Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Satul Galița se află în imediata apropiere a Mănăstirii Dervent și, ca multe alte sate
dobrogene, din cauza valurilor succesive de populații care l-au locuit, pare a-și fi
rătăcit istoria. Așezarea are o particularitate: este locuită în proporție de 70% de
rudari. O populație pașnică, interesantă și misterioasă, care vorbește limba română și
este ortodoxă. Locuirea străveche a zonei este pusă însă în evidență de
descoperirile arheologice, precum așezarea întărită de la Gârlița, sat vecin cu Galița,
din perioada Hallstat-ului timpuriu, sau de așezarea neolitică de la Galița, alcătuită
dintr-o necropolă de incinerare și din cetatea de pământ cu zid de apărare. La rându-
i, cetatea de la Păcuiul lui Soare, dintre brațul Ostrov și cel al Dunării, probează o
viață creștină intensă în zonă, în care tradiția vorbește și despre prezența unor
ucenici ai Sfântului Andrei, martirizați în antica cetate a Derventului.
În Galița trăiesc aproximativ 120-130 de familii, dintre care 70% sunt rudari. Casele
sunt așezate în terase pe colinele care mărginesc lacul Bugeac. De cum treci dealul
dinspre Dervent, ți se deschide panorama unei așezări tăcute, în care timpul pare a
se chinui să-și găsească chipul răvășit de vârtejurile ce se ridică din căldare.
Ca peste tot pe aici, tinerii au plecat la muncă în afara țării, mai ales în Spania. Satul
a rămas îmbătrânit, cu mulți locuitori asistați social, cu bătrâni bolnavi, care trăiesc
din pensii de mizerie. Și, în acest tablou sumbru, oamenii au rămas liniștiți și chiar
atașați profund satului, pe care îl văd chiar frumos. Multe dintre familii au venit la
Galița din Bulgaria. Cândva așezarea era mai mare, dar mulți locuitori s-au mutat la
Călărași și la Modelu.
„Eu cred că satul are totuși un viitor, tocmai datorită tinerilor plecați, care îi țin «pe
picioare» pe părinții și pe bunicii lor, în grija cărora și-au lăsat copiii, nu puțini la
număr. La școala de aici învață aproximativ 100 de elevi, până la clasa a VIII-a. Dorul
și amintirea locurilor natale sper că îi vor chema și se vor întoarce”, ne mai spune
părintele Marian Voinea.
Am mers apoi la familia de rudari Mircea, unde am fost primiți cu mare bucurie și
invitați să intrăm. Mama Ioana, bătrâna casei, este văduvă de anul trecut, are 62 de
ani și este suferindă. Locuiește cu nora Florina și cu nepoata Claudia.
„Am doi băieți și două fete, toți la casele lor. M-am căsătorit la 26 ani și tot de atunci
am făcut și casa în care locuim acum. Suntem din Cuiugiuc, din apropiere, unde s-a
încheiat pacea aia dintre turci și ruși (este vorba despre Tratatul de la Kuciuk-
Kainargi, din iulie 1774, n.n.). Neamul nostru se trage din Bulgaria. Prin ’40, când s-a
făcut schimbul de populații (din Bulgaria s-au stabilit atunci în România circa 110.000
români, din Cadrilater și sudul Dunării, iar din România au plecat 77.000 de bulgari,
n.n.), tata a rămas în România, iar mătușile, unchii și verii lui la Silistra. Nu mai ținem
legătura cu ei, pentru că s-au cam dus. Eu sunt mulțumită de satul acesta, pentru că
suntem respectați, suntem ajutați de Primărie. Mi-am crescut copiii frumos, la fel și
nepoții, eu le-am avut grijă de familii, pentru că ei au muncit pe unde au apucat.
Când făceau năzbâtii, îl rugam pe părintele și pe învățătoare să-i dojenească. Când
se supăra, Stelică, unul dintre băieți, îmi tăia usturoiul, pătrunjelul și florile din
grădină. Eu am lucrat la CAP. Tatălui meu i-au luat pământul, boii, căruța și batoza.
De supărare, nu a vrut să lucreze la colectiv. A lucrat în schimb la IAS. Acolo a căzut
de pe un cal și s-a îmbolnăvit. A trăit așa 30 de ani. Noi am fost șase fete la tata.
După ce am terminat patru clase, am renunțat la școală ca să putem să ne întreținem
unul pe altul. Pentru mine, Biserica este cea mai importantă, pentru că ea este
familia noastră, iar părintele este foarte respectat. Pentru problemele noastre, se
deranjează la orice oră. Pentru noi este al doilea tată”, ne spune mama Ioana.
Claudia, cea mai tânără din familie, este însă mai puțin optimistă. Ea crede că până
la urmă vor pleca toți tinerii afară.
Galerie foto: