CONCEPTUL DE ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA

A.T.E. reprezinta o componenta esentiala a desfasurarii managementului la nivelul oricarei

unitati.
A.T.E. reprezinta o metoda de cunoastere si cercetare bazata pe decompunerea unui
fenomen in partile sale componente precum si stabilirea factorilor care il determina.
V = pret vanzare x Q
caz = tarif/cam x Nr. cam. ocupate
A studia fenomenele d.p.d.v. economic, respectiv al consumului de resurse umane (forta de
munca), materiale ( materie prima), financiare (bani) si al rezultatelor obtinute, respectiv :
I. rez. ec. financiare pozitive : V > Ch
II. rez. ec. financiare nefavorabile negative : V < Ch
III. rez. ec. financiare nule : V = Ch
A.T.E. raspunde unor necesitati tehnice practice, fiind ancorata in realitatile unitatii.
Pe baza informatiei existente cerceteaza rezultatele obt. factorii care le-au det. , evidentiind
posibilitatile de sporire, imbunatatire a performantelor unitatii.
Prin analiza se pot identifica punctele forte dar si punctele slabe precum si masurile care se
impun pe termin mediu si lung pentru atingerea obiectivelor propuse.
O buna structura interna a societatii, o buna compartimentare, o baza tehnico-materiala
noua/moderna, un management competent, personal califica/specializat, utilizarea unor
tehnologii noi de ultima generatie.
Puncte slabe c epot fi identificate :
- o divizare necorespunzatoare pe dep/compartimente a societatii
- o baza tehnico materiala necorespunzatoare
- un management slab neperformant
- personal necalificat
- tehnologii invechite cu randamentte scazute care determina obtinerea unor produse
de calitate inferioara.
IMPORTANTA ANALIZEI IN ACTIVITATEA UNEI SOCIETATI

A.T.E. are un rol fundamental in reglarea, evaluarea si ameliorarea performantelor unei

societati, motiv pentru care sta la baza tuturor studiilor de fezabilitate si a celor evaluari
economice a unei societati.
A.E. are un caracter permanent, indiferent daca se realizeaza de catre un compartiment din
cadrul societatii sau de catre o societate specializata de audit/consultanta.
Analiza, in felul acesta nu constituie un scop in sine ci un mijloc pentru atingerea obiectivelor
avand la baza fundamentarea deciziilor.

CRITERII DE CLASIFICARE ALE ANALIZEI

I. Dpdv al etapei in care se desfasoara fenomenele economice, analiza se clasifica in :
a. analiza retrospectiva (post factum)
b. analiza curenta
c. analiza prospectiva (previzional)
ANALIZA RETROSPECTIVA - se refera la trecut, cerceteaza fenomenle economice care s-au
desfasurat intr-o perioada anterioara, urmarind analiza gradului si a modului in care au fost
respectate/indeplinite o serie de cerinte si exigente ale eaoei respective.
Exp:
Pcaz = 500.000 lei P
= 470.000 lei R

Pcaz = Vcaz – Chcaz

500.000 800.000 300.000 R
470.000 780.000 310.000 P
Tcaz + Nr. cam. ocupate
ANALIZA CURENTA – vizeaza activ din prezent, cerceteaza fenomene economice in curs de
desfasurare avand rolul de a preintampina actiunea unor factori pertubatoricare vor
influenta negativ activul unei societati.
ANALIZA PROSPECTIVA - constituie o etapa premergatoare in elaborarea unor prevederi sau
a planului, avand rolul de a indentifica si a mobila anumite rezerve interne cu scopul de a
imbunatatii performantelel unei societati.

II. Dpdv al insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative, distingem :

a. analiza cantitativa
b. analiza calitativa
ANALIZA CANTITATIVA - are la baza determinari cantitative, urmareste cantitatea, volumul
rezultatelor, efectele obtinute si determina influenta factorilor cantitativi asupra
fenomenului analizat.
Exp:
Venituri cazare (lei) [fenomen/rezultat]
- tarif/camera (lei)
- nr. camere ocupate (nr) [factor cantitativ]
Factorii cantitativi sunt acei factori care se exprima intr-o alta unitate de masura decat
fenomenul analizat.
Exp:
Cost/camera (lei/camera) [fenomen] = Ch. cazare (lei)/Nr. camere (nr) [factor cantitativ]
ANALIZA CALITATIVA – urmareste esenta fenomenului,insusirile sale esentiale si determina
influenta factorilor calitativi asupra fenomenului analizat.
Factorii calitativi sunt acei factori care se exprima in aceeasi unitate de masura ca fenomenul
analizat.
Exp:
V cazare [fenomen]
- tarif/camera [factor calitativ]
- nr. camere
W(lei/sal) = C.A. (lei) [factor calitativ] / Nr. salariati (nr) [factor cantitativ]

III. DUPA NIVELUL LA CARE SE DESFASOARA

a. analiza microeconomica
b. analiza macroeconomica
ANALIZA MICROECONOMICA – cerceteaza fenomenele economice la nivelul unitatii in
ansamblul ei sau a partilor sale componente.
ANALIZA MACROECONOMICA – cerceteaza fenomenele economice la nivel de subramuri,
ramuri si la nivelul economiei nationale in ansamblul ei.

IV. DUPA MODUL DE URMARIRE IN TIMP A FENOMENELOR DISTINGEM

a. analiza statica
b. analiza dinamica
ANALIZA STATICA cerceteaza fenomenele la un moment dat, evidentiind relatiile dintre
elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat. Notiunea de
static se refera la momentul ales pentru efectuarea analizei.
Exp:
Dsej (zile) [ 31.dec.2017./2,5zile] = NZT(NI)/NT
ANALIZA DINAMICA cerceteaza fenomenele economice in miscarea lor, evidentiind relatiile
dintre factori intr-o anumita perioada

Ch. salariale
2015 – 85.000
2016 – 72.000
2017 – 93.000
2018 – 120.000

V. DUPA ORIZONTUL DE TIMP, DISTINGEM

a. Analiza pe termen scurt – cerceteaza fenomenele pe o perioada ce variaza de la o zi
la o decada, la o luna, un trimestru, un semestru, pana la 1 an.
Acest tip de analiza serveste factorilor decizionali pentru consucerea operativa.
b. Analiza per termen mediu – cerceteaza fenomenele intr-o perioada ce variaza intre 1-
3 ani.
c. Analiza pe termen lung – cerceteaza fenomenele intr-o perioada mai mare de 3 ani,
insemnand pana la 5,10,15... ani.

VI. DUPA NATURA FENOMENULUI ANALIZAT/DUPA CRITERIUL DE STUDIERE

a. Analiza care studiaza fenomenele dpdpv economic si se numeste Analiza Economica.
b. Analiza care studiaza fenomenele atat dpdv tehnic cat si economic Analiza Tehnico-
Economica.
c. Analiza care studiaza fenomenele atat dpdv economic cat si financiar Analiza
Economico-Financiara.
 d. Analiza care studiaza fenomenele atat dpdv social cat si economic Analiza Socio-
Economica.

In ultimi ani, atat pe plan international cat si national, atat in teoria economica cat si in
practica, analiza care raspunde in masura foarte mare necesitatilor agentului economic cat si
organelor fiscale si de control este ANALIZA TEHNICO ECONOMICA intocmita pe o perioada
de 3-5 ani privind activitatea desfasurata.

FUNCTIILE ANALIZEI
Analiza indeplineste o multime de functii, cele mai importante sunt :
1. Functia Informationala – se refera la faptul ca analiza furnizeaza o serie de informatii
ce vizeaza activitatea desfasurata.
Exp.
- gradul de ocupare
- durata sejur
- nivelul cifrei de afaceri
- nivelul datoriilor
- rezultatul economic financiar
- pozitia societatii fata de piata

2. Functia de evaluare a potentialului Thenico Economic al agentului sau societatii.

3. Functia de fundamentare a decizilor pe criterii de eficienta si imbunatatire a
performantelor unei societati.
4. Functia de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului.
5. Functia de realizare a conexiunii cu mediul extern, are in vedere analiza relatiilor
societatii cu bancile de la care contracteaza creditele, relatiile cu
furnizorii/clientii/prestatorii de servicii/bugetul statului.

CONTINUTUL ANALIZEI TEHNICO ECONOMICE

Analiza porneste de la rezultatele procesului incheiat catre elementele si factorii
determinanti si presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
1. Delimitarea obiectului analizat care presupune constatarea anumitor fapte, elemente
sau rezultate.
 2. Determinarea elementelor, factorilor, cauzelor fenomenului studiat, factorii se
stabilesc in mod succesiv trecand de la cei cu actiune directa la cei care actioneaza
indirect.

3. Determinarea factorilor presupune si determinarea corelatiei dintre fiecare factor si

fenomen analizat cat si stabilirea corelatiei dintre factorii care actioneaza asupra
acestui fenomen.
Cost camera
- Ch. cazare
- Nr. camere ocupate

4. Masurarea influentelor factorilo asupra fenomenului analizat se realizeaza printr-o

Analiza Cantitativa pentru aprecierea cat mai exacta a rezultatelor.
5. Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilizandu-se concluziile si aprecierile asupra
activitatii din sfera centrata, concluziiletrebuie sa contina aspectele pozitive si
negative, nivelul realizat, fata de nivelul planificat, cauze interne si externe.
6. Elaborarea masurilor care reprezinta continutul deciziilor menite sa asigure o utilizare
optima a resurselor si o imbunatatire a performantelor societatii.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA FENOMENELE ECONOMICE

Fiecare unitatea, indiferent de obiectul de activitate, de localizare, se confrunta cu o
multitudine de factori ce formeaza mediul ei de afaceri.
Managerii nu pot administra cu succes o societate fara a tine cont de acesti factori, de
natura lor si de legaturile dintre ei.
Factorii sunt acele forte care provoaca sau determina un fenomen, ci actionand nu izolat, ci
in cadrul unui sistem de legatura.

CLASIFICAREA FACTORILOR :
1. Dupa natura lor, distingem:
a. factorii tehnici, reprezentati prin masini, utilaje, instalatii, echipamente specifice
fiecarui domeniu de activitate.
 b. factorii tehnologici, cantitatea si calitatea materiilor prime si a altor ingrediente
stabilite conform retetei de fabricatie pentru obtinerea unor preparate de calitate
superioara.
c. factori organizatorici, purtatori de costuri mici si tin de modul de organizare, de
conducere al proceselor de productie ( disciplina la locul de munca, stabilirea
atributiilor si urmarirea respectarii acestora pentru fiecare angajat)
d. factorii economico financiari, reprezentati prin costurile factorilor de productie
(capitalul, natura, munca)

e. factorii psihologici care influenteaza rezultatele economico financiare reprezentate

prin :
- motivarea personalului
- nivelul veniturilor acordate
- apartenenta la propietate
- gradul de responsabilitate
f. factorii naturali sunt :
- temperatura
- precipitatii
- alunecari de teren

2. Dupa caracterul lor intr-o anumita relatie de cauzalitate, distingem :

a. Factori calitativi ( au aceasi unitate de masura cu fenomenul analizat)

cost/preparat(lei/prep)[fenomen] =
= Ch. cu prep (lei)[fact calitativ]/nr.prep.obt. (nr)[fact cantitativ]

b. Factori cantitativi ( au unitatea de masura diferita fata de fenomenul analizat)

c. Factorii de structura, acei factori care intervin atunci cand rezultatul analizei se refera
la masuri agregate (acele masuri compuse din mai multe elemente).
Exp:
La nivelul unei pensiuni in 2017, situatia turistilor a fost urmatoarea:

T. romani 150/390x100 = 38,46% Sa se det. fenomenul analizat cunoscand

T. italieni 110/390x100 = 28,21% factorii de structutra.
T. francezi 80/390x100 = 20,51%
T. oladezi 50/390x100 = 12,82%

Nr total T./fenomen = 390

Interpretarea:
Analizand structura turistilor dupa provenienta la nivelul pensiunii X in 2017, constatam o
pondere moderata a turistilor romani, intalieni si francezi, valorile fiind cuprinse intre
20,51% si 38,46%.

3. Dupa modul in care actioneaza:

a. Factori cu actiune directa – actioneaza direct asupra fenomenului analizat.
Exp:
Tarif/camera si Nr. camere ocupate – f. cu actiune directa – V. cazare
b. Factori cu actiune indirecta – actioneaza asupra fenomenului analizat prin
intermediul altor factori.
- calitatea serviciilor
- sezonul
- calificarea personalului
- localizarea unitatii
- nivelul de trai

4. In functie de activitatea societatii distingem:

a. Factori dependenti de A.S. care-si au originea in interiorul societatii.
Exp:
- organizarea p. de prod
- disciplina la locul de munca
- cantitatea de preparate culinare

b. Factori independenti de A.S. care-si au originea in sfere economice si administrative

care depasesc cadrul si posibilitatile societatii in privinta eforturilor care se impun
pentru obtinerea anumitor rezultate economico-financiare.
- masuri legislative (luate de guvern/parlament in domeniul turismului/alim. publice)

5. In functie de gradul de sintetizare:

a. Factori simpli, nu pot fi dezmembrati/descompusi in alti factori (sezon/amplasare)
b. Factori compusi, pot fi dezmembrati in alti factori (calitatea serviciilor –
amenajare/calificare personal/baza tehnico-materiala/ambianta)
6. Dupa invorul actiunii lor.
a. Factor endogen (au originea in interiorul SA)
- disciplina
- organizarea procesului de productie
b. Factor exogen (au originea in afara SA)
- modificarea cursului valutar
- inflatia
- masurile legislative

7. Dupa stadiul circuitului economic:

a. Factori specifici aprovizionarii
- identificarea furnizorilor care corespund sub aspectul calitatii, cantitatii a preturilor
practicate dar si a politicilor adoptate.
b. Factori specifici stadiului productiei
- realizarea unui volum de preparate culinare corespunzator comenzilor lansate de
catre clienti, persoane juridice si fizice.
c. Factori specifici vanzarii si incasarii contravalorii produselor vandute.
- identificarea clientilor buni platnici .

8. Dupa posibilitatile de previziune:

a. Factori previzibili/certi/determinabili – factori care actioneaza in cadrul unor procese
controlate de conducerea societatii.
- disciplina la locul de munca
- volumul de preparate culinare obtinute si vandute.
- modul de origine al activitatii la locul de munca.
b. Factori imprevizibili/incerti/aleatorii – factori care, ca urmare a unor abateri de la
desfasurarea normala a activitatii, actioneaza necontrolat in interiorul unitatii sau sub
impulsul unor forte din afara.

9. Dupa intensitatea actiunii lor.

a. Factori dominanti care au un rol hotarator in obtinerea rezultatelor economico-
financiare
b. Factori secundari care nu au un rol hotarator in obtinerea rezultatelor

10. In functie de gradul de variabilitate al factorilor care influenteaza fenomenele

economice, distingem:
a. Factori Variabili – acei factori care inregistrand modificarile intr-o anumita perioada
de timp fata de un criteriu de comparatie utilizat actioneaza asupra variatiei
fenomenului economico-financiar analizat.
 planificat realizat
Nr. turisti 70 90
Nr. inoptari 210 180

Durata medie a sejurului = NI/NT = 210/70 = 3 zile 180/90 = 2 zile

b. Factori Constanti – acei factori care neinregistrand modificari intr-o perioada de timp
fata de un criteriu de comparatie utilizat nu determina modificari/variatii, nici ale
fenomenului economico financiar.

11. In funcite de sensul actiunii lor:

a. Factori cu actiune favorabila
b. Factori cu actiune nefavorabila
c. Factori idiferenti
Un factor are o actiune favorabila sau nefavorabila in functie de aportul sau la indeplinirea
sau neindeplinirea unor prevederi sau in ceea ce priveste variatia intr-un sens sau altul a
diversilor indicatori economico-financiari.

Planificat Realizat
Venituri din cazare 150.000 190.000 (+)
Cheltuieli din cazare 90.000 100.000 (-)
Profit/Pierderi din cazare 60.000 90.000

METODE, PROCEDEE SI THENICI, UTILIZATE IN ANAL. TEH. EC.

Au un rol important in evaluarea si valorificarea potentialului tehnic economic al unei unitati.

Notiunea de metoda provine din limba graeca : ‘’methodos’’ – mod sau cale de cercetare.
Metoda unei stiinte reprezinta ansamblul de procedee utilizate de aceasta in vederea
realizarii obiectivelor sale.
Procedeul reprezinta latura practica a efectuarii unei lucrari, deci modalitatea concreta de
atingere a obiectivelor.
METODELE UTILIZATE IN ANALIZAREA THENICO-ECONOMICA
 I. METODE CANTITATIVE urmaresc masura influentelor diferitelor elemente sau factori
asupra formarii fenomenului analizat.
II. METODE CALITATIVE urmaresc esenta fenomenelor si stabilirea legaturilor cauzale
dintre acestea.

METODELE CANTITATIVE ALE ANALIZEI SUNT REPREZENTATE PRIN:

a. metoda substituirilor inlantuite a factorilor
b. metoda balantiera
c. indicatorii economico financiari
d. indicii
e. coeficientii de structura, echilibru si eficienti
f. ratele
g. metode sociologice

a. Metoda substituirilor inlatuite a factorilor, permite masurarea contributiei

influentelor diferitelor elemente sau factori la formarea si modificarea fenomenului
economic-financiar analizat fata de un criteriu de comparatie.
Se utilizeaza atunci cand intre factori exista relatie de produs sau raport.

Etapele metodei sunt:

1. Se stabileste natura factorilor, respectiv se identifica factorii cantitativi cat si cei
calitativi.
- factorii cantitativi sunt acei factori care se exprima intr-o alta unitate de masura
decat fenomenul analizat
- factorii calitativi se exprima in aceeasi unitate de masura cu fenomenul analizat
2. Substituirea incepe todeauna cu factorul cantitativ apoi cel calitativ.
3. Un factor odata substituit se mentine ca atare si in operatiile ulterioare.
4. Substituirile se fac succesiv nu simultan.
5. Suma algebrica a influentelor factorilor trebuie sa fie egala cu abaterea totala a
fenomenului analizat.

Modelul in forma relatiei de produs.

1. Aplicatie:
Sa se stabileasca influenta nr. de camere ocupate si a tarifului/camera asupra fenomenului
analizat, situatia fiind urmatoarea:

Specificare Planificat Realizat

Factor Calitativ Tarif/camera (lei) 130 150
Factor Cantitativ Nr. cam. ocupate 2000 2200
Fenomen Vcazare (lei) 26000 3330

Vcp = Tp x Nrp -> 130 x 2.000 = 26.000

Vcr = Tr x Nrr -> 150 x 2.200 = 330.000
+(-)DVcr (abaterea totala) = Vcr – Vcp = 330.000 – 260.000 = 70.000

Inf. Nr. cam. ocupate = Tp x Nrr – Tp x Nrp

= Tp(Nrr-Nrp)
= 130(2.200-2000)
= 130 x 200
= 2600
Inf. Tarif/camera = Tr x Nrr – Tp x Nrr
= Nr(Tr-Tp)
= 2.200(150-130)
= 2.200 x 20
= 4.400
Inf. Nr cam ocupate + Inf tarif = +(-) DV cazare
26.000 + 44.000 = 70.000
Analizand influenta nr. cam. ocupate si a tarifului/camera asupra veniturilor din cazare cu
ajutorul metodei substituirilor in lant se constata urmatoarele:
Atat nr. de camere ocupate cat si tarif/camera influenteaza favorabil, determinand o
crestere a veniturilor din cazare cu 26.000 respectiv 44.000.
2. Aplicatie:

Specificare Planificat Realizat

 F. Calitativ Cost preparat 30 25
F. Cantitativ Prep. culinar 10.000 8.000
Fenomen Ch. aferente prep. 300.000 200.000

Cost/preparat = Ch. prep/Nr. preparate

Chp = Cp x Nrp = 30 x 10.000 = 300.000
Chr = Cr x Nrr = 25 x 8.000 = 200.000

+(-) DCh.prep = Chr – Chp = 200.000-300.000 = - 100.000

Influenta Nr. cam. ocupate = Cp x Nrr – Cp x Np
= Cp(Nrr-Nrp)
= 30(8.000- 10.000)
= 30 x (-2000)
= -60.000
Influenta Cost/preparat = Cr x Nrr – Cp x Nrr
= Nrr(Cr-Cp)
= 8.000(25-30)
= 8.000 x (-5)
= -40.000
Influenta Nrp + Influenta C = +(-) DCh. preparate
(-60.000) + (-40.000) = -100.000
Analizand influenta costului pe preparat si a nr. de preparate obtinute asupra ch. de
productie aferente preparatelor respective cu ajutorul metodei substituirilor in lat se
constata urmatoarele :
Costul mediu pe preparat influenteaza pozitiv determinand o scadere a ch cu 40.000.
Pe de alte parte nr. de preparate obtinute influenteaza negativ determinand o crestere a ch
cu 60.000.
Se impun masuri pentru cresterea nivelului realizat fata de cel planificat al nr. de preparate
obtinute.
- inbunatatirea calitatii preparatelor
- intensificarea actiunilor de promovare
 - adaptarea retelelor la preferintelor si cerintelor clientilor
- fidelizarea clientilor prin oferirea unor bonusuri/discounturi

METODA BALANTIERA
1. Aplicate:
La nivelul unei pensiuni in 2017, situatia a fost urmatoarea :

Specificare Planificat Realizat

Tarif/camera 120 110 (-)
Cost/camera 40 55 (-)
Profit/camera 80 55

Pcamp = Tp – Cp -> 120 – 40 = 80

Pcamr = Tr – Cr -> 110 – 55 = 55
+(-)DP/cam = Pcr – Pcp = 55 – 80 = -25
Infl. Tarif/cam = Tr – Tp -> 110 – 120 = -10
Infl. costului/cam = Cp – Cr -> 40 – 55 = -15
Infl T + Inf Cost = +(-) Dp/cam
(-10) + (-15) = -25
Analizand influenta tarifului si a c/cam asupra profitului/cam cu ajutorul metodei balantiere
se constata urmatoarele, atat T/cam cat si C/cam influenteaza negativ determinand o
scadere a P/cam cu 10 lei si respectiv 15 lei.
Se impun masuri pentru cresterea nivelului realizat fata de cel planificat a tarifului/cam.
- servicii de calitate superioara
- personal calificat
- promovare
- fidelizarea clientilor
- mediu ambiental placut
 - asigurarea unei baze tehnico-materiale nou/moderna
Si pentru scaderea nivelului realizat fata de cel planificat al costului/cam.
- evitarea risipei de oricefel
- optimizarea structurii de personal
- achizitii de consumabile/obiecte de inventar

2. Aplicatie:

Specificare Planificat Realizat

Ch. de prod. 15.000 11.000 (+)
Venituri totale 38.000 47.000 (+)
Profit total 23.000 36.000

Ptp = Vtp – Chpp -> 38.000 – 15.000 = 23.000

Ptr = Vtr – Chpr -> 47.000 – 11.000 = 36.000
+(-)DPt = Ptr – Ptp = 36.000 – 23.000 = 13.000
Infl Ch de prod = Chpp – Chpr = 15.000 – 11.000 = 4000
Infl Vt = Vtr – Vtp = 47.000 – 38.000 = 9.000
Inf. Ch prod + Inf. Vt. = +(-)DPt
4.000 + 9.000 = 13.000
Analizand infl. ch. si a veniturilor asupra profitului prin metoda balantiera se constata ca
ambii factori influenteaza pozitiv determinand o crestere a profitului cu 4.000 si respectiv
9.000. Nu se impun masuri.

INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI
Reprezinta o forma concentrata de exprimare a informatiei, sunt expresii ciclice care
exprima consum de factori, exprima efecte ale activitatii desfasurate (venituri/incasari) si
totodata indicatorii de rezultat (profit).
1. I.e.f. care exprima consum de factori.
a. Cost/portie (lei/portie) = Ch. de productie/Nr. portii
 b. Ch, cu cazarea = cost/cam x Nr. camere
c. Inv. sp/ m2 = Inv. totala/S construita
2. I.e.f. care exprima efecte ale activitatii desfasurate.
a. Venituri din alim. = pret de vanzare x cantitate vanduta ( Qm sau Nr. portii vandute)
b. Venituri din cazare = tarif/cam x Nr. cam. ocupate
c. Venituri din agrement = tarif/srv. prestat x Nr. srv prestate
Profit/pierdere
- V > Ch => profit
- V = Ch => prag de rentabilitate
- V < cg => pierdere

W lei/sal = incasari/nr. salariati

Trecuperare = Inv. totala/Ptotal
K ef. ec. = Ptotal/Inv. totala x 100
rata rentabilitatii resurselor consumate = Pt/CMT x 100
Rrc = Pt/CA x 100
Rrf = Pt total/Cpr x 100
Kr.ec. = Pt total/Active totale x 100

Indicii reprezinta o metoda de diagnosticare a fenomenelor economice, sunt expresii cifrice

care rezulta din raportarea sau compararea a 2 indicatorii care exprima acelasi fenomen dar
care se refera fie la perioade diferite de timo fie la nivelurile programate sau la unitati
diferite.
Cu ajutorul indicilor se stabileste dinamica sau evolutia unor fenomene sau se fac aprecieri
asupra evolutiei performantelor unei societati.
a. Analiza ............ de realizarile din perioade diferite de timp, se realizeaza cu ajutorul
indicilor cu baza fixa si a indicilor cu baza in lant.
1. Indicii cu baza fixa – se stabilesc prin raportarea valorilor din fiecare an la valorile
dintr-un an considerat baza fixa si se exprima %.
La nivelul unei pensiuni per 2014 – 2017, situatia inoptarilor a fost:

2014 2015 2016 2017

1.540 3.100 2.870 4.300

Sa se stabileasca evolutia inoptarilor in perioada 2014 – 2017, anul 2015 fiind de referinta.
Evolutia inoptarilor cu ajutorul indicilor cu baza fixa.

Specificare 2014/2015 2016/2015 2017/2015

Nr. inoptari 2.540/3.100x100 = 2.370/3.100 x 100 = 4.300/3.100 x 100 =
81,93 92,58 138.10

Analizand evolutia inoptarilor inregistrate la nivelul pensiunii Albatros in perioada 2014 –

2017, anul 2015 fiin an de referinta.
Atat in 2014 cat si 2016 s-a inregistrat un trend descendent, scaderile fiind neinsemnate in
raport cu anul de referinta cu 18,07%.
In anul 2014 s-a manifestat o situatie favorabila, respectiv o evolutie ascendenta, cresterea
fiin moderata cu 38,70%.

2. Indicii cu baza mobila se stabilesc prin raportarea valorilor din fiecare an la valoarea
din anul precedent si se exprima procentual.
Sa se Stabileasca evolutia inoptarilor cu ajutorul indicilor cu baza mobila pentru perioada
2014 – 2017.
Evolutia inoptarior cu ajutorul indicilor cu baza mobila.

Specificare 2015/2014 2016/2015 2017/2016

Nr. inoptari 3.100/2.540x 100 = 2.870/3.100 x 100 = 4.300/2.870 x 100 =
122,04 92.58 149,82

Analizand evolutia inoptarilor cu ajutorul indicilor cu baza in lant se constata pentru

perioada 2014 – 2017 un trend ascendent, cresterile fiind de la usor moderate (2015 cu
22,04%) la semnificative (49,82% in 2017), singura exceptie inregistrandu-se in 2016 cand s-a
obtinut o evolutie descedenta, scaderea fiind nesemnificativa cu 7,42%, in raport cu anul
anterior.
 b. Analiza fata de nivelul programat – presupune abateri absolute/relative.
(Aa) -> presupune stabilirea diferentelor dintre nivelul realizat si nivelul programat.
Aa = R- P

In functie de valorile nivelului realizat si ale nivelului planificat, abaterea observata poate lua
urmatoarele valori.
1. Valori pozitive -> R > P
- VR > VP
- PR > PP
- TR > TP
2. Valori negative -> R < P
- CR > CP
- CHR > CHP
- INVR > INVP
Exprima o situatie nefavorabila in cazul majoritatii indicatorilor cu exceptia costurilor. ch.
inv. , pentru acestea ne dorim ca nivelul R < P.
3. Valoarea neutra (0) -> R =P
- exprima o situatie normala

A% -> abaterea relativa se stabileste ca raport dintre nivelul realizat si nivelul planificat
exprimat procentual.
A% = R/P x 100
I. Val > 100 – cand R > P
- exprima o situatie favorabila in cazul majoritatii indicatorilor cu exceptia ch/cost/inv.
II. Val < 100 – cand R < P
- exprima o situatie nefavorabila in cazul majoritatii indicatorilor cu exceptia Ch/C/Inv.
III. Val = 100 – cand R – P
- exprima o situatie normala

c. Analiza fata de rezultatele aletei unitati presupune calcularea Aa si Ar.

Ra -> rezultatele unitatii propii
Rr -> rezultatele altei unitati
 1. Aa = Ra – Rb
- R(+) Ra > Rb
- R(-) Ra < Rb
- R(0) Ra = Rb
Exprima o situatie favorabila cand comparam P, cifra de afaceri, insa o situatie nefavorabila
este la Ch/C/Inv.
2. Exprima o situatie favorabila cand comparam Ch/Inv/C si o stuatie nefavorabila in
cazul celorlalti indicatori
3. Val 0
4. A% = Ra/Rb x 100%
a. Val > 100
b. Val < 100
c. Val = 100

Coeficient de structura, echilibru si eficienta.

1. Coeficientii de structura permit raportarea fiecarei componente la ansamblul
fenomenului analizat, suma ponderii componentelor trebuie sa fie = 100%

Situatie turisti Nr. turisti

Specificare 2016 2017
Total turisti 3.999 Tdc/Tt x 100 4.070 Tdc/Tt x 100
Tr. d. c. 2.749 68,74 3.200 78,62
moldoveni 1.590 39,75 1.200 29,48
ardeleni 1.159 28,98 2.000 49,14
Ts. d. c. 1.250 39,25 870 21,37
italieni 728 18,20 690 16,95
germani 522 13,05 180 04,42

Coeficientii de echilibru se stabilesc ca raport intre 2 mairimi cu semnificatie de echilibru

economic.
Exp: Coeficientul eutonomiei financiare.
Cof fin = K pr/ Rp + Itml x 100
Coeficientul A.F. exprima gradul de independenta financiara al societatii care este stabilit in
functie nivelul imprumuturilor, prin urmare, independenta financiara este de 100% atunci
cand imrpumuturile lipsesc.
Coeficientii de eficienta => din raportarea sau compararea eforturilor cu efectele sau
rezultatele si invers efectelor cu efortul.
 Efort/Efect = Efect/Efort
Cost/cam = Ch. cazare/Nr. camere
Inv. sp./ camera = Inv. totala/Nr. camere construite
Cost/portie = Ch. productie/Nr. portii
Inv sp/lei = Inv. totala/Nr. locuri la masa
Ch la 1.000 lei venituri = Ch. de productie/pret de vanzare
Prag de reantabilitate = Ch. de productie/Pret de vanzare
Termen de recuperare al investitiei (ani/luni) = Investitia totala/Profit total
P = Pt/Chr x 100
R. comerciale = Pt/Ca x 100
R fin. = Pt/C x 100
Rec. = Pt/A
Rf. ef. ec. = Pt/In. totala x 100
Venituri la 1.000 lei Ch. = Vt/Cht x 100

RATELE

Reprezinta un raport intre 2 marimi cu semnificatie economica, sunt larg raspandite in

literatura de specialitate si practica din domeniul analizei tehnico-economice a diagnosticarii
si evaluarii performantelor unei societati.
Ratele pot fi :
- rate de echilibru
- rate de structura
- rata de eficienta
1. Rate de structura – se stabilesc pe baza bilantului contabil fiind impartite in R. de
structura ale activului si R de structura ale pasivului.
a. R. de structura ale activului
1. Imob. necorporale
2. Imob. corporale
3. Imob. financiare
A. Active imobilizate
- stocuri
- creante
- disponibilitati banesti
 B. Active circulante
C. Cas. in avans
- active patrimoniale

Rata A. Imob. – masoara gradul de investitie a capitalului.

Se stabileste ca raport intre activele imobilizate si activele totale patrimoniale exprimate
procentual.
RAI = AI/Ap x 100
Rata Imob. Necorp. – permite stabilirea ponderii imob. in total active patrimoniale exprimate
procentual.
RIN = IN/AP x 100
Rata Imob. Corp. – se stabileste ca raport intre valoarea imob. corp. si activul patrimonial
exprimat procentual.
RIC = IC/AP x 100
Aceasta rata inregistreaza valori mari in cazul unitatilor de alimentatie publica, unitati
turistice intrucat cladirile, constuctiile, masinile, echipamentele thenologice sunt
preponderente.
Rata Imob. Finan. – permite stabilirea ponderii I.F. in total active patrimoniale si se exprima
procentual
RIF = IF/AP x 100
Aceasta R. inregistreaza valori mai mari in cazul fondurilor de investitii: actiuni, obligatiuni
sunt majoritare.
Rata A. Circulante – se stabileste ca raport intre valorile activelor circulante si valorile
activului patrimonial exprimat procentual.
RAC = AC/AP x 100
Rata Creantelor- exprima ponderea drepturilor de primit, de incasat ale agentilor economici
fata de o alta societate careia i-au fost vandute produse sau prestate servicii in total A.P
exprimat procentual.
RCR = Cr/AP x 100
Aceasta rata nu este de dorit sa aiba valori mari intrucat poate exprima si livrarea produselor
catre clienti rau platinici, incerti sau insolvabili.
Rata. Disp. Banesti – se stabileste ca raport intre valoarea Disp. Banesti si total active
patrimoniale exprimata procentual.
RDB = DB/Ap x 100
Ratele de Structura ale Pasivului – permit aprecierea politicii financiare a societatii prin
ounerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia.
Rata Stabilitatii Financiare – permite stabilirea legaturii intre capitalul permanent de care
societatea dispune in mod stabil (cel putin un an) si pasivul total.
RSTF= Kpermanent/PT x 100
CAP PERM + CAP PROP + CTL/S
Rata Aut. Finan. Globale, reflecta raportul dintre capitaluri propii si pasive totale,
considerandu-se ca exista un capital propiu de 1/3 din pasivul total , este o premiza esentiala
pt. aut. finan. corespunzatoare.
Raut. finan. gl. = Kpropii/PT x 100
Rata Aut. Finan. la Termen – arata gradul de independenta financiara pe termen lung se
stabileste ca raport intre capitaluri propii si capitaluri permanente considerandu-se
corespunzatoare o val >50% a acestei rate.
Rata Aut. Finan. la termen = K propii/ K permanent x 100
Valoarea acestei rate este maxima (100%) atunci cand K propii = K permanent, adica
imprumuturile sunt 0.
R. de Indatorare – exprima ponderea datoriilor totale in pasivele totale.
Rindat. = Dat. totale/PT x 100
Ratele de echilibru – sunt exprimate prin R de Lichiditate si R de Solvabilitate.
Lichiditatea – prop. elem. de activ de a se transfera in numerar (exigibilitate), sunt asezate in
ordinea crescatoare a exigitabilitatii, dar si cap unitatii de a-si achita obligatiile pe termen
scurt.
Principalele Rate de Lichiditate.
1. R.L. Curente – se stabilesc ca raport intre A.C. si dat/termen scurt (pasive curente)
Rec = Ac/Dts
2. R.L. Rapide – se stabilesc ca raport intre A.C. fara stocuri si dat pe termen scurt
RLR = Ac-St/Dts => Cr+Db/Dts
 3. R. L. Imediate
RLI = Db/Dts
Solvabilitatea reprezinta capacitatea unitatii de a- si achita obligatiile la termenele scadente.
S. Patrimoniale se stabilesc ca raport intre A. Totale si datoriile totale, exprimand capacitatea
unitatii de a-si achita datoriile pe seama activelor.
Se considera corespunzatoare o valoare >1 a acestei rate.
Ratele de eficienta sunt evidentiate prin Rata de Rentabilitate.
1. R. R. Resurselor Consumate
2. R. R. Comerciale
3. R. R. Financiare
4. R. R. Economice

METODE SOCIOLOGICE
Metode frecvent utilizate in analiza micro-economica sunt:
- met. chestionarului
- met. interviului
Se utilizeaza pentru a stabilii inf. unor factori care nu pot fi masurati prin relatii mat. precise
asupra fenomenului analizat.
Etapele sunt:
1. Stabilirea naturii fenomenului care intereseaza.
2. Intocmirea chestioarului prin indentificarea intrebarilor care vor fi adresate
3. Stabilirea chestionarului, nr. persoanelor care vor raspunde.
4. Completarea chestionarului de catre persoane cuprinse in esantion.
5. Analiza si prelucrarea statistca a raspunsurilor.