Universitatea “Aurel Vlaicu” Arad

Facultatea de Științe Exacte

- Informatică –

Cloud Computing
“Calcul în nori”

Coordonator, Student,
Prof. Dr. Ioan DZIȚAC Gabriel MOŞ

Arad
2018
 Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Scurt istoric ....................................................................................3
Definiţie şi terminologie.................................................................5
Avantaje, dezavantaje şi riscuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
Securitatea datelor în cloud. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Standarde de securitate.........................................6
Exemple de cloud computing. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
Clasificare............................................................7
Companii implicate în cloud computing. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Amazon.............................................8
Google...............................................9
Sun Microsystems...........................10
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
Note bibliografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
 Introducere în cloud computing

În lumea dezvoltatorilor de software, un nou brand îşi face cunoscută prezenţa –

termenul de cloud computing. Este definiţia perfectă a modului cum va arăta lumea
informatică în viitor. Cloud computing este mai uşor de explicat faţă de termeni ca Web 3.0,
pe care lumea informaticii se chinuie de trei ani să-l definească. De fapt, asocierea nu este
întâmplătoare, cloud computing reprezentând una din componentele fundamentale ale Web
3.0 şi se traduce în felul următor: toată puterea de calcul, spaţiul de stocare şi software vor
coexista, la un anumit timp, exclusiv pe Internet, organizate întro reţea complexă şi imensă
de servere şi vor fi furnizate utilizatorilor sub forma unor servicii, accesate pe dispozitive de
navigare web.

Deşi poate că nu în mod conştient, deja beneficiem de cloud computing, în diferite

forme şi aflat întro perioadă de tranziţie. Noile tendinţe aduc o reîmprospătare economică în
industria de IT, prin accentuarea dezvoltării de noi aplicaţii şi tehnologii pentru utilizare via
Internet, prin intermediul unor computere optimizate în acest sens; pe construirea unor
servere noi, mult mai puternice, care să facă faţă fluxului de date din online. Unii
dezvoltatori oferă, pe Internet, aplicaţii capabile să satisfacă cele mai exigente nevoi, prin
simpla accesare din browserul de Internet, fără să fie instalate pe computerul personal.
Astfel, se poate beneficia de: editare media, proiectare asistată de calculator, servicii de
traducere cu ajutorul unei voci sintetizate, editare office, jocuri video etc. Toate acestea se
numesc servicii web sau aplicaţii online.

În esenţă, conceptul cloud computing constă din punct de vedere hardware în

transferarea puterii de procesare pe Internet, astfel încât serverele devin computere puternice
ale utilizatorilor de Internet, dar care nu sunt deţinute fizic ci numai virtual, prin închirierea
capacităţii de calcul, de stocare a datelor etc. Din toare acestea rezultând ca utilizatorului de
Internet, nu îi revine decât nevoia de folosire a unei conexiuni stabile de Internet şi a unui
simplu mijloc de accesare Web. Un exemplu al unui astfel de dispozitiv constă întrun
monitor, periferice, un minimum de hardware şi un soft unic, cel de navigare în Internet.

Scurt istoric

Termenul de “cloud”, este provenit din industria telefoniei. La nivelul anilor ’90,
circuitele de date şi informaţii(inclusiv cele care efectează traficul în Internet), au fost
transmise prin “fir greu” între destinaţii. Tot în anii ’90, companiile telefonice care ofereau
servicii de transfer de date pe distanţă lungă, au introdus reţeaua virtuală privată(VPN),
care oferea de comnicaţii şi transmisie de date. Aceste companii de telefonie, erau capabile
să ofere aceste servicii de comunicaţii de date cu acceaşi lăţime de bandă, garantată, la un
preţ mai mic, pentru că au menţinut capacitatea de trecere a informaţiilor la aceeaşi
dimensiune. Reuzultatul acestei implementări a fost imposibil de anticipat faţă de ceea ce
avea să se întâmple. Astfel s-a născut termenul de “nor de comunicaţie”, fiind folosit pentru
descrierea unei astfel de reţele.
 La baza acestui concept stă ideea din anul 1960, a lui John McCarthy, care a prevăzut
conceptul că intro zi, metodele şi algoritmele de calcul vor deveni un fel de utilităţi publice.
Termenul de cloud, a intrat în uzul comercial începând cu anii ’90 şi făcea referire la marile
reţele de bancomate(ATM). Secolul 21, a indus o nouă definiţie a acestui concept, iar
termenul de cloud era privit ca servicii de software – SaaS.

În anul 1999, SalesForce.com a fost înfiinţată de către Marc Benoff şi Parker Harris,
care au promovat mai multe tehnologii de protecţie a utilizatorilor de siteuri precum
google.com şi yahoo.com. Conceptul Saas, induce ideea personalizării faţă de client, prin
diferite metode menite să nu-l încurcepe acesta.

În anul 2001, compania IBM, a extins aceste concepte, întroducând noţiuni noi în
tehnicile de automatizare, precum auto-monitorizarea, auto-vindecarea, auto-configurarea şi
auto-optimizarea în gestiunea sistemelor IT cu modalităţi de stoare eterogene, în gestiunea
serverelor, a reţelelor, a sistemeşor de securitate etc.

În anul 2007, s-a însemnat mărirea activităţii în domeniul cloud computing, iar companii ca
Google, IBM şi o serie de universităţi s-au implicat în proiecte de cercetare din domeniul cloud
computing.

Graficul următor indică creşterea vertiginoasă de care se bucură cercetarea,

implementarea şi accesarea resurselor cloud computing.
 Definiţe şi terminologie

Nu există o definiţie universal acceptată pentru cloud computing. Începând cu anul

2006, Google a utilizatacest termen pentru a descrie modelul de business bazat pe furnizarea
serviciilor prin Internet, termenul de cloud computing folosit ca un termen de marketing.
Pentru a înceta confuzia creată, National Institute of Standards and Technology, a
adoptat următoarea definiţie:

“Cloud computing este un model de plată în funcţie de utilizare, care permite accesul
pe bază de reţea, la cerere şi în mod convenabil la un fond de resurse de calcul
configurabile care pot fi rapid şi cu un efort de administrare minimal.”

Etimologia cuvântului cloud computing, provine de la reprezentarea metaforică a

Internetului, sub formă de nor stilizat. Această reprezentare fiind folosită atunci când
Internetul se prezintă ca o entitate de sine stătătoare.

Avantaje, dezavantaje şi riscuri

Unul din avantajele majore pe care cloud computing le oferă utilizatorului, este că
indifenet de locaţie, datele personale sau ale companiei se accesează via Internet, cu absolut
orice device ce permite navigarea Web. În plus, se presupune ce Total Cost of Ownership, e
extrem de atrăgător atât pentru companii cât şi pentru simpli utilizatori. Rezultă că decât să
îţi creezi propria infrastructură IT(computere, switch-uri, servere), să-ţi achiziţionezi
aplicaţii şi software dedicat, le închiriezi pe toate şi le accesezi via Intenet. Toate acestea
oferă posibilitatea de concentra sumele investite în activitatea companiei, neffind necesar un
buget atât de ridicat pentru departamentul IT.

Prin dezavantaje, se constată că nu este normală dependenţa de serviciile software ale

altora, în vremurile de astăzi când componenta IT este de importanţă majoră în toate firmele
şi companiile. Este vorba de o presupusă limitare a posibilităţilor şi a flexibilităţii, ceea ce ar
contrazice ideea computerului personal, dezvoltat pentru că se cerea o despărţire de marile
corporaţii ce deţineau infrastructuri cu zeci de computere şi fără de carenu puteai facemare
lucru. Pe aceasta s-a bazat Apple, în urmă cu 30 de ani, când lansa primele computere
personale, în îmcercarea de a submina poziţia de monopol a companiei IBM.

La ora actuală, temerile şi riscurile folosirii acestui concept nu sunt puţine. Probabil
se vordiminua pe fondul evoluţiei tehnologice. De exemplu, serverul Google ce susţinea
serviciul de cloud computing al compniei, a cedat pentru câteva ore, compania punând vina
pe baza de date a serverului.
 Securitatea datelor în cloud

Din moment ce cloud computing propune ca informaţiile clientului sa fie accesate via
Internet, pentru a putea beneficia de diverse servicii web, rezultă un pericol serios. Datele
accesibile în Internet, sunt mult mai expuse decât păstrate în mediu fizic. Astfel că este
posibilă coruperea iremediabilă a acestor informaţii. Măsurile de prevenire a acestor
ameninţări, la nivelul furnizorior de servicii cloud computing, constau în criptare datelor,
interconectarea serverelor pentru back-up zilnic ale acelorasi fişiere.

Standarde de securitate

În principal, un standard de securitate potrivit mediului de stocare în cloud, ar trebui

să conţină următoarle caracteristici:

1. Asigurarea securităţii datelor:

 Autentificare şi verificare a identităţii utilizatorului

 Controlarea accesului la resurse pe baza privilegiilor acordate fiecărui
utilizator în parte
 Asigurarea integrităţii şi disponibilităţii datelor

2. Asigurarea securităţii accesului la serviciu:

 Neutralizarea vulnerabilităţilor specifice mediului online
 Combaterea atacurilor DOS, care au un impact negativasupra stabilităţii
serverului cloud.

Exemple de cloud computing

Ulteo Online Desktop

Este un system de operare online, nefiind necesar să fie istalat pe computerul

personal, ci este accesat de pe broweserul de Internet. Acesta include programe de
comunicare şi programe de tip office. Conţine o întreagă suită de aplicaţii OpenOffice, care
sunt compatibile cu documente MS Word, PowerPoint sau Excel. Deţine un program
propriu de mesagerie instant, compatibil cu Skype, Y!Messenger, MSN etc., client de email
capabil de transmiterea de date criptate, precum şi alte programe de editare media,
publishing şi tehnoredactare.

Ca un principal dezavantaj al acestui serviciu este necesitatea unei conexiuni foarte

stabile şi de bandă largă a accesului la reţeaua Internet, pentru a conferi utilizatorului ca
aplicaţia să se mişte cursiv.

Desigur, avantajul major al acestui system de operare este gratuitatea unui system
funcţionabil, accesibil de oriunde şi de pe orice device conectat la Internet, totodată îţi oferă
spaţiu de stocare online, ca un fel de HDD virtual, şi permite partajarea desktopului şi a
fişierelor deţinute cu alte persoane. Oficialii companiei susţin că toate datele introduse sunt
criptate astfel că securitatea lor este asigurată.

Clasificare

În general, tendinţele de clasificare a serviciilor de cloud computing au în vedere

două moduri principale, în funcţie de modelul de business sau modelul de desfăşurare
abordat:
1. Modelul de business:
 Software ca serviciu – SaaS
 Platforma ca serviciu – PaaS
 Infrastructura ca serviciu – IaaS
 2. Modelul de desfăşurare:
 Cloud public – model de desfăşurare dominant în cloud computing
 Cloud privat – proiectat să fie utilitzat de o singură organizaţie
 Cloud hibrid – o combinaţie între cele două de mai sus, cu limitări

Companii implicate în cloud computing

Amazon

Compania Amazon depune mari eforturi pentru dezvoltarea şi aplicarea a unor noi
tehnlogii. Totodată, este unul dintre pionierii în cloud computing, întrând în acest joc în
urmă cu 5 ani. Ca provider de acest tip de servicii, sub brandul Amazon Web Services, este
în domeniu de mai bine de 7 ani.

Primul serviciu de cloud oferit de către Amazon, este denumit Simple Storage
Service, şi asigură clienţilor spaţiu de stocare, theoretic, nelimitat la preţul de 0.15$ per GB.
Al doilea serviciu oferit de companie este denumit Elstic Compute Cloud, serviciu online
care oferă putere de calcul şi de procesare.

Deşi AWS, este o alternativă de business, acesta s-a născut tocmai din sumele
enorme investite de companie în tehnologii pe partea de online.

Google

Este unul dintre cei mai aprigii promovatori a ideii de cloud computing. Deţine o
infrastructură de invidiat, cu un potenţial de dezvoltare uriaş, dat fiind numărul utilizatorilor
ce folosesc zilnic motorul de căutare oferit de această companie. În aprilie 2009, Google a
lansat Google App Engine, un serviciu online pentru dezvoltatorii de software. Stocarea
aplicaţiilor dezvoltate fiind gratuită in limita de 500MB, iar preţul de procesare variază între
10-12 cenţi USD, pe oră.

Tot de cloud computing ţine şi Google Apps, care se adresează utilizatorilor de rând,
prin oferirea de aplicaţii de editare text, prezentări, şi media. Acest serviciu este disponibil
gratuit, deşi o variantă premium costă chiar şi 50$ pe an.
 Serviciile de cloud oferite de compania Google, sunt foarte profitabile, aducând
venituri importante companiei. Are peste jumătate de million de companii abonate la
Google Apps, companii gigant precum General Electric, Procter&Gamble, precum şi peste
10 milioane de utilizatori obişnuiţi.

Sun Microsystems

Este o companie care oferă foarte multe beneficii gratuite către utilizatorii săi, prinrer
care Platforma JAVA, OpenOffice etc, companie ce are ca business central dezvoltarea de
servere performante şi foarte fiabile. În urmă cu 20 de ani John Cage, unul dintre
cofondatori, anticipa ceea ce acum noi numin cloud computing, prin expresia “reţeaua este
computerul”. Cu acest motto, compania derulează două proiecte:
 Caroline – găzduire de servicii web
 Network.com – reţea de sharing media, editare şi aplicaţii web.
 Concluzii

Un studiu al companiei Gartner, relevă faptul că cloud computing, are un impact

major asupra industriei IT, atât din prezent cât şi din următorii ani. Inovaţiile tehnologice
menite să susţină nole tendinţe din lumea software, respective schimbarea hardwareului
învechit, sunt principalele motive care vor reîmpropăta intreaga industrie de IT. Analiştii au
observat că “organizaţiile se află întro perioadă de tranziţie de la hardware la software,
deţinut de companie, la modul de utilizare a acestora ca servicii cu plată în funcţie de
utilizare.

Semnificaţia acestei constatări este că această tranziţie va avea un impact asupra

industriei în diverse moduri: prin creşterea afacerilor în anumite sectoare IT, respectiv
reducerea semnificativă în alte sectoare. În general, aceste schimbări vor creşste eficienţa în
acest domeniu al tehnologiei informaţionale.

Cloud computing nu reprezintă o noutate din punct de vedere tehnologic, ci mai

degrabă o reorganizare a mai multor tehnologii deja existente întrun nou model operaţional.
Acesta poate fi privit ca următorul pas natural în evoluţi serviciilor informatice distribuite,
construit pe fundaţiile moştenite de la paradigme înrudite, precum calculul grid şi calculul
orientat pe servicii. În ceea ce priveşte latura tehnologică, cele mai importante concepte în
cloud computing sunt virtualizarea şi gruparea resurselor întrun fond comun, respectiv
conexiunea permanentă la reţeaua Internet, esenţială pentru asigurarea serviciului.

Cloud computing oferă un mod practic şi convenabil de utilizare a produselor

software precum şi a resurselor computaţionale, la cerere şi de la distanţă, pentruutilizatorii
care nu doresc să îşi asume costurile locale ale întreţinerii echipamentului informatic
performant.

Cloud computing foloseşte noi metode de oferire şi consumare a serviciilor IT în

Internet, servicii care de obicei pot fi dimensionate dinamic si care includ resurse
virtualizate. Este de fapt doar o posibilitate secundară, urmare a ușurinței cu care se pot
acum accesa toate serverele și centrele de calcul interconectate prin intermediul Internetului.
Furnizorii tipici de cloud computing pun la dispoziție, de exemplu, aplicații comerciale
standard; utilizatorul are acces la acestea doar prin intermediul unui browser local, deoarece
atât aplicația cât și datele proprii ale utilizatorului sunt găzduite în cloud, pe serverul
furnizorului de servicii. În aceste condiții asigurarea confidențialității și drepturilor de acces
la date în contextul Internetului atotprezent joacă un rol primordial.
 Note bibliografice

1. „Cloud computing” - Wikipedia

2. „Programare distribuită – Cloud Computing” Lect.dr. M.Cosulschi
3. „Reprezentarea resurselor în cloud computing” Prof. Dr. Dana Petcu