Tulburarea afectivă bipolară, cunoscută în trecut și ca psihoza maniaco-

depresivă sau psihoza periodică reprezinta o tulburare mintala ce consta in

modificarea anormala a starii psihice, energiei si abilitatii de functionare a unei
persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre
deosebire de variatiile starii psihice ale unei persoane normale de-a lungul vietii,
simptomele acestei boli sunt mult mai severe. Ca urmare a acestei variatii de
afectivitate, individul cu aceasta tulburare nu poate mentine relatiile de prietenie, are
probleme la serviciu, performante scazute, putand ajunge chiar la suicid . Tipic,
tulburarea bipolara debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar. Uneori insa, se poate
dezvolta inca din copilarie sau chiar mai tarziu.

Care sunt simptomele?

Conceptul de tulburare bipolara a fost extins de la modificari subtile cu variatii

“normale” ale dispozitiei pana la modificari majore, patologice ale dispozitiei.
Exista astfel trei tipuri de tulburare bipolara:
I- Se caracterizeaza printr-unul sau mai multe episoade maniacale sau mixte ,
acompaniate de regula de episoade depresive majore
II- Unul sau mai multe episoade depresive majore, acompaniate de un episod
hipomaniacal
III- tulburare pseudo-unipolara - grup heterogen de pacienti care experimenteaza
episoade recurente de depresie unipolara si elemente clasice care pot sugera ca pacientul
este pe cale sa aiba un episod maniacal; acesti pacienti pot avea istoric familial de
tulburare bipolara, frecvent vireaza spre episoade hipomaniacale.
Formele usoare par a fi frecvente si pot deveni severe datorita unor factori ce le
determina gradul de evolutie. Factorii declansatori pentru o astfel de evolutie pot fi
mediati social, prin medicamente sau hormonal. Este vorba despre o interactiune
complexa intre predispozitia genetica, personalitate, stres, evenimente de viata,
modificate de susceptibilitatea comportamentala.

Semne si simptome ale maniei:

- dispozitie iritabila / euforica, violenta verbala si fizica ce dureaza de cel putin o

saptamana la care se adauga 4 (daca e iritabil) respectiv 3 simptome cardinale ale
maniei
- insomnie- scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat de nivelul energetic care
este chiar crescut ( diferit de depresie in care nivelul energetic este scazut, scade durata
somnului cu oboseala consecutiva )
- sentimente de marire, grandoare care sunt consecinta inflatiei autostimei - variaza de la
- incredere crescuta in fortele proprii pana la delirul grandomanic
- fuga de idei
- hiperactivitate (sociala, sexuala, profesionala)
- logoree (vorbeste mult)

1.
- dezinhibitie (verbala, sexuala, in maniera de a sofa, cheltuie mai mult, initiative
neasteptate in a initia calatorii)
- abuz de droguri - in special cocaina, alcool, sedative

Accesul maniacal poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome

prodromale: indispozitie, tulburari digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice
care, la acelasi bolnav, de obicei sunt aceleasi („simptom semnal"). In perioada
manifestarilor efective, tulburarile afective domina tabloul psihic, aparand o crestere a
tonusului afectiv, euforia: bolnavul este intr-o exagerata buna-dispozitie, vesel, canta,
danseaza, intra repede in relatii cu cei din jurul sau, este dispus la glume, ironii. Ritmul
ideativ creste ca un torent, bolnavul este logoreic, schimband subiectul prin asociatii
repezi („fuga de idei"), care se realizeaza prin rima, ritm, contrast, continuitate. Aceasta
fuga de idei efervescenta poate duce chiar la incoerenta, prin scaderea legaturilor logice.
Buna-dispozitie a maniacalului poate dezlantui in salonul de bolnavi o adevarata
contagiune psihica, dispunand pe cei din jurul sau. Atentia spontana este exagerata, in
dauna atentiei provocate, a tenacitatii si concentrarii. Memoria faptelor si evenimentelor
vechi si recente este crescuta, realizand chiar o hipermnezie. Evocarile sunt etalate cu
lux de amanunte, bolnavul vorbeste si scrie mult ( graforee ). Datorita superficialitatii
perceptiior, din cauza hipervigilitatii atentiei, apar si iluziile, in special iluziile de
persoana: bolnavul confunda usor o persoana cu alta, prin scaderea posibilitatii de
diferentiere. Pe planul gandirii este de subliniat aparitia ideilor delirante avand continut
expansiv, a ideilor de marire, de autosupraapreciere. De exemplu, in plin puseu
maniacal, o pacienta sustinea ca sotul sau, sublocotenent, a fost ridicat la grad de
general, iar ea va deveni in curand prim soprana pe scena Operei. Delirul expansiv al
maniacalilor este insa instabil, fugitiv, modificandu-se si renuntand la el de la o zi la
alta. Limbajul gesticulat al bolnavului in puseu maniacal este bogat, iar tinuta,
imbracamintea este multicolora, ornamentala, femeia se fardeaza exagerat, iar tendintele
spre exhibitionism si hipersexualitate sunt frecvente. Netratat, accesul maniacal poate
dura luni de zile. Remisiunea survine dupa cateva zile sau saptamani de tratament.

Semne si simptome ale depresiei:

- dispozitie trista, anxietate, accentuate dimineata

- idei de inutilitate, culpabilitate , neajutorare
- scaderea interesului pentru activitatile zilnice
- fatigabilitate, scaderea randamentului util
- dificultati de concentrare, de a lua decizii
- scadere memoriei
- neliniste, iritabilitate
- insomnii sau hipersomnii, vise cu cosmaruri
- cresterea sau uneori scaderea apetitului cu modificarea greutatii
- scaderea stimei de sine, tendinta de devalorizare, aprecieri negative a calitatilor fizice
si psihice
- acuze somatice - diverse dureri care nu sunt de cauza organica ( palpitatii , dureri de
inima )
- idei autolitice – de suicid , idei de culpabilitate.
2.

Accesul depresiv, numit si melancolie, este o alta manifestare a psihozei periodice,

care poate surveni imediat sau dupa un interval de la remisiunea accesului maniacal sau
a altui acces depresiv. Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei.
Dispozitia trista, ideatia incetinita, aparitia unei senzatii neplacute, cu lipsa poftei de
mancare, lipsa de imbold in activitate sunt simptome ce preceda uneori tabloul
melancolic. in perioada manifesta, melancolicul este abatut, trist, abulic, adica nu are
initiativa si nici placerea de a fi activ. Bolnavii vorbesc in soapta, raspunzand
monosilabic la intrebari. Acestei inhibitii a functiilor psihice ii corespunde si o inhibitie
motorie; stau pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mainile incrucisate, cu
mimica exprimand o adanca durere morala, se plang ca nu mai pot simti aceleasi
sentimente, ca nu mai pot participa la viata („anestezie psihica dureroasa").
Cand depresiei i se adauga teama ( anxietatea ), melancolicii devin nelinistiti, se
plimba agitati de la un capat la celalalt al camerei, isi frang mainile, implora de la cei
din jur ajutor sau cer sa li se curme viata. Halucinatiile si iluziile auditive apar rar si
au caracter depresiv.
Nu rareori, gandurilor li se adauga idei delirante, avand continut depresiv. Intr-o
forma mai grava, melancolia imbraca forma stuporoasa: melancolicul ramane la pat,
refuza alimentatia, nu comunica cu nimeni, nu se misca din pat, nici chiar pentru
indeplinirea unor necesitati fiziologice ( urineaza in pat ).
Acesti bolnavi, dupa un timp, din stupoare, pot trece la acte impulsive bruste ( se
automutileaza, se dau cu capul de pereti, se pot chiar sinucide ). Dupa cum
vedem, melancolia este o mare urgenta de asistenta psihiatrica. Sinuciderea survine cu o
frecventa maxima, de obicei la iesirea din inhibitia motorie sau in perioadele de iesire
din acces. Ca si in sindromul maniacal, si in sindromul melancolic intalnim simptome
de ordin somatic. Maniacalii se alimenteaza superficial, avand un metabolism bazal
crescut, scad in greutate, au un puls crescut si uneori tranzitul gastrointestinal crescut.

Hipomania

Hipomania este un nivel mediu de manie care-l face pe omul ce experimenteaza

aceasta tulburare sa se simta bine, este asociata cu o buna functionare si productivitate
crescuta.De aceea, cand familia sau prietenii invata sa recunoasca aceste modificari in
comportament, pacientul poate nega existenta oricarei probleme.
Fara tratament adecvat, hipomania se poate transforma in manie severa sau chiar in
episod depresiv.
Uneori, episoadele maniacale sau depresive pot contine elemente psihotice -
halucinatii auditive, vizuale sau tactile, simte prezenta unei persoane care nu este de fapt
in apropiere; sau delir de grandoare - nejustificat de situatia reala a individului, de
exemplu, crede ca este presedinte sau ca ar avea puteri supranormale – in manie, sau
idei de vinovatie sau ruinare –in depresie.
Uneori, aceasta tulburare se confunda cu schizofrenia datorita elementelor
halucinatorii.
Simptomele de manie si cele de depresie pot surveni in acelasi timp. In acest caz se
numeste stadiul bipolar mixt.
 3.

Simptomele tulburarii mixte:

- agitatie
- tulburari hipnice ( de somn )
- modificari ale apetitului
- psihoza
- ganduri de suicid

Persoanele cu astfel de tulburare pot avea o dispozitie deosebit de trista, neajutorata si

in acelasi timp se pot simti extrem de plini de energie.
Tulburare bipolara poate apare si in cazul consumului de alcool sau abuzului de droguri,
performantelor scazute la scoala sau relatiilor interpersonale neadecvate. Astfel de
probleme pot accentua simptomele unei tulburari neexprimate clinic inca.

Tulburarea unipolara falsa

Termenul de “unipolar fals” este aplicat depresiei recurente clasificata initial ca

unipolara, dar care dezvolta ulterior episoade maniacale sau hipomaniacale, necesitand
reclasificarea ca tulburare bipolara.

Frecventa ciclica

Frecventa ciclica a variatiei dispozitiei in tulburarea bipolara poate cuprinde perioade

de remisiune cu durata de ani, apar schimbari multiple ale dispozitiei in cursul unui an,
pana la o forma extrema a variatiei dispozitiei care survine in decurs de ore sau minute.
Trecerea de la un episod la altul este favorizata de diversi factori ( stres, intreruperea
tratamentului ).
A fost elaborata o subclasificare determinata de variatia dispozitiei ca frecventa
ciclica in evolutia acestei conditii:
1. ciclizare rapida - 4 sau mai multe episoade de perturbare semnificativa a dispozitiei
intr-un an
2. ciclizare ultrarapida - episoade ce survin in saptamani sau zile
3. ciclizare ultradiana - variatii semnificative ale dispozitiei in cursul unei zile
4. ciclizare continua - absenta intervalelor de remisie

Ciclizarea rapida este asociata cu risc crescut de suicid. Stari afective mixte in care
simptomele depresive si maniacale alterneaza atat de rapid incat se ajunge sa nu se mai
poata face distinctia intre ele sau chiar coexista.
Abuzul de substante psihoactive si antidepresive a fost implicat in dezvoltarea
ciclizarii rapide si pare a fi o complicatie a tulburarii bipolare tip II.
Alti factori organici, incluzand anomaliile pragului convulsivant, disfunctia
hormonilor tiroidieni, pot avea legatura cu dezvoltarea sau accelerarea ciclurilor
dispozitiei. Ciclizarea rapida din tulburarea bipolara tip II indusa de agentii
farmacologici poate fi confundata cu stari mixte si poate duce la clasificari gresite.

4.

Suicidul

Simptomele tulburarii bipolare pot fi atat de severe incat se poate ajunge la tentative
de suicid.
Oricine are intentii suicidale necesita atentie medicala imediata, de preferinta a unui
psihiatru sau psiholog.
Riscul suicidal pare a fi ridicat inca din stadiile incipiente ale bolii. De aceea, prin
recunoasterea tulburarii bipolare si tratarea sa la timp poate scadea riscul de suicid.

Semne si simptome ce pot prevesti tentativa de suicid:

- discutii despre sentimentul sinuciderii sau asteptarii mortii

- se simte neajutorat, inutil, nimic nu se mai poate schimba in bine
- se simte povara pentru familie si prieteni
- abuz de droguri si de alcool
- organizarea afacerilor (testament)
- nota de ramas bun
- se pune in situatii care ii pun viata in pericol

Factori de risc ce favorizeaza suicidul:

- evenimente traumatizante in viata

- sex masculin
- prezenta in familie a unor cazuri de suicid
- severitatea simptomelor depresive
- asocierea cu consumul de droguri

Evolutie

Tulburarea bipolara este recurenta, fapt pentru care, dupa remisiunea episodului
maniacal, tratamentul de intretinere va fi mentinut pe termen lung.
In evolutia acestei boli exista o relatie sezoniera, episoadele maniacale aparand vara iar
cele depresive iarna. Cand episoadele apar exclusiv in relatie cu anotimpurile, vorbim
de tulburare afectiva sezoniera. Cand succesiunea episoadelor este: depresie-iarna si
hipomanie-primavara, tulburarea afectiva sezoniera se incadreaza in criteriile tulburarii
bipolare de tip II. Remisiunea este de obicei completa intre episoade.
Episoadele netratate se pot prelungi pana la 6-12 luni, spre deosebire de cele tratate
ce dureaza 3-6 luni.
Pacientii care au exclusiv manie sunt rari, cei mai multi sufera cel putin un episod
de depresie, fiind diagnosticati cu tulburarea bipolara.
Asocierea cu abuzul de substante psiho-active determina un debut mai precoce,
evolutia mai trenanta, remisiuni scurte, comorbiditate mai crescuta.
 5.

Prognostic

Boala este incapacitanta profesional si familial. Pot avea copii sau

adolescentii psihoza maniaco-depresiva (tulburare bipolara)?
Atat copii cat si adolescentii pot suferi de aceasta boala. Este foarte probabil ca
acestia sa provina dintr-o familie in care unul sau ambii parinti sa prezinte simptomele
acestei tulburari.
Spre deosebire de adulti, la care simptomele sunt mai bine definite, copiii prezinta
frecvente modificari ale starii afective, penduland intre manie si depresie de mai multe
ori in cursul aceleiasi zile. Copii cu manie devin mai degraba iritabili si distructivi decat
veseli si expansivi.
Unii dintre ei, insa, pot avea episoade tipice asemenea adultilor insa tulburarea este
mai greu identificata datorita multitudinii problemelor specifice varstei.

Rolul geneticii in tulburare bipolara

Deoarece tulburare bipolara are agregare familiala, s-a cercetat ADN-ul persoanelor
suferinde de aceasta boala. Studii pe gemeni monozigoti (care au aceleasi gene) au
demonstrat ca nu numai anumite gene joaca un rol in aceasta afectiune ci si o
multitudine de alti factori de mediu. Daca genetica ar fi fot singura implicata, atunci
amandoi fratii ar fi avut aceasta boala, insa nu a fost asa.
Mai mult decat atat, studii de genetica sugereaza ca boala nu survine din cauza unei
singure gene. Astfel, o combinatie de gene cu mediul inconjurator contribuie la
vulnerabilitatea pentru tulburarea bipolara.
Studii imagistice ale creierului au ajutat in cunoasterea mai indeaproape a mecanismelor
fiziopatologice ce au loc in aceasta afectiune. Noi tehnici imagistice au permis
cercetatorilor sa observe creierul in timpul activitatii si sa-i studieze structura. Astfel de
tehnici sunt RMN si PET care evidentiaza faptul ca la bolnavii cu tulburare bipolara
creierul are o structura diferita de a persoanelor sanatoase.
Odata ce aceste diferente sunt mai bine identificate si definite prin aceste cercetari,
oamenii de stiinta pot intelege mai bine substratul acestei tulburari si vor obtine metode
terapeutice mult mai eficiente.

Care este tratamentul psihozei maniaco-depresive?

Majoritatea bolnavilor cu tulburare bipolara, chiar si aceia cu forme severe pot obtine
o stabilizare substantiala a statusului psihic.
Deoarece aceasta tulburare este de natura recurenta, tratamentul urmareste in fazele
acute ale episoadelor remisiunea lor iar in perioadele intercritica, mentinerea
remisiunilor si prevenirea recaderilor printr-un stabilizator al dispozitiei pe termen lung.
Tratamentul stabilizator al dispozitiei ( timostabilizator ) este de obicei prescris
pentru controlul tulburarii bipolare . In general, oamenii cu tulburare bipolara continua
tratamentul timostabilizator pe o perioada foarte lunga (ani). Alte medicamente sunt
adaugate daca este necesar, pentru perioade scurte de timp pentru a trata episoadele
de depresie sau manie survenite in ciuda tratamentului timostabilizator.

6.

Litiul a fost primul timostabilizator aprobat de FDA (Food and Drug Administration)
pentru tratamentul maniei si adesea s-a dovedit foarte eficient in controlul maniei si
prevenirea recurentelor episoadelor depresive cat si a celor maniacale.
Utilizarea in mania acuta este limitata de faptul ca necesita, de obicei, cel putin o
saptamana pentru realizarea unui raspuns iar coadministrarea dozelor ridicate de
antipsihotice potente creste riscul de efecte secundare neurologice. Deasemenea, litiul
constituie un adaos util la un antidepresiv la un pacient cu episoade depresive acute care
se dovedesc dificil de tratat.
Litiul se foloseste, de asemenea, in profilaxia tulburarii bipolare, in care reduce atat
numarul cat si severitatea recaderilor, oferind in acelasi timp si o anumita protectie fata
de episoadele de hipomanie induse de antidepresive.
Medicamentele anticonvulsivante - Valproatul sau carbamazepina , pot avea
deasemenea efecte timostabilizatoare si pot fi folosite in mod special in tratamentul
tulburarii bipolare. Alte anticonvulsivante precum Lamotriginul , Gabapentin sau
Topiramatul sunt studiate pentru a stabili in ce masura sunt eficiente in stabilizarea
dispozitiei.
Pentru un efect mai bun se pot combina mai multe medicamente anticolvunsivante
sau acestea se pot asocial cu litiul.
Copiii sau adolescentii sunt de obicei tratati cu litiu insa se poate folosi si
carbamazepina sau valproatul. Numeroase cercetari au evaluat siguranta si eficacitatea
acestor medicamente psihotrope folosite la adolescenti si copii. Astfel , s-a demonstrat
faptul ca valproatul poate determina modificari hormonale la adolescente sau ovar
polichistic la femeile care au inceput tratamentul inaintea varstei de 20 ani . De aceea,
trebuie monitorizat foarte atent nivelul valproatului la pacientele tinere aflate in
tratament cu acest medicament.
Femeile cu tulburare bipolara care doresc sa ramana insarcinate sunt supuse unei mari
provocari datorita efectelor negative ale acestor medicamente asupra fetusului. De
aceea, trebuie puse in balanta efectele benefice ale medicatiei cu cele negative. Sunt in
cercetare alte medicamente cu riscuri posibile mai mici.
Medicamente antipsihotice atipice, printre care Clozapina, Olanzapina, Risperidona
sau Ziprasidona sunt in studiu ca posibil tratament pentru tulburarea bipolara.
Numeroase studii demonstreaza ca Clozapina poate fi utila ca timostabilizator pentru cei
care nu raspund la tratamentul cu litiu sau anticonvulsivante. Alte studii au demonstrat
eficacitatea Olanzapinei in episodul acut de manie, fapt pentru care a primit aproparea
FDA. Olanzapina poate, deasemenea sa fie folositoare in depresia psihotica.
Daca insomnia este o problema, se pot utiliza benzodiazepine cum ar fi clonazepamul
sau lorazepamul pentru a asigura un somn mai odihnitor. Datorita faptului ca acestea
creaza dependenta, trebuie folosite numai in cazuri selectate si pe termen scurt.
Deasemenea, pot fi folosite alte tipuri de sedative cum ar fi zolpidem. In timpul
tratamentului se pot schiba medicamente sau doze, insa toate schimbarile pot fi facute
doar de catre medicul psihiatru. Acesta trebuie sa stie despre orice alta medicatie luata
concomitent caci interactiunile medicamentoase pot cauza reactii adverse neplacute.
Numeroase studii au demonstrat faptul ca se poate vira spre manie hipomanie sau
ciclizare rapida in timpul tratamentului antidepresiv, de aceea trebuie data o medicatie

7.

stabilizatoare a dispozitiei, singura sau impreuna cu medicatia antidepresiva pentru a

proteja pacientii de aceste schimbari. Dintre cele mai utilizate stabilizatoare sunt litiul si
acidul valproic.

Efecte adverse ale medicatiei

Efectele adverse ale terapiei la pacientii cu tulburare bipolara pot fi reprezentate de

crestere in greutate, greata, tremor, reducerea performantelor sexuale, anxietate, caderea
parului, probleme de mers, uscarea limbii. In caz ca apar aceste efecte anuntati imediat
medicul care este singurul in masura sa schimbe dozele sau medicatia.

Tratamentul psihosocial

Tratamentul psihosocial cuprinde anumite forme de psihoterapie pentru sprijinirea si

educarea pacientilor cu tulburare bipolara si familiilor acestora.
Cele mai folosite metode de acest gen folosite in psihoza maniaco-depresiva sunt:
- Terapia cognitiv-comportamentala – invata pacientii sa inlature pattern -ul inadecvat
asociat cu boala.
- Psihoeducatia - implica informarea bolnavilor cu psihoza maniaco-depresiva despre
implicatiile acestei boli si tratamentul sau. Psihoeducatia este, de asemenea, importanta
pentru familie.
- Terapia de familie foloseste strategii pentru a reduce stresul ce apasa familiile acestor
pacienti.
- Terapia interpersonala si sociala ajuta oamenii cu aceasta boala sa-si imbunatateasca
relatiile interpersonale si sa-si stabileasca un program regulat.

Alte tratamente:

In anumite situatii, tratamentul psihosocial, medicamentele sau nici una din

combinatiile lor nu se dovedesc a fi eficiente sau dau rezultate prea greu, ca in cazul
simptomelor suicidare, asa incat se poate lua in considerare terapia anticonvulsivanta
(ECT).
ECT poate fi luata in considerare deasemenea si pentru tratarea episoadelor acute
cand conditiile medicale, inclusiv graviditatea, sunt prea riscante. ECT este foarte
eficienta si in tratamentul episoadelor depresive severe, maniacale, sau mixte.
Suplimentele naturiste, cum ar fi, ceaiul de sunatoare nu au fost suficient studiate si
se stie foarte putin despre efectele lor in tratamentul tulburarii bipolare. De aceea, este
bine inainte de a le folosi sa dicutati cu medicul. Aceste suplimente naturiste ar putea
reduce eficacitatea celorlate medicamente. Deasemenea, ceaiul de sunatoare poate
determina virarea catre manie, in special daca nu se administreaza stabilizatori de
dispozitie.
Acizii omega-3 din uleiul de peste este studiat ca fiind folositor in acesta boala insa
nu sunt suficiente date referitoare la acest lucru.

8.