Ciocolată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Fântână de ciocolată într-un magazin din Bruxelles

Tipuri ciocolată

Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de cacao, lapte de

cocos,zahăr, uneori lapte și unele arome specifice. Ciocolata este servită, de obicei,
sub formă de tabletă, baton, praline, înghețată sau alte produse de cofetărie.
Cuprins
 1 Tipuri
o 1.1 Ciocolata neagră
o 1.2 Ciocolata cu lapte
o 1.3 Ciocolata albă
 2 Istoria ciocolatei
 3 Sănătate

o 3.1 Sistemul circulator

o 3.2 Proprietăți afrodiziace
o 3.3 Alte beneficii
o 3.4 Riscul de obezitate
o 3.5 Acnee
o 3.6 Intoxicarea cu plumb
o 3.7 Otrăvirea cu teobromină
o 3.8 Ciocolata ca stimulent
 4 Producție și consum
 5 Note
 6 Legături externe

Tipuri[modificare | modificare sursă]

Ciocolata neagră[modificare | modificare sursă]

Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt de

cacao cu zahăr. Ea conține minimum 35% cacao, proporția depinzând de fabricant.
Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății de cacao utilizată.

Ciocolata cu lapte[modificare | modificare sursă]

Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE[1] impuse, un minim de 25%

substanță uscată de cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general lapte praf sau
lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a fost lansată de elvețianul Daniel Peter în
1875.

Ciocolata albă[modificare | modificare sursă]

Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și alte
arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiată
de alb.

Istoria ciocolatei[modificare | modificare surs

ă]
Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao
era practicată în America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de
cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare
atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul

aztecilor, obișnuia să bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită
"chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit
lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru
gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și

scorțișoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu

precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de
un secol. Călugării spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a
acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și apoi din Marea
Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale

inimitabile, dar și unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar,
cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului paradisului către primii
oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se

folosea pentru prepararea băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii
pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8
metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape 100.000 flori în buchete,
dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847,
o companie engleză a creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani
mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit să adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai
scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat,
dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce
pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu câteva grade. În
prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind
apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sănătate[modificare | modificare sursă]

Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată
amăruie a fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost
efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al
tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda beneficiilor posibile, consumul excesiv de
ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului zaharat. Un studiu prezentat
de către BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură, creierul uman cunoaște o
creștere a activității electrice, iar ritmul cardiac crește mai mult decât în timpul unui
sărut pasional și senzația durează de patru ori mai mult.[4].

Sistemul circulator[modificare | modificare sursă]

Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolată

amăruie și cacao. Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural, protejând
împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai mult decât alte alimente sau băuturi bogate
în antioxidanți polifenolici. Procesarea cacauei cu substanțe alcaline distrug
flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere
a tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de sânge datorate circulației
sporite ca urmare a consumului zilnic de ciocolată.[6] In plus, ciocolata s-a dovedit a
avea un efect neuroprotectiv în accidentele vasculare cerebrale de tip ischemic[7]
Chiar a existat o dietă numită "Dieta Ciocolata", care punea un accent deosebit pe
consumul de capsule de ciocolată și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte,
ciocolată albă, laptelui gras cu ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului
din aceste produse.[8].

O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi saturate în

special acidul stearic și o grăsime nesaturată numită acid oleic. Acționând diferit față
de alte grăsimi nesaturate, acidul stearic nu crește nivelul colesterolului din sânge.[9]
Consumul de ciocolată în cantități relativ mari nu crește nivelul colesterolului, ci chiar
este indicată o acțiune de scădere a acestuia din urmă.[10]

Proprietăți afrodiziace[modificare | modificare sursă]

Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăți afrodiziace puternice,

adeseori fiind asociate plăceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena
componența de natură grasă și zaharoasă a ciocolatei stimulează hipotalamusul,
inducând o senzație plăcută, cu efect asupra nivelului serotoninei.[11] Deși serotonina
are un efect stimulator, în cantități mari aceasta este transformată în melatonină care
duce la o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii[modificare | modificare sursă]

Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite forme de cancer
la persoanele care consumă, în mod curent și în cantități apreciabile, dulciuri, cum ar
fi ciocolata. Dar există foarte puține dovezi care să indice proprietăți favorizatoare sau
de tratament ale cancerului prin intermediul ciocolatei bogate în flavonoide. Rezultate
obținute în laboratoare dovedesc proprietăți anticancerigene ale flavonoidelor
conținute în boabele de cacao și cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană
de dulciuri, cheltuiește anual sume considerabile pentru cercetare asupra
flavonoizilor.[13] Compania se afla în tratative cu o companie farmaceutică pentru a
scoate pe piață un medicament bazat pe flavonoizi sintetizați din boabele de cacao.
Conform cercetărilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard,
Universitatea California și mai multe laboratoare de cercetare la universități din
Europa, medicamentele pe bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului,
demenței și a altor boli.[14] Unele studii indică chiar efecte de temperare și reducere a
tusei persistente. Ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina fiind de trei ori
mai eficientă în tratament decât codeina, principalul medicament utilizat contra
tusei.[15] De asemenea, ciocolata are o acțiune locală de calmare și rehidratare a
mucoasei gâtului. Flavonoidele de asemenea au o acțiune inhibatoare antidiareică,
ceea ce sugerează beneficii antidiareice ca urmare a consumului de ciocolată.[16]

Riscul de obezitate[modificare | modificare sursă]

Îngrijorarea majoră a unor nutriționiști este faptul că, deși consumul de ciocolată
poate afecta în mod pozitiv prevalența unor biomarkeri care pot reduce incidența
bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de mare pentru un efect serios
ceea ce ar echivala cu un număr mare de calorii introduse în circuitul alimentar,
calorii care, nefiind utilizate în procese intensive energetice celulare, provoacă
obezitatea. Astfel, ciocolata poate avea un dublu efect, favorizând obezitatea în
același timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee[modificare | modificare sursă]

Contrar credinței populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma

o acțiune sigură, deși zahărul din ciocolată poate contribui la creșterea valorii
glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza apariția acneei și în general
consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate într-o oarecare măsură favoriza apariția
acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb[modificare | modificare sursă]

Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb dintre produsele
dietetice tipice omului occidental, cu potențial de a cauza o slabă otrăvire cu plumb.
Deși studii recente au arătat că boabele absorb puțin plumb, acesta tinde să se lege de
cojile boabelor și astfel să devină contaminate. Un articol de recenzie, publicat în anul
2006, afirmă că, în ciuda nivelului ridicat al consumului de ciocolată, există un număr
mic de date cu privire la concentrațiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultură al S.U.A) din anul 2004,

nivelul mediu de plumb din eșantioanele testate varia de la 0,0010 până la 0,09565 µg
plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu realizat de un grup de cercetare
elvețian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate conțineau până la 0,769 µg per
gram, aproape de limita standard internațională acceptată de plumb din cacao pudră
sau boabele de cacao, care este de 1 µg plumb per gram. [19]

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborât cu o cincime cantitatea de
plumb permisă în dulciuri, dar conformarea la această limită este opțională. [20] În
timp ce studiile arată că plumbul aflat în compoziția ciocolatei ar putea fi absorbit
doar parțial de organismul uman, încă nu este cunoscut debutul efectelor plumbului
asupra bunei funcționări a creierului copiilor și chiar în mici cantități plumbul poate
determina deficiențe ale dezvoltării neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ. [21]

Otrăvirea cu teobromină[modificare | modificare sursă]

În cantități suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru organismele

animale, precum caii, câinii, papagalii, rozătoare mici, și pisici deoarece acestea nu
sunt capabile să metabolizeze substanța chimică în sine. Dacă sunt hrăniți cu ciocolată,
teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o perioadă de timp de până la 20 ore,
iar animalele vor experimenta crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii interne,
sau chiar moartea. Tratamentul în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în
cel mult două ore de la ingerare, sau contactarea de urgență a unui medic veterinar
pentru stabilirea tratamentului medicamentos.

Un câine de talie medie care cântărește aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face
cu disconfort intestinal sever după ingerarea a nu mai mult decât 240 g de ciocolată
amăruie, dar nu va avea de-a face cu bradicardia sau tahicardia decât dacă mănâncă
cel puțin jumătate de kilogram de ciocolată cu lapte. Ciocolata amăruie are de 2 până
la 5 ori mai multă teobromină, ceea ce o face mai periculoasă pentru câini. Conform
«Merck Veterinary Manual», aproximativ 1,3 grame de ciocolată de casă per
kilogram corp al unui câine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.

De exemplu: un baton obișnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de ajuns

pentru a provoca aceste simptome unui câine de 20 de kilograme. Bineînțeles,
ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul direct datorită gustului ei neplăcut,
dar alte toxicități canine provocate de ciocolata amăruie pot fi extrapolate în baza
acesteia. Iar deoarece câinilor le place gustul dulciurilor de ciocolată la fel de mult ca
și oamenilor și sunt capabili să găsească și să mănânce cantități mult mai mari decât
servește în mod obișnuit un om, aceștia ar trebui ținuți departe de mult râvnita
ciocolată. Există rapoarte conform cărora salteluțele făcute din pastile de cacao sunt
periculoase pentru animalele de casă (și nu numai).[22][23][24] Gustările făcute din
carob pot fi folosite în loc, acestea nepunând în pericol sănătatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent[modificare | modificare sursă]

Ciocolată topită

Dulciuri din ciocolată

Un model al lui Reichstag produs din ciocolată la un magazin din Berlin

Ciocolata conține o varietate de substanțe:

 Zahăr
 Teobromină, alcaloidul principal in cacao și ciocolată [26] și parțial responsabil pentru efectul
stimulator al ciocolatei
 Triptofan, un aminoacid esențial și un precursor al serotoninei
 Fenetilamină, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de oxidaza monoaminică B deci nu
atinge creierul în cantități mari
 Cafeină, prezentă doar în cantitați foarte mici [26]
Ciocolata este un ușor stimulant pentru oameni datorită prezenței teobrominei.[28]
Are un efect mai pronunțat pentru cai, deci este interzisă utilizarea acesteia la cursele
de cai.

Producție și consum[modificare | modificare surs

ă]
În anul 2016 se estima că, în medie, un european sau american consumă în jur de 5,2
kg de ciocolată pe an.[29]

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ „Directiva Parlamentului European și a Comisiei Europene 200/36/EC referitoare la
produsele din cacao și ciocolată destinate consumului uman”.
2. ^ DeNoon, Daniel J. „Dark Chocolate Is Healthy Chocolate”. WebMD. Accesat în 20 mai
2008.
3. ^ Ingall, Marjorie. „Chocolate can do good things for your heart, skin and brain”. CNN
Health. Accesat în 20 mai 2008.
4. ^ BBC NEWS „Chocolate better than kissing” Verificați valoarea |url= (ajutor).
BBC News. Accesat în 17 februarie 2007.
5. ^ Haynes, Fiona. „Chocolate as a Health Food?”. Low Fat Cooking. Accesat în 3 martie
2006.
6. ^ „Dark Chocolate May Lower Blood Pressure”. WebMD. Accesat în 29 mai 2008.
7. ^ „Cum ne protejează ciocolata de accidentele vasculare cerebrale”. Actualități în
Neurologie. Accesat în 8 mai 2010.
8. ^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De Santis, S. & Crozier, A. 2003.
Plasma antioxidants from chocolate. Nature 424, 1013
9. ^ „Chocolate: Food of the Gods”. Yale-New Haven Hospital. Accesat în 3 martie 2006.
10. ^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H., Inhibition of LDL oxidation by
cocoa, Lancet, November 1996; 348(2):1514.
11. ^ a b Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From Forbidden Fruit to Cybersex. New
York: Plenum. pp. 38–40. ISBN 030645405X.
12. ^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). „Brain cannabinoids in chocolate”. Nature.
382 (6593): 677–8. doi:10.1038/382677a0. PMID 8751435.
13. ^ „Cocoa flavonols emerging as functional food ingredients”. Nutra Ingredients. Accesat
în 17 mai 2008.
14. ^ Silverman, Elissa. „The Standard - Mars talks up cocoa's medicinal potential - World
Section”. The Standard. Accesat în 27 iunie 2006.
15. ^ Usmani, Omar S. (2005). „Theobromine inhibits sensory nerve activation and cough”
(PDF). FASEB Journal. 19 (2): 231–233. doi:10.1096/fj.04-1990fje. PMID 15548587.
Accesat în 27 iunie 2006. Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
16. ^ A study done at Children's Hospital & Research Center Oakland, in collaboration with
scientists at Heinrich Heine University in Germania: Schuier, Maximilian (2005).
„Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-Mediated Chloride Transport across T84 Human
 Colon Epithelia” (PDF). Journal of Nutrition. 135 (10): 2320–2325. Accesat în 2 mai 2007.
Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
17. ^ Adams, Stuart J. „A Critical Look at the Effects of Cocoa on Human Health”. Pabulum,
2004 Issue 61. Accesat în 3 martie 2006.
18. ^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). „A systematic review of the evidence for
'myths and misconceptions' in acne management: diet, face-washing and sunlight”. Fam
Pract. 22 (1): 62–70. doi:10.1093/fampra/cmh715. PMID 15644386.
19. ^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead Toxicity Still a Risk to U.S. Children?",
California Agriculture, Volumul 60, Numărul 4/2006. [1] (accesat la 15 februarie 2007)
20. ^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in candy", FoodNavigator.com
November 29 2006. [2] (accessed 15 February 2007)
21. ^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C, Jusko TA, Lanphear BP. (2003)
Intellectual impairment in children with blood lead concentrations below 10 microg per
deciliter. New England Journal of Medicine Apr;348(16):1517-26. [3] (Abstract)
22. ^ „Chocolate with Animals”. Animal Poison Control Center. Accesat în 17 mai 2008.
23. ^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell poisoning in a dog. JAVMA
1984;185(8): 902.
24. ^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by cacao products. Vet Record
1943;55(15).
25. ^ „Carob is good for animals”. Inchem. Accesat în 17 mai 2008.
26. ^ a b Matissek, R (1997). „Evaluation of xanthine derivatives in chocolate: nutritional and
chemical aspects”. European Food Research and Technology. 205 (3): 175–184.
27. ^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love. Boston: Little, Brown.
ISBN 0316524301.
28. ^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). „Methylxanthines are the
psycho-pharmacologically active constituents of chocolate”. Psychopharmacology. 176
(3-4): 412–9. doi:10.1007/s00213-004-1898-3. PMID 15549276.
29. ^ Industria ciocolatei, în declin: nici iepurașul de Paște nu o mai poate salva, 28 martie
2016, Gândul, accesat la 28 martie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de ciocolată

 en BBC News: „Food cravings battle, pointless”

 Arta ciocolatei: o scurtă istorie, Andreea Lupșor, Historia, accesat la 15 februarie 2012
 Un tezaur mai de pret decat aurul, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
 Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
 Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002, 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
 OPT lucruri puțin știute despre ciocolată. AFLAȚI de ce albă ciocolata albă și ce boală poate
provoca, 17 februarie 2013, Cristina Lica, Evenimentul zilei
 Cine a inventat ciocolata?, 2 aprilie 2013, Descoperă
 Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei, 23 iunie 2012, Ziarul Lumina
  GND: 4053168-5
 LCCN: sh85024603
Informații bibliotecare  NARA: 10639394
 NDL: 00573643

<img
src="//ro.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1"
alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position:
absolute;" />

Adus de la
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciocolată&oldid=12659380

Categorie:

 Ciocolată

Categorii ascunse:

 Pages with URL errors

 Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor
 Erori CS1: parametri depășiți
 Articole Wikipedia cu identificatori GND
 Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
 Articole Wikipedia cu identificatori NARA
 Articole Wikipedia cu identificatori NDL
 Articole Wikipedia cu informații bibliotecare

Meniu de navigare
Unelte personale

 Nu sunteți autentificat
 Discuții
 Contribuții
 Creare cont
 Autentificare

Spații de nume

 Articol
 Discuție

Variante
Vizualizări

 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric

Mai mult

Căutare

Navigare

 Pagina principală
 Schimbări recente
 Cafenea
 Articol aleatoriu
 Facebook

Participare

 Cum încep pe Wikipedia

 Ajutor
 Portaluri tematice
 Articole cerute
 Donații

Tipărire/exportare

 Creare carte
 Descarcă PDF
 Versiune de tipărit

În alte proiecte

 Wikimedia Commons

Trusa de unelte

 Ce trimite aici
 Modificări corelate
 Trimite fișier
  Pagini speciale
 Navigare în istoric
 Informații despre pagină
 Element Wikidata
 Citează acest articol

În alte limbi

 Български
 Deutsch
 Ελληνικά
 English
 Español
 Français
 Magyar
 Српски / srpski
 Türkçe

Încă 122

Modifică legăturile

 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 27 februarie 2019, ora 14:17.

 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții
identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

 Politica de confidențialitate
 Despre Wikipedia
 Termeni
 Dezvoltatori
 Cookie statement
 Versiune mobilă