SĂ ÎNȚELEGEM

POLITICILE
UNIUNII
EUROPENE Cultură și
audiovizual
Prețuim
diversitatea
culturală
a Europei
Î n U niunea Eur o p ean ă, c ul t ur a ș i
c r eaț ia inf l uen ț ează î n m o d
s em nif ic at iv ec o n o m ia, o c up ar ea
fo r ț ei d e m un c ă ș i c o eziun ea s o c ială
 CUPRINS

De ce avem nevoie de o politică

europeană în domeniul culturii
SĂ ÎNȚELEGEM și audiovizualului? . . . . . . . . . . . . . . . 3
POLITICILE Care este abordarea UE? . . . . . . . . . . 4
UNIUNII Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
EUROPENE
Perspective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Informații suplimentare . . . . . . . . . . 12
Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE
în diverse domenii de competență, din ce motive
și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile on-line:

http://europa.eu/pol/index_ro.htm
http://europa.eu/!uU73JY

Cum funcționează UE
12 lecții despre Europa
Europa 2020: Strategia de creștere economică a Europei
Părinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitate

Afaceri maritime și pescuit
Agenda digitală
Agricultură
Ajutor umanitar și protecție civilă
Buget
Cercetare și inovare Să înțelegem politicile Uniunii Europene:
Combaterea fraudei Cultură și audiovizual
Combaterea schimbărilor climatice
Comerț Comisia Europeană
Concurență Direcția Generală Comunicare
Consumatori Informarea cetățenilor
Cooperare internațională și dezvoltare 1049 Bruxelles
Cultură și audiovizual BELGIA
Educație, formare, tineret și sport
Energia Manuscris actualizat în noiembrie 2014
Extinderea
Impozitare Ilustrația copertei și a paginii 2:
Întreprinderi © iStockphoto — scanrail
Justiție, drepturi fundamentale și egalitate 12 p. — 21 × 29,7 cm
Mediu ISBN 978-92-79-41552-4
Migrație și azil doi:10.2775/1374
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
Piața internă Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene,
Politica regională 2014
Sănătatea publică
Sectorul bancar și financiar © Uniunea Europeană, 2014
Securitatea la frontiere Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau
Siguranța alimentară reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se
Transporturi solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de
Uniunea economică și monetară și moneda euro autor.
Vamă
C U L T U R Ă Ș I A U D I O V I Z U A L
De ce avem nevoie de o politică europeană
în domeniul culturii și audiovizualului?
O mare varietate culturală și creativă
Cultura și creativitatea se află în centrul proiectului
european. Cultura ne definește identitatea, aspirațiile
și modul în care ne raportăm unii la alții și la lumea
înconjurătoare. De asemenea, își pune amprenta asupra
mediului în care trăim și are o influență majoră asupra
stilului nostru de viață.
Ritmul rapid în care evoluează tehnologiile reprezintă
deopotrivă o oportunitate și o provocare pentru
industriile culturale și creative din Europa. Uniunea
Europeană și-a luat angajamentul de a-i susține pe toți
cei implicați în acest sector – de la comunități locale
care își promovează patrimoniul cultural, la producători
de film premiați – pentru a-i ajuta să valorifice toate
șansele care li se oferă și să depășească obstacolele cu
care s-ar putea confrunta la un moment dat.
Provocările sunt semnificative. Diversitatea culturală
este un atu pentru UE, însă diferențele lingvistice și
culturale au ca efect fragmentarea pieței. Ca urmare
a crizei economice globale, finanțarea sectorului creativ
a devenit și mai dificilă. Noile tehnologii digitale au
un impact major asupra mijloacelor tradiționale de
difuzare – conținutul vast al bibliotecilor a trecut de pe
rafturi pe suporturi electronice, însă elaborarea unor
modele economice durabile avansează destul de greu.
Un impuls creator pentru economie
și nu numai
Sectorul culturii și creației din Europa contribuie la
creșterea economică, ocuparea forței de muncă, inovare
și coeziune socială.
El reprezintă 4,5 % din PIB-ul european și 3,8 % din forța
de muncă disponibilă în UE (8,5 milioane de persoane).
În plus, sectorul european al creației și culturii s-a dovedit
a fi mai rezistent decât alte sectoare în vreme de criză
economică. El contribuie în mod decisiv la stimularea
inovării, la dezvoltarea competențelor și la regenerarea
urbană având, în același timp, un impact pozitiv asupra
altor domenii, cum ar fi turismul sau tehnologiile
informației și comunicațiilor.
3
Beneficiile unei abordări la nivelul UE
Fiecare țară din Uniunea Europeană abordează în felul
său aspectele legate de cultură și audiovizual. Acțiunile
întreprinse de UE vin în completarea măsurilor
naționale, aducând o dimensiune nouă.
Informațiile colectate de UE în ansamblu pot fi utilizate
ca suport pentru deciziile naționale sau pot oferi
exemple de bune practici din care s-ar putea inspira și
alții. De aceea, au fost create mecanisme speciale de
cooperare între statele membre.
În perioada 2014-2020, UE va investi 1,46 miliarde de
euro în sectorul culturii și audiovizualului, prin
intermediul programului „Europa Creativă”, care
înlocuiește programele Cultură, MEDIA și MEDIA
Mundus. Această sumă depășește cu 9 % bugetul
alocat anterior.
Programul „Europa Creativă” își propune să consolideze
patrimoniul nostru cultural comun, sprijinind proiecte
culturale transfrontaliere, cum ar fi acțiunile,
platformele și rețelele de cooperare, precum și
proiectele de traducere literară. Programul „Europa
Creativă” vine și în sprijinul cinematografului european
completând sursele naționale de finanțare, în vederea
popularizării de noi producții și a stimulării
competitivității sectorului audiovizual.
Crearea unei piețe unice a mijloacelor audiovizuale și
elaborarea unui program pentru un internet mai sigur
menit să protejeze copiii din UE în mediul on-line sunt
doar două dintre modalitățile prin care o abordare
europeană ar putea fi mai eficientă decât una
națională.
Multe regiuni și orașe au înțeles că sectorul culturii și
creației poate impulsiona competitivitatea economică și
crearea de locuri de muncă. Din acest motiv, politica
regională a UE sprijină investițiile strategice în cultură,
alocând fonduri speciale sectorului culturii și creației.
 4 S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Care este abordarea UE?

Obținem rezultate mai bune lucrând
împreună
Pentru a-și îndeplini obiectivele stabilite în domeniul
culturii, Europa se bazează pe parteneriatele solide dintre
actorii implicați, respectiv statele membre, regiunile,
organizațiile culturale și alți operatori din acest sector.
De exemplu, implementarea proiectelor locale care
vizează promovarea turismului cultural, regenerarea
urbană în zone importante din punct de vedere cultural,
sprijinirea difuzării de filme independente sunt doar
câteva dintre obiectivele care pot fi mai bine atinse atunci
când organizații de la niveluri diferite își reunesc
eforturile.
Cooperarea pentru cultură: un cadru
politic
Agenda europeană pentru cultură (elaborată în 2007)
promovează:
• diversitatea culturală și dialogul intercultural;
• cultura, ca agent catalizator pentru creativitate și
inovare;
• cultura, ca parte componentă a relațiilor internaționale
ale UE.
În Europa există numeroase grupuri independente care
se dedică promovării culturii. De exemplu, în sectorul
patrimoniului cultural, multe organizații se reunesc sub
auspiciile rețelei paneuropene Europa Nostra. Formată
din aproximativ 250 de organizații neguvernamentale și
fără scop lucrativ, rețeaua reunește peste cinci milioane
de membri, profesioniști și voluntari, care și-au asumat
misiunea de a conserva patrimoniul nostru cultural
pentru generațiile prezente și viitoare.
Comisia Europeană le oferă părților interesate și
factorilor de decizie posibilitatea de a se reuni în cadrul
forumurilor culturale bianuale și de a discuta pe
marginea temelor de interes pentru acest sector.
Uniunea Europeană promovează cooperarea culturală
cu țări terțe și cu organizații regionale și internaționale.
De la adoptarea Agendei europene pentru cultură, acest
domeniu a continuat să devină tot mai important, fiind
perceput ca un factor strategic de importanță
economică, politică și socială, care poate contribui
la îndeplinirea obiectivelor politicii externe.
Ca parte a Convenției UNESCO privind protecția și
promovarea diversității expresiilor culturale, UE s-a
angajat să transforme diversitatea culturală într-un
element esențial al acțiunii sale externe și să îi confere
Europei un rol cultural mai activ în relațiile
internaționale.

Începând din 2007, autoritățile naționale, instituțiile UE și

sectorul cultural au colaborat în vederea atingerii acestor
obiective. În contextul acestei cooperări, autoritățile
naționale pot desemna reprezentanți în cadrul grupurilor
europene de experți, care analizează cele mai bune
© iStockphoto/Chinaview

practici existente la nivel regional și caută noi posibilități

de cooperare în domenii prioritare. Aceste discuții
reprezintă așa-numita metodă deschisă de cooperare,
o formă de guvernanță bazată pe colaborarea voluntară
între statele membre.

Pentru ca expertiza existentă pe teren să fie valorificată

la maximum și introdusă în politicile viitoare, Comisia
face periodic schimb de opinii și informații cu organizații
din sectoarele culturale. Acest dialog structurat acoperă
o gamă largă de aspecte-cheie, precum industriile culturii
și creației, dialogul intercultural, patrimoniul cultural și
accesul la cultură.
Ideile bune vin din toate colțurile Uniunii Europene.
C U L T U R Ă Ș I A U D I O V I Z U A L
Cooperare în beneficiul sectorului
audiovizual
La nivel național: Țările din UE sprijină în diverse
moduri industriile audiovizuale, ale căror bugete provin
din veniturile fiscale naționale, din contribuțiile oferite
de televiziune și, în unele cazuri, din subvenții din
partea loteriilor. Toate țările dispun de instituții
cinematografice naționale sau de organisme similare
care sprijină acest sector.
În ceea ce privește producția de filme, există reguli
pe care țările europene trebuie să le respecte pentru
a asigura condiții concurențiale echitabile pentru toate
creațiile din UE. De exemplu, finanțarea oferită de stat
nu trebuie să depășească, în principiu, 50 % din
costurile de producție.
Grupuri independente: În UE există mai multe
organizații înființate de cetățeni cu scopul de a crește
competitivitatea sectorului audiovizual și de a stimula
creativitatea. Printre ele se numără European Film
Promotion (EFP) și Academia Europeană de Film.
European Film Promotion se dedică promovării
cinematografului european, reunind organizații
profesionale din 34 de țări europene. Sub egida
European Film Promotion, toate aceste organizații
colaborează în scopul promovării cinematografului
european și a talentelor sale în lumea întreagă.
Academia Europeană de Film numără 3 000 de membri,
toți profesioniști în domeniu. Aceștia organizează
ateliere de formare, conferințe și alte evenimente cu
scopul de a promova cultura cinematografică
europeană. În fiecare an, numeroasele activități ale
Academiei culminează cu ceremonia de decernare
a Premiilor Academiei Europene de Film. Cele
21 categorii ale competiției (de exemplu, cel mai bun
5
film, cel mai bun regizor, cea mai bună actriță, cel mai
bun actor) îi oferă industriei cinematografice șansa de
a omagia cele mai reușite producții din Uniunea
Europeană.
Participarea cetățenilor europeni –
premii și mărci
Implicarea cetățenilor în manifestările culturale
și audiovizuale este esențială pentru a promova
incluziunea și respectul reciproc și pentru a genera
creștere economică prin intermediul industriilor creative.
PREMIUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ARHITECTURĂ
CONTEMPORANĂ: Pe lângă faptul că ne poate ridica
moralul și face viața mai ușoară prin intermediul unui
design inteligent, arhitectura își pune amprenta asupra
vieții noastre cotidiene la nivel ambiental, social și
cultural. Premiul european pentru arhitectură
contemporană (Premiul Mies van der Rohe) îi omagiază
pe arhitecții europeni creativi și inovatori de astăzi și de
mâine. Acesta este premiul cel mai prestigios în
domeniul arhitecturii europene.
PREMIUL UE PENTRU CONSERVAREA
PATRIMONIULUI CULTURAL: Europa dispune de un
patrimoniu bogat, de la opere arhitectonice la clădiri
industriale, de la creații artistice la grădini istorice.
Premiul UE pentru conservarea patrimoniului cultural,
denumit și Europa Nostra, se acordă anual unor proiecte
remarcabile în materie de conservare, cercetare și
promovare a patrimoniului nostru.
© Stefan Baumann
Parcul arheologic
Carnuntum – Marca
„Patrimoniu european” 2014.
 6 S Ă
© European Union
PREMIUL MEDIA: Începând din 2012, premiul MEDIA al
Uniunii Europene se acordă filmului cu cel mai ridicat
potențial de încasări, eligibil pentru finanțare în cadrul
programului MEDIA. Scenaristul și producătorii
proiectului selectat sunt premiați în cadrul festivalului
de la Cannes.
PREMIILE „EUROPEAN BORDER BREAKERS”: Marea
diversitate culturală a Europei se manifestă și în creația
muzicienilor tineri. Premiile „European Border Breakers”
(EBBAs) îi omagiază pe artiștii europeni care s-au
bucurat de succes în afara granițelor naționale cu
albumul de debut. Premiul scoate în evidență talentul
muzical al artiștilor europeni și îi încurajează să-și
promoveze creațiile peste tot în UE.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Premiile le dau tinerilor
profesioniști impulsul de care
au nevoie – „European
Border Breakers”,
ediția 2014.
PREMIUL PENTRU LITERATURĂ AL UNIUNII
EUROPENE: Scopul său este să aducă în centrul
atenției calitatea și diversitatea literaturii
contemporane, impulsionând difuzarea creațiilor literare
pe teritoriul Europei și sporind interesul cititorilor față
de lucrările scriitorilor din alte țări. Editurile pot solicita
traducerea cărților premiate prin intermediul
programului Europa Creativă.
MARCA „PATRIMONIU EUROPEAN”: Se acordă siturilor
emblematice pentru integrarea europeană, care
celebrează și simbolizează idealurile, valorile și istoria
acestui proces. Sunt selecționate cu atenție pentru
valoarea lor simbolică, rolul pe care l-au jucat în istoria
europeană și activitățile pe care le oferă pentru
a-i aduce pe cetățeni mai aproape de UE.
C U L T U R Ă Ș I A U D I O V I Z U A L
Ce face UE?
Finanțare pentru cultură: programul
„Europa Creativă”
Acest program s-a construit pe succesul programelor
anterioare, Cultură, MEDIA și MEDIA Mundus.
Scopul său este să consolideze sectoarele europene ale
culturii și creației.
Pe lângă faptul că protejează și promovează diversitatea
și bogăția culturală și lingvistică a Europei, noul program
contribuie și la realizarea obiectivelor strategiei pentru
o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii,
ajută sectoarele culturii și creației să se adapteze la era
digitală și la globalizare și oferă noi oportunități
internaționale, facilitând accesul la piețele și publicul din
afara Uniunii Europene.
Milioane de persoane și de organizații beneficiază de pe
urma proiectelor finanțate de program: realizatorii de
filme, distribuitorii, agenții de vânzări și alți profesioniști
din domeniul cinematografului și culturii, cinefilii, artiștii,
editorii și cititorii.
Programul sprijină:
• proiectele de cooperare dintre organizațiile culturale și
creative din UE și din afara sa;
• rețelele care ajută sectoarele culturii și creației să
opereze la nivel transfrontalier și să devină mai
competitive;
• traducerea și promovarea creațiilor literare europene;
• platformele operatorilor culturali care promovează
artiștii noi și stimulează o difuzare cu adevărat
europeană a creațiilor culturale și artistice;
• consolidarea capacităților și formarea profesioniștilor
din domeniul audiovizualului;
• realizarea de creații de ficțiune, animații, documentare
creative și jocuri video pentru cinematograful european,
piețele de televiziune și alte platforme de difuzare;
• dezvoltarea competențelor profesioniștilor din
audiovizual;
• difuzarea și comercializarea creațiilor audiovizuale în
Europa și în afara acesteia;
7
• festivalurile de film care promovează filmele europene;
• finanțarea de coproducții sau filme internaționale;
• familiarizarea cu filmul a unui număr cât mai mare de
spectatori și creșterea interesului față de
cinematograful european, prin intermediul unor
evenimente cât mai variate.
Începând din 2016, programul „Europa Creativă” va
include și un instrument de garantare financiară, în
valoare de 121 de milioane de euro, menit să faciliteze
accesul la finanțare al sectoarelor culturii și creației.
UE finanțează și alte programe care sprijină industriile
culturale:
• Erasmus+ sprijină dezvoltarea competențelor prin
educație și formare, consolidând cunoașterea și
parteneriatele prin intermediul alianțelor constituite în
acest sens;
• COSME, programul UE pentru IMM-uri și
competitivitatea întreprinderilor, sprijină
antreprenoriatul și accesul IMM-urilor la finanțare și
piețe;
• Programul Orizont 2020 sprijină cercetarea și inovarea,
inclusiv în domeniul culturii și patrimoniului cultural.
Începând din 2007, Fondul european de dezvoltare
regională a alocat 3,3 miliarde de euro pentru protejarea
și conservarea patrimoniului cultural, 2,2 miliarde de euro
pentru dezvoltarea infrastructurii culturale și
555 de milioane de euro pentru sprijinirea serviciilor
culturale. Alte 150 de milioane de euro au fost investite,
începând din 1998, prin intermediul programelor-cadru ale
UE pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.
Directiva privind serviciile media
audiovizuale
Dacă fiecare țară din Uniunea Europeană ar avea propriile
reglementări cu privire la difuzarea programelor de
televiziune, ne-ar fi foarte greu să urmărim emisiuni
transmise din alte țări europene. De aceea, UE a adoptat
în 1989 directiva „Televiziune fără frontiere”, care
stabilește un set minim de norme valabile la nivel
european.
 8 S Ă
© iStockphoto – Deklofenak
Televiziunea prin internet și noile modalități de difuzare
a conținuturilor audiovizuale prezintă o serie de noi
provocări pentru organismele de reglementare, cum ar
fi protejarea tinerilor împotriva conținutului dăunător
și interzicerea incitării la ură, fără a prejudicia libertatea
de expresie.
Directiva „Televiziune fără frontiere” a fost modificată în
2007, devenind Directiva privind serviciile mass-media
audiovizuale (1). În 2010, directiva a fost codificată.
Ea acoperă toate serviciile mass-media audiovizuale –
televiziunea tradițională (serviciu linear) și televiziunea la
cerere (serviciu nelinear) – și stabilește o serie de cerințe
generale pentru acestea. Cerințele respective vizează
identificarea furnizorilor de servicii media, interzicerea
incitării la ură, facilitarea accesului pentru persoanele cu
handicap, măsuri pentru promovarea creațiilor europene,
anumite cerințe calitative pentru comunicarea comercială,
sponsorizare și plasarea de produse.
Totuși, directiva privind serviciile media audiovizuale ține
cont de gradul de control al utilizatorului asupra serviciului
și, prin urmare, tratează în mod diferit serviciile lineare și
pe cele la cerere. Acestea din urmă sunt supuse unor
reglementări mai puțin riguroase, având în vedere impactul
relativ redus pe care îl au asupra societății în ansamblu.
Pe de altă parte, televiziunea tradițională trebuie să
respecte condiții mai stricte, în special în ceea ce privește
publicitatea, protecția minorilor și promovarea și
difuzarea creațiilor europene.
Normele europene prevăd, de exemplu, ca cea mai mare
parte a timpului de emisie să fie rezervată producțiilor
(1) Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie
2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de
lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la
furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor
mass-media audiovizuale), JO L 95, 15.4.2010, p. 1-24.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Rețeaua europeană
a cinematografelor
promovează filmul european.
europene de diferite genuri. Televiziunile trebuie, de
asemenea, să rezerve cel puțin 10 % din timpul de emisie
sau din bugetul de programe pentru creații europene
realizate de producători independenți. În cazul serviciilor
video la cerere, statele membre au o libertate mai mare în
ceea ce privește promovarea producțiilor europene: de
exemplu, pot introduce măsuri privind cota de producții
europene în cataloagele lor și măsuri menite să prioritizeze
astfel de producții sau pot să le ceară furnizorilor de servicii
video la cerere să contribuie la realizarea acestui tip de
programe și la achiziționarea drepturilor legate de ele.
În orice caz, directiva privind serviciile media audiovizuale
extinde principiul țării de origine la toate serviciile
audiovizuale. Aceasta înseamnă că fiecare serviciu trebuie
să respecte normele valabile în țara în care se află
furnizorul. Punerea în aplicare a acestor norme intră în
responsabilitatea statelor membre.
În mai 2012, Comisia a prezentat primul raport pe
marginea implementării directivei. Mai recent, întrucât
convergența dintre radiodifuziunea tradițională și mediul
on-line este din ce în ce mai vizibilă, Comisia a lansat
o consultare publică pentru a afla care sunt posibilele
efecte ale acestei convergențe asupra creșterii economice,
inovării, diversității culturale și consumatorilor din Europa.
Consultarea s-a bazat pe cartea verde intitulată „Pregătirea
pentru convergența deplină a lumii audiovizuale: creșterea
economică, valorile și creația” și s-a finalizat în toamna
anului 2013. Au fost publicate contribuțiile, precum și
documentul executiv și răspunsurile. Pentru 2015 este
programată o evaluare a adecvării reglementărilor
directivei, în cadrul Programului privind o reglementare
adecvată și funcțională (REFIT).
C U L T U R Ă Ș I A U D I O V I Z U A L
9

Capitalele culturale europene

De aproape 30 de ani, orașe din toată Europa intră
în competiție pentru a câștiga mult râvnitul titlu de
„capitală culturală europeană”. Acest statut le dă
orașelor un nou imbold creativ și le oferă
posibilitatea de a atrage spre cultură categorii mai
ample de public. De asemenea, îi ajută pe
operatorii culturali să dezvolte activități de
colaborare în rețea la nivel european și global.
Orașele au șansa de a se regenera, de a-și schimba
imaginea și de a deveni mai cunoscute pe plan
internațional, ceea ce contribuie la dezvoltarea
Activități de stradă în Umeå – una dintre capitalele culturale
turismului și la atragerea de noi investiții. europene în 2014.

Capitalele culturale europene stimulează

incluziunea socială și dialogul intercultural, de
exemplu, prin programe inovatoare destinate
comunității și prin folosirea eficientă a voluntarilor.
Însă, înainte de orice, competiția le oferă
cetățenilor din Europa și din afara ei posibilitatea
de a descoperi marea diversitate culturală
a continentului nostru și de a privi dintr-o altă
perspectivă rădăcinile, istoria și valorile noastre
comune, prin intermediul evenimentelor culturale
găzduite de orașele câștigătoare.
„Capitalele culturale europene ilustrează
angajamentul UE față de diversitatea culturală, dar
și modul în care cultura ne poate uni la nivel
european. Competiția scoate în evidență rolul major
pe care îl are cultura în cadrul politicilor de
dezvoltare durabilă, înscriindu-se în eforturile de
dezvoltare pe termen lung a orașelor și regiunilor
europene și dând un nou impuls dinamismului,
creativității și incluziunii sociale”.
EUR-TEXT – Înapoi în viitor!
EUR-TEXT reunește artiști cehi, francezi, maltezi și
polonezi din diverse domenii (muzică, modă, arte
vizuale), cu scopul de a conecta manifestările
artistice contemporane la patrimoniul cultural
european.
Fie că este vorba despre un spectacol de modă
inspirat de picturi clasice, de interpretarea simfoniei
a IX-a a lui Schubert cu instrumente de epocă sau
de o expoziție de artă inspirată de designul
vestimentar, EUR-TEXT creează un dialog între
prezent și trecut, pentru a ne aduce „înapoi în
viitor”.

José Manuel Barroso,

președintele Comisiei Europene
 10 S Ă
Berlinale Talent
În fiecare an, Festivalul internațional de film de la
Berlin reunește profesioniști tineri și talentați din
domeniul audiovizualului care, pe parcursul a șase
zile, au șansa de a împărtăși experiențe și de a
învăța de la experții din domeniu. Trei sute de
scenariști, producători, regizori, compozitori, critici
de film și editori sunt selectați și invitați la Berlin,
unde participă la ateliere, ridică punți între culturi și
creează legături între artiștii tineri și cei consacrați.
Subprogramul MEDIA din cadrul inițiativei „Europa
Creativă” este unul dintre principalii sponsori ai
Berlinalei.
Operațiunea Kino
Prin operațiunea Kino, programul „Europa Creativă”
se adresează zonelor din Balcani și Turcia, care se
confruntă cu probleme și au un acces foarte limitat
la creații cinematografice, încurajând autoritățile
locale să sprijine cinematografele digitale
polivalente în centrele culturale din întreaga
regiune.
Festivaluri de film precum Transilvania și cele de la
Sofia, Sarajevo și Istanbul trimit aproximativ 15
lungmetraje în diverse țări, în cadrul unui turneu
care beneficiază de o amplă promovare.
© iStockphoto/dpmike
Operațiunea Kino: aducerea cinematografului în zonele cele
mai îndepărtate din UE.
Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E
Zentropa – o casă de producție de filme
independente
Regizori precum Lars von Trier sau Susanne Bier vor
avea întotdeauna posibilitatea de a obține
finanțare, cu sau fără sprijinul programului MEDIA.
Însă, pentru a transforma tinerele talente în regizori
de renume este nevoie de bani și de sprijin.
Programul MEDIA a reprezentat un sprijin
considerabil pentru Zentropa, casă de producție cu
sediul în Danemarca. Înființată la începutul anilor
′90, Zentropa a primit prin programul MEDIA un
ajutor substanțial, care practic i-a permis să
funcționeze în primii ani.
Anders Kjærhauge, director administrativ, explică:
„Întrucât nimeni din Danemarca nu credea în
momentul acela în conceptul Zentropa, sprijinul
oferit de programul MEDIA a fost crucial pentru
supraviețuirea acestei case de producție.”
Importanța sa este foarte clară pentru regizorii care
au beneficiat de program. Susanne Bier, regizorul
filmului „Într-o lume mai bună”, premiat cu Oscar în
2011, explică: „În această epocă a globalizării,
simțim că este important ca Europa să se exprime
la unison în mai multe domenii, inclusiv în cel al
schimburilor culturale. Cu acest obiectiv în minte, ar
trebui să sprijinim programul MEDIA.”
„Zentropa și programul MEDIA s-au născut în
același timp, la începutul anilor ′90. Am crescut
împreună, ca niște copii temperamentali; am
devenit adolescenți împreună și, chiar dacă nu am
fost întotdeauna de acord, ne-am ascultat unul pe
celălalt pentru că aveam un obiectiv comun –
producția de filme europene de calitate. Iată că
acum avem 20 de ani, cu o mulțime de filme
minunate în palmares, cu o experiență utilă care
le-ar putea servi și altora și cu dorința sinceră de a
îmbătrâni împreună!”
Anders Kjærhauge,
director administrativ, Zentropa
C U L T U R Ă Ș I A U D I O V I Z U A L
Perspective
Viziunea culturală a Europei va trebui să se bazeze
în viitor pe implicarea cetățenilor. Pentru a beneficia
economic de pe urma diversității noastre culturale
și pentru a promova respectul și înțelegerea între
culturi, trebuie să includem în politicile de la toate
nivelurile măsuri menite să amelioreze accesul la
cultură în sectorul educației, să impulsioneze
producția culturală și să sprijine participarea. Într-o
perioadă marcată de instabilitate economică și de
efectele globalizării, trebuie să abordăm
următoarele provocări:
Pregătirea pentru viitorul digital
Tehnologia digitală are un impact uriaș asupra modului
în care se realizează, se distribuie și se accesează
producțiile culturale. În consecință, practicile de difuzare
a filmelor sunt supuse reexaminării, iar digitalizarea
reprezintă o reală provocare pentru cinematografe.
Milioane de europeni își urmăresc serialele de
televiziune favorite pe smartphone pe drumul către
serviciu, accesează conținuturi on-line pe televizorul din
sufragerie sau publică on-line conținuturi generate de
utilizatori. Există peste 40,4 milioane de „televizoare
conectate” în Europa, iar până în 2016 ele ar putea fi
prezente în majoritatea caselor din UE. Aceste
schimbări elimină granițele tradiționale dintre
consumatori, mijloacele de comunicare și internet.
© iStockphoto – Small Frog
11
Industriile europene ale culturii și creației impulsionează
evoluțiile digitale, explorând noile modalități prin care
cetățenii europeni folosesc conținutul digital și participă
la realizarea lui. Prioritatea Comisiei este să susțină
rolul de lider mondial pe care îl ocupă Europa în
producerea de conținut de calitate, pentru a menține
avantajul competitiv al sectoarelor europene ale culturii
și creației și în mediul digital.
„Europa Creativă” își propune să ajute aceste sectoare
să exploreze oportunitățile create de revoluția digitală.
Pentru a facilita adaptarea la aceste schimbări, planul
de acțiune intitulat „Circulația filmelor europene în era
digitală” a primit un buget de 2 milioane de euro, care
să-i permită:
• să amelioreze condițiile de difuzare a filmelor
europene în UE;
• să atragă un număr cât mai mare și categorii cât mai
diverse de spectatori către filmele europene;
• să ajute agenții de pe piață și factorii de decizie să
rămână în linia întâi și să se adapteze imediat la
schimbările care vor avea impact asupra platformelor
de distribuție.
Nu vă putem spune ce ne
rezervă viitorul, dar vă
asigurăm că industriile
creative sunt pregătite.
 12

NA-01-14-986-RO-C
S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Accesul la finanțare Un public mai larg

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectoarele Programul „Europa creativă” urmărește, prin toate
audiovizualului și culturii au nevoie de bani pentru a se acțiunile sale, să utilizeze noi tehnici pentru a încuraja
dezvolta, dar multe dintre ele se confruntă cu dificultăți apariția unor categorii de public care să manifeste un
în a obține împrumuturi de la bănci. interes durabil față de creațiile culturale.

Începând din 2016, va intra în vigoare un nou
instrument menit să faciliteze accesul IMM-urilor la
finanțare. În plus, noua schemă pentru dezvoltarea
capacităților le va oferi creditorilor servicii de expertiză
pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine sectoarele
culturii.
Dezvoltarea publicului este un concept complex, cu
dimensiuni culturale, sociale și economice, care se
referă la:
• crearea de noi categorii de public;
• consolidarea relației cu publicul existent;

• diversificarea publicului;

• stimularea cooperării europene menite să ducă la

o mai bună cunoaștere a mijloacelor de comunicare.

Informații suplimentare

Dacă subiectele abordate în această broșură v-au trezit interesul,

vă recomandăm să consultați următoarele site-uri pentru informații suplimentare:
XX „Europa Creativă”, programul-cadru al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturii și
comunicării: http://ec.europa.eu/programmes/creative-europe
XX Întrebări despre Uniunea Europeană? „Europe Direct” vă stă la dispoziție: 00 800 6 7 8 9 10 11
http://europedirect.europa.eu

ISBN 978-92-79-41552-4
doi:10.2775/1374