TRANSPORTUL FLUIDELOR NENEWTONIENE PRIN

CONDUCTE

A. TRANSPORTUL STAŢIONAR AL FLUIDELOR NENEWTONIENE PRIN CONDUCTE

În general, fluidele nenewtoniene sunt acelea la care nu există proporţionalitate directă între
eforturile unitare si vitezele de deformaţie. Există o mare varietate de astfel de fluide şi ca urmare mai
multe clasificări posibile.
Toate fluidele care nu respectă legea lui Newton, nu au o vâscozitate constantă, sunt numite
nenewtoniene.
În general, vâscozitatea scade cu valoarea tensiunii sau a vitezei de deformaţie: materialele se
fluidizează, devin mai maleabile. Aceasta se explică prin alinierea, orientarea particulelor (asimetrice)
in suspensie, desfăşurarea lanţurilor de polimeri, astfel încât să opună o rezistenţa mai mică la curgere.
Asemenea fluide, daca diagrama de scurgere trece prin origine, se numesc pseudo-plastice (fig. 1 si 2)

Fig. 1 Fig. 2
Mai rar se întâlnesc fluide a căror vâscozitate creşte cu viteza de deformare. Asemenea
comportare se întâlneşte în sistemele cu concentraţie mare si dispersie grosieră, aceste materiale
numindu-se dilatante.
Dintr-un punct de vedere general, apar două grupe, şi anume fluide dependente de timp si
fluide independente de timp.
La fluidele dependente de timp, vitezele de deformaţie depind de mărimea si de durata
eforturilor unitare, precum si de istoria solicitărilor. In cazul în care efectul timpului este reversibil,
apar fie o comportare tixotropica, la care eforturile unitare tangenţiale scad în timp, fie o comportare
reopatică, la care eforturile tangenţiale unitare cresc în timp.
La fluidele independente de timp, vitezele de deformaţie într-un punct depind doar de
eforturile unitare în acel punct. O astfel de comportare caracterizează de altfel şi fluidele newtoniene.
Fluidele nenewtoniene independente de timp (fig. 1) pot fi clasificate in fluide cu prag de efort
unitar si fluide fără prag de efort unitar.
Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice, cel mai cunoscut fluid
din această categorie este acela al lui Bingham. Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare
psudoplastică, fie o comportare dilatantă (fig. 2). Cel mai simplu model de fluid pseudoplastic este
acela denumit Ostwald de Waele. în sfârşit, mai există şi fluide vâscoelastice, care poseda simultan
proprietăţile elastice şi proprietăţile vâscoase. Cel mai cunoscut model de lichid vâscoelastic este acela
al lui Maxwell.
 A.l. TRANSPORTUL STAŢIONAR AL FLUIDELOR MONOPLASTICE PRIN CONDUCTE

Uneori, petrolul brut are o comportare deosebită de aceea a unui fluid newtonian, adică
proporţionalitatea dintre viteza de deformaţie şi tensiunea care o produce. Apar situaţii în care, chiar
un fluid newtonian, cum ar fi apa, împreună cu suspensii mecanice, (granule de argilă, nisip) formează
un fluid cu o comportare nenewtoniană, Un model de fluid nenewtonian, des întâlnit în practică cu o
comportare foarte apropiată de cea monoplastică, este acela de fluid plastic Bingham sau binghamian.
Acest model conţine două constante reologice, şi anume pragul de curgere t p , care este efortul unitar
tangenţial sub a cărui valoare nu apar viteze de deformaţie şi vâscozitatea plastică (structurală) m p
Pentru curgerea laminară printr-o conductă de secţiune circulară, relaţia dintre efortul unitar
tangenţial şi viteza de deformaţie are pentru acest fluid expresia:
dv
t =t p - m (1)
dr
Există diverse clasificări ale fluidelor reale pe baza comportării lor reologice, O clasificare
posibilă, după Metzaner, este următoarea:
1.fluide "pur" vâscoase sau independente de timp
newtoniene: vâscozitatea este independentă de tensiunea de forfecare
nenewtoniene: vâscozitatea este o funcţie de tensiunea de forfecare
2.fluide dependente de timp
3.fluide vâscoelastice: viteza de deformare şi vâscozitatea depind de tensiuni şi
de mărimea deformaţiilor
4.fluide reologice complexe: posedă caracteristici comune categoriilor anterioare.
dv
Cu observaţia că < 0 legea de variaţie a vitezei în secţiunea transversală
dr
rezultă din echilibrul dinamic al unui dop de fluid de rază r

p1 - p2 �d 2 2�
tp �d �
v= � - r �- � -r� (2)
4m p l �4 � mp �2 �
p1 - p2 = Dp fiind căderea de presiune pe lungimea 1 a conductei de diametru exterior d.
Viteza medie definită cu ajutorul relaţiei :

a
2
8 (3)
d2 �
Vm = v ��
r dr
0
are expresia :

sp tp
Vm = d2 -
� d (4)
32 m p l 6m p
d
în interiorul tubului există un cilindru de rază rp <pe care viteza fluidului
2
devine constanta, ceea ce înseamnă că, în acest punct dv
= 0 , de unde se deduce raza
dr

2t p
rp = �
l (5)
sp
d
Aceasta înseamnă că formula (4) este valabilă pentru > r > rp , după cum
2
fluidul se deplasează cu o viteză constantă dată de relaţia:
 2
sp �d �
v r =r = vp = �� - rp � (6)
p
mp �
4� l �2 �

Se observă că această rază depinde de constanta t p şi pentru un fluid newtonian rp=0

Debitul de fluid prin întreaga secţiune transversală a conductei are expresia:
d
2
Q = 2p �
� r dr + p rp 2 �
v �� Vp (7)
rp

V p fiind viteza din interiorul tubului cilindric de rază r p dată de (6). După efectuarea calculelor în (7)
rezultă
sp � 4 4 � ��
4
p� d4 � l�t p 1 �4 �
l�tp
Q= ��
1- � + �� � � (8)
mp �
128 � l � 3 d�sp 3 � �d �sp ��
��
�

relaţie care poartă numele de formula lui Buckingham. Aceasta mai poate fi scrisă sub forma

t0 � 4 t p 1 �t p ��
4
p�d3 �
Q= �
�1- � + � � �� (9)
m p � 3 t 0 3 �t 0 ��
32 �
� �

t 0 fiind efortul unitar tangenţial la peretele conductei.

Dacă se introduce viteza medie V m în secţiunea transversală a conductei rezultă

Vm t 0 � 4 t p 1 � t p ��
4
8�
= �1- � + �
� � �� (10)
d m p � 3 t 0 3 �t 0 ��
� �
8�
Vm
mărimea fiind numită viteza medie de forfecare sau funcţia de curgere.
d
Dacă se introduc parametrii adimensionali

r�
Vm �
d t � d tp �
d2 � r
Reb = ;Y = p He = (11)
mp mp
Vm � mp 2

care sunt respectiv numărul modificat al lui Reynolds, factorul de forfecare şi numărul lui Hedstrom,
coeficientul de rezistenţă Ă B la mişcarea fluidului binghamian se poate scrie în două moduri:
lB = lB ( Reb , V ) ; lB = lB ( Reb , H e ) (12)

Aceste două funcţii au forma:

1 lB Y 48 �Y4
= - + (13)
Re B 64 6 � lB 3 �
Re B 3 � Re B 4

respectiv
 1 l He 48 �Y4
= B- + (14)
Re B 64 6 � lB 3 �
Re B 3 � Re B 4

Relaţia (14) este mai simplă, dar are dezavantajul de a conţine viteza medie atât în factorul de
forfecare, cât şi în numărul modificat al lui Reynolds, în timp ce relaţia (14) conţine viteza doar în
numărul modificat al lui Reynolds. Pentru

fluide newtoniene, H e = 0 şi r = 0 ambele ecuaţii (13 şi 14) se reduc la dreapta lui Stokes:

64
l= (15)
Re
Distribuţia de viteze, tensiuni şi viteze de deformare sunt prezentate în figura 1. în figura 2
este ilustrat efortul tensiunii critice de forfecare t p asupra vitezelor de curgere pentru o tensiune de
forfecare ia t 0 dată.

Fig. 1 Distributia de viteze , tensiuni de forfecare si a vitezelor de deformare la scurgerea laminara prin conducte
circulare a fluidelor laminare

Fig. 2 Efectul tensiunii critice de forfecare asupra profilului vitezelor la curgerea laminara

Tranziţia de la regimul laminar la cel turbulent se produce pentru membrana critică (Re B )C a
numărului lui Reynolds calculată din formula propusă de Hanks.
He � 4 1 �
( Re B ) C = �
�1- �
xc + xc 4 � (16)
8�xc � 5 4 �
unde *c este membrana critică a lui x definită prin formula
xc He
= (17)
( 1 - xc )
3
16800
 Cu x este notat raportul dintre tensiunea tangenţială r p şi membrana tensiunii tangenţiale la
peretele tubului cilindric r0.

Dependenţa dintre l B ,Re B şi Y din fig.3, precum şi variaţia coeficientului de rezistenţă X B

l B în funcţie de numărul lui Reynolds modificat şi numărul lui Hedstrom redată în fig.4 arată că
tranziţia de la mişcarea laminară la cea turbulentă se produce pentru un fluid binghamiah la valori mai
mari ale numărului lui Reynolds decât pentru un fluid newtonian.
Dacă analizăm relaţia (16) şi neglijăm termenul ce îl conţine pe xAc, înlocuind tensiunea tangenţială la
perete t 0 în funcţie de coeficientul de rezistenţă se obţine

64 m p � t p �
d �
lB = �
�1+ � (18)
rVm d �� 6m pVm
�
�

Această formulă este echivalentă ce aceea pentru un fluid newtonian dacă se introduce
termenul mc sub forma

� tp �d �
lB = m p �
�1+
� 6m V � � (19)
� p m �

Dacă se admite pentru un fluid newtonian valoarea critică a numărului lui Reynolds, cuprinsă
în intervalul 2100..3000 rezultă

rVm d
= 2100...3000
� tp � d � (20)
mp � � 1+
� 6 m pVm � �
� �
tp �d
Pentru un tub cu diametrul interior relativ mare termenul este mult
6m pVm
mai mare decât unitatea ceea ce face ca viteza media critică să aibă aproximativ valoarea

tp
( Vm ) C = ( 18.70..22.36 ) � (21)
r
Această relaţie, deşi aproximativă, este importantă deoarece arată că dacă t p este mai mare
decât 4,478 NJm 2 , viteza critică depăşeşte viteza normală de transport.

Aceasta înseamnă că mişcarea turbulentă a unui fluid binghamian, având o tensiune t p mai
mare decât 4,478 NJm 2 poate fi întâlnită numai rareori.
Pentru conducte netede, în regim turbulent, coeficientul de rezistenţă se poate calcula cu formula lui
Tonuta

1
lg( Re l ) - 0.8
= 2.27 � (22)
l

de aceeaşi formă cu cea valabilă pentru fluidele newtoniene, sau cu formula lui Terrance
 1
lg( Re l ) - 1.83
= 2.27 � (23)
l

In ceea ce priveşte mişcarea turbulentă a unui fluid bingham printr-o conductă rugoasă, se
recomandă utilizarea formulei lui Mikuradze.

A2) FLUIDE CU PRAG DE TENSIUNE

Un model de fluid cu prag de tensiune este şi acela anumit Wprschel-Bulkley. Pentru curgerea
�dv �
printr-o conductă de secţiune circulara � < 0 �, efortul tangential unitar este :
�dr �
n
� dv �
t =t p + k �
�- � (24)
� dr �
Modelul are trei constante reologice, şi anume T P , k şi n. în afara dopului rigid cu raza r p
�d �
� > r > rp �, viteza are expresia
�2 �

n +1 n +1
� �
V=
2n
�
(
�
� 1p - p2 ) �
d �n
-t p � - �
(
� p1 - p 2 ) �
r �n
-t p � �
�
1 �� (25)
k 2
( p1 - p2 ) �� 4l � � 2l � �
�

iar raza r p este dată tot de formula (5). Viteza donului risid este

n +1
1
n �p1 - p2 � �d n �n (26)
Vp = � ��� - rp �
n + 1 � 2kl � �2 �

şi se observă că dacă înlocuiml regăsim formulele (2) respectiv (8).

(
� t 0 -t p ) 2t p ( t 0 - t p ) t p2 �
2 2
8p nl 3
Q= 1 ( t 0 - t p ) �� 3n + 1 + 2n + 1 + n + 1�
� �
�
(27)
( p1 - p2 )
3
k n
� �

şi pentru k = m �p şi n=1 se reduce la formula lui Buckingham (9).

Dacă definim numărul lui Reynolds prin forma
rVm 2 n -1d n
Re = (28)
8n -1 k
Coeficientul de rezistenţă în regim turbulent, pentru conducte netede, rezultă din formula lui
Terrance

1 2.27 2.27 �
( l) �+ 0.34 � 0.02
2-n
= lg(1 - x) + lg Re (5n - 8) - - 0.79 (29)
l n n �
� �
� n n
 tp
unde x = .
t0
Pentru conducte rugoase, tot Terrance a propus formula

1 2.03 �d � 1.32
= lg � �+ 3 - (30)
l n �2k � n

Exemplu de calcul 1. Un fluid Bingham curge printr-o conductă cu diametrul interior

d=0,2m şi lungimea l = lOOOm cu debitul Q = 0,02m 3 /s. Densitatea fluidului este p =1200
kg/s 1, vâscozitatea plastică m p = 0,05Ms/ m 2 şi pragul de
curgere t p = 20 M / m 2 . Să se stabilească dacă mişcarea este laminară sau turbulentă şi să se
calculeze apoi căderea de presiune. Să se găsească apoi raza dopului rigid.

Rezolvare:
Se calculează mai întâi numărul lui Hedstrom din (11)
tp �
d2 � r 1200 �20 �0.2 2
He = = = 38400
m p2 0.052
iar relaţia (17) devine
xc He 384000
= = = 22.857
( 1 - xc )
3
16800 16800
Această ecuaţie de gradul al treilea are două rădăcini complexe conjugate şi o rădăcină reală.
xc=0.688
care este valoarea căutată a lui xc.
Calculăm acum din (16) membrana critica a numărului lui Reynolds care este

He � 4 1 � 384000 � 4 1 �
( Re B ) C = �
�1- �
xc + xc 4 �= �1- �
� 0.6888 + 0.68884 �= 10916
8�xc � 5 4 � 8� 0.6888 � 3 3 �
Pe de altă parte, din (11) se obţine
r�
Vm �
d 4r �
Q 4�
1200 �0.2
Reb = = = = 3056
mp p�mp �
d p� 0.05 �
0.2
Şi deoarece Re < Rec regimul de mişcare din conductă este laminar. Coeficientul de rezistenţă
se calculează, deci, din relaţia (13) care devine
1 Re 1 H e 64 H e 4 3056 384000 384000 4
64 � 20.9464 0.1863
= - � + �4 7 = - + = 47.75 - +
l 64 6 l Re 3 l Re 64 6� l 6�
3056 � 7
3056 �l 4
l l4
şi conduce la ecuaţia de gradul al patrulea
l 4 - 0.4595 �
l 3 + 0.0039 = 0
Această ecuaţie are două rădăcini reale şi două complexe conjugate. Cele două rădăcini sunt
l1 = 0.2775 si l2 = 0.3973 şi pentru a constata care este aceea valabilă, se calculează căderile de
presiune corespunzătoare
Vm 2 l 8 r Q 2l1 8� 0.022 �
1200 � 0.2279
( p1 - p2 ) 1 = r � � � l1 = 2 5 � l= �1000 = 337886 N / m 2
2 2 p � d p �
2
0.2 5

V 2
l 8r Q l2
8�1200 � 0.022 � 0.3973
( p1 - p2 ) 2 = r �m � � l2 = 2 52 � l= 1000 = 403059 N / m 2
�
2 2 p � d p �2
0.2 5

şi razele respective ale cuplului rigid

 t 20
rp1 = 2 � p l = 2�
� 1000 = 0.118m
�
( p1 - p2 ) 1 337886
t 20
rp 2 = 2 � p l = 2�
� 1000 = 0.083m
�
( p1 - p2 ) 2 483059

d
Deoarece rp1>r0 , unde r0 = = 0.1m este raza interioară a conductei, rezultă că
2
soluţia valabilă este
105 N / m 2 ; rp = 0.083m
p1 + p2 = 4.83 �
Viteza cuplului rigid are, conform formulei (6), valoarea
2
p p �d � 483059
( 0.1 - 03083) = 0.698m / s
2
Vp = 1 2 � � - rp �= �
4 m p l �2 � 4�
0.05 �
1000
Ca verificare, se calculează efortul unitar tangenţial la puncte
p1 p2 483059
t0 = d=
� 0.2 = 24.153 N / m3
�
4l 4�1000
şi se utilizează apoi formula (10) care dă
Vm t 0 � 4 t p 1 � t p �� 24.153 � 4 20
4 4
8� 1 � 20 � �
= �1- � + �
� � ��= �1 - � + �� �= 25.430l / s
�
d m p � 3 t 0 3 �t 0 �� 0.05 � � 3 24.153 3 �24.153 �
�
� �
Pe de altă parte, cu datele problemei rezultă
8Vm 32Q 32 � 0.02
= = = 24.465l / s
d pd 3
p�
0.23
şi eroarea faţă de această valoare exactă este de 0,14% ceea ce arată că soluţia aleasă este valabilă.

A.3. TRANSPORTUL FLUIDELOR PSEUDOPLASTICE PRIN CONDUCTE

Numeroase fluide nenewtoniene încadrează în categoria fluidelor pseudoplastice, pentru

acestea, relaţia cea mai simplă, între efortul unitar tangenţial şi viteza de deformaţie este
n
� dv �
t =k�
�- � (31)
� dr �
şi corespunde modelului de fluid Ostwald de Waele, care are două constante reologice, k şi n.
Legea de variaţie a vitezei în secţiunea transversală, obţinută prin integrarea ecuaţiei de
mişcare în coordonate cilindrice pentru anumite condiţii limită [1], este

1
� nn+1 n +1 �
n �p1 - p2 �
n
��d � �
v= -
n

� ����� r (32)
n + 1 � 2kl � �2 � �
� �

In figura 3 este ilustrat efortul exponentului n asupra profilului vitezei şi al vitezei de

deformare. Depărtarea lui n faţă de unitate implică o aplatizare a distribuţiei de viteze.
 Fig. 3 Efectul exponentului n asupra profilului vitezei şi al vitezei de deformare
Debitul volumic se calculează cu relaţia

d 1 3 n +1
2
p� n �p1 - p2 ��
n d �n
(33)
p�
Q = 2� r dr =
v �� �� �� �
0
3n + 1 � 2kl ��2 �

Dacă se defineşte numărul lui Reynolds prin formula

n
� n � rVm �
2-n
dn
Re = 8 �
� � � (34)
�n + 1 � k
coeficientul de rezistenţă în regim laminar are expresia
64
l= (35)
Re
Trecerea de la regimul laminar la cel de tranziţie se produce la valoarea critică a numărului lui
Reynolds
6464 �
n
Rec = n+2
�1 � n +1 (36)
( 3n + 1) �
2
� �
�n + 2 �
l
Dacă se consideră diagrama l = trasată de Dodge şi Metzner în fig. 4, Re definit prin
Re
(34), după prelucrarea ei, se admite că la

Re < 3470 -1370« curgerea este laminară

Re € [3470 -1370»,4270 -1370«] curgerea este tranzitorie
Re > 4270 -1370« curgerea este turbulentă
 Fig. 4 Rezistenta hidraulica ….. pentru fliude
Ostwald- de Wade si Mitzner-Reed

Pentru calcularea coeficientului de rezistenţă în regim turbulent, în conducte netede, se poate

utiliza formula (29) în care se introduce x=0 ; se va obţine astfel formula lui Chapp:

1 2.27 �
( l) �+ 0.34 � 0.02
2-n
= �
lg Re
� � ( 5n - 8 ) - - 0.79
l n � � n n (37)
Pentru conducte rugoase, formula (30) este aplicabilă şi în acest caz.
In ceea ce priveşte fluidele vâscoelastice, în cazul regimului laminar, gradientuî de presiune nu este
afectat de proprietăţile elastice. Ca urmare, pentru curgerea prin conducte a acestor fluide rămân
valabile ecuaţiile fluidelor pseudoplastice. în regim turbulent, vâscozitatea are ca efect reducerea frecării,
respectiv a căderii de presiune.
Exemplul de calcul 2.
Printr-o conductă cu diametrul interior d = 0.15 m şi lungime 1 = 1200 m, curge un fluid
Ostwald de Waele cu densitatea r = 1300 kg)m 3 şi proprietăţile k = 0.6Ns"/m 2 ,n = 0.7. Debitul
fiind Q = 0.01 m3 / s să se calculeze căderea de presiune presupunând conducta netedă.
Rezolvare:
Pentru a stabili, în primul caz, care este regimul de curgere din conductă, se calculează din
(36) valoarea critică a numărului lui Reynolds
6464 �
n 6464 �
0.7
Rec = n+2
= 0.7 + 2
= 2280
�1 � n +1 � 1 � 0.7 +1
( 3n + 1) ( 3�
0.7 + 1)
2 2
�
� � �
� �
�n + 2 � �0.7 + 2 �
din formula (34) rezultă
n n
� n � rVm �
2-n
dn � n � r Qm2- n �
d 3n - 4
Re = 8 �
� � � = 128 �
�
�4 ( 6n + 2 ) �
� p 2- n k =
�n + 1 � k � �
n
� 0.7 �1300 �
0.012-0.7 �0.530.7 - 4
= 128 �
�
�4 ( 6 � � = 476
� 0.7 + 2 ) �
� p 2-0.7 �
0.6

şi deoarece Re < Rec regimul este laminar.

Coeficientul de rezistenţă are, deci, valoarea
 64 64
l= = = 0.1345
Re 476
dată de formula (35), iar căderea de presiune este
V2 l r�
8� l l 8�
Q 2 �� 1300 �0.012 �0.1345
p1 - p2 = r �m � �
l= = = 223965 N / m 2
2 d p �
2
d 5
p �
2
0.155

Viteza maximă, în axa conductei, se obţine din formula (32) în care se introduce r=0, rezultă
astfel

1 n +1 1
0.7 +1
n �p1 - p2 �
n �d �2 0.7 � 223965 � 0.7
Vmax = �� �
��� = �� � �
0.075 2
= 1.032m / s
n + 1 � 2kl � �2 � 0.7 + 1 �2 �
0.6 �
1200 �
In al doilea caz, proiectând puţin diferit, se calculează mai întâi viteza medie
4Q 4� 0.08
Vm = = = 4.527 m / s şi apoi numărul lui Reynolds direct din formula (34)
pd 2
p�0.152
n 0.7
� n � rVm �
2-n
dn � 0.7 � 1300 � 4.527 2-0.7 �
0.150.7
Re = 8 �
� �� = 8� � �� = 7105
�6n + 2 � k �6 � 0.7 + 2 � 0.6
şi deoarece Re > Rec regimul este turbulent.
Pentru a se calcula coeficientul de rezistenţă l , se utilizează formula (37) care, cu datele
problemei, devine
1
lg � ( l) �- 3.004286
3
= 3.242857 � 7105
l �
� �
�

şi, prin încercări, dă l = 0.0264

Căderea de presiune este prin urmare

8Q 2l 8�
1300 �0.012 �0.0264
p1 - p2 = �
l = g1200 = 2813471N / m 2
p d
2 5
p �
2
0.155

A.4. ECUAŢIA RABIMOWITSCH-MOONEY ŞI GENERALIZAREA METZNER-REED

În principiu, dacă ecuaţia constitutivă a unui fluid oarecare este cunoscută, stabilirea relaţiei
debit-cădere de presiune este posibilă prin integrarea ecuaţiilor de mişcare. Reciproc, din datele debit-
cădere de presiune obţinute într-un vâscozimetru capilar pot fi calculate constantele reologice, cu
condiţia cunoaşterii modelului de curgere.
Se întâmplă, relativ frecvent, să nu se poată descrie corect comportarea unui fluid nenewtonian real cu
ajutorul unui model din categoriile menţionate mai înainte. Apar astfel situaţii în care constantele
reologice ale fluidului îşi valorile în funcţie de domeniul de viteze de deformaţie în care se petrece
curgerea.
Metzner şi Reed au propus o procedură generală, valabilă pentru orice tip de fluid, care
permite calcularea căderii de presiune printr-o conductă, dacă se dispune de date debit-presiune
măsurată într-o altă conductă sau cu un vâscozimetru capilar.
în prealabil, este necesară stabilirea unor relaţii generale între debit şi efortul unitar tangenţial la
perete.
Se scrie astfel, în primul rând, expresia debitului
r0 r02 r02

d ( r ) = -p �
2
Q = 2p � dr = p �
vr � v� r2 �
dv (38)
0 0 0

d
rezultat la care se ajunge prin integrarea prin părţi, ţinând seama de faptul că la r0 = viteza
2
este nulă.
 Efortul unitar tangenţial r la o rază oarecare r este legat de acela la perete prin relaţia
r
t =t0 � (39)
r0
iar pentru fluide independente de timp se poate scrie
dv t
= (40)
dr m ( t )
unde m ( t ) este vâscozitatea aparentă. Ca urmare, din (38) se obţine

r02 t0
t r3 t3
Q = -p � r � 2
dr = -p 03 � dt (41)
0
m (t ) t0 0
m (t )
sau
t
8Vm 4 0 t3
dt
t0 �
=- 3� (42)
d 0
m (t )
respectiv

Pd
-
8Vm 4 t3 4

d
=- �� dt
�Pd � 0 m ( t )
3 (43)
� �
�4 �
unde, pentru simplificare, s-a introdus notaţia
p1 - p2
P= (44)
l
pentru gradientul de presiune.
Dacă expresia vâscozitaţii aparente este cunoscută, integrarea (43) se poate calcula şi se obţine
astfel o relaţie între viteza medie de forfecare (sau debit) şi căderea de presiune.
Pd
Prin derivarea formulei (43) în raport cu şi utilizarea formulelor (40) şi (42) se obţine
4
�8V �
d� m �
�dv � 1 Pd d 3 �8Vm �
- � �= � � � �+ � � � (45)
�dr � 4 4 �Pd � 4 �d �
0
d� �
�4 �

�dv �
� � fiind viteza de deformaţie Ia perete. Acest rezultat este cunoscut sub numele de ecuaţia
�dr �
0
Rabimowitsch-Mooney.

Metzner şi Reed au scris această ecuaţie sub forma

� �8V � �
� d�
ln � m �
�dv � 8V 3 1 d �
- � �= m � + � � � � (46)
�dr � d �
4 4 �pd ��
0
d�ln � �
�
� �4 ���
sau
�dv � 3n '+ 1
- � �= (47)
�dr �
0 4n '
unde
 �8V �
d�
ln � m �
n' = �d �
(48)
�p �
d�ln � d �
�4 �

Potrivit acestei relaţii, n’ este panta curbei reprezentată în coordonate

logaritmice.
pd �8V �
= f� m�
4 �d �
Relaţia (49) sugerează posibilitatea scrierii ecuaţiei
n'
pd �8Vm �
= k '�
� � (49)
4 �d �
pd �8V �
ceea ce în coordonate logaritmice constituie ecuaţia tangentei la curba = f � m �k’ este
4 �d �
pd 8Vm
valoarea intersecţiei acestei drepte cu axa la =1
4 d
Pentru regimul laminar se pune

64
l= (50)
Re B
ReB fiind numărul lui Reynolds generalizat a cărui expresie este
rVm2- n ' d n ' (51)
Re B =
8n '-1 �k'
Formula (50) este bine verificată experimental pentru numeroase fluide cu sau fără prag de
efort unitar.
pd �8V �
Dacă se consideră curba = f � m �determinată experimental, n' este panta acestei
4 �d �
curbe reprezentată în coordonate logaritmice. Se observă că atât V cât şi n' nu sunt constante şi depind
de valoarea vitezei medie de forfecare.
Practic, fluid orice fluid poate fi aproximat pe porţiuni cu modelul Ostwald de Waele. Formula (49)
devine în acest caz
n n
pd �3n + 1 � �8Vm �
=k�
� ��� � (52)
4 � 4 n � �d �
iar Re# are expresia (34). Valorile constantelor reologice k şi n determinate experimental, pentru
8Vm p �8V �
diferite domenii de variaţie a mărimii permit aproximarea curbei d = f � m �pe
d 4 �d �
porţiuni, cu ajutorul relaţiei (52), şi oferă o metodă simplă de calculare a căderilor de presiune într-o
conductă
în concluzie, generalizarea Metzner-Reed este utilă atunci când dispunem de măsurători debit-
presiune în vâscozimetre capilare sau în conducte industriale. Dar pentru cazurile simple ale fluidelor
Bingham şi Ostwaldt de Waele, relaţiile stabilite anterior sunt mai eonvenâbile, deoarece nu există
determinarea grefică a parametrilor n şi k şi în plus, permit o delimitare mai precisă a mişcării
laminare de cea turbulentă.
Exemplul de calcul 3 La un vâscozimetru rotativ tip Fann35 cu şase viteze, s-au citit
următoarele unghiuri de deflecţie: r m = 102, r 300 = 73, r 200 = 62, r 100=42, r 6= 6.5 şi
r 3=4, indicii constituind turaţiile cilindrului mobil. Să se calculeze căderea de presiune dintr-o
coloană de burlane cu diametrul interior d = 0.2 m şi lungimea 1 = 2000 m, dacă prin ea se pompează
fluidul cercetat cu debitul Q = 0.03 m3/s.
Rezolvare:

Se calculează tensiunile şi vitezele de forfecare corespunzătoare celor şase viteze cu

relaţiile:

�M �dv 1
��
t n = 0.511rn � 2 �
; = 1.704 �
nc ��din [2] pag. 212
�m �dr s
��

De exemplu, pentru n = 600ro//min

r600 = 0.511 �
102 = 52.12M / m 2
�dv � 1
� � = 1.704 � 600 = 1022.4
�dr � 600 s
într-o diagramă logaritmică, se observă că primele trei puncte se plasează pe o dreaptă, iar ultimele pe
a doua (fig 5).

Fig. 5 Reograma fluidului din exemplul 3

8Vm 32Q 32 � 0.03
Calculăm mărimea = = = 38.2 s -1 fig. 5 Reograma fluidului din
d pd 3
p�
023
exemplul 3.
Presupunem că viteza de deformare la perete se află în intervalul descris de prima treaptă. Cu
coordonatele a două puncte oarecare de pe aceasta determinăm parametrii:
t2 15.3
k= n
= 0.667
= 0.71Ns n / m 2
�dv � 100
� �
�dr � 2

t
lg 1
t2 lg ( 15.3 / 3.3)
n' = n = = = 0.667
�dv � �dv �� lg ( 100 /10 )
�
lg �
� � � ��
�dr �
� 1 �dr �2�

Cu relaţia (47), viteza de forfecate la peretele conductei

�dv � 3 �0.667 + 1
- � �= 38.2 = 43s -1
�
�dr �
3 4�0.667

Din figura 5 remarcăm valabilitatea presupunerii şi determinăm tensiunea de forfecare la peretele

conductei: -t 0 @ 8.8 N / m
2

Căderea de presiune
4lt 0 4 �
200 �8.8
Dp =
‫׻‬- = = 3.52 105 M m 2 3.5bar
d 0.2

Putem folosi şi relaţia (52)

0.667
4l Pd 4 �
2000 0.667 + 1 �
�3 �
D=
p �=���=‫׻‬ 0.71 � � 38.20.667 3.84 105 M m 2 3.5bar
d 4 0.2 �4� 0.667 �

B. TRANSPORTUL NESTAŢIONAR AL FLUIDELOR NENEWTONIENE DE TIP BINGHAM

PRIN TUBURI DE SECŢIUNE CIRCULARĂ

Datorită faptului că multe fluide folosite în industria petrolieră: fluide de foraj, petroluri brute,
etc, se depărtează de la legea de compoziţie a unui fluid newtonian, în special la viteze mici, relaţiile
de calcul stabilite nu mai rămân în totalitate valabile. Problema mişcării unui fluid binghamian cu care
putem asemăna o mare parte din fluidele întâlnite în industrie a fost studiată, însă problema
nestaţionară, de început de mişcare sau de schimbare a regimului, încercăm să o determinăm printr-o
abordare modernă.

B.l. MIŞCAREA NESTAŢIONARĂ A UNUI FLUID BINGHAM PRINTR-UN TUB DE

SECŢIUNE CIRCULARĂ CU GRADIENT DE PRESIUNE CONSTANT

Considerăm un tub de secţiune circulară de rază r0 şi unghiul a cu orizontala. Alegând axa

tubului Ox (fig 6), ecuaţia de mişcare este [3]

dv rp �d 2v 1 dv �
r = - r g sin a - + mp �
� 2+ � � (53)
dt r �dr r dt �

unde vom nota cu t-timpul, r-coordonata radială, v-viteza, p - densitatea fluidului, g-acceleraţia
gravitaţională, r p -pragul de tensiune, ţt p - vâscozitatea plastică.
Condiţiile pe care viteza le satisface sunt:
t=0, v=0 (54)
Şi
r = r0 , v=0 (55)

Fig. 6

Cu schimbarea de funcţie
tp
w=v+ ( r0 - r ) (56)
mp
 şi notaţia
p ' = p + pgx sin a (57)

ecuaţia (53) devine

dw dp ' �d 2 w 1 dw �
r =- + mp �
� 2 + � � (58)
dt dx �dr r dt �

având aceeaşi formă şi pentru fluidul newtonian. Condiţiile iniţiale (54), se prezintă sub forma
tp
t=0 , w= ( r0 - r ) (59)
mp
iar condiţia la limită (55) devine
r = r0 , w=0 (60)
Pentru uşurarea calculelor, vom introduce variabile adimensionale
_
w0 _ x _ r
t= , x = ,r = (61)
r r0 r0
unde
tp
w0 = r0 (62)
mp

şi de asemenea cantităţile adimensionale

_
w _ p'
w= , p' = (63)
w0 pw02

în acest mod, obţinem ecuaţia

_ _
� _ _
�
dw d p ' 1 �d 2 w 1 d w �
=- + + � (64)
dt dx R p �dr 2 __r dr �
� �
unde vom nota
r w0 r0
Rp = (65)
mp

Este uşor de observat că soluţia ecuaţiei (64) trebuie să satisfacă condiţiile

_ _
1=0 ; w = 1- r
_
r=1 ; w=0
Observăm că parametrul adimensional R este exprimat prin
rt p r02
Rp = (67)
m p2
Soluţia ecuaţiei (64) Drezentată în [3] este următoarea (68):
1
� � _� 2 � � _� _
_ J0 � a n r � - a n t � � �0 �
J a n r �d r a2
_
1 d p ' � -2 �
� � � � � _
�- nt
1 - r - 8� 2 �+ 2�0 2
Rp R
w = - Rp � �
e � an r �
J0 � e p în
4 dx � n =1 a n J1 ( a n ) � n =1 a n J1 ( a n ) � �
�
� �
�
consecinţă, viteza adimensională
 _ _
� _�
v = w- �
1- r � (69)
� �

dedusă din (56) şi (62), este exprimată astfel:

1
� � _� 2 � � _� _
_
1
_
d p' � �
J 0 �
�
a n r �
�
an
- t � � _
� � � J 0 an r �
�
� �
dr
� _
�
a2
- nt
1 - r - 8� 3 1 - r �+ 2� 2
Rp R
w = - Rp � -2
�
e �- � 0
� an r �
J0 � e p (70)
4 dx � n =1 a n J1 ( a n ) � � � n =1 a n J1 ( a n ) � �
�
� �
�
Pentru t —> oo , rezultă

1 d p'
( ) ( )
_ 2
v = - Rp 1- r - 1- r (71)
4 dx

expresia cunoscută a vitezei pentru curgerea staţionară a unui fluid binghamian.

_
dv
Prin egalarea ecuaţiei _
, obţinem o ecuaţie a cărei soluţie este raza adimensională
dr
r p = r d a cuplului rigid în funcţie de timp. Viteza adimensională v p a acestui dop este dată de (72)
1

d p' � � J a( r )- t�
a n2
� �
J0 an r d r ( ) a2
- nt
1
( ) ( )
_ p
0 n
1 - r -2 - 8� 3
� e p �- 1 - r p + 2�0 2
R R
v p = - Rp � J0 an r p e p
�
4 dx � n =1 a n J1 ( a n ) � n =1 a n J 1 ( a n )
� �

Dacă t � �obţinem

1 d p'
( ) ( )
_ 2
v p = - Rp 1- r p - 1- r p (73)
4 dx
valoare ce corespunde curgerii staţionare a fluidului binghamian. Putem defini debitul volumetric
adimensional al curgerii:

Q
Q= (74)
p ro2 w0
care în consecinţă presupune expresia:
1
2
Q = r v p + 2�
p r�p�
dr (75)
rp

din care rezultă relaţia de mai jos

 � � J0 ( an ) - r p J2 an r p
2 2
a2 �
( )
( )
- nt
1 d p' � - 4 Rp � 1 -3
Q = - Rp 1 - r p - 16� �
e - 1 - r +
dx � �3 p
8 n =1 a n J1 ( a n )
3
�
� �
�
1
(76)

�J (a r) dr 0 n -
a n2

( )
� t
�J (a ) -r J2 an r p �
2
+2 �
Rp
0
� p
��
e
a J (a ) � 2 2 n
n =1 n 1 n

( )
J 2 a n r p si J 2 ( a n ) sunt funcţiile lui Bessel de prima speţă de ordinul doi. îa jjgest caz, când t -> 90
2

obţinem relaţia (77):

1 d p'
Q = - Rp
8 dv
4 1
3
3
1- r p - 1- r p( ) ( )
care este de fapt relaţia Buckingham-Reiner. Efortul tangenţial adimensional, exprimat sub forma

t dv
t= = -1 (78)
t0 dr

Valabil pentru r ��
r p ,1�
� �, in timp ce pentru r ��
0, r p �
� �, t constant şi are modulul egal cu
unitatea.
Din formula de mai sus şi din (70) rezultă:
1

d p' � � J
0 an r ( ) a2
- nt � �� J0 an r d r ( )
a2
- nt
1
t = - Rp
2
1 - 4� 2
�
dx � n =1 a n J1 ( a n )
�
e
Rp
�- 2�0 2
� n =1 a n J1 ( a n )
J1 a n r �
�
R
e p ( ) (79)

� �

şi pentru ( r = r0 ,t = t 0 ) efortul tangenţial este:

1
� � ( )
2
a
J 0 a n r d r - a n2 t
� ��
- nt
1 d p' � � R
e p
1 - 4� �- 2�
R
t 0 = - Rp � � 0
�
e p (80)
2 dx � n =1 a n2 � n =1 a n J1 ( a n )
� �

Dacă P este puterea necesară pentru curgerea în tub, obţinem

dP = -Q � d p ' (81)
pentru un element de lungime, sub formă adimensională
dP
dP = = -p Q �
d p' (82)
r r02 w03
Deci, puterea raportată la lungime este:
2 �
� J ( a ) - r pJ - nt� ( )
2 a2
dP d p' 1 �d p ' �� -4 2 an r
e p �+
2 n
= - R p � � 1 - r p - 16�
R
= -p Q �
dx dx 8 �dv � � n =1 a n J1 ( a n )
3
�
� �
 1

d p' � �
J0 an r d r ( ) a2

( )
p d p' - nt (83)
( )
-3
�J2 ( an ) - r p J2 an r p �
2
�
R
+ 1 - r p + 2p 0
� �
e p
3 dx d x n =1 a n J1 ( a n )
2
� �

iar când t � �, găsim

dp
dx
=p
d p' �
dx �
1 d p'
� Rp
8 dx
4 1 3 �
1- r p + 1- r p �
3 �
( ) ( ) (84)

Dacă / este lungimea tubului în formă adimensională aceasta este:

l
l= (85)
r0
şi puterea sub formă adimensională este:
dp t 3p d p
P = rr w 2
l = r r0 3
� 24
�
l (86)
mp d x
0 0
dx

B1.1. EXEMPLU NUMERIC

În acest subcapitol a fost efectuat un exemplu numeric pe baza relaţiilor (70), (72) şi (76), utilizând
următoarele valori numerice: r„ = 0 . 1 m , - 1200 kg/ m3, m p - 0.03 NS /m2
dp
t p = 7.5M / m2 , = -250 N / m3 , a = 0 (conducta orizontală)
dx
Exemplul numeric se poate rezolva fie prin utilizarea funcţiilor Bessel şi implicit a trunchierii la primii
40 de termeni, fie prin utilizarea metodei reţelelor. în [2] sunt prezentate ambele metode, şi datorită
simplităţii metodei reţelelor prezentăm rezultatele obţinute în tabelele B1-B5 şi figurile 7-11.
Mărimile calculate în practica inginerească, adică viteza de deplasare v, efortul la peretele conductei r 0,
debitul de fluid Q şi puterea necesară transportului P sunt o generalizare a celor de la mişcările
staţionare, obţinute pentru cazul în care timpul ia valori mari.
Din analiza distribuţiei vitezei în raport cu raza pentru diferite vâscozităţi fi p şi diferite
eforturi de forfecare r p, prezentate în figura 12 şi 15 se observă că viteza de deplasare este putin
influenţată de vâscozitate, în timp ce efortul de forfecare influenţează semnificativ viteza de deplasare.
Parametrii respectivi influenţează în acelaşi mod puterea şi debitul, în sensul scăderii acestora odată cu
creşterea lui r p şi a vâscozităţii jup pentru un gradient de presiune constant

= -250 (fig. 13,14, 16,17)

Valorile v (r ) pentru t=300 s

r v r v r v r v
0.000 0.134287 0.250 0.134287 0.500 0.134287 0.750 0.115065
0.008 0.134287 0.258 0.134287 0.508 0.134287 0.758 0.113041
0.016 0.134287 0.266 0.134287 0.516 0.134287 0.766 0.110916
0.023 0.134287 0.273 0.134287 0.523 0.134287 0.773 0.108690
0.031 0.134287 0.281 0.134287 0.531 0.134287 0.781 0.106362
0.039 0.134287 0.289 0.134287 0.539 0.134287 0.789 0.103933
0.047 0.134287 0.297 0.134287 0.5417 0.134287 0.797 0.101403
0.055 0.134287 0.305 0.134287 0.555 0.134287 0.805 0.098771
0.063 0.134287 0.313 0.134287 0.563 0.134287 0.813 0.096038
0.070 0.134287 0.320 0.134287 0.570 0.134287 0.820 0.093204
0.078 0.134287 0.328 0.134287 0.578 0.134287 0.828 0.090268
0.086 0.134287 0.336 0.134287 0.586 0.134287 0.836 0.087231
0.094 0.134287 0.344 0.134287 0.594 0.134287 0.844 0.084092
0.102 0.134287 0.352 0.134287 0.602 0.134287 0.852 0.080852
0.109 0.134287 0.359 0.134287 0.609 0.134185 0.859 0.077510
0.117 0.134287 0.367 0.134287 0.617 0.133982 0.867 0.074067
0.125 0.134287 0.375 0.134287 0.635 0.133678 0.875 0.070522
0.133 0.134287 0.383 0.134287 0.633 0.133273 0.883 0.066876
0.141 0.134287 0.391 0.134287 0.611 0.132767 0.891 0.063129
0.148 0.134287 0.398 0.134287 0.648 0.132160 0.898 0.059279
0.156 0.134287 0.406 0.134287 0.656 0.131452 0.906 0.055329
0.164 0.134287 0.414 0.134287 0.664 0.130643 0.914 0.051277
0.172 0.134287 0.422 0.134287 0.672 0.129733 0.922 0.047123
0.180 0.134287 0.430 0.134287 0.680 0.128722 0.930 0.042868
0.188 0.134287 0.438 0.134287 0.688 0.127609 0.938 0.038511
0.195 0.134287 0.445 0.134287 0.695 0.126395 0.945 0.034053
0.203 0.134287 0.453 0.134287 0.703 0.125080 0.953 0.029493
0.211 0.13428? 0.461 0.134287 0.711 0.123664 0.961 0.024831
0.319 0.134287 0.469 0.134287 0.719 0.122147 0.969 0.020068
0.227 0.134287 0.477 0.134287 0.727 0.120528 0.977 0.015204
0.234 0.134287 0.484 0.134287 0.734 0.118808 0.984 0.010237
0.342 0.134287 0.492 0.134287 0.742 0.116987 0.992 0.005170

Tabel Bl

Fig. 7

Valorile r d (t)
t,s rd t, s rd t, s rd t, s rd
0.000 1.000000 74.988 0.632813 149.988 0.609375 224.988 0.601563
2.332 0.812500 77.332 0.632813 152.332 0.609375 227.332 0.601563
4.675 0.765625 79.675 0.632813 154.675 0.609375 229.675 0.601563
7.019 0.734375 82.019 0.632813 157.019 0.609375 232.019 0.601563
9.363 0.718750 84.363 0.632813 159.363 0.609375 234.363 0.601563
11.707 0.703125 86.707 0.632813 161.707 0.609375 236.707 0.601563
14.050 0.695313 89.050 0.625000 164.050 0.609375 239.050 0.601563
16.394 0.687500 91.394 0.625000 166.394 0.609375 241.394 0.601563
18.738 0.687500 93.738 0.625000 168.738 0.609375 243.738 0.601563
21.082 0.679688 96.082 0.625000 171.082 0.609375 246.082 0.601563
23.425 0.679688 98.425 0.625000 173.425 0.609375 248.425 0.601563
25.769 0.671875 100.769 0.625000 175.769 0.601563 250.769 0.601563
28.113 0.671875 103.113 0.625000 178.113 0.601563 253.113 0.601563
30.457 0.671875 105.457 0.625000 180.457 0.601563 255.457 0.601563
32.800 0.664063 10.800 0.617188 182.800 0.601563 257.800 0.601563
35.144 0.664063 110.144 0.617188 185.144 0.601563 260.144 0.601563
37.488 0.664063 112.488 0.617188 187.488 0.601563 262.188 0.601563
39.832 0.664063 114.832 0.617188 189.832 0.601563 264.832 0.601563
42.175 0.656250 117.175 0.617188 192,175 0.601563 267.175 0.601563
44.519 0.656250 119.519 0.617188 194.519 0.601563 269.519 0.601563
46.863 0.656250 121.863 0.617188 196.863 0.601563 271.863 0.601563
49.207 0.656250 124.207 0.617188 199.207 0.601563 274.707 0.601563
51.550 0.648438 126.550 0.617188 201.550 0.601563 276.550 0.601563
53.894 0.648438 128.894 0.617188 203.894 0.601563 278.894 0.601563
56.238 0.648438 131.238 0.617188 206.238 0.601563 281.238 0.601563
58.582 0.648438 133.582 0.609375 208.582 0.601563 283.582 0.601563
60.925 0.640625 135.925 0.609375 210.925 0.601563 285.925 0.601563
63.269 0.640625 138.269 0.60937- 213.269 0.601 S63 288.269 0.601563
65.613 0.640625 140.613 0.609375 215.613 0.601563 290.613 0.601563
67.957 0.640625 142.957 0.609375 217.957 0.601563 292.95? 0.601563
70.300 0.640625 145.300 0.609375 220.300 0.601563 295.300 0.601563
72.644 0.640625 147.644 0.609375 222.644 0.601563 297.644 0.593750

Tabel B2

Fig. 8
Valorile v d (t)
t,s vd t,s vd t,s vd t,s vd
0.000 0.000000 74.988 0.109689 149.988 0.126452 224.988 0.132295
2.332 0.011916 77.332 0.110535 152.332 0.126743 227.332 0.132395
4.675 0.022278 79.675 0.111349 154.675 0:127024 229.675 0.132492
7.019 0.031518 82.019 0.112132 157.019 0.127296 232.019 0.132586
9.363 0.039758 84.363 0.112885 159.363 0.127559 234.363 0.132676
11.707 0.04707 86.707 0.113610 161.707 0.127813 236.707 0.132764
14.050 0.053528 89.050 0.114318 164.050 0.128059 239.050 0.132848
16.394 0.059215 91.394 0.115005 166.394 0.128296 241.394 0.132930
18.738 0.064232 93.738 0.115667 168.738 0.128525 243.738 0.133009
21.082 0.068668 96.082 0116306 171.082 0.128747 246.082 0 133086
23.425 0.072602 98.425 0.116923 173.425 0.128962 248.425 0.133160
25.769 0.076105 100.769 0.117518 175.769 0.129173 250.769 0.33231
28.113 0.079252 103.113 0.118093 178.113 0.129377 253.113 0.133300
30.457 0.082076 105.457 0.11864? 180.457 0.129575 255.457 0.133367
32.800 0.084634 107.800 0.119190 182.800 0.129766 257.800 0.133431
35.144 0.086971 110.144 0 119718 185.144 0.129950 260.144 0.133494
37.488 0.089104 112.488 0.120228 187.488 0.130129 262.488 0.133554
39.832 0.091059 114.832 0.120721 1 89.832 0.13030 264.832 0.133612
42.175 0.092880 117.175 0.121196 192.175 0.130468 267.175 0.133669
44.519 0.094571 119.519 0.121656 194.519 0.130629 269.519 0.133723
46.863 0.096144 121.863 0.122100 196.863 0.130785 271.863 0.133776
49.207 0.097614 124.207 0.122530 199.207 0.130935 274.207 0.133827
51.550 0.099007 126.550 0.122945 201.550 0.131081 276.550 0.133876
53.894 0.100324 128.894 0.123346 203.894 0.131222 278.894 0.133924
56.238 0.101568 131.238 0.123733 206.238 0.131358 281.238 0.133970
58.582 0.102745 133.582 0.124113 208.582 0.131489 283.582 0.134014
60.925 0.103865 135.925 0.124482 210.925 0:131616 285.925 0.134057
63.269 0.104947 138.269 0.124839 213.269 0.131739 288269 0.134099
65.613 0.105979 140.613 0.125184 215.613 0.131858 290.613 0.134139
67.957 0.106964 142.957 0.125517 217.957 0.131973 292.957 0.134177
70.300 0.107906 145.300 0.125839 220.300 0.132084 295.300 0.134215
72.644 0.108808 147.644 0.126151 222.644 0.132191 297.644 0.134251

Tabel B3

Fig. 9
Valorile Q(t)
t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s
0.000 0.000000 74.988 0.067226 149.988 0.076020 224.988 0.079020
2.332 0.008474 77.332 0.067678 152.332 0.076171 227.332 0.079071
4.675 0.015325 79.675 0.068112 154.675 0.076316 229.675 0.079121
7.019 0.021209 82.019 0.068529 157.019 0.076456 232.019 0.079169
9.363 0.026333 84.363 0.068930 159.363 0.076592 234.363 0.079215
11.707 0.030812 86.707 0.069316 161.707 0.076723 236.707 0.079260
14.050 0.034729 89.050 0.069690 164.050 0.076849 239.050 0.079303
16.394 0.038156 91.394 0.070052 166.394 0.076972 241.394 0.079345
18.738 0.041164 93.738 0.070401 168.738 0.077090 243.738 0.079385
21.082 0.043811 96.082 0.070737 171.082 0.077205 246.082 0.079425
23.425 0.046148 98.425 0.071062 173.425 0.077315 248.425 0.079462
25.769 0.048221 100.769 0.071375 175.769 0.077423 250.769 0.079499
28.113 0.050071 103.113 0.071677 178.113 0.077528 253.113 0.079534
30.457 0.051726 105.457 0.071968 180.457 0.077629 255.457 0.079568
32.800 0.053216 107.800 0.072252 182.800 0.077726 257.800 0.079601
35.144 0.054568 110.144 0.072527 185.144 0.077821 260.144 0.079633
37.488 0.055797 112.488 0.072792 187.488 0.077912 262.488 0079664
39.832 0.056919 114.832 0.073049 189.832 0.078000 264.832 0.079694
42.175 0.057954 117.175 0.073297 192.175 0.078086 267.175 0.079723
44.519 0.05891 1 1 19.519 0.073536 194.519 0.078148 269.519 0.079751
46.863 0.059798 121.863 0.073767 196.863 0.078245 271.863 0.079778
49.207 0.060623 124.207 0.073991 199.207 0.078325 274.20? 0.079804
51.550 0.061399 126.550 0.074207 201.550 0.078399 276.550 0.07829
53.894 0.062129 128.894 0.074416 203.894 0.078471 278.894 0.079853
56.238 0.062815 131.238 0.074617 206.238 0.078541 281.238 0.079877
58.582 0.063463 133.582 0.074814 208.582 0.078608 283.582 0.079899
60.925 0.064078 135.925 0.075004 210.925 0.078673 285.925 0.079921
63.269 0.064666 138.269 0.075188 213.269 0.078736 288.269 0.079943
65.613 0.065226 140.613 0.075366 215.613 0.078797 290.613 0.079963
67.957 0.065759 142.957 0.075538 217.957 0.078855 292.957 0.079983
70.300 0.066268 145.300 0.075704 220.300 0.078912 295.300 0.080002
72.644 0.066755 147.644 0.075865 222.644 0.078967 297.644 0.080021

Tabel B4

Fig. 10
Valorile P(t)
t,s P, w/m t,s P, w/m M P, w/m t,s P, w/m
0.000 0.000000 74.98» 1.68065 i 149.988 L9005i2 224.988 1.975500
2.332 0.211853 77.332 1.691957 152.332 1.904265 227.332 1.976782
4.675 0.383127 79 675 !. 702808 154,675 1.907893 229,675 1,978021
7.019 0.530316 82.019 1.713233 157.019 1.911400 232.019 1.979219
9.363 0.658318 84.363 1.723256 159.363 1.914789 234.363 1.980377
11.707 0.770291 86.707 1.732900 161.707 1.918066 236.707 1.981497
14.050 0.868213 89.050 1.742252 164.050 1.921233 239.050 1.982579
16.394 0.953908 91.394 1.751301 166.394 1.924295 241.394 1.983625
18.738 1.029095 93.738 1.760023 168.738 1.927254 243.738 1.984636
21.082 1.095278 96.082 1.768432 171.082 1.930115 246.082 1.985614
23.425 1.153707 98.425 1.776542 173.425 1.932881 248.425 1.986559
25.769 1.205520 100.769 1.784367 175.769 1.935583 250.769 1.987473
28.113 1.251777 103.113 1.791918 178.113 1.938195 253.113 1.988356
30.457 1.293142 105.457 1.799207 180.457 1.940720 255.457 1.989209
32.800 1.330396 107.800 1.806298 182.800 1.943162 257.800 1.990035
35.144 1.364205 110.144 1.813173 185.144 1.945521 260.144 1.990832
37.488 1.394921 112.488 1.819812 187.488 1.947802 262.488 1.991604
39.832 1.422967 114.832 1.82622- 189.832 1.950007 264.832 1.992349
42.175 1.448859 117.175 1.832420 192.175 1.952139 267.175 1.993070
44.519 1.472783 119.519 1.838405 194.519 1.954200 269.519 1.993766
46.863 1.494949 121.863 1.844187 196.863 1.956192 271.863 1.994440
49.207 1.515572 124.207 1.849771 199.207 1.958117 274.207 1.995091
51.550 1.534972 126.550 1.855173 201.550 1.959978 276.550 1.995720
53.894 1.553313 128.894 1.860390 203.894 1.961778 278.894 1.996328
56.238 1.570377 131.238 1.865431 206.238 1.963517 281.238 1.996916
58.582 1.586578 133.582 1870341 208.582 1.965198 283.582 1.997485
60.925 1.601940 135.925 1.875106 210.925 1.966824 285.925 1.998034
63.269 1.616648 138.269 1.879708 213.269 1.968395 288.269 1.998565
65.613 1.630638 140.613 1.884157 215.613 1.969914 290.613 1.999079
67.957 1.643971 142.957 1.888456 217.957 1.971382 292.957 1.999575
70.300 1.656700 145.300 1.892612 220.300 1.972801 295.300 2.000055
72.644 1.668872 147.644 1.896629 222.644 1.974173 297.644 2.000520

Tabel B5

Fig. 11
 Fig. 12 Variatia vitezei v in functie de raza r pentru diferite valori m p

Fig. 13 Variatia Debitului Q in functie de timpul t pentru diferite valori mp

Fig. 14 Variatia puterii P in functie de timpul t pentru diferite valori mp

 Fig. 15 Variatia vitezei v in functie de raza r pentru diferite valori t p

Fig. 16 Variatia Debitului Q in functie de timpul t pentru diferite valori tp

Fig. 17 Variatia puterii P in functie de timpul t pentru diferite valori tp

 B.2. MIŞCAREA NESTAŢIONARĂ A UNUI FLUID BINGHAMlAN PENTRU UN TUB DE
SECŢIUNE CIRCULARĂ CU GRADIENT DE PRESIUNE VARIABIL ÎN TIMP
Considerăm o problemă similară pentru acelaşi fluid, dar în cazul când gradientul de
presiune este variabil în timp.
Ecuaţia de mişcare rămâne tot ecuaţia (53) cu aceleaşi condiţii limită şi aceeaşi
dp
metodologie de adimensionalizare conduce în final la ecuaţia (64) a cărei soluţie pentru — * ct
dx
este (87)

1 1 a n2
d p ' - Rp t
� �
J 0 a n r d r a
- t
2
n ( � �
� )
e dq a2
- nt
w = 2�0 2 2
n =1 a n J1 ( a n )
e p - 2�0
J0 an r �
�
R

n =1
d x
a n J1 ( a n )
J0 an r �
�
R
e p ( ) ( )

Conform relaţiei (69) viteza adimensională este (88):

1 1 a n2
d p ' - Rp t
�J (a r) dr 0 n -
a n2
� �
�e dq a2
- nt
J (a r) � ( ) ( )
� t
d x
v = 2� - 2�0
Rp R
0
� e J0 an r �
� e p - 1- r
a J (a ) a n J1 ( a n )
2 2 0 n
n =1 n 1 n n =1

Dacă egalăm cu zero derivata dv/dr obţinem ecuaţia (89):

1 1 a n2
d p ' - Rp t
�J (a r) dr 0 n -
a n2
� �
� e dq a2
- nt
J (a r) � ( )
� t
d x
1 - 2� + 2�0
Rp R
0
� e J1 a n r �
� e p =0
J (a ) J1 ( a n )
2 1 n
n =1 1 n n =1

a cărei soluţie se află între 0 şi 1 şi este raza adimensională funcţie de timp a dopului rigid. Viteza
adimensională v p a dopului rezultă din (89) substituind r cu r .
Este uşor de observat că rezultatele obţinute coincid cu cele găsite în subcapitolul B l . dacă dp* fdx
=ct.
Debitul de curgere adimensional este dat de (75) şi este
(90)
1

Q � �
J0 an r � dr ( ) a2
- nt
Q = 2 = 2�0 2 2 J 2 ( a n rp ) �
J 2 ( a n ) - rp-2 �
R
�
� e p -
�
p r0 w0 n =1 a n J1 ( a n ) � �
a n2
(90)
1
d p ' - Rp t
� �
�e dq a2
- nt
d x 1
-2�0
a n J1 ( a n )
�
�
�J 2 ( a n ) - rp
-2
�
J 2 ( a n rp ) ��
�e
Rp
-
3
( 1 - rp-3 ) = 0
n =1

Din (78), luând în considerare expresia (88), obţinem

1 1 a n2
d p ' - Rp t
� �
J 0 a n r � d r ( a 2
- nt � � ) � e dq a2
- nt (91)
t = -2�0
n =1 a n J1 ( a n )
2
e p + 2�0
J1 a n r �
�
R

n =1
d x
J1 ( a n )
J1 a n r �
� (
R
e p ) ( )
şi pentru r = r0, t = r0 această formulă dă :
1

�J (a r) �
dr
0 n -
a n2
� 1
a n2
� t
d p ' - Rp t (92)
= -2 � + 2�� �
Rp
t0 0
�
e e dq
a J (a )
n =1 n 1 n n =1 0 d x

Puterea raportată la unitatea de lungime a tubului este :

dP dP'
= -p �
Q� (93)
dx dx
şi depinde de timp prin debitul volumetric şi prin gradientul de presiune. Astfel rezultă
� 1 d p ' -an t
2

� R
e p dq
� �
� a2
- nt
� 0 dx
dP
dx
= 2p � � a n J1 ( a n )
��
�
J 2 ( a n ) - rp �
-2
(
J 2 a n r p ��
�
R
e p - )
� n =1

�
�
1
�
� � ( )
J0 an r � dr - nt�
a2

-�0 2
n =1 a n J1 ( a n ) �
�
�J 2 ( a n ) - rp-2 �
-2
(
J2 an r p �
�
�e p �
R d p' p
� + 1- r p
�dx 3 dx
)
3 d p'
( ) (94)
�
�
Cum am menţionat în subcapitolul B.l. plecând de la rezultatele precedente, putem găsi o altă
exnresie nentni nnterea P si anume:

t 3p d P
P=r�
r 3� � l 4
(95)
mp d x
0

dP
unde are expresia dată de formula (94) şi I lungimea tubului. B.2.1. Aplicaţie
dx
Ca exemplu, considerăm o variaţie pulsatorie în timp a gradientului de presiune.

dP
= Am + A0 sin ut (96) unde
dx
�dp � �dp �
Am = � � + r �� g sin a A0 = � �
�dx �m �dx �
0

�dp � �dp �
fiind valoarea medie a gradientului de presiune şi � �, � � amplitudinea sa, iar u este
�dx �
m �dx �
0
frecvenţa.
A0
Dacă notăm q = putem scrie
Am
dp '
= Am ( 1 + q sin ut ) (97)
dx
si duDă ce introducerea variabilelor adimensionale obţinem
dp '
dx
(
= Am 1 + q sin wt ) (98)

r0 w�r0
unde Am = 2
Am , w =
� (99)
gw0 w0
Prin înlocuire în (88), obţinem viteza adimensională

1 1
J0 an r d r
� ( ) a2
- nt �J (a r) � 0 n -
a n2 �
( )
� � t
v = 2� �a J ( a ) �� �-
Rp Rp
0
J0 an r �
� e - 2 Am R p 0
1- e
n =1 a n2 J12 ( a n ) n =1 � 3
�
n 1 n
� �
( ) � - nt �
2
a
J0 an r a 2

( )
�
-2 A m e R 2
� � sin ut - w cos w t + we Rp �- 1 - r
� n

( )
p -2 (100)
n =1 a n a n4 + R p4 w J1 ( a n ) �R p �
� �

Cu ajutorul relaţiei (100), debitul adimensional de fluid (90) are expresia:

�J (a r) �
dr 0 n -
a n2
J2 ( an ) - r p �
J2 an r p ( ) �� -
a n2 �
( )
� t � t
Q = 2� �J (a ) -r J 2 a n r p �� - 2 Am R p � � �-
Rp Rp
0
� p � e 1- e
a J (a ) � � a n2 J1 ( a n )
2 2 2 n
n =1 n =1 � �
n 1 n
� �
J2 ( an ) - r p �
J 2 an r p ( ) �� a n2 �1
a
( )
� 2 - t
3
-2 Ame R p2 � � �- 1 - r p
Rp
sin ut - w cos w t + we n

( )
(101)
n =1 a a 4
+ R 4 2
w J ( a ) �R p �3
n n p 1 n � �

Volumul de fluid care trece prin secţiunea transversală într-un timp T este

T
V =�
Qdt (102)
0
sau sub formă adimensională
T
V =�
Qdt (103)
0
w0T
unde T =
r0
Plecând de la (102) obţinem (104)
1

�J (a r) �
dr � -an t � � J (a ) -rp � ( )
2
0 n J2 an r p
( )
�

� ( )
V = 2 Rp � a J ( a ) ��
0
J a -r p �
J a ��
n p � 1- e
r �
Rp
�- 2 Am Rp � 2 n �
a n J1 ( a n )
4 2 2 n 2 3
n =1 n 1 n � � n =1
� �
� R � - a n2 t �
�
�T - p3 �
� � J (a ) -rp �
�- 2 Ame R p2 � 2 n
1- e p �
R
J2 an r p
�
( )
� an �
� �
�
�
�
�
n =1 a
n a 4
n + R 4 2
p w J 1( n)
a ( )
�2 � -an t �
2
�
a
�n 1 - cos w T R
�- 1 ( 1 - rp-3 ) �
- sin uT + p2 w �
1- e p �
R
� T în continuare, din (87) şi (100)
�R p w an � �3
�
� � �
�
obţinem (105)
 1

�a n2
a2
- nt � �� J1 a n r � dr ( ) a2
- nt
�
�
�R p
sin ut - w cos w t + we
Rp
�- 2� 0
� n =1 a n J1 ( a n )
2
J1 a n r �
R
e p ( )
� �
1

�J (a r) �
� 1 n -
a n2
t � � J1 a n r p ( )
�a J ( a ) �� �+ 2 Ame R p2 �
Rp
t = 2 Am R p 0
1- e �
n =1
2
�
n 1 n
�
�
� n =1 a
4 2
n a n + Rp w
4
( J1 ( a n ) )

Ş1 pentru r = r0 , r = 1 • efort"1 unitar tangenţial adimensional este (106):

� �
2
a
- nt
� � e Rp � �
1
1- � 2
t 0 = 2 Am R p � �+ 2 Am R p �
2
�
�
�
�
n =1 a n �
�
�
n =1 a
n a 4
n + R 4 2
p w ( )
1

�a n2
a2
- nt � �� J0 an r � (
d r - a n2 t)
�
� sin w t - w cos ut + w e
Rp
�- 2�0 �
R
e p
�Rp � n =1 a n J1 ( a n )
� �
�
1 1
pentru că �
n =1 a n
2
=
4
(107)
1

� a n2 � �J (a r) �
0dr n
a n2 - t

( ) � a J (a ) �
�
în final avem (108): � sin w t - w cos ut + we p �- Am 1 + e sin w t
R 0
2
�R p � n =1 n 1 n
� �
� � J (a ) -rp � J 2 a n r p � - aRn t � ( )
� J (a ) -rp � ( )
2

dP 2 n 2 n J2 an r p
= 2p � Am R p �
2 �
�1 - e p �
+ A m R pe �
2
�
dx � n =1 a n3 J1 ( a n ) � � n =1 a n ( a n4 + R p2w 2 )
� � �
- nt�
2
a
�
�
�
J 2 ( a n ) - rp �
- 2
J 2 an r p �
�(
�
p
)
3
e p �+ Am 1 - r p 1 + e sin w t
R

� 3
( )( )
�

B.2.2. Rezolvarea numerică

Rezultatele execuţiei programului utilizând metoda reţelelor pentru un set de valori iniţiale (86) sunt
prezentate în tabelele B6-B10 şi figurile 18-28.
In situaţia unui gradient de presiune variabil în timp calculele analitice au condus la obţinerea
parametrilor hidrodinamici ai mişcării (viteza fluidului în raport cu raza, raza dopului rigid, debitul de
fluid transportat, efortul de forfecare şi puterea necesară) în mod asemănător ca în cazul gradientului
constant de presiune.
Ca o aplicaţie a acestora am considerat o variaţie sinusoidală a gradientului de presiune, variaţie foarte
apropiată de fenomenul înregistrat în practica transportului, unde sunt utilizate pompele cu piston ce
dau o asemenea distribuţie a presiunii şi a gradientului de presiune de timp.
Soluţiile analitice permit obţinerea tuturor parametrilor hidrodinamici, iar rezultatele numerice
obţinute prin metoda reţelelor cu valori ale caracteristicilor reologice ale fluidelor frecvent întâlnite în
practica de şantier, arată că parametrii hidrodinamici capătă în timp anumite pulsaţii generate de
caracterul de asemenea pulsatoriu al gradientului de presiune.
în ceea ce priveşte dependenţa parametrilor hidrodinamici faţă de caracteristicile reologice ale
fluidului, se observă că se păstrează aceeaşi variaţie ca în cadrul gradientului de presiune constant.
Valorile v (r ) pentru t=300 s

r v r v r v r v
0.000 0.134129 0.250 0.134129 0.500 0.134129 0.750 0.114905
0.008 0.134129 0.258 0.134129 0.508 0.134129 0.758 0.112882
0.016 0.134129 0.266 0.134129 0.516 0.134129 0.766 0.110757
0.023 0.134129 0.273 0.134129 0.523 0.134129 0.773 0.108530
0.031 0.134129 0.281 0.134129 0.531 0.134129 0.781 0.106203
0.039. 0.134129 0.289 0.134129 0.539 0.134129 0.789 0.103773
0.047 0.134129 0.297 0.134129 0.547 0.134129 0.797 0.101243
0.055 0.134129 0.305 0.134129 0.555 0.134129 0.805 0.098611
0.063 0.134129 0.313 0.134129 0.563 0.134129 0.813 0.095878
0.070 0.134129 0.320 0.134129 0.570 0.134129 0.820 0.093044
0.078 0.134129 0.328 0.134129 0.578 0.134129 0.828 0.090108
0.086 0.134129 0.336 0.134129 0.586 0.134129 0.836 0.087071
0.094 0.134129 0.344 0.134129 0.594 0.134129 0.844 0.083933
0.102 0.134129 0.352 0.134129 0.602 0.134128 0.852 0.080693
0.109 0.134129 0.359 0.134129 0.609 0.134026 0.859 0.077352
0.117 0.134129 0.367 0.134129 0.617 0.133823 0.867 0.073909
0.125 0.134129 0.375 0.134129 0.625 0.133520 0.875 0.070364
0.133 0.134129 0.383 0.134129 0.633 0.133115 0.883 0.066717
0.141 0.134129 0.391 0.134129 0.641 0.132609 0.891 0.062969
0.148 0.134129 0.398 0.134129 0.648 0.132002 0.898 0.059118
0.156 0.134129 0.406 0.134129 0.656 0.131294 0.906 0.055164
0.164- 0.134129 0.414 0.134129 0.664 0.130484 0.914 0.051107
0.172 0.134129 0.422 0.134129 0.672 0.124574 0.922 0.046947
0.180 0.134129 0.430 0.134129 0.680 0.128563 0.930 0.042685
0.188 0.134129 0.438 0.134129 0.688 0.127450 0.938 0.038319
0.195 0.134129 0.445 0.134129 0.695 0.126236 0.945 0.033853
0.203 0.134129 0.453 0.134129 0.703 0.124921 0.953 0.029287
0.211 0.134129 0.461 0.134129 0.711 0.123505 0.961 0.024623
0.219 0.134129 0.469 0.134129 0.719 0.121988 0.969 0.019866
0.227 0.134129 0.477 0.134129 0.727 0.120369 0.977 0.015020
0.234 0.134129 0.484 0.134129 0.734 0.118649 0.984 0.010090
0.242 0.134129 0.492 0.134129 0.742 0.116828 0.992 0.005082
Tabel B6
 Fig. 18

Valorile rd (t)

t,s rd t, s rd t, s rd t, s rd
0.000 1.000000 74.988 0.632813 149.988 0.609375 224.988 0.601563
2.332 0.812500 77.332 0.632813 152.332 0.609375 227.332 0.601563
4.675 0.765625 79.675 0.632813 154.675 0.609375 229.675 0.601563
7.019 0.734375 82.019 0.632813 157.019 0.609375 232.019 0.601563
9.363 0.718750 84.363 0.632813 159.363 0.609375 234.363 0.601563
11.707 0.703125 86.707 0.632813 161.707 0.609375 236.707 0.601563
14.050 0.695313 89.050 0.625000 164.050 0.609375 239.050 0.601563
16.394 0.687500 91.394 0.625000 166.394 0.609375 241.394 0.601563
" 18.738 0.687500 93.738 0.625000 168.738 0.609375 243.738 0.601563
21.082 0.679688 96.082 0.625000 171.082 0.609375 246.082 0.601563
23.425 0.679688 98.425 0.625000 173.425 0.601563 248.425 0.601563
25.769 0.671875 100.769 0.625000 175.769 0.601563 250.769 0.601563
28.113 0.671875 103.113 0.625000 178.113 0.601563 253.113 0.601563
30.457 0.671875 105.457 0.625000 180.457 0.601563 255.457 0.601563
32.800 0.664063 107.800 0.617188 182.800 0.601563 257.800 0.601563
35.144 0.664063 110.144 0.617188 185.144 0.601563 260.144 0.601563
37.488 0.664063 112.488 0.617188 187.488 0.601563 262.488 0.601563
39.832 0.664063 114.832 0.617188 189.832 0.601563 264.832 0.601563
42.175 0.656250 117.175 0.617188 192.175 0.601563 267.175 0.601563
44.519 0.656250 119.519 0.617188 194.519 0.601563 269.519 0.601563
46.863 0.656250 121.863 0.617188 196.863 0.601563 271.863 0.601563
-49.207 0.656250 124.207 0.617188 199.207 0.601563 274.207 0.601563
51.550 0.648438 126.550 0.617188 201.550 0.601563 276.550 0.601563
53.894 0.648438 128.894 0.617188 203.894 0.601563 278.894 0.601563
56.238 0.648438 131.238 0.617188 206.238 0.601563 281.238 0.601563
' 58.582 0.648438 133.582 0.609375 208.582 0.601563 283.582 0.601563
60.925 0.640625 135.925 0.609375 210.925 0.601563 285.925 0.601563
63.269 0.640625 138.269 0.609375 213.269 0.601563 288.269 0.601563
65.613 0.640625 140.613 0.609375 215.613 0.601563 290.613 0.601563
67.957 0.640625 142.957 0.609375 217.957 0.601563 292.957 0.601563
70.300 0.640625 145.300 0.609375 220.300 0.601563 295.300 0.601563
72.644 0.632813 147.644 0.609375 222.644 0.601563 297.644 0.593750
 Tabel B7

Fig. 19
Valorile v d (t)
t,s vd t,s vd t,s vd t,s vd
0.000 0.000000 74.988 0.109505 149.988 0.126247 224.988 0.132110
2.332 0.012294 77.332 0.110685 152.332 0.126785 227.332 0.132358
4.675 0.022620 79.675 0.111585 154.675 0.127260 229.675 0.132744
7.019 0.031472 82.019 0.111933 157.019 0.127069 232.019 0.132372
9.363 0.040137 84.363 0.113070 159.363 0.127644 234.363 0.132684
11.707 0.047338 86.707 0.113801 161.707 0.128016 236.707 0.132993
14.050 0.053460 89.050 0.114113 164.050 0.127818 239.050 0.132612
16.394 0.059598 91.394 0.115224 166.394 0.128423 241.394 0.132983
18.738 0.064423 93.738 0.115811 168.738 0.128690 243.738 0.133209
21.082 0.068593 96.082 0.116103 171.082 0.128501 246.082 0.132834
23.425 0.072985 98.425 0.117171 173.425 0.129128 248.425 0.133257
25.769 0.076232 100.769 0.117612 175.769 0.129295 250.769 0.133396
28.113 0.079181 103.113 0.117899 178.113 0.129134 253.113 0.133041
30.457 0.082460 105.457 0.118918 180.457 0.129775 255.457 0.133505
32.800 0.084698 107.800 0.119234 182.800 0.129842 257.800 0.133556
35.144 0.086917 110.144 0.119543 185.144 0.129717 260.144 0.133235
37.488 0.089485 112.488 0.120516 187.488 0.130358 262.488 0.133730
39.832 0.091065 114.832 0.120714 189.832 0.130330 264.832 0.133694
42.175 0.092850 117.175 0.121046 192.175 0.130253 267.175 0.133419
44.519 0.094944 119.519 0.121954 194.519 0.130880 269.519 0.133931
46.863 0.096099 121.863 0.122045 196.863 0.130766 271.863 0.133812
49.207 0.097612 124.207 0.122410 199.207 0.130745 274.207 0.133594
51.550 0.099367 126.550 Q. 123245 201.550 0.131348 276.550 0.134110
53.894 0.100234 128.894 0.123245 203.894 0.131157 278.894 0.133913
56.238 4.101602 131.238 0.123649 206.238 0.131199 281.238 0.133760
58.582 0.103081 133.582 0.124409 208.582 0.131764 283.582 0.134267
60.925 0.103737 135.925 0.124341 210.925 0.131507 285.925 0.134000
63.269 0.105020 138269 0.124795 213.269 0.131617 288.269 0.133919
65.613 0.106288 140.613 0.125467 215.613 0.132133 290.613 0.134403
67.957 0.106803 142.957 0.125341 217.957 0.131824 292.957 0.134077
70.300 0.108016 145.300 0.125838 220.300 0.132003 295.300 0.134071
72.644 0.109082 147.64 0.126414 222.644 0.132458 297.644 0.134520
 Tabel B8

Fig. 20
Valorile Q(t)
t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s
0.000 0.000000 74.988 0.067068 149.988 0.075855 224.988 0.078873
2.332 0.008746 77.332 0.067782 152.332 0.076203 227.332 0.079046
4.675 0.015552 79.675 0.068272 154.675 0.076486 229.675 0.079309
7.019 0.021142 82.019 0.068362 157.019 0.076275 232.019 0.079000
9.363 0.026594 84.363 0.069062 159.363 0.076657 234.363 0.079225
11.707 0.030976 86.707 0.069442 161.707 0.076868 236.707 0.079430
14.050 0.034645 89.050 0.069520 164.050 0.076659 239.050 0.079118
16.394 0.038419 91.394 0.070210 166.394 0.077069 241.394 0.079390
18.738 0.041273 93.738 0.070492 168.738 0.077206 243.738 0.079532
21.082 0.043725 96.082 0.070570 171.082 0.077012 246.082 0.079229
23.425 0.046414 98.425 0.071242 173.425 0.077442 248.425 0.079540
25.769 0.048282 100.769 0.071428 175.769 0.077506 250.769 0.079619
28.113 0.049992 103.113 0.071520 178.113 0.077338 253.113 0.079335
30.457 0.051994 105.457 0.072167 180.457 0.077782 255.457 0.079678
32.800 0.053232 107.800 0.072268 182.800 0.077775 257.800 0.079690
35.144 0.054505 110.144 0.072385 185.144 0.077641 260.144 0.079435
37.488 0.056064 112.488 0.073004 187.488 0.078087 262.488 0.079801
39.832 0.056893 114.832 0.073028 189.832 0.078013 264.832 0.079749
42.175 0.057912 117.175 0.073176 192.175 0.077921 267.175 0.079533
44.519 0.059173 119.519 0.073756 194.519 0.078359 69.519 0.079912
46.863 0.059736 121.863 0.073711 196.863 0.078224 271.863 0.079798
49.207 0.060606 124.207 0.073895 199.207 0.078180 274.207 0.079627
51.550 0.061650 126.550 0.074428 201.550 0.078602 276.550 0.080009
53.894 0.062034 128.894 0.074325 203.894 0.078413 278.894 0.079838
56.238 0.062827 131.238 0.474550 206.238 0.078421 281.238 0.079719
58.582 0.063698 133.582 0.075031 208.582 0.078816 283.582 0.080094
60.925 0.063956 135.925 0.074884 210.925 0.078582 285.925 0.079872
63.269 0.064708 138.269 0.075153 213.269 0.078645 288.269 0.079809
65.613 0.065440 140.613 0.075573 215.613 0.079004 290.613 0.080165
67.957 0.065616 142.957 0.075393 217.957 0.078734 292.957 0.079900
70.300 0.066341 145.300 0.075703 220.300 0.078853 295.300 0.079897
72.644 0.066944 147.644 0.076057 222.644 0.079167 297.644 0.080225

Tabel B9
 Fig. 21
Valorile P(t)
t,s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s t. s Q, m3 / s t, s Q, m3 / s
0.000 0.000000 74.988 0.067068 149.988 0.075855 224.988 0.078873
2.332 0.008746 77.332 0.067782 152.332 0.076203 227.332 0.079046
4.675 0.015552 79.675 0.068272 154.675 0.076486 229.675 0.079309
7.019 0.021142 82.019 0.068362 157.019 0.076275 232.019 0.079000
9.363 0.026594 84.363 0.069062 159.363 0.076657 234.363 0.079225
11.707 0.030976 86.707 0.069442 161.707 0.076868 236.707 0.079430
14.050 0.034645 89.050 0.069520 164.050 0.076659 239.050 0.079118
16.394 0.038419 91.394 0.070210 166.394 0.077069 241.394 0.079390
18.738 0.041273 93.738 0.070492 168.738 0.077206 243.738 0.079532
21.082 0.043725 96.082 0.070570 171.082 0.077012 246.082 0.079229
23.425 0.046414 98.425 0.071242 173.425 0.077442 248.425 0.079540
25.769 0.048282 100.769 0.071428 175.769 0.077506 250.769 0.079619
28.113 0.049992 103.113 0.071520 178.113 0.077338 253.113 0.079335
30.457 0.051994 105.457 0.072167 180.457 0.077782 255.457 0.079678
32.800 0.053232 107.800 0.072268 182.800 0.077775 257.800 0.079690
35.144 0.054505 110.144 0.072385 185.144 0.077641 260.144 0.079435
37.488 0.056064 112.488 0.073004 187.488 0.078087 262.488 0.079801
39.832 0.056893 114.832 0.073028 189.832 0.078013 264.832 0.079749
42.175 0.057912 117.175 0.073176 192.175 0.077921 267.175 0.079533
44.519 0.059173 119.519 0.073756 194.519 0.078359 69.519 0.079912
46.863 0.059736 121.863 0.073711 196.863 0.078224 271.863 0.079798
49.207 0.060606 124.207 0.073895 199.207 0.078180 274.207 0.079627
51.550 0.061650 126.550 0.074428 201.550 0.078602 276.550 0.080009
53.894 0.062034 128.894 0.074325 203.894 0.078413 278.894 0.079838
56.238 0.062827 131.238 0.474550 206.238 0.078421 281.238 0.079719
58.582 0.063698 133.582 0.075031 208.582 0.078816 283.582 0.080094
60.925 0.063956 135.925 0.074884 210.925 0.078582 285.925 0.079872
63.269 0.064708 138.269 0.075153 213.269 0.078645 288.269 0.079809
65.613 0.065440 140.613 0.075573 215.613 0.079004 290.613 0.080165
67.957 0.065616 142.957 0.075393 217.957 0.078734 292.957 0.079900
70.300 0.066341 145.300 0.075703 220.300 0.078853 295.300 0.079897
72.644 0.066944 147.644 0.076057 222.644 0.079167 297.644 0.080225
 Tabel B10

Fig. 22 Graficul P(t)

 Fig. 23 Variatia vitezei v in functie de raza r pentru diferite valori m p

Fig. 24 Variatia Debitului Q in functie de timpul t pentru diferite valori mp

Fig. 25 Variatia puterii P in functie de timpul t pentru diferite valori mp

 Fig. 26 Variatia vitezei v in functie de raza r pentru diferite valori t p

Fig. 27 Variatia Debitului Q in functie de timpul t pentru diferite valori tp

Fig. 28 Variatia puterii P in functie de timpul t pentru diferite valori tp

BIBLIOGRAFIE

1. R. Byron Bird, W. Stewart, E. Light-Foot - Transport phenomena, John Wiley and Sons, New York,
London, 1960, p91,102-192
T. Oroveanu, Al. Stan, V.Talie - Transportul petrolului, Ed. Tehnică, Bucureşti 1985, pl35-150
M. Macovei - Hidraulica forajului, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1982, p90-182
A.M.P. Skelland - Non-newtonian flow and heat transfer, John Wiley and Sons, New York, 1967
M. Albulescu - Contribuţii la studiul mişcării nestaţionare a fluidelor nenewtoniene, Teză de doctorat,
UPG Ploieşti, 1996
T. Oroveanu, Mecanica fluidelor vâscoase, cap. 1, Ed. Academiei, Bucureşti, 1967
W.L. Wilkinson - Non-newtonian fluids, Pergamon Press Inc., New York, 1960
I. Creţu, M.D. Stan - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaţii şi probleme, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1984, Bucureşti, 1984