Ministerul educațiiei, Culturii și Cercetării al Repubicii Moldova

Tema:Comunicarea prin Mas-media

Elaborat:Oselschi Pavel

Verificat:Lisnic Ina

Bălți,2019
Comunicarea poate fi definită drept procesul de transmitere de mesaje care încorporează
semnificații, printr-unul sau mai multe canale. Toate mesajele sunt incomplete, prin natura lor,
cel care le completează fiind receptorul (caracterizat de anumite competenețe de comunicare)

Din perspectivă semantică, termenul de comunicare are origine latină, însemând la început
punerea în comun a unor lucruri, indiferent de originea lor.

). Mai târziu, la începutul secolului al XVIII-lea, apare un alt sens al termenului de

comunicare: acela de a transmite, ce se impune în timp o dată cu expansiunea mijloacelor de
comunicare în societățile moderne. (ibidem)
În marea majoritate a dicționarelor explicative sunt redate cu precădere trei definiții ale
comunicării

1. înștiințare, aducere la cunoștință

2. contacte verbale în interiorul unui grup sau colectiv

3. prezentare sau ocazie care favorizează schimbul de idei sau relații spirituale
Putem individualiza comunicarea de masă prin sublinierea caracteristicilor emițătorului (creatorii
mesajelor), canalului de difuzare, receptorului (audienței) și conținutului transmis. (M. Coman,
2007, p. 27)

În comunicarea mass-media, mesajele sunt create și distribuite de producători - ,,un

ansamblu de indivizi, în care fiecare îndeplinește sarcini specifice” (R. Hiebert et alii, 1991, p. 12
apud. ibidem)

Un alt aspect important este acela că mesajele create de industriile mass-media sunt
distribuite cu ajutorul unui ansamblu de tehnologii controlate de numeroase instituții specializate.
Acest sistem permite ameliorarea calității comunicării, creșterea ariei de difuzare și a vitezei cu
care circulă mesajele respective.(idem, p. 28)

Cei ce receptează anumite mesaje mass-media, nu trăiesc în aceeași zonă, nu se cunosc unii
pe alții și adeseori nu au valori, credințe sau convingeri comune. Singurul lucru care îi leagă este
participarea la receptarea unor produse mass-media identice. În comunicarea de masă, audiența
este constituită dintr-o multitudine de oameni, risipiți în plan geografic, eterogeni din punct de
vedere socio-cultural, aflați în imposibilitatea de a comunica între ei sau cu persoanele care au
produs mesajele respective.(idem, p. 30)

În comunicarea de masă nu se pot realiza două procese de interacțiune specifice formelor

de comunicare interpersonală: aceea dintre emițători și receptori și aceea dintre receptori între ei.
Comunicarea este unidirecționată, emițătorul (organizațiile mass-media) dominând și chiar
monopolizând actul de transmitere a mesajelor; răspunsul receptorilor este slab, tardiv (în raport
cu momentul difuzării materialelor), fără puterea de a schimba traseul ori conținutul comunicării.
(idem, p. 31)

Cea mai importantă caracteristică a conținuturilor vehiculate de mass-media este dată de

faptul că aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum: ,,Un produs mass-media este o marfă
sau un serviciu vândut unor consumatori potențiali, în concurență cu alte produse mass-media” (D.
McQuail, 1987, p. 220). Pentru că urmărește atragerea unui număr cât mai mare de clienți,
comunicarea de masă oferă o mare varietate de conținuturi, atractive și accesibile, mereu înnoite
și permanent promovate prin diferite campanii de publicitate. (M. Coman, 2007, p. 32)