Lucian Blaga - Apoteoza

Rasaritul e-atât de bogat în povesti si-n lumina

ca-n orele ce se ridica

ramânem prea jos totdeauna când vrem sa-l slavim.

Apusul de-asemeni îl stim. Acolo e orga popoarelor

ce-o ascultam uneori, vag adusa prin nori.

De-o mie de ani aceasta e lauda pe care-o rostim.

Nordul serveste vailor noastre furtunile rodnice.

Printre punctele - nume de vânturi purtând - cardinale,

el singurul isca si din morminte aurore sublime.

Si boreale lumini de-nviere.

Sudul e amarul prea cald, elementul care-i prieste

iubirii, si care de aceea

ne va ucide-ntr-o zi

atât pe mine, cât si pe tine.