Sunteți pe pagina 1din 4

MERCURI 20 FEBRUARIE 1891.

ANUL -No. 1345.

ANUNCIURI:
ABONAMENTE: Pe pagina III 30 litere corpul . . 1 linia
TARA ban!
40 reclame 2 le!
20
10 Pentru a se
ire! 30
pe un ,
In la Agentia Havas.
IN STREINTATE In Francia, Italia, Austro-Ungaria
an 50 Havas, 8, Place la
25 ris, precum la sucursalele ei
15
Un nurnér 50

:
Academies, 19, (Casa
Director : G. PANU Strada Academiel, 19, (Casa

invitând'o sa din Paris. Se trebue de moarte, bu- jurat din toate


dice pe unele partide pe
Factor anormal de partide de a ajunge la putere.
per-
a luat
urma depegilor primite din partea am-
getele nu date, nirnic.
iera foarte vesel
d-sa In
da
maturului corp
intima solemna
Aceasta se din Paris, arätând populatiunea de conversaya regele La
ceva anormal toate cri- o desaprobam formal. a sa prinsa de frigurile pa- foarte A ne modera acuma, stä nevzut de nimenl,
zele ministeriale izbunesc, triotice. a spus d-sa, ar o mare generalul Manu.
se resolvä. pe pag.III. Dl. Liberte pen- din partea noastrd. Dacd e Generatul Manu, deja un fost prim-mi-
in chipul care A se nistru, räsucegte o pentru ca
aceia cari sunt in- tru a dezminti a propus vorba e bine
aceasta pentru parateasa. a propus ca tot parcursul un Un ugier 'I un chibrit.
compunerea cabinetelor fruntea sus de cum e cunoscut neferi-
sä se strige : Träiasca Alsacia Lorena"
nu sunt a tine seama Traiasca Republica ! ce fi dat concursul unid cabinet citI, sunt tot-d'a-una mal simtitorl la
de gruparile parlamentare de asi- liberal-conservator." rocirile mai ugieri adun
majoritatl, dar Lumea din St. Petersburg blameaza cu In intrunirea de credinta ce- jurul prim-ministru.
gurarea Bruxelles Dar ce momente de
de un alt factor exotic, care'i re- asprime lipsa de tact a care a multi ierea Generalul
A pricinuit o mare emotiune vestea so- crezut ca poate merge In la Paris. nefericite nenorocit inconsolabil ! Te
gele. rescu va izbuticompue cabinetul temi tot d'auna ori-ce spune, sa
sirel de veste a generalulul Boulanger In timpul acesta ziarele Germane se
suveranul s'ar fi depar- la Bruxelles. Lumea pierde presu- In la adresa Franciel. acuma nu asigurat de deschida rana care'l doare, a-
te de ceea-ce nu'l prive§te fi nimenea nu cunoagte motivul a- Sub titlul Un gray accident" concursul Vernescu Esarcu. ceea tace, privegte un aer de compati-
läsat oamenilor de cestel vizite totul neagteptate. de Colonia : cred regele va nevoit mire, daca impresionabil
detaliile pe care le povestegte re- Dacä francezil voesc sa urmeze a pri- la la o lacrima
partide grija de a compune ministe- din capitala Bel-
revie
Generalul simtind '1 podi-
porterul vi prin deschizatura Vos-
evident de acum : gilor bine ! dreptul sa urmeze drept
dizolvarea degte se retrage grb Niel
fi avut un Cabinet durabil Fusesem informat seara Ge- pasiunel oarbe. Toatd teama le-o d. chiar In bärbatul de stat nu
pe am- neralul Boulanger sosise Bruxelles, nu voim sä le zmulgem violenta vari care ar putea foarte bine treacd arate chinurile '1 muncesc.
corpurl legiuitoare capabile nind de la Ostenda, tragerea lui la din dorinta de revanga, preferim arme bagaje la noul guvern. Când se d-schid care s'a
era un secret pentru tinut consfatuirea, multime, multime
furtunele parlamentare. de sa lot in intrunirea de a ven- imensa de fete vesele. colea,
rolul lumea. le trebuincioase pentru ca acest sentiment tilat ideia unirt cu grupul libe-
Dar nu, regele a M'am imediat la acest otel mi nu ne surprindä intr'o zi vre-o abia o muträ
celor cu s'a r6spuns : Generalul Boulanger n'a -
iruptiune
ralilor de la Romanul. un nas lung, câte o Dar
compunerea diferitelor ministere, atat cins ad. daca a venit Bru- Dar francezi dreptul mai spun regele nu care e partea lumel In care schilozii fi
xella, dar mart! Rochefort, care trasese la ?
grupurile se adreseze cat augustul al imperiulul German secundeazd de pe
Generalul Florescu, va putea sa
persoanele anume pe cari le noi, a plecat pentru Londra. Ro- nobila sa prin insulte de rescu acesta va disol-
chefort s'a aci cu Derouléde care ori ce German care are de putin sen- darul d'a curarisi defectele
me§te pe le repudiaza. n'a stat de varea Camera o data nu va face ca Licurg.
vr'o ore orag." timentul demnitatel natiunel, se slinte in-
Oare acesta ie permis de De aci m'am dus la otelul Belle- sultat de moarte In Pe la se
Un singur sosise de la Ostenda ; Poporul German are dreptul de a crede Conservatorii-coneentrati talentatul vice-pregedinte d. prezi-
Stat constitutional ? E mândru, e vesel, e radios, e fe-
Ast-fel procedeaza densul asigurat era de Gene- ca poporul francez vor da o Camera de 30 staü
'I este caruntä. Acest ricit
a spune lamurit dat barba
se inscrisese cu numele de Jean
satisfactiune suficienta vor
onoarel Franciel, chemand en er-
pata in expectativd. Prezideaza ? importanta
puterea politic, Grupul acesta a numit o delegatiune dinta.
Berti n. gie la ordine mizerabilil care'l con-
puterea chiar acelora sint Avusel ideea tree o acestul sideram ca pleava sociatatel omenegti. din N. un Generalul Florescu apucat de
antipatici, cu con- intreb dacä nu cumva a doilea, care intre cu caraghi curl.
de a nu avea ajoritatea jat cu generalul. care Insurectia din Chili Ce
dusese biletul se spuse: din Iquique confirma -'L a cocotat acolo ca sa
parlament de a compune mi- Domnul nu va primi darea luarea de catre lumea a un junimist
nisterele ast-fel in iele nu ca acest calator comae dase Generalul foarte nat.
s'a dat la 15 Februarie
truneasca o conditiune de dura- un pentru a merge la de miaza Zampa trupele guvernului multe trebue - Un dar multa
bilitate."
Dar se sustine Regele nu voe§te m
zi la 12 noaptea. La ceasurile
aflam pe peron la
cui pe Generalul Boulanger.
oamenl.
Apoi Iquique preda trupelor insur-
500 de asigure majoritatea
aceasta menajeze pe
Camera pentru
De
ala
-Fotin, spune facénd mare haz un
abea pronuntand cuvintele d. Fotin.
zicern unu de

cabinete lipsite de omogenitate, intrarea cabinet a d-lui C.


Generalul s'a schimbat. Trupul sa gente. carel foarte de d. Laho- targist
nu admite participarea grägat barba i'a mult a cres- In noaptea de o a popula- - Pardon mon cher, eu am
ralilor guvern. Teoria
guvernat
Sa ar fi cut :

tara Dânsul se rezema


e lesne de recunoscut.
;
baston gros
tiunel civile a fost
insurgenta.
fost
de

175 de resculati.
vary, , este problematic&
D. C. Boerescu, a refuzat, in pri-
mul moment, minister din
-
una conservator nu junimist.
tu
voce tare d.
lepadat de Christos ! Spune
care se scobora de
vreme, acuma o guverneze Când landoul sosi la gara, generalul La 17 Februarie suferit fotoliul
conservatoril tot singurl, pricina proces Sturza-printesa mal vezi ! spun
par'ca nu vroia statu de o invingere la Huara ; restul trupelor gu- Gorciacof, in care
ace§tia o pot face fära concursul vorba cu vizitiul ; apol o tot vernului, care batute In ajun,
;
Indreptându-gi a-
sä chern, bine schiopatând debarcaderul luat revanga din Iquique. s'a zvonul d. ere rsboinice.
Un recunoscu striga : birja Lupta a reInceput la 19 a Boerescu a telegrafiat din Iagi, cum - Amin ! spune repede episcopul de la
sloboda, generale trecu durat ziva ; cari is- a izbutit procesul si ast-fel Galati.
nimic de cat in- capul. butisera a pune pe intendenta,
chiar
extravagante cand interesul te
cele mal
langer
M de mal multe
asfalt, dar de ori
Bou- protejati de
barca infanteria de care
a de-
portofoliul.
se svonise, d. Poni re-
portofoliul instructiuna, acesta a
Cartea
le§te la aceasta. Intrebarea este, daca capul. oragul.
cinstita consti- Când trenul intra generalul se Cuartierul comercial a fost totul dis- oferit care l'a pri- s'a distribuit numita
adevörul Verde a de externe asopra a
este de partea sa. repezi la ultimul de undo egira trus. d. Toni, ar refuzat.
importante,
femel. aservitoare, cea Peste noapte s'a un asupra
Regele, cand se de-
Neaparat Boulanger a- gratie interventiunei unul contra-amiral en- pe Dunäre pe
care pärea foarte obosita nave en- cabinet ar ele- Prut asupra importulul in al
clara un conflict intro minister glez care acolo
mentele liberale ca d märfurilor nationalizate In Elvetia
parlament, n'are de cat de ; abia se picioare. gleze.
de etc. va de con- landa.
Fata 'I era acoperita de un voal foarte des se agteapta la Pisagua. violent
urmat, doua singure pe care ast-fel ca nu putea recunoscutä. bine de 200 servatorii-concentrati deci, sigur de Aeeasta carte cuprinde toate notele di-
poate pune piciorul : sä mi- Cu la otel. rit la Iquique. Casele mal insemnate De aci plomatice ale nostru de
nisterul disolvand Camera care Generalul Boulanger a fost asediat de fost jefuite. adresate cabinetelor europene vice-versa.
dar a declarat poate primi Bombardamentul a In urma ce- vine marea perplexitate a Actiun-a diplomatic& a ministerulul
s'a declarat conflictul, pas- Blorescu. de externe pentru
treze Camera congedieze mi- nimeni când nu va rerel amiralului englez comandantul
alt-fel. pelor guvernamentale a capitulat. Dacd cl-sa nu va izbuti unel pe prezintand un bit in.
nisterul. In cazul acesta din urma Femeea a primit'o ale careia debarcat nuol trupe compue cabinetul, se crede va teres, punem cititorilor a-
rolul st este definit simplu. sunt foarte distinse, se presupune pentru a risipi trupele guvernului. epune mandatul.
cestiune importanta desvol-
El trebue misiu- a fi doamna Boulanger. aci se deduce tarea comertului nostru.
nea de a compune cabinetul, o va interveni intre
soti.
cazul Generalul va veni la svIrgite de la 1857
politic, care sä a is- prânz a trimes numeroase minister se va alege presedinte al Se- la garile Dunärel de comisiunea Eu-
buti trebue lase deplina telegrame, a un medic care d. C. Boerescu ; iar ropeanä, avut de scop de a fa dis-
bertate de alege din sa vada pe doamna ce lntrunirea de d. Carp zul când acest domn va primi un piedicele tot telul, ce din an
ce grup din ori-ce partid. Aci Re- D. Rochefort este agteptat dintr'un adunat la mal mult navigatiunea pe
portofoliu, va
gele n'are se amestice, n'are ment intr'altul. Deja
de la de
sosit o multime ful bor. Se de a tropolitul de a
de a destupa gurile sale,
cursul
spue veto al st, parlamentul sin- Venirea neagteptatA a Boulanger 55 cari de do
gur avend dreptul sä se pronunte. a se presupune ri- sd
Fizionomi a consolidare de maluri adâncire la
apoicum se potrive§te teoria ce o dice asupra chestiel sosirel din noul guvern. La curile unde adancimea nu era
materie constitutionalä, Frederic capitala Franciei, trebuie cl. Jacob care Dupa un amanuntit a
Tot de Liberalil-conser- brate prin ale Dunärel, bra-
cu intentiunea ce are de a forma generalul, profitând de agitatiune, sa intre
de odat, sa se puia In capul lipsea. vatori se Inmultesc mod surprinz- tul Chiba, G-eorge bratul Su-
un minister de un minister pozitiv nu se D. trimes din partea tor. Junimigtil disparut din Senat lina, sir Ch. Hartley, inginer-gef al
compus, nudin nuante politice, concentratilor a propoveduit chiar sunt amenintati a fi Europene, rt-comanda Imbunatätirea
dar din patru cincl ? Frederic la Paris nea de o ati- decimati. Panica e mare. acestuia din Cu ca bratul Chi-
conditiunile Acuma se misiunea Imprätesel tudine bine voitoare pentru noul cabinet. Intrarea generalului Florescu e o ade- lia presinta avantagil
Atitudinea regelul intrare se in adâncimea lui.
de a pe francezi D. P. Carp, luând a
exagerate ce pune la Berlin, a sa, a luat deja aerul de prim-mi- nanigabilitatea
cu formarea ministerelor In urma produsä In aceastd propunere. nistru. mal mar!, acumulate
dovedesc sä tiune, .mpératul a telegrafiat mamei sale sa a spus, prima zi guvernul când generalul Florescu este tea gurelor sale ar cerut, pentru a

www.dacoromanica.ro
LUPTA
2
actualmente la ingrijirea ca casa Hotärirea profesorilor deZa pe din Bel-
turate, pentru prea mult timp pea nevoe, promitea Comisiunet In
nu face de a fost altmintrelea justificata, fort noua
cheltuiala. Asemenea bratul Sf. George era ropene avansul timporar de un milion, s'a primit cä dl. Maiorescu
de acel al Su- alte conditiuni de 4 la ce ar ocaziona executarea
Camerilor le- No. 2 dupä cum m'a asigurat d. I. a refuzat cumpararea. scurt cuprinzator
; dar spre asigura pe an sub reserva a se pu- toate dl. a declarat pen- engleze, sir Geoffrey Ho-
trebuit cheltuite gintoare. delegatul
de navigabilitate, ar tea invinge resistentä din partea trulinzestrarea bibliotecel de ruby, a fost victima gray accident.
sume oneroase pentru viitorul buget majoritätel delegatilor, un rmane lui Asaki, face concesiunI mart privinta conducea la un dog-
al Comisiunei, läsandu-se la o parte tim- acum neferatul Lahovary,
de o cali se la
fost ministru al afacerilor strine, de : ca guvernul sä a- pretulul. cart,
indelungat necesar spre a le aduce la vanseze timporar comisiunel, alte con- locomotive se asu-
Indeplinire ; consiliul de Societatea Dramatica din va da In pra unul gard de marginea drumuluI.
eu interese de 4 la sutä, di-
frecuentat atuncl, se putea Domnilor ferinta de cost proiecte, acesteia a fost din a
mult mat cu Intre Salina al 18-lea miliar sus, care, noul calcule, ar trece peste in Halat corn. localizatä, Fiul cap de a suferit o
ast-fel ca navigatiunea sä se foloseasca apele o de o lun- un milion care avans, a- Coralief, piesa In 4 acte. consusiune a doua zi
de cu cart Comisiunea gime de 10 miliare, care naviga- nostru, nu ni s'ar de In timp vor Wire. Starea sa
sese tiunea contribue la potmolirea canalulul al patrulea al an al du- un de reprezentatiunT : Amor se
1850 1857 se navigabil, timp a- eventualitate ; Diana deLys, de ;
de bratul Sulina, in- rate! lucrärilor. Chiar
nevoioasa manevrarea vaselor de mare to- s'ar putea nu se de oare-ce, in Maria Stuart Barstardul, Se fac mar! pregätirl Curtea din Vie-
o mare XI-lea care se vor da beneficial na pentru viitoarea ImpäräteseI
8 ar suprima timpul perioadel de executare, comisiunea
eturd miliarele 18 Pentru acestor neajunsuri, taxelor actuale. Elisabeta care vrea o la
una din importante ale va spori
ingineril comisiunel europene, de la Ca alte cuvinte, avansul s'ar Ierusalem vrea sä acolo de
ar scurta mod radical
canalulul navigabil de la Ceatalul
instituirea ei, opinat deschiderea duce eventual la zero, angajamentul In timpul din s'a patru paete.
canal direct care suprime curbele tual al guvernulul regal ar consista o in de Guvernul turcesc, care a fost
Sf. George la mare. cestiune. luerarile de promisiune ce s'ar isbutit tiintat, face a o primi
Facerea taieturi s'a votat de Co- gura ridicarea ban- pe acestor Guvernatorul Palestinei. Ibraim paea va
din 19 Mai la o de patru
misiunea curilor de nisip cursul date aceste precum 1). In spargerea la dl. Pa- merge s'o Intampine la o va
1889, lungi dezbateri rut de natura imediat urgenta, propu- insemnatul interes ce'l are Statul, produc- de la care s'a furat multe o- ti o escortä de
negocierel cu cabinetele ruterilor nerile despre car! vorbesc la executarea biecte ban!, fost la va locui la
Comisiune. tiunea comercial
representate Ast-fel cestiunea de a se evita curbele de No. 2, ce fan Joan parte din obiecte. ospiciul Austriac.
Sir Ch. Hartley D. ingineri de la al 18-lea miliar, de se teritoriul 2). In spargerea de
consultant resident al Comisiunea urgente, a fost adusä din din port, Pandeli a fost
sintase intr'adevér doué proiecte do-
de adus bratulul Su-
intea comisiune! un al
capitalurile adunate de la
vigatiunea tutulor Statelor maritime euro- prins Stan Dumitru. MEMORIU
inginer-consultant al comisiunea Sir Char- pene, de Were se poate promite 3). In spargerea de coloniale Asupra unor economice de
lina : adancirea fluviuluI
deja
30
la gurile
- tot parcursul,
precum s'a
ce era
les Hartley, presintat
trecut.
sesiunea din Main

ingi-
avansul timporar cerut,
minietra sä bine-voitl a
vé rog, d-lor
autoriza in- rare
gäsit
calea Dobrogei,
la un israelit
Fa-
Bulevar-
lizat in in special in
Sir. Charles Hartley, särcinez pe delegatul a promite,
arätat sus-ei indreptarea a trel curbe nerul permanent al comisiunei, d. a diferinta ce dal Carol. De A. D. Xenopol
foarte primejdioase la miliarele 8, 12 181 numele guvernulul
acest scop proiecte nu- ar fi pentru svIreirea 4). spargerea
Proectul Nr. constä in trel täeturi
merotate 2. proiectul No. se dap strada fata
la miliarele 8-9, 12 18 ca No. 2. vor pune producator In
la mitiarele 7, 8, 9, 10, 11,
propunea numal mid la capetele aceastä promisiune Portulua de la care s'a furat de pästra local
toarea curbelor, de malurl cart, se rezerva aprobärei Camerilor le- male de
13, 14---13. Proectul Nr. 2 propunea o Dumitru Ion. Muea- uscat, care adese-orl moeiile
tot cazul, nu scurteaza distanta de giuitoare, de sigur, caz a fi che- Petrache Codreanu din pricina lipsä sunt adese-ori
mare de o de 5 un sfert face cu totul lesnicioasa credit fost gäsite caic.
parcurs, mate a se asupra sä ter-
mile (31.850 picioare) Intro miliarele 8 vigatiunea acel cot al interesele
suprima cotiturile de eventual, vor considera recoltel. Tot depunerea gri-
jumatate 18, vasele de un mare de tot fetal ce avem la complectarea 14 corona la orele zi s'a
la mill 8, 12 18, scurta provenind
nelor In vor pericolul
Proiectul No. 2, care oferä aceste mart pe Dunäre la declarat un de a perde foc, multI din-
cu mile ast-fel de la aprinderea spirt din
vapoarelor de un avantagia precum necesitatea de a interesa conti- tre productor
permitea vaselor apelor, ast-fel potmoHrea marea navigatiune la beciul rachierului Solomon Gol, de sub
la 2.000 tone de a naviga s'a rea de productele In contra
devine aproape imposibila, cuentarea porturilor noastre. Ele, tel Petersburg. De la rachierie, lucru ce fi a face
In deschiderea canal direct nu vor refuza de a contribui la la lipscania d-lui Dämächescu, regulamentul docurilor.
Desvoltarea de vre-o ani navigabil pentru de tonagi cutarea proiect un de mare o
Aceste foloase mai
de agricultura cerea de al 8-lea al 18-lea miliar al bratu- interes economic politic pentru Acest din adore o de
cu un de mare sä ce vor resulta din
ca 15,000 lei. Mobilierul otelulul Petersbura Acel mare va consta
intra Dunäre de a Durata de executare a ambelor proiecte, Ca nu putem a ne opri nu a suferit de asemenea
porturile urcarea pretulul destacere al
dreptul produsele de altmintrelea, este identica, recunnetem activitatea re- la 3 ore p. a fost stins. Singar dl. imbunätätirea conditiunilor de
Interesul era prin urmare de a ant ; cheltuiala pentru executarea pro- prezintantilor noetri In strinatate Dämächescu n'a asigurat.
se adopta planul col mare Nr. 2, care a- In putinta de
No. 2 de franc! 3.810.000 special a Constantino- ban! la de
de scurtarea foarte simtitoare a cMeI devizurile prezentate de pol I. Ghica din Londra. Din deamanuntul aceste
navigabile, aducea o Tara din punctul de vedere acum nu
care a fost
regim al apelor Dunärea
este singura cale
dar
interesatä de
economic,
t Stat a asi- zilei Figaro
Ate!
de a
principalul scop al vi-
Frederic la Paris ar fi fost
o rnoetenire ce i-a
exact
tele sträine,
preturile pie-
productele
care se totalitatea gura, desvolta navigatiunea de nu
noastre proectul Nr. 2 delegatul Din Capitalá de ducesa de
Dunäre, am le pot la niel un institut de
1.190.000 fr. de proectul Nr. comisiunea europeanä sä Acte
Co- actual secretar In camere! franceze de dit, grinele
1, toate Puterile representate insiste adoptarea de D. Nana (Constantin
s-a pot, a ban!! de
misiune, mal cu Anglia opineaü pen- a proiectului No. 2, care clasa I la Bruxelles, este transferat s'a produs o mare emotiune
adoptarea proiectului 1, temndu-se ca in aceea§l calitate la legatiunea din Paris s'a ridicat coroana de neaparatä trebuinta, de
are, cele ce onoarea de local G. Bengescu, inaintat. prejurare se speculatorii de mese-
Comisiunel - urma reducerel avantagiul de a o lucrare de- D. Perticari (Dimitrie), actual de
monumental lui Henri Regnault,
a acum zile. cununä rie spre a rupe din
de curénd votata a taxelor de navigatiune gatiune clasa I la Viena, transferat in a-
calitate la din Bruxelles, fusese pus!. de care rata valoare a grinelor. Adese-ori acestea
nu In stare a face obiectiunl ivit fata cu tree patru sä
cheltuell. ar costa mat mult ca Nana. De Deroulede, sä
de accst project : actual secretar de le- la local de destinatie,
o intrerupere de
D. vernal a anuntat, ca de obicei,
rspunsul sa Britanice cel cu No. 1) 2) gatiune II la inaintat la
dintele aceste pe pe care
din Bucureeti precum instructiunile din cauza vre-unul cenflict armat dul secretar de legatiune clasa I termediarl, constitue o
ferat in aceasta calitate la diu preeedintele consiliulul.
date reprezentantilor in In ar putea ruineze
na, in Perticari. Dl. de Freycinet, informat, dl. dauna productorulul.
sustinu superioritatea prac- ce ar incepute. D. Istrati, directorul Derouléde sä in cabinetul de la sant un nea-
a proiectuluI 2 asupra pro- circularile am adresat legatiu- tului Roman, este autorisat gereze proviso-
ministerul de rezbel spre a vorbi de In starea care se comertul
iectulul nilor noastre acreditate puterile afacerile la nu-
mirea titular prefuct, in dent. noastre. Inteadev6r s'ar putea
reiterate ale Sir Ch. Hartley, demon- reprezentate comisiunea a deputatulal atingere
Catargi,
starea Comisiunel, am pentru o lucrare lagist membrit Camerel se adanasera gru- productoril ? ar trebui
chiar urma reducereI taxelor, va putea ca din prolectul No. 2, di- venind din la de la
foarte lesne suporta acest supliment de chel- ferinta de 1.210.000 franc! nu , Din vioiciune
date ziare Coroanel. violent! la cele mai multe din ele
o care ar trece peste Contrariu, nepregatite pentru
biblioteca a lu Gh. Asaki ar fi ti! cari se a lega incidentul
La 10 (22) Noembrie 1889, Comisiunea In se atinge un conflict zenta la Paris a impärätesei Frederic. ar de da unor
beligerante, cari ar opera de Stat, de la ar trebui a-
in desbatere amzele pro- araga, pentru biblioteca de la Uni- de Cassagnac se pronunta el persoane necunoscute,
Sir Ch. Hartley acea parte a argurnentul mi poi poarte procese, la caz de nerespec-
presentate versitatea Ec. voiciune in potriva Coroa-
19 Maid 1889. s'a de oare-ce lu- o interpelare asapr a tare a angajamentelor De aceea
d. a refuzat categoric. Corpul dar sustinea
Romania neiabutind atrage ce ar fi nu s'ar putea
acestul subiect ierea inoportunä chiar grinelor sä se de
ca lucrári de sä fie fesoral de la Univarsitate, intrunirea sa
partea sa majoritatea Puterilor, reuei pentru a periculoasa. intermediarl indigeni, care
ori-ce decisiune prit de usurile timp de conflict de la 12 Februarie, asomenea greutäti, pentru
a face a se demersurl pe minister de a cum- Cea mare parte dintre deputati re-
viltoarea sesiune. Se negoci- armat. In fine, intreruperea lucrarilor n'ar publicani nu ce'l realizeazä. grinele ar fi depuse
periclita existenta celor ce s'ar in curs, biblioteca, gasindu-se lezat de
area cabinetele interesate, pentru interpelarea. In consumatoril
edinta din 19 1890, pro- cum a declarat chiar Sir Ch. Hartley. refuzul In dl. Cassagnac propuse o sub- venind ar vendea indatä calitatea
fu - raporturile ce am primit din tate, a a nu mai face o
ar ce
iectul sustinut de Guvernul
delegatul e convins se va a2
doptat unanimitate, In urma declarati- cele ce mi relatat de coroanä. ar numara banil pe
In comisiune, puterilor ta ca toate dreptele spre a o
de Delegatul nu- de reprezentantl de toate nuantele au sub- productoralui.
mele guvernnlul Regal, cum cä, cas de ale delegatilor cu se reduc acuma.

acurn Caragiali ment principal nu se necesitate pere pentru se de la


fatal tária a Imprejurärilor ialä la convingere.
ZIARULUI LUPTA" seete accentele adevérate ale de actiunei. Ion nebunul este in- mastrare neadormit& a consciintel
mergatoare, actiunea se opreete sa- trodus actiune printr'o sale n'o mat ; energia
Anca a eeit starea sa de aceea mull läudat, acea sa e dispare
fletul omenesc, care e darul calitatea din temnitä - vointa sa
ce veghiare neadormita opt
ea auzul Dra- fata suverane a acestel ;
acea la care ea adevrate. Dragomir din Ajungeréa
ant de a este pierdut, mintea sa
drama de Caragiali incordare a fire! sale ea soma de indicat gomir - a doua Sosirea
la Dragomir a sa vorbesce
critic de Adolf Last a aflat-o fine, ea ea este convinsä mal nainte. In sat ce vrea Anca, taco ce-i Anca, un
Aceastä manifestare simplä dar devine,
Consqcinta Dragomir este inteade-vr criminalul el e la dispositie, la a-
este
Dragomir este ucigaeul Du- a aces- precum am vLut, un element al actiunet.
este, ea actioneze. tel de demoralisare din partea ridicat la femea un copil o
a ras- Ce de ? Ce se va bine In asemenea situatiune,
Anca actioneazá. Ea se nu o evocarea spectrului Dumitru, confron- motiv de micare
moartea Dumitru, a consecinti ar trebui sä se reajunsä la posibile, ce-
buna ea ceea ce Anca nu o tarea nebunului
cu propria zilele Dra- acest rand imperios consecinta
ce nu va fi, ea rea furia firesce
gomir. Acea actiune un pas Noi
sufftet pierdut, tortura chin actiunea de rsbunare -care va
nu'l va intrebuinta Gheorghe la una de alta. concluzie, consecintä, care va acti-
precum am vzut, Anca vroia de rsbunare, de la care este al do- de aceasta ex-
trebuinteze bratul Gheorghe. De aeeea plinirea unea ce trebue urmeze acuma ? Cu
proprie nu va iritatiunea sa sa fre- punerea este anprejurarea,
ea a fost pus la amorul devo- bilk de a acest loe pierzare scene atât de maiestre
rere de ré trebue s'o zicem, acuma
concura la aceasta dar ce nu suntem in stare a-o spune, etim
tamentul sd, de aceea s'a incredintat de realitate, ceea va de sine, de al pe natural aeezate aiurea
de oarba sa supunere- cu se va In
nevinovatä a de la local noi, Anca autorul se pare n'a
ajutorul complecta anterior, ceea ce va fi con- nebunul, aceastä megieeie total nepotrivita, ele
un cuvant ea a ca de a ast-fel p- Actiunea e ca e
clusiunea, noi nu o putem ghici ne crime! sale puse la dramea undo dupä. cä a simti
gare de executarea planuluI. Dar catul roditor aceste tot anterioara
rmäne necunoscut. Actiunea este desvoltarea ter- drumul de ieeire, singurul
treaga aceastä pregatire devine cu total
de cu schimbarea planulul. Ho- pur simplu
eete caracteristic aceea ce face auto- tot
de psihologia
lutninoase
nu
inceputul
ratiune de
banuialä, crescerea
mijloc de aatepti fine -
precum vom la vale, talent ales, care face onoare nu dens ex machina.
cel a din ae.easta urcarea con-
hotärlrea nemotivata numat talent de observatiune
mod dramatic Este caracteristic, ar fost le-ar Va arma).
a foarte bine situatiunea ci literature!, care a-
de a actiona de a cest talent a o pe a- fi pus in adevratul relief ele.
ac- nibilä care a intrat. de la bine Inceputul
pe Gheorghe, stingheresce ceput. Anca, care e de e de
tiunet ce de a din la a la acest
din torturarea a lui Dra- aceste apartin ma-
ma! rapiditate
gomir ea din argumente de con- iestre din le-a Caragiali. mai multä pornire spre deslegare finalá.
Cu toate acestea e pri-
pe data, de a aduce rman regretabile, a gasit din convingerea
alta-actiunea nu desechilibrat la desesperare aceste scene ca parte integranta a
Anca barda se le consideräni din o a de astä
a stoarce din sd desnadejduit
odaia care doarme Dragomir. Un mono- turisirea faptulul criminal. pare vedere al actiunel Am märturisirea gura lui Dragomir
log, Anca se opreete, lasä barda din vzut, puternic de conetiinta sa de
autorul voeete a repara acum sa elemental
adoua deciziune este ea este sufletul sa. El
primordialá, cä se a ne acuma aceastä parte de actiune rästeasca mäcar la
aicea se un moment penibil. Acti- nebunul intrebuintarea, ce face putea nainte
la culmea desvoltärei psi- acel de transitie, prin care Anca, n'o poate ; el putea se a-
Anca, a ajunge de la Anca de nebunia sa. bine acest ele-
hologice, spre desnodamentul

www.dacoromanica.ro
LUPTA

Posibilitatea de a vinde de Intrarea Alexandru Lahovari Presentarea Opozitia vestitulul prefect C. V. L. Go-
ar avea, folosul de a scäpa minister este foarte Un toral Schumann. zin, afacerea nenorocituluf Simosky, 1. Alexiu, Locot. V.
producatori de perderile Debutul gimnasticilor pe reck Barthero va D. Alexandreseu, Bugianu, 1.
locitorii de a doua a
membru al familia Lahovari de apel din Th. Theoclorini, G. Badulescu,
urmatorul mal Insemnat. A- trebat asupra la 5 Mantle viitor. T. Ghiorghiu,
punct, a réspuns : Lucrul nu se
gata de
zi EDITIA ne
partidulul national democrat din
candida- Dimitrescu, Slanescu, A.
Ovesa, Sc. Parascheva, St. Yasilescu.
curente ale pietele strMne, ele s'ar
putea trimete direct desfacere la Este inexactd Bucovina, Hurmuzaki
piete, pus ast-fe1 in C. Boerescu a azi Lupul, fost la
zitie sale ce
ar portofo- alegerile de pentru parlamen-
conveni. Cu alte cuvinte, prin
docurilor, asupra ar
in
liul ce i s'a oferit. informa-
acasd la d-sa, ni s'a respuns
Criza tul din Viena. Londra,
nelor.-Sir
Februarie.-Camera
Sudanul
din de ora 5 nu se poate ni- are o a
ale onor. senator Brdila sigur. Generalul Blorescu se va Miacarea nu Englitera o ;
agriculto
care con-
duce la la D. actual nu are de sporeasca
rul are adeseori, trap elo egiptiene.
starea a lucrurilor a regele va da disolvarea pentru cel extraordinar ministru pleniponten-
Nota a Camera d-sa va da Februarie.-Alegerile ora-
ban! procente care bani,
D. la Clubul Comer-
conflict tiar al nostru pe S. Regele Austriel Sus, dat urmatoarele
rspunde la timp, este nevoit compunerea cabinetului, caz este numit rezultate : Liberalii
da pentru recolta pentra ni- acolo va depune mandatul,
el productele sale in docuri foarte cu fetele
te, pe M. S. Regele ; Circonseriptiile rurale din

* * locul D-iui A. C. Plagino, trecut la alt ales Polonezl 7 dintre


va scutit de perdere, va putea plouate, pe unul peste umeri Romanczuk ; Circonscriptiile ru-
sconta cu o minima recipisele de Ministerul compun general post.
zise: ngrijiti, Florescu din Moravia 7 cechl
depozite (asa numitele warante) la banca G. Yernescu. vorbeste .D. Gheorghe Bengescu, actual con- 3 germani,
combinatie se va tot generalul Manu cech.-Acest din
Prrn de intrarea in minister a d-lor Ver- silier pe legatiunea din Paris, a fost perdut de
realiza una din celintele cele mal nescu, colonel Lahovari, Isvoreanu este numit calitate de trimis extra- tre ministrul
de capetenie ale agriculturel noastre, anume D. G. Robescu s'a ales unani-
ntinderea binefacerilor credit eftin agri de 20 de primar al Apostoleanu. ordinar ministru plenipotentiar al un nu a fost s
o nu e nimic sigur. nostru pe M. S. Regele Belgiel, conscriptiile rurale din Boemia. -Junil cechl
Este in locul d-lui C. Resu de- ar 14 scaune.
tul creditelor agricole foloseste a-
misionat. * * I. trecut la Paris, 19 Februarie. - Liberté
gricultorilor mid, cauza rnij- post.
loacelor sale. Prin scontarea warantelor la
la ora 3 generalul Florescu tre- de incidental prin vizita Impra-
se va creditul Comunitatea din comuna buia vie la Senat ca arate cum Alexandru C. Plagino, actual tesel Frederic, Liga
banca de toleranta ce i-s'a
agriculturl, chiar o Balomir (Transilvania) face, prin sub- criza, d-sa a trimes respuns trimis extraordinar ministru va
acea care sunt scrisul, apel contra potentiar al nostru pe M. S. Re- provoca zi un incident teribil a-
de nu poate veni. d. a tunci va a a'l repara.
tate creditele agricole, amanetul onor. d. dr. G. Giurgea, onor. deschis s'a apelul nomi- gele este numit Paris, 19 Februarie.-
va fi aid in fiind litate M. S. Regina
pe creditele
burl al nal s'a ridicat edinta. caszacul a Parisul din
depus In docurile Imprateasa Indiilor.
agricole nevoite posesiu- studentilor In al studenti- Generalul venit la
nea debitorului. Unirea" precum tutulor re- n'avea ce spune senatorilor.
Toate aceste foloase, care agriculto- ziareloridin membri ce- Procesul sub-locotenentului re- al României
le vor trage din d-voastra, bine- rut clepue mandatul ime- Suteanu, a fost amanat de Editiunea 1891, va apare la
vor putea fi intrebuintate ca un mijloc listele de subscrip- consiliul de rzboitt Martie. wate adresele vor
a ridica calitatea noastre.
a diat ce nu i se va da disolvarea.
tie ce strins pentru * *
Persoanele care ar avea de
se va putea regula- lat acela al n'a
docurilor jutorul
nu se vor primi ele din comuna mentio- Generalul s'a adresat Directiunea generala a telegrafelor
tia din 1890, sunt a avisa pe D. CH.
de care vor indeplini oare-care Lipsa de amenintand am spus, la Mdrzescu aduce la cuno§tinta DELATTRE, editor-proprietar,
conditiunl de greutate, culoare curatenie. perderea localulul a- Toni. refuzat intre termenul retrageref din menu, de 28 ale
Agricultoril, mare interes de jutor grabnic va bine venit. Vö culatie a timbrelor de 50 ban!, NB.- adresa
a se putea de docurl, vor da in Florescu care va avea
con- multumesc anticipatie. de liberal-conservator. veche, pentru ziva de gratis.
silintele ca (13)
listele se vor adresa mie Gh. T. 1891, se prelunge§te
cerute.
vor aduce un chiar Grozescu, institutor la
* *
la (13) Julie Amicul A.gricultorului"
Docurile dupe cum am spus la
putin real cinstit. editia sustin regele nu va da REVISTA
Anume de pe la pro-
ducatorii, le primesc de la acestia, nu a- V1CIUL TELEGRAFIC disolvarea acesta P comerciala economica
sunt cele bune de va fi urmare depue man- Sant aproape 14 an! la rasboiul pen- al II-lea)
ci pot le tri-
ROMANE"
datul. -78,-saut 14 Apare 2 ori format 40 mare
Comerciantul, care la bravilor Vndtort 52 - 60 care
19 Februarie.-Alegerile pentru * * zac uitare dincolo de
poate o lase spune d. Al. Lahovary a ca un ri-
Abonamentul anual
care in mai Reichsrath, ale resultate aunt cunos- Cererile pentru sung a
nu un cute acum, dat : districtele ru- intrat tratative cu d. Carp, pentru dicat a
atmosferice, ale de jos, anti ca gata vor chemati neatarnare a din vitejese ; adresa A
contra
mare deaozit ce i s'ar cere un clerical ; Busovina, dol romanl compue ministerul. semnul Strada
la chiar cazul ar exista un ruten. In Boemia se 28 resul- nice ce de ordinar chiar
localuri de depozite, ar tate fost germani, 17 * de nu s'a ridicat
ce' l'ar putea realiza,
o urcare a preturilor. de la
; germanil perdut un
cechi un-spre-zece. fdcut.
s'a
tara
de murit pentru ca Presei
Paris, 19 - D. Maine pro- o tineri Asociatiune a din Romania
sine, cum de a in do-
curi, ar asemenea de per- Camerel usurarea impositului fonciar Camera n'a tinut constituiti comitet de am ho-
dere, pe pozitie de 1891, a tutulor campurilor La apelul nominal rspuns a ridica memoria acester activi corespondentl
a astepta greutate, momentul favorabil de Martie. D. Deville primeste d-voastra patriotic o al convocatl a-
144 deputatf. comemorativa, din rondourilo bu-
pentru bor. propunerea pentru cultura dame extraordinara .20
(Va urma). genta este 365 contra levardului din orasul, 8
137 trimiterea la comisiune este de la de care reamitind vitejia
tata 343 voturl contra 118. farmacie ni se plang sunt ame- viitor pepturile soldatilor no'stri,
Ordineala
repete anul, de oare-ce privirea acestel tarl sä 1) Alegerea membra in
ea zeci de mii
inca nu s'a instalat laboratoriul de de a muri pentru Vnatori geta Miron, demisionat ;
a rusese.-Sinodul din lui Mircea,
St. are ca chimie d. profesor Radian le-at 2) Admitere de
a anulul, Domnii tot
ar- a avut prima representa- declarat nu se va la- Dar pentru ca acest monument, nadinsul a nu lipsi de la adunare.
anul acesta tie a operel lui Verdi tra- boratoriul imediat, nu'l va primi la a noastre ce
tot dar copistul ail verse pentru
scrise in de dus inteligentul traducator examenul de C. C. Bacalbala, 1. G. Bibi,escu, Fré-
toral" architectural." al Boccacio Traviata, Bagav. Aceastä amenintare nedreapta, nu tional, credem un laadevarat
aceastä
monument
trebue déric Damé, G. lonescu-Gion, D. A. Lau.
Când tarul citi adresa, isbucni ris Emani s'a dat bine. Teodorescu a repur-
: N'am o asemenea tat o
face de onoare profesor. contribue deosebire, M. Minovict, D. Roco, C. G.
In A fost
cuvantare foarte des Lui Cine altul de cat d-sa este de bogat general ca soldat, spre nescu.
Documontul reveni la sinod produse e mare
se datoreste mare perte succesul obtinut. nu s'a instalat laboratoriul ? Ce, a generatiunilor viitoare
emotiune.
tari
adunare
la '1 Bajenaru care acte era rece oare Radian crede tre- naincreztorilor forta vitalä a poporului Eforia Spitalelor Civile
a primi demisiunea tutulor actul final a cantat eu suntem prin
disgratie. bue aceasta Se gro- demni vitejilor Ro-
A ca le eroarea din vocea caracterizend bine. zav. D3 cat ameninta pe La 2 Aprilie a. 11 a. in. va
e un tenor viitor frumos. licitatie la Etorie pentru antreprisa objecte-
retti avea de bariton. face bine instaleze labo- De comitetul de initia- de asternut
In actul al 3-lea ales, Don Carlos ratoriul sä nu lase grija a- prima sa de la 10 necesare spitalelor execitial anu-
ertare baritonu oboseste nu ceasta ahora. a. t., a decis ca numele d-voastra 1891-92.
Desi vocea Cairetti a fost printre eel ail luptat Caetul se poate vedea
bine actul al treilea vocea-i pentru ridicarea or ce zi
a azi luase un timbru metalic. E un s'a tras la ment national in resedinta
de ape], car' trebui batalion, Spitalelor Gr.
tot-d'auna va bun! Nr. 1790
5 a ne concursul d-voastra patriotie,
D-ra Villa. A a strigat prezideze birourile eleatorala ale co-
! 1891 Februarie 19.
a alocurea. Tot a fost al de Senat din capi- lista ce o-
mai bine Faust. Nu e care se face ziva de 10 Mar-
noare a v ce putea do tal ale
de muzica e alta. Ce nu e ce a incasa de la cunoscutil amicil d-voastra, preparate cu aprobarea medicina
nu
un tablou
tie, in locul Gr. Alexan- de a o ce din Paris, presinta medicament sub o for-
pe banca or drescu. aduna casieralui nostra, d.
f6rá de la Cafée chantant eram obisnuiti D. Gr. Petrescu, prepdinte, va pre- cofetar, Ploeftt, timpul este in putine
blenoraria
vindecata.
si. vedem internationale. sida sectiunea L scurt posibil, de oare-ce comitetul Prin foarte modest-3 L. 50 B. sti-
regele Costumele putea mai bine de actiune a hotärirea a retrage cluta sunt accesibile
D. C. Campineanu, consilier, va listele de sub-scriptiune mai
fie-carui bolnav.
jite. sectiunea II. ziat, spre a da nationale GONZALEZ &
gene- seará prima reprezentatie a D. G. E. Skina, va caracterul spontaneitätei al (F A).
tragedie acte de Le- sida sectia ce i se proprietar1 ai märcei : Bouclier,
pen- Medea,
dar apel toti de Paris
Camerei. Se gouvé, tradusä in versuri de d-nul Ed. D. M. Julian, consilier, va presida Cognac in butol in
.
garantate
Asian. patrioti, ca
sectia IV timp de pace monumente amintitoare
turale. curente se impor-
dizolvarea. piesa se pentru reintrarea D. C. Manolescu, consilier, va taWrilor en gros,
warea o teatru a d-nei L. Vermont-Ventura. fapte vitejesti, pentru ca umbrele eroilor B-min Ginsberg, Ia§I,
con- va Sermanul sida sectia V. din trecut poata In timp de
pe luptatoril vor trebui
a In care Nottara are unul din cele De cand zdrobeasca &
e un drept frumoase creatiuni ale sale.
de judete se bine adresandune la
d-voastra pentru acest comande pentru
cauta Mercuri a doua reprezentatie a bine-voiti a din
pe voteze buge- partea grup de inititiva care v groasá In de cergi,
intermediul d-lui *
s'a trimis de directiu- blae pentru de mantale,
acest sprijin, asigurarea dis-
a fost Alex, reprezentatie a tragediei an- nea cailor ferate, care se cerce tinsel etc. in
tice privinta deraiereI dintre
vari a rugat dernersurile Comitetul de Tot felul de ca streangurl,
necesarii d. Carp. Albert Gr. Sorescu, Nicolae D, capestre, sfori, Otgoane,
scop a d. N. Theoclorescu, George Gr. Sorescu, Cristu etc. diferite grosimi Preturl
20 Februarie 1891 Fabrica de praf de la e Negoescu, G. Dobrescu, Radovict, M. moderate.
care dimineatd, ora 10 a pe cale de a obtine monopolul La trimetem preturi curent
junimiOlor. Stanescu, Al. Scor-
o intrevedere cu Mare de clusiv, pentru furnizarea de praf pen- Al. N. Ciulinaru, Luca lonescu, G. & Comp.
a-
Rezultatul este tiut nu mM tru Bulgaria Rumelia. .N. loan Popovict, G. Bucurestl, Bonaparte
vor bugetele. ritori a lonescu, P. Brezoianu,

www.dacoromanica.ro
LUPTA

FABRICA COMETUL Bole


FA Z A APARUT DE SUB TIPAR
Sobe economice IN EDITURA
Sobe mobile Parigine din antiblenoragieele existente CAROL GOBI BUCURESCI
indispen-
EFECTUA sabile, de asimilare repede, a nu irita traectul
intestinal. - Modul cu totul special
care aunt preparate, aceste Capsule ca vinde-
GRATIS repede, complectä de a deranja
stomacul ; ast-fel tutulor persoanelor
celor mal debile. ANNUAIRE DE BUCAREST
Acest medicament In timp (CAROL
ADOLF SALOMON radical, scursorl (sculament) vechl
Fabrica COMETUL" do
Nr. 3824 boala
la bärbatl,
ete.-Pretul
la precum Elenorea,
4 1890-1891
Asociat cu aceste capsule se recomandä cu libere din
unul 2 telegrafo-postale,
Stradele 51114 din
pentre 5 ant a doctordor 50 Capitali, de en Serbia, etc.
35 SUCCES la pentru vindecarea
lost niuce
Deposit General: Farmacia la Coroana
a Hernielor
de otel,, Mihail Stoenescu, str. Mihal ESEMPLAR 3 LEI
simple apparate a contine hernielo; Doctori MARIE au resolvat problemul
care
de a de a
durere vindecarea scurt Nr. 55, DE VINDARE:
SIMPLU 30 FR. - FR. - In provincie unde aceste preparate nu se LA EDITOR,16 STRADA DOAMNEI 16
LA
gäsesc, se expediazg imediat contra unul DIN

SI mandat
observe cu

late

prin in-
a
tabletk
sau un
sfert
de a
ajunge
produce un
cele

Géraudel, tablete dimensiunea


Supte sau mâncate,
de Vichy
tablete cu un gust
de
constituesc,
Diplome de Onóre la toate Expositiunile
delicati, o adevratl prAjiturg. BArbatil puterea
pentru
mistuiese ru, accia a pretinde a functiunilor digestive, 50.000 Kilograme,
trebue regulat. Bila, Flegma, Humorile Constipatia, Durerile de cap,
dispar putin devine rumeng si veselia revine
Purgativul se töte Farmaciile. Cutia contine 18 Se gä'sesce la principalele Magasine de Confiserie
Franeia 50. tablete trimet care va face o cerere
Sainte-Ménehould, (Francia).

De vnzare peRacovitza
proprietatea
a-
Constructo propiere de
de mici, calitatea de
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE)
ESCELINTI, TONIa, DIGESTIVI APERITIIVA
Coltel, 49.
e vönzare metriviran 36 DIN LICORILE
A se cere todéuna in
pur-
172 adancime, situat in str. Marques en France et eticheta
directorelui
de 20.
de
nerale.
pentru industrie. Tur- De clependinte Adeverata
: Fialkowski ; et
numai la.

bhie, Deposit de de de in Constantinescu; N. loanid et comp.


ploatare pentru de tot felul. Pietre de Victoriei, cu pe strada Sevas- sescu;
de piele. topol. Carol
(Cataloage la cerere A se adresa la proprietaru domi-
ciliat in str. Dionisie Nr. 56.
FOARTEal SERIOS
de INCHIRIAT de la po an, lunar : Capital garantat prin Titlul
Credit Foncier. Sporirea veniturilor risic. A circu
Sf. Gheorghe, proprieta- lara Directorulul Cooperation Paris, 60 rue de Provence
ANEMIA, BÓLE NERVÖSE, CONVALESCENTE, tea mea supranumith strada 11
PALIDE, AFECTIUNÌ SCROFULOSE, Nr. 29
GASTRALGIE, de ALIMENTE, DE STOMAC, se adresa la fran-
CONSOMPTIUNR (slábire). cate la sub-semnatul PIELE
Leollida Nicolaide. DEBUMBAC
asta Regnauld garantate. Prima calitate englezeascg.
TOATE ARTICOLELE DE
bombon pectoral, a fost UN1

Cu CACAO din Spania de prima contra


datá catre Academia de
ciná din Paris, contra
gitelor, tuseT
de
a pieptuluT. Ea
CAUCIUC
-de Asbest. - Manometre. - Sticle
Table
RONDELE
DE BUGEAUD se principalele farmacii. de Pasta Regnauld priesce
Vindere cu ridicatá : deosebire damelor copiilor. pentru nivel de - Bumbac pentru
tructie fie-care Regnauld
5, Rue PARIS se vinde pretutindeni 2 L. cutia; 1.25 ters. Untatori.
de
Otto 41,-Strada
,Nis-a-vis de de
41

In Autrichien" faliment s'a fondat alt ziar:


Ape naturali admise prin Spitalurl.
care e singurul ziar, toate de pe fran-
pe el este organ indispensabil pentru fie-care spentruac, icearte ,

purtator de bio,

Abonamentul pe un an, toate primele avantagioase, Depositul Apelor minerale t5te pharmaciale
6 Forte la

A se adresa la Administratia ,CUORR1ER FINANCIER" Société a VALS In


Langegasse,

prepelicar UNICA
urechile galbine. este din de CEAIURI NEGRE
bäutura cea mal folositóre
la Pitu. '1 este al
N gat a'l aduce domiciaul de
sale,
BI-DIGESTIV pe care '1 a In
Spitalulul, pentru care va primi inaintea nu de
o recompensá. Ceaiurl de o
PEPSINA SI CU DIASTASA de grame : 6
150 , : 3 frariel

de de cuno0inta onor. Public voes BRAVAIS la Avenue de


a m desface de magasinul de exact
experimental de mai
coprins in economie;
medici din lame, TOATE ORASELE
atelierul precum toatä instalatia ce el de in ;
nu ostenepte nu
do
str. de la
fata Mitropoliel. Doritoril de a sä A SE CERE
a GÄSE5TE
6, se adreseze la 25 Martie a. c. la 40
se va vénzarea la D.
NOTA. nu fi
de
Septembre a. c. Societate de utilitate
Depoul general Theodor
Tipografia Modernä Grigore Academiel Nr. 24

www.dacoromanica.ro