EXEMPLU DE CALCUL

m 
3

Se cere să se aleagă un motor pentru o pompă de răcire care are debitul nominal Q n  50  
 h 
la o înălțime de pompare nominală H n  35 m  .
Pompa este verticală cu o singură treaptă şi este acționată direct de un motor cu turația
 rot    rot  
n n  1500  25 
     . Caracteristicile pompei şi tubulaturii sunt date în figura nr. P1.
 min    s 

Mărimea presiunii statice este H st  5 m  .

Lungimea totală a tubulaturii este l  100 m  . Pe tubulatură se găsesc: intrarea,7 (șapte)
supape de trecere, 2(două) duze, 1(unu) ventil de capăt si 24 (douăzecişipatru) de coturi.

Fig.nr. P1- Caracteristicile pompei si tubulaturii:

1.- H  f Q  la n  n n ;2.- Pm  f Q  ; 3.- H  f Q  ;
4.- H  f Q  la n  0 , 5 n n .

Determinarea caracteristicilor tubulaturii

Diametrul tubulaturii se alege conform regulilor de registru, astfel încât viteza lichidului să nu fie
mai mică de 2 [m/s]. La viteza de 2,5 [m/s]:

 
Q 50
S    0 , 0055 m
3

v 3600  2 , 5
4S 4  0 , 0055
d
2
   .
 0 , 007 m
2

 3 ,14
 Lungimea echivalentă a tubulaturii l ech se determină în ipoteza că pierderile la intrare sunt
echivalente cu:
- pierderile prin frecare într-o țeavă, de 2 [m];
- pierderile în robinetele de trecere, de 25 [m];
- pierderile în duză, de 1,5 [m];
- pierderile în coturi , de 0,8 [m];
- pierderile în ventilul de capăt, de 12 [m].
Atunci: l ech  2  7  2 , 5  2  1, 2  24  0 ,8  12  210 m  .
Pe baza datelor obținute se poate construi caracteristica tubulaturii cu următoarea expresie(
  0 , 025 ):

l  l ech 100  210

2 2
Q Q
H  H st  0 , 025    5  0 , 025    5  0 , 012  Q
2

2  9 ,8   0 , 0055 
2
2  g  S  3600
2
d 0 , 0837  3600

Dându-se diverse valori pentru Q ,se poate construi caracteristica tubulaturii(vezi figura
nr.P1,curba 3). Caracteristica tubulaturii se intersectează cu caracteristica pompei 1 în punctul A ,
m 
3

corespunzător lui H n  35  m  si Q n  50   .
 h 
3
Qn  H    10
Puterea motorului la  m  0 , 72 este: Pm   6 , 6 k W .
n

3600   m
nom 1

nom

Reglarea debitului
Ţinând seama de condițiile posibile de navigație, este necesar să se poată regla debitul pompei
m 
3

până la valoarea de Q  20   . Se vor vor compara ,de asemenea , cele două metode de reglare a
 h 
debitului : prin opturare și prin reglarea turaţiei motorului.
În cazul reglării debitului prin opturare, puterea se determină după curba 2 din figura nr.
m 
3

P1,pentru Q  20   (punctul A1 ):atunci Pm 1  5 , 05  kW  .

 h 
Pierderile la reglarea prin opturare sunt:
 H2   9 ,8 
 P  Pm   1 

  5 , 05   1 
   3 ,8 k W ,
 40 
1

 H1 

m 
3

unde: H 1  40 m  și H 2  9 ,8 m  sunt înălțimile de pompare la Q  20   , determinate după

 h 
caracteristica pompei 1 și a tubulaturii 3.
Pentru determinarea puterii la axul motorului ,în cazul reglării debitului prin reglarea turației
m 
2 3
Q
(curba 4) , se determină constanta k  pentru punctul A 2 cu coordonatele Q  20   și
H  h 
2
20
H  9 ,8 m  ; k   41 . Punctul A 2 se gaseste pe parabola Q  41  H
2
arătată punctat în
9 ,8
figura nr.P1 şi construită după următoarele date : Q  10 ; 20 ; 30 ; 40 . / H  2 , 44 ; 9 ,8 ; 21 ; 39 . Din figura
nr. P1 se vede că parabola intersectează curba 1(caracteristica pompei pentru n  n n ) în punctul A 3

m 
3

,căruia îi corespunde Q  39   . După curba 2 se stabileşte, că acestui debit îi corespunde

 h 

m 
3

puterea Pm  6 ,1kW  (punctul A 4 ). Puterea motorului la Q  20 

2  este egală cu:
 h 
2 2
 Q1   20 
Pm  Pm 

  6 ,1  
   1, 6 k W .
 39 
2 2

 Q2 
Deci puterea necesară la axul motorului ,în cazul reglării debitului prin variația turației ,este mai
mică decât cea obținută la reglarea debitului prin opturare. Turația motorului necesară pentru
obținerea debitului impus este:
 Q1   20   rot 
n  nn     25     13 
   .
 Q2   39   s 
În acest caz, se poate utiliza un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit ,cu două trepte de
turație şi astfel pierderile prin reglare vor fie egale cu 0  kW  .