Manual de Recoltare

Îngrijirea bolnavului cu hemoragie digestivă superioară
2017
CAP I: NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI

FIZIOLOGIE A APARATULUIDIGESTIV
(CAVITATE BUCALĂ, FARINGE , ESOFAG,
STOMAC, DUODEN)
Fig.1: Anatomia aparatului digestiv

Tubul digestiv este alcătuit din următoarele segmente : gură faringe (cu dubla
apartenență) ,esofag,stomac, intestinul subțire și intestinul gros, organe la nivelul
cărora se realizează digestia alimentelor și ulterior absorbția lor. În același timp ,la
nivelul ultimului segment al tubului digestiv, rectul, se realizează eliminarea
resturilor neabsorbite ,prin actul defecației.
CAVITATEA BUCALĂ: este porțiunea inițială a tubului digestiv , alcătuită din
organe și diverse țesuturi. Superior este limitată de bolta palatină , inferior de
planșeul bucal ,lateral de obraji ,anterior de buze și posterior se continuă cu
faringele. Cavitatea bucală este căptușită cu mucoasa bucală , în interiorul cavității
bucale se găsesc arcadele dentare și limba. Funcțiile pe care le îndeplinește gura
1
2017
sunt: masticația pentru formarea bolului alimentar, începutul digestiei glucidelor
sub acțiunea ptialinei salivare , funcția de fonație, funcția receptoare, funcția de
apărare și funcția fizionomică.
FARINGELE: -este un organ care aparține atât aparatului digestiv , cât și
aparatului respirator. El se află situat în partea posterioară a cavității bucale și se
continuă cu esofagul. La nivelul lui se încrucişează calea respiratory cu cea
digestivă. Căptușit cu o mucoasă , este bogat în țesut limfoid. În faringe se găsesc
amigdalele palatine ,amigdala faringiană pe peretele posterior și amigdala lingual la
rădăcina limbii legate între ele prin numeroase vase limfatice și formând inelul
limfatic Waldeyer.
Funcțile faringelui sunt :- funcția de conducere a bolului alimentar către esofag și
functia de apărare împotriva infecțiilor , care pot pătrunde pe cale digestivă sau pe
cale respiratorie.Faringele mai foloseşte la ventilaţia casei timpanului. Are trei
etaje: nazofaringele, bucofaringele, laringofaringele.
ESOFAGUL: - “este un organ musculo-membranos , tubular , care face legătura
între faringe și stomac. El începe la nivelul vertebrei a-7-a cervicală ( C7) în dreptul
cartilajului cricoid și se termină în dreptul vertebrei a-11-a toracale la orificiul
cardia ; este lung de 25-32 cm și are un calibru care variază între 10-22 mm.
Esofagul este situat în mediastinul posterior, venind în contact cu formațiunile
situate aici. Datorită acestei situări , afecțiunile esofagului se pot răsfrânge asupra
organelor cu care vine în contact, iar pe de altă parte leziunile acestora pot provoca
suferințe esofagiene.
Ca structură esofagul este alcătuit din trei straturi : la interior se află mucoasa,
cu un epiteliu pavimentos stratificat,necheratizat. La suprafață se distinge : tunica
mijlocie(muscular):- are culoare albicioasă și prezintă cute longitudinale care se
șterg prin distensia esofagului , cauzată de trecerea bolului alimentar; tunica externă
-: este bine dezvoltată și conține glande esofagiene de tip acinos , ce secretă mucus
ce ușurează înaintarea bolului alimentar. Tunica musculară : este format dintr-un
strat de fibre longitudinale la exterior și un strat de fibre circulare la interior. În
treimea superioară ambele straturi de fibre sunt striate , în timp ce în treimea
inferioară fibrele striate sunt înlocuite de cele netede. Tunica externaă (adventicea )
: este o tunică conjunctivă care se continuă în sus cu adventicea faringelui.
Fiziologic esofagul reprezintă un organ menit să facă legatura dintre faringe și
stomac. Prin coordonare nervoasă, musculatura formează unde, contracțile care
imping bolul spre cardia , sfincterul cardiei se desface , impiedicând și refularea
continutului gastric în esofag”(Corneliu Borundel- Medicină internă pentru cadre
medii).
2
2017
STOMAC : - este un organ cavitar musculo-glandular, se află la etajul superior
al cavității abdominal, numit etaj supramezenteric .Forma lui este asemănătoare
unei pere ,cu varful ușor îndoit și îndreptat în sus : la examenul radiologic apare ca
litera ”J” sau ca un cârlig. Forma lui este variabilă în funcție de conţinut, tonicitatea
musculaturii proprii ,tonicitatea peretelui abdominal , pozitia individului și volumul
organelor vecine. Stomacul începe de la cardia ,pe unde alimentele pătrund în
stomac, care se deschide prin relaxarea sfincterului Oddi și se termină la pilor care
face legatura între stomac și duoden . Porțiunea situată deasupra cardiei și care este
adaptata cupolei diafragmatice se numește marea tuberozitate (fornix sau fundus ) ,
care cuprinde fundul stomacului si corpul stomacului . Segmentul vertical este
corpul stomacului care se continuă cu mica tuberozitate ,apoi cu antrul piloric și se
termină cu orificiul piloric. Între cardia și pilor se află doua margini : marginea
externă sau marea curbură și marginea internă sau mica curbură.
De la exterior spre interior se gasesc patru straturi în structura stomacului:
-tunica mucoasă (la interior)
-tunica submucoasă
-tunica musculoasă
-tunica seroasă (peritoneală la exterior)
Prin funcția secretoare, stomacul intervine în digerarea țesutului conjunctiv și
proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric și al pepsinei. Mucusul gastric are un rol
protector de prim –ordin, apărând mucoasa de acțiunea sucului gastric. Secreția
gastrică este declanșată mai întâi printr-un mecanism reflex- nervos, apoi prin
mecanisme neuro-chimice cu punct de plecare în mucoasa gastrică și intestinal
subțire.
INTESTINUL SUBȚIRE: -este situat între stomac și colon; are formă tubulară
și aspect sinuos. Este cel mai lung segment al tubului digestiv( 4-6 m), situat în
cavitatea abdominală. Superior comunică cu stomacul prin orificiu piloric iar
inferior cu intestinul gros( colon) prin orificiul ileocecal, diametrul său este de circa
5 cm la pilor și scade la 2 cm la extremitatea terminală.
După gradul de motilitate,intestinul subțire prezintă:
-o porțiune fixă duodenul
-o porțiune mobilă intestinul liber, format din jejun și ileon
DUODENUL : - are forma unei potcoave,înconjoară pancreasul, este fixat în
peretele posterior al cavității abdominal prin fașa lui posterioară, fiind oragan
3
2017
retroperitoneal. Duodenul este prima porțiune a intestinului subțire. Începe de la
orificiul piloric , prin care comunică cu stomacul.
I se descriu patru porțiuni:
- Superioară - bulbul duodenal (de la orificiul piloric până la vezica biliară)
-Descendentă -este situată în dreapta coloanei vertebrale și în ea se varsa
secreția biliară și cea pancreatică
- Orizontală -”taie”coloana vertebrală până la nivelul vertebrei L4
-Ascendentă- se continuă cu jejunul formând unghiul duodeno-jejunal
Fiziologic duodenul are două funcții principale: motorize și secretorie.
Motilitatea duodenală impinge chimul alimentar foarte repede în jejun (în câteva
secunde). Secreția duodenală elaborează secretină( cu rol în stimularea
pancreasului și a intestinului), enterokinază( care transform tripsinogenul în
tripsină) și mucus. La nivelul duodenului începe să se amestece chimul alimentar
sosit din stomac cu sucul duodenal, bila și sucul pancreatic.
INTESTINUL GROS: -este segmental terminal al tubului digestiv. Are o
lungime de 1,6 m. Este delimitat între valvula ileo-cecală care îi separă de intestinal
subţire şi rect care se deschide la exterior prin orificiul anal.
Începe printr-o porţiune în fund de sac numită cecum, situat sub valvula ileo-
cecală. Are importanţă fiziologică redusă la om. Cecul se continuă cu apendicele
vermiform, organ rudimentar la om. Prin inflamarea apendicelui se produce
apendicita.
Porţiunea intestinului gros situată deasupra valvulei ileo-cecale poartă numele de
colon. Din punct de vedere topographic, colonel prezintă trei porţiuni: colonel
ascendant, colonel transvers, colonel descendent – care se continuă cu o porţiune în
forma literei “S” numită colon singmoid. Aceasta se termină cu o porţiune dreaptă,
rectul care inferior preyintă un canal anal. Canalul anal se deschide la exterior prin
orificiul anal înconjurat de două sfinctere:
 Sfincterul anal intern format din musculature netedă
 Sfincterul anal extern format din musculatura striată
Intestinul gros este adaptat funcţiei de formare, depozitare şi eliminare a
materiilor fecale. În mucoasa intestinului gros predomină celulele secretoare de
mucus. Mucoasa este lipsită de valvule conivente şi viloyităţi intestinale. Mucusul
secretat acoperă bolul fecal, favorizând defecaţia.
4
2017
Submucoasa conţine plexul Meissner şi foliculi limfatici solitari care perforează
tunica muscular pătrunzând şi în corionul mucoasei. Tunica muscular este format
din două straturi: longitudinal extern şi circular intern.
Fibrele longitudinale nu sunt dispuse pe toată circumferinţa colonului ci se
adună sub forma a trei benzi musculare numite tenii. În tunica muscular se află
plexul vegetative intrinsic Auerbach. Intestinul gros este acoperit la exterior de
seroasa peritoneală.
BOLILE CAVITAȚII BUCALE, ESOFAGULUI,STOMACULUI
A: BOLILE CAVITĂȚII BUCALE:

Stomatitele:- sunt procese inflamatorii ale mucoasei cavității bucale. Aceste
procese pot interesa numai unele sectoare ale gurii și atunci întâlnim noțiunile de
gingivită(mucoasa gingiilor) și de glosită(mucoasa limbii).Stomatitele infecțioase
sunt provocate de streptococ,stafilococ,pneumococ,anaerobi,virusuri etc.Există
stomatite care cunosc drept cauză ciuperci(candida albicans, care provoacă boala
numită ”margăritărel”, soor sau muguet). Stomatitele toxice sunt determinate de
mercur ,plumb,bismuth,arsen,fosfor. Dintre factorii iritativi se pot cita: defectoasa
igienă a gurii,paradontoza,proteze dentare necorespunzătoare, alimentele fierbinți
sau prea condimentate,abuzul de tutun sau de alcool. Printre alte cause a
stomatitelor mai sunt recunoscute: stările alergice ,unele avitaminoze, sindromul de
malnutriție, diabetul, afecțiunile hepatice, uremia. Alte stomatite au aspectul unor
boli de însoțire în unele afecțiuni : rujeolă, scarlatină,parotidită epidemică ,febră
tifoidă, leucemii, afecțiuni de sistem. În stomatite leziunile anatomopatologice se
manifestă în mai multe stadii. Stadiu inițial este cel eritematos, caracterizat de
hiperemie; apoi apare stadiul exudativ cu degenerescență epitelială, exudație cu
false membrane sau cu membrane adevărate; un stadiu avansat este cel ulcerativ, în
care apar leziunile de necroză tisulară; în unele cazuri se ajunge la distrucții
profunde de țesuturi, cu fenomene gangrenoase.Stomatitele pot fi: stomatită
eritematoasă(catarală),stomatită ulceroasă, stomatită gangrenoasă și stomatită
aftoasă.
B: BOLILE ESOFAGULUI:
Patologia esofagiană cuprinde boli funcționale (spasme esofagiene), boli
inflamatorii (esofagite), stenoze esofagiene, ulcere, diverticuli și tumori benigne și
maligne (cancerul esofagian).
5
2017
Spasmul Esofagian:- este o afecțiune manifestată printr-o contracție spasmodică
a musculaturii esofagiene.Spasmul se poate produce în oricare din portiunile
esofagului, dar mai frecvent la una din extremități.Când este difuz, apar contracții
multiple ale esofagului, spontane induse de deglutiție, au durată lungă și sunt
repetitive.
Esofagitele: -cel mai frecvent sunt de cauză toxică, fiind provocate de ingerarea
unor substanțe caustice acide (acid clorhidric, sulfuric, azotic) sau alcaline ( soda
caustică, sodă de rufe). Se mai pot produce și prin ingerarea unor lichide fierbinți
sau prin înghițirea unor corpi străini. Mai pot fi provocate de propagarea unor
infecții de vecinătate, de contactul cu acidul clorhidric gastric( regurcitări ,vărsături
frecvente), de masticație insuficientă, de abuzul de alcool și tutun.
Refluxul gastro-esofagian: - apare datorită volumului gastric crescut, presiuni
gastrice crescute; clinic apare: pirozis, disfagie, esofagită și alte complicații ( ulcer
esofagian, hemoragii, adenocarcinom).
Stenoza esofagului: - este o îngustare mai mult sau mai puțin pronunțată a
conductului esofagian în cele trei locuri de strâmtoare fiziologică ale esofagului.
Cea mai importantă cauză este ingestia de substanțe caustice. Mai sunt responsabile
de stenozări și următoarele cauze: înghițirea unor corpi străini, ulcerul peptic
esofagian, stările postinfecțioase.
Cancerul esofagului: - apare după vârsta de 50 de ani, bărbații fiind afectați
mult mai frecvent decât femeile. Risc major: abuzul de alcool, fumatul, substanțe
caustice, stricturi esofagiene, radiații, abuz de opiacee.
Cancerul esofagian este de obicei un epiteliom, rar un adenocarcinom. Este o
tumoare polipoidă,conopidiformă, schiroasă sau ulceroasă.
Varice esofagiene: - sunt vene care se găsesc în mod normal în interiorul
esofagului și dacă se măresc, devin vizibile la endoscopia digestivă superioară sau
examen radiologic cu bariu . Varicele esofagiene seamănă cu cele de la gambe,
deseori sunt mai șerpuitoare ca acelea. Acestea se pot rupe și pot provoca
hemoragii masive.
C: BOLILE STOMACULUI
Gastrita: - este un proces inflamator al mucoasei gastrice, secundar de obicei
unor boli ale tractului digestiv și anexelor (intestin, apendice, ficat, pancreas),
bolilor altor organe (plămâni, inimă,rinichi) sau a unor boli generale (infecții,
septicemii). Gastritele pot fi acute:- cauzate de antiinflamatoare nesteroidiene,
alcool, stres sever, arsuri, septicemii, traumatisme,intervenții chirurgicale,șoc etc.
6
2017
Pot fi asimptomatice sau se asociază cu jenă epigastrică, dureri uneori severe,
grețuri, hematemeză sau melenă.
Gastrite cronice: -acestea nu au nici o manifestare clinică, ceea ce demonstrează
că leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent. Pentru aceste motive se
folosește denumirea de gastropatie cronică.
Ulcerul gastro-duodenal: - este o boală caracterizată prin apariția unei ulcerații
cu sediul pe stomac, pe porțiunea superioară a duodenului, partea inferioară a
esofagului sau ansa anastomotică a stomacului operat. Clinic, se manifestă prin
sinfrom ulceros,boala interesând întreg organismul, de unde și denumirea de boală
ulceroasă.
Sindromul Zollinger-Ellison:- apare când ulcerul duodenal (peptic) este sever,
refractar la tratament și când se asociază cu ulcere cu localizări atipice sau diaree.
Tumorile de obicei pancreatice sau duodenale, pot fi multiiple ,metastazând adesea
în ganglionii limfatici.
Cancerul gastric: - apare mai frecvent la bărbați decât la femei, de obicei după
40-45 ani. Cancerul gastric se localizează de preferință în regiunea antro- pilorică și
pe mica curbură. Mai rar se dezvoltă pe regiunea cardiei și pe marea tuberozitate.
Cancerul gastric apare sub trei forme principale: vegetant, ulcerant,difuz-
infiltrativ, mai rar ca o linită plastică canceroasă. Tumoarea canceroasă nu se
limitează în timp numai la stomac, ci avansează, prin creșterea în continuitat, la
organele vecine: peritoneu, ganglioni limfatici, ovar, pancreas, ficat, veziculă
biliară, esofag, epiplon, colon. Procesul canceros se poate generaliza prin metastaze
la distanță, pe cale limfatică sau pe cale hematogenă.
CAP II: PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII
1. DEFINIȚIA BOLII
7
2017
HEMORAGIA DIGESTIVĂ(HDS): -este sângerarea care are loc în

esofag, stomac,duoden și jejunul proximal, exteriorizându-se în special prin
vărsături (hematemeză) și /sau prin scaune ( melenă).
Sângele eliminat din stomac (hematemeză) este roșu cu cheaguri sau brun închis,
asemănător zatului de cafea , eventual amestecat cu resturi alimentare.
”Hematemeza apare brusc, fiind adesea precedată de greutate epigastrică, greață,
amețeli, slăbiciune , transpirații, anxietate.”4
”Sângele eliminat prin intestin (melenă) este negru ca păcura, fiind digerat pe
parcurs de sucurile digestive. Melena apare când în intestinul superior pătrund cel
puțin 50-80 ml sânge”.4
”Șocul și moartea consecutive unei HDS abundente și rapide, pot surveni înainte
de exteriorizarea sângerării. Atât în hematemeză cât și în melenă, culoarea sângelui
poate fi roșie, deschisă când hemoragia este fulgerătoare și masivă declanșând un
tranzit intestinal accelerat”.4
Hemoragiile digestive reprezintă una din cele mai frecvente și mai grave urgențe
medico-chirurgicale. În fiecare an se înregistrează între 50- 210 hemoragii digestive
la 100.000 de locuitori .
Riscul de a face hemoragie este împărțit egal între sexe și crește cu vârsta,
jumătate din pacienți având peste 40 de ani.
Mortalitatea globală prin hemoragii digestive este puțin sub 20% în ultimii 40 de
ani, proporția bolnavilor peste 60 de ani a crescut de la 5 la 50%. Riscul de deces
variază în funcție de leziuni. Mortalitatea este de 20% pentru varicele esofagiene,
10% pentru ulcerul gastric,5% pentru ulcerul duodenal și sub 2%pentru celelalte
leziuni.
Cauzele de deces însă, în 2/3din cazuri, nu sunt legate de hemoragii ci de
afecțiunile asociate .
2. ETIOLOGIE
8
2017
A. Hemoragii prin afecțiuni:
 Esofagiene: - în acestă categorie se includ varicele esofagiene, esofagite
peptico-corozive, ulcerele esofagiene, cardiospasm, hernie hiatală,sindromul
Mallory-Weiss (fisura longitudinală a esofagului inferior după eforturi
repetate de vărsătură), tumori maligne şi benigne.
 Gastro- duodenale:- ulcer gastroduodenal 85%,ulcer acut de stres, cancer
gastric, afecțiuni benigne: gastrită hemoragică, leziuni corozive ale
stomacului, ulcerațiuni pos terapeutice cu corticoizi, antipiretice,
antiinflamatoare nesteroidiene, traumatisme.
B. Hemoragii prin afecțiuni pe stomac operat: - ulcer peptic , hernii hiatale după
rezecții gastrice , gastrita bontului, cancere primitive ale bontului gastric .
C. Hemoragii prin afecțiuni pe intestinul subtire până la unghiul Treitz: -ulcer
jejunal
D. Hemoragii prin efcțiuni extradigestive : -ciroză hepatică
E. Hemoragii prin boli generale: - sifilis,intoxicații(alcool), boli ale sângelui
(hemofilie, leucemii, trombocitopenii)
F. Hemoragii datorate unor boli ale organnelor învecinate, fie prin sângele
înghițit (provenit din gură, faringe, epixtaxis, hemoptizie), fie în urma rupturii unui
anevrism, abces, tumoare.
G. Hemoragii de cauză necunoscută:- pot survenii într-un procentaj de 10% în
urgență, prin examinări ulterioare li se pot stabili diagnosticul
3. PATOGENIA:- MECANISMUL DE PRODUCERE

A. Eritrodiapeteza periulceroasă:- rezultă printr-o extravazare de sânge din
țesutul de înmugurire, bogat vascularizat care se dezvoltă la baza ulcerului și a
zonei de congestie periulceroasă. Hemoragiile din aceste situații sunt hemoragii
difuze care nu sunt sesizabile clinic, dar întrețin o formă de anemie cronică greu de
echilibrat.
B. Erodarea unui vas parietal la nivelul submucoasei gastrice:- realizează o
fistulă vasculară , sursa unei hemoragii greu de stabilit
- sunt surse arteriale și se poate stabili sursa hemoragiei
9
2017
C. Erodarea unui vas important extraparietal: - este efectul unui ulcer penetrant
în pancreas, ficat. Acestă formă este extrem de gravă, hemostaza fiind practic
imposibilă.
4. SIMPTOMATOLOGIE
HDS se exteriorizează prin hematemeză și melenă. În cele mai multe cazuri

hematemezele sunt asociate cu melene , pe când melenele pot apărea fără
hematemeză.
Hematemeza-este eliminarea sângelui pe gură prin vărsătură. Când aspectul este
cel al sângelui digerat, conținând cheaguri, având culoarea zațului de cafea ,
înseamnă că sângele a stagnat în stomac în zona subpilorică(ulcer duodenal). Când
hematemeza este masivă cu sânge proaspăt de culoare roșie, hemoragia este
puternică și sursa ei se găsește în interiorul superior gastric sau esofagian(ulcer
gastric, varice esofagiene rupte).
Hematemeza trebuie diferenţiată de hemoptizie, care constă în eliminarea pe
gură, prin tuse, de sânge roşu, spumos, aerat, provenit din căile respiratorii şi care
este precedată de o senzaţie de căldură retrosternală şi urmată, timp de câteva zile,
de spute hemoptoice.
De asemenea, trebuie făcută deosebirea dintre hematemeză şi eliminarea prin
vărsătură a sângelui înghiţit ce provine fie dintr-un epistaxis abundent, fie dintr-o
sângerare din gură sau faringe fie din hemoptizie.
MELENĂ - eliminarea unor scaune abundente, moi, lucioase, fetide, negre „ca
păcura”
Când prezintă aspectul caracteristic de păcură, înseamnă că sângele a avut timp
să fie digerat pe parcursul său digestiv. Când se elimină prin scaun sânge proaspăt ,
hemoragia este digestivă deci sângele nu are timp să fie digerat datorită
peristaltismului intestinal. Pentru a se produce un singur scaun melenic, sângerarea
trebuie să aducă circa 60 ml de sânge în tubul digestiv, iar tranzitul intestinal să
dureze mai mult de 8 ore.
Dacă tranzitul intestinal este destul de lent, chiar şi leziuni ale jejunului,
ileonului sau colonului ascendent pot determina melenă. Eliminarea unor scaune
melenice continuă câteva zile după oprirea sângerării, mai ales dacă aceasta a fost
abundentă, iar hemoragiile oculte sunt prezente încă 7 – 10 zile, uneori chiar 3
săptămâni – după hemoragii masive .
10
2017
Aspectul scaunului în timpul unei hemoragii depinde de sediul sângerării, de
cantitatea sângelui pierdut şi de viteya tranyitului intestinal. Melena nu trebuie
confundată cu scaunele negre ce apar după unele alimente: mure, afine sau
medicamente – fier, bismut, cărbune – şi care nu au consistenţa şi luciul scaunului
melenic iar pacienţii respectivi nu prezintă simptome şi semne clinice de anemie
sau colaps. Eliminarea prin anus de sânge roşu, apare ca urmare a sângerărilor
situate distal mai jos de jejun. O sângerare de 500 ml în 15 minute nu determină în
majoritatea cazurilor nici un simptom, volumul sângelui fiind refăcut repede prin
intrarea în sectorul vascular,lichidelor tisulare şi a sângelui din rezervorul splenic.
Pacienţii cu hematemeză pierd de obicei cantităţi mai mari de sânge(peste
1000ml).
STABILIREA GRAVITĂȚII HEMORAGIEI
1. Cantitatea sângelui pierdut – evaluarea cantității sângelui pierdut se face
pentru diagnosticarea formei clinice de hemoragie.
 Hemoragie de gravitate mică –până la 250 ml sțnge
 Hemoragie de gravitate medie – pțnă la 1000 ml sânge
 Hemoragie de gravitate mare – cu pierderi de peste 1000 ml sânge
 Hemoragii cataclismice – sunt adevărate exangvinări deasupra
resurselor terapeutice – peste 2000 ml sânge
Gravitatea unei hemoragii nu depinde numai de cantitatea de sânge pierdut, ci și
de rapiditatea pierderii respective. Hemoragia digestivă ce duce la pierderea a
100ml sânge în 15 minute, este urmată de tahicardie, hipotensiune , greţuri,
slăbiciune. Iar pierderea a 2000ml sânge în acelaşi interval de timp se însoţeşte de
şoc şi pune în pericol viaţa.
Scăderea volumului sângelui determină diminuare întoarcerii venoase şi ca
urmare reducerea debitului cardiac şi tendinţa la scăderea tensiunii arteriale.
2. Valorile T.A. și a pulsului
 hemoragiile de gravitate mică nu prezintă efecte sistemice, uneori
putând apărea slăbiciune, transpirații reci, hipotensiune arterială, eventual
lipotimie
 hemoragiile de gravitate medie – pulsul 100/min, tendință de
hipotensiune arterială în ortostatism, tahicardie, amețeli, vedere ca prin ceață,
lipotimie
11
2017
 hemoragiile de gravitate mare – pulsul 120/min, hipotensiune arterială
și uneori semnele șocului hipovolemic: paloare intensă, grețuri, tendințe de
pierdere a conștiinței.
 Hemoragiile cataclismice – se produce colaps circulator
O hemoragie masivă, continuarea sau recidiva sângerării pot duce la scăderea
perfuziei sanguine tisulare, la hipoxie celulară şi deci la instalarea şocului
hipovolemic. Se contată: puls rapid şi filiform, hipotensiune cu tensiunea arterială
sistolică egală sau mai mică de 80mmHg, extremităţi umede şi reci, tegumente
palide, cenuşii, vene colabate, polipnee, respiraţie artificială, greaţă, sete, anxietate,
nelinişte extremă.
Scăderea TA, determină scăderea fluxului sanguin renal ca urmare a apariţiei
oliguriei până la anurie.
FEBRA preyentă la 80% din pacienţii cu hematemeză sau melenă, la 24 de ore
după sângerare şi s-ar datora produselor de catabolism proteic şi stresului, fiind în
relaţie cu gradul azotemiei; dispare după cateva zile sau o săptămână.
TULBURĂRI PULMONARE: constă în edem, extravazării sângelui pneumonic
şi atelectazie, sunt datorrate scăderii presiunii parţiale a oxigenului din sângele
arterial.
TULBURĂRI CARDIACE: sunt întâlnite în mod obişnuit, sunt reprezentate de
modificări EKG minore ca expresie a hipoxiei miocardice.
TULBURĂRI NEUROPSIHICE: consecinţă a hipoxiei cerebrale şi apar mai
intens la cei cu ateroscleroză cerebrală: nelinişte, insomnie, anxietate,
apatie,somnolenţă, confuzie, dezorientare, delir.
TULBURĂRI VIZUALE:-orbite unilaterale tranzitorii.
Date de laborator
Hemoragie de gravitate mică:
- Ht=35%
- Hb=60%
- Hgb>10g%
Hemoragie de gravitate medie:
- Ht=25-30%
12
2017
- Hb=40-60%
- Hgb<8g%
Hemoragie de gravitate mare:
- Ht=sub 25%
- Hb= sub 30-40%
Hemoragie cataclismică:
Ht=sub 20%
Hb= sub 30%
5.DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL AL HDS
1. Anamneza va căuta să precizeze:

-dacă există o afecțiune gastro- duodenală cunoscută sau antecedente
patologice care să exprime evoluția unei hipertensiuni portale
2. Utilizarea recentă a unor medicamente precum: aspirină, anticoagulante ,
corticoizi.
-modalități de debut :- după o perioadă dureroasă de câteva zile sau spontan în
plină sănătate aparentă
-dacă a mai avut episod de hemoragie digestivă în antecedente
3. Examenul clinic va evidenția:
-aspectul tegumentelor și mucoaselor , paloarea, transpiația și pulsul.
Tahicardia este proporțională cu importanța hemoragiei. O importanță deosebită o
are diferena dintre frecvența pulsului , TS și timpul Howell;
-explorarea endoscopică (eso-gastro-duodeno-fibroscopia) pentru a preciza
sediul și importanța hemoragiei;
-explorarea radiologică-(tranzitul intestinal)este utilă diagnosicului
13
2017
În prezența hematemezei și melenei se vor exclude hemoptizia sau epistaxisul
înghițit, sângerări cu punct de plecare în cavitatea bucală sau faringe, colorația
roșie a vărsăturilor prin ingestia de alimente și băuturi colorate în roșu, modificări
de culoare a scaunului prin ingestia de medicamente : cărbune, fier, bismut.
6. TRATAMENTUL HDS
Are două obiective majore: reechilibrarea hemodinamică și tratamentul etiologic
al hemoragiei.
Bolnavul cu hemoragie digestivă superioaă va fi internat în secția de terapie
intensivă unde se procedează la:
 Recoltarea de sânge pentru hemogramă și determinarea grupei sanguine și
a Rh-ului
 Se recoltează scaun în vederea punerii în evidență a sângelui din materile
fecale(Reacția Greggersen sau Adler)
 În anumite cazuri și la recomadarea medicului, se va determina
ionograma,azotermia,rezerva alcalină, teste de coagulare
 Reechilibrarea hemodinamică se realizează prin transfuzie de sânge
izogrup și izo Rh sub controlul TA și a pulsului ,eventual și măsurarea
presiuni venoase centrale .
Dacă nu avem la dispoziție sânge se vor perfuza substituenți plasmatici
macromeleculari, soluții glucozate sau hidroelectrolitice , se va monta sonda
nazogastrică care permite aprecierea gravității hemoragiei, controlul evoluției sale
și tratamentul local cu soluții alcaline și cu trombină.
 se va monta o sondă pentru controlul diurezei care trebuie menținută la 40
ml/oră
 se administrează medicație hemostatică: Fitomenadion, Venostat,
Adrenostazin , Vitamina C , Gluconat de Ca
 se vor administra sedative de genul: Fenobarbital , Diazepan (pentru
calmarea stării de agitație)
 se recomandă aspirație gastrică pentru evacuarea sângelui deoarece așa
cum se știe hemoragia se oprește ușor dacă stomacul este colabat
 în scop hemostatic se pot efectua spălături cu apă de la gheață
14
2017
 cauza hemoragiei va fi tratată în funcție de natura leziunii:
 în hemoragia generală de ruptura varicelor esofagiene prin
hipertensiunea portală, se va monta o sondă Blackmore pentru 24-36 ore
 în ulcerul hemoragic bolnavul va fi urmărit permanent (stare
generală, pulsul, TA) și paraclinic ( urina dinamică, determinarea Ht și Hb)
 în gastritele hemoragice se administrează pansamente gastrice
amestecate cu trombină uscată sterilă.
Dacă starea bolnavului permite va fi investigat pentru stabilirea cauzei
hemoragiei. Dacă tratamentul aplicat corect nu dă rezultate și hemoragia continuă
sau se reia în primele 24-48 ore se impune intervenția chirurgicală care are ca scop
oprirea hemoragiei.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
În practică se pot întâlni mai multe cazuri :
a. Ulcerul duodenal hemoragic la bolnavii de peste 45 de ani este bine să fie
tratat chirurgical de la prima complicație hemoragică deoarece posibilitatea
de ase repeta hemoragia este foarte mare
b. HDS la gastrectomizați pretinde atitudini diferite în funcție de cauza
sângerării: continuarea evoluției bolii ulceroase, gastroduodenite, herniile
mucoasei jejunogastrice, gastroduodenale, hernii hiatale după rezecție,
cancere primitive pe bont gastric
c. HDS produse de cancerul gastric pot fi tratate prin rezecții largi gastrice
dacă tumoarea este operabilă
d. HDS prin sindrom de hipertensiune portală în 80-90% din cazuri, sursa este
data de varice esofagiene sau ale forniculului gastric. În 80-90% din cazuri
se va găsi ciroza hepatică ca boală de bază iar în celelalte 10-20% din cazuri
vom găsi hipertensiune portală
e. HDS prin gastrită corozivă pretinde o gastrectomie largă care să cuprindă
zona ulceraților mucoasei
15
2017
f. HDS prin boli sanguine și de sistem se vor obliga la excluderea existenței
unei boli asociate (ulcerul gastroduodenal)
Când nu s-a găsit o altă sursă a hemoragiei se va apela la splenectomie.HDS din
cauză necunoscută – se indică vagotomia cu piloroplastie.
7.CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN HDS

 Repaus la pat în decubit dorsal fără pernă(în hemoragii masive se indică
poziția Trenderlburg), pentru menținerea unei circulații cerebrale
corespunzătoare
 Se interzice orice efort fizic
 Asistenta medicală va liniști bolnavul și apărținătorii recomandândule calm
și convingândui în același timp de necesitatea repausului atât la domiciliu cât
și în timpul transportului spre spital și în unitățile specialicești
 Repausul absolut durează cel puțin 3 zile după oprirea hemoragiei. Asistenta
medicală va colecta într-un vas sângele eliminat de bolnav și îl va prezenta
medicului
 Va curăța gura bolnavului cu corpul așezat într-o parte fără să delaseze
bolnavul
 Prevenirea șocului trebuie să se facă imediat în orice salon al asistentei
medicale , fie că este vorba de dispensarul rural, comasat, policlinic , camera
de gardă sau spitalul
 Evoluția unei HDS fiind imprevizibilă se recomandă ca medicul care vede
prima dată bolnavul să pună o perfuzie cu soluții cristaloide ca de exemplu
ser glucozat 5% sau ser fiziologic. Indicația de transfuzie se face mai târziu
de către medicul din spital. Bolnavul cu HDS trebuie în mod obligatoriu
internat în spital pentru a evita evoluția letală în caz de agravare.
SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNĂRII PÂNĂ

LA EXTERNARE .
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECȚIUNI
16
2017
2.1. INTERNAREA PACIENTULUI ÎN SPITAL
Internarea în spital constituie un eveniment important în viața bolnavului ,îi

crează anumite stări emotive , el se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să
recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Bolnavul va primi ajutor la dezbrăcarea și îmbrăcarea hainelor, îmbăierea și la
nevoie deparazitarea trebuie să fie foarte riguroasă și să realizeze distrugerea sau
cel puțin îndepărtarea, atât al paraziților adulți cât și a larvelor și ouălor.
Bolnavii internați sunt înscriși la biroul serviciul de primire în registrul de
internări, tot aici se completează foaia de observație clinică și datele de identitate.
În cazul internării unor persoane găsite pe stradă sau în locuri publice în stare de
inconștiență, fără acte necesare identificării lor, asistenta de la serviciul primire va
înștiința imediat organele de poliție, în vederea identificării persoanei și anunțării
familiei acestuia.
2.2. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE SPITALIZARE
Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor , este vindecarea. Pentru a

realizza acest lucru trebuie create condiții prielnice, necesare ridicării forței de
apărare și regenerare a organismului și scoaterii lui de sub eventualele influențe
nocive ale mediului înconjurător.
Bolnavul adus în secție va fi dirijat întrunul din saloane , în funcție de boală,
graviatea bolii și starea în care se găsește, ținând seama atât de interesele
bolnavului nou internat cât și de interesele celorlalți bolnavi.
Personalul spitalului are obligația de a respecta și asigura odihna fizică și psihică
a bolnavului.
Vizitarea bolnavilor este admisă numai în zilele și orele stabilite de unitatea
spitalicească. Trebuie respectat programul de odihnă al bolnavilor, în acest scop
trezirea se va face dimineața în jurul orei 7 și se continuă programmul cu toaleta
personală a bolnavului ,servirea micului dejun în jurul orei 8 , apoi începe
activitatea medicală până seara la orele 21:00- 21:30 când se dă stingerea.
17
2017
Serviciul în sppital este continuu, fiind organizat pentru întreaga perioadă de 24
de ore. Condica de predare și preluare a serviciului reprezintă oglinda activității
muncii din secție. De asemenea o altă condiție o constituie instalațiile de
semnalizare, bolnavul grav poate să aibă nevoie în orice moment de asistență
medicală. Pentru chemarea ei, bolnavul are la dispoziție instalația de semnalizare.
2.3.ASIGURAREA CONDIȚIILOR IGIENICE PACIENȚILOR INTERNAȚI
Pacientul trebuie asigurat cu lenjerie curată compusă din:
- Lenjerie de corp(cămeși, pijamale, batiste)
- Lenjerie de pat (cearceafuri, fețe de perne, fețe de pături)
- Lenjerie necesară aplicării tehnicilor de investigație și
tratament(ștergare,comprese etc)
Lenjeria de pat se schimbă la aproximativ o săptămână , la bolnavii cu
hemoragii,incontinență urinară și de materii fecale lenjeria se schimbă chiar mai
multe ori pe zi .
De asemenea o condiție importantă o constituie și servirea alimentelor în condiții
igienice deosebite.
În acest contest amintim că vesela care se folosește la alimentarea bolnavilor
trebuie să fie bine spălată și dezinfectată.
Asigurarea igienei în salon constituie un factor important în profilaxia
infectărilor bolnavilor cu diferiți microbi din mediul înconjurător.
Noptierele, obiectele sanitare ,faianța,ferestrele,pardoseala,tot ce există în
saloane vor fi de asemenea curățate și dezinfectate cu soluții dezinfectante pentru a
menține igiena salonului.
PREGĂTIREA PATULUI ȘI ACCESORILE LUI
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecându-și bolnavul
majoritatea timpului de boală și convalescență.
Patul trebuie să fie comod, de dimensiuni potrivite ,ușor de manipulat și ușor de
curățat pentru ca îngrijiriile, investigațile și tratamentele aplicate bolnavului să nu
fie împiedicate. Partea utilă a patului este reprezentată de o somieră metalică,
confecționată dintr-o sârmă inoxidabilă și întinsă pe un cadran din fier puternic.
Pentru ca patul să fie mai ușor deplasabil este bine să fie șezat pe roțile prevăzute
cu cauciucuri. Accesorile patului sunt saltea,pernele,pătura,lenjeria de
pat,mușamaua din cauciuc și aleza(traversa).
18
2017
Pregătirea patului fără bolnav poate fi executată de una sau mai multe asistente.
Materialele necesare sunt: un cearceaf și un plic de pânză pentru pătur,față de
pernă,perna și 1-2 pături.
Se îndepărtează noptiera de lângă pat pentru a se putea lucra mai comod la
schimbarea lenjeriei de pat. Pregătirea patului cu bolnavul în pat se face cu două
asistente așezate de o parte și de alta a apatului prin manevre ușoare, încât să fie cât
mai comod pentru bolnav, tinând seama de starea generală a bolnavului și de
posibilitatea de al mișca.
SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT
După plecarea unui bolnav,toată lenjeria se va schimba, iar salteaua,pătura,perna
și patul se aerisesc și la nevoie se dezinfectează.Materialele necesare sunt:un
cearceaf simplu, un plic, față de pernă. În cazul în care schimbarea lenjeriei de pat
se face cu bolnavul în pat,se va ține seama de starea generală a bolnavului și de
posibilitatea de al mișca.
Atunci când bolnavul se poate întoarce în decubit lateral, schimbarea lenjeriei se
face în lungime, iar când bolnavul poate fi sprijinit în poziția semișezândă
schimbarea se face în lățime. Schimbarea patului în lungime necesită todeauna 2-3
persoane, având în vedere că bolnavul tebuie sprijinit. Cearceaful care va fi așternut
sub bolnav va fi rulat în lungime. Rularea se face de către două aistente odată, pe
față într-o singură direcție. Aleza împreună cu mușamaua se rulează în lățime. Până
la schimbarea cearceafului de sub pătură bolnavul rămâne acoperit.
Lenjeria murdară este adunată pe secții în lăzi căptușite cu tablă și prevăzute cu
orificii de aerisire sau în coșuri speciale și va fi transportată la spălătorie.
ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE, CORPORALE, VESTIMENTARE A
PACIENTULUI
Lenjeria de corp a bolnavului constă din cămașă de noapte sau pijama, pe timp
de iarnă se mai poate îmbrăca peste pijama o jachetă sau flanelă.
Toaleta bolnavului constituie una din condițiile indispensabile ale procesului de
vindecare . Toaleta de dimineață liniștește bolnavul îi crează o stare o stare plăcută
de confort. Toaleta completă a bolnavilor cuprinde spălarea corpului,a dinților, a
părului,schimbarea lenjeriei. Bolnavii care nu-și pot desfășura singuri această
activitate vor fi ajutați de către asistente și infirmiere.
EFECTUAREA TOALETEI GENERALE ȘI PE REGIUNI A PACIENTULUI

IMOBILIZAT
a. Igiena părului:
19
2017
Scop: -pentru starea de bine a pacientului
-igienic:-spălarea se face la 1-2 săptămâni la bolnavii imobilizati pe o
perioadă mai îndelungată
-distrugerea paraziților
-pregătirea pentru examen EKG
-pregătirea pentru operația la față și nas
Contraindicații: fracturi de craniu,febră,boli de piele,traumatisme mari,stare
generală alterată
Materiale necesare: lighean cu apă caldă,mușama,aleză,
șampon,prosop,pieptene,uscător de păr
Pieptănarea și împletirea părului se face zilnic
b. Îngrijirea ochilor
Scop: prevenirea infecției oculare,îndepărtarea secreților
Materiale necesare: apă,prosop,tampoane de tifon,comprese,mănuși de baie.
Se îndepărtează secrețile oculare de la comisura externă spre cea internă, cu
ajutorul unui tampon steril, se spală ochii cu mâna acoperită de mănuși,se
limpezesc și se șterg cu prosopul curat.
c. Îngrijirea mucoasei nazale: - are ca și scop menținerea permeabilității căilor
respiratorii superioare
Materiale necesare:tampoane sterile montate pe bastonașe cu ser fiziologic,H²O²
diluată,tăviță renală,mănuși de cauciuc
Se îmbracă mănușile sterile,se întoarce ușor capul bolnavului într-o parte și se
curăță mucoasa nazală cu ajutorul tamponului steril montat pe bastonaș cu ser
fiziologic. Tăvița se ține sub nasul bolnavului.
d.Îngrijirea urechilor: - ca ți scop are menținerea stării de sănătate a
pavilionului urechii și conductului auditiv extern
Materiale necesare: tampoane sterile montate pe bețișoare ,tăviță renală,apă, săpun,
prosop,mănuși de cauciuc
Se îmbracă mănușile sterile, se întoarce capul bolnavului pe partea opusă cu
ajutorul tampoanelor sterile, se curăță conductul auditiv extern, se spală cu apă și
20
2017
săpun, se limpezește și se șterge cu un prosop curat. După spălare se introduce în
conductul auditiv extern un tampon de vată absorbant.
e.Îngrijirea cavității bucale:- ca și scop are:- profilaxia cariilor dentare;
obținerea stării de bine a pacientului; profilaxia infecților cavității bucale
Materiale necesare: periuță, pastă de dinți, pahar cu apă, tăviță renală, prosop,
mănuși de cauciuc.
Se îmbracă mănușile sterile , se ține tăvița renală sub bărbie, se protejează bolnavul
cu un prosop și se spală cu ajutorul periuței de dinți cu passtă, se clătește gura și se
șterge cu prosopul curat.
OBSERVAREA POZIȚIEI PACIENTULUI ÎN PAT
Bolnavul este în repaus absolut în poziția semișezând cu capul într-o parte

aproape de marginea patului. Se aplică punga de gheață pe regiunea presupus
sângerândă.
În caz de disconfort abdominal manifestat prin durere epigastrică dreaptă, se
așează pacientul într-o poziție semiseșândă sau în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte.
RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE
Bolnavul cu hemoragie digestivă superoară va fi internat în secția de terapie

intensivă unde se vor face următoarele recoltări:
 Recoltarea de sânge pentru hemogramă și determinarea grupei sanguine și
a Rh-ului
 Se recoltează scaun în vederea punerii în evidență a sângelui din materile
fecale ( reacția Gregersen sau Adler)
21
2017
 În anumite cazuri, la recomandarea medicului i se va determina
ionograma, azotermia, rezerva alcalină, teste de coagulare
Pentru examenele biochimice materile fecale se recoltează în vase curate și
uscate, având grijă ca vasul să nu conțină urme de substanțe antiseptice sau urină,
care pot falsifica rezultatele.
Pentru punerea în evidență a sângelui bolnavului trebuie pregătit în modul
următor: timp de 3 zile bolnavul va fi supus unui regim special , lipsit de carne,
pește, legume,cacao,pătlăgele roșii, vin roșu.
Regimul va fi alcătuit numai din lapte și făinoase. În același timp bolnavul nu va
lua medicamente care conțin fier și nu i se vor face sondaje gastrice sau duodenale,
extracții dentare sau alte intervenții în gură sau pe faringe. Materialul examinat se
va lua din diferite porțiuni ale scaunului.
2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE

Supravegherea bolnavului este una din sarcinile cele mai importante ale
asistentei medicale.
Urmărirea funcților vitale și vegetative ale organismului uman este obligatoriu în
decursul oricărei boli, căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală a
bolnavului, preccum și evoluția și gravitatea bolii de care suferă. Totalitatea
observaților asupra funcțiilor vitale și vegetative se consemnează în foaia de
temperatură a bolnavului.
a. Temperatura omului se menține constantă între 36-37 ºC datorită procesului
de termoreglare. Măsurarea temperaturii se face cu termometrul în
următoarele regiuni: în axilă, în plica inghinală,în cavitatea bucală,în rect, în
vagin.
Dacă temperatura corpului trece peste 37ºC vorbim despre hipertermie, dacă
temperatura scade sub 36ºC avem de a face cu hipotermie.
După gradul de hipertermie măsurată în axilă avem următoarele categorii:
-temperatură normală:36-37ºC
-subfebrilitate :37-38ºC
-febră moderată: 38-39ºC
-febră ridicată: 39-41ºC
22
2017
-hiperpirexie 41-42ºC eventual mai mult
b. Pulsul:- are ca scop evaluarea funcției cardiovasculare și reprezintă
destinderea ritmică a arterelor, sincronă cu sistolele ventriculare.
Luarea pulsului se poate face pe oricare arteră accesibilă palpației care poate fi
comprimată pe un plan osos.
Locurile de masurare a pulsului sunt:
- temporal, carotid,occipital,femural,radial,tibial,popliteu,pedios.
La luarea pulsului,bolnavul trebuie să fie în repaus fizic și psihic, cel puțin 5-10
minute.Palparea pulsului se face cu vârful degetelor index,mediu și inelar la mâna
dreaptă pe traiectul arterei.
La luarea pulsului se ține seama de: frecvență,ritmicitate,celeritate și
amplitudine.
Frecvența pulsului la adultul sănătos este de 70-80 batăi/minut. În funcție de
vârstă frecvența pulsului variază astfel:
-la nou-nîscut: 130-140 pulsații/min
-la copil mic: 100-120 pulsații/min
-la 10 ani: 90-100 pulsații/min
-la adult:60-80 pilsații/min
-la vârstnic: 80-90 pulsații/min
c.Respirația:-reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul
exterior, necesar proceselor de ardere din organism și de a elimina CO² rezultat în
urma arderilor celulare.
La bărbați frecvența respirației este de 16/min iar la femei de 18-20/min.
d.Tensiunea arterială:- reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant
asupra pereților arteriali.
Măsurarea tensiunii arteriale are ca scop evaluarea funcției cardiovasculare. La
măsurarea tensiunii arteriale se asigură un repaus fizic și psihic de 10-15 min.
Nivelul tensiunii arteriale variază în raport cu sexul,vârsta precum orarul
activității fiziologice din cursul zilei.
23
2017
- În primii ani ai vieții: 75-90 mmHg / 50-60mmHg
- În copilărie:90-110mm Hg / 60-65mm Hg
- La pubertate: 100-120mmHg/ 65-75mmHg
- La adulți: 115-140mmHg / 75-90mmHg
- Peste 50 de ani: 150-90mmHg
2.5. ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI
Pacientului cu HDS i se suprimă alimentația pe gură din cauza vărsăăturilor iar

hidratarea bolnavului se va face cu perfuzii endovenoase.
Alimentarea bolnavului se va face parenteral instituind perfuzii cu ser glucozat
5%,10%,20%,30% hidrolizate de proteine și amestecuri de
aminoacizi,vitamine,electroliți,toate acestea la indicația medicului.
După încetarea vărsăturilor se administrează pe cale orală lichide reci,cuburi de
gheață iar apoi se începe cu alimente ușoare evitânduse alimentele calde și solide.
I se aduce cunoștința bolnavului importanța respectării regimului alimentar în
menținerea sănătății.
Acest regim alimentar constă în regim lactat –hidric și anume:lapte,brânză de
vaci,ouă moi,sufleuri,pireuri de legume cu lapte și unt,creme de
legume,smântână,frișcă,făinoase în lapte,sos alb dietetic. Se va avea grijă ca mesele
să fie mici dar repetate.
2.6.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ȘI HIDRATAREA

ORGANISMULUI
Medicamentele sunt produse de origine minerală ,vegetală,animală sau

chimică,transformate într-o formă de administrare solidă sau lichidă, prescrise de
medic.
24
2017
Scopul administrării medicamentelor:- prevenirea îmbolnăvirilor(vaccinurile);
ameliorarea bolilor(medicamente antialgice); vindecarea bolilor(antibioticele prin
acțiunea lor locală sau generală)
În cazul pacienților cu HDS se va administra medicație hemostatică: vitamina
K(Fitomenadion), Venostat, Adrenostazin,Vitamina C, Gluconat de Calciu.
Se vor mai administra sedative de genul: Fenobarbital,Diazepam(pentru
calmarea stării de agitație).
Reechilibrarea electrolitică se va face cu perfuzie endovenoasă cu Dextran, apoi
Glucoză 1000ml și ser Fiziologic.
2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE
Pentru recoltarea produselor biologice și patologice asistenta trebuie să cunoască

următoarele :
-pregătirea bolnavului pentru recoltare
-pregătirea instrumentarului necesar
-etichetarea recipientelor cu produsele recoltate
-cantitatea de produse necesare analizelor cerute
-tehnica specială a diferitelor recoltări
-ambalarea probelor recoltate și transportul lor la laborator
Pentru recoltarea probelor de laborator necesare la prezentarea cazurilor de boală
din acest proiect avem nevoie de recoltarea sângellui prin puncție venoasă.
Pentru obținerea hematocritului se recoltează 2 ml sânge pe cristale de EDTA 0,5
ml soluție.
Pentru dozarea glucozei se recoltează 2 ml sânge prin puncție venoasă cu
fluorură de Na 4 mg.
Pentru determinarea ureei sanguine și a ionogramei se recoltează 5-10 ml sânge.
25
2017
Pentru obținerea numărului de leucocite se recoltează sânge prin înțeparea pulpei
degetului.
Recoltarea produselor biologice și patologice se recoltează dimineața, bolnavul
fiind ”a jeune”.
2.8.PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI EFECTUAREA TEHNICILOR

IMPUSE DE AFECȚIUNE
1.ASPIRAȚIA GASTRICĂ:- constă în evacuarea conținutului gastric

cu ajutorul unei sonde de aspirație
MATERIALE:
- Sonda nazogastrică
- Materiale de protecție a pacientului
- Lubrefiant
- Seringă de 20 ml
- Recipient pentru lichid de aspirație
- Pensă hemostatică
TEHNICĂ:
- Asistenta medicală îi explică pacientului scopul tubajului
- Asigură izolarea pacientului
26
2017
- Asigur o poziție confortabilă și relaxantă
- Îi informez despre durata tehnicii
- Îndepărtează proteza dentară
- Roagă pacientul să-și sufle nasul, sa curețe nările
- Măsoară distanța de la ureche la nas și apoi distanța de la nările
pacientului la stomac și notează pe tubul nazogastric
- Introduce sonda în stomac, verifică dacă a ajuns prin introducerea a 20
ml ser fiziologic, iar dacă sonda a fost plasată correct la ascultarea
abdomenului cu stetoscopul se aude un zgomot
- Fixează sonda la nas cu bandă adezivă
- Aspiră conținutul gastric printr-o aspirație continuă sau intermitentă
2.TRANSFUZIA DE SÂNGE
A. Pregătirea materialelor: -sânge izogrup,izoRH, trusă de transfuzie sterilă,

stativ, medicamente: HSH, adrenalină, romergan, algocalmin, calciu gluconic;
garou, seringi, ace, tampoane, leucoplast, tinctură de iod, oxygen
B. Pregătirea pacientului fizică și psihică:- se explică necesitatea și riscul, în
caz de refuz se pune pacientul să semneze în FO, nu mănâncă și nu bea înainte și
după tehnică
C. Pregătirea flacoanelor de sânge: - verific valabilitatea, aspectul macroscopic
al sângelui; sângele se încălzește la thermostat
D. Tehnică:
-Probă direct de combatibilitate Jean Breau
-Se montează aparatul de perfuzie, prestubul este inchis, se introduce
sângele în picurator apoi se deschide prestubul pentru a elimina tot aerul din
tubul aparatului
-Când s-a eliminate tot aerul se inchide prestubul
-Se așează punga de sânge pe stativ
27
2017
-se efectuează puncția venoasă
-Se adaptează tubul de la aparatul de transfuzie la amboul acului și se
fixează acul cu leuclopast
-Se efectuează proba de compatibilitate biologic Oeleker
-Dacă nu au apărut semen de incompatibilitate: dureri lombare, senzația de
frig, frison , tahicardie, urticarie; se continuă transfuzia în ritmul indicat de
medic
-Se supraveghează pacientul- orice reacție trebuie anunțată medicului
-Dacă este necesar continuarea transfuziei se pregătesc celelalte pungi cu
sânge
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPĂ TRANSFUZIE:
-Pacientul se va așeza comod în pat
-Se va alimenta la 2 ore de la terminarea transfuziei
3. CLISMA EVACUATOARE:- constă în introducerea în rect, colon prin

orificiul anal a unor lichide pentru îndepărtarea materiilor fecale sau efectuarea
unor tratamente.
TEHNICĂ:
-Asistenta se spală pe mâini și se dezinfectează
-Cu mâna stângă se îndepărtează fesele pacientului
-Se introduce canula rectal prin anus în reect perpendicular pe suprafața
subiacentă, cu vârful îndreptat în direcția vezicii urinare prin mișcări de rotație,
până se învinge rezistența sfincterului anal, apoi se ridică extremitatea externă a
canalului și se îndreapta vârful înapoi și se îndreaptă vârful în axa ampulei rectale
și se introduce la 10-12 cm.
-Se deschide pensa și se introduce apa
-Pacientul este rugat să respire adânc , să-și relaxeze musculature abdominală și
să reținnă soluția 10-15 minute
-Când conținutul de irigator se aproprie de nivelul tubului de scurgere se coboară
irigatorul din stativ
28
2017
-Se îndepărtează canula și se așează în tăvița renală
-Se schimbă poziția pacientului(decubit lateral drept în decubit dorsal) pentru a
facilita pătrunderea apei la o adâncime mai mare
-Scaunul se captează la pat în basinet sau la toaletă
-După terminarea clismei asistenta medical se va spăla pe mâini
-Se va folosi apă caldă 35-37 grade C
500-1000 ml pentru adulți
250 ml pentru adolescenți
150 ml pentru copii
50-60 ml pentru sugari.
4.INTRODUCEREA SONDEI BLACKMORE
Pentru compresia segmentară a esofagului și a cardiei în vederea unui

tamponament esofagian se folosesc mai multe tipuri de sonde, dintre care cea mai
utilizată este sonda Blakmore.
Scop:- realizarea hemostazei în hemoragia digestivă superioară prin ruperea
varicelor esofagiene:
 când cantitatea de sânge pierdută este importantă și/ sau persistă peste
1000ml
 când tulburările hemodinamice nu se restabilesc după umplerea vasculară
cu 100 ml
Pregătirea materialelor:
-materiale sterile
-sonde Blakmore cu dublu balonaș
-sonda gastrică
-laringoscop
-seringi de 20ml
29
2017
-pense hemostatice
-comprese nesterile
-aparat de aspirație
-vas colector
-medicamente
-soluție novocaină
-cocaina pentru anestezie
-soluție lubrefiantă
Pacientul se pregătește psihic, se anunță și se explică necesitatea tehnicii și fizic
se evacuează conținutul gastric, se verifică etanșeitatea și funcționalitatea
balonașelor, se lubrifiază sonda Blackmore, se face anestezia orificilor nazale, se
verifică aparatele de aspirație, se notează pe sondă distanța nas-ombilic.
Execuția:- se introduce sonda endonazal, este împinsă progresiv și prin mișcări
de deglutiție va fi înghițită până la marcaj(refluxul de sânge sau suc gastric
dovedesc prezența sondei în stomac)
-se umflă balonașul gastric cu 200-250ml aer
- se trage sonda astfel ca balonașul să fie în dreptul porțiunii eso-cardiale
-se fixează la orificiul nazal printr-un sistem de prindere – guleraș
-se umflă balonașul esofagian cu 60-80 ml aer
- se aspiră conținutul sondei
-se atașează sonda la punga colectoare care va fi situată decliv (sifonaj)
-se verifică permanent presiunea din balonașe prin intermediul balonașelor
-presiunea necesară asigurării hemostazei este de 50-60mmHg
-se supraveghează fixarea și permeabilitatea sondei, tensiuea arterială și pulsul
-se supraveghează episodul hemoragic
2.9 . EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE. PROFILAXIA BOLII
30
2017
Un rol deosebit în îngrijirea bolnavilor cu HDS îl reprezintă educația pentru
sanatate. Asistenta medicală fiind în contact cu bolnavul reprezintă principalul
factor în educația sanitară a acestuia. Bolnavul va fi informat despre tratamentul pe
care trebuie să-l urmeze după externare. În cazul bolnvilor cu HDS se vor respecta
următoarele reguli:
-Regim dietetic: regimul dietetic trebuie să țină seama de modificările structurale
și funcționale care apar după intervenția chirurgicală.
Se recomandă: -mese în număr(4-5) dar în cantități reduse
-să mănânce și să mestece încet și bine alimentele
-fructele se recomanda sub formă de compot iar legumele sub formă de piureuri
-se recomandă reci și îndulcite
Se evite folosirea medicamentelor antiinflamatoare ca Aspirina, Fenilbutanoza,
Indometacinul , iar daca este inevitabilă folosirea lor, să fie administrate sub formă
de supozitoare sau parenteral.
Modul de viață:
Se evite consumul de toxice (alcool,tutum,cafea). Să aibă un mod de viață
echilibrat,să evite stresul. Este de preferat ca aparținătorii să fie informați în
legătură cu modul de viață al bolnavului, astfel ei pot contribui la respectarea de
către bolnav a acestor condiții, astfel încât să evite repetarea hemoragiilor și
apariția complicaților.
2.10. EXTERNAREA BOLNAVULUI
Momentul plecării din spital al bolnavului este stabilit de medicul primar șef de
secție .
În legătură cu aceasta, asistenta are nevoie de sarcini, ea va aduna toată
documentația bolnavului pe care o va pune la dispoziția medicului de salon, în
vederea formulării epicrizei. Asistenta va anunța cu 2-3 zile înainte, familia
bolnavului data ieșirii din spital.
În data plecării asistenta va însoții bolnavul până la magazia de efecte, unde îl va
ajuta să își primească hanele, care dacă era cazul ,au fost dezinfectate și spălate. Ea
va prelua apoi de la bolnav efectele spitalului.
Înainte de a-și lua rămas bun, asistenta va verifica dacă bolnavul are biletul de
ieșire din spital și rețeta prescrisă pentru tratamentul postspitalicesc. De asemenea
31
2017
asistenta va educa bolnavul în legătură cu regimul alimentar lactat-hidric pe care
trebuie sa-l urmeze bolnavul la domiciliul său.
Bolnavul trebuie să fie urmărit de grija ocrotitoare a asistentei până la părăsirea
spitalului.
CAP. III- CAUZISTICA – ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU HDS
PLAN ÎNGRIJIRE – CAZ I
CULEGERE DE DATE:
NUME : A
PRENUME: V
VÂRSTĂ: 55 ani
SEX: M
DOMICILIUL: Sighișoara str: Florilor nr:16
DATA INTERNĂRII: 20.01.2017
32
2017
DATA EXTERNĂRII: 28.01.2017
MOTIVELE INTERNĂRII: - hematemeză, melenă, TA scăzută
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: HDS exteriorizată prin hematemeza,
melenă
ANAMNEZA: a) Antecedente heredo-colaterale: -mama hipertensivă
b) Antecedente personale:- hepatită virală în copilărie
c) Comportamente: 2-3 scaune melenice /zi, fumător
ISTORICUL BOLII: Bolnavul este cunoscut cu HTA. În urmă cu o săptămână
starea bolnavului se înrăutățește prezentând: melenă, hematemeză, fatigabilitate
accentuată, TA scăzută, subfebrilitate
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ: -paloare,extremități reci ,scaune
hemoragice, anemie
PROBLEMELE PACIENTULUI: eliminare inadecvată, circulație inadecvată
temperatura corpului mărită, incapacitatea de a se alimenta, imobilitate,
incapacitatea de a-și asigura îngrijirile zilnice, vulnerabilitate față de pericole și
potențialecomplicații.
33
NR NEVOIA DIAGNOSTIC
CRT. FUNDA DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
MENTAL NURSING
Ă
1. Nevoia de -eliminare -Bolnavul să --Bolnavul este în repaus --bolnavul are
a elimina inadecvată aibă o stare absolut în poziție o eliminare
normală semișezandă cu capul mai adecvată
fară vărsături într-o parte aproape de
sanguinolente și marginea patului
scaune cu sânge - se aplică pungă cu
gheață pe regiunea
presupus sangerândă
- se liniștește bolnavul
din punct de vedere
psihic
- protejez patul cu
mușama și aleză, așez o
tăviță renală lângă capul
bolnavului
- îi ofer un pahar cu apă
să-și clătească gura după
vărsătură
- i se suprimă alimentația
pe gură din cauza
vărsăturilor, iar
hidratarea bolnavului se
face cu perfuzii
endovenoase
- i se recoltează sânge
pentru examenul de
laborator
- la indicația medicului i
se efectuează aspirația
gastrică continuă, se
urmărește cantitatea,
aspectul și numărul
scaunelor și se
raportează medicului
- îi administrez
tratamentul prescris de
medic : vit K i.v, vit C
i.v, adrenostazin și
Emetiral per oral.
2. Nevoia de -.Circulația -Restabilirea TA - reechilibrarea -TA crește

a respira inadecvată la valori hidroelectrolitică a progresiv
și a avea o manifestată fiziologice bolnavului cu perfuzie 100/70mmHg
bună prin endovenoasă cu Dextran 120/80
circulație hipotensiune apoi glucoză 100 ml și mmHg
arterială ser fiziologic 135/90mmHg
TA=100/60 -îi măsor și înregistrez
mmHg din de mai multe ori pe zi
cauza TA
hemoragiei
3. Nevoia de -Temperatura - Bolnavul să -asigur bolnavului Temperatura
a-și corporală aibă o condiții de mediu corporală
menține inadecvată temperatură corespunzătoare,aerisesc revine la
temperatu T=37,5ºC corporală în salonul îi asigur limite
ra limite îmbrăcăminte lejeră normale
corpului fiziologice -aplic comprese umede
în limite răcoritoare și medicație
normale antitermică recomandată
de medic
-îi schimb lenjeria de pat
și de corp și îi mențin
igiena tegumentelor
4. Nevoia de -Incapacitatea - Pacientul să --așez pacientul în
a se de a se prezinte o stare poziție semișezândă sau
alimenta alimenta, de bine fără în decubit dorsal cu
și hidrata repaus grețuri și capul într-o parte
alimentar vărsături , să fie -protejez lenjeria de pat
impus de echilibrat cu mușama și naleză în
afecțiune hidroelectrolitic funcție de poziția
și nutrițional pacientului
-îi acord ajutor
bolnavului în timpul
vărsăturilor și îl învăț să
inspire profund
-îi aplic tratamentul
medicamentos
antitermic, antiemetic,
vitaminic și săruri
minerale
-în funcție de starea
bolnavului se reduce sau
se oprește aportul
alimentar
-alimentez bolnavul
parenteral, instituind
perfuzii cu ser glucozat
5%,10%,20%,30%,
hidrolizate de proteine și
amestecuri de
aminoacizi, toate
acestea la indicația
medicului
-după încetarea
vărsăturilor pe cale
orală, lichide reci, cuburi
de gheață, apoi se începe
cu alimente ușoare,
evitându-se alimentele
calde și solide
-îi aduc la cunoștință
bolnavului importanța
respectării regimului
alimentar în menținerea
sănătății
-se face bilanțul
lichidelor ingerate și a
celor eliminate
5. Nevoia de -Imobilitate, -Bolnavul să -i se explică bolnavului - Bolnavul
a se mișca repaus absolut înțeleagă și să necesitatea repausului respectă
și a-și impus de accepte absolut ,în primele zile măsurile luate
păstra o afecțiune și de necesitatea repaus necesar pentru de asistentă și
bună constrângeri imobilizării oprirea hemoragiei medic, nu
postură -se menține bolnavul în prezintă
repaus absolut în primele escare de
zile până la oprirea decubit și s-a
hemoragiei mobilizat
-se ajută bolnavul în progresiv
refacerea nevoilor, i se
schimbă poziția la
fiecare 2 ore , se
masează regiunile
predispuse la escare și
se pudrează cu talc
-după oprirea hemoragiei
se ajută bolnavul să se
mobilizeze progresiv
-îi ofer bolnavului ploscă
și urinar la pat
-aduc alimentele la patul
Bolnavului
6. Nevoia a - Incapacitatea - Bolnavul să -se șterge gura Bolnavul
fi curat și bolnavului de aibă o stare de bolnavului după respectă
a-și a-și asigura confort vărsătură măsurile de
proteja îngrijirile prezentând -se schimbă lenjeria de igienă și
tegumente igienice tegumente și pat și de corp ori de câte prezintă
le mucoase curate ori este nevoie tegumente și
-se asigură toaleta la pat mucoase
pe regiuni integre
-după ce bolnavul s-a
mobilizat îl ajut la
efectuarea toaletei
generale de duș
7. Nevoia de Vulnerabilitate - Pacientul să -Se asigură condiții de Bolnavul să
a evita față de pericole beneficieze de mediu pentru a evita prezinte o
pericolele și potențial de un mediu de pericolele prin stare generală
complicații siguranță fără accidentare bună, nu
accidente și -se amplasează pacientul prezintă
complicații în salon în funcție de complicații
starea sa
-se urmărește și se
înregistrează funcțiile
vitale , se urmărește
orice semn care
prevestește o
complicație(TA, ritmul)
TABEL CU MEDICAMENTE
CALE DE
MEDICAMENT ADMINISTRARE DOZĂ TOTALĂ DOZĂ INIŢIALĂ EFECT
Adrenostazin În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Dextran 70% Iv 2fl 1fl/12 ore Soluţie
macromoleculară
Etamsilat În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Ser fiziologic 5% Iv 1000 ml 1000ml/24 ore Soluţie
hidroelectrolitică
Vitamine C, K În perfuzie 2fiole în ser glucozat 2 fiole Vitaminoterapie

10%
Fig. 2 Tabel cu medicamente

FUNCȚII
VITALE RECOLTĂRI
DATĂ TEMP DE PRODUSE EXPLORĂRI ADMINISTRA REGIM TA
ºC BIOLOGICE PARACLINIC REA ALIMENTAR P mmHg
ȘI E MEDICAMEN
PATOLOGICE TELOR
20.01. 37.5 70 100/60 16 Glicemie 2 ml Hemostatice

2017 37,8 72 100/65 18 sânge Vitamina K i.v
21.01. 37,2 71 100/70 15 VN 80-120mg Vitamina C i.v
2017 37,6 74 105/75 16 % Adrenostazin per oral
22.01. 37,1 72 110/75 16 VO 167mg% Emetiral per oral
2017 37,2 73 110/70 17 Uree sanguină Reechilibrare
23.01 37,2 70 120/75 16 5-10 ml hidroelectrolitică
2017 37,3 71 120/70 18 VN 0,20-0,40 g PEV cu Dextran, apoi
24.01. 37,1 70 120/80 17 % Glucoză 1000 ml și ser
2017 37,2 72 120/70 18 VO 96 mg% fiziologic
25.01. 37 73 120/70 16 Hematocrit Alimentarea bolnavului pe
2017 36,9 76 120/75 18 2ml sânge cale parenterală instituind
26.01. 36,8 68 130/80 17 VN 40-45% perfuzii cu ser Glucozat 5%,
2017 36,9 70 140/75 18 VO 30% 10%, 20%, 30%, hidrolizate
27.01. 36,5 70 135/80 16 Ionogramă 5- de protein și amestecuri de
2017 36,8 74 130/85 17 10 ml aminoacizi
28.01. 36,8 72 135/90 16 VN Na 137-
2017 152 mEq/l
K 3,8- 5,4
mEq/l
VO Na
138mEq/l
K 3,5 mEq/l
Fig.3 Tabel pe zile de spitalizare

EPICRIZĂ
Pacient în vârstă de 55 de ani se internează cu diagnosticul de hemoragie

digestivă superioară, preyentând următoarea simptomatologie:
-vărsături: hematemeză
-scaune melenice: sânge roşu masiv
- tensiune arterială mică
- transpiraţii reci
- extremităţi reci
- paloare, anemie
În urmă cu o săptămână starea bolnavului se înrăutăţeşte prezentând: melenă,
hematemeză, fatigabilitate accentuată, TA scăzută, subfebrilitate.
Este adus de familie la spital unde se internează de urgenţă , pe secţia terapie
intensivă pentru investigaţii şi tratament urgent.
Evoluţie fiin favorabilă sub tratament, cu substanţe macromoleculare şi
micromoleculare, vitamine, hemostatice, antibiotice, analgeyice, sedative se
externează cu recomandări:
1. Tratament conform prescripţilor
2. Dietă
3. Evitarea antiinflamatoarelor per- os
4. Control peste 7 zile
PLAN DE ÎNGRIJIRE CAZ II
CULEGEREA DATELOR
NUME: B
PRENUME : I
VÂRSTĂ: 27 ani
SEX: M
DOMICILIUL: AȚEL str: Alunului nr: 14
MOTIVELE INTERNĂRII: -durere vie în epigastru, inapetență, insomnia, scaune
melenice.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: HDS formă ușoară caracterizată prin melenă
ANAMNEZĂ: a) antecedente heredo-colaterale: mama diabetică
b) antecedente personale: ulcer gastric de la vârsta de 18 ani
c) comdiții de viață și muncă: corespunzătoare
d) comportamente: 2-3 scaune melenice/zi, amețeli, fumător
ISTORICUL BOLII: - pacientul în vârstă de 27 de ani diagnosticat de la vârasta de
18 ani cu ulcer gastric se prezintă la camera de gardă cu următoarele simptome:
inapetență, anemie severă, paliditate ,melenă pentru care se interneazpă prin secția
chirurgie în secția de terapie intensivă, pentru investigații de specialitate și
tratament – intervenție chirurgicală
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ: -Modificarea apetitului, inapetență,
stare generală alterată, anemie severă, HTA, tranzit intestinal cu scune melenice ,
abdomen dureros la palpare.
PROBLEMELE PACIENTULUI: -Eliminare patologică, disconfort

abdominal, alimentație deficitară, circulație necorespunzătoare, imobilitate,
incapacitatea de a-și asigura îngrijiri zilnice, vulnerabilitate față de pericole și
potențiale complicații.
NR. NEVOIA DIAG
CRT FUNDAMENTALĂ NOSTI OBIECTIVE INTERVENȚII
C
DE
NURSI
NG
1. Nevoia de a elimina - -Bolnavul să aibă - explic pacientului cauza
Alterar o stare normală alterării tranzitului
ea fără vărsături intestinal
tranzitu sanguinolente și -liniștesc bolnavul din
lui scaune melenice punct de vedere psihic
intestin -Pacientul să-și -observ reluarea
al poată relua tranzitului intestinal
-scaune tranzitul intestinal ,cantitatea și aspectul
meleni normal, atât în scaunelor
ce calitate cât și în -protejez patul cu
cantitate mușama și aleză , așez o
tăviță renală lângă capul
bolnavului
-la indicația medicului
efectuez o clismă
evacuatoare cu ulei de
ricin 30 gr
-tot în scop purgativ îi
dau să ingere 50 ml
Manitol
- îi ofer un pahar cu apă
sa-și clătescă gura după
vărsătură
- i se suprimă alimentația
pe gură din cauza
vărsăturilor , iar
hidratarea bolnavului se
face cu perfuzii
endovenoase
2. Nevoia de a dormi, a se - - Bolnavul să aibă --se așează bolnavul într-

odihni Insomn o stare de bine o poziție antalgică
ie fără dureri și -asigur condiții optime de
-Durere disconfort microclimat în salon
în abdominal -temp. 18-20 grade,
epigast -Pacientul să aerisesc salonul, fac
ru prezinte un somn liniște în salon rugându-i
-Ore odihnitor de 7-8 pe ceilalți pacienți să
insufici ore vorbească mai încet
ente de -Bolnavul să -îl așez într-un pat
somn, doarmă și să se confortabil -cu lenjerie
treziri odihnească curată pentru crearea
repetat suficient senzației de confort
e -întocmesc împreună cu
pacientul un program de
odihnă
-instruiesc pacientul în
legătură cu tehnicile de
relaxare și un mediu de
viață ordonat
-educ pacientul ca înainte
de culcare să citească
-supraveghez somnul,
observ și notez calitatea
și orarul somnului
- se administrează la
indicația medicului
fenobarbital
3. Nevoia de a se alimenta și - -Pacientul să -observ manifestări de
hidrata Incapac prezinte o stare de deshidratare ale
itatea bine fără grețuri pacientului, buze arse,
de a se și vărsături , să fie uscate,sete intensă,
aliment echilibrat tegumente și mucoase
a,repau hidroelectrolitic și palide
s nutrițional -diminuez senzația de ste
aliment -Pacientul să fie a pacientului prin
ar echilibrat umezirea bbuzelor cu o
impus hidroelectrolitic și compresă îmbibată în apă
de nutrițional în 3 -asigur echilibrul
afecțiu zile hidroelectrolitic și
ne corectez anemia prin
-Deficit soluții presccrise de
de medic: ser fiziologic , ser
volum glucozat, soluție Ringer
lichidia -îi aplic tratamentul
n și medicamentos,antitermic,
nutrițio antiememtic, vitaminic și
nal săruri minerale
- -în funcție de starea
Pierder bolnavului se reduce sau
e de se oprește aportul
sânge, alimentar, se alimentează
scaune bolnavul parenteral
meleni -după încetarea
ce, vărsăturilor administrez
tegume pe cale orală lichide reci,
nte și cuburi de gheață, apoi se
mucoas începe cu alimente
e ușoare, evitându-se
palide , alimentele calde și solide
sete -îi aduc la cunoștință
intensă bolnavului importanța
respectării regimului
alimentar în menținerea
sănătății
- se face bilanțul hidric
4. Nevoia de a respira șia avea o - - Restabilirea TA -recoltez sânge pentru
buna circulație Alterar la valori normale examene de laborator la
ea indicația medicului în
circulaț vederea aprecierii
iei, anemiei și a șocului
tahicar hemoragic: Ht, Hb,
die , glicemie, uree, TGO-
hipoten TGT, creatinină
siune -îi măsor și înregistrez de
mai multe ori pe zi TA
5. Nevoia de a se mișca și a - - Bolnavul să -efectuez psihoterapia
păstra o bună postură Imobili înțeleagă și să pacientului și îi explic
tate, accepte necesitatea imobilizării la
repaus necesitatea pat pentru următoarele 3
absolut imobilizării zile
impus -Pacientul să se -monitorizez funcțile
de deplaseze fără vitale
afecțiu ajutor în 3 zile -se ajută bolnavul în
ne și de refacerea nevoilor , i se
constrâ schimbă poziția la fiecare
ngeri 2 ore , se masează
regiunile predispuse la
escare și se pudrează cu
talc
-îi spun să adopte o
poziție confortabilă,
antalgică pentruel
-după oprirea hemoragiei
se ajută bolnavul să se
mobilizeze progresiv
-îi ofer bolnavului
pleoscă și urinar la pat
-aduc alimentele la patul
bolnavului
6. Nevoia de a fi curat și a-și - -Bolnavul să aibă -ajut pacientul în
proteja tegumentele Incapac o stare de confort satisfacerea nevoilor
itatea prezentând igienice ale organismului
bolnav tegumente și -deservesc pacientului
ului de mucoase curate bazinet și urinar la pat
a-și -Bolnavul să fie -îl ajut să se alimenteze
asigura autonom în -îi explic că este o stare
îngrijiri asigurarea trecătoare că va fi ajutat
le îngrijirilor atât cât are nevoie de
persona personale în 3 zile ajutor și apoi va fi lăsat
le singur
- -învăț soția să-l ajute la
Anemi efectuarea toaletei
e, parțiale rugând-o să fie
astenie atentă șa manevrele pe
care le fac eu și apoi sub
stricta supraveghere a
mea o pun și pe ea să le
execute
-se schimbă lenjeria de
pat și de corp ori de câte
ori este nevoie
-după ce bolnavul s-a
mobilizat îl ajut la
efectuarea toaletei la duș
7. Nevoia de a evita pericole - -Pacientul să -îi explic pacientului
Vulner beneficieze de un factorii declanșatori ai
abilitat mediu de hemoragiei
e față siguranță fără -îl învăț să păstreze
de accidente și repausul fizic și psihic
pericol complicații -favorizez un climat de
e și -Pacientul să-și liniște și securitate
potenți cunoască boala, -este propus pentru
al de să-și diminueze intervenție chirurgicală- îi
compli anxietatea explic necesitatea și
cație timpii acesteia
- -furnizez pacientului
Necuno cunoștințe necesare
așterea despre boală, despre
progno tratamentul de susținere ș
sticului întreținere , despre
bolii, alimentația pe care
nelinișt trebuie să o respecte
e -se asigură condiții de
agitație mediu pentru a evita
pericolele prin
accidentare
-se amplasează pacientul
în salon în funcție de
starea sa
-se urmaresc și se
înregistrează funcțile
vitale se urmărește orice
semn care prevestește o
complicație (TA, ritm
respirator, culoarea
tegumentelor) și se
raportează medicului
8. Nevoia de a-și menține - -Pacientul să -supraveghez temperatura
temperatura corpului în limite Hiperte prezinte o pacientului prin
normale rmia, temperatură în termometrizare zilnic:D/S
procesu limite fiziologice -asigur condiții optime de
l microclimat prin aerisirea
infecțio salonului
s, febră -aplic comprese ude pe
39ºC fruntea pacientului, în
următoarele zile și am
observat că febra a
înregistrat o scădere de
aproximativ 0,5ºC
-administrez antibiotice la
indicația medicului:
ampicilină,
gentamicină,algocalmin
9. Nevoia de a învăța Lipsa -Pacientul să -Îi explic pacientului
de cunoască necesitatea respectării
cunoşti riscurile,regimul regimului
nţe impus de boală -mese mici şi repetate
despre -regim mixt conţinând şi
boală carne, preparate sub
formă de pireuri
-îi explic pacientului rolul
repausului,al regimului,
complicaţiile şi evoluţia
bolii
-îi ofer broşuri cu privire
la această boală şi îl
determin să-mi adreseze
întrebări
10. Nevoia de a se îmbrăca şi - -Bolnavul să se -I-am pus la dispoziţie
dezbrăca Dificult îmbrace şi să se bolnavului îmbrăcăminte
atea de dezbrace singur adecvată,cămaşă de
a se fără a avea dureri noapte şi halat
îmbrăc -ajut bolnavul să se
a şi îmbrace şi dezbrace de
dezbrăc câte ori este nevoie
a
singur
TABEL CU MEDICAMENTE
MEDICAMENT CALE DE DOZĂ DOZĂ INIŢIALĂ

ADMINISTRARE TOTALĂ
Algocalmin Iv 3f 1f/8ore
Piafen Iv 3f 1f/8ore
Quamatel Iv 3fl 1fl/8ore
Zantac Iv 3fl 1fl/8ore
Fenobarbital Iv 1f 1f ora 22
ME Iv 2fl 2fl M
PPC Iv 2fl 2fl/24ore
Vitamine În perfuzie 2 fiole în ser glucozat 2fiole

B1,B2,B6,C500 10%
Manitol Per os 50 ml 50 ml
Ulei de ricin Rectal-clismă 30gr 30gr
Ampicilină Iv 4gr 1gr/6ore
Gentamicină Iv 3f 1f/8ore
Adrenostayin În perfuzie 4f 4f în perfuzie
Etamsilat În perfuyie 4f 4f
Fitomenadionă În perfuyie 4f 4f
Ser glucozat 5% Iv 1500 ml 1500/24ore
Ser fiziologic Iv 1000 ml 1000/24 ore
Fig.4 Tabel cu medicaţie

RRECOLTĂRI DE PRODUSE
DATA FUNCȚII VITALE BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE EXPLORĂRI REGIM
PARACLINICE M ALIMENTAR
TEMP PUL TA RES
ºC S/mi mmHg P
n min
25.09. 39,8 75 100/60 18 Glicemie 2ml Hemostatice
2016 39,9 76 100/65 16 sange Vitamina K i.v
26.09. 37,5 74 100/65 15 VN80-120mg Vitamina C i.v
2016 37,6 76 110/65 16 % Adrenostazin per oral
27.09. 37,3 76 110/70 16 VO 170 mg% Emetiral per oral
2016 37,1 79 105/70 17 Hematocrit Reechilibrare hidroelectrolitică
VN 40-45% PEV cu Dextran,apoi Glucoză
28.09. 36,9 69 105/70 15 VO 32% 5% de 2 ori 500ml și ser
2016 36,8 70 110/80 17 Leucocite fiziologic
29.09. 36,8 71 115/80 16 înțeparea
2016 36,7 70 120/80 18 degetului
30.09 36,5 69 120/85 17 VN 4200-
2016 36,4 68 125/85 16 8000/mm³
VO
01.10. 36,6 69 140/90 18 5200%mm³
2016 36,4 72 140/95 16 Uree
02.10. 36,4 72 130/80 17 sanguină
2016 VN 0,20-0,40
g%
VO 96 mg %
Fig.5 Tabel pe zile de spitalizare
EPICRIZĂ
Pacientul în vârstă de 27 de ani cu antecedente de ulcer gastric diagnosticat la

vârsta de 18 ani, se prezintă la camera de gardă cu următoarea simptomatologie:
durere vie în epigastru , inapetenţă, anemie severă, paliditate, scaune melenice,
pentru care se internează în secţia de terapie intensivă pentru investigaţii de
specialitate şi tratament.
Refuză intervenţia chirurgicală. Sub tratament cu antibiotic, vitamine, soluţii
hidroelectrolitice, masă eritrocitară, simptomatologia se remite şi se externează cu
recomandări:
1. tratament conform Rp: -omeoprazol 30 comprimate- DS int. 1 cpr. dimineaţa
-femotidină 30 comprimate –DS int 1 capsulă seara
2. control peste 21 de zile
3. regim igieno-dietetic
PLAN DE ÎNGRIJIRE CAZ III
CULEGEREA DATELOR:
NUME: B
PRENUME: N
VÂRSTĂ: 54 ani
SEX: F
DOMICILIUL: com. Agârbiciu, str. Florilor Nr. 4
MOTIVELE INTERNĂRII: - oboseală, oligurie, anurie, cefalee occipitală,
scaderea apetitului hTA, extremităţi reci, lipotimie, melenă şi anxietate.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HDS prin ulcer; insuficienţă renală acută (IRA)
ANAMNEZA: a. Antecedente heredo-colaterale: mamă cardiacă
b. Antecedente personale: apendicectomie în urmă cu 4 ani
c. Condiții de viață și de muncă: corespunzătoare
d. Comportamente: grețuri, scaune melenice, nefumătoare
ISTORICUL BOLII: Pacienta cunoscută cu hTA se internează cu stare generală
alterată, oboseală, scăderea concentraţiei şi a memoriei, ameţelii, cefalee, scăderea
apetitului, melenă declanşată în urma indigestiei de piafen şi antinevralgic
MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ: inapetenţă, lipotimie,enxietate, hTA,
melenă.
PROBLEMELE PACIENTULUI: eliminare dificitară, alimentaţie deficitară,
disconfort abdominal, stări lipotimice, vulnerabilitate față de pericole și potențiale
complicații.
NR NEVOIA DIAGNOSTIC
CRT. FUNDAMENTALĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
NURSING
1. Nevoia de a elimina -deficit de volum -Pacientul să aibă scaune -asigur condiţiile -Bolnava are TA:
lichidian normale în următoarele 2 de microclimat, 190/82mmHg
-ingestie de zile salon aerisit cu -După 2 zile TA:
medicamente -Pacientul să fie echilibrat temperatură optimă 110/65mmHg
-scaune cu sânge, volemic şi -asigur lenjerie de -Scaunele
transpiraţii,sete , hidroelectrolitic pat şi de corp ori melenice sau
ameţeală, tegumente -Pacientul să aibă o de câte ori este mai rarit
palide, anemie cantitate de urină nevoie
-reducerea irigaţiei cantitativă şi calitativă -asigur o poziţie
glomerulare adecvată şi o rog să
-cantitate de urină nu facă mişcări
mică bruşte şi nici să se
ridice foarte repede
din pat
-liniștesc bolnavul
din punct de vedere
psihic
-monitorizez şi
urmăresc funcţiile
vitale şi
vegetative:P,R,TA,
T,scaun , diureză şi
le notez în foaia de
observaţie
-aplic măsurile de
hematemeză:pungă
cu gheaţă în
regiunea
epigastrică
-adm. La indicaţia
medicului perfuzie
hemostatică cu
fitomenadionă,
etamsilat,
adrenostayin
-asigur echilibrul
hidroelectrolitic şi
corectey anemia
prin adm de ser
fiziologic şi soluţie
Ringer la indicaţia
medicului
-umezesc buzele
pacientului cu
ajutorul unei
comprese îmbibate
în ser fiyiologic
- i se recoltează
sânge pentru
examenul de
laborator
-se urmărește
cantitatea,aspectul
și numărul
scaunelor și se
raportează
medicului
- bolnavei i se
administrează
tratamentul
prescris de medic
-pregătesc
pacientul pentru
recoltarea de urină
2. Nevoia de a dormi și -Disconfort -Pacienta să aibă o stare -se așează bolnava -Pacienta are o
de a se odihni abdominal relaxantă fără dureri și într-o poziție stare mai bună,
manifestat prin disconfort abdominal antalgică grețurile au
durere epigastrică și -Pacientul să preyinte un - observ şi notez dispărut, durerea
greață somn fiziologic de 6+8 calitatea şi orarul mai persistă dar
-Insomnie, ore ore noaptea şi 1 oră ziua somnului e de intensitate
insuficiente de somn eficient din punct de pacientului scăzută
şi treziri repetate vedere cantitativ şi -asigur condiţii -Pacienta are un
calitativ favorabile unui somn
somn liniştit prin medicamentos
reducerea de 4 ore pe
zgomotului, noapte
luminozităţii din
salon
-intocmesc
împreună cu el un
program de odihnă
şi îl învăţ să-l
repete
- se administrează
la indicația
medicului antalgice
și antiemetice
3. Nevoia de a respira Circulație Restabilirea TA la valori -se realizează TA crește

și a avea o bună inadecvată normale reechilibrarea progresiv:
circulație manifestată prin hidroelectrolitică a 100/70mmHg
TA=100/65 mmHg bolnavei cu 120/90mmHg
având ca și cauză perfuzie 140/90mmHg
hemoragia endoveoasă cu
Dextran, Glucoză
5% de 2 ori și ser
fiziologic
înregistrează
valoarea TA de mai
multe ori pe zi
4. Nevoia de a se Incapacitatea de a se Bolnava să aibă o stare de -se învață bolnava Bolnava acceptă
alimenta și hidrata alimenta,situație bine fără grețuri și să inspire profund regimul
impusă de afecțiune vărsături, să fie echilibrată -se aplică tratament alimentar și a
hidroelectrolitic și medicamentos înțeles
nutrițional antitermic, necesitatea
antiemetic, regimului impus
vitaminic și săruri Este echilibrată
minerale hidric și
-se reduce sau se nutrițional
oprește aportul
alimentar
-alimentez
bolnavul
parenteral,
instituind perfuzii
cu ser glucozat 5%,
10%, cu amestecuri
de aminoacizi,
vitamine, electroliți
-după încetarea
vărsăturilor
administrez pe cale
orală cuburi de
gheață, lichide reci,
piureuri ,budinci,
paste făinoase,
carne fiartă; se vor
evita alimentele
calde și solide
-îi aduc la
cunoștință
bolnavului
importanța
respectării
regimului
alimentar în
menținerea
sănătpții
-se face bilanțul
hidric
5. Nevoia de a se Imobilitate, repaus Bolnava să înțeleagă și să -I se explică Bolnava a înțeles
mișca și a păstra o absolut impus de accepte necesitatea bolnavei necesitatea
bună postură afecțiune și de imobilizării necesitatea repausului și nu
constrângeri repausului absolut prezintă escare.
în primele zile, Se mobilizează
repaus necesar progresiv
pentru oprirea
hemoragiei
-se ajută bolnava în
satisfacerea
nevoilor, i se
schimbă poziția în
fiecare 2 ore
-se masează
regiunile
predispuse la
escare și se
pudrează cu talc
-după oprirea
hemoragiei se ajută
bolnava să se
mobilizeze
progresiv
- îi ofer bolnavei
ploscă și urinar la
pat
- i se aduc
alimentele la patul
său
6. Nevoia de a fi curat -Dificultatea de a-şi -Pacienta să-şi asigure -respect cu stricteţe -Bolnava
și a-și proteja face singură toaleta toaleta regulile de asepsie respectă
tegumentele -Dezinnteres faţă de -Să înţeleagă că este o şi antisepsie măsurile de
îngrijirile proprii, stare care va trece dacă -pregătesc igienă și prezintă
izolare socială ascultă sfaturile părimite materialele pentru tegumente și
şi va accepta tratamentul efectuarea băii, apă mucoase integre
caldă37 grade ,
lighean, mănuşi
,săpun
-urmăresc culoarea
tegumentelor şi a
sclerelor
se șterge gura
bolnavei după
varsatură
-se schimbă
lenjeria de pat și de
corp ori de câte ori
este nevoie
-se asigură toaleta
la pat pe regiuni
-după ce bolnava
s-a mobilizat o
ajut la efectuarea
toaletei generale la
duș
7. Nevoia de a evita -Imposibilitatea de a Pacientul să se poată -asigur repaus la Bolnava să
pericole se deplasa deplasa fără a suferi pat şi îi indic prezinte o stare
-Repaus la pat accidente poziţia decubit generală bună,
dorsal nu prezintă
-îi explic că trebuie complicații
să stea liniştită, să
aibă grijă la
mişcările mâinii
pentru că are ataşat
la cateter un
perfuzor care la
mişcări bruşte se
poate detaşa
-îi ofer plosca şi
urinarul pentru a
micşora mişcările
-se asigură condiții
de mediu pentru a
evita pericolele
prin accidentare
-se amplasează
pacienta în salon,
în funcție de starea
sa
înregistrează
funcțiile vitale, se
urmărește orice
semn care
prevestește o
complicație(TA,
ritmul respirator,
culoarea
tegumentelor) și se
raportează
medicului
8. Nevoia de a învăţa -Anxietate, -Pacienta să cunoască -Identific împreună - Pacienta este
necunoaşterea bolii, boala, să-şi ia măsurile de cu pacientul anxioasă şi
nelinişte, agitaţie prevenire a complicaţiilor cauzele anxietăţii refuză viyitele
-îi explic factorii familiei
declanşatori ai -Se acomodează
hemoragiei; treptat cu mediul
ingestia de piafen spitalicesc
luat de pacientă -Este de acord
pentru dureri cu viyitele şi se
epigastrice şi bucură
antinevralgic
pentru cefalee,
medicamente care
o sfătuiesc să le
evite.
-îi explic
necesitatea şi o
învăţ să păstreye
repausul fizic şi
psihic, pentru că
efortul ar putea
accentua
hemoragia sau
agrava tabloul
clinic
-Liniştesc pacienta
şi îi explic ce
urmează să fie
efectuate şi îi
explic necesitatea
acestora
-creey un climat de
încredere între
pacient şi echipa de
îngrijire,îi fac
cunoştinţă cu alţi
pacienţi cu aceiaşi
boală dar cu o
evoluţie bună
-sugerey pacientei
să primească vizita
celorlalţi membrii
ai familiei,
colegilor pentru că
aşa îi va fi mai bine
să trecaă peste
boală şi tzratament
TABEL CU MEDICAŢIE
CALE DE
MEDICAMENT ADMINISTRARE DOZĂ TOTALĂ DOZĂ INIŢIALĂ EFECT
Adrenostazin În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Fitomenadionă În perfuzie 4f 4f Hemostatic
Etamsilat În perfuzie 4f 4f Hemostatic
Dextran Iv 2fl 1fl/12 ore Soluţie
macromeleculară
Timentin Iv 4fl 1fl/6 ore Antibiotic

Dormicum Im 1f 1f sedativ
Fig.6 Tabel cu medicamente
FUNCȚII VITALE RECOLTĂRI
DATA TEMP PULS TA DE PRODUSE EXPLORĂRI ADMINISTRAȚIA
ºC min mm BIOLOGICE ȘI PARACLINICE MEDICAMENTELOR
Hg PATOLOGICE
19.03.2017 37,5 78 100/ 18 Glicemie 2ml

37,6 79 60 16 sânge
100/ VN 80-120mg%
65 VO 167mg%
20.03.2017 37,2 76 100/ 15 Uree sanguină
37,4 77 65 16 5-10 ml
110/ VN 0,20-0,40g%
65 VO 96mg%
21.03.2017 37,6 76 110/ 16 Hematocrit 2ml
37,8 79 70 17 sânge
105/ VN 40-45%
70 VO 30%
22.03.2017 37,3 72 105/ 15
37,1 76 70 17
110/
80
23.03.2017 37 73 115/ 16
36,8 75 80 18
120/
80
24.03.2017 36,5 72 120/ 17
36,7 76 85 16
125/
85
25.03.2017 36,6 75 130/ 18
36,7 76 85 17
135/
85
26.03.2017 36,6 69 140/ 18
36,5 71 90 16
140/
95
27.03.2017 36,4 68 140/ 16
36,5 73 90 17
140/
90
28.03.2017 36,5 73 140/ 16
90
Fig.7 Tabel cu medicaţie pe zile de spitalizare
EPICRIZĂ
Pacienta în vârstă de 54 de ani cunoscută hipotensivă , se internează penntru

melenă, declanşată în urma ingerării de piafen şi antinevralgic prezentând
următoarele simptome: oboseală, anurie , oligurie, cefalee occipitală, scăderea
apetitului, hipotensiune arterială, extremităţi reci, lipotimie, melenă şi anxietate.
Se instituie tratament cu antibiotice, substanţe micro şi macromeleculare ,
vitamine, hemostatice, sedative. Sub tratament evoluţia este favorabilă şi se
externează cu recomandări:
1. regim igieno-dietetic
2. control peste 7 zile
3. repetarea hemoleucogramei la 4 zile
4. tratament conform reţetei prescrise
CONCLUZII ASUPRA LUCRĂRII
A.V. Internat cu diagnosticul HDS exteriorizată prin hematemeză și melenă,

formă gravă de etiologie neprecizată la prima manifestare.
Motivele internării: hematemeză, melenă, fatigabilitate accentuată.Nevoile
deficitare: a elimina, a avea o bună circulație, a avea o temperatură corporală
adecvată, a mânca, a se mișca, a evita pericolele.
B.I. Internat cu diagnosticul HDS formă ușoară caracterizat prin melenă şi
ulcer gastric duodenal.
Motivele internării: durere vie în epigastru , inapetenţă, insomnie şi scaune
melenice. Nevoile deficitare: a elimina, de a dormi şi a se odihni, de a se alimenta
şi hidrata, de a avea o bună circulaţie, de a se mişca şi a avea o bună postură, de a fi
curat şi a-şi proteja tegumentele, de a evita pericole, de a-şi menţine temperatura
corpului în limite normale, de a învăţa şi nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
B.N. Internată cu diagnosticul de HDS prin ulcer şi insufucienţă renală acută
Motivul internării: oboseală, aligurie, anurie, cefalee occipitală, scăderea apetitului,
hTA, extremitîţi reci, lipotimie, melenă şi anxietate. Nevoile deficitare: a elimina,
de a dormi şi a se odihni, de a respira şi a avea o bună circulaţie, de a se alimenta şi
hidrata, de a se mişca şi a-şi păstra o bună postură, de a fi curat şi de a-şi proteja
tegumentele, de a învăţa şi de a evita pericole.
Urmărind cele trei cazuri de boală am ajuns la concluzia că HDS reprezintă o
urgență chirurgicală, care poate ridica uneori probleme deosebit de grave. Prin
frecvența mare și aspectul clinic , ca și prin mortalitatea încă crescută, HDS
constituie o preocupare permanentă a celor care sunt chemați să o trateze. Pentru a
avea o atitudine corectă față de bolnavii cu HDS, trebuie să se cunoască o serie de
aspecte importante: gravitatea hemoragiei, substratul anatomic, cauza și
tratamentul. Orice bolnav cu HDS trebuie internat obligatoriu și de urgență într-o
secție de chirurgie. Acești bolnavi necesită o supraveghere permanentă și atentă
pentru a observa orice modificare care apare în starea lor. Pentru acești bolnavi o
însemnătate mare o are psihoterapia. Necesitând o supraveghere permanentă,
asistenta trebuie să coopereze cu bolnavii, să le explice necesitatea transfuziei și a
intervenției chirurgicale, creândule astfel încredere în personalul sanitar și în reușita
tratamentului. La externare asistenta trebuie să informeze bolnavii asupra educației
sanitare în scopul vindecării integrale și a evitării pe cât posibil a repetării hemoragi
BIBLIOGRAFIE
1. Dr. Bancu Emilian Patologia Chirurgicală

Editura Mediclă București 1983
2. Dr. D. Vasile și Chirurgie și specialități înrudite

Dr. M. grigoriu Editura Didactică și Pedagogică
București 1983
3. Dr. Eugen Proca Tratat de patologie chirurgicală

Vol. Patologia chirurgicală a
abdomenului Editura Medicală
București 1994
4. Lucreția Titircă Urgențe medico-chirurgicale

Editura Medicală, București 1994
5. Lucreția Titircă Tehnici de evaluare și îngrijire

acordate de asistenții medicali
6. Lucreția Titircă Ghid de nursing

ANEXE
1. Foaie de temperatură caz I

2. Foaie de temperatură caz II
3. Foaie de temperatură caz III

Manual de Recoltare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Recoltare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îngrijirea bolnavului cu hemoragie digestivă superioară

CAP I: NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI

Fig.1: Anatomia aparatului digestiv

BOLILE CAVITAȚII BUCALE, ESOFAGULUI,STOMACULUI

A: BOLILE CAVITĂȚII BUCALE:

CAP II: PREZENTAREA TEORETICĂ A BOLII

HEMORAGIA DIGESTIVĂ(HDS): -este sângerarea care are loc în

3. PATOGENIA:- MECANISMUL DE PRODUCERE

HDS se exteriorizează prin hematemeză și melenă. În cele mai multe cazuri

5.DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL AL HDS

1. Anamneza va căuta să precizeze:

7.CONDUITA DE URGENȚĂ ÎN HDS

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNĂRII PÂNĂ

2.1. INTERNAREA PACIENTULUI ÎN SPITAL

Internarea în spital constituie un eveniment important în viața bolnavului ,îi

2.2. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE SPITALIZARE

Scopul spitalizării bolnavilor, în majoritatea cazurilor , este vindecarea. Pentru a

EFECTUAREA TOALETEI GENERALE ȘI PE REGIUNI A PACIENTULUI

OBSERVAREA POZIȚIEI PACIENTULUI ÎN PAT

Bolnavul este în repaus absolut în poziția semișezând cu capul într-o parte

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE

Bolnavul cu hemoragie digestivă superoară va fi internat în secția de terapie

2.4. SUPRAVEGHEREA FUNCȚIILOR VITALE ȘI VEGETATIVE

2.5. ALIMENTAȚIA BOLNAVULUI

Pacientului cu HDS i se suprimă alimentația pe gură din cauza vărsăăturilor iar

2.6.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ȘI HIDRATAREA

Medicamentele sunt produse de origine minerală ,vegetală,animală sau

2.7. RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ȘI PATOLOGICE

Pentru recoltarea produselor biologice și patologice asistenta trebuie să cunoască

2.8.PREGĂTIREA PACIENTULUI ȘI EFECTUAREA TEHNICILOR

1.ASPIRAȚIA GASTRICĂ:- constă în evacuarea conținutului gastric

A. Pregătirea materialelor: -sânge izogrup,izoRH, trusă de transfuzie sterilă,

3. CLISMA EVACUATOARE:- constă în introducerea în rect, colon prin

4.INTRODUCEREA SONDEI BLACKMORE

Pentru compresia segmentară a esofagului și a cardiei în vederea unui

2.9 . EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE. PROFILAXIA BOLII

CAP. III- CAUZISTICA – ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU HDS

PLAN ÎNGRIJIRE – CAZ I

2. Nevoia de -.Circulația -Restabilirea TA - reechilibrarea -TA crește

Adrenostazin În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Etamsilat În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Vitamine C, K În perfuzie 2fiole în ser glucozat 2 fiole Vitaminoterapie

Fig. 2 Tabel cu medicamente

20.01. 37.5 70 100/60 16 Glicemie 2 ml Hemostatice

Fig.3 Tabel pe zile de spitalizare

Pacient în vârstă de 55 de ani se internează cu diagnosticul de hemoragie

PROBLEMELE PACIENTULUI: -Eliminare patologică, disconfort

2. Nevoia de a dormi, a se - - Bolnavul să aibă --se așează bolnavul într-

MEDICAMENT CALE DE DOZĂ DOZĂ INIŢIALĂ

Vitamine În perfuzie 2 fiole în ser glucozat 2fiole

Ser fiziologic Iv 1000 ml 1000/24 ore

Fig.4 Tabel cu medicaţie

Pacientul în vârstă de 27 de ani cu antecedente de ulcer gastric diagnosticat la

3. Nevoia de a respira Circulație Restabilirea TA la valori -se realizează TA crește

Adrenostazin În perfuzie 4f 4f Hemostatic

Timentin Iv 4fl 1fl/6 ore Antibiotic

19.03.2017 37,5 78 100/ 18 Glicemie 2ml

Pacienta în vârstă de 54 de ani cunoscută hipotensivă , se internează penntru

A.V. Internat cu diagnosticul HDS exteriorizată prin hematemeză și melenă,

1. Dr. Bancu Emilian Patologia Chirurgicală

2. Dr. D. Vasile și Chirurgie și specialități înrudite

3. Dr. Eugen Proca Tratat de patologie chirurgicală

4. Lucreția Titircă Urgențe medico-chirurgicale

5. Lucreția Titircă Tehnici de evaluare și îngrijire