LOVINESCU

Meritul de seama al lui Eugen Lovinescu consta in lupta sa consecventa pentru modernizarea
literaturii romane. Factorul decisiv in acest sens il constituie elaborarea teoriei sincronismului si a
diferentierii expuse mai amanuntit in "Istoria civilizatiei romane moderne".

Punctul de plecare al acestei teorii se afla in teoria formelor fara font a lui Titu Maiorescu.
Criticul junimist afirma ca generatia de la 1848 s-a intors de la studii din strainate cu o serie de
deprinderi si elemente pe care vor sa le introduca in literatura romana. Imitarea este combatuta
cu vehemente de catre Titu Maiorescu, care ar fi dorit ca civilizatia si cultura roamneasca sa se
dezvolte evolutiv in acord cu necesitatiile si conditiile sociale si culturale din tara noastra.

Acest spirit al veacului se raspandeste in toate tariile lumii prin imitatie.

Fiecare popor, considera Lovinescu ca are un nr limitat de posibilitati de a crea originalul, dar un
nr nelimitat de posibilitati de a imita. Imitatia se face de jos in sus si de la superior la inferior. Un
lucru nou este adoptat prima data la clasele conducatoare si abia apoi la mase. Popoarele
inapoiate le imita pe cele dezvoltate, iar satul imita orasul. Mecanismul imitatiei e in functie de
diferentele de nivel, intre poporul care imita si poporul care este imitat. Cand diferentele sunt
foarte mari, asistam la o imitatie integrala, si acest fenomen se petrece , mai ales, in perioada
revolutilor.

TRADITIONALISMUL

Acest curent literar pretuieste si apara traditia. Din atitudinea traditionalismului nu lipseste
spiritul critic, numai ca el este interpretat impotriva tendintelor si valorilor moderne.

Traditionalismul este reprezentat de 3 miscari culturale.

Semanatorimsul

Poporanismul

Gandirismul

Semanatorismul apare in primul deceniu al sec XX, in revista "Semanatorul" condusa de Vlahuta,
Cosbuc si Iorga.

Semanatorismul continua traditia curentului national-popular de la Dacia Literara, cultiva

intoarcerea spre trecut, infrumusetarea vietii de la tara si a taranului.

Poporanismul apare la sfarsitul sec XIX si inceputul sec XX sustinand dragostea fata de tara si
popor.Manifesta simpatie fata de aceasta, dar intr-o viziune realsita si este impotriva
semanatorismului.

Gandirismul
Miscare literara dezvoltata in jurul revistei "Gandirea" infiintata la Cluj in 1921 de Cezar Petrescu,
Adrian Maniu si Gib Mihaesc. Ulterior condusa de Nechifor Crainic la Bucuresti. Gandirismul
adauga specificatii nationale, sustinute de semanatorism si poporanism, factorul spiritual,
credinta ca element esential al sufletului taraniste.