Sunteți pe pagina 1din 4

Logica juridica

-curs 1-

1. Obiectul si definitia logicii


Logica este disciplina care studiaza structura gandirii facand
abstractie de obiectul si de subiectul cunoasterii.

Structura gandirii sau forma logica este acea matrice a


manifestarilor gandirii care confera fiecarei expresii a gandirii o anumita
arhitectura comuna cu cea a altor manifestari ale gandirii.

In ceea ce numim structura gandirii apar elementele:


o variabile logice
o constante logice

Exemplu: Daca toti condamnatii sunt vinovati si P este condamnat , atunci P


este vinovat.
Observam aparitia constantelor logice: daca, si, sunt, sau, iar , atunci.
Din punctul de vedere al logicii aceasta propozitie are urmatoarea
structura:
 Daca toti A sunt B, iar P este A, atunci P este B. (aceasta este o
structura tipica de structura logica)

2. Relatia logicii cu alte discipline. Logica si psihologia

Deci, logica se intereseaza numai de relatia care exista intre


premisele si concluzia rationamentului si, deci, logica nu se intereseaza de
modalitatea de parcurgere a traseului de la premise la concluzie sau de la
o persoana la alta.

Gandirea in sine este un fenomen psihic, dar logica nu are nimic in


comun cu psihologia. Logica este disciplina care studiaza structura
gandirii facand abstractie de legaturile ei cu obiectul gandirii.
3. Logica si gnoseologia: validitatea si adevarul
In studiul validitatii rationamentelor subliniem ca logica nu este
intereseaza de adevarul propozitiilor respectivului rationament.
Adevarul reprezinta corespondenta biunivoca dintre enunt si realitate. Ca
urmare, adevarul unei propozitii este o chestiune extra-logica.
Validitatea reprezinta proprietatea unui rationament de a garanta adevarul
concluziei pe baza adevarului premiselor.
Un rationament este valid , daca si numai daca, presupunand ca
premisele lui sunt adevarate concluzia nu poate fi falsa; alminteri rationamentul
nu este valid.
Validitatea si nevaliditatea unui rationament sunt priprietati formale care
tin de forma logica, tin deci de structura rationamentului si nu tin de materia sau
continului rationamentului.
Intr-un rationament valid intre premise si concluzie se instituie o relatie de
decurgere logica, adica concluzia decurge logic din premise.

4. Utilitatea practica a logicii

Stiinta logicii este utila in viata de zi cu zi, in orice experienta cotidiana .


In domeniul juridic gandirea logica este o exigenta permanenta, deoarece
sistemul de drept al oricarui stat este unul ierarhizat.
Normele juridice se afla in raporturi subtile unele cu altele, atat la nivel
orizontal cat si la nivel vertical.
Legile si principiile logicii se regasesc in toate ramurile de drept , in
interpretarea si aplicabilitatea acestuia la fiecare moment.
Principiile logicii

Def: Principiile logicii sunt legi fundamentale are gandirii corecte.


Principiile logicii sunt fundamentale in raport cu valoarea de adevar a
propozitiilor. O propozitie nu isi poate patra valoarea de adevar intr-un univers
in care principiile logicii nu functioneaza.
Se considera ca nici nu poate exista un univers in care principiile logice sa nu
functioneze, deoarece principiile logice reprezinta conditia de posibilitatea
interna a oricarei lumi posibile.
Principiile logice sunt indemonstrabile , aceasta deoarece ele sunt legi de
maxima generalitate care, deci , nu pot fi derivate din legi mai generale.

Sunt 4 principii logice:


A. Principiul identitatii
 A fost formulat inca din scrierile lui Aristotel
 Formularea lui: Fiecare lucru este ceea ce este
 Desi , aparent ar putea fi considerat un truism inutil , principiul
indentitatii este deosebit de profund
 Formularea : A este A , inseamna ca un obiect , o notiune sau un
termen este el insusi si nu este totodata altceva
 La nivelul gandirii principiul indentitatii determina 3 caracteristici:
 Univocitatea -> exprima raportul unui termen A sau non A cu el
insusi A sau non A . In niciun caz A nu este egal cu non A.
 Precizia -> presupune inlaturarea din gandire a confuziei ,
nesigurantei sau vagului.
 Claritatea -> este asigurata prin definirea logica a termenilor.

B. Principiul non-contradictiei
 Din perspectiva ontologica ne spune ca este imposibil ca un obiect
oricare ar fi el sa posede si sa nu posede o anumita proprietate in
acelasi timp si sub acelasi raport. Cu alte cuvinte, de exemplu, un om
nu poate fi in acelasi timp si vinovat si nevinovat.
 Cu referire la propozitii, adica din perspectiva gnoseologica semantica
prin non-contradictie ne spune ca o propozitie nu poate sa fie in acelasi
timp si sub acelasi raport adevarata si falsa.
 Stabileste imposibilitatea afirmarii si negarii simultane a aceluiasi
predicat despre acelasi subiect.
 Nu poate fi demonstrat direct, dar poate fi demonstrat indirect prin
reducere la absurd . In acest caz insusirile esentiale ale lucrurilor ar
disparea, ne-am afla intr-o lume absurda in care s-ar putea spune ca
suntem in acelasi timp vi si morti , rezulta ca in absenta principiului
non-contradictiei nu putem emite nici o propozitie logica.

C. Principiul tertului exclus


D. Principiul ratiunii suficiente