METODE INTERACTIVE DE GRUP

Pentru stimularea creativitatii copiilor , in procesul didactic putem folosi diferite

metode si tehnici interactive,cum ar fi:
1.Invatarea prin cooperare;
2.Brainstorming;
3.Harta conceptuala;
4.Metoda ,,Palariilor ganditoare”;
5.Metoda R.A.I.,,Raspunde –Arunca-Interogheaza”;
6.Metoda bulgarului de zapada;
7.Ciorchinele;
8.Predictiile;
9.STAD-Metoda invatarii pe grupe mici;
10.Ganditi/ lucrati in perechi prezentati;
1.Invatarea prin cooperare-Aceasta metoda reprezinta o forma de invatare in grup a
copiilor,prin interactiuni, astfel incat acestia sa poata lucra impreuna,urmand ca fiecare
membru al grupului sa-si imbogateasca performantele proprii si sa contribuie la cresterea
performantelor celorlalti membri ai grupului.
Invatarea prin cooperare are loc atunci cand copii lucreaza impreuna pentru a
invata una si aceeasi problema, pentru a explora o tema noua sau a creea idei noi,
combinatii noi sau chiar inovatii autentice.
Invatarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de
recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilitati intelectuale si practice,
pe parcursul unei ore intregi sau secvential.
Ce fac copiii?
Copiii studiaza individual situatia prezentata , isi impartasesc ideile, se
ajuta unii pe altii sa inteleaga si sa gaseasca solutii.
Stau unii langa altii explica celorlalti ceea ce stiu, discuta impreuna fiecare aspect
al temei pe care o au de rezolvat, se invata unii pe altii.
Ce face educatoarea?
Asigura ambianta propice muncii in echipa, aranjand mobilierul din clasa in mod
corespunzator. Ideale sunt grupurile in numar de 4-5 copii asezati in jurul mesei.
Stabileste criteriul de grupare. Stabileste regulile de lucru .Explica foarte clar obiectivele
activitatii,specifica timpul pe care il au copii la dispozitie.
Avantajele invatarii prin cooperare:
Discutiile in grup ajuta pe membrii acestuia sa-si repete si sa-si fixeze noi
cunostinte, sa le proceseze pe cele noi si sa-si extinda bagajul de informatii. Pe masura ce
membrii grupului pun intrebari si ofera explicatii,ei se vad obligati sa realizeze conexiuni
logice, sa-si organizeze cunostintele, activandu-li-se procesele de revizuire rapida, care
sustin procesarea informatiei si mecanismele memoriei.
Aplicatie :
Poster –Padurea
Copiii isi verifica cunostintele despre padure, realizand un poster.Ei sunt impartiti
in grupuri mici, fiecare grup avand sarcini diferite.
-un grup deseneaza si decupeaza vietatile padurii;
 -un grup deseneaza si decupeaza plantele;
-un grup deseneaza si decupeaza casa si pe cel ce ingrijeste padurea;
-un grup pregateste fondul plansei in culori potrivite, apoi asambleaza rezultatele
celor trei grupe.
Toti copiii analizeaza daca ceea ce au realizat impreuna reflecta cunostinte corecte
si daca au fost redate corespunzator.
2.Brainstorming
Este o metoda utilizata pentru a-i ajuta pe copii sa emita cat mai repede, cat mai
multe idei, fara ca, initial, sa se considere valoarea acestora.
Este cea mai simpla metoda de a stimula creativitatea si de a genera noi idei intr-un grup;
se poate practica oral si se foloseste pentru a gasi cat mai multe solutii la o problema.
Etapele brainstormingului:
1. Se hotaraste tema brainstormingului si se formuleaza sub forma de intrebare.
2. Se comunica sarcina de lucru.
3. Se comunica regulile.
4. Se desfasoara activitatea frontala de prezentare a ideilor.
5. Se inregistreaza ideile enuntate de copii.
6. Se evaluiaza ideile.
Aplicatii practice:
Intrbari adresate la diferite activitati:
-Ce s-ar intampla daca nu ar ploua niciodata?
-Ce s-ar intampla daca nu ar exista alfabetul?
-Ce drepturi credeti ca au copiii?
-Cum putem sa ajutam pasarile iarna?
Evaluarea ideilor:
Dupa ce educatoarea asculta toate ideile, impreuna cu copiii stabileste raspunsul
la intrebarea formulata.
Evaluarea nu este obligatorie, pot fi acceptate toate ideile, iar in diferite activitati
ele pot fi confirmate sau infirmate.
3. Harta conceptuala
Este o metoda ce structureaza cunostintele copilului, iar important este nu cat
cunoaste copilul, ci legaturile care se stabilesc intre cunostintele asimilate. Desi a fost
recunoscuta ca o potentiala metoda de evaluare a cunostintelor copilului, harta
conceptuala poate fi utilizata si ca instrument de invatare a unor elemente noi. Poate fi
inteleasa ca un grafic ce include concepte centrale si concepte secundare, legaturile intre
respectivele notiuni comunica felul in care este inteleasa relatia intre concepte.
Aplicarea hartii conceptuale:
Copacul
Se poate lucra individual sau in grupuri. Un copil deseneaza un copac in mijlocul
colii si prin sageti duse spre margine, deseneaza tot ce stie despre acesta. Fiecare copil
contribuie prin cunostintele pe care le are.
4.Metoda ,,palariilor ganditoare”
*Palaria albastra-conduce activitatea. Este palaria responsabila cu controlul
discutiilor. Formuleaza concluzii-clarifica
*Palaria alba-este povestitorul, reda pe scurt continutul actiunii. Este neutru-
informeaza.
 *Palaria rosie-isi exprima emotiile, sentimentele, supararea, fata de personajele
intalnite. Nu se justifica –spune ce simte.
*Palaria neagra-este criticul, prezinta aspectele negative ale intamplarilor-
identifica greselile .
*Palaria verde –este ganditorul , care ofera solutii alternative, da frau
imaginatiei –genereaza idei noi.
*Palaria galbena –este creatorul, simbolul gandirii pozitive si constructive,
exploreaza optimist posibilitatile. Creeaza finalul –efortul aduce beneficii.
Aplicatie:
,,Scufita Rosie” –povestirea copiilor
Palaria alba –reda pe scurt textul povestirii.
Palaria albastra –o caracterizeaza pe Scufita Rosie in comparatie cu
lupul:vesela, prietenoasa, dar neascultatoare, in timp ce lupul este rau, lacom, siret,
prefacut. Arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile parintilor.
Palaria rosie –arata cum Scufita Rosie isi iubea mama si bunica; iubeste florile si
natura, isi exprima compasiunea fata de bunica, bucuria pentru vanator si suparaea fata de
lup.
Palaria neagra - critica atitudinea Scufitei Rosii, care trebuia sa asculte sfaturile
mamei, trbuia sa ajunga la bunicuta bolnava. Considera ca nu trebuia sa aiba incredere in
lup si nu trebuia sa dea informatii despre intentiile ei.
Palaria verde –acorda variante Scufitei Rosii: daca dorea sa ofere flori bunicii
trebuia sa ceara mamei sa cumpere un buchet de flori; daca dorea sa culeaga flori trebuia
sa-i ceara mamei sa o insoteasca in padure; lupul o putea ajuta sa culeaga flori mai repede
pentru bunicuta.
Palaria galbena –gasaste alt final textului. Scufita Rosie putea sa nu stea de
vorba cu lupul ; lupul putea sa-i arate drumul cel mai scurt spre casa bunicutei; animalele
din padure o sfatuiesc pe Scufita Rosie sa nu asculte de lup etc.
5. Metoda R. A. I.,,Raspunde –Arunca –
Interogheaza”
Este o metoda de fixare si sistematizare a cunostintelor, dar si de verificare. Are la
baza stimularea si dezvoltarea capacitatii copiilor de a comunica prin intrebari si
raspunsuri ceea ce au invatat. Participantii activi se selecteaza printr-un joc de aruncare si
prindere a mingii. Copilul care arunca mingea adreseaza o intrebare copilului care o
prinde. Copilul care prinde mingea raspunde la intrbare apoi arunca mingea altui coleg
adresandu-i o alta intrebare.
Aplicatie:
Tema : ,,Din tainele padurii”
Intrebari si raspunsuri –exemplificari
-Cine traieste in padure? –Animalele salbatice traiesc in padure.
-Cine ingrijeste padurea? –Padurarul are grija de copaci si de
animale.
-Ce animale traiesc in padurile noastre? –Lupul, ursul, vulpea,
veverita, ariciul, iepurasul etc.
- Cine impusca animalele? –Vanatorul atunci cand are voie.
-Cine face aerul curat in padure? –Pomii si plantele.
 -Core sunt semnele toamnei in padure? –Cad frunzele, unele pasari
pleaca, animalele isi fac adapost pentru iarna.
6. Metoda bulgarelui de zapada
Presupune impletirea acivitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ
in cadrul grupelor.
Faze de desfasurare:
a) –Faza introductiva. Expunerea problemei.
b) –Faza lucrului individual. Copii lucreaza individual timp de 5 minute.
c) –Faza lucrului in perechi. Discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare. La
intrebarile formulate se incearca sa se dea raspuns.
d) –Faza reuniunii in grupuri mai mari.Grupurile initiale se aduna in grupuri mai
mari si se reiau temele abordate, recapituland raspunsurile.
e) Faza raportarii solutiilor in colectiv. Intregul grup, reunit,analizeaza si
concluzioneaza ideile emise.
f) Faza decizionala. Se alege situatia finala si se stabilesc concluziile.
Aplicatie:
Lectura dupa imagini: ,,Padurea”
a) –Copiii obtin informatii prin lectura dupa imagini ,,Padurea”.
b) –Ei lucreaza individual 5 minute, timp in care au formulat intrebari de tipul: Ce
se intampla cu plantele daca dispar padurile? Dar cu animalele? De ce in padure
vara este racoare iar iarna nu sufla vantul prea tare? Ce se intampla daca se taie
copacii din padure?
c) –Se lucreaza apoi in perechi, discutandu-si parerile si incercand sa formuleze
raspunsuri la intrebari.
d) –Copiii se grupeaza in grupuri mai mari si, pe baza unor jetoane extrase prin
jocul ,,Mana oarba”, recapituleaza temele abordate. Se raspunde la intrebarile
nesolutionate.
e) Copiii reuniti formuleaza concluziile.
f) Educatoarea stabileste ca taierea abuziva a padurilorare are efecte negative,
precum:
-disparitia unor plante;
-disparitia unor animale;
-alunecari de teren;
-seceta;
-lipsa aerului ozonat.
7.Ciorchinele
Stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei si permite cunoasterea propriului
mod de a intelege o anumita tema.
Etape:
a) –Se alege o tema si se reprezinta printr-un desen ori un cuvant plasate in
partea de sus a tablei (titlu).
b) –Copiii, individual sau in grupuri mici, emit idei, prin cuvinte sau desene,
legate de tema data.
c) –Se fac conexiuni intre titlu si desenele facute de copii, legaturile se fac prin
linii trasate de la titlu la realizarile copiilor sau ale grupurilor.
 d) –Este bine ca tema propusa sa fie cunoscuta copiilor, mai ales cand se
realizeaza individual.
Aplicatii practice:
ANUL
Se stabileste cate anotimpuri are un an, cate luni are fiecare anotimp.
Copiii numara de la unu la patru impartindu-se in 4 grupuri, fiecare grup reprezentand
un anotimp. Fiecare grup deseneaza elemente specifice unei luni din anotimpul pe
care il reprezinta, apoi aranjeaza desenele in ordinea corespunzatoare.
8. Predictiile
Metoda stimuleaza imaginatia copiilor, asociatiile de idei, originalitatea.
Educatoarea intocmeste un ,,Tabel al predictiilor” astfel:
Ce credeti ca se va De ce credeti asta? Ce s-a intamplat de fapt?
intampla?

Se citeste sau se povesteste primul fragment al unei povestiri, apoi educatoarea

stabileste cuvintele-cheie reprezentative pentru fragmentul citit. In functie de acestea
copiii raspund la intrebarea din prima coloana. Se argumenteaza raspunsul de catre
copii si educatoarea completeaza a doua coloana. Citind un alt fragment al
povestirii,copiii afla de fapt ce s-a intanplat iar educatoarea noteaza in coloana a treia
a tabelului. Se continua astfel pana la terminarea povestirii. In final, educatoarea cu
ajutorul copiilor reda povestirea cu intamplarile cele mai originale.
9. STAD –Metoda invatarii pe grupe mici
Educatoarea anunta tema si stabileste obiective la nivelul grupei. Se formeaza
grupuri mici de 3-4 copii. Copiii din fiecare grup discuta tema timp de 2-3 minute
apoi ficare dintre ei spun ce contributie aduc la rezolvarea ei. Ei pot desena ,
modela ,construi, canta. Fiecare grup realizeaza sarcina primita. Rezolvarea sarcinii
se analizeza de fiecare grup prin ,,Turul galeriei”.Se fac completari, corecturi, etc.
10. Ganditi / lucrati in perechi prezentati
Se formeaza perechi dupa preferintele copiilor. Aceasta metoda se poate folosi de
mai multe ori in timpul unei activitati, oral, prin desen sau scris. Educatoarea
transmite sarcina, care este aceeasi pentru toate perechile. Copiii dezbat subiectul si
dupa ce cad de acord rezolva sarcina. Daca sarcina se rezolva oral, fiecare pereche
expune concluzia apoi se fac completari. Daca sarcina se realizeaza prin scris sau
desen se face ,,Turul galeriei”, perechea expune lucrarea , celelalte perechi o
analizeaza si completeaza daca este cazul.
Aplicatie:
Joc –Sunetul interzis:
Copilul 1 spune un sunet; copilul 2 spune un cuvant care nu contine sunetul
respectiv; apoi se inverseaza rolurile.
CONCLUZII:
Crearea unei ambiante bine organizate incurajeaza copiii sa exploreze, sa aiba
initiativa si sa creeze. Experienta a demonstrat de fiecare data ca orice copil
poseda potential creativ,iar creativitatea este educabila.