Bădeliță Tiberiu-Gabriel

Clasa a XI-a A

Jurnal de lectura
Amintiri din viitor
de Andreea Russo

După multe căutări , după multe păreri auzite , în sfârșit am găsit o carte , care mi-a captat
atenția chiar din momentul în care i-am auzit numele ”Amintiri din viitor”.Acest titlu mi-a
sugerat , fără a deschide cartea , că va fi o adevărată “aventură” să o citesc.
După ce am achiziționat cartea , la primul contact vizual am fost captat de puritatea din ochii
copilului ce se afla pe copertă , parcă spunându-mi că ar vrea să-l descopăr.Astfel cu pași mici și
atenți am luat cartea în mână și am început să o citesc și în același timp să-l descopăr pe micuțul
de pe copertă.Încă de la început , din primele rânduri citite am fost fascinat de acest copil ce avea
o nedumerire în privința normalității sale:”Totul din viața sa părea normal , mai puțin cu excepția
lui.E complicat să ai șapte ani și cei din jur să discute despre anormalitatea ta.Te întrebi:<<Ce
înseamnă să fii normal?>>”.Tăria de caracter pare să fie o trăsătură definitorie a micuțului ,
deoarece nici după 20 de ani acesta nu a renunțat la căutarea răspunsului întrebării ce îl frământă.
În acest mod ne-a fost introdus acest băiat , al cărui nume este Mir. Primele dialoguri sunt
foarte sugestive în raport cu titlu , Mir fiind întrebat de către majordomul său , Donald , de unde
știe geometria , răspunsul său fiind unul surprinzător pentru domnul Donald , și anume că o va
studia la vârsta de opt ani cu domnul Frank , dascălul de care nimeni din casă nu știe nimic , în
afară de Mir.Peste trei luni se va adeveri ce a zis micuțul și în casă va păși dascălul ce-l va
călăuzi pe micuț.În acest fel deși trăiește în prezent , toate amintirile , visele sau coșmarurile sunt
din viitor. După o întelegere între cei doi , relația de dascăl – elev era doar aparentă , în realitate
construindu-se o adevărată relație de prietenie.La fiecare întâlnire dintre cei doi domnul Frank
reușea să-l învețe ceva , chiar și la o simplă plimbare “il indemna pe Mir nu numai să privească
natura , ci și să o vadă”.
Am fost impresionat de dialogul din finalul primei părți dintre Mir si dascălul său , în care
domnul Frank ii explică micuțului că el va înțelege amintirile sale din viitor , de abia dupa ce le
trăiește. Mir era frământat de amintirile din viitor , el încercând să le ignore , dar ii era greu să
facă asta , deoarece un om nu-și poate uita trecutul , iar Mir nu putea să-și ignore viitorul.
Astfel el a învățat să prețuiască prezentul , singurul loc în care , noi , oamenii suntem cu
adevărat stăpâni pe propriul destin. O secvență aparte este cea în care este descrisă fobia lui Mir ,
aceasta “descriindu-se printr-un singur cuvânt:<<diminteața>>”.Acesta era cuprins de teama
dimineții , deoarece când se trezea nu-și mai amintea cine este sau unde se află , uita tot cea
învățat.Scenariul era același in fiecare dimineață , îi lua câteva ore să revină la normal , pentru a
învăța să meargă , să vorbească , să citească , pentru a descoperi tot ce pentru el era in acelasi
timp nou , dar și familiar.Prin acest calvar trecea cu el , dădaca lui , doamna Tess. Totuși avea
zile când era lipsit de orice amintire , astfel fiind lipsit atât de trecut , cât și de viitor. În acele zile
era “incapabil să-și însușească ceva” , numindu-le „zile negre”.
 La un moment dat doamna Mev , mama lui Mir , nemaisuportând calvarul îl trimite pe micuț
împreună cu dădaca si dascălul lui într-o căsuță în pădure , moment fundamental în viața
micuțul ce va trăi cei mai minunați ani aici. De asemenea el descoperă în acest loc adevăratul
sens al cuvântului familie și adevăratul sens al cuvântului mamă , căci Mir consideră că „pentru
a fi mama unui copil nu e suficient să-l naști”. O scenă semnificativă este cea în care se
povestește faptul că domnul Frank nu îl pregătește pe copil numai pentru facultate , ci și pentru
întâlnirea cu oamenii , una dintre măsurile drastice fiind să-i interzică doamnei Tess să stea cu
Mir dimineața , astfel punându-l pe Mir „față în față cu infernul”.
După patru ani de suferiță Mir a învățat să se descurce singur dimineața , totul datorându-se
deprinderii , obișnuidu-se să vadă același corp legat de pat , obișnuindu-se să vadă același mesaj
în fiecare dimineață : „Caută răspuns în amintiri!”. Mir este supus unei încercări de către
domnul Frank , pentru a-i arătă faptul că singura persoană pe care se poate baza este chiar el
însuși. Mir s-a împotrivit , demonstrându-i domnului Frank că nu de fiecare dată putem reuși
singuri , spunându-i că nu degeaba trăim într-o societate.
O scenă emoționantă ce m-a mișcat a fost cea în care Mir are un coșmar în care prevede
moartea doamnei Tess , această moarte fiind prezentată în coșmar ca alegerea unor drumuri
diferite într-un labirint al vieții. De asemenea copilul știa că domnul Frank va mai avea mult de
trăit , deoarece își amintise că va fi prezent la înmormântarea sa.
După ce a fost acceptat la facultatea de matematică , încă avea o temere că după atât de
multă pregătire va pica un examen , „examenul normalității”. Aici își va face primii lui prieteni
de o vârstă apropiată cu el : Andrew și Mark , colegii săi de cameră. Tot în timpul facultății o
întâlnește pe prima lui mare iubire , Amelia. El conștientizează faptul că viitorul pe care îl vede
nu este la fel ca cel pe care îl trăiește , diferențiidu-se prin câteva detalii , acest lucru facându-l să
se sperie de propriul viitor.
Mir așteaptă momentul special în care o va cunoaste pe „ea” , pe Amelia . El știe ziua în
care se va întâlni cu „ea” , astfel el dimineață de dimineță el știa că nu va fi ziua în care se va
întâlni cu „ea” , cu iubirea sa. El nu putea sa-și ascundă tristețea în aceste zile , deoarece știa că
nu o va întâlni.După aceste dimineți eșuate , a venit și dimineața potrivită , în care deși nu a
cunoscut-o , a dat ochi în ochi cu ea , acest lucru liniștindu-l , deoarece i-a sugerat ei faptul că el
există. Pentru Mir singurul fir care-l mai tinea aproape de fericire este Amelia , dar viața
jucându-se cu destinul lui i-a tăiat și acest singur fir , prevestindu-și moartea peste doar trei ani.
El a încercat să o apere pe Amelia în orice fel , renunțând astfel la ea , deoarece nu ar fi fost drept
pentru ea să fie împreună cu Mir pentru trei ani , iar apoi să-l îngroape. Astfel el a plecat și a
dispărut totodată din viața prietenilor și a iubirii sale.
In unul dintre multele locuri în care a fost Mir , după această dispariție bruscă , el are un
dialog cu Robert , un america care se stabilise de câțiva ani în Peru , dialog ce-i schimbă
perspectiva asupra ultimilor ani rămași ai vieții.
După drumețiile făcute prin alte părți ale lumii , Mir hotărăște să se întoarcă înapoi la
Londra , unde află că Mark , vechiul său prieten și coleg de cameră , are o iubită.Acea iubită este
Amelia , care încearcă din răsputeri să nu-l privească în ochi pe Mir.
După câtva timp , Mir o întâlnește pe Amelia propunându-i cu greu să-i facă cunoștință cu
domnul Frank , fostul său dascăl . Amelia acceptă într-un final și cei doi pornesc într-o călătorie
ce va dura câteva zile.Ajunși la căsuța din pădure , domnul Frank hotărăște împreună cu cei doi
să se întâlnească în fiecare weekend , pentru ca Amelia să scrie o carte biografică despre fostul
dascăl.În acest fel Mir s-a împrietenit cu Amelia.
Într-una dintre călătorii Mir găsește sub unul din scaunele mașinii jurnalul Ameliei , pe care
îl va citi și pe care îl consideră un jurnal diferit de toate celelalte. El citește un pasaj ce îi
sugerează că aceasta intenționează să uite un anumit om ce a plecat din viața sa . Citind jurnalul
Ameliei își dă seama că nu o cunoaște aproape deloc pe aceasta și ii oferă momente de
contemplație asupra vieții. O frază ce m-a impresionat după experiența lui Mir de a citi jurnalul
Ameliei este :”Motivul pentru care am îndrăgit-o pe Amelia:<<O ador , pentru că o voi
adora.>>”.
Cu trei zile înainte de accidentul ce va urma să apară , Mir alege să îi facă o ultimă vizită
domnului Frank , care îl citește pe Mir , simțind că nu se vor mai vedea vreodată. După aceste
trei zile , Andrew le dă crunta veste despre avionul în care se afla Mir și le dă de veste că acesta a
murit.
După înmormântarea lui Mir , Amelia primește o scrisoare prin care Mir a dorit să-i răspundă
la toate întrebările pe care aceasta i le-a adresat și îi transmite faptul că „Atunci când trăiești
prezentul lupți pentru viitor”.
Pentru Amelia , Mir a fost și va rămâne o enigmă , neînțelegând de ce nu a luptat în cei trei
ani rămași de viață și s-a dat bătut ca și cu ar mai fi avut la dispoziție câteva secunde. În final
Amelia primește un pachet ce o uluiește . În pachet a găsit un bilet și un carnet gros , mesajul
biletului fiind cel care o înspăimândă cu adevărat: ”Mi-a fost dor de tine. Știu că ești nedumerită
, în curând îți voi explica totul. Am un cadou pentru tine , e un jurnal din viitor , jurnalul tău din
viitor. Nu semnez , știi de la cine e biletul.”
Eu cred că această carte este predestinată oamenilor , care în ciuda faptului că au tot ce are
un om normal și sănătos , sunt prea triști și prea ocupați pentru a-și trăi viața. Această carte este
și va fi una dintre cărțile mele preferate și totodată una dintre cele mai valoroase cărți ale
bibliotecii mele.