1.

Generalități
Situată în vestul Americii de Sud, numele oficial al țării este Republica Peru. Are
vecini la nord Ecuador și Columbia, la est Brazilia, la sud-est Bolivia, la sud are hotar cu
Chile și la vest se află Oceanul Pacific. Peru este împărțit în 24 departamente și o provincie
constituțională (Callao). Suprafața totală este de 1285216 km2 și o populație de aproximativ
28.674.000 locuitori, în anul 2007, din care 72,6 % populație urbană. Rata natalității este de
20,1 %, mortalitatea 6,2 %, sporul natural de 13,9 %., densitatea de 22,3 loc./ km2. 81 % din
populația peruviană este catolică, 2,1 % sunt protestanți iar cultele amerendiene și ateii
însumează un procent de 16,3 %. Circa 90 % din populație este concentrată în regiunea de
coastă și în Sierra.
Limbile oficiale vorbite sunt: spaniola, quechua și aymara. Moneda oficială este
Nuevo Sol echivalentul a 100 centimos. PIB-ul în anul 2007 era de 218 800 milioane dolari.
Comerțul exterior: 18750 mil. dolari din importuri și 27 140 mil. dolari exporturi. Datoria
externă totală este de 27810 mil. dolari
Forma de stat este republica prezidențială. Peru a cunoscut într-un interval de timp
foarte scurt succesiunea unor politici economice și sociale foarte variate și radicale.1
Parlamentul unicameral, Congresul, este constituit din 120 de membri, aleşi prin vot direct,
pentru un mandat de 5 ani. Şef al statului şi al guvernului este preşedintele, ales prin vot
direct, cu largi atribuţii (are dreptul de-a dizolva Parlamentul ş.a.), pentru un mandat de 5 ani.
Puterea executivă este exercitată de preşedinte şi de guvernul numit şi condus de şeful
statului.
Lima este capitala Republicii Peru. Este situată în zona de coastă la circa 140 m
altitudine, în valea largă a râului Rimac, la 10 km de țărmul Pacificului. Aglomerația urbană
Gran Lima se întinde pe o suprafață de 4 319,9 km2 iar în anul 2007 cuprindea 1/3 din
populația Peru, aproximativ 9 241 961 locuitori. Lima a fost fondată în 1535, sub numele de
Ciudad de los Reyes (“Orașul regilor”) de către conchistadorul Francisco Pizarro. Aici au fost
întemeiate în 1565 prima monetărie regală, în 1551 prima universitate, în 1585 prima
tipografie, iar în 1563 primul teatru din America Meridională.
Cel mai important centru economic al țării, Lima concentrează împreună cu suburbiile,
2/3 din industria prelucrătoare a Peru: metalurgie, montaj de automobile, textile-confecții,
pielărie-încălțăminte, industrie chimică, alimentară, artizanat. Portul capitalei este Callao
important nod feroviar, rutier și aerian.

1
Horia C. Matei, Enciclopedia statelorlumii, Editura MERONIA, 2003
1
 Semnificativă la scara continentului, activitatea financiar-bancară se concentrează în
cartierul ultramodern San Isidor.
Lima este una dintre metropolele cultural-științifice ale Americii Latine, cuprinzând:
Academia Peruana de la Lengua, circa 30 societăți științifice, 28 universități (între care
Universidad Nacional Mayor de San Marcos de Lima, cea mai veche – 1551 - și una dintre
cele mai mari din America Latină), numeroase institute de cercetare, 12 biblioteci, 10 muzee.
Alte orașe importante sunt: Arequipa, Callao, Trujillo, Chiclayo, Chimbote,
Huancayo, Iquitos.
Situat pe coasta vestică a Americii de Sud, Peru cuprinde trei mari unități geografice:
câmpia de coastă, o fâșie îngustă de terenuri joase cu aspect deșertic, transformată, datorită
unui vast sistem de irigații, în principala zonă productivă a țării; Sierra, alcătuită din lanțurile
muntoase ale Anzilor, prezentându-se sub forma unor platouri înalte (“punas”), cu altitudine
de peste 4000 m tăiate de văi adânci și înguste; La Montana, format din piemontul andin
răsăritean și o vastă câmpie aluvială, drenată de afluenții Amazonului, acoperită de o junglă
inaccesibilă.
Rețeau hidrografică este format din din afluenți ai Amazonului, la granița cu Bolivia
se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca.
Sărăcia în Peru a scăzut față de anul 2009, ajutată de expansiunea economică, dar
afectează încă o treime din populaţie în una dintre ţările cu cel mai rapid ritm de creştere din
lume, potrivit cifrelor publicate de către Guvern.
Nivelul de sărăcie a scăzut anul trecut, cu 3,5 puncte procentuale comparativ cu anul
2009, ajungând la 31,3 la sută, a declarat Institutul Naţional de Statistică (INEI). Aceasta
înseamnă că aproximativ 9 milioane de peruani sunt încă săraci.
Cu acest declin, Preşedintele Alan Garcia a fost foarte aproape pentru a îndeplini
obiectivul de reducere a sărăciei la 30 de procente în timpul mandatului său de cinci ani care
se va încheia în 28 iulie. În anul 2006 când a preluat conducerea Garcia, 44,5 la sută din
populaţia peruviană trăia în sărăcie.
Peru a inregistrat una dintre cele mai impresionante rate de creştere a economiei,
ajungând la triplarea dimensiunei economice conform declarațiilor băncii de investiție a
Valorilor Mobiliare (BCP).
Peru are o gama larga de resurse naturale, cum ar fi minerale şi depozite de gaze
naturale, şi are o locaţie geografică de invidiat şi o listă lungă de porturi în Pacific.
Producţia de energie electrică la nivel naţional a fost de 3,175 gigawatt oră (GWh) în
aprilie 2011, un rezultat care este cu 8% mai mare faţă de cel înregistrat în aceeaşi lună a
anului trecut declară Ministerul Energiei şi Minelor (MEM) .
2
 Inflaţia în Peru în anul 2011 este aproximativ de 3%. Costul de trai a crescut în aprilie
2011 cu 0,68%, față de aceeaşi lună a anului trecut.2
Economia peruană
Economia peruană a avut o dinamică remarcabilă în ultimul deceniu datorită
privatizării unor importante domenii economice (minerit, electricitate, telecomunicaţii) şi
implementării masive a investiţiilor străine. Aceasta, pe fondul unei inflaţii reduse (2,3%,
2003; 3,5%, 2007), al unui şomaj relativ moderat (c. 7-9%) şi al unei datorii externe
apreciabile (27,8 md. S, 2007). Peru dispune de bogate şi variate resurse minerale, mai bine
valorificate fiind argintul (3 002 t, 2005, locul 2 pe Glob), aurul (203 269 kg, 2006, locul 5;
Yanacocha este cea mai mare exploatare auriferă din America Latină), zincul (1 201,8 mii t,
locul 3 pe Glob) şi cuprul (1 048,9 mii t concentrate, 508 mii t cupru primar. 2006) - la
ultimele două Peru fiind unul dintre principalii exportatori mondiali. Are cele mai mari
zăcăminte de bismut din lume şi apreciabile resurse de hidrocarburi (zăcământul de gaze
naturale de la Camisea este cel mai mare din America Latină), fosfaţi, săruri de potasiu,
cărbuni, min. de fier. Potenţialul hidroenergetic, la rândul său, asigură mai mult de 3/4 din
producția de energie electrică. Agricultura (8,4% din PIB, 2007) este axată pe cultura
plantelor, practicată în bună măsură pe terenuri irigate (2/5 din supr. cultivate), în funcţie de
treapta de relief: orez (2,2 mii. t, 2006), bumbac, trestie dc zahăr (7,6 mii. t, 2006), bananieri
(1,7 mii. t, 2006), citrice - în zonele joase dc coastă, arbore de cafea până la 1 600 m
altitudine, grâu până la 2 600 m altitudine şi porumb (1,2 mii. t, 2006, baza alimentaţiei pop.)
până la 3 300 m. Creşterea animalelor (ovine, bovine, apoi llama şi alpaca) se practică masiv,
îndeosebi în zona înaltă. Pescuitul este dezvoltat (9,4 mil. t de peşte, 2005. locul 2 pe Glob,
locul 1 pe Glob la făină de peşte). Industria prelucrătoare diversificată, ramurilor tradiţionale
(textilă şi alimentară) adăugânduli-se siderurgia şi metalurgia neferoasă, construcția de maşini
(şantiere navale, montaj de autovehicule, bunuri industria de larg consum), rafinarea
petrolului, industria chimică; principalele centre industriale sunt Callao, Lima, Arequipa,
Chimbóte. Reţeaua de transport este insuficient dezvoltată şi parţial modernizată. Turismul
dispune de potenţial ridicat (vestigii incaşe şi coloniale hipanice, peisaje tropicale, litorale şi
montane, veniturile fiind încă modeste). Balanţa comercială s-a echilibrat în anul 2000,
devenind excedentară începând cu 2002; în 2007 excedentul ridicat la 8,4 md. S. Principalii
parteneri sunt China, UE, ţările andine şi MERCOSUR.

2
http://laeconomia.pe/

3
 2. Politica externă....................................................................................................
Direcțiile de urmat ale politicii externe peruene au ca centru de referinţă cele 31
politici de stat ale Acordului Naţional, cu accent special pe obiectivele stabilite prin Politica a
Șasea. Aceastea reafirmă angajamentul de a pune în aplicare o politică externă în serviciul de
pace, democraţie şi dezvoltare prin introducerea corectă a Peru în lume şi pe pieţele
internaţionale, respectând în acelaşi timp principiile şi normele dreptului internaţional.
A Șasea Politică a Acordului Naţională stabileşte şapte obiective de bază legate de
temele principale ale politicii externe peruviene: (1) promovarea păcii şi securității
internaţionale, în scopul de a obţine stabilitatea politică şi încrederea necesară pentru a facilita
dezvoltarea şi eradicarea sărăcie, (2) promovarea respectului pentru drepturile omului,
democraţie, statul de drept, şi combaterea ameninţărilor transnaţionale şi a infracţiunilor
conexe, (3), participarea activă la diferite procese de integrare în vederea dezvoltării armonice
şi generării de condiţii pentru procesul de globalizare, (4) promovarea dezvoltării durabile şi a
integrării în regiunile de frontieră, (5) promovarea şi apărarea interesele permanente ale
statului peruan, ale conaționalilor și firmelor din exterior, şi folosirea acestora ca instrumente
de atragere a investiţiilor şi a resurselor cooperării internaţionale, (6) impulsionarea politicii
migraţiei globale care includ promovarea oportunităţilor forței de muncă, şi (7) respectarea
suveranității şi principiului de neintervenţie în afacerile interne şi externe ale altor state.
Păstrarea suveranității naționale
Politica externă peruviană trebuie să păstreze şi să susţină suveranitatea şi integritatea
statului, în deplină conformitate cu tratatele la care este parte Peru, în conformitate cu dreptul
internaţional. Acest obiectiv trebuie să fie strâns coordonat cu sectoarele care alcătuiesc
sistemul naţional de apărare şi de securitate şi trebuie să ţină cont de noi riscuri şi ameninţări
care afectează integritatea naţională. ………………………………………………………..
Liniile de frontiere, atât cele terestre cât și cele maritime, cu vecinii, trebuie să devină
spațiu modern și surse moderne de oportunităţi pentru prietenie, cooperare, comerţ, turism şi
investiţii.
Consolidarea guvernării democratice şi de apărare şi protecţie internaţionale a
drepturilor omului...... /……….……………………………………………………………….
Politica externă peruviană trebuie să fie adaptată pentru a consolida şi menţine o
politică activă de promovare a democraţiei, a drepturilor omului şi a respectului pentru
ordinea juridică internaţională, în scopul de a o transforma într-un câștig strategic, care
încorporează cele mai bune practici de guvernare democratică. ……………………….
Inserția strategică a Peru în spațiu andin, amazonian și sud-american

4
Peru este parte integrantă a acestor spaţii, ceea ce face legitimă aspiraţia lor de a juca un rol
creativ şi dinamic în integrare şi cooperare instituţiile de azi şi de mâine.

2.1. Politica externă a Republicii Peru cu America de Nord

Relaţiile Peru cu America de Nord sunt destinate să îndeplinească obiectivele de
politică externă referitoare la promovarea creşterii economice, a echității sociale şi incluziunii
sociale, a luptei împotriva sărăciei, corupţiei şi a traficului de droguri.
În aria economico-comercială, politica externă peruviană faţă de America de Nord este
orientat spre extinderea şi diversificarea investiţiilor în cadrul favorabil oferit de Acordul de
Promovarea Comerțului semnat cu Statele Unite şi Acordul privind Libertatea Comerțului
semnat cu Canada la care se adaugă angajamentele complementare în materie de promovare
şi protecţie a investiţiilor şi a mediului de muncă.
Statele Unite ale Americii şi Canada alcătuiesc, împreună cu Mexicul, NAFTA
(Acordul Nord American privind Libertatea Comerţului) şi TLCAN (Tratatul pentru libertatea
comerțului din America de Nord), un acord care acoperă o piaţă de 452 milioane de locuitori
şi un PIB de aproximativ 16.8 miliarde dolari în bunuri şi servicii în fiecare an. America de
Nord este una dintre principalele pieţe de export pentru Peru. În 2009, nivelul schimburilor
comerciale dintre Peru şi subregiunile din America de Nord s-au ridicat la aproximativ
10.942 milioane dolari, din care 70% ponderea comerţului cu Statele Unitei şi 22% ponderea
comerţului cu Canada. Totalul exporturilor din Peru spre America de Nord a ajuns la
aproximativ 6.291 miliarde dolari, în timp ce importurile din America de Nord către Peru, în
jur de 4.650 dolari miliarde, rezultând o balanţă comercială pozitivă de aproximativ 1.64
miliarde dolari.
În materie de investiţii, America de Nord deţine un loc special în Peru, acoperind
diverse domenii ale economiei naţionale, printre care sectorul energetic, minier, financiar,
industrial şi comercial, înregistrând un total de aproximativ 3.534 miliarde dolari.
În ceea ce priveşte fluxurile de cooperare, acestea sunt concentrate pe proiecte care vizează
consolidarea instituţiilor democratice, modernizarea administraţiei publice, extinderea
oportunităţilor locurilor de muncă durabile şi a veniturilor, optimizarea calităţii şi accesului la
servicii sociale de bază, îmbunătăţirea educaţiei şi dezvoltarea durabilă a resurselor naturale.
America de Nord concentrează cea mai mare comunitate peruană din străinătate; se
estimează că mai mult de un milion de oameni revin anual în Peru cu circa 2,000 milioane de
dolari.
Unitatea responsabilă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pentru coordonarea

5
problemelor politice şi diplomatice ale acestor regiuni, este Subsecretariatul pentru afaceri
American.
2.2. Politica externă a Republicii Peru cu America de Sud
America de Sud este zona de prioritate strategică în cadrul politicii externe
peruviene. Acest lucru nu numai din motive evidente de proximitate geografică dar și datorită
unui trecut istoric şi a unui fundal socio-cultural comun, precum şi datorită problemelor şi
oportunităţilor cu care se confruntă, provocări similare datorate procesului complex al
globalizării de azi.
Regiunea sudamericană este bogată în resurse naturale, are o diversitate biologică
bogată, are o mare omogenitate lingvistică şi menţine o atmosferă pozitivă de toleranţă rasială
şi religioasă. Acestea au făcut posibile construirea de societăţi democratice şi state. Aceste
condiţii oferă un potenţial enorm de creştere şi dezvoltare într-o regiune care are, de
asemenea, un volum mare de agregate pentru produsul intern brut şi are un potenţial ridicat de
complementaritate între economiile naţionale.
În ciuda potenţialului său, în ultimii ani, America de Sud s-a confruntat cu dificultăţi
economice care s-au observant în problem sociale și ale forței de muncă care pot influenţa
negativ climatul politic din regiune.
În contextul descris, obiectivul de bază al politicii externe peruviene este stabilirea de
parteneriate de preferință cu ţările Americii de Sud, în special cu ţările vecine. Acest obiectiv
face parte nu numai din priorităţile Ministerului de Externe, ci este și o politică de stat,
consacrată ca atare în Acordul Național, care îşi propune să acorde prioritate şi să consolideze
dialogul politic, intensificarea relaţiile economice și să promoveze dezvoltarea coeziunii în
regiune.
Este, de asemenea, foarte important ca Peru să-și consolideze relaţiile de cooperare în
domeniul securităţii şi apărării, și să promoveze măsuri de consolidare a încrederii, în special
cu ţările vecine. Aceste linii de acţiune se introduc în scopul de a consolida un spațiu
sudamerican a păcii şi securităţii, în conformitate cu acordurile încheiate la Guayaquil în
2002.
Indicatori de comerţ şi investiţii între Peru şi țările din America de Sud.

În ultimii ani putem vedea o creştere semnificativă în schimburile comerciale dintre

Peru şi ţările din America de Sud, reflectată în principal de diferitele procese de integrare şi de
liberalizare a comerţului care vizează crearea unor zone extinse din spațiu sud-american de
liber schimb, cum ar fi convergenţă CAN- MERCOSUR.

6
Exporturile Importurile peruviene
peruviene din America de Sud
spre (Mii de dolari)
America de 2001 2002 2003 *
Sud
(Mii de ARGENTINA 397,070 542,025 467,514
dolari) BOLIVIA 44,395 53,274 59,755
2 2 2 BRAZILIA 298,556 446,214 504,556
0 0 0 CHILE 402,167 391,271 404,400
0 0 0
1 2 3 COLUMBIA 351,657 423,507 467,704
A 2 1 1 ECUADOR 334,665 421,161 630,205
R 0, 3, 9, PARAGUAY 39,290 47,630 70,519
GE 4 2 2 URUGUAY 20,159 4,688 13,515
NT 9 0 8
IN 1 1 2 VENEZUELA 342,436 223,213 294,638
A
B 9 9 1
OL 8, 0, 0
IV 1 3 5,
IA 1 4 0
5 2 1
4
BR 2 1 2
AZ 2 9 3
ILI 7, 3, 1,
A 0 7 2
6 4 7
5 5 7
C 2 2 4
HI 8 5 1
LE 2, 2, 2,
0 0 4
3 8 5
0 4 5
C 1 1 1
OL 5 5 8
U 0, 7, 8,
M 6 3 1
BI 8 5 8
A 4 8 9
EC 1 1 1
U 2 3 5
A 3, 8, 6,
D 8 4 0
O 4 6 3
R 2 2 6
PA 8 4 3
R 1 5 2

7
A 7 1 2
G
U
A
Y
U 4, 4, 8,
R 2 6 6
U 8 1 4
G 0 4 2
U
A
Y
VE 1 1 1
NE 4 1 0
ZU 5, 3, 9,
EL 6 9 0
A 1 8 1
0 8 6

Balanţa comercială între țările din America de Sud și PERU

(Mii de dolari)

2001 2002 2003 *

ARGENTINA -376,579 -528,824 -448,232
BOLIVIA 53,720 37,068 45,259
BRAZILIA -71,491 -252,469 -273,279
CHILE -120,137 -139,187 8,055
COLUMBIA -200,973 -266,149 -279,515
ECUADOR -210,823 -282,699 -474,169
PARAGUAY -38,473 -47,179 -70,197
URUGUAY -15,879 -74 -4,873
VENEZUELA -196,826 -109,225 -185,622

Evoluţia investiţiilor din America de Sud în Peru

(Milioane dolari)

ȚARA 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 *

ARGENTINA 85.65 105.47 142.25 62.88 65.36 65.50 65.70 65.70
BOLIVIA 6.97 4.70 4.70 4.70 4.70 4.70 4.70 4.70
BRAZILIA 37.43 38.71 39.81 54.60 54.90 35.11 10.68 8.84
CHILE 269.67 289.95 336.96 436.43 457.20 576.61 597.53 597.60
COLUMBIA 26.29 29.39 62.75 71.46 71.74 79.03 192.79 192.84
ECUADOR 15.08 22.14 22.34 31.93 35.45 35.45 35.48 35.50
URUGUAY 66.74 81.86 110.93 119.21 127.52 151.46 150.95 142.74

8
 VENEZUELA 9.00 10.24 10.65 10.47 10.23 10.23 10.23 10.23

Soldul investiţiilor directe din străinătate şi sectoarele de destinaţie 3

(milioane dolari )

ŢARA Agri- Comerţ Constr- Energie Financiare Industrie Minereuri Petrol Trans- Turism Total
tură ucții Forţele Servicii rulment
ARGENTINA 0.00 15.24 0.00 0.00 0.00 5.27 4.67 30.02 1.28 9.07 0.03 65,58
BOLIVIA 0.00 0.28 0.00 0.00 0.41 4.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 4,69
BRAZILIA 0.00 0.93 2.62 0.00 2.60 1.11 1.53 0.00 0.05 0.00 0.00 8,84
CHILE 0.70 102.42 1.49 97.24 228.38 139.58 3.11 0.00 21.42 0.12 0.04 594,5
COLUMBIA 16.92 2.56 0.00 119.12 0.82 53.39 0.00 0.00 0.02 0.00 0.00 192,83
ECUADOR 0.00 1.43 0.00 0.00 29.54 4.42 0.00 0.00 0.03 0.00 0.08 35,5
URUGUAY 0.00 14.40 0.00 2.42 48.18 51.14 0.33 0.50 2.93 0.00 0.00 119,9
VENEZUELA 1.27 0.10 0.00 0.00 6.47 2.35 0.00 0.00 0.05 0.00 0.00 10,24

2.3. Politica externă a Peru cu statele din regiunea Asiei cu deschidere la Oceanul Pacific
Politică externă a Peru cu regiunea din Asia Pacifică este orientată spre dezvoltarea
relaţiilor bilaterale şi multilaterale în această regiune prosperă și importantă din lume. Pentru
a realiza integrarea adecvată a Peru în regiune, s-a pus accentul pe dezvoltarea unor
parteneriate speciale cu diferite ţări din Asia.
În ceea ce priveşte ţările din Asia de Nord-Est, China, Coreea de Sud şi Japonia,
politica externă peruviană faţă de aceste ţări se bazează pe legăturile tradiţionale de prietenie
şi cooperare.
China este în prezent al doilea partener comercial ca mărime şi al treilea ca loc de
destinaţie al exporturilor din Peru. Principalele produse de export sunt făină de peşte,
mineralele (cupru, plumb, fier, zinc), păr fin de alpaca / lamă.
Peru şi Coreea de Sud au ajuns la o dezvoltare satisfăcătoare a relaţiilor bilaterale în
domeniile politic, comercial şi în ceea ce privește cooperare economică. Acţiunile de politică
externă peruviane faţă de Coreea de Sud sunt orientate spre consolidarea şi redimensionare
relaţiilor bilaterale.
Datorită poziţiei Coreei în cadrul economiei globale şi a prezenţei sale economice în
creştere în Peru prin intermediul societăţilor de investiţii coreene considerabile și a volumului
semnificativ al schimburilor comerciale, Peru a devenit un partener important în America

3
http://www.proinversion.gob.pe - Cifrele de până la 30 iunie 2003, Sursa: PROINVERSION
Direcţia de Dezvoltare şi Promovare a Investiţiilor

9
latină. Din aceste motive, guvernele din Peru şi Coreea de Sud sunt interesate în stabilirea
unui parteneriat strategic între cele două ţări.
Coreea de Sud este a douăsprezecea destinaţie pentru exporturile din Peru.
Principalele produse de export din Peru sunt mineralele (zinc, cupru, plumb, fier), cafea, făină
de peşte, etc.
În cazul Japoniei, au fost necesare eforturi pentru a menţine ritmul de relaţii
economice, comerciale, de investiţii şi cooperare datorită guvernului japonez. Trebuie
remarcat că această cooperare este o componentă importantă a relaţiilor bilaterale. Peru este
unul dintre cei mai mari beneficiari ai cooperării japoneze în America Latină.
Japonia este a şasea destinaţie a exporturilor peruviane şi s-a încercat introducerea
unor produse, cum ar fi struguri, mango si citrice pe piaţa japoneză şi pe alte pieţe din Asia
Pacifică. Principalele produse peruane de export sunt: făină de peşte, minerale (cupru, argint,
aur, zinc, fier, plumb).
Peru are ambasade rezident în Australia, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Noua
Zeelandă, Coreea de Sud, China, Singapore şi Thailanda, şi birouri de vânzări în Beijing,
Shanghai. De asemenea, există patru consulate generale din Shanghai, Hong Kong, Tokyo şi
Sydney, şi consulate onorifice în diferite oraşe din regiunea Asia Pacifică, care încearcă să
consolideze prezenţa noastră în această regiune.
2.4 Politica externă a Republicii Peru cu România
În ceea ce privește relațiile politico-diplomatice bilaterale existente între Republica
Peru și România trebuie menționate vizitele diferitelor oameni politici români în Peru, în
ultimii ani: președintele senatului Nicolaie Văcăroiu în 2003, adjunctul ministrului turismului
în 2005, ministrul comerțului și turismului în 2008.
În domeniul relațiilor economice, schimburile comerciale însumau 29.839.106 dolari,
în 2008, fiind o balanță comercială pozitivă pentru România. Exporturile peruene în România
erau în valoare de 11.642.590 dolari în 2008 și 6.152.346 în octombrie 2009. Importurile din
România au atins suma de 18.196.516 dolari în 2008 și 2.662.780 în octombrie 2009.
Principalele produse exportate în România au fost: făină, peşte, cochineal,
îmbrăcăminte, jocuri de şah şi dame, ornamente din ceramic, iar cele importate din România:
anvelope, îmbrăcăminte de iarnă, țevi pentru conducte de petrol sau de gaze, maşini de cusut,
pantofi, pulovere din bumbac.
În ceea ce priveşte aspectul cultural de promovare, s-au întreprins următoarele
activităţi: participarea de filme peruane la Festivalul Internațional Eco-Etno-Folk; expoziţii de
pictură prezentarea de către artistul Felix Espinoza din Peru, precum şi artişti români care au

10
călătorit prin Peru; activităţi dedicate Anului Internaţional al Cartofului.4

BIBLIOGRAFIE:

1. Matei Horia C., Enciclopedia statelor lumii, Editura MERONIA, 2003;

2. http://laeconomia.pe
3. http://www.rree.gob.pe
4. http://www.proinversion.gob.pe

4
http://www.rree.gob.pe
11