1. Microbiologia. Obiectul de studiu.

Disciplinile microbiologice si
obiectele de studiu. Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei.
Rolul savantilor A. Leeuwenhoek, L. Pasteur, R. Koch, I.Mecinicov in
dezvoltarea microbiologiei.

Obiectul de studiu:
1. mi/o si activitatea lor vitala (forma, structura, metabolism, crestere si
multiplicare)  identificare
2. relatiile mi/o cu mediul ambiant si cu organismul-gazda
Scopurile studierii mi/o:
1) patogene, oportuniste = prevenire maladii infectioase
2) utile, inofensive = productie AB, medicamente prin ADNrec
(streptokinaza, insulina), alimente (unt, brinza)
3) insecticide „biologice”
4) fabricare plastic biodegradabil ???
5) decompunere deseuri, metan
Disciplini microbiologice:
 particularitati biologice mi/o
 bacteriologie
 virologie
 protozoologie
 micologie, etc
 habitat mi/o
 microbiologia solului
 ... marina
 ... cosmica
 implicatii in activitatea umana
 microbiologia medicala
 ... veterinara
 ... alimentara, etc
 Genetica microbiana
 Ecologia microbiana
Microbiologia medicala studiaza:
a) relatia mi/o-gazda umana
b) capacitatile patogene mi/o
c) capacitatile antiinfectioase organism uman
d) metode de diagnostic etiologic al bolilor infectioase
e) metode de terapie/profilaxie antimicrobiana
Etape istorice in dezvoltarea microbiologiei:
I. empirica (pina in sec. 15)
II. morfologica (sec. 16-18)
A. von Leewenhoek: 1673 – prima observare si descriere a mi/o
III. fiziologica (sec. 19)
L. Pasteur: prepararea vaccinurilor contra antraxului, turbarii, holerei; sustine
necesitatea sterilizarii instrumentelor, bandajelor
R. Koch: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antrax, tbc;
elaborare teorie despre rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele
lui Koch)
I. Mecinicov: argumentare rolul florei intestinale (antagonism); descoperire
fagocitoza si rolul antimicrobian al inflamatiei

2. Notiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri

acelulare si celulare. Deosebirile dintre microorganismele procariote si
eucariote.

Mi/o = organisme microscopice (micro-nano- metri) + alge, protozoare,

virusuri, agenti subvirali (prioni), cipuerci microscopice (fungi, micete)
Clasificari mi/o:
 fenotipica (prima tentativa – Carl von Linne)
 genotipica
 filogenetica (bazata pe studiul fosilelor sau al HLA)
Grupe taxonomice: domeniu  regn  increngatura  clasa  ordin 
familie  gen  specie
Taxoni infraspecifici din cadrul speciei, care prezinta anumite diferente:
 biovar (activitate biochimica/fiziologica)
 serovar (structura Ag)
 patovar (grad de patogenitate)
 lizovar (sensibilitate la bacteriofagi)
 antibiovar (sensibilitate la AB)
Rolul taxonilor infraspecifici: markeri epidemiologici!
Clasificare mi/o:
 forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni)
 forme celulare:
 bacteria = procariote, eubct
1) G-
2) G+
3) micoplasme (lipsite de PC)
 archaea = procariote, PC fara peptidoglican, habitat in conditii
extremale
 eucarya = eucariote (fungi, protozoare)

3. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda

microscopica in diagnosticul bolilor infectioase. Tipurile de
microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de
emersie.
Metode microbiologice de diagnostic:
 diagnostic direct (detectare agent patogen sau a produselor lui)
1. microscopic (orientativ)  prezenta bct, nr, forma, structura
2. bacteriologic  izolare culturi pure de bct, identificare si testare
la AB
3. biologic (experimental)  inoculare produs patologic la animale
de laborator, provocare maladie tipica
4. depistare Ag mi/o in lichide biologice
5. identificare AN mi/o prin tehnici de biologie moleculara
 diagnostic indirect (imunologic)
1. serodiagnostic  detectare si titrare Ac specifici in serul
bolnavului
2. intradermoreactie  introducere alergen microbian
epidermal/intradermal; reactie pozitiva = aparitie eritem 
hipersensibilitate specifica (intilnire repetata cu Ag)