3 Recenzii, note bibliografice 217

In final, cateva referiri la soliditatea §i credibilitatea demersului. in eiuda faptului ca se ataca $i

unele subiecte delicate (din cauza conjuncturii particulare, datorate discontinuitatilor de existenta
urbana sau mutatiilor structurale din perioadele mai tarzii, precum Lipova, Caransebe? sau Lugoj).
rezultatele la care ajunge autorul sunt credibile. In orice caz, sunt repere importante ale unor cercetari
viitoare, aidoma rezultatelor publicate in primul volum. Consider ca, prin aceste doua volume,
istoricii ji arheologii au un camp de actiune excelent definit urbanistic. putand sk-^i stabileasca
obiectivele. sa nuanfeze. sa intre In detalii, sa corecteze. Cred ca ?! prin aceasta, cartea prezentata I?!
ca$tiga un loc de exceptie In peisajul cercetarii urbanistice romanejti ^ i contribuie la completarea
celui european.
Nu pot Incheia aceasta prezentare farS sa remarc calitatea cu totui deosebita a graficii §i a
tiparului, sperand Inca o data ca aceasta carte, Impreuna cu primul volum, va fi editata ?! In limba
romana.

Teodor Octavian Gheorghiu

RADU OLTEANU
BUCURE^TII IN DA TE §1INTAMPLARI
Bucurejti, Editura Paideia, 2002, 512 p.

Orice noua aparijie a unei lucrari monografiee este un eveniment publicistic demn de semnalat.
Cu atat mai important este faptul ca vede lumina tiparului o monografie ordonaia cronologic a
ora^ului Bucure§ti, al carui rol politic, economic, social §i cultural, de-a lungul Indeiungatei sale
istorii, nu mai trebuie subliniat. inca de la Inceput trebuie remarcat faptul ca pentru a sintetiza ?!
ordona cronologic Intreaga istorie a ora^ului Bucure§ti In doar 500 de pagini este nevoie de curaj. O
asemenea realizare. concretizata prin aparifia cartii lui Radu Olteanu. Bucure^tii in dale fi intdinpldri.
presupune multi ani de studiu intens, mult efort $i eoncentrare, o mare putere de selecfie.
Cartea de faja beneficiaza inca de la primele pagini de girul moral dat de semnatura
academicianului Constantin Baiaceanu-Stolnici, ca ?! de generozitatea randurilor semnate ~ In loc de
pre/aid - de domnia sa.
In Argument, autorul ne informeaza asupra golurilor istoriografice pe care acest volum ar
trebui sa 51 acopere. el intenjionand sa prezinte. In ordine cronologica, activitatea conducatorilor
comunitatii bucure§tene (voievozi, primari sau judeti). reglementari juridice de larg interes. unele
evenimente eulturale. date despre bisericile j i manastirile Capitalei. Pentru a face o prezentare
amanuntita a unei lucrari de natura acesteia ar Tnsemna sa mai scrii o carte, a§a ca ma voi rezuma la a
sublinia cateva dintre meritele principale ale lucrarii §i la a face cateva observatii.
Volumul este structurat In trei parti, prima dintre acestea, Bucure^tii pdnd in epoca moderna.
avand trei subdiviziuni:
- Preistorie fi istorie veche bucurefteand, aici fiind cuprinsa perioada de la primele urme de
locuire pana In secolul al XlV-lea;
- Satele Bucureftilor. amintite incepand eu 1453 §i pana In 1832; dintre acestea unele Inca
exista ca entitati individuale, altele au fost Inglobate In timp de actualul ora?;
- capitolul Bucureftii in epoca medie este Impartit la randul sau in: Perioada prefanariota.
acoperind intervalul 1359-1715. 51 Perioada fanariola, din 1715 pana la 1820.
Nu putem Insa trece la prezentarea in continuare a lucrarii f^ra a semnala cateva neajunsuri. In
subcapitolul Preistorie fi istorie veche bucurefteand o problems care apare este cea legata de
terminologia folosita de aulor.
Folosirea sintagmelor i.e.n. = „Inaintea erei noastre" §i e.n. = ,.era noastra" este depasjita. ea
tinand de 0 perioada cand se dorea sa se evite orice trimitere la cre^tinism, care contravenea
ideologiei regimului. A r fi fost de preferat sa se utilizeze termenii I Hr. = „Inainte de Hristos" j i d.
Hr. = ..dupa Hristos" sau a. Chr. = „ante Christum" j i p. Chr. = „post Christum".
218 Recenzii, note bibliografice 4

Sunt folosifi §i termenii perioada de trecere la feudalism ?i feudalism timpuriu, de§i in

capitolele urmatoare se vorbejte de epoca medie. O explicatie ar putea fi gasita in faptul ca pentru
epoeile cuprinse in acest capitol a fost utilizata o lucrare aparuta in 1965 (p. 1, nota 1). astfel nefiind
lua{i in considerare aproape 30 de ani de cercetari (^i mai ales ultimul deceniu, in care literatura de
specialitate a evidenfiat j i corectat multe dintre grejelile anterioare). De aici apar expresii de genu!
..producerea celei de a treia diviziuni sociale a muncii" (p. 3), dar §i alte erori: neoliticul apare cuprins
intre 6000-1800 .,i.e.n." (p. 1), iar epoeii bronzului i i sunt rezervati doar 450 de ani, intre 1700-1150
,.i.e.n." (p. 2).
Partea a doua a cartii, Epoca moderna (1821-1918), este cea mai intinsa cantitativ. ocupand
mai mult de jumatate din Tntregul volum, autorul dedicand un spatiu generos ji celei de a treia parti.
Epoca contemporand, tratata incepand cu anul 1919 §i pana la 1945.
Lucrarea prezentata in aceste randuri este un util indrumator pentru cei ce sunt interesati de
mai multe aspecte ale istoriei Bucurejtiului: evenimente istorice, personalita{i, conflicte (armate sau
nu), tratate, dar §i confirmari de domnie ji detronari (maziliri) precum ?! informafii privind viata
economica a ora^ului. institutiile sale medievale §i moderne sau reglementarile administrative. In
paginile acestei carti, istoria Bucure?tiului este privita §i din alt punct de vedere, cum ar fi eel dat de
donafiile. privilegiile sau scutirile de dari, precum §i alte acte ce reglementeaza proprietatea. O atentie
deosebita se acorda ctitorilor de biserici §i manastiri, eu un istorie al acestor monumente. uneori $i cu
specificarea etapelor de construire. sau/§i cu mentionarea reparatiilor §i restaurarilor. Sunt considerate
importante ^ i . in consecinta. li se acorda un spatiu important in economia lucrarii. datele referitoare la
spitale ^i farmacii, dar cele despre hanuri, hoteluri sau parcuri.
Cartea cuprinde statistici privind evolutia demografica, uneori ?i din punct de vedere etnic $i
confesional j i multe date despre clasele sociale j i categoriile ocupationale. N u sunt uitate nici
elementele de viata culturala: arta in general, reprezentafiile de teatru 51 eoncertele, InvatamantuI 51
presa. Nu sunt neglijate nici evenimentele mondene, ceremoniile de curte sau balurile, dar nici
nuntile. Inmormantarile §i chiar executiile. Cititorul acestei carti se poate informa §i asupra aspectelor
referitoare la moravurile vremii, la vestimentatie j i moda, dar ?i asupra calamitatilor - incendii.
inundatii. invazii ale daunatorilor, foamete, epidemii - care s-au abatut asupra Capitalei.
Cititorul nespecialist care vrea sa afle mai multe despre istoria orajului de pe Dambovita are la
dispozitie o bibliografie alcatuita din 94 de titluri. Constatam ca au fost studiate de catre autor:
monogiafii mai vechi ale oia^ului. memorii, biografii. istorii ale romanilor. Romaniei §i ale farii
Romanejti. monografii ale unor institutii de invatSmant din Bucure§ti §i volumele de studii publicate
de Muzeul de Istorie a orajului Bucurejti: cele 4 tomuri de „Materiale de istorie ?i muzeografie"
urmate. din 1967. de 10 numere din „Bucure§ti. Materiale de istorie §i muzeografie".
Bogatul Index care incheie volumul este structurat In aja fel Incat se poate ajunge destui de
ujor la domenii de larg interes. Acesta are urmatoarele categorii: domnitori in tarile romane (unde din
pacate sunt trecuti j i regii Romaniei), primarii Capitalei pana la 1945, personalitati, mai pufin pictorii
?i arhitectii. care sunt indexati separat, locuri publice (schituri, biserici, manastiri, sinagogi, palate,
hanuri, hoteluri. gradini j i parcuri, piefe §i targuri, 5coli, alte obiecfive), strazi ?! toponime.

Anda-Lucia Spdnu

N A R C I S D O R I N ION
C A S T E L E , P A L A T E § 1 C O N A C E D I N R O M A N I A , V O L . I,
Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucurejti, 2002, 406 p. + 24 plan§e cu il.

Istoria cladirilor eu rol rezidential. frecvent abordata de catre istoriografia straina. i?i gase^te.
In sfarjit. ?i pentru spafiul romanesc. prin aceasta consistenta sinteza, un bine meritat §i mult a^teptat
loc in istoriografia noastra. Traditia demersurilor de acest gen, inifiata de catre descendentii unor