UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE

CANTEMIR”
Facultatea: Management Turistic şi Comercial
Disciplina– Finante

PROIECT
Taxele vamale

Coordonator
Ionescu Roxana Numele si prenumele
Pîrvan Mihaela-Raluca
Popa Andreea Georgiana
Anul II,Seria C,Grupa 11

1
CUPRINS

2
ASPECTE TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE
Caracterizarea generală a impozitelor indirecte
In practica financiară se intâlneşte o diversitate de impozite atât din punct de vedere al formei,
câtşi al conţinutului. Impozitele, indiferent de categoria din care fac parte, reprezintă o formă
de prelevarea unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la dispoziţia
statului. Prelevarea seface in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi nu dau dreptul
plătitorilor de a cere statului uncontraserviciu de valoare egală. Impozitele in general
cuprind:impozite propriu-zise, taxe si contributii.
Impozitele propriu-zise reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de
persoanefizice si juridice pe seama averii sau veniturilor acestora cu caracter definitiv,
nerambursabil si farăcontraprestaţie directă (ex: impozitul pe salariu, pe profit, TVA).Taxele
reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de persoane fizice si juridicecare
beneficiază de unele servicii ale instituţiilor publice la cererea lor. Taxele au două
caracteristici:nu reprezintă costul serviciilor pe care le fac instituţiile publice, ci reprezintă o
mărime mult maimare sau mult mai mică decat costul serviciilor şi au caracter fiscal. Taxele
sunt obligatorii numai pentru cei care solicită serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe
consulare, administrative, pentru autorizaţii).
Conform dicţionarului economic,impozitele indirecte reprezintă venituri fiscale caresunt
mobilizate la bugetul de stat; ele sunt încasate de la contribuabil in mod indirect
prinintermediul unor agenţi cărora le revine aceasta obligaţie in temeiul unei reglementări
legale.În categoria impozitelor indirecte se includ: accizele, taxele vamale, taxa pe valoarea
adaugată,alte mişcări din impozite indirecte.

Taxele Vamale. Definiţie. Funcţii.

Taxele vamale reprezintă acele prelevări baneşti, percepute de catre stat in momentulin care
bunurile respective trec granitele ţării respective in vederea importului, exportului sau
tranzitului.
Deşi la prima vedere taxele vamale par să intereseze doar din punctul de vedere al
politiciifinanciare a statului, totusi implicaţiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile
politicilor economice si comerciale.
Trăsatura esenţiala este dată de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare.
Sistemul veniturilor bugetare reprezintă totalitatea resurselor baneşti instituite prinlege, care
contribuie la constituirea fondurilor baneşti ale statului. Acesta presupune o varietate deforme
si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor băneşti necesare finanţării şi
indepliniri isarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice,
comerciale şi sociale in caresunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanţare a utilizării
acestor instrumente. Depăşind politicafiscală, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in
alte domenii, statul putându-le folosi pentrua-si exercita influenţă asupra dezvoltării sau
restrângerii activităţii unor ramuri economice, pentru astimula sporirea producţiei sau
consumului unor anumite mărfuri, pentru a extinde sau a limita relaţiilecu alte

3
state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerată doar un arhaism lingvistic, datând din
acea perioadă a relaţilor comerciale cand obligaţiile financiare aveau un rol fiscal si
diferenţierea lor nu prezintă importanţă. Cel care varsă la autorităţile fiscale suma de bani
corespunzătoare niveluluitaxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele
vamale asupra preţului de vânzare amărfurilor sau serviciilor, aşa incat taxele vamale sunt
suportate in final de cumparator.
Funcţiile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de politică
comercială.
Taxa vamală a avut la început un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este
multatenuat, dar taxa vamală a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamală e abordată
in calitatea sa deimpozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera, calitate in
care, percepereaacesteia este avantajoasă pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor
statului. Taxa vamalădevine pe parcursul evoluţiei sale unul dintre cele mai utilizate
instrumente pentru protejareaeconomiei naţionale. Valenţele taxei vamale, ca instrument de
politica comerciala se conturează odatacu dezvoltarea industriei şi a interesului statului de a
proteja propria industrie. Asa apare protecţionismul vamal, cu taxe mari la produsele
manufacturate si taxe mici la materiile prime,urmarindu-se importul de materii prime si
dezvoltarea noilor industrii.

Taxele vamale - principalele instrumente tarifare ale politicii comerciale a unui stat

Politica comercială a unui stat este o parte a politicii economice ce vizează sfera
relaţiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate
de catre acel stat (care aucaracter juridic,administrativ,fiscal,bugetar,financiar,bancar,valutar)
inscopul promovării sau al restrangerii schimburilor externe si al protejării economiei naţional
e deconcurenţa straină, precum si de alte influenţe nocive ale mediului economic
internaţional, in scopul promovării intereselor economice naţionale.

Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politică comercială, se urmaresc unele
obiectivederivate din cele pe termen lung, cum sunt:
 Imbunatăţirea structurii schimburilor comerciale externe;
 Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor grupe de mărfuri şi
servicii;
 Anumite modificări in orientarea geografica a schimburilor comerciale;
 Imbunataţirea raportului de schimb internaţional;
 Sporirea incasarilor la bugetul statului;etc.

4
In ultimii ani, in condiţiile adancirii continue a interdependenţelor economice, in afara
reglementării relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau mondial, a
aparut prin tendinţa de instituţionalizare a relaţiilor economice dintre state prin
intermediulunor acorduri careîncearcă să statueze anumite principii si reguli in privinţa
folosirii diverselor instrumente de politica comercială in relaţiile reciproce dintre diferite
state.
Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei
mari categorii :
 instrumente de natură tarifara (vamală);
 instrumente de natură nontarifară;
 instrumente de natură promotională.

Politica vamală cuprinde

totalitatea reglementarilor legale cu privire la formalităţilevamale, procedura de
vamuire si sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac
obiectul activităţii de comert exterior.
Prin urmare instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele:
o legile, codurile şi regulamentele vamale
o tarifele vamale
o taxele vamale

Principalele instrumente tarifare sunt taxele vamale.

Acestea reprezintă impozite indirecte percepute de catre stat asupra mărfurilor, atunci cand
acestea trec graniţele ţării respective.
Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra relaţiilor economice
externe.
Importanţa taxelor vamale se desprinde din
rolul pe care il au in procesul schimbului demărfuri pe piaţa mondială:
 reprezintă una din principalele modalităţi de influenţare a schimburilor comerciale
internaţionale
 deţin un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de
formare auniunilor vamale sau al integrarii economice
 multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcţie de
regimulvamal al fiecarui partener
 reprezintă un instrument simplu de politica comercială, prin care se asigură
venituriimportante pentru bugetul de stat
 reprezintă un instrument eficient de formare a preţurilor (interne sau externe) si
deorientare a comerţului

5
  regimul vamal produce repercursiuni asupra raportului de schimb, a
competitivităţii,determină redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase
sociale, influenţeazănivelul costurilor, structura şi echilibrul (sau dezechilibrul)
balanţei comerciale şi de plaţi externe.

Taxele vamale promovează - cu prioritate - interesele producţiei şi consumului intern, prinurm

are ele sunt un instrument de natura fiscala,constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu
o incidenţă directa asupra preţurilor produselor care fac obiectul comerţului exterior.

Clasificarea si caracterizarea taxelor vamale

Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a intervenţiei statului incomerţul
internaţional.Ceea ce se impune este valoarea in vamă a produselor care fac
obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazută prin
lege.Toate taxele vamale urmăresc, mai mult sau mai puţin, in funcţie de nivelul concret al
acestora, si un scop fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale multiple ca numar,ca
mod de aşezare şi fiecare având efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală
corespunzatoare intereselor generateale statului se impune o clasificare a lor. Multimea
taxelor vamale poate fi ordonata după cel putin patru criterii:

1. După obiectul impunerii vamale:

 taxe vamale de export;
 taxe vamale de import;
 taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi);

2. Dupa modul de percepere:

 taxe vamale"ad valorem";
 taxe vamale specific;
 taxe vamale mixte

3. Dupa modul de fixare:

 taxe vamale autonome;
 taxe vamale convenţionale (contractual);
 taxe vamale autonomo – conventionale;
 taxe vamale asimilate;

6
 4. Dupa scopul impunerii:
 taxe vamale protecţioniste;
 taxe vamale preferenţiale;
 taxe vamale de retorsiune

Clasificarea după obiectul impunerii vamale

Taxele vamale de import
Aceste taxe sunt cele mai frecvent folosite, se aplică asupra mărfurilor de import, si se platesc
de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzacţiei.Rolul
taxelor vamale de import este de a proteja producția și consumul intern, de a diminua
competitivitatea produselor străine şi de a asigura venituri pentru bugetul de stat.
Există situaţii cand taxele vamale au un nivel diminuat sau chiar sunt eliminate in scopul de
a incuraja unele fluxuri comerciale la unele grupe de mărfuri sau cu unele
ţări.In mod obişnuit cheltuiala cu taxa vamală este inclusă in preţul de vânzare catre
consumatori, prin urmare taxele vamale de import sunt suportate de către consumatorul final
almărfurilor respective. In practica comercială se intâlnesc, mai rar, şi situţii in care taxele
vamalede import sunt suportate parţial de exportatori - reduc preţul de oferta pentru a-si
menţinecompetitivitatea produselor proprii pe piaţa respectivă
sau ca urmare a presiunilor facute de importator.
Efectele principale ale perceperii de taxe vamale de import:

 efectul de productie:
producatorii interni castiga de pe urma creşterii cantităţii de produsevândute şi a preţurilor;

 efectul de consum:
consumatorii pierd şi sunt nevoiţi sa îşi restrangă consumurile;

 efectul de venit sau de incasare:

impunerea unei taxe vamale neprohibitive asigură un câştig pentru
stat, prin încasări sub formă de taxe vamale pe importuri de marime egală cu
volumulimporturilor multiplicat cu cuantumul taxei vamale;

 efectul redistributiv
al producţiei tarifare: taxa tinde sa fie redistribuită de la consumator cătrestat şi producatorii
interni;

7
  efectul competitiv:
cele mai multe pieţe prin intermediul taxelor vamale îşi protejează propria poziţie pe piaţă
naţională pentru diminuarea competitivităţii produselor concurente.

Pentru determinarea mărimii taxelor vamale trebuie sa se asigure un raport optim între
elementele ecuaţiei
:Grpn- Gradul de protecţie (nominală)
Pc.imp- preţul complet de import
Pc.int(aut)- preţul produselor indigene
TV- cuantumul taxei vamaleSe pot intâlni trei situaţii:
Caz l
:Grpn>lTaxa vamală de import are un rol protectionist. Cu cat gradul de protecţie nominală
estemai mare decat 1, cu atat e mai mare taxa vamală.
Caz 2
: Grpn = 1In acest caz se asigură prin intermediul taxei vamale de import, un echilibru intre
preţurile produselor de import şi cele ale produselor indigene. Există situatii in care importul
se face pentru acompleta oferta internă insuficientă

Taxele vamale de export

Taxele de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in
incurajareaexporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului şi
se plătesc de către firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul final al
produsului respectiv.In conditiile in care taxa vamală de export reprezintă o cheltuială in plus
pentru exportator,aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaţii speciale:

 pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in

scopul prelucrarii acestora in ţară sau pentru păstrarea unor rezerve;
 pentru a limita exporturile in ramurile in care producţia indigent nu acoperă nevoile d
econsum;
 atunci când preţurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaţa internă, astfel
taxelevamale de export devin o pârghie de reglare a rentabilităţii obţinute de
exportatori;
 in toate situaţiile in care firmele autohtone, prin forţă lor economică pot controla
preţurile de pe piata externa.

8
Taxele vamale de tranzit
Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afectează
nici producţia, nici consumul. Se percep asupra mărfurilor ce tranzitează
teritoriul statului respectiv.Au fost folosite pe scara largă la inceputul utilizării taxelor vamale
reprezentand surse
importantede venituri pentru autorităţile locale, in prezent se folosesc foarte rar pentru utilizar
ea: unor amenajari speciale (canale, tuneluri, etc) sau a unor trasee care scurtează substanţial r
uteletradiţionale de transport. Au un nivel redus.Statele sunt interesate in general
in tranzitarea teritoriului lor, obţinând diverse beneficii de pe urma acestui
lucru. In prezent majoritatea ţărilor au renunţat sa mai perceapă taxe vamale detranzit
deoarece consecinta utilizării acestora ar fi o incărcare generala si nejustificata a
costurilor tuturor exporturilor. Acest proces de reducere a presiunii fiscale la frontiera
determina, mai multdecat compensatoriu, obţinerea altor categorii de venituri pentru bugetul
de stat: taxe de autostrada, dedepozitare, pentru prelucrări uşoare, etc

Calsificarea dupa modul de percepere

Taxele vamale ad valorem.
Acest tip de taxe vamale sunt cel mai des intâlnite. Taxele vamale ad valorem se percep
asupra valorii declarate in vamă a produselor şi se stabilesc in cote procentuale care se
raportează la valoarea vamală a mărfurilor respective. Astfel, daca mărimea taxei vamale ad
valorem este de 9% pentru un produs importat a carui valoare in vama este de 9USD,
marimea taxei vamale care se va percepe va fi de 1 USD. Dacă preţul internaţional creat, din
diferite cauze, la 20 USD, atunci in vamă se va percepe o taxa de 2 USD.Taxa vamală ad
valorem ajusteaza nivelul impunerii vamale in funcţie de modificările ce au loc in marimea
preţului bunului respectiv, datorate in primul rand inflaţiei, dar şi multor altor cauze.Valoarea
vamală este exprimată in moneda naţională a ţării importatoare si se calculeaza prin
transformarea preţului mărfii importate, exprimat intr-o valuta străină, in moneda naţionala
laun curs dat de Fondul Monetar Internaţional.
Avantaje
o asigură o procedură de percepere foarte simplă deoarece lista vamală poate fi elaborată
maisintetic, pe grupe de produse.
Dezavantaje
o influenţele nefavorabile pe care le pot produce oscilaţiile preţurilor de piaţa
(scăderea preţurilor de pe piaţă internaţională sau cresterea celor de pe piaţa
internă) asupra eficacităţii taxelor vamale şi asupra veniturilor bugetului de stat.

9
 o pericolul evaziunii fiscale -inscrierea in Declaraţia vamală a unor valori mai mici
decat celereale pentru mărfurile de import. Pentru a putea identifica practicile neloiale
in stabilirea valorii in vamă (declaraţii vamale nesincere), organul vamal trebuie sa
dispună de liste de preţuri (fie preţuri minimale care stabilesc valoarea in vama
a produsului şi care sunt fixate prin hotarâri de guvern, fie liste ale preturilor efective,
practicate pe principalele pieţe). Pentru eliminarea practicilor abuzive statele membre
GATT stabilesc valoarea in vamă a mărfii de import pe bazavalorii stabilite de piaţa
mondială

Taxele vamale specifice

Se percep sub forma unor cote fixe pe unitatea de masura a mărfii importate sau
exportate(USD per kilogram,litru etc.). Sunt exprimate sub forma unei cifre absolute
in moneda (ariirespective. Astfel, de exemplu, o taxă vamală specifică poate arata in felul
urmator 25 USD per tonasau 77,2 cenţi/kg. Impozitul este perceput in concordanţă cu numarul
total de unităţi de masură demarfă sosită in vamă şi nu in funcţie de preţul, sau valoarea in
vamă a acesteia.
Avantajele
 perceperii taxelor vamale specifice:
 asigură un nivel mult mai ridicat al protecţiei tarifare;
 eficienţa taxelor nu este influenţată de oscilaţia preţurilor;
 veniturile la bugetul de stat sunt mai puţin fluctuante;
 inlătură posibilitatea apariţiei tentativelor de evaziune fiscală.
Dezavantajele
 perceperii de taxe vamale specifice
 percepere se face cu mai multa dificultate, deoarece este necesară o detaliere
foarteanalitică a listei vamale, iar aceasta lista trebuie actualizată foarte de

Taxele vamale mixte

In multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o utilizare pe scara totmai
largă. Metoda se bazează pe doua moduri de combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem
cutaxele vamale specifice:
 se utilizează taxele vamale ad valorem -ca formă principală pentru cele mai multe
poziţii, combinate cu cele specifice — care se percep doar la bunurile care este
necesar un grad de protecţie foarte ridicat

 se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat şi taxe vamale specifice pentru acelaşi
produs,organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere care asigură protecţia
cea mai ridicata.

10
Clasificarea după modul de fixare

Taxele vamale autonome

Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ţară, in mod independent, pentruschimburile
comerciale cu anumite state cu care nu sunt incă incheiate nici un fel de inţelegeri denatura
vamală. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare.In practică se
aplica taxe vamale diferenţiate in funcţie de interesele comerciale sau de altă natură
dominante la produsul respectiv, ori in funcţie de politica comercială promovată faţă de un
stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezintă o primă formă a taxelor vamale folosite de
un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurării radicale a regimului vamal
vechi.Taxele vamale autonome se aplică la importurile din ţările cu care nu există acorduri
privind"clauza naţiunii celei mai favorizate". Această clauză presupune ca daca unul din statel
econtractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiţii de tarif vamal mai avantajoase,
aceste condiţii noi se vor aplica de drept şi schimburilor de mărfuri care vor interveni dupa
aceasta data între primii contractanţi.
Taxe vamale conventional (contractual)
Se aplică asupra relaţiilor comerciale intre ţările care fac parte din anumite uniunii vamale.Se
mai numesc şi taxe vamale contractuale.Se percep asupra marfurilor provenind din tari care
îşi acordă ,,clauza naţiunii celei mai favorizate", astfel se pot desprinde cele doua trasaturi
esenţiale ale taxelor vamale convenţionale:
•sunt mult mai reduse decat cele autonome, pe care de regula le inlocuiesc sau impreună cu
care pot coexista;
•fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ
(respectivOMC)

Taxele vamale autonomo - convenţional

Se bazează pe aplicarea simultană a taxelor vamale autonome şi a celor
convenţional.Autoritatea vamală trebuie să asigure:
1. stabilirea originii mărfurilor. Ţara exportatoare nu intotdeauna este una şi aceeaşi cu ,,ţara
de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mărfurlor se foloseşte cel mai
des criteriul valoarii adăugate.Astfel fără de origine a unei mărfi devine aceea in care bunul
respectiva incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugată sau in care a suferit o
transformare esenţială.
2.stabilirea taxelor vamale corespunzătoare in funcţie de regimul comercial practicat in
relaţiile cu statul respectiv

11
Taxele vamale asimilate
In prezent nu se mai folosesc, insă s-au practicat pe scara largă, mai ales in primele două
decenii postbelice. Ele presupuneau preluarea regimului vamal de la un alt stat.
Au fost ulilizate indeosebi de ţările care şi-au câştigat independenţa de stat (fostele colonii).
Aceste state nu aveau o experienţă proprie relevantă pentru a-şi defini
un regim vamal autonom, de aceea au preluat regimul vamal al fostei meltropole. După o
perioada de experimentare, necesară defnirii unui regim comercial propriu, se abandonează
aceste practici.

Clasificarea după scopul impunerii

Taxe vamale protecţioniste
Sunt folosite pentru a reduce capacitatea concurenţială a mărfurilor de
import în raport cu produsele similare din producţia indigenă, avantajând astfel
ramurile proprii de producţie şi balanţă comercială. Au niveluri relativ ridicate. Sunt aplicate
in mod diferenţiat, in funcţie de natura şi originea mărfurilor respective. Indiferent de scopul
lor direct, toate restricţiile tarifare au un efect prolecţionist implicit.

Taxe vamale preferenţiale

Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mărfuri importate
din anumite ţări în scopul de a stimula schimburile comerciale cu ţările respective şi nu se
extind asupra mărfurilor provenind din alte ţări. Regimul comercial preferenţial nu se extinde
în mod automat asupra tuturor mărfurilor sau partenerilor.

Taxe vamale de retorsiune

Aceste taxe vamale sunt o formă a taxelor vamale sanctionate care apare ca replica la
ridicarea nivelului taxelor vamale de catre un anumit stat fara a se fi convenit asupra acestei
măsuri.Nivelul taxelor vamale de retorsiune este prestabilit şi este astfel calculat incat sa
produca efectele urmarite: cand se doreşte obţinerea
efectului prohibitiv, au niveluri foarte ridicate sau suficient de ridicat pentru a anihila
avantajele pe care unii parteneri doresc sa şi le creeze prin practici neloiale.Taxele vamale de
retorsiune cele mai cunoscute şi folosite sunt taxele antidumping şi
taxelecompensatorii,ambele având o natură atât tarifară cât si netarifară.

12
Regimurile vamale
Prin regim vamal se înţelege una din următoarele situaţii:
 Punerea în liberă circulaţie ;
 Tranzitul ;
 Antrepozitarea vamală;
 Perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare;
 Transformarea sub control vamal;
 Admiterea temporara;
 Perfecţionarea pasiva;
 Exportul

Tariful vamal al României

Componenta Tarifului vamal al României
Tariful vamal al României cuprinde
1) Nomenclatura combinata a mărfurilor;
2) orice alta nomenclature care se bazează parţial sau integral pe Nomenclature combinată
amărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin
dispoziţiilegale naţionale care reglementează domenii specifice in vederea aplicării măsurilor
tarifarelegate de schimbul de mărfuri;
3) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile
mărfurilor cuprinse in Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în
cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care
rezultădin transformarea produselor agricole, daca este cazul;
4) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse in acordurile încheiate de România cu anumite
ţărisau grupuri de ţări si care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial
;5) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru
anumiteţări sau grupuri de ţări;
6) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente
unor anumite mărfuri;7) alte măsuri tarifare prevazute in legislaţia României

13
 Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română
Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română se pot clasifica in:
• taxe vamale de bază;
• taxe vamale preferenţiale.

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei si/sau
acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul privind aplicarea
art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), parte integranta a Acordului de la
Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica
fara rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994).
Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate de
Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana -
UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau
categorii de marfuri.
Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si depunerea
unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR 1) impreuna cu declaratia
vamala de import si a celorlalte documente prevazute de art. 45 din Regulamentul de aplicare a
Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001.
Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de
marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele explicative de
interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei,
specifice Conventiei Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a
marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.
Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997 unele
categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau
de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor
internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere
sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
(Exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost eliberat un certificat
de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de tratament tarifar favorabil la momentul
intocmirii formalitatilor vamale de import in Romania).
De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se stabilesc
cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de

14
marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru interventii medicale - ambulanta, care
este donat unei institutii medicale de profil este scutit de drepturi de import conform
prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu
modificarile si completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin
Legea nr. 102/1993).
In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala calculeaza
si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului de stat. Acestea sunt
formate din:
Comisionul vamal reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001
privind reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru prestarea
serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al bugetului de stat, potrivit
prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru
dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a
celorlalte unitati vamale, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate
cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului
special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea
frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata comisionului bunurile
care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit extern, a acordurilor privind programe
de asistenta economica nerambursabila acordata Romaniei de catre tarile membre ale Grupului
"Celor 24" si organismele economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre
Guvernul Romaniei si guvernele altor tari.
Accizele, sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de O.U.G. nr.
158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002. Accizele sunt stabilite pe
produse sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu cafea verde 850 EURO/tona) sau cote
procentuale (de exemplu autovehicule 0-18% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel
- si gradul de poluare).
Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002 privind taxa
pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat inclusiv la
importul de marfuri.
Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit indirect sunt
reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si prin HG. nr.
598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea
adaugata.

15
 Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import pentru un
autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania
Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru un
autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare, care se
importa in Romania.

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)
Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111
din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al
Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si
comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata
durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO
Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale
prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata
in lei)
*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei
coloana de baza este 30%.
150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si
datorata)
*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului
transformata in lei la cursul BNR.
150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)
*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc,
motor benzina, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru calcularea accizei este
constituita din:
Vv lei + Txv + Cv (150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) +
(750.000 LEI) = 195.750.000 LEI
deci calculul efectiv al accizei este

16
 195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)
*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19% , baza de
calcul pentru calcularea TVA este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv + Acc
(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) = 207.495.000 LEI
deci calculul efectiv al TVA este :
207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

Txv + Cv + Acc + Tvac
(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) = 96.919.050 LEI
(Drd= Total drepturi de calculate si datorate)
Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania
autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este
de 96.919.050 LEI.

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii unui certificat de

circulatie a marfurilor valid
* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)
Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din
H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al
Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si
comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata
durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.
* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO
Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale
prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:
5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei)
*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei
coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex. (exceptat).
150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata)
*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in

17
lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus la calcularea si incasarea altor
drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datoreaza.
150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)
*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor
benzina, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea accizei este
constituita din:
Vv lei + Txv + Cv (150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) = 150.000.000
LEI
deci calculul efectiv al accizei este:
150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)
*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19% , baza de
calcul pentru calcularea TVA este constituita din:
Vv lei + Txv + Cv + Acc(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) +
(9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI
deci calculul efectiv al TVA este :
159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

Txv + Cv + Acc + Tvac (0 LEI) + (0 LEI) + (9.000.000 LEI) +
(30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate)
Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in
Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de
poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de
circulatie a marfurilor valid (de tip EUR1) este de 39.210.050 LEI.

18