecare,
cuplaje;
criteriu funcţional:
- organe de maşini pentru asamblare (nedemontabile,
demontabile),
- organe de maşini în mişcare de rotaţie: arbori, osii,
- organe de reazem: lagăre (rulmenți, lagăre de alunecare,
ghidaje),
- organe de maşini de legătură: cuplaje,
- organe de maşini pentru transmiterea mişcării: roţi dinţate,
curele, lanţuri, roţi de fricţiune, mecanism bielă-manivelă,
- organe de maşini pentru conducerea şi controlul fluidelor
(flanşe, ţevi, robinete, supape, etc.);
- organe de maşini elastice: arcuri, cuplaje elastice,
- organe de maşini pentru etanşare.
după domeniul de utilizare: (de uz general, specializate);
după restricţii impuse de standarde:
- standardizate: piese sau subansamble des întâlnite, de producţie
foarte mare (rulmenţi, şuruburi, pene). Se standardizează dimensiuni,
parametri sau materiale; se asigură interschimbabilitatea;
- tipizate (normă internă),
- nestandardizate (cu domeniu îngust de aplicare),
- modulate.

• Interschimbabilitatea este o proprietate care permite unei piese sau

unui subansamblu să fie înlocuit cu un altul care are același cod (număr
 de identificare) astfel încât să satisfacă toate cerințele fizice, structurale
și funcționale și să fie montat cu aceleași mijloace de montaj ca și cel
înlocuit.
• Organ de mașină interschimbabil este acel organ de mașină care are
caracteristici fizice și funcționale astfel încât să fie echivalent în
performanțe, fiabilitate și mentenabilitate cu altul identic sau similar.
Poate fi schimbat fără reproiectare, selectarea dimensională sau a
performanțelor și fără a adăuga alte piese ajutătoare pentru montaj și
funcționare, exceptând operații de reglaj similare piesei înlocuite
Factorii care influenţează durata de viață (timpul total de existenţă) a
sistemului tehnic sunt:
• fiabilitatea – probabilitatea ca sistemul să îndeplinească funcţiile pentru
care a fost proiectat un interval de timp determinat, fără defectări; este
dată în proiectare, impunându-se ca sistemul să fie utilizat exact pentru
ceea ce a fost proiectat și este influenţată de exploatare şi mentenanţă;
• mentenabilitatea – capacitatea de a menţine un sistem în stare de
funcţionare şi posibilitatea ca acesta să fie reparat şi este condiţionată de
calitatea recondiţionărilor şi pieselor de schimb, de profesionalismul
echipelor ce efectuează reparaţiile, de modul în care sunt utilizate
metodele şi resursele prescrise;
• suportabilitatea – măsura prin care se asigură satisfacerea necesităţilor
de ordin material şi administrativ, asociată cu repararea echipamentelor
defecte, folosind căi de natură administrativă şi logistică, fiind controlată
şi de factori externi organizaţiei (întârzieri logistice de timp, expertizări
externe etc.).
Instalație mecanică
sau sistem tehnic
 • Maşina este un complex de corpuri materiale, care posedă mişcări
determinate şi care are ca scop executarea unui lucru mecanic util cerut,
necesar unui proces (producţie, transport, transformare a energiei sau
transmitere a informaţiilor).
Clasificarea mașinilor după scopul lor:
• maşini de lucru (ML) care produc modificarea proprietăţilor, stării,
formei şi poziţiei materialului sau obiectului de prelucrat,de ex.: maşini
unelte, maşini de ridicat, maşini de lucrat solul, bătătorul unei combine,
agitatorul unei centrifuge de lapte, autoclavă pentru cultivarea unor
biostimulatori, maşină de sortarea deșeurilor etc.
• maşini motoare (MM) în care se transformă diferite forme de energie,
de ex.: turbine, motoare cu ardere internă, generatoare electrice,
motoare hidraulice etc.
• - maşini de transmiterea informaţiilor (MTI) care permit transmiterea
unor semnale de altă natură decât cea mecanică, de ex. harware pentru
calculatoare etc.
• Mecanismul este o reuniune de corpuri create artificial, care posedă
mişcări determinate, faţă de un element fix (batiul maşinii), având ca
scop transmiterea sau transformarea mişcărilor. Mecanismele se
caracterizează prin continuitatea şi/sau periodicitatea mişcării.
• Dispozitivul este constituit dintr-un grup restrâns de corpuri materiale cu
un scop de a îndeplini o funcţie bine determinată în instalaţii, maşini şi
aparate. Spre deosebire de mecanisme, dispozitivele nu au o mişcare
continuă şi periodică, dar sarcinile pe care le exercită asupra altor
piese/sisteme sunt determinate.
• Agregatele sunt complexe (reuniuni) de maşini, mecanisme şi dispozitive,
constituind un grup funcţional independent – exemplu: motorul cu
maşina de lucru, pentru realizarea unei anumite lucrări sau operatiuni
tehnice, de ex.: agregat de sudare, combină de cereale, maşină de
prelucrat deşeuri, agregat portabil de muls etc.