Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

ZIDĂRIA ZIDĂRIA

Tehnica zidăriei e simplă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea

elementelor, dar cere o anumită abilitate, aşa încât apareiajul să
Tehnica zidăriei se caracterizează prin dispunerea ordonată rezulte ordonat şi omogen, garantând astfel rezistenŃa şi
stabilitatea în timp.
(‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai puŃin
mici şi în general uniforme astfel încât să formeze o alcătuire Suprapunându-se, elementele zidite formează un perete stabil la
constructivă CONTINUĂ, aptă să funcŃioneze ca structură de compresiunea exercitată de însăşi greutatea elementelor care îl
rezistenŃă, oferind totodată răspuns şi altor exigenŃe, cum ar fi cele compun; peretele este capabil a se susŃine pe sine (perete
autoportant) şi a suporta încărcări din structurile orizontale (perete
de închidere şi compartimentare a spaŃiilor.
portant) în măsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel
dispuse încât să nu se formeze plane de lunecare şi separare
(rosturi decalate).

DA! NU!
1 2

ZIDĂRIA: probleme specifice ZIDĂRIA: probleme specifice

Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”):

− PIETRE NATURALE
− PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la
blocurile moderne din material ceramic sau beton

ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei

Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a spaŃiilor

Realizarea GOLURILOR de uşi şi ferestre
In rezolvarea acestor probleme, principala dificultate a reprezentat-o
SLABA REZISTENłĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de
o parte, a impus limite în ceea ce priveşte înălŃimea, deschiderile,
dimensiunile golurilor şi, pe de altă parte, a determinat în timp soluŃii
constructive particulare, folosind mijloacele tehnice disponibile în
diverse epoci istorice.

Preluarea ACłIUNILOR ORIZONTALE – în plus faŃă de cele din

încărcări gravitaŃionale – în zone seismice

Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portantă –

cum ar fi protecŃia contra factorilor climatici, dar şi cerinŃe estetice
3 4

ZIDĂRIA: probleme specifice
In ceea ce priveşte delimitarea spaŃiului, au existat încă de la
începuturile construcŃiilor din zidărie două variante:
ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
ConstrucŃia e un tot unitar: nu se evidenŃiază elemente cu funcŃii diverse.
ConstrucŃia prin “acumulare”. SpaŃiul este “scobit” în interiorul masei de zidărie.

A) In prima variantă, volumul arhitectural se naşte din acumularea

de pietre sau cărămizi; spaŃiul interior gol este uneori obŃinut prin
săpătură, alteori acoperit cu un acoperiş din pietre de mari
dimensiuni sau blocuri în consolă, capabil să reziste la greutatea
maselor purtate.
B) In cea de-a doua variantă, spaŃiul interior este delimitat de
zidăriile verticale care susŃin o structură orizontală - iniŃial din
lespezi de piatră sau alte materiale tradiŃionale (lemn, trestie + lut),
ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.)
5

1
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
Zidul dă formă spaŃiului pe care îl delimitează. CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
SpaŃiului interior este amplificat prin crearea de pseudo-cupole.

Pseudocupolă – “nuraghe” – construcŃii antice de tip ‘tolos’ (sec. XV-XIV a.C) “Trulli” – arhitectură vernaculară, Puglia, Sudul Italiei
Nuraghe Is Paras, Isili-Nu, Sardinia, Italia

ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
BOLTA: element constructiv de acoperire rezemat pe PEREłI VERTICALI PORTANłI

ArhitecŃii epocii romane

republicane târzii au avut meritul
“de a fi îndrăznit să elibereze
bolta, care nu era decât un gol într-
o masă, pentru a face din ea un
volum liber în spaŃiu” (J. P. Adam)

“Crotti” – arhitectură vernaculară, Bruscio, ElveŃia

ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei

FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
PEREłI PORTANłI DIN ZIDĂRIE + STRUCTURI ORIZONTALE DIN ALTE MATERIALE
BOLTĂ + PEREłI VERTICALI PORTANłI
Pe pereŃii verticali reazemă elemente solicitate la încovoiere, realizate din materiale
rezistente la întindere

Deir el-Medina, Egipt, 1567-1085 î.H

SecŃiune printr-o casă tipică de muncitori la necropola de la Teba. PereŃii din
cărămidă de argilă nearsă susŃin un planşeu din lemn, trestie şi pământ

2
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1
ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
permanenŃă, continuitate, inovaŃie...
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
“Cutia” formată de ziduri este totodată ÎNCHIDERE şi STRUCTURĂ.
ConstrucŃia este organizată din celule, conform unui criteriu
ordonator al spaŃiului puternic legat de ordinea structurală, de
dimensiunile limitate ale elementelor ce formează structura
orizontală şi de slaba rezistenŃă la întindere a pereŃilor.
Stabilitatea la solicitări - verticale, orizontale, înclinate - impune
organizări spaŃiale pe cât posibil simetrice şi care să ofere trasee
continui pentru transportul încărcărilor către terenul de fundare.
Simetria şi controlul raportului plin–gol influenŃează organizarea
spaŃială a clădirilor din zidărie, constituind un principiu ordonator
al proiectului ce derivă din însuşi respectul tehnicii constructive.
17
2/24/2007
ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi
ORIZONTALE, colaborarea lor structurală şi constructivă, condiŃionările lor reciproce.
Apare problema NODULUI constructiv şi abilitatea rezolvărilor de detaliu
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
Arhitectura din zidărie - fie ea manifestare spontană a unui
meşteşug transmis de-a lungul secolelor sau rezultatul unei
“reinterpretări” moderne, ştiinŃifice, a acestei tehnici - include
elemente de continuitate milenară pe care inovaŃia în materie de
produse şi evoluŃia cunoştinŃelor nu le anulează.
16
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
Ceea ce nu înseamnă că tradiŃia construcŃiilor din zidărie portantă
nu a fost capabilă să “interpreteze” aceste limite, găsind deseori
soluŃii specifice care exprimă capacitatea de INOVARE.
ConcepŃia construcŃilor din zidărie a introdus pe parcursul
secolelor elemente de continuă inovare, tinzând să “deschidă”
cutia zidită, să lase lumina să intre în volumele delimitate de pereŃi,
să amplifice distanŃele între reazeme, să crească înălŃimea pereŃilor.
Prin experimentarea unor apareiaje diverse, a unor geometrii
adecvate şi elemente constructive detaşate (peretele, arcul, stâlpul)
distribuŃia încărcărilor a fost organizată conform unor criterii de
mai mare eficienŃă structurală: de la arhitectura catedralelor gotice,
la forma ondulată a zidăriilor baroce, la volumele complexe ale lui
Gaudi şi configuraŃiile spaŃiale deschise ale vilelor lui F. L. Wright
18
3
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Continuitatea zidăriei
Continuitatea zidăriei (asigurată prin apareiaj) face ca fiecare rând
(asiză) să descarce pe cel de dedesupt. Această continuitate poate fi
întreruptă de prezenŃa unor goluri (uşi, ferestre). In astfel de cazuri,
zidăria se comportă ca o placă şi deviază eforturile interioare din
dreptul golului după trasee care le conduc către şpaleŃi, acolo unde
materialul oferă rezistenŃă corespunzătoare.
Traseul de descărcare către şpaleŃi
valorifică relaŃia dintre centrele de
greutate ale elementelor apareiajului,
distribuŃia eforturilor făcându-se după
un fals arc obŃinut prin console
succesive între elemente. Deasupra
golului descarcă doar o porŃiune
redusă de zidărie, ce trebuie suportată
de un element adecvat: arhitrava. 23
2/24/2007
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Slaba rezistenŃă la întindere a zidăriei impune ca solicitările induse
de greutatea proprie şi încărcările exterioare să se distribuie în
interiorul apareiajului zidăriei în aşa fel încât să implice volumul
maxim de material, fără să genereze eforturi de întindere.
Proiectarea unei construcŃii din zidărie (şi a oricărui element
constructiv din zidărie) presupune înŃelegerea acestui
comportament - astfel încât fiecare element să fie capabil să-şi
îndeplinească rolul fără a se avaria, iar ansamblul elementelor să
poată garanta stabilitatea construcŃiei.
22
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Continuitatea zidăriei
Acest fenomen de ‘adaptare’ a apareiajului zidăriei se manifestă şi în
cazul unor cedări la baza zidului.
Masa zidăriei nu este deci
permanent şi în totalitate
implicată în funcŃia structurală:
construcŃia zidăriei nu coincide
cu alcătuirea rezistentă a clădirii.
Acest fenomen apare evident
atunci când în pereŃi se manifestă
fracturi; ele apar acolo unde
materialul ce constituie structura
portantă se separă de cel inactiv.
24
4
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

FuncŃionarea clădirii din zidărie FuncŃionarea clădirii din zidărie

Schema structurală a unei construcŃii din FuncŃionarea tridimensională permite atingerea unor înălŃimi ale
zidărie se bazează pe conlucrarea zidurilor ce nu ar fi posibile pentru pereŃi izolaŃi.
elementelor componente atunci când
concepe ansamblul ca un SISTEM Numai prin schema tridimensională
TRIDIMENSIONAL ÎNCHIS (“cutia” din se explică funcŃionarea structurii
a catedralelor gotice, unde
pereŃi). Acesta se bazează pe zidării
Ńesute între ele la colŃuri şi planşee legate colaborarea între elementele
rigid de pereŃi (a) structurale a permis să fie împinsă la
extrem zvelteŃea coloanelor şi
stâlpilor, amploarea deschiderilor,
La turnuri, unde lipseşte contribuŃia
b discontinuităŃile în planul pereŃilor,
planşeelor, rigiditatea este obŃinută prin
în condiŃii de stabilitate a
grosimea mare a zidăriilor perimetrale (b)
ansamblului.
25 26

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

RaŃiunea structurală a apareiajului RaŃiunea structurală a apareiajului
DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi
Tehnica de realizare a zidăriei este lizibilă pe paramentul peretelui ca verticale continui.
textură; ea exprimă vizibil “trama” după care este ordonat decalajul Incărcarea este concentrată pe o singură ‘coloană’.
APAREIAJ NEPORTANT
rosturilor, regularitatea paturilor de mortar, Ńeserile la intersecŃii,
ranforsările de la capetele libere şi goluri.

Decalajul rosturilor trebuie să aibă în vedere toate posibilele planuri

verticale de lunecare, în direcŃie longitudinală şi transversală a
zidăriei, respectiv planurile paralele cu feŃele zidului şi în secŃiunile DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi
transversale. In plus, continuitatea peretelui este asigurată de verticale decalate.
Incărcările se repartizează în toată masa peretelui.
sistemele de conexiune din rosturi ce se pot baza pe frecarea între APAREIAJ PORTANT
elemente, pe ancoraje mecanice, pe aderenŃa mortarului.

27 28

ZIDĂRIA: probleme specifice FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Rolul mortarului
In diverse regiuni ale Europei, ca şi în clima caldă şi uscată a
Asiei, până la sfârşitul sec. XIX zidăria a constituit PRINCIPALUL
Mortarul: Amestec de liant (var aerian, var hidraulic, ciment, ipsos,
etc) + agregate (nisip, praf de cărămidă, praf de piatră, etc) + apă ELEMENT DE CONTROL ŞI REGLARE A MICRO-CLIMATULUI
INTERIOR al clădirilor. Ca expresie a unor culturi constructive
locale, s-au născut diverse rezolvări ale închiderilor, capabile să
Ca “material de legătură” în zidării, MORTARUL ASIGURĂ:
“medieze” raportul cu clima naturală.
- conlucrarea elementelor legate prin aderenŃă
- transmiterea şi repartizarea solicitărilor către elementele legate La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, în Ńările industrializate,
progresiva “dematerializare” a închiderilor odată cu extinderea
sistemelor cu schelet, a fost însoŃită de introducerea instalaŃiilor
de încălzire şi climatizare care au făcut posibilă o mai mare
autonomie a confortului interior în raport cu clima şi
performanŃele închiderilor.
29 30

5
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
Zidăria tradiŃională masivă permite controlul micro-climatului
interior în relaŃia cu clima exterioară îndeosebi prin capacitatea sa
de a acumula căldură.
a) Efectul de “volan termic” zi- b) Efectul de “volan termic” zi-
noapte în perioada de IARNĂ noapte în perioada de VARĂ
31
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
La „trulli” (Puglia), pseudo-cupola din piatră are grosimi din ce în ce mai mici în sus;
forma sa modifică viteza şi presiunea vântului, care scad la vârful cupolei. Grosimea şi
forma permit vara un efect de aspirare a aerului interior care se ridică spre vârful mai
cald al cupolei şi este evacuat prin gol.
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
La construcŃiile din piatră din zonele montane, acoperişul - şi el din piatră - înclinat
până aproape de pamânt, cu pantele orientate spre expunerile însorite, nu serveşte
doar la îndepărtarea rapidă a apei de ploaie, ci şi la primirea radiaŃiilor soarelui în
poziŃie joasă pe linia orizontului şi la limitarea pierderilor prin radiaŃie în nopŃile reci.
2/24/2007
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
In îndeplinirea funcŃiei de „volan termic” zidăria poate fi ajutată de
forme compacte ale clădirilor, ca şi de amplasarea adosată
terenului, întărindu-i funcŃia conservativă, atât în ceea ce priveşte
protecŃia la cald (în regiuni cu climă toridă), cât şi în ceea ce
priveşte protecŃia la frig (în regiuni montane).
ConstrucŃiile tradiŃionale din zidărie au goluri mici încât să nu
reducă masa închiderilor în raport cu volumul interior. Acoperişul
primeşte conformaŃii diverse în raport cu funcŃia care este mai
importantă: cea de conservare a căldurii la interior în nopŃile reci,
sau cea de răcire în nopŃile calde de vară. Acoperişele boltite
activează în spaŃiul interior circulaŃia aerului, prin forma lor şi
dispunerea golurilor.
32
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
In regiunile cu climă blândă, dar unde soarele estival este intens şi
impune umbrirea faŃadelor clădirii, zidăriile se “deschid” în logii şi
portice care devin spaŃii locuibile umbroase, dar şi protecŃii solare
pentru interior.
In climele calde, faŃadele expuse la soare rămân complet blindate,
în timp ce porticele sunt deschise spre curŃi interioare, unde
soarele nu poate intra. Când curŃile sunt înalte, pe mai multe nivele,
diferenŃa de temperatură care se creează între zonele înalte şi
nivelul terenului permite efecte naturale de activare a ventilării.
6
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie

Louis Kahn, Indian Institute of Management, Ahmedabad, India, 1962 – 1974.

Casele tradiŃionale din Baghdad au închideri din zidărie dublă care captează vânturile
FaŃada cu portic şi logii adânci în dreptul dormitoarelor este gândită ca “filtru” de
dinspre NV, le răcesc şi le utilizează pentru ameliorarea climatului interior.
umbră între interior şi exterior.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie

In climele mai reci, peretele se deschide în suprafeŃe vitrate mari,

uneori sub formă de bowindow, pentru a se bucura de lumina
naturală. Pierderile de căldură sunt controlate prin crearea de
Peretele care devine el însuşi „ecran” şi spaŃiu „filtru” este un mod
spaŃii-tampon în dreptul ferestrelor şi folosirea de pereŃi dubli din
foarte diferit de a concepe protecŃia solară a unei clădiri, în raport
materiale termoizolante: ceramică şi lemn. Comportamentul clădirii
cu folosirea de storuri sau parasolare; eficienŃa sa stă în MASA
se bazează pe capacitatea de izolare termică obŃinută prin
PERETELUI şi diferenŃele de temperatură ce se creează între
interpunerea unor spaŃii de aer între pereŃi dubli.
exterior şi interior.
Ferestrele ample, dacă sunt bine orientate, pot funcŃiona ca
dispozitive apte să capteze energia solară şi să valorifice
capacitatea de acumulare a pereŃilor interiori în spaŃiile locuibile,
încălzite astfel de radiaŃia solară.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie

F. L. Wright, Jacobs House, the Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944. F. L. Wright, The Solar Hemicycle, Second Jacobs House, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase Casa utilizează aportul solar într-o climă rece continentală captând razele joase ale
ale soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate

7
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie PerformanŃele higrotermice

De la jumătatea sec.XIX căutările privind un comportament mai

Problema confortului ambiental a influenŃat tehnica zidăriei în
ceea ce priveşte realizarea închiderilor, în raport cu condiŃii
specifice legate de zona geografică şi climatică, precum şi în
raport cu condiŃiile de expunere la soarele şi la vânturile
amplasamentului.
De aici au derivat caracteristici regionale ce valorifică arhitectura
din zidărie şi care astăzi sunt privite ca răspunsuri “inteligente” în
faŃa problemelor create de folosirea nediferenŃiată a sistemelor de
climatizare şi a materialelor izolante, pentru a promova în schimb
căutarea unor soluŃii arhitectural-tehnologice “durabile”.
43
bun sub aspectul confortului ambiental au implicat şi tehnologia
materialelor pentru zidării. Incep să fie produse şi utilizate
cărămizile cu goluri.
Dar introducerea instalaŃiilor de încălzire a deplasat atenŃia către
performanŃele acestora.
Criza energetică din 1973 a readus în discuŃie problema funcŃiei
termice a închiderilor, dar deja zidăria portantă nu mai era soluŃia
constructivă cea mai răspândită; ca atare atenŃia s-a îndreaptat cu
precădere către AMELIORAREA CAPACITĂłII DE IZOLARE
TERMICĂ A PEREłILOR DE ÎNCHIDERE prin dezvoltarea de noi
produse, mai performante, şi noi moduri de alcătuire a pereŃilor.
44

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI

PerformanŃele higrotermice Atâta timp cât apareiajul, greutatea şi grosimea zidăriei au

Astăzi, preocupările privind REDUCEREA CONSUMURILOR
ENERGETICE în utilizarea clădirilor se asociază cu folosirea de
TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE, care să nu polueze, să nu
distrugă, să nu irosească resursele.
Din această perspectivă, sunt din nou aduse în atenŃie soluŃiile
„masive” şi „conservative” ale peretelui din zidărie, folosind
materiale cu impact ambiental redus şi consum energetic mic la
producerea lor.
45
reprezentat adevărul său tehnic-constructiv cu rol determinant
pentru performanŃele sale de rezistenŃă şi stabilitate, de protecŃie
şi de durată, de aceste aspecte a fost legată calitatea concepŃiei
zidului şi sub aspectul valorii semantice şi al calităŃii estetice.
EvoluŃia tehnicilor constructive şi a produselor a acŃionat însă în
sensul uşurării zidului, reducerii dimensiunilor sale şi simplificării
apareiajelor. Preocupările privind limitarea consumului de energie
şi o mai bună izolare termică, au adăugat tendinŃa de stratificare a
pereŃilor: diferenŃierea paramentului “cortină", a termoizolaŃiilor şi
a straturilor portante. In aceste condiŃii, rezistenŃa nu mai decurge
din decalajul rosturilor, funcŃia termică nu mai constă în
masivitate, iar grosimea redusă a peretelui nu mai permite
utilizarea cărămizilor în diverse moduri de dispunere.
46

VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI

Dar fascinaŃia zidăriei aparente rămâne, indiferent dacă aceasta

corespunde unui adevăr tehnologic şi constructiv, sau doar îl
simulează. CalităŃile texturii unei zidării aparente nu rezultă
neapărat din masivitatea zidului; ele pot fi asumate de limbajul
arhitectural ca transpunere a funcŃiunii rezistente originare a
închiderii sau ca o compoziŃie decorativă autonomă.

De altfel, tradiŃizia zidăriei include şi pietre sau cărămizi ce

îmbracă nuclee din beton, tencuieli care imită piatra, cărămizi care
compun decoraŃii geometrice sau zoomorfe.

47