România – context teritorial

Încadrare teritorială
Așezare geografică:
- partea de SE a Europa Centrală (Germania, Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, Elveția,
Polonia);
- la contactul cu Europa Orientală (Marea Neagră) și cu Europa Balcanică (Dunărea);
- teritoriul este axat pe:
o paralela de 45 latitudine nordică – așezare în mijlocul zonei temperate;
o pe meridianul de 25 longitudine estică – aliniamentul așezărilor Avrămești,
Făgăraș, Roșiorii de Vede, Traian.

Poziția pe Glob:
- zilele sunt mai lungi cu 37 minute la solstițiul de iarnă în nordul țării față de sud
- între extremitățile de este și de vest există o diferență de 37 minute.
Pe locul 58 din punct de vedere al populațieiș locul 84 din punct de vedere al suprafeței 238
391 km 2 .
Forma teritoriului este relativ rotundă.
Suprafața de 238 391 km 2 (4.8% din suprafața Europei); locul 13 în Europa; locul 84 pe
glob
Distanța dintre extremitățile Nordică și Sudică: 525 km
Distanța de la Vest la Est: 740 km
N – Horodiștea (Botoșani): 26°23`32” long. E, 48°15`06” lat. N
S – Zimnicea (Teleorman) 25° long E, 43° lat. N
V – Beba Veche 20°15`44” long E, 46° lat. N
E – Sulina (Tulcea); 29°41`24” long. E, 45°09`36” lat. N
Centrul României – intersecția paralelei de 46° lat. N cu meridianul de 25° long. E; se află la
17 km N de orașul Făgăraș.
Frontiere: lungime totală de 3150 km – 1086 km terestre, 1817 km fluviale; 247 km maritime
Granița cu:
- Serbia: 546 km;
- Bulgaria: 631 km;
- Republica Moldova: 681 km;
- Ucraina: 650 km;
- Ungaria: 448 km.
Fațada la Marea Neagră: 194 km (lungimea litoralului).
Premisele de dezvoltare
A. Condiții naturale
- țară carpatică: Carpații de Sud-Est – relieful coboară în trepte spre E, S, V.
o succesiune a formelor de relief (munți: 30%, dealuri și podișuri: 40%, câmpii
și lunci: 30%, deltă.
o Frecvență mare a depresiunilor mari și mici (330), joase, bine populate, bogate
în zăcăminte de subsol: 30% din teritoriul montan, 2000 km 2 .
 Carpații Orientali (de la N – S) Maramureș, Bilbor, Borsec, Giurgeu,
Ciuc, Brașov; (de la V – E) Dornelor, Câmpulung Moldovenesc
 Carpații Meridionali: Loviște, Petroșani, Hațeg, Bran – Rucăr –
Dragoslavele (culoar depresionar); Olt, Jiu (culoar de vale).
 Munții Banatului și Munții Apuseni: Bozovici, Brad, Zlatna, Zarand,
Beiuș, Vad (depresiuni golfuri); Timiș – Cerna – Mehadia, Reșița –
Câlnic – Lupac – Brebu – Ezeriș (culoare depresionare); Mureș (între
Deva și Lipova), Arieș (culoar de vale).
o Văile, pasurile și trecătorile:
 6 văi transversale: văiile Dunării, Crișul Repede, Oltului, Mureșului,
Someșului, Jiului;
 văi parțial transverale: văile Sucevei, Bistriței, Trotușului, Prahovei,
Crișul Alb.
 trecătorile carpatice:
 organizarea transporturilor transcarpatice – repartiția geografică
a așezărilor, configurația axelor de urbanizare, a orașelor
dublete;
- țară dunăreană: rețea hidrografică tributară (cca. 90%) Dunării;
o lungime: 38% din întreg cursul fluviului și 45% din lungimea sa navigabilă:
1075 km – 795 km graniță, 280 km pe teritoriul românesc.
o malul românesc – trepte domoale (câmpii de terase)
 dezvoltarea agriculturii (cereale, plante tehnice și de nutreț)
 orașe porturi: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu,
Măgurele, Giurgiu, Oltenița, Călărași) cu funcție industrială.
 19 orașe: lângă malul stâng: Galați, Brăila, Drobeta-Turnu Severin,
Orșova; în lungul brațelor: Măcin, Hârșova; în zonele de confluență:
Turnu Măgurele (Olt), Oltenița (Argeș); spre zona de vărsare: Tulcea,
Sulina.
  Cernavodă, Isaccea, Moldova Nouă, Calafat, Corabia, Zimnicea,
Călărași, Feteși.
 sate mari.
- țară pontică: țărmul vestic al Mării Negre.
o Marea Neagră:
 Suprafața: 413 490 km 2
 România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Rusia, Ucraina
 Comunicare cu Marea Marmara, Marea Egee, Marea Mediterană
(Bosfor, Dardanele)
 Linie de țărm: 4075 km – 194 km pentru România.
 Porturi: Odessa, Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul,
Constanța, Mangalia, Sulina.
 Zonă petrolieră: țărmul românesc, ucrainean și rusesc.
 Funcție turistică: Crimeea, Batumi, Varna, Mamaia, Constanța,
Mangalia.
- climat: temperat-continental-moderat;
- vegetație spontană: păduri (conifere, fag, de stejărete, zăvoaie – vegetație din zona
umedă de salcie, stuf, papură, 27% din teritoriu), pajiști (20%).

Istoric al organizării administrativ teritoariale a

României
Evoluție istorică

Unirea celor două țări românești- Țara Românească și Moldova- într-un singur stat (1859)

1862 - primul Parlament al României (București)

1877 -proclamarea Independenței de stat a României (Adunarea Deputaților)

-ruperea relațiilor cu Turcia- războiul din 1877-1878:independenta Romaniei si

revenirea Dobrogei la statul roman

1882 -Regat: Carol I

1918- intregirea teritoriala a statului roman:revenirea Basarabiei, Bucovinei, Banatului si

Transilvaniei.

Perioada interbelica- progres intens in toate domeniile de activitate (dezvoltare economica,

sociala si politica). Se instaleaza capitalismul.
1939- cel de-al doilea razboi mondial

1940 -ocuparea Frantei de catre Germania

-Romaniei i se iau Basarabia si partea de nord a Bucovinei de catre URSS(iunie)

-Dictatul de la Viena- partea de NV a Transilvaniei este anexata Ungariei (august)

-Bulgaria obtine partea de S a Dobrogei (septembrie)

1941- Romania i se alatura Germaniei si intra in razboi impotriva URSS, pentru dezrobirea
Basarabiei si Bucovinei

1944-1945- Romania lupta impotriva Germaniei.

1945-1989- ocupatia URSS; dictatura comunista

Unitatile administrativ teritoriale

Judetul(sec XIV-lea)-cea mai mare entitate administrativa din Romania;

-teritorii de dimensiuni diferite

-particularitati geografice, teritorial-istorice si social-economice diferite

-este format din localitati urbane si rurale

- diferentieri legate de resurse naturale si umane

-autonomie social-culturala si economica

Marime teritoriala -tipologie

-suprafata medie :5675,6 kmp

 Suprafete mici -3000-3999kmp( Ilfov, Salaj, Covasna, Giurgiu)

 Suprafete medii inferioare-4000-4999kmp (Botosani, Braila, Dambovita, Galati,
Ialomita, Mehedinti, Prahova, Satu Mare, Vrancea)
 Suprafete medii superioare -5000-5999kmp (Bistrita-Nasaud, Brasov, Calarasi, Gorj,
Iasi, Neamt, Olt, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Valcea)
 Suprafete superioare-6000-6999kmp (Alba, Arges, Bacau, Buzau, Cluj, Mures,
Harghita, Maramures)
  suprafete mari -7000kmp;profil natural de campie (Timis, Dolj, Bihor,
Arad);montan(Caras-Severin, Hunedoara, Suceava) ;delta(Constanta, Tulcea)
Timis-8697kmp; Bucuresti-238kmp

Orasul

-enititate administrativa de baza urbana

-dezvoltare economica, social-culturala si edilitara

-functii:industriala, comerciala, culturala si de servicii, politico-administrativa.

-alcatuit dintr-o singura localitate, in mod normal, dar incluzand si localitati rurale.

-centrele urbane dezvoltate,de convergenta teritoriala si politico-administrativa – municipii

Comuna

-terminologia franceza:commune-o comunitate, o grupare de gospodarii sau locuinte; comuna

urbana si rurala

-entitate administrativa de baza, exclusiv rurala in Romania

-numar diferit de sate: intre 1 (7%) si 40 de sate (comuna Cornereva,jud Caras-Severin) sau
38 de sate (comuna Vidra, jud Alba)

-reunite in functie de traditie si comunitate de interese, particularitati economice, culturale,

geografice si demografice.

Populatia Romaniei
Evolutie numerica

A doua jumatate a sec. al XIX-lea – al doilea razboi mondial

-crestere constanta a numarului de locuitori

-1918 -unitatea nationala si cadrul politic favorizeaza dezvoltarea tarii dpdv demografic
-1920-1924 –natalitate ridicata – locul 3 in Europa (dupa URSS si Bulgaria)

-spor natural constanta: 1938 –locul 2 in Europa

-1930-1948: usoara reducere a sporului total si a ritmului mediu anual de crestere demografica

-evolutie demografica corelata cu dezvoltarea generala economica si sociala

-explozie demografica pana in anii ’30 –fenomen pretrecut cu 5-7 decenii in urma in tarile
dezvoltate din Europa Occidentala (revolutia industriala)

-cresterea calitatii vietii (alimentatie, infrastructura, servicii medicale): mentinerea unei

natalitati ridicate si reducerea mortalitatii

-populatia include locuitorii vechilor teritorii romanesti

Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial

-amplificare deosebita a numarului populatiei

-1968 –punct culminant –cea mai puternica natalitate

-iunie 1969 –populatia depaseste 20 mil.locuitori

-1977 (21.599.910 loc.) locul 9 in Europa si locul 29 in lume

Perioada de dupa 1990

-1992 –punct culminant – cel mai mare numar de locuitori (22.810.035 loc)

-dupa 1992, sporul natural devine negativ -2013 :-1,9%o (promile)

-1999 –natalitatea este cu 1,4 unitati sub nivelul martalitatii (10,4%o natalitate – 11,8%o
mortalitate)

-mortalitate infantila –nivelul cel mai ridica din Europa (18,6%o)

-imbatranire demografica accentuata: intre 13% si 45,5% populatie de peste 60 ani

-scadere constanta a populatiei: (2002 -21.680.974 loc;2011- 20.121.641 loc; 2014-

19.913.193loc)

Dinamica populatiei
Miscarea naturala –bilantul natural

1930-1940

 Natalitatea-400.000 loc (26-34%o)

 Mortalitatea-300.000 loc (18-20%o)
 Sporul natural a scazut de la 14,8%o in 1930, la 7,1%o in 1940
 Cauze: al doilea razboi mondial, seceta
Natalitatea 1950-1959: 22,6%o; 1966 -14,3%o; 1967-1968- 26-27%o; 1980: 18%o; 1990:
14%o; 1992: 11,4%o; 2014: 8.8 %o

 Oscilatie si scadere relativa :

o “explozie scolara”- prelungirea duratei procesului de instruire

o Cresterea numarului de elevi si studenti

o Reducerea fertilitatii feminine- in principal pentru grupa de varsta 18-23 ani

 Nu este asigurata reproductia simpla a populatiei -1-2 copii/familie (Banat, Crisana)

 Tarile europene: 8-16%o nascuti vii
 Locul 1 in UE la numarul de nou nascuti: Irlanda-16 copii/1000loc
 1985- locul 6 in Europa ( Polonia, URSS, Spania, Iugoslavia, Grecia): 5,4% bilant
natural
 1989-locul 3
 1994-locul 18
 2012-locul 3 la nivel mondial in topul tarilor cu cele mai putine nasteri la 1000 loc: 10
copii/1000 loc (locul 1: Japonia si Germania- 8 copii/1000loc), locul 2:Austria,
Grecia,Ungaria, Italia, Bosnia si Hertegovina – 9 copii/1000loc, locul 3:Thailanda,
Elvetia, Spania, Slovacia, Singapore, Polonia, Malta, Bulgaria
 Natalitate scazuta: saracia, cresterea varstei de casatorie si prelungirea studiilor
Mortalitatea 1930-1940: 18,2-21,1%o –sub valorile Austriei, Belgiei, Danemarcei,
Germaniei; 1992:11,6%o; 2002: 12,4%o; 2014:11,4%o

Mortalitatea infantila

-perioada antebelica –cea mai ridicata rata din Europa:180-181 la1000 copii nascuti vii

-1930-1935 -120.000 mureau annual inainte de a implini 1 an

-1989 -25-26%o
-1999- 18,6%o

-2002- 17,3%o

-2013- 8,1%o

-tarile europene: 4-15%o

Sporul natural

-2014: -2,6%o; Teleorman: -9,2%o; Giurgiu: -7%o; Olt: -6,9%o; Braila: -6,6%o; Ilfov:
0,9%o; Iasi: 0,8%o; Suceava: 0,3%o; Brasov: 0,1%o; Bistrita Nasaud: 0%o

Durata medie a vietii

1992: 69,78 ani

2002: 71,18 ani

2011:73,77 ani

2013: 75,16 ani

Îmbătrânire demografică
1977 – 13% populație vârstnică (60 ani și peste)
2002 – 19,8%
2014 – 45,28% (peste 9 mil. loc – efect al emigratiei)
- valori mai ridicate in mediul rural
- cea mai imbatranita categorie de populatie a tarii: populatia feminina din mediul rural
- factori:
o evoluția fertilității populației feminine
o nivelul mortalității generale (mai ridicat în mediul rural)
o soldul negativ al migratiei: emigrația e mai mare ca imigrația
- Europa: 23% populație vârstnică
Diferențieri teritoriale
- Sub 20% populație vârstnică în județele Satu Mare, Maramureș, Bacău, Gorj, Iași,
Galați, Sibiu.
- Peste 25% populației vârstnică în județele: Teleorman, Giurgiu
Dinamica populației
 Mișcarea migratorie
 Efecte teritoriale ale migrației:
- redistribuirea teritorială a populației
- modificări ale evoluției densității populației
- modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe
- modificarea raportului de masculinitate și feminitate
- schimbarea structurii populației pe medii și profesii, prin:
o creșterea indicelui de urbanizare (industrializare preponderent urbană)
o creșterea ponderii populației active ocupate în ramurile agricole
- deprofesionalizarea mediului rural – polarizarea tinerilor către învățământul din
mediul urban
Fluxurile migratorii definitve (din perioada socialistă)
- migrații definitve ale populației din Moldova (Vaslui, Botoșani, Iași) spre București,
Transilvania, Dobrogea, Banat, Oltenia, Maramureș
- deplasări din Trnsilvania către Crișana și Maramureș
- deplasări din Oltenia către București, Muntenia, Banat, Dobrogea
- deplasări din Dobrogea către București, Brașov, Prahova, Timiș
- din alte zone ale Munteniei către București, sudul și centrul țării
- dimensiunea în anul 2014: peste 371677 persoane
- direcții:
o din rural în urban: 6.2‰
o din urban în urban: 8.9‰
o din rural în rural: 7.3‰
o din urban în rural: 11.4‰
Deplasări dinspre mediul rural către mediul urban (stabiliri de domiciliu) București, Brașov,
Ploiești, Bacău, Piatra-Neamț

Fluxuri migratorii zilnice

- poli de concetrare a navetismului: București, Pitești, Brașov, Ploiești, Cluj-Napoca,
Galați

Emigrație
1975-1989: 362464 emigrări definitive – Germania, SUA, Israel, Austria, canada, Ungaria,
Franța
1989: 17594 persoane
1990: 96929 persoane – 60% către Germania, 11% către Ungaria
2000: 13438 persoane – Germania, SUA
2003: 9886 persoane – Germania, SUA, Canada
2014 11251 persoane – Spania, Germania, Italia, Canada, Austria, SUA, Franta
- migrațiile temporare pentru muncă: Spania, pe primul rând
- structură etnică a emigranților: români (peste 50%), germania (35%), maghiari (12%),
rromi, evrei
Imigrație
2014: 36664 persoane
- Republica Moldova – 20125 persoane
- Ucrania – 1090 persoane
- Italia – 879 persoane
- SUA, Germania, Canada, Ungaria, Franta, Israel, Austria
-
Bilanțul migratoriu
Iași: 12 982 persoane
Vaslui: 7224 persoane
Cluj: 2000 persoane
Timiș: -298 persoane
Hunedoara: -219 persoane
Caraș-Severin: -215 persoane

Populația României – repartitie regionala

1977-1992 –judete care au inregistrat scaderi ale populatiei in dezacord cu tendinta generala
de crestere :Arad, Caras Severin, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Sibiu.

Exista o corelatie directa intre marimea demografica a judetelor si nivelul de dezvoltare.

Judetele-marime demografica

-marimea medie a judetelor la 1 iulie 2014 :440338 loc

 Populatie sub 300.000 loc: (Tulcea -207.207 loc, Covasna, Salaj, Mehedinti,
Ialomita, Giurgiu, Bistrita-Nasaud, Caras Severin)8

 Populatie intre 300.000-399.999loc (Calarasi, Harghita, Braila, Gorj, Vrancea,

Alba, Satu Mare, Teleorman, Valcea, Vaslui)10

 Populatie medie inferioara -400.000-499.999loc(Sibiu, Botosani, Hunedoara, Olt,

Ilfov, Arad, Buzau, Neamt, Maramures)9

 Populatie medie superioara -500.000-599.999loc(Dambovita, Galati, Mures,

Brasov, Bihor)5
  Populatie medie relativ numeroasa 600.000-699.999 ( Arges, Bacau, Suceava, Dolj,
Constanta, Timis, Cluj)7

 Populatie medie numeroasa 700.000-799.999loc (Prahova si Iasi)2

Iasi -783.882loc

Bucuresti -1.859.322 loc.

Regiunea V -1.815.219 loc.

Regiunea SV -2.025.070 loc.

Regiunea Bucuresti-Ilfov -2.283.742 loc.

Regiunea Centru -2.353327 loc.

Regiunea SE -2.501.339 loc.

Regiunea NV -2.588.488 loc.

Regiunea Sud-Muntenia -3.073.890 loc.

Regiunea NE -3.272.118 loc.

TEST 5 aprilie –Componenta regiunilor de dezvoltare

Structura populatiei
1. Structura demografica
1.1 Structura pe sexe
2014 -48,86% barbati ; 51,14% femei
Bucuresti -46% barbati
1.2Structura pe grupe de varsta
Pentru grupele de varsta 0-4 ani ;35-39 ani predomina populatia masculina.
0-4 ani -0.05 %
<15 ani -15,5%
Feminin 15-49 ani -23,41% -populatia feminina de varsta fertila
>65 ani -16.7%
Dupa 1990 :- proces accentuat de imbatranire demografica
-ponderea populatiei tinere scade constant
-creste ponderea populatiei varstnie
 -declin demografic :recul al natalitatii si mentinerea acesteia la valori scazute,
sub nivelul de inlocuire a generatiilor; migratia externa a persoanelor tinere si a celor apte de
munca.
1.3 Structura matrimoniala
2011
38 % necasatoriti;
48% casatoriti(rata nuptialitate- 5,3 casatorii la 1000loc)(>6,5%o-Bucuresti,Cluj,Suceava ;
4%o -Braila, Buzau, Ialomita);
4% divortati(rata divortialitate-1,22 divorturi la 1000loc )(>2%o –Braila,Botosani,Brasov;
<0,5%o –Dolj, Giugiu, Mehedinti);
10% vaduvi
1.4Structura pe familii si gospodarii
2011 –aproape 7.500.000 gospodarii ale populatiei
Formata din cel putin o persoana intretinatoare si alte persoane dependente (1 persoana
-26%; 2 perosane-2%, 3 persoane- 21%, 4 persoane -14 %, 5 persoane-6 %)

2.Structura sociala
2.1Structura etnica
1899- Muntenia, Oltenia si Dobrogea :92,1% romani
-Transilvania, Bamat, Criana si Maramures: 57,2% romani
1930 -77,9% romani
1977 -88,1% romani
1992 -89,4% romani
2002 – 89,5 %romani

-10,5%: 6,6% maghiari, rromi 2,5%, germani0.3 %, ucainieni ,rusi-lipoveni, 0.2%

turci,0,1% sarbi, slovaci.

Bihor –sub 70% romani

Satu Mare, Mures –sub 60 %romani

Covasna- sub 25% romani (predomina ungurii)

Harghita- sub 15% romani

 Rromi- cea mai mare dispersie teritoriala-Mures 7%; peste 5% in Bihor, Salaj,
Calarasi.
 Germani- Timis, Sibiu, Satu Mare, Caras-Severin
2011 -83,4% romani; 6,1% maghiari; rromi -3,9% ; 0.29% ucrainieni ; 0,18% germani; 0,14%
turci

2.2. Structura pe religii

2011 – 94% apartenența la o religie; 6% atei sau nu și-ai declarat religia
- creștinismul – răspândire între sec. al II-lea și al IV-lea
o ortodoxism 81%;
o catolicism 5%;
o protestantism 6%;
o musulmani 0.32%;
o mozaism 0.02%
- ortodocșii de stil vechi: Neamț, Suceva, Vrancea, Bacău
- ortodocșii de rit vechi: Suceava, Iași, lipovenii din Dobrogea
- protestanții: reformați, penticostali, baptiști, adventiști, unilaterali, creștini după
Evanghelie, luterani, presbiterani
o Transilvania și Banat: luterani și reformați
o Botoșani, Iași, Suceava: penticostali, creștinii evanghelici și adventiștii
- catolicii
o Brașov, Covasna, Harghita, Mureș: romano-catolici
o Maramureș, Cluj, Alba, Satu Mare, Mureș: greco-catolici
- musulmani
o Constanța: turci, tătari
- evrei: București
2.3.Structura lingvistică
- română: 85%
- maghiară: 6%
- rommani: 1%
- ucraineană, germană, turcă, rusă: restul
- româna: predomină în 39 județe și în capitală
- maghiară: Harghita, Mureș, Covasna
- rommani: Mureș, Dolj, Bihor
2.4. Structura după nivelul de intruire
- 2011 – 495000 absolvenți
o 37%: învățământ primar și gimnazial
o 37%: învățămâtul secundar
 94% liceal
 6% profesional
o 19% învățământ superior

2.5. Structura pe medii de rezidență

- 1930 – 21.40% populație urbană
- 1956 – 31.30%
- 1985 – 50.00%
- 1992 – 54.30%
 - 2002 – 52.70%
- 2014 – 53.86%

- Regiunea București – Ilfov: 89%

- Regiunea Vest: 61%
- Regiunea Centru: 57%
- Regiunea Sud-Est: 53%
- Regiunea Sud-Vest Oltenia: 46%
- Regiunea Nord-Est: 41%
- Regiunea Sud-Muntenia: 39%
Populație urbană:
- Hunedoara: 75%
- Brașov – 72%
- Constanța – 68%
- Cluj – 66%
- Sibiu – 65%
Populația rurală
- Dâmbovița – 71%
- Giurgiu – 71%
- Teleorman – 68%
- Neamț, Călărași, Vrancea – 64%
STRUCTURA ECONOMICĂ
3.2. Populația activă
- 2014 – 57.18%
- Masculin – 49% ???
- Feminin – 41% ???
Populația ocupată
- Rata de ocupare (15 ani și peste)
o 2014 – 51%
o Masculin – 59% ???
o Feminin – 43% ???
o Salariați: 30% (1992), 22% (2014)

3.3. Șomajul
Rata șomajului
- 2002 – 8.4%
- 2014 – 5.4%
- Masculin – 5.9%
- Feminin – 4.8%

- Regiunea Sud-Vest Oltenia – 8.2%

 - Regiunea Sud – Muntenia – 7.3%
- Regiunea Sud-Est – 6.95
- Regiunea Nord-Est – 6.6%
- Regiunea centru – 5.5%
- Regiunea Nord-Vest – 3.8%
- Regiunea Vest – 3.4%
- Regiunea Bucuresti – Ilvof – 1.9%
- 26 județe – peste medie națională
- Vaslui, Teleorman – 11%
- Mehedinți – 10%
- Buzău, Galați, dolj – 9%
- Călărași, Olt, Ialomița – 8%
- Ilfov, Timiș – 1.5%
- Cluj, Arad – 2.8%

Sistemul de așezări din România

Factorii determinanți ai apariției și dezvoltării așezărilor umane:

- relieful
- rețeaua hidrografică
- structura geologică (resursele de subsol)
- condițiile social-economice (schimburi comerciale)
- deciziile politico-administrative
Forme regionale de habitat:

Habitatul montan

- relief puternic fragmentat: culmi cu versanți abrupți, văi adâncite, arii depresionare
interne și marginale;
- așezări mici, cu locuințe dispersate pe culmile mai scunde și mai domoale sau înșirate
de-a lungul văilor;
- așezări mari și mai bine conturate în depresiuni
- arii de pășuni cu fânețe cu locuințe, izolate sau în grup, cu folosire sezonieră: sălașele,
stânele, odăile;
- 2% din numărul așezărilor în zona montană
- tipuri dominante: risipite, răsfirate
- altitudini maxime: 1400 – 1500 m (2100 m pentru așezările sezoniere sau temporare)
- cele mai multe așezări de înălțime – Carpații Orientali
- cele mai numeroase așezări, dispersate pe mari spații – Munții Apuseni
Habitatul din zonele de dealuri și podișuri

- așezări mari, răsfirate

- relieful cu fragmentrae medie, înălțime moderată, văi numeroase, nu pera adânci
- resurse naturale, bogate și variate
- densitatea așezărilor are cele mai mari valori (media națională: 5.64 sate / 100 kmp)
Habitatul din zonele de câmpie

- relieful este puțin fragmentat

- altitudini sub 400 m, văi însoțite de lunci largi
- așezări mari și foarte mari, cu locuințe strâns grupate în spații bine conturate (vatra)
- așezări adunate, deseori compacte
Densitatea populației pe județe în anul 2011:

- mun. București: peste 250 loc / kmp

- județeke Ilfov și Prahova: 150 – 250 loc / kmp
- județele Dâmbovița, Brasov, Cluj, Iași, Galați: 100 – 150 loc / kmp
- județele Tulcea, Ialomița, Covasna, Arad: sub 65 loc / kmp

Evoluția sistemului național de așezări

Etape în organizarea administrativ-teritorială

1. Evoluție relativ linistită: 1918 – 1940

a. 1925: 71 județe
b. 56 județe: schimbări administrative locale: înființarea sau desființarea unor
plase; trecerea unor sate de la o plasă la alta
c. tendință de asociere a județelor: fragmentare administrativă ridicată a
teritoriului
2. Etapă de tranziție: 1940 – 1950
a. pierderile teritoriale din 1940
b. reorganizare administrativ-teritorială
c. dupa al 2-lea război mondial – conducere comunistă aservită URSS: reformare
socială și economică
3. Etapă de turbulență: 1950 – 1968
a. model de organizare administrativ-teritorială impus din exterior (factor politic)
– desființarea și modificarea unor regini; înființarea/desființări de raioane;
trecerea unor raioane de la o regiune la alta; schimbarea statului unor centre
urbane
4. Evoluția linistită: 1968 – 1989
a. județul: baza organizării administrativ-teritoriale
b. schimbări adminisrtative reduse, la nivel local
c. reorganizarea județelor Ialomița și Ilfov (supradimensioate inițial) și înființarea
a două noi județe – Giurgiu și Călărași (1981)
 d. politică de dezvoltare forțată a reședințelor de județ cu regres din punct de
vedere al infrastructurii economico-sociale – investiții masive (necorelate cu
potențialul real de dezvoltare)
e. indistrualizare rapido – tensiuni în cadrul rețelei urbane
f. 1989 – 23 orașe noi (funcție agroindustrială, în zone slab polarizate, dar
puternic ruralizate, în județe fără rețea urbană proprie): Basarabi, Negru
Vodă, Ovidiu – jud. Constanța; Ianca și Însurăței – jud. Brăila; Budești,
Fundulea, Lehliu-Gară – jud. Călărași.
g. comunele suburbane redevin comune rurale
h. 6 comune noi în județul Constanța: Agigea, Amzacea, Dumbrăveni, Lumina,
Tortoman, Vulturu
5. Perioada postcomunistă de tranziție: după 1989
a. declin economico-social
b. noi reforme politice, economice, sociale, dar nu și administrativă, inadaptare a
vechilor structuri administrativ-teritoriale

Asezarile urbane din Romania

Evolutia procesului de urbanizare din Romania

Urbanizarea se refera la transformarea unei asezari rurale in asezare urbana, la

extindere teritoriului unei asezari urbane, infiintarea directa a unei asezari urbane.

Tipurile genetice de orase

1. Cetatea sau fortareata –modalitate de aparare, centre urbane antice care au avut
rol de aparare si functie politica sau religioasa dar si comerciala
a. Cetatile getodacice- demunire traditionale Oppida
b. Cetatile dacice –numite Dava(Sarmisegetusa, Capidava, Napoca)
c. Cetatile romane
d. Cetatile feudale din perioada medievala
e. Cetatile grecesti pentru Dobrogea transformate in cele mai vechi orase din
Romania : Histria -657 i Hr, Callatis, Tomis
2. Targurile –centre urbane cu functii de schimb permanente periodice sau de
tranzitie. Erau localizate in zone naturale de contact (campie- zona colinara) si in
apropierea unui curs de apa. (Curtea de Arges ,Targul Sucevei, Targul Lapus)
a. Foste orase cetati care au devenit targuri (Brasov, Sibiu, Cluj Napoca,
Sighisoara)
b. Foste asezari rurale si centre de meserii si comert care au devenit ulterior
centre administrative (Bucuresti, Iasi, Targoviste, Alba Iulia )
 c. Orase targuri dublete (Sibiu si Ramnicu Valcea, Dr Turnu Severin si Orsova,
Targu Jiu si Hateg, Brasov si Ploiesti)
3. Orase porturi
a. Portul s-a dezvoltat separat de asezare –separare spatiala intre port si oras
(Giurgiu, Turnu Magurele-Teleorman si Oltenita )
b. Suprapunere spatiala intre port si oras (Tulcea, Galati, Braila, Sulina,
Cernavoda si Harsova )
4. Centre ale industriei primare –vechile centre dacice de exploatare a resurselor
subsolului prin minerit
a. Centre aurifere –M Apuseni (Brud, Zlatna, Brad, Rosia Montana si Baia de
Aries)
b. Centre de sare (Ocna Dej, Cojocna, Ocna Muresului )
c. Exploatare carierelor de piatra –Deva
5. Fostele asezari rurale
Evolutia retelei urbane

Numarul de orase de-a lungul timpului

1912 (T.R si Moldova) – 119 orase care cuprindeau 16% din populatie. Predominau
orasele mici sub 20.000 loc fiind vechile targuri si centrele de schimuri comerciale. Existau si
centre industriale :Hunedoara si Ocnele Mari iar Bucurestiul avea peste 340.000 locuitori .
Campia Romania si Campia de vest erau deficitare in centre urbane.

1930 (Romania Mare) -142 orase . existau deja cateva orase mari : Iasi , Cluj Napoca
si Galati. Au aparut centre industriale :Resita si Petrosani. Ca statiuni balneoclimaterice a
aparut Calimanesti(Valcea) si Techirghiol. Alte orase cu functii administrative.

1948 (sub ocupatie ruseasca ) -192 orase – Timisoara

1956 -172 orase– Orase mari: Iasi, Cluj Napoca, Galati , Timisoara, Ploiesti, Brasov,
Arad. Ca orase mici , centre ale industriei extractive : Petrica si Lupeni-depres Petrosani.
Centre ale industriei prelucratoare : Rasnov si Azuga(industria pielariei). Centre urbane ca
statiuni baleoclimaterice : Olanesti, Covasna, Baile Herculane- Caras Severin

1966 (Comunism )- 183 orase

 1977 -236 orase –proces fortat de urbanizare dirijat politic ca urmare a procesului de
industrializare.

1992 -260 orase

2002 -267 orase

2015 -320 orase –influentata la aderarea UE in 2007

Caracteristici privind dezvoltarea urbana

 Dezvoltarea urbana in Romania s-a bazat pe procesul de industrializarea accentuata

extensiva de tip socialist.

 Urbanizarea expoziva bazate pe exodul rural puternic.

 Intre 1968-1990 a fost perioada de intensitate maxima a urbanizarii

 Sistematizarea asezarilor urbane si rurale –organizarea teritoriului a avut loc prin

dirijare de la nivel central.

 In perioada socialista a avut loc amplificarea si consolidarea sistemului urban national

 Urbanizarea din perioada socialista a dus la aparitia de noi orase in zonele de campie
si in zonele cu deficit urban.

 Dupa 1990 a avut loc un proces de destructurare functionala a oraselor in urma

procesului de dezindustrializare

 Un nou model functional urban –procesul de tertializare a oraselor

Ierarhizarea functionala a oraselor

Criteriul administrativ teriorial

 Municipiile –entitati administrative si social-economice cu functii complexe cu un

numar mare de locuitori

 Resedintele de judet –se stabilesc in functie de principiul centralitatii teritoriale

(exceptii- Constanta, Braila si Galati)

Criteriul social-economic

 Dupa rangurile de orase

Rangul 0 –Bucuresti –ariile metropolitate de polarizare a functiilor politice,
administrative, culturale si economice de importanta nationala. Trebuia sa aiba o pozitie
geostrategica de interes international si european.

Rangul 1 – muncipiile, resedinte de judet si orasele de peste 200.000 locuitori. (Braila,

Oradea, Ploiesti, Brasov, Cluj Napoca, Iasi, Timisoara, Constanta, Galati, Craiova) .Au
traditii comerciale , functii adminisrative, sunt centre nodale de transporturi si reprezinta
poli de crestere. Au o zona de influenta cuprinsa intre 60-100 km.

Rangul 2 –muncipiile cu o populatie intre 25.000- 200.000 locuitori. Au o zona influenta

cuprinsa intre 60-80 km

Rangul 3 –toate orasele cu populatie intre 25.000-30.000 locuitori. Zona de influenta este
de 10-15 km.

Rețeaua urbană actuală

2015: 103 municipii; 217 orașe

- Suceava: 16 orașe și municipii

- Hunedoara, Prahova – 14

- Maramureș - 13

- Constanța – 12

- Alba, Mureș, Sibiu, Vâlcea – 11

- Arad, Bihor, Brașov, Timiș - 10

- Giurgiu – 3 orașe și municipii

- Sălaj, Galați, Brăila, Bistrița-Năsăud – 4

- Hunedoara – 7 municipii

- Suceava, Cluj – 5 municipii

 - Alba, Mureș, Bihor, Brașov, Harghita – 4

- Ilfov – 0 municipii

- Giurgiu, Sălaj, Sălaj, Brăila, Bistrița-Năsăurd, Tulcea, Arad – 1

Tipologia orașelor după mărimea demografică

- orașe foarte mici (sub 5000 loc.): 21 orașe – Băile Tușnad (1677 loc.), Sulina, Azuga

- orașe mici (5000 – 10000 loc.): 96 orașe – Predeal, Techirghiol, Curtici;

- orașe mijlocii mici (10000 – 50000 loc.): 157 orașe – Covasna, Murfatlar, Vatra
Dornei

- orașe mijlocii mari (50000 – 100000 loc.): 22 orașe – Giurgiu (reș. cu cel mai mic nr.
de loc.), Deva, Tulcea

- orașe mari (100000 – 300000 loc.): 17 orașe – Baia Mare, Pitești, Brăila

- orașe foarte mari (300000 – 1000000 loc.): 6 orașe – Galați, Craiova, Constanța (318
000 loc.), Cluj-Napoca, Timișoara, Iași

- orașe metropolitane (peste 1 mil. loc.): București

Media de mărime demografică: 32755 loc./oraș

Tipuri funcționale de orașe

1. orașe polifuncționale:

o reședința de județ

o industria – 50% din activitățile orașului; serviciile – 35%

o populație predominant ocupată în industrie

2. orașe predominant industriale:

o producție industrială – 60%; serviciile – 30%

o peste 50% din populație ocupată în industrie

3. orașe cu funcțiuni de transporturi

o activitățile de transporturi – 50%; serviciile – 20%

 o populația ocupată în transporturi – 30 – 40%

4. orașe agricole

o activitățile rurale – 50%; serviciile – 15 – 20%

o populația ocupată în agricultură – 50 – 60%

5. orașele balneare și balenoclimaterice

o servicille – 65 – 70%

o populația ocupată în domeniu – 40 – 45%

Așezările rurale

Satul: o așezare rurală de bază, organism teritorial format dintr-o grupare de locuințe, variate
ca mprime, și o cumunitate de oameni care se ocupă în majoritate cu agricultura.

Comuna: unitatea administrativ-teritorială alcătuită din unul sau mai multe sate, care cuprind
populația rurală, fiind organizată în funcție de condițiile economice, social-culturale și
geografice.

Condiții de constituire a comunelor:

- minim 1500 loc.

- potențial economic adecvat susținerii viitoarei administrații comunale
- legături rutiere/feroviare între satul reședință și satele subordonate
- reducerea distanței de la sate la primăria comunală și celelalte instituții de bază
- infrastructură social-culturală și tehnico-edilitară adecvată
- sediu primărie, unități de învățământ, poștă, servicii telefonice, sediu poliție, cămin
cultural, bibliotecă, magazin general, spațiu servicii, teren sport, stație auto/feroviară,
parohie, cimitir, dispensar medical și veterinar, sediu pompieri, puncte depozitare
controlotaă deșeuri, alimentare cu apă prin cișmele stradale.
Evoluția rețelei de comune

1925 – 8751

1950– 4052

1968 – 2706

1992 – 2688

2002 – 2698
2015 – 2861

Regiunea SUD-MUNTENIA: 519

Regiunea NORD-EST: 506

Regiunea SUD-VEST OLTENIA: 408

Regiunea NORD-VEST: 403

Regiunea CENTRU: 357

Regiunea SUD-EST: 355

Regiunea VEST: 281

Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV: 32

Dolj, Olt: 104 comune

Suceava, Argeș, Iași: >90 comune

Ilfov: 32 comune

Brăila, Covasna: 40 comune

Tulcea: 46 comune

Organizarea comunelor:

- comune cu 1 – 40 sate
- predomină comunele cu mai puțin de 20 sate
- 8 comune au mai mult de 20 de sate: zone cu grad mare de fragmentare a reliefului,
sate mici, structură risipită – 7 comune doar în Munții Apuseni (Alba); - 1 comună în
Munții Mehedinți (com. Cornereva, Caraș-Severin).
- 7% comune cu un singur sat: Teleorman, Maramureș, Tulcea, Olt, Dolj, Călărași,
Ilfov: zone de câmpie sau depresionare, sate mari, compacte, situate de-a lungul
princialelor văi.
- comune cu 2 sau mai multe sate: Alba, Argeș, Bior, Gorj, Vâlcea
- județe eterogene demografic: Transilvania și Banat – Caraș-Severin, Arad, Timiș,
Hunedoara.
Situația actuală
2015 – 12957: densitate de 5.4 sate/100kmp

Regiunea SUD-MUNTENIA: 2019

Regiunea NORD-EST: 2414

Regiunea SUD-VEST OLTENIA: 2070

Regiunea NORD-VEST: 1800

Regiunea CENTRU: 1788

Regiunea SUD-EST: 1448

Regiunea VEST: 1327

Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV: 91

Alba: 656 sate

Vâlcea, Argeș: > 50 sate

Bacău, Buzău, Mureș, Hunedoarab: 450 – 500 sate

Constanța, Galați, Giurgiu, Sibiu, Călărași: 150 – 200 sate

Brașov, Brăila, Tulcea, Ialomița, Covasna: 100 – 149 sate

Ilfov: 91 sate

470 sate intră în componența municipiilor și orașelor

Hunedoara: 49 sate

Alba, Gorj, Vâlcea: peste 30 sate

Teleorman: 1 sat

Ilfov, Galați: 2 sate

Neamț, Bistrița-Năsăud: 3 sate

Tipurile teritoriale de sate

o Forma de relief:
a. tipul carpatic:
i. de la 800 – 1600 m (satele Petreasa și Tomnatec din Apuseni)
ii. zona montană ocupă 29% din suprafața tării
iii. 1.9% din așezări se gasesc la munte și doar 1.2% din totalul populației
iv. așezări în special în depresiuni, culoare de vale
v. așezări temporare la peste 1400 metri
vi. satul de înălțime: dispersarea vetrei pe întrega suprafață administrativă
(case amestecate cu așezări sezoniere)
vii. sate cu vatră mai aglutinată – grupuri de case și cătune („crânguri” în
Apuseni)
viii. nordul Carpaților Orientali (Ținutul Dornelor) și partea cetrnal-sudică a
Munților Apuseni.
ix. specific zootehnic extensiv
x. suprafețe întinse de pășuni și fânețe naturale – păstoritul
xi. exploatări forestiere, meșteșuguri de prelucrare a lemnului, minerit

2. Tipul subcarpatic si de podis

 Subcarpati si Dealurile Vestice

 200-300 m -1000-1200m
-Subcarpatii: 5-30 km latime

6,9% din suprafata tarii, 13% din totalul populatiei, 14% din totalul asezarilor

-depresiuni , culoare de vale

 doua aliniamentele longitudinale de asezari: la contactul cu muntele si pe latura

externa
 asezari si cetati geto-dacice si daco-romane
 resurse naturale: petrol, gaze, sare, carbune
Subcarpatii Prahovei si Buzaului –cea mai mare densitate a asezarilor: bazinul
Slanicului(31 sate/100kmp) si bazinul Teleajenului (25 sate/100kmp)

Subcarpatii Valcei si Muscelele Argesului

3. Tipul de campie
  -pana la 400 m
 -peste 45% din asezarile rurale –la sub 200 m
 -vetre in vaile raurilor, de-a lungul drumurilor principale
 -80% din numarul asezarilor, peste 85% din populatia rurala
 -mari aglomerari de populatie –peste 15.000 loc
 -profil cerealier si zootehnic
4. Tipul litoral

 -zona lacului Razim-Vama Veche

 -asezari adunate
 -profil cerealier si zootehnic (piscicultura) si actvitatile turistice
5. Tipul deltaic

 -pe grindurile fluviatice sau maritim (Letea, Caraorman), intre intinderile de ape
 -sate piscicole
 -asezarile din antichitate –pe partea dobrogeana, in lungul bratului Sf Gheorghe
 -asezarile din evul mediu –asezari fortificate (Chilia), asezari pe bratele Dunarii si la
gurile de varsare
Structura satelor -distributia gospodariilor in raport cu vatra satului

1. Sate de tip risipit, imprastiat – dispersarea gospodariilor pe arii intinse, cu relief

accidentat, in mare parte izolate
- Gospodariile urca pe oantele mai domoale pana pe culme
- Distantele dintre gospodarii depasesc 100 m si ajung la peste 1 km
- Vatra se suprapune uneori mosiei satului
- Sate foarte mici
- Muntii Apuseni, Poiana Rusca, Banatului, Obcinele Bucovinei
2. Satele de tip rasfirat –vetre mai bine conturate, gospodarii grupate, amplasate in
lungul vailor, din zona dealurilor si podisurilor, dar si in ariile depresionare din zona
montana
- Sate mici si mijlocii
3. Sate de tip adunat –vetrele satului sunt cel mai bine delimitate, gospodarii strans
grupate (curti si gradini nu prea extinse)
- Zonele de campie si marile depresiuni intramontane
 - Satul compact –indesire a gospodariilor (Banat, Transilvania)
- Sate mari, foarte mari si megasate
Marime demografica

 Sate foarte mici (sub 100 loc) : Alba, Bihor, Hunedoara, Valcea, Arges, Salaj
 Sate mici (100-500 loc) :Alba, Bihor, Salaj, Cluj, Bistrita-Nasaud
 Sate mijlocii mici (500-1000 loc) :zonele de podis si dealurile subcarpatice
 Sate mijlocii mari (1000-2000 loc) : zonele de podis si campie
 Sate marii (2000-5000 loc) : zonele de campie si depresiunile intra si extracarpatice
 Sate foarte mari (5000-10000 loc) :zonele de deal si campie –Prejmer (Brasov), Glina
(Ilfov)
 Megasate (>10000 loc) :Cumpana, Valul lui Traian (CT), Pechea (GL) ,Chiajna,
Cernica, Jilava (IF)
Functionalitate

1. Asezari predominant agricole

o -in toate regiunile geografice cu precadere in campii
o -valoarea productiei agricole depaseste 75 % din total

Subtipuri:

- Asezari cerealiere (zona de campie, podis si dealuri joase)

- Asezari legumicole (zone periurbane, lunci)
- Asezari viticole (podis si deal)
- Asezari pomicole (podis si deal ,punctual pe campii)
- Asezari zootehnice (pasuni si fanete naturale, culturi furajere si
cerealiere)
2. Asezari predominant industriale
- -industrial agricole
- -industrial zootehnice
- -industrial alte domenii
3. Asezari cu functii multiple
- Zone periurbane, zone industriale
 - Agro-industriale, industrial-agrare, agro-servicii, industrial-servicii,
agro-forestiere
4. Asezari cu functii speciale
 De servicii: noduri feroviare si rutiere, porturi, aeroporturi,
comerciale
 De asistenta terapeutica (statiuni balneare, balneoclimaterice,
climatice)
 Turistice (centre cu obiective si dotari turistice,centre de artizanat)
 Forestiere (exploatarea si prelucrarea primara a lemnului)
 Piscicole (piscicultura si pescuit)
Utilizarea terenurilor

Structura fondului funciar

Total: 23.839.071 ha ; 73.37% proprietate privată

1. Terenuri agricole – 61%

 Terenurile arabile – 39% din suprafața țării; în regiunea S-Muntenia și SE
predomină aceste terenuri; iar ca județe: Timiș, Dolj, Constanța.
 Pășuni – 14% din suprafața țării; Regiunile de dezvoltare Centru și NV; Caraș-
Severin, Harghita, Cluj.
 Fânețe – 6,5% din suprafața țării; Regiunile Centru și NV; Harghita,
Maramureș.

Județele unde se concentreză suprafețele agricole: Galați, Brăila, Ialomița, Călărași,

Teleorman.

 Vii și pepiniere viticole – 0,88% din suprafața țării; Regiunea SE și SV-

Oltenia, NE; Vrancea, Galați, Dolj.
 Livezi și pepiniere pomicole – 0,83% din suprafața țării; Regiunile S-
Muntenia, SV-Oltenia, NV; Argeș, Vâlcea.

o Terenurile neagricole – 39%

 Terenurile forestiere – 28% din suprafața țării; Regiunea Centru, NE, V, NV; Suceava,
Caraș-Severin, Hunedoara. Județele cu cea mai redusă pondere a suprafeței forestiere:
Constanța, Galați, Brăila, Ialomița, Călărași, Teleorman.
 Terenurile ocupate de ape – 3,5% din suprafața țării; Regiunea SE; Tulcea – 76% din
regiunea SE.
  Terenurile cu construcții – 3% din suprafața țării; Regiunea S-Munteania, NV, NE,
Centru; Bihor, Constanța, Brașov, Dolj.
 Terenurile cu căi de comunicație și căi ferate – 1,6% din suprafața țării; Regiunea S-
Muntenia, SE, NV, NE, V; Arad, Timiș, Bihor.
 Terenuri degradate și neproductive – 2% din suprafața țării; Regiunea NV, NE, Centru,
SE; Alba, Cluj, Hunedoara, Iași.

Schimbări în perioada postsocialistă:

 reconstituirea proprietății private individuale;

 restituirea terenurilor foștilor proprietari;
 aplicarea înceată și defectuoasă a Legii fondului funciar (retrocedări din orașe care au
dus la schimbarea modului de utilizare al terenurilor);
 subvenționarea insuficientă de către stat a agriculturii;
 diminuarea accentuată a interesului cultivatorilor;
 productivitate sub potențial;
 produse de slabă calitate;
 concurarea producătorilor agricoli români, pe piața internă, de către producători străini
cu produse agroalimentare mai ieftine și mai bune calitativ.

Utilizarea terenurilor arabile

Suprafața cultivată – 8.234.437 ha (88% din terenurile arabile)

 cereale pentru boabe – 66% - Regiunile S și SE; Timiș, Constanța, Dolj.

o Grâu și secară: Dolj, Constanța, Teleorman.
o Orz și orzoaică, ovăz
o Porumb: Arad, Galați, Botoșani.
o Orez: Brăila, Ialomița, Olt, Călărași (3ha.)
 Leguminoase pentru boabe – 0,5%
 Mazăre: Constanța, Călărași, Brăila.
 Fasole: Botoșani, Iași.
 Plante tehnice – 16%
o Plante textile:
 cânepă: Alba (368 ha), Satu Mare ( 10ha), Călărași (3ha).
 in: Dealurile de V, depresiunile Carpaților Orientali și Dobrogea.
o Plante uleioase:
 floarea-soarelui: Constanța, Teleorman, Brăila.
 rapiță, soia, in, ricin.
o Alte plante industriale:
 sfecla de zahăr: Covasna, Neamț, Satu Mare.
 tutun: Teleorman, Dolj, Mureș.
o Plante medicinale și aromatice: Constanța, Galați, Tulcea.
 Cartofi – 2, 41% - Suceava, Covasna, Brașov.
  Legume – 2, 91% - Dâmbovița, Dolj, Timiș. Legume în solare și sere: Galați, Ilfov,
Giurgiu.
 Plante de nutreț - 10,43% - Suceava, Mureș, Botoșani.
 Căpșunării pe rod – 0,03% - Satu Mare, Argeș, Vâlcea, Gorj.
 Pepeni – 0,31% - Dolj, Ialomița, Buzău, Galați.
 Flori și plante ornamentale – 415 ha – Ilfov, Arad, Dâmbovița, Brașov.

Terenuri viticole

Unități teritoriale viticole: *centrul viticol – o localitate în care viile dețin o pondere ridicată
în cadrul terenurilor agricole;

*podgoria – arie cu parametrii apropiați de soluri, climă, relief, producție ce înglobează mai
multe centre și suprafețe viticole;

*zona viticolă – unitate teritorială mai întinsă alcătuită din mai multe centre și podgorii,
suprapunându-se uneori unitățior naturale de relief.

1. Zona viticolă de la Curbura Carpaților – ocupă ¼ din suprafața viticolă a țării; situată la
altitudini cuprinse între 80-350 m; cuprinde podgoriile: Panciu, Odobești, Cotești (Vrancea),
Dealu Mare-Istrița (Buzău).

2. Zona viticolă Drăgășani ( Piemontul Getic) – acoperă terasele Oltului și Oltețului la

altitudini cuprinse între 200-460m.

3. Zona viticolă Olteană – Dolj, Mehedinți; podgorii – Corcova ( Piemontul Strehaiei),

Segarcea (Câmpia Olteniei), Dăbuleni, Plenița-Calafat.

4. Zona viticolă Transilvană – partea centrală a Transilvaniei: dealurile dintre Târnave și

Mureș; podgorii: Târnavelor, Alba Iulia.

5. Zona viticolă Bănățeană – între Valea Mureșului și colinele Pâncota; podgorii: Pâncota,
Șiria, Miniș, Păuliș, Lipova.

6. Podgorii și centre viticole individuale: podgorii: Cotnari, Iași (Iași), Huși, Bârlad (Vaslui),
Ivești-Hanu Conachi (Galați), Niculițel (Tulcea), Murflatlar, Ostrov, Greaca (Constanța).
 Terenuri pomicole

 centrul pomicol – o localitate în care livezile ocupă o suprafață însemnată în cadrul

terenurilor agricole;
 bazinul pomicol – arie care grupează mai multe centre pomicole;
 regiunea pomicolă – unitate teritorială mare, cuprinzând mai multe bazine pomicole,
ce se pot suprapune unei regiuni geografice, unei părți dintr-o regiune geografică sau
unor părți din mai multe regiuni geografice.
o Regiunea Subcarpatică – 40% din suprafața de livezi a țării; N județelor:
Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău; livezi de pruni,
peri, cireși, meri, vișini, nuci.
o Regiunea Bănățeană – 10% din suprafața pomicolă a țării; livezi de pruni
(60%), meri, nuci, cireși, vișini.
o Regiunea NV – 17%; meri, pruni, peri, piersici, cireși, castan comestibil.
o Regiunea Ardeleană – 13%.
o Regiunea Central-Moldoveană – 8%: Neamț, Iași, Bacău, Vaslui; pruni, meri,
peri, cireși.
o Bazine pomicole individuale – 4%; Hațeg (pruni), Tulcea (caiși, piersici,
cireși), Constanța-Medgidia (piersici, caiși), metropolitan București, dunărean
Jiu-Olt.
o Centre pomicole individuale – 8%.

Activitățile zootehnice

 Bovine – Suceava, Botoșani.

 Porcine – Timiș, Brăila, Arad.
 Ovine – Timiș, Sibiu, Mureș.
 Caprine – Constanța, Dolj.
 Cabaline – Iași, Vaslui.

Avicultura

 Păsări – Buzău, Bacău, Vaslui, Călărași, Prahova.

Apicultura: Mehedinți, Vâlcea, Mureș.

-Piscicultura, pescuitul: 420.000 ha suprafețe lacustre de interes piscicol; 68 % din supr: Delta
Dunării, complexul Razim-Sinoe; 100.000 ha ape curgătoare; fondul piscicol: 60% din supr
de ape a țării; bazine lacustre naturale/amenajate: crescătorii (producție), pepiniere
(reproducere puieți pentru crescătorii).
 Resursele naturale ale României

 Resursele energetice
o Zăcămintele petrolifere – în Subcarpați; în regiuni de deal, podiș, câmpii și înn
platforma continentală a M. Negre; structuri bogate: Subcarpații S/Moldovei,
Cp. Banato-Crișană/Română.
 centre de exploatare: Ploiești, Ianca.
o Zăcămintele gazeifere – Pod. Transilvaniei: gaz mentan; ariile petrolifere:
gaze asociate.
 centre de exploatare: gaz metan: Copșa Mică, Mediaș; gaze de
sondă(asociate): Roman, Ploiești.
o Zăcămintele carbonifere – în bazinele superioare și mijlocii ale Jiului, M.
Banatului, Subc. S/Moldovei, Dealurile de V, Subc. Transilvaniei.
 centre de exploatare: cărbune superior (huilă, antracitul): Petroșani,
Lupeni; cărbune inferior (turbă): Cplung Muscel, Motru.
o Resursele hidroenergetice: potențial de 40 mil kw/an; concentrare în zona
montană – rețea deasă de râuri.
 termocentrale mare putere: Turceni (Gorj), Chiscani (Brăila).
 termocentrale mică putere: Pitești, Baia Mare.
o Resurse geotermale: apele cu temperaturi de peste 35°C; folosite: încălzirea
locuințelor (Beiuș), agricultură (în sere), piscicultură, procese industriale,
scopuri terapeutice; două tipuri de resurse geotermale în funcție de adâncime –
resurse pt energie termică ( temp. 60-120°C): Cp de V – Banat, Bihor,
Hunedoara; resurse pt obținerea de energie electrică (temp de peste 140°C,
la peste 3 km adâncime): Oaș-Gutâi-Țibleș, Călimani-Gurghiu-Harghita;
sisteme hidrogeotermale în exploatare: Oradea, Borș, Cp. De V, Valea
Oltului, N. Bucureștiului ( zona Casa Presei Libere, zona Otopeni – zăcământ
de apă geotermală (90-95°C), Snagov, Balotești.
o Resurse eoliene – Dobrogea, zona Ploiești.
o Resurse solare – în toate regiunile, cu precădere primăvara, vara; captarea
căldurii solare: panouri fotovoltaice, recipienți expuși razelor solare, pentru
încălzirea apa; solarii (terenuri protejate cu folii de polietilenă) –
legumicultură.
  Resurse minerale
o Minereurile feroase – industria siderurgică, metalurgia feroasă; M. Poiana
Ruscă, Banatului, Muntele Mare; minereurile de mangan: grupa de N a C.
Orientali, M. Poiana Ruscă; rezerve de nichel/crom/cobalt: M. Apuseni.
 exploatările de la : Ocna de Fier (Caraș-Severin) – fier
 nichel: Dugova (Mehedinți)
 combinate siderurgice: Galați, Hunedoara.
o Minereurile neferoase – industria metalurgică neferoasă; zăcăminte de
minereuri complexe: aria munților Igniș, Gutâi-Lăpuș, Maramure; cupru: M.
Banat/Maramureș/Poiana Ruscă/ grupa centrală a C. Orientali; plumb, zinc: M.
Poiana Ruscă; pirită cupriferă: Podișul Dobrogei de N; minereuri auro-
argintifere: Apuseni, zona Baia Mare; bauxită, mercur, magneziu: M. Apuseni.
 minereuri auro-argintifere: Roșia Montană (Alba)
 minereuri complexe: Copșa Mică.
o Resursele de substanțe minerale și de roci utile
 sare: Subcarpați, Pod. Transilvaniei;
 sulf: M. Călimani;
 gips: Podișul Someșan, Subcarpații Ialomiței;
 baritină(vopsea etc): Podișul Dobrogei de N;
 caolinul: Podișul Ttransilvaniei, Dobrogea de N, Munții
Metaliferi, Munții Harghitei;
 argile: toate regiunile de podiș, câmpie;
 diatomitul(material de construcție): Podișul Dobrogei de S,
Subcarpații Curburii, Dealurile de V. ‚

Activitățile economice. Transporturi.

Industrie
- în luna februarie 2016, producția industrială, a crescut cu 0.8% față de luna februarie
2015
- creșteri în industria prelucrătoare (+2.3%)
- industria extractivă a scăzut cu 17.4%
- furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu
7.5%
- industria maselor plastice: Constanța
- industria petrochimică și îngrășămintelor petrochimice: Năvodari
- industria chimicăse concentrează: Subcarpații Getici, Subcarpații Moldovei, DCT
 - industria constructoare de mașini se concetrează în:Subcarpații Getici și Podișul
Getic, DCT; Constanța e centru pentru produse electronice și electrice, la fel ca și
Mangalia
- construcția de utilaje agricole în Brașov, dar s-a mai redus, dar și în Craiova
- producția de mijloace de transport: nave maritime (Constanța, Monagalia), nave
fluviale Brăila și Galați, Craiova – Ford și înainte Daewoo.
- industria ușoară: Constanța (lâna), Mangalia (in și cânepa), București (încălțăminte)
- industria alimentară: Murfatlar, Niculițel (vinuri)
- parcuri industriale: Fetești, Mangalia, București, Mediaș, etc. ș.a.m.d
Comerț
I. Comerțul interior
1. Comerțul cu amănuntul: cifra de afaceri a crescut cu 15% (2016 = 2015), datorită
produselor alimentare, băuturi, tutun
2. Comerțul cu ridicata: creșteri de aproape 9% în 2016, scăderi de 4.5% în ceea ce
privește comercializarea produselor agricole brute și a animalelor vii
II. Comerțul exterior
- creșteri cu 9.5%, importuri cu 13.4%
- exporturi principale: aproximativ 48% sunt legate de vânzarea de mașini și
echipamente de transport
- importăm: petrol, gaze naturale
Întreprinderi
- 2014: 15.5$ mai multe grupuri de întreprinderi față de anul 2013; 10% grupuri de
întreprinderi rezidente
- 90% grupuri de întreprinderi multinaționale 99.7%, controlate din străinatate –
Germania, Olanda și Franța. Cele 3 țări dețin cel mai mare număr de salariați
- activăți economice: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și
motocicletelor: 32%
- construcții: 13%
- industria prelucrătoare: 10%
- tranzacții imobiliare: 10%
- activități profesionale, științifice și tehnice: 10%
Turism
- în. Martie 2016 se înregistrează creșteri față de 2015
- 6.8% nr. De înoptări (creștere)
- cresc turiștii străini
- 18.7% plecări în străini
- 75% turiști sunt români
- mulți europeni (75%), Asia (14%), America de Nord (6%), Africa (2%)

Transporturile
1. Rețeaua rutieră
2015 – 86 mii km drumuri publice
21% - DN
41% - DJ
38% - DC

- 38% sunt asfaltate din total

2. Rețeaua feroviară
- 2015 – 11 mii km cale ferate peste 98% linii cu ecartament normal
- 134 linii cu ecartament larg
- 37% linii electrificateâ
- densitate: 42.5 promile

3. Rețeaua fluvială și maritimă

- 1779 km
- Dunărea are 1075 km
- Canalul D - MN
- 35 porturi: Constanța, Sulina, Mangalia, Brăila, Galați etc.)
4. Transport petrolier
- Conducte magistrale petroliere
- Conducte pentru țiței, gaze naturale, gazolină

5. Rețeaua aeriană
- 16 aeroporturi internaționale
- 10 aerodromuri: mici dimensiuni
- heliporturi: eclicoptere