Tema 5.

„Contabilitatea creanţelor”

1. Caracteristica, clasificarea și recunoașterea creanţelor;

2. Contabilitatea creanţelor comerciale;
3. Contabilitatea creanțelor bugetului;
4. Contabilitatea creanţelor personalului;

1.Ccaracteristica, clasificarea și recunoașterea creanţelor.

Activitatea oricărei întreprinderi generează un sistem complex şi variat de relaţii
economice şi juridice cu cumpărătorii de produse şi mărfuri livrate, beneficiarii de servicii
prestate, personalul angajat, bugetul de stat privind plata impozitelor şi taxelor, alte persoane
juridice şi fizice.
Creanţele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa
stabilită de contractele întocmite, o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane
juridice sau fizice numite debitori.
Conform SNC Creanţele – drepturi ale entităţii ce decurg din tranzacţii sau evenimente
trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii
economice.
Creanţele se recunosc ca active în baza contabilităţii de angajamente în cazul în care:
1) există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanţelor sau entitatea va obţine
beneficii economice viitoare;
2) valoarea creanţelor poate fi evaluată în mod credibil.

Creanţele se clasifică după următoarele criterii:

1) conţinut economic;
 creanţe comerciale;
 avansuri acordate;
 creanţe ale bugetului;
 creanţe ale personalului;
2) grad de afiliere al părţilor;
 creanţele se divizează în creanţe aferente părţilor afiliate şi neafiliate;
3) termene de achitare şi deţinere
 creanţele curente - dacă termenul de achitare (deţinere probabilă) nu depăşeşte
12 luni de la data raportării;
 creanțe pe termen lung - celelalte cazuri;

La recunoaşterea iniţială, creanţele se evaluează la valoarea nominală, inclusiv impozitele

şi taxele calculate în conformitate cu legislaţia în vigoare (de exemplu, taxa pe valoarea
adăugată, accize, alte impozite şi taxe).
Derecunoaşterea creanţelor poate fi efectuată prin stingerea acestora (de exemplu, încasarea
numerarului).
În situaţiile financiare creanţele se reflectă la valoarea contabilă. Dacă la data raportării,
suma mijloacelor încasate în urma stingerii unor creanţe depăşeşte valoarea recunoscută a
acestora, diferenţa respectivă se înregistrează ca datorii.
2.Contabilitatea creanţelor comerciale;

Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul când
momentul transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor,
mărfurilor şi altor active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul
achitării acestora

Pentru evidenţa creanţelor comerciale se utilizează conturile:

I) 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”;

223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor afiliate”
În Dt – apariţia creanţei; Ct – încasarea creanţei
Apariţia creanţelor comerciale se argumentează atunci cînd vînzătorul întocmeşte factura
fiscală sau de expediţie pentru bunurile realizate.Conform facturii întocmim FC:
Dt 221,223 Ct 611,612,621 la suma bunurilor fără TVA
Dt 221,223 Ct 534.2 la suma TVA aferentă
Stingerea sau încasarea creanţei se argumenteată prin extrasul de cont primit de la bancă
în care banca ne informează că cumpărătorul şi-a onorat obligaţiunea. Astfel vom reflecta:
Dt 242,243 Ct 221,223 la valoarea bunurilor vîndute inclusiv TVA

II) 222 „Corecţii la datorii dubioase”

În Dt – utilizarea rezervei privind creanţele dubioase

Ct – formarea rezervei prind creanţele dubioase
Creanţele sunt considerate ca datorii dubioase în următoarele cazuri:
 cumpărătorul (clientul) este considerat insolvabil, iar creanţa nu are acoperire garantată;
 sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii
(reclamaţii, hotărâri ale organelor judiciare sau avizele privind falimentul şi lichidarea
întreprinderii cumpărătoare publicate oficial);

Decontarea creanţelor comerciale dubioase este posibilă prin:

 raportarea directă a creanţelor dubioase la cheltuielile perioadei;
Dt 712 Ct221

 decontarea creanţelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create

anterior.
Dt 712 Ct 222
Dt 222 Ct 221

III) 224„Avansuri pe termen scurt acordate”.

Creanţele pot apărea nu numai la livrarea mărfurilor (serviciilor), ci şi la acordarea
avansurilor pentru procurarea activelor (serviciilor).
Acordarea şi utilizarea avansurilor se reflectă în contabilitate prin întocmirea
următoarelor formule contabile:
 la acordarea avansurilor în contul livrării activelor (prestării serviciilor):
Dt 224 Ct 241,242,243
 primirea facturii de la furnizori pentru bunurile pentru care am acordat avans
Dt 211,123, Ct 521
Dt 534.2 Ct 521
 la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor faţă de
furnizori şi antreprenori:
Dt 521 Ct 224
  la restituirea avansurilor în cazul în care livrarea mărfurilor sau prestarea serviciilor nu a
avut loc:
Dt 241,242,243 Ct 224
2. Contabilitatea creanţelor față de buget.
Creanţele bugetului includ: impozitele şi taxele achitate în avans/rate, sumele plătite în
plus la buget, diferenţa dintre suma TVA trecută în cont şi calculată, suma TVA aferentă
avansurilor primite, impozitele indirecte spre restituire, alte creanţe ale bugetului în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
 impozitele şi taxele achitate în avans/rate - se contabilizează ca majorare a creanţelor şi
diminuare a numerarului.
De exemplu În conformitate cu politicile contabile, entitatea achită impozitul pe venit
trimestrial în rate, prin metoda impozitului ce urma a fi plătit pentru anul precedent.
Deci în trimestrele I – IV anul 201X vom reflecta:
- impozitul pe venit achitat în rate
Dt 225 Ct 242
- mărimea efectivă a impozitului pe venit :
Dt 731 Ct 534
- trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în rate
Dt 534 Ct 225
diferenţa dintre suma TVA trecută în cont şi calculată:
- dacă TVA primit (Ct 5344) pe parcursul unei perioade de gestiune ( 1 lună ) este mai mic ca
TVA platit pe parcursul aceleiași perioade (Dt 5344) difernta va constitui – creanță față de
buget, care vom reflecta:
Dt 225 Ct 534
suma TVA aferentă avansurilor primate.
- Primirea avansului
Dt 242 Ct 523
- TVA aferantă
Dt 225 Ct 534

3. Contabilitatea creanţelor personalului;

Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în
urma:

 acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans);

a) la eliberarea avansului spre decontare:
Dt 226 Ct 241
b) la trecerea în cont a cheltuielilor efectuate de către titularii de avans (în baza decontului
de avans):
- la suma cheltuielilor de delegaţie efectuate în scopuri gospodăreşti şi generale de
producţie:
Dt 712,713,821 Ct 226
-la suma consumurilor aferente procurării activelor, inclusiv consumurile de transport-
aprovizionare:
Dt 111,123,211,213,217,534.2
Ct 226
 Dacă titularul de avans nu a folosit toată suma avansului acordat sau a efectuat cheltuieli
din contul avansului, dar care nu sunt confirmate în modul stabilit, la suma respectivă se
întocmesc formulele contabile:
- la suma restituită a avansului:
Dt 241,531
Ct 226

 procurării de către angajaţi a mărfurilor cu achitarea în rate pe seama creditelor

bancare acordate angajaţilor întreprinderii;
Achitarea mărfurilor şi altor cheltuieli pe seama creditelor bancare se reflectă în
contabilitate prin următoarele formule contabile:
 la suma creditului bancar transferat direct unităţii de comerţ (magazinului) în vederea
achitării mărfurilor procurate în rate de către angajaţii întreprinderii:
Dt 226 Ct 412,512;
 la sumele plătite în numerar în casieria întreprinderii sau reţinute din salariul angajatului
în contul achitării creditului bancar :
Dt 241,531 Ct226 ;
 la suma creditului rambursat băncii în urma reţinerilor din salarii:
Dt 412,512 Ct 242.